Alegerea generatoarelor şl motoarelor primare de antrenare

4.1 ALEGEREA GENERATOARELOR SINCRONE

Sarcina totală calculată prin metoda tabelară din bilanţul energetic, constituie o
mărime de bază pentru alegerea numărului optim şi a puterii generatoarelor instalate în
centrala electrică.
Se recomandă ca numărul de tipodimensiuni să fie minim pentru simplificarea
întreţinerii, reparaţiilor şi distribuţiei sarcinilor între generatoarele ce funcţionează în
paralel.
Alegerea tipului generatoarelor se face funcţie de posibilitatea de antrenare a acestora
de către maşina primară.
Normele RNR prevăd existenta la bord a cel puţin un generator de rezervă, care să
poată prelua sarcina în cazul defectării sau reparaţiei unuia dintre generatoarele aflate în
funcţiune. La bord, deasemenea, va trebui să existe şi un generator de avarie cu rolul de a
intra în funcţiune atunci când centrala electrică este avariată, furnizând energie electrică
consumatorilor de importanţă vitală pentru menţinerea securităţii navei.
În timpul funcţionării, generatoarele se consideră că vor fi încărcate cu o sarcină ce
nu depăşeşte (70 - 80) % din puterea nominală.
Pentru asigurarea unei puteri de consum optime, în practică se utilizează două
metode:
- funcţionarea în paralel a unui număr corespunzător de generatoare;
- deconectarea consumatorilor neesenţiali, în trepte, când sarcină depăşeşte anumite
valori.
Alegerea puterii centralei electrice navale se face ţinând seama de crearea unor
condiţii optime de exploatare. Acestea sunt:
- generatoarele electrice să funcţioneze la putere nominală cu o variaţie de maxim 10% ;
- numărul şi puterea generatoarelor trebuie astfel alese încât în toate regimurile de
funcţionare sa fie încărcate cu (70-80) % din puterea nominală. Generatoarele sunt
încărcate sub puterea nominală pentru a putea prelua şocurile de curent în cazul când
puterea centralei este apropiată de cea a consumatorilor;
- nu se admit încărcări de 30% sau mai mici;
- turaţia generatoarelor se va menţine constantă astfel încât frecvenţa reţelei să nu aibă
variaţii mai mari de ± 0,2 [Hz] fată, de cea nominală.
Pentru menţinerea tensiunii între valorile admisibile se folosesc regulatoare automate
de tensiune (în acest caz de tip TUR). Asigurarea încărcării generatoarelor ,între limitele
30 % minim până la (70-80)% maxim, se face cuplând generatoarele în paralel sau prin
decuplarea acestora.
Menţinerea constantă a turaţiei, implicit a frecvenţei, cade în sarcina regulatorului
automat de turaţie.
Calculul de alegere a generatoarelor se rezumă la determinarea puterii acestora pe
bază bilanţului energetic.
Din bilanţul energetic se consideră cel mai încărcat regim de funcţionare, respectiv
regimul de staţionare cu operaţiuni de încărcare.
Ţinând cont de căderea de tensiune din reţea

U=5%

de coeficientul de simultaneitate global ai regimului considerat K=0,4 şi de factorul de

putere
cosφ=0,8

se determină puterea totală a regimului

Având în vedere cerinţa de încărcare a generatoarelor de maxim (70-80)% din sarcina

nominală, se determină puterea generatoarelor în funcţie de acest regim:

Se adoptă două generatoare de 500 [Kw].

De obicei, la bordul navelor se prevede posibilitatea montării de consumatori
suplimentari, în funcţie de necesităţi. în acest scop, RNR prevede o rezervă a puterii
centralei de puterea generatoarelor astfel alese va fi majorată cu o valoare cuprinsă între
15 şi 30%. în proiect s-a prevăzut, o majorare a puterii centralei cu 25% rezultând puterea
centralei respectiv a generatoarelor instalate la bord
 Puterea adoptată în acest caz este de 1500 [Kw], putere furnizată de două generatoare
de 750 [Kw] ce funcţionează în paralel. Puterea aparentă, la un factor general de putere
0,8 , este

Puterea aparentă a unui generator va fi

relaţie în care Si este puterea generatoarelor în funcţiune, iar S este puterea unui
generator, considerând că în cel mai încărcat regim funcţionează două generatoare în
paralel.
În conformitate cu afirmaţiile anterioare se aleg, ca surse de energie electrică la
bordul navei, trei generatoare dintre care două vor funcţiona, în funcţie de necesităţi, în
paralel pentru a acoperi puterea cerută de consumatori şi unul de rezervă.
Generatoarele alese sunt de tip GEN 940-1500. Sunt generatoare sincrone cu
autoexcitaţie, la turaţia de 1500 [rot/min] şi sunt antrenate cu motoare cu ardere internă
diesel tip MB 820 Bb furnizate de uzina „Faur Bucureşti" (vezi "Maşini electrice rotative
fabricate în România" de dr. ing. Constantin Răduţi şi dr. ing. Eugen Nicolescu).
Mărimile specifice generatoarelor sunt date de către fabricant. Cheltuielile de
exploatare (Cex) pentru producerea energiei electrice timp de o ora, la sarcină totala a
generatoarelor, se compune din cheltuielile independente de sarcina generatoarelor (Ci) şi
cheltuieli pentru combustibil şi lubrifianţi.
Cheltuielile se pot scrie sub forma:

unde k este un coeficient ce se determină din diagrama de sarcină a diesel-generatorului.

Cheltuielile de exploatare devin:

obţinându-se astfel costul unui Kwh

După cum reiese din bilanţul energetic şi din calculele făcute anterior, generatoarele
trebuie să acopere pe lângă vârful de sarcină al regimului de funcţionare şi pierderile de
putere din reţeaua de distribuţie a navei. Puterea astfel obţinută este puterea ce trebuie
acoperită de generatoare.
Pierderea de putere în reţeaua de distribuţie a navei este mărime variabilă în funcţie
de regimul de funcţionare a navei. Producerea de, putere trebuie să se facă, indiferent de
regimul de funcţionare în care se afla nava, cât mai economic.
 La toate motoarele de acţionare a generatoarelor, consumul economic de combustibil
pe Kwh se găseşte în domeniul 3/4 din sarcină, randamentul generatoarelor fiind maxim
în acest interval. De această afirmaţie se va ţine cont la realizarea fiecărei stări de
exploatare a navei , astfel încât agregatele să fie cât mai bine utilizate.
La aceste condiţii de ordin economic se mai adaugă şi cerinţele cu privire la siguranţa
de exploatare a navei ce sunt stabilite de diferite prescripţii, de regulă cele referitoare la
serviciul asigurat prin defectarea unui generator, condiţie îndeplinită în cadrul acestui
proiect prin prevederea unui generator de rezervă de acelaşi tip cu cele aflate în funcţiune
Solicitarea centralei electrice de agregatele în funcţiune indicată de factorul de
încărcare în toate regimurile de lucru. Acest factor se determină cu relaţia:

unde St constituie puterea totală aparentă a consumatorilor aflaţi în funcţiune în regimul

considerat iarSnG reprezintă puterea aparentă a generatoarelor în lucru, în acelaşi regim.

4.2 ALEGEREA MOTOARELOR PRIMARE DE ANTRENARE

Ca motoare primare pentru acţionarea generatoarelor sincrone de la bordul navelor se

folosesc turbine cu abur, turbine cu gaz şi cu ardere internă deoarece prezintă următoarele
avantaje:
- se pornesc uşor;
- au randamentul ridicat;
- au gabaritul relativ redus.
Au însă dezavantajul că nu pot fi încărcate peste sarcina nominală decât cu un procent
redus de circa 10%.
Motoarele primare trebuie să funcţioneze fără a produce vibraţii dăunătoare.
Deasemenea, pentru ca tensiunea şi frecvenţa curentului produs de generatoare să fie
menţinute constante la variaţii bruşte de sarcină, motoarele primare trebuie să aibă o
putere suficientă pentru antrenarea generatorului atât la sarcină nominală cât şi la
suprasarcină admisibilă pentru generator.
Motorul va fi prevăzut cu regulator automat de tensiune.
Variaţiile de turaţie admise sunt de cel mult 6,5% din turaţia nominală la puteri ale
motorului mai mici de 80 CP şi de cel mult 4,5% pentru puteri mai mari. La conectarea
instantanee a sarcinii totale se admite o variaţie de maxim 20%.
Timpul necesar pentru atingerea unei alte turaţii stabilizate trebuie să fie de cel mult 5
[sec].
În cazul funcţionării generatoarelor în paralel, sarcina trebuie să se repartizeze între
acestea proporţional cu puterea fiecărui generator, cu o precizie mai bună de 10% faţă de
puterea nominală a generatorului considerat, în cazul variaţiei sarcinii totale în limitele
(20-100)%.
Motoarele de antrenare ale generatoarelor se aleg cunosc randamentul şi puterea Pn
[Kw] fiecărui generator al centralei.
Ştiind
rezultă

Puterea de cuplare care este absorbită

Se va alege un motor diesel tip MB 820 Bb cu următoarele caracteristici tehnice:

- putere nominală Pn [Cp] - 1200 ;
- turaţie nominală n[rot/min]- 1500;
- variaţia turaţiei la modificarea cu 100% a sarcinii- 4 ;
- variaţia tensiunii la modificarea cu 100% a sarcinii- 2%.