Sunteți pe pagina 1din 11

CONVERTOARE DIRECTE DE FRECVENTA CU COMUTATIE DE LA RETEA (CICLOCONVERTOARE)

Cicloconvetorul este un convetor electric ca transforma direct energia de curent alternativ de anumiti parametri in energie de curent alternativ de alti parametri. Functionarea sa se bazeaza pe principiul de functionare al convetoarelor cu patru cadrane, cu deosebirea ca in acest caz se inlocuieste indusul motorului de c.c., cu infasurarea unei faze a motorului de inductie. Asa cum convertorul de patru cadrane (convetor dublu) poate conduce curentul in ambele sensuri in curcuitul de sarcina, comandand faza impulsurilor da amorsare in raport cu tensiunea de alimentare alternativa. Astfel se poate obtine o tensiune medie redresata reglabil in mod continuu in amblele sensuri. Rezulta de aici posibilitatea dea a obitine la borenele sarcinii o tensiune alternativa. Daca se regleaza si frecventa de comutare a celor doua convertoare, atunci apare posobilitatea schimbarii tensiunii la borenele sarcinii si in acest caz convertorul dublu poarta numele de cicloconvertor. Cu alte cuvinte cicloconvertorul poate alimenta infasurarile motarelor de inductie cu tensiune alternativa de amplitudine si frecvente reglabile. Amplitudinea tensiunii de iesire se regleaza prin schimbarea valorii tensiunii de comanda U c a convertorului, iar frecventa tensiunii de iesire se regleaza comandand frecventa de comutare intre cele doua convertoare. Se poate constata foarte usor ca este de ajuns sa comandam convertorul dublu cu o tensiune de referinta U c alternativa (sinusoidala, trapezoidala etc.) de frecventa si amplitudine date, pentru a obtine o tensiune alternativa la borenele sarcinii de aceiasi frecventa, de amplitudine multiplicata cu factorul de transfer al convertorului. Avantajul functionarii convertorului dublu in patru cadrane ofera cicloconvertoarelor propietatea de a alimenta o sarcina, avand orce factor de putere, iar energia poate circula in orce sens prin cicloconvertor. Tensiunea de iesire are in mod inevitabil un anumit continut de armonici pe langa fundamentala necesara. Distorsiunile tensiunii de iesire se explica prin insusi mecanismul functionarii ciclonconvertorului, adica tensiunea de iesire este obtinuta din portiuni ale tensiunii de alimentare din retea de c.a. Prin

utilizarea unor filtre acolo unde este cazul, este posibil sa se obtina o forma de unda a tensiunii de iesire de o buna calitate. Distorsiunile tensiunii de iesire cresc cu marirea raportului intre frecventa de iesire si de intrare. De asemenea aceste distorsiuni scad cu cresterea numarului de pulsuri ale convertoarelor. Necesitatea comutarii naturale a curentului de la o unda a tensiunii de alimeantare la alta face ca frecventa maxima a tensiunii de iesire sa fie mai mica decat frecventa tensiunii de alimentare, indiferent de numarul de pulsuri ale convertorului.

PRINCIPII DE FUNCTIONARE A CICLOCONVERTOARELOR


In figura a este schema unui convertor cu circuit simetric cu trei pulsuri, iar in figura b se prezinta schema simplificata a cicloconvertoarelor. Fiecare convertor este reprezentat printr-o sursa de tensiune alternativa egala cu componenta fundamentala de tensiune dorita si o dioda ce reprezinta sensul curentului prin convertor. Componentele armonice ale tensiunii sunt neglijate, deci nu exista circulatie de curent intre cele doua convertoare. Tensiunile celor doua generatoare au aceeasi amplitudine, frecventa si faza, iar tensiunea la bornele de iesire din cicloconvertoare este egala cu tensiunea fiecarui generator. Impedanta generatorului de tensiune alternativa este zero (considerata la bornele de iesire) si de aceeea curentul poate circula in orce directie in orce momment. Deci convertorul poate lucra cu orce factor de putere al sarcinii. Datorita circulatie unidirectionale a curentului care trece prin fiecare convertor, trebuie ca fiecare convertor sa realizeze jumatate din ciclul de iesire al curentului de sarcina fara a tine cont de faza curentului de sarcina fata de tensiunea respectiva. Se poate spune deci ca in timplui unei jumatati de perioada a ciclului curentului de sarcina, fiecare convertor poate produce tensiune de amblele polaritati. Deci fiecare convertor in doua cadrane poate lucra atat ca redresor cat si ca invertor. Figura 2. ilustreaza acest lucru pentru diferite unghiuri de defazaj ale curentului de sarcina fata de tensiune. Daca ungiul de defazaj al sarcinii este 0 = 0 , fiecare convertor conduce curentul de sarcina atat timp cat functioneaza ca redresor si este blocat cand functioneaza ca invertor. In figura 2. a unghiul de defazaj este 0 = 60 , inductiv. In timpul unei perioade de 120 a fiecarui semciclu convetorul asociat lucreaza ca redresor, iar pe ultimile 60 , ca invertor, transmitand puterea inapoi la intrare.

In figura 2.b unghiul de defazaj al sarcinii este 0 = 60 , capacitiv in primele 60 ale semiciclului, convertorul asociat functioneaza in regim invertor, iar pe celelalte 120 in regim de redresor.

a.

b.
3

Fig. 1. Schema cicloconvertorului cu circuit simetric cu trei pulsuri (a.) si schema simplificata de principiu a convertorului (b.)

Fig. 2. Formele de unda ale tensiunilor si curentilor cand unghiul de defazaj al sarcinii este: 0 = +60 (a) si 0 = 60 (b). Daca unghiul de defazaj este 0 = 180 , atunci convertoarele lucreaza tot timpul in regim de invertor. Conditia de repaus pentru cicloconvertor poate fi considerata atunci cand unghiurile de amorsare ale celor doua convertoare sunt 90 . Aceasta este starea care exista in absenta orcarei comenzi la intrarea circuitelor de comanda a sincronizarii impulsurilor de amorsare. O tensiune medie pozitiva se obtine prin avansarea unghiurilor de amorsare ale convertorului pozitiv si prin intarzierea unghiurilor de amorsare ale convertorului negativ fata de punctul static de 90 . Deci pentru a obtine o tensiune alternativa la iesire, trebuie ca unghiurile de amorsare ale fiecarui convertor sa oscileze continuu in jurul punctului static de functionare.

Daca impulsurile de amorsare sunt aplicate simultan ambelor convertoare si suma unghiurilor de amorsare este 180 , atunci desi componentele tensiunii sunt egala intre ele, exista inegalitati instatanee. Aceste diferente de tensiune vor da nastere unui curent de circulatie teoretic infinit, care trebuie limitat prin bobine de reactanta limitatoare de curent.

Principalele tipuri de convertoare:


a. Functionarea cicloconvertorului fara curent de circulatie:
In acest caz fiecare convertor de doua cadrane conduce doar pe o semiperioada a ciclului curentului de sarcina. In timpul semiciclului de pauza convertorul este complet blocat. Astfel la un moment dat, numai un singur convertor este in conductie si deci nu exista curent de circulatie intre cele doua convertoare. In functie de unghiul de defazaj al sarcinii, cele doua convertoare pot lucra in regim de redresor si invertor. In figura 3. sunt prezentate formele de unda si functionarea convertoarelor pentru doua valori ale tensiunii de iesire.

b. Functionarea cicloconvertorului cu curent de circulatie:


Asa cum s-a aratat la convertoarele de patru cadrane, functionarea acestor implica unele dificultati legate de discontinuitatea curentului de sarcina. Se cunoaste ca principiul de functionare cu curent de circulatie consta in aplicarea implusurilor de amorsare simultan la ambele convertoare, indiferent de sensul curentului de sarcina, cu conditia ca fiecare convertor sa produca aceeasi tensiune medie la borne. Acelasi principiu se aplica la cicloconvertoare, deci fiecare convertor va produce aceasi componeta alternativa a tensiunii la borne. Dupa cum se va vedea, functionarea cicloconvertorului in ansamblu este asigurata si aici prin existenta curentului de circulatie intre cele doua convertoare. In figura 4. sunt prezentate formele de unda corespunzatoare unui cicloconvertor cu sase impulsuri pentru explicarea modului de functionare cu curent de circulatie.

Fig. 3. Formele de unda ale tensiunii ciclonvertorului cu sase impulsuri fara curent de circulatie la 0 = 60 , inductiv pentru doua valori ale tensiunii de iesire.

Fig. 4. Formele de unda ale tensiune si curentilor intr-un cicloconvertor cu sase pulsuri ale curentului de circulatie.

Fig. 5. Schema echivalenta a cicloconvertorului cu curent de circulatie.

Pentru o explicatie mai detaliata se prezinta schema echivalenta idealizata a cicloconvertorului cu curent de circulatie (fig. 5) , iar in figura fig. 6 se prezinta formele de unda corespunzatoare. Se presupune ca curentul de sarcina este comutat la momentul t1 = 0 si ca curentul i0 = I 0 sin 0 t incepe sa creasca. Pe durata primului sfert de ciclu acest curent circula prin covertorul P si rezulta o forma de tensiune indicata in figura 5. Polaritatea acestei tensiuni este determinata de dioda asociata converturului negativ. Dioda convertorului negativ fiind polarizata invers, confirma ca acest convertor este inchis. La momentul t 2 =

, curentul de sarcina incepe sa descreasca, tensiunea din 2 0

bobina da reactanta schimba sensul, si deci polaritatea diode convertorului negativ este directa, si din acest moment el conduce ca si cel pozitiv. Cu ambele convetoare in conductie nu poate exista tensiune pe bobina de reactata.

Fig. 6. Formele de unda corespunzatoare schemei din figura 5.

Atata vreme cat ambele convertoare sunt in conductie, tensiunea magnetomotare din bobina de reactata ramane constanta si egala cu valoarea existenta la momentul t 2 : iP N N N + iN = I0 ; 2 2 2 (1) (2) (3)

iP + iN = I 0 ; i P i N = I 0 sin 0 t .

iP = iN =

I0 I0 + sin 0 t 2 2 I0 I0 sin 0 t 2 2

(4)

(5)

Ecuatiile (3) si (4) descriu functionarea circuitului atat timp cat ambele convertoare raman in conductie continua, adica atat timp cat i P si i N raman pozitivi. De fapt, se obserava ca membrii din dreapta ai ecuatiilor (3) si (4) sunt pozitiv cu exceptia momentului cand unda curentului de sarcina este maxima. Astfel, i P si i N , avand formele de unda prezentate, nu exista teoretic nici un moment incare unul din convertoare sa iasa din conductie. Tensiunea de autoinducite a boboine de netezire obliga cele doua converotare sa ramana in conductie continua, impunandu-se un curent de circulatie mult mai importat decat cel generat de diferenta marimilor instantanee al tensiunilor de iesire a celor doua convertoare. Curentul de circulatie autoindus este prezentat in figura 6. Existenta celor doua componente ale curentului de circulatie, una dependenta de valoarea inductivitatii de netezire, iar cealalta si de frecventa tensiunii de iesire, impune utilizarea unei bobine de reactanta mare, ceea ce limiteaza utilizarea cicloconvertoarelor cu curent de circulatie mai mult decat in cazul convertorului de patru cadrane cu iesire in c.c.

Bibliografie
Dimitrie Alexa i colectivul Convertoare de putere cu circuite rezonante, Editura Tehnic Bucureti 1998 2. Florin Ionacu i colectivul Electronic de putere. Convertoare statice, Editura Tehnic Bucureti 1998 3. Arpad Kelemen Electronic de putere. Editura didactic i pedagogic, Bucureti 1998
1.

10

11