Alegerea blocului de protecţie

a generatoarelor
sincrone
8.1 GENERALITĂŢI

Dispozitivul de protecţie PGS este alcătuit dintr-un bloc de măsură şi alimentare prin
intermediul căruia se culege informaţia referitoare la valoarea tensiunii şi curentului, precum şi
date despre succesiunea fazelor.
Principalele funcţii ale acestui dispozitiv şi modulele prin care sunt realizate aceste funcţii
sunt:
- protecţia la tensiune minimă Umin, realizează anclanşarea atunci când tensiunea generatorului
este între limitele (0,6-0,93)Un (modulul TM1) şi declanşează când tensiunea furnizată de
generator scade sub 0,7 Un (modulul TM2). Acest tip de protecţie acţionează, în ambele cazuri,
cu o temporizare de 1,5 secunde;
- protecţia la scurtcircuit acţionează la creşterea curentului peste 3,2 l„ cu o temporizare de 150
milisecunde (modulul SC);
- protecţia la suprasarcina este activată şi decuplează, cu o temporizare de 20 secunde,
generatorul de la reţea în momentul în care curentul debitat de acesta creşte cu 10% peste
valoarea nominală;
- protecţia selectivă decuplează consumatorii neesenţiali dacă valoarea curentului a atins 0,95 ln
şi se menţine cel puţin 10 secunde la această valoare;
- protecţia la putere inversă acţionează cu o temporizare de 5 secunde din momentul în care
generatorul începe să absoarbă curent din reţea şi valoarea acestui curent depăşeşte 10% din ln
(modulul PI);
- protecţia la subfrecvenţă are o temporizare de 15 secunde şi acţionează la scăderea frecvenţei
generatorului până la valoarea de (38-45)Hz (modulul F1 );
-protecţia la suprafrecvenţă intră în funcţiune când frecvenţa tensiunii furnizate de generator
atinge valorile de (52-55)Hz.
Temporizarea este de 15 secunde. Modulul specializat este F2.

8.2 SCHEMA LOGICĂ GENERALĂ

Dispozitivul PGS primeşte informaţii asupra tensiunii de pe cele trei faze R,S,T ale
generatorului ce urmează a fi cupla, înainte de contactele principale ale întrerupătorului automat,
prin intermediul a trei transformatoare monofazate conectate între faze (RS-RT-ST). în
înfăşurările secundare ale acestor transformatoare se obţin semnale, proporţionale cu tensiunile
de linie de aproximativ (24-30)V. Aceste tensiuni se aplică atât modulului TM1 cât şi modulului
de protecţie inversă Pi.
Tot între două faze se alimentează şi înfăşurarea primară a transformatorului m1 cu două
înfăşurări secundare în una din aceste înfăşurări (cea de sens) se obţine o tensiune stabilizată de
24 V necesară alimentării circuitelor logice din module. Din a doua înfăşurare secundară, prin
contactele normal deschide ale unui releu d1, care la funcţionare normală sunt închise şi contactul
normal închis al butonului de declanşare manuală, se alimentează releul DTm al întreruptorului
automat.
Informaţiile asupra curentului furnizat de generator sunt preluate prin intermediul unor
transformatoare de curent montate pe cele trei faze ale generatorului. Tensiunea de pe rezistenţele
montate în paralel cu înfăşurările secundare ale acestor transformatoare, formează tensiuni
proporţionale cu valoarea curentului prin cele trei faze. Diodele Zener, montate în paralel cu
ieşirea transformatorului de curent, au rolul de a limita amplitudinea maximă sau minimă a
acestui semnal în caz de scurtcircuit. în cazul funcţionării corecte de alimentare, dispozitivul
transmite un semnal " 1 " logic pe ale porţii generale SI-NU.

8.3 FUNCŢIONAREA PROTECŢIEI LA TENSIUNE MINIMĂ

Semnalele proporţionale cu tensiunile de linie de pe cele trei faze ale generatorului se aplică
simultan în modulul TM1, unui. circuit SAU cu trei intrări şi unor circuite formatoare de
impulsuri. La ieşirea circuitului SAU se obţine o însumare a alternanţelor pozitive ale tensiunilor
de linie RS-RT-ST. Aceste combinaţii se aplică la intrarea a două detectoare de nivel, unul cu un
prag mai scăzut ce acţionează fără temporizare şi altul care este prevăzut cu o reacţie inversă sau
histerezis, realizându-se în acest mod protecţia la tensiune minimă, la anclanşare şi declanşare,
pentru valori diferite.
Corespunzător valorii alternantelor care depăşesc nivelul detectorului de prag, se obţin trenuri
de impulsuri caracteristice combinaţiilor de fază respective şi care sunt aplicate la intrarea a trei
circuite SI. La ieşirea formatoarelor de impuls se obţin impulsuri dreptunghiulare, pentru fiecare
tensiune de linie în parte cu durata egală cu o semiperioadă (la frecvenţă de 50 Hz durata unui
astfel de impuls este de 10 milisecunde). Impulsurile sunt aplicate modulului PI şi unor
circuite de derivare cu întârziere de unde rezultă impulsuri de durată foarte scurtă, numite
impulsuri creastă, corespunzătoare amplitudinii maxime a alternanţei pozitive. Aceste impulsuri
cât şi cele de la detectorul de nivel se aplică simultan circuitului SI. Dacă pe cele trei faze există
tensiunea nominală, la ieşirea circuitului logic SI rezultă impulsuri creastă ce se însumează în
circuitul SAU cu trei intrări. La ieşirea acestui circuit logic se obţin trenuri de impulsuri creastă,
corespunzătoare combinaţiilor de faze, decalate între ele cu 6,66 milisecunde. Impulsurile sunt
aplicate modulului TM2 şi transformate în impulsuri late după care, prin integrare ele comandă
apariţia unui nivel logic " 1 " la ieşirea porţii SAU cu două intrări. Printr-un circuit de negare
semnalul este transformat în "0" logic şi alimentează bobina releului d2. Simultan, semnalul " 1 "
logic este aplicat porţii SI-NU cu cinci intrări.
La funcţionare normală pe toate cele cinci intrări trebui să existe semnale " 1 " logic la ieşire
obţinându-se un semnal "0" logic ceea ce face ca bobina releului d1 să fie pusă sub tensiune. Prin
contactele acestui releu este declanşat DTm.
Dacă unul din cele cinci semnale logice " 1 " , din cazul funcţionării normale a sistemului, se
transformă în semnal "0", indicând în felul acesta o anomalie, atunci la ieşirea circuitului SI-NU
rezultă un semnal " 1 " logic (24V) care decuplează releul şi retrage astfel tensiunea de
alimentare a DTm.
 Dacă lipseşte o fază sau dacă scade tensiunea generatorului sub o anumită valoare,
atunci, prin detectorul de nivel, la ieşirea circuitului SAU-NU cu trei intrări din modului TM1 va
lipsi unul din impulsurile de fază (RS, RT, sau ST). în acest caz în circuitele de lărgire a
impulsurilor se obţin semnale "0" logic ce sunt integrate şi care activează un temporizator. Acesta
după (1-1,5) secunde, transmite la intrarea circuitului SAU cu două intrări din TM1 un semnal
"0" logic. Acest impuls determină atât decuplarea lui d2 şi semnalizarea în exterior ("Tensiune
minimă" ),cât şi decuplarea lui d1 echivalentă cu decuplarea generatorului.

8.4 FUNCŢIONAREA PROTECŢIEI LA SCURTCIRCUIT

Această protecţie se realizează prin intermediul modulului SC la intrarea căruia se aplică

tensiuni alternative proporţionale cu valorile curenţilor de pe cele trei faze din înfăşurările
secundare ale transformatoarelor de curent din modulul Sil.
La ieşirea circuitului SAU cu trei intrări se obţin alternanţele pozitive corespunzătoare
evoluţiei în timp a curenţilor pe cele trei faze. în cazul în care curentul nu depăşeşte valoarea
nominală, la ieşirea circuitelor de limitare jos, nu se obţin impulsuri rezultând astfel un semnal
"0" logic.
Acest semnal se propagă, prin circuitul de prag variabil şi temporizatorul (0,1-6) secunde, la
un circuit SAU cu două intrări. Semnalul la ieşirea acestuia se aplică pe trei canale distincte. O
parte din semnal se aplică la circuitul de memorie, o altă parte într-un negator şi de aici la o
intrare a circuitului SAU-NU cu cinci intrări, iar al treilea traseu conduce semnalul la releu d3.
În cazul în care apare un scurtcircuit, atunci amplitudinea alternanţelor pozitive ale
curenţilor de pe cele trei faze ale generatorului se aplică circuitelor de limitare jos.
În cazul în care curentul de scurtcircuit are o valoare mai mică, pe calea din dreapta se
iniţializează circuitul de prag reglabil, respectiv temporizatorul (0,1-6) secunde, la ieşirea căruia
se obţine un semnal logic " 1 " . Acest semnal de la ieşirea porţii SAU se distribuie pe trei căi.
Printr-un circuit ale negare se transformă în "0" logic şi este transmis la una din cele cinci intrări
ale porţii SI-NU decuplând releul d1 şi generatorul. Pe alt canal acest semnal se aplică circuitului
de memorare rezultând la ieşirea acestuia un semnal logic " 1 " care, negat, aprinde un led. Pe cel
de al treilea canal, printr-un negator, este pusă sub tensiune releul d3 ce semnalizează optic şi
acustic avaria.
Dacă scurcircuitul este mai intens atunci decuplarea generatorului se face instantaneu pe
ramura din stânga, fără temporizare.
Funcţionarea protecţiilor la suprasarcină SS şi suprasarcină selectivă SSS este identică cu cea
prezentată anterior cu singura deosibire că, protecţia la suprasarcină, se poate anula.

8.5 PROTECŢIA LA PUTERE INVERSĂ

Modulul de protecţie la putere inversă primeşte informaţii şi asupra tensiunii şi asupra

curenţilor ce circulă prin cele trei faze ale generatorului.
Informaţia referitoare la tensiune este furnizată de circuitele formatoare corespunzătoare
combinaţiilor de faze RS, ST, RT. Aceste tensiuni sunt aplicate la intrarea în circuitele de
derivare fără întârziere, la ieşirea lor obţinându-se impulsuri scurte ce marchează diferenţa de
fază între tensiune şi curent.
Pe de altă parte, pe acelaşi modul din Sil, se aplică tensiunile corespunzătoare curenţilor celor
trei faze, la ieşirea căruia, prin intermediul circuitului de limitare sus, se obţin impulsuri de o
anumită durată.
La funcţionare normală impulsul corespunzător curentului şi cel corespunzător tensiunii de pe
o fază sunt decalate cu circa 180°, datorită transformatorului de curent care defazează semnalul
din secundar cu 180° faţă de cel din primar. La ieşirea circuitului SI cu două intrări rezultă un
semnal logic "0" care nu iniţializează temporizatorul. Ca şi la protecţia la tensiune minimă,
semnalul rezultat se distribuie pe, trei canale: pe un canal,
printr-un negator la circuitul general de protecţie, unul la memorator iar prin cel de al treilea
canal semnalul se transmite la d6.
Când generatorul intră în regim de putere inversă, diferenţa de fază dintre tensiune şi
curent se modifică cu 180°. Astfel semnalele corespunzătoare începutului de fază a tensiunii şi
cel corespunzător curentului, vor fi în fază şi la ieşirea circuitului SI cu două intrări rezultă
semnale logice " 1 " . Acestea sumate, detectate de circuitul de prag variabil şi integrate
iniţializează (0,6-6) secunde. Semnalul obţinut la ieşire se distribuie pe trei căi către poarta SINU
cu cinci intrări, la releu d6 şi printr-un negator, la indicatorul de putere inversă.