Convertoare statice.

Curs introductiv Capitolul 13

Capitolul 13

CONVERTOARE STATICE C.C.-C.C.

(CHOPPERE)

13.1. Generalităţi. Clasificare

Convertoarele statice curent continuu – curent continuu sunt echipamente

electronice care realizează conversia energiei de c.c. având parametrii constanţi
tot în energie de c.c., dar cu parametrii reglabili (se poate regla valoarea medie a
tensiunii livrată de convertor). Din această cauză, acest tip de convertoare mai
este cunoscut şi sub denumirea de variatoare de tensiune continuă (VTC). În
literatura de specialitate de limbă engleză, dar nu numai, pentru aceste
echipamente se foloseşte denumirea de chopper (de la englezescul chop – a tăia).
Chopper-ul se intercalează între sursa de tensiune continuă constantă şi
sarcina care se doreşte a se alimenta la o tensiune având valoarea medie
reglabilă (fig. 13.1).

VTC
+ is
+
Ui fixã Us reglabilã SARCINÃ
- -

Fig. 13.1. Chopper

Chopper-ele sunt convertoare cu comutaţie comandată (forţată) care

folosesc în partea de forţă fie tiristoare prevăzute cu circuite auxiliare de stingere,
fie dispozitive complet comandate (tiristoare cu blocare pe poartă GTO,
tranzistoare de putere bipolare sau MOSFET, tranzistoare bipolare cu poartă
izolată IGBT etc.). Comanda acestor dispozitive, atât pentru intrarea în conducţie
cât şi pentru blocarea lor se realizează numai la momente de timp bine
determinate, de unde şi denumirea de convertoare cu comutaţie comandată
(forţată).
Principiul de funcţionare al variatoarelor de tensiune continuă este
următorul: ele transformă o tensiune continuă constantă într-un tren de impulsuri,

115
Convertoare statice. Curs introductiv Capitolul 13

de obicei dreptunghiulare, a căror durată şi/sau frecvenţă pot fi modificate prin

comandă, astfel încât valoarea medie a tensiunii rezultate este reglabilă.
Aplicaţiile principale ale variatoarelor de tensiune continuă sunt:
- comanda motoarelor de c.c. folosite în tracţiunea electrică
- sudura electrică
- surse de alimentare cu tensiune reglabilă etc.
• În funcţie de raportul dintre tensiunea de intrare Ui şi cea de ieşire Us,
chopper-ele se pot clasifica în:
- choppere coborâtoare (step-down converter) sau choppere serie
(buck converter), la care tensiunea de ieşire este mai mică sau cel mult egală cu
tensiunea de intrare;
- choppere ridicătoare (step-up converter) sau choppere paralel (boost
converter), la care tensiunea de ieşire este mai mare sau cel mult egală cu
tensiunea de intrare;
- choppere coborâtoare-ridicătoare (buck-boost converter), la care
tensiunea de ieşire poate fi mai mică sau mai mare decât tensiunea de intrare.
• După cadranul din planul (us, is) în care funcţionează, chopper-ele se
pot clasifica în:
- choppere pentru un cadran, care funcţionează numai în cadranul I al
planului (us, is);
- choppere pentru 2 cadrane, care funcţionează în cadranele I-II sau
I-IV ale planului (us, is);
- choppere pentru 4 cadrane.
• În funcţie de modul în care se realizează transferul energiei către sarcină,
chopper-ele se pot clasifica în:
- choppere cu legătură directă, la care nu există un element de stocare
(acumulare) a energiei între intrarea şi ieşirea chopper-ului;
- choppere cu legătură indirectă (cu acumulare), la care există un
element de stocare a energiei între intrarea şi ieşirea chopper-ului.

116
Convertoare statice. Curs introductiv Capitolul 13

13.2. Variatoare de tensiune continuă

pentru un cadran

În această categorie de choppere intră: chopperul coborâtor (serie),

chopperul ridicător (paralel) şi chopperul coborâtor-ridicător. Caracteristica
comună a acestor choppere este aceea că tensiunea medie Us şi curentul mediu Is
de la ieşirea lor sunt pozitive, astfel încât ele funcţionează numai în cadranul I al
planului (us, is).

13.2.1. Chopperul coborâtor (serie)(buck, step-down converter)

Acest tip de chopper este constituit, în esenţă, din două întrerupătoare K1 şi
K2, care funcţionează complementar: când întrerupătorul K1 se închide,
întrerupătorul K2 se deschide şi invers.
Întrerupătorul K2 constituie calea prin care se închide curentul de sarcină is
atunci când întrerupătorul K1 este deschis (fig. 13.2).
K1
+ i1 is
+
SARCINÃ

Ui Us
K2

i2

- -

Fig. 13.2. Schema de principiu a unui

chopper coborâtor (serie)

În practică, cele două întrerupătoare K1 şi K2 sunt constituite K1 - dintr-un

contactor static, iar K2 - dintr-o diodă redresoare care joacă rol de diodă de nul.
Contactorul static K1 poate fi un tiristor prevăzut cu un circuit auxiliar de stingere
sau un dispozitiv semiconductor complet comandat (tranzistor de putere bipolar
sau MOSFET, GTO etc.). Pentru funcţionarea corectă este necesară prezenţa în
circuit a unei inductivităţi care trebuie să aibă o valoare importantă.

117
Convertoare statice. Curs introductiv Capitolul 13

Fig. 13.3. Schema PSPICE folosită pentru simularea

chopperului coborâtor

În schema folosită pentru simulare, contactorul static K1 a fost realizat cu

un tranzistor bipolar de putere Q1, de tip npn, comandat de un generator de
impulsuri V3. Impulsurile de comandă au amplitudinea de 5V, frecvenţa de 1KHz
şi durata de 0,6ms. În timpul conducţiei tranzistorului Q1 dioda D1 este blocată
deoarece primeşte pe catod plusul sursei Ui. Când Q1 se blochează, la sfârşitul
duratei de conducţie tc, dioda D1 intră în conducţie datorită energiei magnetice
acumulate în inductanţa circuitului şi devine calea prin care se închide curentul de
sarcină (fig. 13.5). Se poate demonstra uşor că valoarea medie a tensiunii de la
ieşirea chopperului este dată de relaţia:

tc
Us = Ui ≤ 1
T
în care tc reprezintă durata conducţiei tranzistorului Q1, iar T perioada de
comutaţie. Aceasta explică numele de chopper coborâtor dat acestui circuit.
Raportul tc/T se numeşte factor de umplere, iar diferenţa ∆Is = Ismax - Ismin poartă
numele de ondulaţie a curentului (de sarcină) sau pulsaţie (fig. 13.4).
Dacă Ismin ≥ 0, conducţia este continuă (regim de curent neîntrerupt). În
situaţia în care Ismin < 0, conducţia este discontinuă şi avem de a face cu un regim
de curent întrerupt. Trebuie precizat că şi în cazul sarcinii active RLE, chopperul
poate funcţiona fie în conducţie continuă, fie în conducţie discontinuă. Acest din
urmă caz apare atunci când curentul prin sarcină is se anulează înainte de sfârşitul
perioadei de comutaţie T (fig. 13.6). Regimul conducţiei discontinue este un regim
de curent întrerupt care prezintă o serie de dezavantaje pentru sarcină, mai ales
când este vorba de un motor de c.c. (şocuri de cuplu, neliniaritate pronunţată a
caracteristicilor externe, pierderi suplimentare etc.) şi el trebuie evitat.

118
Convertoare statice. Curs introductiv Capitolul 13

Formele de undă
a) Sarcină rezistiv-inductivă RL

Fig. 13.4. Formele de undă în cazul choperului coborâtor

(serie): tensiunea de ieşire us şi curentul prin sarcină is

Fig. 13.5. Formele de undă ale curenţilor prin

tranzistor (iQ) şi prin dioda de nul (iD)

119
Convertoare statice. Curs introductiv Capitolul 13

b) Sarcină activă RLE

Fig. 13.6. Forma de undă ale tensiunii şi curenţilor de ieşire şi prin

dioda de nul în cazul regimului de curent întrerupt, sarcină RLE

Concluzii
1. Regimul de curent întrerupt (regimul conducţiei discontinue) apare atunci
când curentul de sarcină is se anulează în intervalul (tc, T), la momentul td, adică
înainte ca tranzistorul Q1 să fie comandat pentru a intra în conducţie (fig. 13.7).
2. Limita de apariţie a conducţiei discontinue este caracterizată de valoarea
tensiunii Ea la care Ismin = 0. Această valoare corespunde unei valori medii a
curentului prin sarcină numită valoare critică. Scăderea curentului mediu prin
sarcină sub această valoare va face ca dioda de nul să se blocheze, datorită

120
Convertoare statice. Curs introductiv Capitolul 13

anulării curentului prin ea, înainte de o nouă comandă de închidere a tranzistorului

Q1 (fig. 13.7).

13.2.2. Chopperul ridicător (paralel)(boost, step-up converter)

Chopperul ridicător (paralel) este constituit, ca şi cel serie, tot din două
întrerupătoare K1, K2 care funcţionează complementar, deosebirea fiind aceea că,
în acest caz, sursa de tensiune de intrare Ui are caracterul unui generator de
curent (impedanţă internă infinită), ea furnizând schemei curentul iL. (fig. 13.7).
Sarcina chopperului se comportă în acest caz ca un receptor de tensiune.
Denumirea de “paralel” provine de la faptul că întrerupătorul principal, care este
întrerupătorul K1, este conectat în paralel cu sarcina.

K2
iL L i2 is
+ +

uL i1
Ui Us SARCINÃ
K1

- -

Fig. 13.7. Schema de principiu a unui

chopper ridicător (paralel)

Principiul de funcţionare al chopperului ridicător este următorul: întrerupătorul

principal K1 trebuie să poată fi comandat atât la blocare cât şi la conducţie şi de
aceea el este realizat fizic sub forma unui contactor static, constituit fie de un
tiristor prevăzut cu un circuit auxiliar de stingere, fie de un dispozitiv
semiconductor de putere, complet comandat (tranzistor de putere bipolar sau
MOSFET, tranzistor bipolar cu poartă izolată IGTB, tiristor cu blocare pe poartă
GTO etc.).
Inductanţa L este esenţială pentru funcţionarea corectă a schemei deoarece
ea constituie elementul de stocare (acumulare) în care se acumulează energie pe
durata conducţiei contactorului static K1. În momentul blocării acestuia, datorită
energiei magnetice acumulate în inductanţa L, întrerupătorul K2 trebuie să se
închidă pentru a crea o cale pentru curentul de sarcină şi pentru a permite

121
Convertoare statice. Curs introductiv Capitolul 13

transferul acestei energii către sarcină. De aici rezultă că acest întrerupător poate
fi o diodă semiconductoare.
Schema folosită pentru simulare respectă acest principiu, contactorul static
K1 fiind implementat cu un tranzistor bipolar de putere de tip npn, iar întrupătorul
K2 cu o diodă semiconductoare (fig. 13.8).

Fig. 13.8. Schema PSPICE folosită pentru simularea

chopperului ridicător

Comanda tranzistorului se face cu impulsuri dreptunghiulare având

perioada T = 1ms, durata tc = 0,6ms şi amplitudinea de 5V (generatorul de
impulsuri V2).
Caracterul de generator de curent la sursei de tensiune de intrare V1 este dat
de către inductanţa L1, iar caracterul de receptor de tensiune al sarcinii R1 de
către condensatorul C1 cuplat în paralel cu aceasta. Tranzistorul Q1 conduce
(saturat) în intervalul de conducţie tc, dioda D1 este blocată, iar condensatorul C1,
care era încărcat, se descarcă exponenţial prin sarcina R1 (fig. 13.9). La sfârşitul
perioadei de conducţie tc Q1 se blochează, dioda D1 se deschide şi comută
curentul care circulase prin L1 şi Q1. Energia acumulată în câmpul magnetic al
inductanţei L1 pe durata conducţiei lui Q1 este transferată sarcinii R1 şi
condensatorului de filtraj C1. Deoarece curentul prin L1 nu se poate modifica
instantaneu, la bornele acesteia apare o supratensiune care face ca potenţialul
colectorului lui Q1 să fie mai mare decât plusul sursei de alimentare V1.
Dacă elementele schemei sunt dimensionate corespunzător, se poate
demonstra că valoarea medie a tensiunii de ieşire este:
Ui
Us = ≥1
tc
1−
T

122
Convertoare statice. Curs introductiv Capitolul 13

în care tc reprezintă durata conducţiei tranzistorului Q1, iar T – perioada de

comutaţie. Aceasta formulă constituie relaţia generală de calcul a tensiunii de la
ieşirea chopperelor ridicătoare şi explică denumirea dată acestui circuit.
Pentru vizualizarea formelor de undă s-a ales intervalul de timp (97-100)ms
pentru a se evita regimul tranzitoriu care apare la punerea sub tensiune a
circuitului, datorită valorii mari a inductanţei L1 şi a faptului că, iniţial,
condensatorul C1 este considerat descărcat (IC = 0).

Formele de undă

Fig. 13.9. Formele de undă în cazul

chopperului ridicător (paralel)

123
Convertoare statice. Curs introductiv Capitolul 13

Concluzii
1. Reglajul valorii medii Us a tensiunii de la ieşirea chopperului ridicător se
realizează prin modificarea raportului tc/T.
2. Pulsaţiile curentului prin sarcina R1, pentru o anumită valoare a acesteia,
depind de valoarea condensatorului de filtraj C1. Pentru o anumită valoare a
ansamblului sarcina R1- condensator C1, pulsaţiile curentului prin R1 depind de
valoarea inductanţei L1.
3. În cazul în care curentul prin bobina L1 se anulează înainte de apariţia
comenzii de deschidere a tranzistorului Q1, avem de-a face cu un regim de curent
întrerupt, caracterizat prin existenţa unor intervale de timp în care curentul de
sarcină se anulează.

13.3. Variatoare de tensiune continuă

pentru două cadrane

Variatoarele de tensiune prezentate în secţiunile anterioare asigură o

singură polaritate a tensiunii pe sarcină şi un singur sens al curentului prin sarcină
(funcţionare în primul cadran). În cazul unor aplicaţii cum ar fi acţionările electrice
cu motoare de c.c., pentru a realiza frânarea unui motor care funcţionează în
primul cadran, este necesar ca variatorul de tensiune continuă să poată asigura
ambele polarităţi a tensiunii pe sarcină, adică posibilitate funcţionării motorului în
două cadrane ale planului (us, is). Aceasta se realizează cu ajutorul chopperelor
pentru două cadrane, care pot fi:
- choppere reversibile în tensiune, care furnizează o tensiune de ambele
polarităţi (±Us), deci asigură funcţionarea în cadranele I şi IV;
- choppere reversibile în curent, care furnizează un curent de ambele
polarităţi prin sarcină (± Is), deci asigură funcţionarea în cadranele I şi II.
Schema de principiu a unui chopper pentru două cadrane, reversibil în
tensiune este prezentată în fig. 13.10.
Se observă că chopperul este constituit din 4 întrerupătoare conectate în punte: 2
întrerupătoare complet comandate (tranzistoarele Q şi Q2) şi două întrerupătoare

124
Convertoare statice. Curs introductiv Capitolul 13

necomandate (diodele D1 şi D2). Sarcina chopperului este o sarcină activă

constituită din (R1, L1, V2) şi este conectată în diagonala punţii.

Fig. 13.10. Chopper pentru două cadrane, reversibil

în tensiune

Cele două tranzistoare Q1 şi Q2 sunt comandate simultan la închidere şi

deschidere. În intervalele de conducţie tc ale tranzistoarelor, la bornele sarcinii
este aplicată tensiunea de intrare Ui, iar în intervalele de blocare td = T - tc, diodele
D1 şi D2 se deschid şi la bornele sarcinii se aplică tensiunea -Ui. Sensul curentului
prin sarcină rămâne neschimbat (fig. 13.11).
Se poate demonstra că tensiunea medie la bornele sarcinii este dată de
relaţia:

tc td tc T − tc
Us = U i − Ui = Ui − Ui
T T T T
Din această relaţie se vede clar că:
- dacă tc/T > 0,5 → Us > 0, deci chopperul funcţionează în primul cadran;
- dacă tc/T < 0,5 → Us < 0, deci chopperul funcţionează în al 4-lea cadran.
Modificarea valorii medii a tensiunii de ieşire a chopperului se realizează
modificând factorul de umplere tc/T al semnalului de comandă a celor două
tranzistoare.
Chopperele pentru două cadrane pot funcţiona atât în regim de curent
neîntrerupt (conducţie continuă), care este regimul normal de funcţionare, cât şi în
regim de curent întrerupt (conducţie discontinuă).

125
Convertoare statice. Curs introductiv Capitolul 13

Formele de undă
a) Sarcină activă: Ea=15V; tc/T=0,7

Fig.13.11. Formele de undă ale tensiunii de ieşire us şi ale curentului

is prin sarcină, pentru un factor de umplere tc/T = 0,7

a) Sarcină activă: Ea=15V; tc/T=0,3

Fig.13.12. Formele de undă ale tensiunii de ieşire us

şi ale curentului prin sarcină is, pentru un factor
de umplere tc/T = 0,3

126
Convertoare statice. Curs introductiv Capitolul 13

Observaţii
1. În cazul unui factor de umplere al semnalului de comandă a chopperului
având valoarea tc/T=0,7 se constată că valorile medii ale tensiunii de ieşire us şi
ale curentului prin sarcină is sunt pozitive, deci chopperul funcţionează în primul
cadran (Us>0; Is>0). Curentul prin sarcină variază între o valoare maximă Ismax şi o
valoare minimă Ismin, dar rămâne tot timpul pozitiv (fig. 13.11).
2. În cazul unui factor de umplere al semnalului de comandă a chopperului
tc/T=0,3 se constată că valoarea medie ale tensiunii de ieşire us este negativă, în
timp ce curentul prin sarcină variază între o valoare maximă Ismax şi o valoare
minimă Ismin, dar rămâne tot timpul pozitiv (fig. 13.12). Chopperul funcţionează deci
în al 4-lea cadran (Us<0; Is>0).

127