Sunteți pe pagina 1din 21

LICEUL TEHNOLOGIC DINU BRATIANU STEFANESTI, STR.

COASTA CAMPULUI NR 41, ARGES TEL/FAX: 0248-266039

DOMENIUL TEHNIC SPECIALIZAREA : TEHNICIAN MECATRONIST

- PROIECTDE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE NIVEL 3


TEMA:

CIRCUITE AUTOMATIZATE DE ILUMINARE A UNEI LOCUINTE


NDRUMATOR: Ing. Leonard DOBRESCU

CANDIDAT: Cristina Mihaela BUCOVEANU

- 2013-2014 -

CUPRINS Argument......................................................................................................................... 3 1. Sisteme automate. Generalitati ................................................................................... 5 1.1. Clasificarea sistemelor automate .......................................................................... 6 1.2 Mrimile caracteristice reglrii automate ............................................................... 7 2. Concepte teoretice privind sistemele BMS utilizate la cldirile individuale .................. 8 2.1 Beneficiile dotrii unei cldiri cu BMS : .................................................................. 9 2.2. Structura sistemelor BMS ..................................................................................... 9 2.3. Principalele sisteme BMS existente pe pia ..................................................... 11 3. Strategii de management energetic........................................................................... 11 3.1 Arhitectura sistemului Merten KNX ...................................................................... 12 3.2 Topologia ............................................................................................................. 14 3.3 Transmisia datelor ............................................................................................... 15 4 Tehnologia Sistemului Merten KNX............................................................................ 15 4.1 Planurile de executie ale sistemului Merten KNX ................................................ 16 4.1.1 Scheme circuite iluminat ............................................................................... 16 4.1.2 Schema bloc a sistemului KNX ..................................................................... 17 4.2 Specificatiile echipamentelor componente ale sistemului KNX ............................ 17 4.3 Interfetele grafice pentru controlul sistemului KNX .............................................. 18 5 Programarea sistemului de automatizare ................................................................... 20 Bibliografie .................................................................................................................... 21 Figura 1Schema bloc a unei instalatii tehnologice .......................................................... 5 Figura 2 Sistem de comanda automata........................................................................... 6 Figura 3 Sistem de control automat ................................................................................ 6 Figura 4 Sistem de optimizare automata ......................................................................... 7 Figura 5 Schema bloc a elementului reglat ..................................................................... 8 Figura 6 Arhitectura unui BMS ...................................................................................... 10 Figura 7 Strategii de management ................................................................................ 12 Figura 8 Circuit clasic de iluminare ............................................................................... 12 Figura 9 Sistemul Merten KNX ..................................................................................... 13 Figura 10 Sistem KNX ................................................................................................... 13 Figura 11 sistemului Merten KNX .................................................................................. 14 Figura 12 Linie principala .............................................................................................. 14 Figura 13 Circuit schematic BMS .................................................................................. 15 Figura 14 Schema conectrii participantilor la BUS ...................................................... 16 Figura 15 IP touch panel MTN683090........................................................................... 17 Figura 16 KNX push-btn.4g plus stst SysD MTN628126............................................... 18 Figura 17 KNX ARG Presence Basic pw MTN630719 .................................................. 18 Figura 18 Coupler REG-K MTN680204......................................................................... 18 Figura 19 KNX push-btn.2g plus w.RTC stst SysD MTN6212-4146 ............................. 18 Anexa 1 Comanda iluminat ........................................................................................... 19

Argument Omul, ca fiin superioar, a fost preocupat din cele mai vechi timpuri de a cunoate i stpni natura, de a dirija fenomene ale naturii n scopul uurrii existentei sale. n procesul cunoaterii, omul urmrete evoluia n timp a unor mrimi caracteristice in raport cu evoluia altor mrimi, evideniind astfel grupul mrimilor care definesc cauza i grupul mrimilor ce definesc efectul. Observaiile asupra presupuselor cauze i efecte au condus i conduc la evidenierea unor legi, care, crend relaiile dintre cauze i efecte, caracterizeaz fenomenele. Stabilirea unor legi ce caracterizeaz fenomene ale naturii i defi nirea unor modele ale fenomenelor au permis omului o cunoatere i interpretare aprofundat a multor fenomene, reuind s le dirijeze n scopul mbuntirii condiiilor sale de via, al reducerii eforturilor fizice i intelectuale, al uurrii existenei sale. n acest proces, omul a parcurs urmtoarele etape[4]: Etapa mecanizrii, n care s-au creat prghia, roata, scripeii, multiplicatoarele de for de cuplu, ansambluri de calcul mecanizat etc., cu care omul i -a uurat eforturile fizice i intelectuale pentru producerea de bunuri materiale. Etapa automatizrii, n care omul a fost preocupat sa creeze mijloace materiale care s deduc sau s elimine complet intervenia sa direct n desfurarea proceselor de producie. Astfel, n aceasta etap, omul desfoar cu precdere o activitate intelectual, n funcii de analiz, control i conducere. Etapa cibernetizrii i automatizrii, n care omul este preocupat de crearea unor asemenea obiecte materiale care s reduc funcia de conducere general a omului i s dezvolte sistemul de informare. Astfel au fost create calculatoare i sisteme automate de calcul cu ajutorul crora pot fi stabilite strategii de conducere a proceselor de producie i sisteme de informatizare global. Ansamblul de obiecte materiale care asigura conducerea unui proces tehnic sau de alt natur fr intervenia direct a omului reprezint un echipament de automatizare. tiina care se ocupa cu studiul principiilor i aparatelor prin intermediul crora se asigur conducerea proceselor tehnice fr intervenia direct a omului poart denumirea de Automatic. Automatizarea reprezint introducerea n practic a principiilor automaticii. Ansamblul format din procesul (tehnic) condus i echipamentul de autom atizare (de conducere) care asigur desfurarea procesului dup anumite legi poart denumirea de sistem automat. Reglarea automat este acel ansamblu de operaii, ndeplinit automat, prin care o mrime fizic este fie meninut la o valoare prescris, constant numit consemn sau program fix fie i modific valoarea la intervale de timp date, conform unui anumit program, lund astfel o succesiune de valori prescrise (dinainte stabilite).

n cadrul reglrii automate, se efectueaz o comparaie prin diferen a valorii msurate a unei msuri din procesul reglat, cu valoarea de consemn (sau program) i se acioneaz asupra procesului sau instalaiei automatizate astfel nct s se obin anularea acestei diferene (sau abateri). n desfurarea proceselor tehnologice se produc transformri fizice, chimice, biologice, ale materie prelucrate, n aa fel nct starea produsului finit s corespund unor indicatori prestabilii. Aceste transformri se produc n instalaii (utilaje) tehnologi ce, concepute pentru a realiza una sau mai multe faze ale transformrilor din procesul tehnologic. Procesul desfurat ntr-o instalaie tehnologic este caracterizat de mai multe mrimi fizice: temperaturi, presiuni, debite, deplasri, concentraii etc. O parte din aceste mrimi variaz n mod independent, altele sunt influenate de variabile independente. Desfurarea corect a procesului tehnologic presupune ca la fiecare instalaie tehnologic, una sau mai multe mrimi fizice s aib o lege de variaie prestabilit. Instalaiile tehnologice sunt astfel concepute, nct s fie posibil ajustarea acestor mrimi fizice, numite mrimi de ieire, prin intermediul altor mrimi fizice, numite mrimi de execuie. ntr-o instalaie tehnologic mrimile de execuie sunt variabile independente, putnd fi modificate de om sau de dispozitive tehnice construite anume n acest scop. Mrimile de ieire depind att de mrimile de execuie, cat i de alte mrimi independente, numite mrimi perturbatoare. La nivelul unei instalaii izolate de ansamblul utilajelor cu care este interconectat, mrimile perturbatoare variaz n mod independent. Daca se examineaz instalaia n conexiune cu alte utilaje, se constat c cele mai importante perturbaii care se transmit acesteia sunt efectele variaiilor mrimilor de ieire i de execuie din celelalte utilaje tehnologice, cu care este interconectat instalaia dat. Proiectul este structurat in 5 capitole, la randul lor fiind impartite in subcapitole. 1-Sisteme automate. Generalitati 2-Concepte teoretice privind sistemele BMS utilizate la cldirile individuale 3-Standardul KNX 4-Proiectarea unui sistem BMS pentru o locuinta individuala folosind standardul KNX si schemele tabloului de automatizare T1 KNX Parter 5-Concluzii Tema proiectului este:

CIRCUITE AUTOMATIZATE DE ILUMINARE A UNEI LOCUINTE

Tema proiectului Se va proiecta sistemul de automatizare pentru o locuinta individuala structurata pe doua niveluri: parter si etaj. In sistemul de automatizare al locuintei se vor integra urmatoarele instalatii: - instalatia de iluminat; - circuitele de prize. Sistemul de automatizare integrat al locuintei individuale va realiza urmatoarele functii principale: - functii de siguranta; - functii pentru reducerea consumului de energie; Odata cu implementarea proiectului de automatizare se urmaresc aspectele urmatoare: - consum de energie redus; - siguranta sporita; - posibilitatea controlului la distanta a diverselor aplicatii; - mentenanta usoara, cu costuri reduse; - amortizarea si reducerea substantiala a facturilor la utilitati.. 1. Sisteme automate. Generalitati Schema bloc a unei instalaii tehnologice (IT) supus automatizrii este prezentat n Figura.1, unde Xm , Xe i Xp reprezint mrimile de execuie, de ieire i perturbatoare.

Figura 1Schema bloc a unei instalatii tehnologice O instalaie tehnologic considerat ca obiect al automatizrii se numete instalaie automatizat (IA). Deci un sistem automat reprezint ansamblul format din instalaia automatizat i echipamentul de automatizare, avnd rolul de a realiza, fr participarea omului, o funcie de comand, control, reglare sau optimizare automat. O instalaie tehnologic considerat ca obiect al automatizrii se numete instalaie automatizat (IA). Deci un sistem automat reprezint ansamblul format din instalaia automatizat i echipamentul de automatizare, avnd rolul de a realiza, fr participarea omului, o funcie de comand, control, reglare sau optimizare automat.

1.1. Clasificarea sistemelor automate Principalul criteriu de clasificare a sistemelor automate (SA) l constituie funcia de automatizare realizat de dispozitivul de automatizare (DA). Din acest punct de vedere, SA pot fi: sisteme de comand automat ; sisteme de control automat ; sisteme de reglare automat ; sisteme de protecie automat ; sisteme de optimizare automat. Sistemele de comand automat sunt sistemele n care dispozitivul de automatizare numit dispozitiv de comand automat este destinat s realizeze o lege de variaie a mrimii de ieire, fr a controla ndeplinirea efectiv a legii date de variaie. Schema bloc a unui sistem de comand automat este data n figura 2.

Figura 2 Sistem de comanda automata Se remarc faptul c mrimea de execuie xm, dat de dispozitivul de comand automat, acioneaz asupra instalaiei automatizate, n vederea realizrii l egii dorite de variaie a mrimii de ieire, fr ca dispozitivul de comand s efectueze controlul ndeplinirii efective a obiectivelor comenzii. Sistemele de control automat realizeaz supravegherea instalaiei automatizate IA, prin transmiterea la dispozitivul de automatizare, numit i dispozitiv de control automat, a tuturor mrimilor msurabile din instalaie, care prezint interes din punct de vedere tehnologic. Un astfel de sistem este redat n figura 3.

Figura 3 Sistem de control automat

Sistemele de protecie automat au o structur asemntoare cu cea a sistemelor de reglare automat. Dispozitivul de automatizare se numete, n acest caz, dispozitiv de protecie automat. El primete prin mrimea de intrare valoarea limita admisibil pentru mrimea de ieire. n acelai timp, primete mrimea de ieire, o compar cu valoarea limit admisibil i acioneaz asupra instalaiei automatizate atunci cnd valoarea limit admisibil este depit. Aciunea dispoziti vului de protecie asupra instalaiei automatizate are ca efect scoaterea din funciune a unei pari din instalaie sau chiar a ntregii instalaii tehnologice. Un exemplu tipic de sistem de protecie automat l constituie o acionare electric a unui utilaj, prevzut cu elemente de protecie (relee de protecie termic i electromagnetic, sigurane). Sistemele de optimizare automat au schema general dat in figura 4.

Figura 4 Sistem de optimizare automata Dispozitivul de automatizare, numit i dispozitiv de optimizare automat, primete mrimea de ieire xe, precum i mrimile perturbatoare msurabile (fie acestea xp1, ..., xpk, ...). El acioneaz asupra instalaiei automatizate n aa fel, nct s fie adus la o valoare extrem, un indicator de performan privind desfurarea procesului tehnologic. Indicatorul poate fi consum specific (care trebuie minimizat), randament (care trebuie maximizat), sau un indicator care cuprinde att aspecte cu caracter tehnic, ct i economic. Dispozitivele de optimizare automat sunt instalaii complexe, incluznd n mod obinuit sisteme electronice de calcul. 1.2 Mrimile caracteristice reglrii automate n cazul oricrei reglri se deosebesc mai multe mrimi caracteristice: mrimea reglat, mrimea de execuie i mrimea perturbatoare (sau perturbaiile). Mrimea care trebuie meninut la valoarea prescris este mrimea reglat. Mrimi reglate sunt, de exemplu, frecvena, turaia, tensiunea, puterea electric , presiunea, temperatura, debitul, nivelul dintr-un rezervor etc.

Mrimea de execuie este mrimea obinut la ieirea elementului de execuie al instalaiei de reglare i cu ajutorul creia se poate influena mrimea reglat, pentru a o aduce la valoarea dorit (de consemn sau program). Influenele externe (sau interne) care sunt cauzele abaterilor valorilor instantanee ale mrimii reglate de la valoarea prescris (sau, consemn) se numesc, n tehnica reglrii, perturbaii sau mrimi perturbatoare. n figura 5 este reprezentat schema bloc a obiectului reglrii n general (instalaia, sau procesul tehnologic supuse reglrii). La intrarea obiectului reglrii (OR), reprezentat simbolic printr-un dreptunghi, se aplic mrimea de execuie m; la ieire, rezult mrimea reglat y. Din exterior, se exercit aciunea unor mrimi perturbatoare P1, P2 , Pk, Pn dintre care urmeaz a fi selectat perturbaia principal Pn.

Figura 5 Schema bloc a elementului reglat 2. Concepte teoretice privind sistemele BMS utilizate la cldirile individuale In ultimii douzeci de ani funcionarea cldirilor bazat pe tehnologia informaiei, din mai multe puncte de vedere (utiliti, administrativ, financiar), a avut o evoluie spectaculoas. Astzi o cldire modern este dotat cu infrastructur electronic care i permite s se adapteze i s rspund n mod permanent la schimbarea condiiilor avnd ca rezultat utilizarea eficient a resurselor energetice, mbuntirea condiiilor de confort i creterea gradului de securitate a celor ce o ocup. Infrastructura electronic (creierul) cldirii care conduce i monitorizeaz funcionarea echipamentelor i instalaiilor aferente este cunoscut n li teratura de specialitate cu numele de Sistem de Management al Cldirii (SMC) sau Building Management System (BMS). Conceptul de BMS aferent unei cldirii cuprinde , totalitatea aparatelor, echipamentelor, sistemelor locale de automatizare a instalaiilor( hidraulice, nclzire, ventilare-climatizare, iluminat ascensoare, prevenirea i stingerea incendiilor, control acces, supraveghere, antiefracie etc.) si reelelor de comunicaie care asigur supravegherea si controlul funcionarii instalaiilor din cldi re. BMS implementeaz programe de utilizare eficient a energiei n condiii de sigurana la incendiu, securitate, mediu si reduce cheltuielile de mentenan.

2.1 Beneficiile dotrii unei cldiri cu BMS : - eficientizarea consumurilor energetice in condiii de confort prin utilizarea algoritmilor de funcionare ai diferitelor echipamente si instalaii. De exemplu managementul sistemului de lifturi ; - grad ridicat de securitate al cldirii prin utilizarea unor sisteme avansate de control ale accesului, detectare si alarmare la incendiu si efracie, corelarea ntre sistemul de evacuare al fumului i sistemul HVAC al cldirii, etc. - sisteme avansate de comunicaii Internet, Intranet, pota electronic, TV prin cablu cu circuit nchis, videofonie, etc.: - management facil al cldirii printr-un post central si mai multe posturi locale de colectare, procesare i transmitere a datelor. 2.2. Structura sistemelor BMS Dup cum se observ n figura 3.1 reeaua de traductoare i elemente de execuie notate cu I/O (Input/Output) este conectat la reeaua controlerelor prin intermediul unui controler de reea. Elementele de cmp pot fi co nectate la module distribuie, care la rndul lor formeaz o reea compatibil cu cea a controlerelor De cele mai multe ori rolul controlerul de reea din primul caz este preluat de un controler standard, dar care ndeplinete numai acest rol in procesul de comunicaie. In cazul n care extinderea unei reele de comunicaii, pe o arie geografic nsemnat (exemplu centralele de cogenerare ale unui ora) se face prin intermediul telefoniei, cuplarea ntr-un sistem de management utilizeaz comunicaia de tip Auto Dial Auto Answer. Aceasta nseamn c modemurile se cupleaz on -line automat la linia telefonic doar cnd este necesar trimiterea sau recepia de pachete de date. Un sistem de management poate folosi n cadrul su mai multe tipuri de reele de comunicaie, diferite din punct de vedere software, pentru cuplarea acestora existnd punile (bridge) de comunicaie. (exemplu LON/EIB, LON/PROFIBUS). Orice rol al reelei de comunicaie poate constitui un post de comand local (PC r Local Workstation) prin care se poate accesa ntregul sistem, aceasta fcndu -se securizat, pe mai multe nivele, pe baz de parole. Informaiile provenite de la controlere sunt: procesate i gestionate prin intermediul unei staii de lucru centralizate (PC-Workstation). Funcionarea este asigurat de un server de baze de date prevzut cu back-up. Pentru existenta datelor i pe suport scris, in reea este necesar prezenta unei imprimante. Un alt rol important al acesteia este nregistrarea alarmelor n cazul defectrii computerelor (existenta unui virus). Protocoalele caracteristice reelei de comunicaie la nivelul de management sunt: Ethernet, BACNet, TCP/IP, HTTP, etc. Toate permit conectarea, prin intermediul unui router,( conectarea reelei interne Intranet, la Internet),. Existenta conexiunii la serviciul World Wide Web i dezvoltarea accentuat a tehnologiilor wireless fac posibil accesarea sistemul BMS utiliznd echipamente diverse: laptop, telefon mobil, PDA etc. Accesul wireless se poate face i prin puncte de acces dotate cu card Ethernet

Figura 6 Arhitectura unui BMS 10

2.3. Principalele sisteme BMS existente pe pia In tabelul urmtor sunt prezentate mai multe sisteme BMS, informaiile fiind luate de pe site-urile productorilor. Acestea se refer la denumirea sistemului de management, la software-ul folosit si tipurile de comunicatii utilizate la cele dou niveluri. La seciunea controlere sunt enumerate cele mai importante. Tabel 1 Tipuri de sisteme BMS Softwaew Controlere BMS A si Monitor, ASI 7540 ASI ASI Visual 8040, ASI 1Expert 6000 OTCA view Seriile DSC, DAC, DLC, DFM Talon Report, Workstation Predator

Producator ASI

Sistem BMS ASI Controls ORCA

Management TCP/IP

Automatizare ASI Bus

Delta Controls Sienens

BACNet IP

BACNet MS/TP LON

Talon

Ethernet TCP/IP

3. Strategii de management energetic Pentru instalaiile HVAC strategiile de management sunt numeroase, cele mai uzuale fiind: - timp optim de oprire/pornire; - utilizarea aerului exterior pentru rcire (free cooling) cnd temperatura acestuia este mai mic dect cea a aerului refulat in interior; - automatizarea centralelor de tratare a aerului si a unittilor terminale n functie de entalpie (se iau in considerare att caldura latent ct 11roces sensibil continute n aerul umed); - adaptarea permanent si pe zone ct mai restrnse la sarcina termic de rcire/nclzire (eliminarea solutiei clasice de utilizare a incperilor martor); - utilizarea n anumite situatii doar a ventilrii (zero energy band) ca n figura3.3 n momentul atingerii intervalului 23-24C (zero energy band) instalatiile de inclzire/rcire se opresc folosindu-se doar unitatile de ventilare; - optimizarea functionrii chillerelor prin, creterea progresivai pe ct posibil a temperaturii apei rcite, - condiionarea funcionarii unitilor terminale de senzorii de prezen/ de exemplu* funcionarea ventiloconvectoarelor ,sau a iluminatului cnd nu sunt persoane).

11

Figura 7 Strategii de management 3.1 Arhitectura sistemului Merten KNX In instalatiile clasice, fiecare functie necesita un cablu de alimentare propriu si fiecare sistem de comanda se realizeaza separat (Fig 8).

Figura 8 Circuit clasic de iluminare Sistemul Merten KNX monitorizeaza si comanda functiile si secventele de lucru printr-un cablu comun (Fig 9). Ca urmare, alimentarea electrica a consumatorilor se face direct, nemaifiind necesara trecerea prin elementele de comanda. 12

Figura 9 Sistemul Merten KNX Sistemul Merten KNX este un sistem flexibil, deschis astfel ca, in cazul in care se doreste o modificare ulterioara a functiilor componentelor sistemului sau o reorganizare a incaperilor, sistemul KNX permite o organizare usoara a acestora prin modificarea parametrilor aparatelor, nefiind necesara o modificare a cablajului. Modificarea parametrilor sistemului se realizeaza cu ajutorul unui PC si cu ajutorul softului de proiectare si instalare ETS( EIB Tool Software), soft ce este utilizat si la punerea in functiune a sistemului. Merten KNX poate fi conectat si cu alte sisteme pentru cladiri ( sistem de management pentru incalzire si climatizare, sistem de control acces, sistem de incendiu, sistem de efractie, sistem de sonorizare) cu ajutorul interfetelor si modulelor de intrari-iesiri.

Figura 10 Sistem KNX 13

3.2 Topologia La cea mai mic unitate a sistemului Merten KNX, si anume o linie, pot fi conectate pan la 64 de aparate compatibile cu acest sistem (participan ti la BUS,Fig 11).

Figura 11 sistemului Merten KNX Prin intermediul unor cuploare de linie care sunt conectate la asa numita linie principal pot fi legate pan la 15 linii formand astfel o arie (Fig 12).

Figura 12 Linie principala

14

3.3 Transmisia datelor Datele cuprinse in telegrame sunt transmise asincron. Sincronizarea acestor transmisii se realizeaz prin biti de START si de STOP. Accesul la BUS ca mediu fizic comun de comunicare prin transmisii asincrone trebuie s fie foarte bine reglementat. Toti participantii la BUS primesc telegramele dar numai receptoarele crora le sunt adresate aceste telegrame reactioneaz. In momentul in care un participant la BUS are de emis o telegram, el trebuie s urmreasc pe BUS dac un alt participant emite si trebuie s astepte pan cand nici un alt participant nu mai emite. In situatia in care BUS-ul este liber, oricare participant la BUS poate s initieze procedura de emisie. In cazul in care incep s emit doi participanti concomitent, se va impune cel cu prioritate mai mare, al doilea participant retrgandu-se.

Figura 13 Circuit schematic BMS 4 Tehnologia Sistemului Merten KNX Fiecare linie de BUS presupune un sistem propriu de electroalimentare a participantilor legati la aceasta. In acest fel, in cazul cderii unei linii, restul instalatiei poate s functioneze fr problem mai departe. Participantii la BUS sunt alimentati la joas tensiune, adic la 24Vcc si in functie de tipul sursei, aceasta poate fi solicitat la 320mA sau la 640 mA. Sursa este echipat cu protectii la supratensiune si la supracurent si este astfel protejat impotriva supratensiunilor si scurtcircuitelor. Scurte intreruperi ale alimentrii din retea (<100ms), sunt compensate de surs. Sursele de alimentare debiteaz tensiunea de alimentare printr-o bobin, care are rolul de a evita scurtcircuitarea telegramelor de date pe linia de BUS, datorit sursei de alimentare. Participantii la BUS se leag la linia BUS cu ajutorul unor conectori de BUS sau prin intermediul unor contacte cu apsare. Conectarea prin intermediul contactelor cu apsare se realizeaz prin simpla fixare a aparatului respectiv pe sina de BUS. 4.5 Componentele sistemului Fiecare participant la BUS const in principiu dintr-un cuplor universal de BUS si dintr-un element final de BUS, diferit in functie de aplicatie, care comunic cu cuplorul printr-o interfat de legtur (interfata utilizator) (Fig 6). 15

Cuplorul de BUS primeste telegramele de pe BUS, le decodific si apoi comand elemental final de BUS (in acest caz elementul de executie). In sens invers, elementul final de BUS (in acest caz un element de comand), transmite informatie cuplorului de BUS care o codific si o transmite sub form de telegram pe BUS. Datorit faptului c organizarea pinilor interfetei este diferit in functie de elementul final de BUS, acesta poate s comunice corect cu un cuplor de BUS prin intermediul interfetei respective, numai dac in memoria EEPROM a cuplorului a fost introdus, cu ajutorul ETS un program corespunztor. La cea mai mic unitate a sistemului instabus EIB si anume, o linie, pot fi conectate pan la 64 de aparate compatibile cu acest sistem. Prin inte rmediul unor cuploare de linie care sunt conectate la linia principal pot fi legate pan la 12 linii formand astfel o arie. Prin legarea a 15 arii cu ajutorul unor cuploare de domeniu se pot crea unitti mai mari. La linia de arie pot fi legate interfetel e cu alte sisteme (sisteme de management pentru partea de inclzire, climatizare, ventilatie, etc.) sau cu alte sisteme KNX. Schema conectrii participantilor la BUS este prezentat in Fig 14.

Figura 14 Schema conectrii participantilor la BUS 4.1 Planurile de executie ale sistemului Merten KNX 4.1.1 Scheme circuite iluminat Spre deosebire de instalatiile clasice in care fiecare functie necesita un cablu de alimentare propriu si fiecare sistem de comanda se realizeaza separat sistemul Merten 16

KNX este un sistem deschis oricarei configuratii viitoare, comanda de aceasta data realizandu-se printr-un singur cablu denumit BUS. In cazul locuintei individuale, atat la nivelul parterului cat si la nivelul etajului se gaseste cate un tablou electric de automatizare, alimentat din tabloul general al imobilului si unde se gasesc modulele de comanda ale sistemului. Fiecare corp de iluminat sau grup de corpuri de iluminat grupate in circuite sunt conectate in tabloul electric corespunzator nivelului la care se afla.( Fig 8, Fig 9). Comanda iluminatului se va face cu ajutorul urmatoarelor elemente: - tastere; - touchscreen; - senzori de prezenta; - module logice si de monitorizare; - statie meteo; - sisteme de telefonie si internet; Sistemul Merten KNX va indeplini functii ON/OFF pentru iluminatul tip LED si pentru cel fluorescent si functii de dimare pentru iluminatul incandescent. 4.1.2 Schema bloc a sistemului KNX Tablourile de automatizare T1 KNX si T2 KNX sunt alimentate cu tensiune de 230V din tabloul electric general al locuintei TE. Din tablourile de automatizare pleaca magistrala BUS in dozele de conexiuni la care sunt conectate echipamentele de comanda (senzori): tasterele multifunctionale, senzori de prezenta, touchscreen, capete termice si statie meteo. Touchscreen-ul si statia meteo necesita alimentare de 230V iar capetele termice sunt prevazute cu surse de 24V cc. Cele doua linii de magistrala BUS ( linia aferenta parterului si linia aferenta etajului), pentru a se putea realize comanda si monitorizarea intregii locuinte sunt conectate intre ele printr-un cuplor de linie ce se gaseste in tabloul de automatizare de la parter (Fig 18). 4.2 Specificatiile echipamentelor componente ale sistemului KNX

1) IP touch panel MTN683090

Display size: 10.4 (24.4 cm) Resolution: 800 x 600 pixels, SVGA Display type: TFT, resistive touch

Figura 15 IP touch panel MTN683090 17

Figura 16 KNX pushbtn.4g plus stst SysD MTN628126

Figura 17 KNX ARG Presence Basic pw MTN630719

Figura 18 Coupler REG-K MTN680204

Figura 19 KNX push-btn.2g plus w.RTC stst SysD MTN6212-4146

4.3 Interfetele grafice pentru controlul sistemului KNX Interfetele grafice pentru controlul sistemelor aferente intregii locuinte (Fig 19, Fig 20, Fig 21, Fig 22) se realizeaza in software-ul de design si programare TP-Visu. Ele se vor accesa de pe touchscreen-ul din holurile de intrare de pe fiecare nivel si cu ajutorul acestora, utilizatorul va avea o imagine de ansamblu asupra tuturor instalatiilor din cladire si totodata le va putea controla pe fiecare in parte. Pentru controlul iluminatului, in spatiile in care exista iluminat dimabil se gaseste un simbol sub forma de buton tip potentiometru prin care utilizatorul va putea schimba nivelul de iluminare al incaperii. In spatiile in care exista iluminat pornit-oprit, utilizatorul va avea controlul asupra acestuia printr-un buton ON/OFF.

18

Anexa 1 Comanda iluminat 19

5 Programarea sistemului de automatizare Software-ul cu care se realizeaza programarea sistemului KNX se numeste ETS si inseamna Engineering Tool Software. Acesta este un instrument de configurare si programare independent ce foloseste la proiectarea si programarea intregii instalatii de automatizare a cladirii. Soft-ul ETS este parte integrata a stadardului KNX si totodata a sistemulului de automatizare KNX. Astfel, acest soft asigura urmatoarele avantaje majore: - compatibilitate maxima garantate intre ETS si KNX Standard; - toate bazele de date de echipamente de la toti producatorii KNX pot fi importate in ETS; - bazele de date de la versiunile mai vechi ale software-ului ETS (pana la ETS2) pot fi importate si editate in versiunile mai noi ale software-ului (ETS3, Ets4); - peste tot in lume, proiectantii si instalatorii folosesc acelasi soft, ETS, pentru proiectarea, instalarea si programarea sistemului; astfel schimbul de date este garantat. Standardul KNX are o istorie de 20 de ani. In aceasta perioada, ETS s-a dezvoltat astfel: ETS1 1993-1996; ETS2 1996-2004; ETS3 2004-2010; ETS4: 2010 prezent. Soft-ul ETS ajuta utilizatorul in urmatoarele etape: planificare si proiectare; programare; documentatie; diagnosticare si depanare. Domeniile de aplicare ale ETS cuprind: controlul iluminatului (de comutare; opacitate, "starea de spirit de iluminat"); controlul umbririi (obloane; jaluzele) inclzire, ventilaie, aer condiionat (reglare individuala a temperaturii;controlul radiatoarelor, unitatilor termice, cazanelor, ventilatoarelor, ...) acces i securitate ( detectie a prezenei; alarma de efractie si incendiu; simulare prezen; comutator de panic) managementul energiei (contorizare a consumului, izolare sub sarcin, ...). confort i funcii de control inteligent n toate aplicaiile (control centalizat; scenarii combinate; control inteligent al procesului; ...) control de la distan i mentenanta de la distan (de exemplu, prin telefon sau internet); interfatarea cu alte sisteme ( console de supraveghere, facility management, sisteme dedicate de securitate, audio, multimedia etc.).

20

Bibliografie 1. Ionescu Constantin, Larionescu Sorin, Caluianu Sorin,Popescu Daniel Automatizarea instalatiilor. Comenzi automate, editura MATRIX ROM, ISBN:973 -685460-4 2. Caluianu Sorin Inteligenta artificial in instalatii, Editura MATRIX ROM, ISBN 973 685-120-6 3. Popescu Daniel Automatizari in constructii, Editura MATRIX ROM, Bucuresti, 2006 4. Larionescu Sorin Teoria sistemelor, Editura MATRIX ROM, Bucuresti, 2006 5. Ionescu Constantin, Alexandru Stefan Instalatii electrice si automatizari, Editura MATRIX ROM, Bucuresti, 2006 6. Hermann Merz, Thomas Hansemann, Christof Hbner Building Automation: Communication systems with EIB/KNX, LON and BACnet (Signals and Communication Technology), Editura SPRINGER 7. In Partnership with NJATC Building Automation Integration with Open Protocols, Editura ATP 8. In Partnership with NJATC Building Automation: Control Devices and Applications, Editura ATP 9. www.schneider-electric.com 10. www.merten.de 11. www.revista-alarma.ro 12. www.knx.org

21