Casa Inteligenta Folosind Standardul KNX

Pagina
CUPRINS
1.1
2
2.1
2.2
2.3
3
3.1
3.2
3.3
3.4
3.5
4
4.1
4.2
4.3
4.4
5
5.1
5.1.1
5.1.2
5.1.3
5.1.4
5.1.5
5.1.6
5.2
5.3
5.4
5.4.1
5.4.2
5.5
5.6
5.7
6
Tema proiectului
Sisteme automate. Generalitati
Clasificarea sistemelor automate
Marimile caracteristice reglarii automate
Schema bloc tipica SRA
Concepte teoretice privind sistemele BMS utilizate la cldirile
individuale
Beneficiile dotarii unei cladiri cu BMS
Functiuni principale ale sistemlor BMS
Structura sistemelor BMS
Principalele sisteme BMS existente pe piata
Strategii de management energetic
Standardul KNX
Arhitectura sistemului Merten KNX
Topologia
Transmisia datelor
Tehnologia sistemului Merten KNX
Proiectarea unui sistem BMS pentru o locuinta individuala
folosind standardul KNX
Planurile de executie ale sistemului Merten KNX
Scheme circuite iluminat
Scheme circuite prize
Scheme circuite de comanda pentru jaluzele
Scheme circuite de comanda pentru incalzire si climatizare
Scheme circuite de comanda Merten KNX
Schema bloc a sistemului KNX
Tabel cu numarul si repartizarea circuitelor integrate in
sistemul KNX
Tabele cu tipurile de module de automatizare
Echiparea si schemele tablourilor electrice de automatizare
Echiparea si schemele tabloului de automatizare T1 KNX
Parter
Echiparea si schemele tabloului de automatizare T2 KNX
Parter
Specificatiile echipamentelor componente ale sistemului KNX
Interfetele grafice pentru controlul sistemului KNX
Programarea sistemului de automatizare
Concluzii
Bibliografie
1
2
3
4
7
8
10
10
11
12
15
16
17
18
20
21
22
24
25
25
25
30
30
35
35
39
44
48
48
54
59
66
68
75
76
1. Tema proiectului
Se va proiecta sistemul de automatizare pentru o locuinta individuala structurata pe doua
niveluri: parter si etaj.
In sistemul de automatizare al locuintei se vor integra urmatoarele instalatii:
- instalatia de iluminat;
- instalatia de incalzire si climatizare;
- instalatia de comanda pentru jaluzele;
- circuitele de prize.
Sistemul de automatizare integrat al locuintei individuale va realiza urmatoarele functii
principale:
- functii de siguranta;
- functii pentru reducerea consumului de energie;
- functii pentru confortul caminului;
- functii de comunicare.
Odata cu implementarea proiectului de automatizare se urmaresc aspectele urmatoare:
- consum de energie redus;
- siguranta sporita;
- posibilitatea controlului la distanta a diverselor aplicatii;
- mentenanta usoara, cu costuri reduse;
- amortizarea si reducerea substantiala a facturilor la utilitati.
Pentru o eficientizare substantiala a consumurilor energetice, sistemul de automatizare va
avea integrata o statie meteo ce va furniza informatii in timp real a urmatorilor parametrii
climatici: temperatura exterioara, luminozitate, viteza vantului, presiunea atmosferica si
precipitatiile. Acesti parametrii vor fii utilizati de sistemul de automatizare astfel:
-
temperatura exterioar se poate folosi pentru sistemele de vizualizare, pentru calculul

poziiei obloanelor exterioare, pentru armarea sau dezarmarea sistemelor de protecie la
nghe;
viteza vntului poate comanda coborrea obloanelor, iar n corelaie cu temperatura

exterioar se pot detecta condiii de canicul sau de nghe;
presiunea atmosferic poate indica apropierea furtunilor i n corelaie cu existena unor

geamuri deschise poate ateniona utilizatorul de pericol;
luminozitatea se poate citi pe direciile est, sud i vest. Funcie de valoarea ei se pot
comanda obloanele exterioare la anumite poziii pentru a pstra o luminozitate constant
n ncperi, pentru a proteja camerele expuse la nclzire excesiv prin radiaie solar sau
pentru a comanda luminile exterioare la cderea nturnericului sau la rsrit;
precipitaiile pot fi detectate i n consecin se pot anula instalaiile de irigaie n

perioada respectiv.
2. Sisteme automate. Generalitati

Omul, ca fiin superioar, a fost preocupat din cele mai vechi timpuri de a cunoate i
stpni natura, de a dirija fenomene ale naturii n scopul uurrii existentei sale.
n procesul cunoaterii, omul urmrete evoluia n timp a unor mrimi caracteristice in
raport cu evoluia altor mrimi, evideniind astfel grupul mrimilor care definesc cauza i
grupul mrimilor ce definesc efectul. Observaiile asupra presupuselor cauze i efecte au
condus i conduc la evidenierea unor legi, care, crend relaiile dintre cauze i efecte,
caracterizeaz fenomenele.
Stabilirea unor legi ce caracterizeaz fenomene ale naturii i definirea unor modele ale
fenomenelor au permis omului o cunoatere i interpretare aprofundat a multor fenomene,
reuind s le dirijeze n scopul mbuntirii condiiilor sale de via, al reducerii eforturilor
fizice i intelectuale, al uurrii existenei sale.
n acest proces, omul a parcurs urmtoarele etape[4]:
Etapa mecanizrii, n care s-au creat prghia, roata, scripeii, multiplicatoarele de for de
cuplu, ansambluri de calcul mecanizat etc., cu care omul i-a uurat eforturile fizice i
intelectuale pentru producerea de bunuri materiale.
Etapa automatizrii, n care omul a fost preocupat sa creeze mijloace materiale care s
deduc sau s elimine complet intervenia sa direct n desfurarea proceselor de producie.
Astfel, n aceasta etap, omul desfoar cu precdere o activitate intelectual, n funcii de
analiz, control i conducere.
Etapa cibernetizrii i automatizrii, n care omul este preocupat de crearea unor
asemenea obiecte materiale care s reduc funcia de conducere general a omului i s dezvolte
sistemul de informare. Astfel au fost create calculatoare i sisteme automate de calcul cu ajutorul
crora pot fi stabilite strategii de conducere a proceselor de producie i sisteme de informatizare
global.
Ansamblul de obiecte materiale care asigura conducerea unui proces tehnic sau de alt
natur fr intervenia direct a omului reprezint un echipament de automatizare.
tiina care se ocupa cu studiul principiilor i aparatelor prin intermediul crora se
asigur conducerea proceselor tehnice fr intervenia direct a omului poart denumirea de
Automatic. Automatizarea reprezint introducerea n practic a principiilor automaticii.
Ansamblul format din procesul (tehnic) condus i echipamentul de automatizare (de
conducere) care asigur desfurarea procesului dup anumite legi poart denumirea de sistem
automat.
Reglarea automat este acel ansamblu de operaii, ndeplinit automat, prin care o mrime
fizic este fie meninut la o valoare prescris, constant numit consemn sau program fix fie
i modific valoarea la intervale de timp date, conform unui anumit program, lund astfel o
succesiune de valori prescrise (dinainte stabilite).
n cadrul reglrii automate, se efectueaz o comparaie prin diferen a valorii msurate a
unei msuri din procesul reglat, cu valoarea de consemn (sau program) i se acioneaz asupra
procesului sau instalaiei automatizate astfel nct s se obin anularea acestei diferene (sau
abateri).
n desfurarea proceselor tehnologice se produc transformri fizice, chimice, biologice,
ale materie prelucrate, n aa fel nct starea produsului finit s corespund unor indicatori
prestabilii. Aceste transformri se produc n instalaii (utilaje) tehnologice, concepute pentru a
realiza una sau mai multe faze ale transformrilor din procesul tehnologic. Procesul desfurat
3
ntr-o instalaie tehnologic este caracterizat de mai multe mrimi fizice: temperaturi, presiuni,
debite, deplasri, concentraii etc. O parte din aceste mrimi variaz n mod
independent, altele sunt influenate de variabile independente. Desfurarea corect a
procesului tehnologic presupune ca la fiecare instalaie tehnologic, una sau mai multe
mrimi fizice s aib o lege de variaie prestabilit. Instalaiile tehnologice sunt astfel concepute,
nct s fie posibil ajustarea acestor mrimi fizice, numite mrimi de ieire, prin intermediul
altor mrimi fizice, numite mrimi de execuie. ntr-o instalaie tehnologic mrimile de
execuie sunt variabile independente, putnd fi modificate de om sau de dispozitive tehnice
construite anume n acest scop. Mrimile de ieire depind att de mrimile de execuie, cat i de
alte mrimi independente, numite mrimi perturbatoare. La nivelul unei instalaii izolate de
ansamblul utilajelor cu care este interconectat, mrimile perturbatoare variaz n mod
independent. Daca se examineaz instalaia n conexiune cu alte utilaje, se constat c cele mai
importante perturbaii care se transmit acesteia sunt efectele variaiilor mrimilor de ieire i
de execuie din celelalte utilaje tehnologice, cu care este interconectat instalaia dat.
Schema bloc a unei instalaii tehnologice (IT) supus automatizrii este prezentat n
Figura 2.1, unde Xm , Xe i Xp reprezint mrimile de execuie, de ieire i perturbatoare.
Fig. 2.1
O instalaie tehnologic considerat ca obiect al automatizrii se numete instalaie
automatizat (IA). Deci un sistem automat reprezint ansamblul format din instalaia
automatizat i echipamentul de automatizare, avnd rolul de a realiza, fr participarea omului,
o funcie de comand, control, reglare sau optimizare automat. O instalaie tehnologic
considerat ca obiect al automatizrii se numete instalaie automatizat (IA). Deci un sistem
automat reprezint ansamblul format din instalaia automatizat i echipamentul de automatizare,
avnd rolul de a realiza, fr participarea omului, o funcie de comand, control, reglare sau
optimizare automat.
2.1 Clasificarea sistemelor automate
Principalul criteriu de clasificare a sistemelor automate (SA) l constituie funcia de
automatizare realizat de dispozitivul de automatizare (DA). Din acest punct de vedere, SA pot
fi:
sisteme de comand automat ;
sisteme de control automat ;
4
sisteme de reglare automat ;

sisteme de protecie automat ;
sisteme de optimizare automat.
Sistemele de comand automat sunt sistemele n care dispozitivul de automatizare
numit dispozitiv de comand automat este destinat s realizeze o lege de variaie a
mrimii de ieire, fr a controla ndeplinirea efectiv a legii date de variaie. Schema
bloc a unui sistem de comand automat este data n figura 2.2.
Fig. 2.2
Se remarc faptul c mrimea de execuie x m, dat de dispozitivul de comand automat,
acioneaz asupra instalaiei automatizate, n vederea realizrii legii dorite de variaie a mrimii
de ieire, fr ca dispozitivul de comand s efectueze controlul ndeplinirii efective a
obiectivelor comenzii.
Sistemele de control automat realizeaz supravegherea instalaiei automatizate IA, prin
transmiterea la dispozitivul de automatizare, numit i dispozitiv de control automat, a tuturor
mrimilor msurabile din instalaie, care prezint interes din punct de vedere tehnologic.
Un astfel de sistem este redat n figura 2.3.
Fig. 2.3
Sistemele de reglare automat
Dispozitivul de automatizare, numit i dispozitiv de reglare automat, trebuie s
stabi1easc o coresponden dup o relaie dat (de obicei de proporionalitate) ntre mrimea
de ieire xe i mrimea de intrare xi. Deci, prin mrimea de intrare se impune o lege de
variaie pentru mrimea de ieire, semnalul xi fiind proporional cu valoarea prescris (dorit) a
mrimii de ieire. Dispozitivul de reglare automat mai primete i valoarea real a mrimii de
ieire xe. El compar cele dou mrimi i stabilete o lege de comand, acionnd prin mrimea
5
de execuie xm asupra instalaiei automatizate, n vederea aducerii mrimii de reglare x e la

valoarea prescris [6].
Sistemele de protecie automat au o structur asemntoare cu cea a sistemelor de
reglare automat. Dispozitivul de automatizare se numete, n acest caz, dispozitiv de protecie
automat. El primete prin mrimea de intrare valoarea limita admisibil pentru mrimea de
ieire. n acelai timp, primete mrimea de ieire, o compar cu valoarea limit admisibil i
acioneaz asupra instalaiei automatizate atunci cnd valoarea limit admisibil este depit.
Aciunea dispozitivului de protecie asupra instalaiei automatizate are ca efect scoaterea din
funciune a unei pari din instalaie sau chiar a ntregii instalaii tehnologice.
Un exemplu tipic de sistem de protecie automat l constituie o acionare electric a unui
utilaj, prevzut cu elemente de protecie (relee de protecie termic i electromagnetic,
sigurane).
Sistemele de optimizare automat au schema general dat in figura 2.4.
Fig.2.4
Dispozitivul de automatizare, numit i dispozitiv de optimizare automat, primete
mrimea de ieire xe, precum i mrimile perturbatoare msurabile (fie acestea x p1, ...,
xpk, ...). El acioneaz asupra instalaiei automatizate n aa fel, nct s fie adus la o
valoare extrem, un indicator de performan privind desfurarea procesului tehnologic.
Indicatorul poate fi consum specific (care trebuie minimizat), randament (care trebuie
maximizat), sau un indicator care cuprinde att aspecte cu caracter tehnic, ct i economic.
Dispozitivele de optimizare automat sunt instalaii complexe, incluznd n mod obinuit
sisteme electronice de calcul.
Alte criterii de clasificare a sistemelor automate sunt[3]:
Dup natura circuitului parcurs de semnalele din sistem, deosebim:
a. sisteme n circuit deschis;
b. sisteme n circuit nchis.
Din categoria sistemelor n circuit deschis fac parte sistemele de comand automate i
sistemele de control automat. La sistemele n circuit deschis exist o legtur
unidirecional ntre instalaia automatizat i dispozitivul de automatizare: de !a dispozitivul de
automatizare la instalaia automatizat, n cazul sistemelor de comand automat, i de la
instalaia automatizat la dispozitivul de automatizare, n cazul sistemelor de control automat.
Din categoria sistemelor n circuit nchis fac parte sistemele de reglare automat, de
protecie automat i de optimizare automat. La sistemele n circuit nchis, dispozitivul de
automatizare acioneaz asupra instalaiei automatizate i, n acelai timp, primete semnale de la
aceasta. De exemplu, ntr-un sistem de reglare automat, dispozitivul de automatizare
transmite comenzi instalaiei automatizate, n scopul obinerii unei variaii dorite a mrimii de
ieire, i n acelai timp el primete mrimea de ieire xe, pentru a controla ndeplinirea
comenzilor date.
Dup numrul mrimilor de ieire i de execuie:
a. sisteme automate simple, n care instalaia automatizat are o singur
mrime de ieire i o mrime de execuie;
b. sisteme automate multivariabile, n care instalaia automatizat are mai
multe mrimi de ieire i mai multe mrimi de execuie.
Dup modul de reprezentare a mrimilor n dispozitivul de automatizare:
a. sisteme automate analogice, n care intervin semnale analogice;
b. sisteme automate numerice, n care prelucrarea informaiilor n
dispozitivul de automatizare se face sub forma numeric.
2.2 Mrimile caracteristice reglrii automate
Pentru instalaiile tehnologice i procesele industriale, aplicarea reglrii are o importan
deosebit. De exemplu, funcionarea mainilor cu abur, a turbinelor, a motoarelor cu ardere
intern etc. Este direct legat de reglarea turaiei, a presiunii i a debitului agentului motor (abur,
gaz, ap etc.), a temperaturii, a ungerii .a.; pentru funcionarea generatoarelor sincrone cu
tensiune constant la borne trebuie modificat n mod corespunztor excitaia etc.
Desigur, operaiile de reglare sunt necesare numai atunci cnd mrimea reglat nu poate
rmne constant de la sine, la valoarea dorit i are tendina de a-i modifica valoarea, de a se
abate mai mult sau mai puin de la aceasta, n urma unor efecte perturbatoare externe sau interne.
n cazul oricrei reglri se deosebesc mai multe mrimi caracteristice: mrimea reglat,
mrimea de execuie i mrimea perturbatoare (sau perturbaiile).
Mrimea care trebuie meninut la valoarea prescris este mrimea reglat.
Mrimi reglate sunt, de exemplu, frecvena, turaia, tensiunea, puterea electric,
presiunea, temperatura, debitul, nivelul dintr-un rezervor etc.
Mrimea de execuie este mrimea obinut la ieirea elementului de execuie al
instalaiei de reglare i cu ajutorul creia se poate influena mrimea reglat, pentru a o aduce la
valoarea dorit (de consemn sau program).
De exemplu, dac se urmrete meninerea constant a turaie unui motor electric de
curent continuu, pentru variaia turaiei n sensul dorit se variaz curentul de excitaie al
motorului. Deci, mrimea reglat este, n acest caz, turaia, iar mrimea de execuie este
curentul de excitaie al motorului.
Pentru meninerea constant a tensiunii la bornele unui generator sincron se variaz
corespunztor tensiunea de excitaie; mrimea reglat este tensiunea la borne, iar mrimea de
execuie este tensiunea (sau curentul) de excitaie. n scopul reglrii automate a temperaturii
gazelor de ardere ntr-un focar se variaz debitul de ardere, cnd debitul de combustibil rmne
constant.
Influenele externe (sau interne) care sunt cauzele abaterilor valorilor instantanee ale
mrimii reglate de la valoarea prescris (sau, consemn) se numesc, n tehnica reglrii,
perturbaii sau mrimi perturbatoare.
La reglarea unei anumite mrimi se exercit influena uneia sau a mai multor
mrimi perturbatoare. Astfel, n cazul reglrii turaiei motorului de curent continuu se exercit
influena unor perturbaii diferite: tensiunea variabil de alimentare a motorului, variaia cuplului
7
de sarcin cerut de maina de lucru antrenat de motorul respectiv, variaie rezistenei electrice a
bobinajelor cu temperatura etc.
De regul, efectul influenei uneia dintre mrimile perturbatoare este predominant i
poate fi preliminat; aceast perturbaie este considerat perturbaie principal i aciunea de
reglare se manifest n sensul eliminrii abaterii mrimii reglat de la valoarea prescris sub
influena perturbaiei principale (sau dominante).
n figura 2.5 este reprezentat schema bloc a obiectului reglrii n general (instalaia, sau
procesul tehnologic supuse reglrii). La intrarea obiectului reglrii (OR), reprezentat simbolic
printr-un dreptunghi, se aplic mrimea de execuie m; la ieire, rezult mrimea reglat y. Din
exterior, se exercit aciunea unor mrimi perturbatoare
P1, P2 , Pk, Pn dintre care urmeaz a fi selectat perturbaia principal Pn.
Fig.2.5
2.3 Schema bloc tipic SRA

Schema de structur a unui sistem de reglare automat este dat n Figura 2.6.
Semnificaia elementelor i mrimilor din sistem este urmtoarea:
Fig.2.6
Aceste notaii sunt uzuale n automatic i se vor utiliza sistematic n cele ce urmeaz.
Instalaia automatizat este instalaia tehnologic privit ca obiect al automatizrii, la care
una sau mai multe mrimi fizice, numite mrimi de ieire, dorim s aib o lege de variaie dat.
Mrimea de ieire poate fi influenat n mod necontrolat de una sau mai multe mrimi
perturbatoare i poate fi modificat, n scopul realizrii obiectivului reglrii, prin mrimea de
execuie, xm. Valoarea prescris (dorit) a mrimii de ieire se impune prin mrimea de intrare, xi.
Ea se poate modifica printr-o aciune i asupra elementului de intrare Ei, dat de un operator
uman sau de un dispozitiv tehnic (de exemplu, i poate fi unghiul de rotaie a unui buton de
fixare a referinei). Elementul de comparaie EC compar mrimea de mrimea cu mrimea de
reacie, dnd mrimea de acionare:
xa=xi-xr
Deoarece mrimile xi i xr sunt proporionale cu valoarea prescris, respectiv valoarea
real a mrimii de ieire, rezult c mrimea de acionare este proporional cu abaterea mrimii
de ieire de la valoarea prescris (eroarea de reglare). n funcie de aceast mrime de acionare,
regulatorul R stabilete o lege de comand, n vederea aducerii mrimii de ieire la valoarea
prescris, adic pentru anularea erorii de reglare. Regulatorul automat R este deci dispozitivul
tehnic care nlocuiete funciile operatorului uman ntr-un proces de reglare manual. Mrimea
de comanda xc dat de regulator este, de cele mai multe ori, un semnal de putere mic. Pentru a
se interveni asupra instalaiei automatizate, prin stabilirea mrimii de execuie xm la o valoare
corespunztoare comenzii regulatorului, este necesar o putere mai mare dect puterea
semnalului de comand. Din acest motiv, ntre regulator i instalaia automatizat se introduce
elementul de execuie EE. Acesta preia mrimea de comanda x c i dezvolt la ieire o putere
suficient de mare pentru a da mrimii de execuie alura de variaie corespunztoare comenzii x c a
regulatorului.
n consecin , funcionarea sistemului de reglare automat este urmtoarea: dac,
datorit aciunii mrimii perturbatoare xp, mrimea de ieire scade fa de valoarea prescris,
scade n mod corespunztor i mrimea de reacie x r, iar mrimea de acionare xa va crete;
regulatorul va stabili o comand xc, care, aplicat instalaiei automatizate prin elementul de
execuie EE - , produce modificarea mrimii de ieire n sensul revenirii acesteia la valoarea
prescris. O asemenea funcionare este posibil numai datorit faptului c sistemul este n circuit
nchis. Aceasta nseamn c, pe lng legtura direct, de la intrarea la ieirea sistemului, exist
o legtur invers, numit i reacie, prin care se controleaz dac obiectivul reglrii este
ndeplinit. Un asemenea sistem n circuit nchis se mai numete i bucl de reglare.
3. Concepte teoretice privind sistemele BMS utilizate la cldirile

individuale
In ultimii douzeci de ani funcionarea cldirilor bazat pe tehnologia informaiei, din
mai multe puncte de vedere (utiliti, administrativ, financiar), a avut o evoluie spectaculoas.
Astzi o cldire modern este dotat cu infrastructur electronic care i permite s se
adapteze i s rspund n mod permanent la schimbarea condiiilor avnd ca rezultat utilizarea
eficient a resurselor energetice, mbuntirea condiiilor de confort i creterea gradului de
securitate a celor ce o ocup.
Infrastructura electronic (creierul) cldirii care conduce i monitorizeaz funcionarea
echipamentelor i instalaiilor aferente este cunoscut n literatura de specialitate cu numele de
Sistem de Management al Cldirii (SMC) sau Building Management System (BMS). Conceptul
de BMS aferent unei cldirii cuprinde , totalitatea aparatelor, echipamentelor, sistemelor locale
de automatizare a instalaiilor( hidraulice, nclzire, ventilare-climatizare, iluminat ascensoare,
prevenirea i stingerea incendiilor, control acces, supraveghere, antiefracie etc.) si reelelor de
comunicaie care asigur supravegherea si controlul funcionarii instalaiilor din cldire. BMS
implementeaz programe de utilizare eficient a energiei n condiii de sigurana la incendiu,
securitate, mediu si reduce cheltuielile de mentenan.
Cldirea bazata pe tehnologie si a crei funcionare este asigurata de un sistem
automatizat integrat ce asigura managementul fluxurilor informaionale si energetice dintr-o
cldire (BMS), este cunoscuta in literatura cu numele de cldire inteligenta (Smart Building ,
Intelligent Building). Pentru a determina nivelul de inteligenta,1a oameni a fost inventat testul
10. Sunt preocupri de a stabili nivelul de inteligenta i la cldiri.
Datorit limitrilor din punct de vedere hardware si software ale instalaiilor din cldirile
vechi, realizarea unei astfel de infrastructuri este dificil.
BMS este un sistem de automatizare modern cu o arhitectur ierarhizat i distribuita pe dou
sau trei niveluri. Elementele principale sunt computerul central (PC Workstation post central de
comand) i controlerele necesare automatizrii diverselor tipuri de echipamente i instalaii.
Transmiterea informaiilor ntre acestea i computer i invers se face n timp real prin intermediul
unei reele de comunicaii.
Controlerele sunt dispozitive electronice , dotate cu microprocesor, i care au
implementai algoritmi moderni de funcionare (PID, EPID,etc.).EPID inseamna Enhanced PID
adic PID mbuntit. mbuntirea provine de la faptul c acest controler PID este prevzut cu
algoritm de tip fuzzy.
Reeaua de comunicaii asigur fluxul de informaii i ntre controlere, astfel nct n
timpul defeciunii temporare a computerului central , acestea conlucreaz pentru funcionarea
cldirii.
3.1 Beneficiile dotrii unei cldiri cu BMS :
- eficientizarea consumurilor energetice in condiii de confort prin utilizarea algoritmilor de
funcionare ai diferitelor echipamente si instalaii. De exemplu
managementul sistemului de lifturi ;
- grad ridicat de securitate al cldirii prin utilizarea unor sisteme avansate de control ale
10
accesului, detectare si alarmare la incendiu si efracie, corelarea ntre sistemul de evacuare al

fumului i sistemul HVAC al cldirii, etc.
- sisteme avansate de comunicaii Internet, Intranet, pota electronic, TV prin cablu cu circuit
nchis, videofonie, etc.:
- management facil al cldirii printr-un post central si mai multe posturi locale de colectare,
procesare i transmitere a datelor.
3.2 Funciunile principale ale sistemelor BMS
Afiarea n timp real a parametrilor ce caracterizeaz funcionarea ntregii cldiri. Aceasta
reduce timpul efectiv de supraveghere n cazul n care aria construit a cldirii este foarte mare,
sau cldirea este alctuit din mai multe corpuri. Softul-aplicaie care ruleaz pe computerul
central se prezint sub form grafic, realizndu-se astfel o interfaa utilizator-cldire prin care se
poate supraveghea i conduce infrastructura acesteia. Totodat datele obinute sunt introduse
automat n diferite procese de calcul, ale cror rezultate sunt incluse n rapoarte de funcionare.
Existenta i actualizarea permanent a acestora ajut la identificarea unor probleme n
funcionarea instalaiilor din diferite zone ale cldirii. Bazele de date astfel formate sunt utilizate
n realizarea strategiilor de management energetic. Sistemul permite modificarea parametrilor de
funcionare ai tuturor echipamentelor.
Software-ul unui sistem BMS este astfel conceput nct oricrui parametru de funcionare
i se pot asocia valori limit (very low, low, high, very high). Atingerea unei valori limit duce la
declanarea unei alarme (de regul optic, dar n unele cazuri poate fi i sonor). Exemple sunt
multiple: depirea/scderea valorii de referin a temperaturii aerului pe diferite zone,
depirea/scderea valorii de umiditate critic pentru zone de depozitare pentru diverse produse
(biblioteci cu documente foarte vechi), ptrundere prin efracie etc. Aadar monitorizarea strii
alarmelor i istoricului acestora sunt o alt facilitate a unui sistem de supraveghere i conducere
centralizat de tip BMS.
Avnd n vedere multitudinea de informaii colectate de un astfel de sistem, pentru a
putea fi gestionate corespunztor, se creeaz automat dup diveri algoritmi, bazele de date.
Conform acestora sunt create rapoarte de funcionare att pe perioade de timp ncheiate, ct i pe
perioade de timp viitoare, rezultnd aa numitele trend-uri. Un alt scop al bazelor de date este
calculul unor indicatori de performanta Un indicator de acest tip, des utilizat, l reprezint costul
energiei consumate/metru ptrat. Pornind de la acest indicator, coroborat cu alte date, se pot afla
informaii utile. De exemplu indicele foarte mare de consum pe nivelul A al unei cldiri nchiriat
unui beneficiar, n comparaie cu indicele de consum pe nivelul B, de acelai tip, al aceleiai
cldiri, dar nchiriat altui beneficiar poate semnala diverse probleme: utilizarea
necorespunztoare de ctre personalul angajat a echipamentelor terminale (ventiloconvectoare),
iluminatul n mod excesiv pe timpul zilei, nefuncionarea n condiii nominale a chillerului
aferent nivelului respectiv din cldire, etc.
Totodat, bazele de date sunt folosite pentru a calcula durata de folosire a echipamentelor,
n urma creia se decide trimiterea echipelor de intervenie pentru controale de rutin sau
nlocuirea acestora pentru a preveni o utilizare excesiv urmat brusc de o defeciune. In cazul
instalaiilor ce folosesc echipamente de rezerv (cazane ce funcioneaz n cascad,
pompe/ventilatoare montate n paralel, etc.) condiia principal care determin interschimbarea
acestora, e durata de funcionare. Sistemul BMS pe lng durata de funcionare ia n calcul i
consumul energetic realizat pe diferite perioade de consum.
11
Pe lng faptul c sistemul BMS ofer posibilitatea existenei unuia sau mai multor posturi de
comand, acesta, cuprinde toate sistemele de automatizare aferente instalaiilor din cldire prin
interconectare funcionarea acestora avnd la baz schimbul de informaii reciproc. In cazul
ansamblurilor de cldiri interconectarea se realizeaz prin reele locale de tip LAN iar unde nu este
posibil prin linii telefonice. Integrarea nu se rezum doar la instalaiile propriu-zise ci chiar la
sistemele informatice i de contabilitate. De exemplu dispariia unui angajat de pe tatul de plat al
instituiei conduce n mod automat la dezactivarea cartelei de acces n cldire.
Utilizarea controlerelor digitale, cunoscute sub denumirea de DDC- Direct Digital Control, pe lng
caracteristicile de modularitate, extensibilitate i versatilitate ce le ofer sistemului BMS, permite
programarea buclelor de automatizare si parametrizarea proceselor de la distanta din interiorul
cldirii i/sau din exteriorul acesteia prin Internet sau linie telefonic. Bucle standard de automatizare
de tip PID, funcii logice, de maxim i minim, de contorizare, temporizare, prescriere etc. Sunt uor de
conceput, configurat i modificat datorit software-ului iniial (firmware) cu care este prevzut
DDC-ul. Firmware-ul este softul de baz care permite rularea ulterioar a aplicaiilor concepute de
productor, sub form de module soft, pentru diferite instalaii tip (preparare a agentului termic primar,
nclzire, preparare a apei calde de consum menajer, centrala de tratare a aerului diferite tipuri
constructive, ventiloconvectoare, uniti terminale de tip VAV etc.
Unitile terminale de tip VAV, (Variable Air Volume) ,sunt cutii de amestec, dotate cu ventilator cu
turaie variabila, rezistenta electrica si grile reglabile. La ele ajunge aerul prin tubulatura de la centrala
de tratare a aerului. Reglarea temperaturii in ncpere se face prin variaia debitului de aer introdus
(reglai cantitativ spre deosebire de ventiloconvectoare care sunt schimbtoare de cldur apa-aer si
regleaz temperatura din ncpere prin variaia temperaturii aerului introdus (reglai calitativ).
Concepia hardware si software a DDC-urilor face posibil implementarea strategiilor de
management energetic nu numai la nivelul softului central al sistemului BMS, ci chiar la nivelul
controlerelor crescnd gradul de eficienta energetic al cldirii.
3.3 Structura sistemelor BMS
Dei structura hardware a unui sistem BMS comport multe forme, aceasta datorit
numrului ridicat de productori i soluii adoptate, n general este respectat cea din figura 3.1.
Pn la mijlocul anilor 1990, sistemul era structurat pe trei niveluri (nivel aparatura de cmp
field level, nivel automatizare automation level, nivel management management level),
distincte ntre ele din punct de vedere al funciilor i al modului de comunicaie. Primul nivel era
format din traductoare i elemente de execuie, fiecare conectate individual la controlere. Astfel
ntre echipamentele tehnologice (cazane, chillere, centrale de tratare a aerului, etc.) si controlere
exista aparatura de cmp ce realiza o delimitare precis. Dup anul 2000 implementarea la scar
larg n producia de echipamente tehnologice i automatizare aferente, a standardelor
LONMARK si BACNet, nivelul aparatur de cmp a fost integrat din punct de vedere al
comunicaiei n cele de automatizare. Principalul motiv l constituie dotarea traductoarelor i
elementelor de execuie cu module de comunicaie integrate (partea central a modulului de
comunicaie ,p constituie cipul Neuron), acestea putnd forma cu reele de controlere o reea
unic de tip peer to peer (de la egal la egal). Totodat i echipamentele tehnologice au nceput sa
fie prevzute cu module de comunicaie de tip BMS.
Dup cum se observ n figura 3.1 reeaua de traductoare i elemente de execuie notate
cu I/O (Input/Output) este conectat la reeaua controlerelor prin intermediul unui controler de
reea. Elementele de cmp pot fi conectate la module distribuie, care la rndul lor formeaz o
12
reea compatibil cu cea a controlerelor De cele mai multe ori rolul controlerul de reea din
primul caz este preluat de un controler standard, dar care ndeplinete numai acest rol in procesul
de comunicaie.
In cazul n care extinderea unei reele de comunicaii, pe o arie geografic nsemnat (exemplu
centralele de cogenerare ale unui ora) se face prin intermediul telefoniei, cuplarea ntr-un sistem
de management utilizeaz comunicaia de tip Auto Dial Auto Answer. Aceasta nseamn c
modemurile se cupleaz on-line automat la linia telefonic doar cnd este necesar trimiterea sau
recepia de pachete de date.
Un sistem de management poate folosi n cadrul su mai multe tipuri de reele de comunicaie,
diferite din punct de vedere software, pentru cuplarea acestora existnd punile (bridge) de
comunicaie. (exemplu LON/EIB, LON/PROFIBUS).
Orice rol al reelei de comunicaie poate constitui un post de comand local (PC r Local
Workstation) prin care se poate accesa ntregul sistem, aceasta fcndu-se securizat, pe mai multe
nivele, pe baz de parole.
Informaiile provenite de la controlere sunt: procesate i gestionate prin intermediul unei staii de
lucru centralizate (PC-Workstation). Funcionarea este asigurat de un server de baze de date
prevzut cu back-up. Pentru existenta datelor i pe suport scris, in reea este necesar prezenta
unei imprimante. Un alt rol important al acesteia este nregistrarea alarmelor n cazul defectrii
computerelor (existenta unui virus). Protocoalele caracteristice reelei de comunicaie la nivelul
de management sunt: Ethernet, BACNet, TCP/IP, HTTP, etc. Toate permit conectarea, prin
intermediul unui router,( conectarea reelei interne Intranet, la Internet),. Existenta conexiunii la
serviciul World Wide Web i dezvoltarea accentuat a tehnologiilor wireless fac posibil
accesarea sistemul BMS utiliznd echipamente diverse: laptop, telefon mobil, PDA etc. Accesul
wireless se poate face i prin puncte de acces dotate cu card Ethernet
Unii dintre marii productori de BMS echipeaz mai multe cldiri dintr-un ora sau mai multe, le
interconecteaz la nivel de management rezultnd reele cu arii geografice extinse numite WAN
Wide Area Networks.
Din punct de vedere software, al tipului de protocol de comunicaie utilizat n reele, la nivel de
automatizare, cele mai cunoscute sunt LON (Local Operating Network), EIB (European
Installation Bus), PROFIBUS (Process Field Bus). Au fost luate n considerate numai
protocoalele deschise (open protocol), pentru c numai utilizarea lor ofer caracterul de
versatilitate al unui sistem BMS, n detrimentul protocoalelor proprietar care condiioneaz
apartenena controlerelor i a echipamentelor de comunicatie1a acelai proprietar. La nivel de
automatizare, n special in SUA, este foarte folosit BACnet, standard creat de ASHRAEJ timp ce
in UE este folosit numai la nivel de management. .Pentru utilizarea , BACnet la sistemele de
management ale cldirilor sunt necesare .protocoalele Ethernet si TCP/IP L Din punct de vedere al
suportului fizic al reelelor majoritatea protocoalelor de comunicaie sunt compatibile cu toate
mediile, variind doar viteza de trafic a datelor: cablu cu patru conductoare din cupru (2 perechi
torsadate), fibr optic, linii de alimentare cu energie electric, unde radio (wireless), cablu
coaxial, etc. In alegerea acestora trebuie inut seama de: costurile de achiziie, instalare i punere
n funciune, sigurana transmiterii datelor, eliminarea perturbaiilor i nlturarea erorilor logice,
viteza necesar de transmitere a datelor, distantele i poziia topologic a participanilor, etc [11].
13
Software-ul utilizat la nivel de management este compatibil cu platformele Windows i/sau

MAC OS (MAQntosh Operating System). Interfaa grafic a acestuia permite controlul i
monitorizarea diferitelor aplicaii simultan, fiind de tip multitask. Structura grafic a interfeei este
piramidal,. Prin accesare continu a sistemului acesta se desface n subsisteme. Funcionarea
echipamentelor i instalaiilor este prezentat schematic pentru a uura munca utilizatorului, ca n
figura 3.2.
Facilitile oferite de software sunt diverse, cele mai importante fiind managementul reelei prin
comunicaia on-line cu controlerele i alte dispozitive dotate cu module de comunicaie, achiziia n
timp real a datelor i generarea de rapoarte ce includ istorice de evenimente, gestionarea alarmelor,
configurarea i exploatarea bazelor de date prin algoritmi de procesare, etc.
Software-ul aloc o adres de tip text pentru fiecare dispozitiv din reeaua de comunicaie (controler,
PC, periferice) astfel nct mesajele de alarm localizeaz cu precizie defeciunea. In configurarea
mesajelor de alarm se introduc comentarii destinate operatorului, n funcie de nivelul de acces,
prin care se indic acestuia ce msuri s ntreprind (ce servicii de intervenie s apeleze, ce sisteme s
elimine din funciune, ce formulare s completeze etc.
14
3.4 Principalele sisteme BMS existente pe pia

In tabelul urmtor sunt prezentate mai multe sisteme BMS, informaiile fiind luate de pe
site-urile productorilor. Acestea se refer la denumirea sistemului de management, la softwareul folosit si tipurile de comunicatii utilizate la cele dou niveluri. La seciunea controlere sunt
enumerate cele mai importante.
n Romnia exist o serie de firme care comercializeaz _. Unele proiecteaz si monteaz

instalaii de BMS. Instalaiile pornesc de la pachete simple care utilizeaz un releu crepuscular
care in funcie de iluminatul din mediul ambiant alimenteaz sau ntrerupe circuitul surselor de
lumina , la utilizarea unor relee electronice monostabile care alimenteaz sursa de lumina in
funcie de prezenta (COELCO, HAGER), la cele wireless care folosesc transmisii radio la 868
MHz sistemul Easy Sens la care transmisia de date se face prin standardul EnOcean care
permite combinaia de senzori si receptoare produse de diferite firme. Astfel modulele receptoare
pot sa primeasc si sa evalueze att telegrame emise de senzorii Thermokon cat si de
ntreruptoarele pentru iluminat PEHA (emiterea de unde radio este obinut prin efect
piezoelectric). Receptoarele sunt echipate cu interfee LQN sau RS 485. Pentru controlul si
vizualizarea unor instalaii de mica complexitate poate fi utilizat aparatul Touch Panel cu ecran
LCD de 5,7 (PRATCO). Protocoalele deschise permit utilizarea echipamentelor indiferent de
productor Internaional Standard Organisation (ISO) a elaborat Reference Model-Open Systems
Interconection (OSD pentru transmisia de date intre calculatoare, reele si procese. Standardele
pentru reelele de comunicaii cele mai utilizate sunt: LON (Local Operating Network), BACNet
(Building Automation Control Network) si EIB (European Installation Bus). .Achiziia datelor,
conversia acestora in semnale numerice si transmiterea la controlere se face cu aparate si
echipamente caracteristice sistemului respectiv firmei care produce asemenea aparatura. De
exemplu la sistemul Honeywell sunt utilizate controlere tip EXCEL iar comunicaia ,se
realizeaz prin intermediul unor module de tip XFL 521 B ce au cate opt intrri analogice
Comunicaia se face prin cablul de comunicaie LON-BUS ce utilizeaz protocolul de
comunicaie LONTalk. La nivelul controlerului se efectueaz vizualizare, gestiunea datelor si
transmiterea datelor la nivelul ierarhic superior. Firme care se ocupa de sisteme pentru
managementul cldirilor cu realizri remarcabile sunt: Moeller-Electric cu sistemul xComfortLocuina confortabil n care trebuie amintit de pachetul EasyDim care asigur controlul
15
iluminatului ambiental i pachetul Easy Play care asigur controlul si comanda iluminatului si
prizelor ; sistemul xCommand- n loc de chei si cartele magnetice utilizeaz identificarea prin
amprente Casa inteligent Xclever home. O alta firma cu o prezenta de subliniat este , Schneider
Romnia cu T.A.C. System si MERTEN KNX.
3.5 Strategii de management energetic
Strategiile de management implementate n cadrul unui sistem BMS difer de la
productor la productor ns o parte dintre acestea sunt eseniale i se regsesc n majoritatea
situaiilor.
Intre sistemul de iluminat artificial i cel natural trebuie s existe concordant! Nivelul de
iluminare artificial interior i exterior trebuie s varieze automat n funcie de cel natural. In
acelai timp funcionarea corpurilor de iluminat se coreleaz cu senzorii de prezenta. Lipsa
ocupanilor unei ncperi trebuie s reduc nivelul de iluminare sau dup caz, ntreruperea
funcionrii sistemului de iluminat.
In cazul instalaiilor electrice de for este necesar o monitorizare permanent a
consumurilor de energie activ si reactiv. Pe perioada consumurilor de vrf, cnd cantitatea de
energie reactiv este crescut, trebuie luate msuri pentru ameliorarea factorului de putere prin
cuplarea automat a bateriilor de condensatoare. O cot parte important a consumului electric o
constituie funcionarea lifturilor. Motoarele lifturilor i ale scrilor rulante folosesc electronica de
putere aprnd astfel inevitabilele armonici de curent care scad valoarea factorului de putere.,
Pentru instalaiile HVAC strategiile de management sunt numeroase, cele mai uzuale fiind:
- timp optim de oprire/pornire;
- utilizarea aerului exterior pentru rcire (free cooling) cnd temperatura acestuia este mai mic
dect cea a aerului refulat in interior;
- automatizarea centralelor de tratare a aerului si a unittilor terminale n functie de
entalpie (se iau in considerare att caldura latent ct 16roces sensibil continute n aerul umed);
- adaptarea permanent si pe
zone
ct mai
restrnse
la
sarcina termic de
rcire/nclzire (eliminarea solutiei clasice de utilizare a incperilor martor);
- utilizarea n anumite situatii doar a ventilrii (zero energy band) ca n figura3.3 n
momentul atingerii intervalului 23-24C (zero energy band) instalatiile de inclzire/rcire se
opresc folosindu-se doar unitatile de ventilare;
- optimizarea functionrii chillerelor prin, creterea progresivai pe ct posibil a
temperaturii apei rcite,
- condiionarea funcionarii unitilor terminale de senzorii de prezen/ de exemplu*
funcionarea ventiloconvectoarelor ,sau a iluminatului cnd nu sunt persoane).
Fig.3.3
16
4. Standardul KNX
KNX este un standard deschis, care a evoluat n ultimii 30 de ani n Europa de vest i care a
devenit ntre timp un standard de talie mondial.
Evoluatia standardului KNX arata astfel:
1984 Ideologizarea notiunii de Tehnologii inteligente pentru cladiri de catre Merten
1987 Stabilirea unui parteneriat in dezvoltarea protocolului INSTABUS
Merten GmbH & CO. KG
INSTA-Elektro GmbH (Berker, Gira, Jung)
Siemens AG
1990 Infiintarea EIBA
European Installation BUS Association ( cu sediul la Bruxelles)
Infiintarea EIBA Germania

Infiintarea Asociatiei Konnex
BatiBUS Club International BCI
European Installation Bus Association EIBA
European Home Systems Association EHSA
2003 KNX este primul standard pentru cladiri EN 50090
2004
13 asociatii EIBA nationale
LIGHT + BUILDING KNX AWARD pentru Best Project 2004 Merten Stagobel
2006 KNX a fost aprobat ca si standard international ISO/IEC 14543-3-x
Spre deosebire de alte standarde cum ar fi LON, care este foarte bun ns adaptat mai mult
mediului industrial sau standarde domestice mai puin rspndite ca X10 care are limitri
tehnologice, KNX a dobndit un succes larg la productorii din toat lumea, la ora actual
existnd foarte multe echipamente certificate de la muli productori, echipamente care pot
funciona perfect mpreun.
Acest lucru conduce la o flexibilitate foarte mare i la posibilitatea de a modela extrem de
multe funcii inteligente chiar i pentru cldirile cu destinaie rezidenial, multi sau unifamiliale
iar
sistemele proiectate conform standardului KNX pot fi scalate de la nivelul unui apartament pn
la instalaii uriae ca noile terminale ale unor aeroporturi din lume.
Principiul de funcionare a unei instalaii KNX este destul de simplu: o colecie de
dispozitive care dein fiecare o logic local comunic ntre ele prin intermediul unor telegrame
definite de standardul KNX, aceste telegrame fiind transmise prin fir sau chiar prin radio. Unele
dispozitive au rol de senzori (de exemplu o serie de butoane pe perete pe post de ntreruptoare
sau o staie meteo pe acoperi) iar altele au rol de execuie (de exemplu o serie de comutatoare
care aprind sau sting efectiv un bec).
Cea mai direct implicaie a unei astfel de tehnologii este c amplasarea senzorilor i a
elementelor de execuie nu mai este restricionat din motive constructive ale cldirii,
posibilitatea controlului extinzndu-se cu mult peste modelul tradiional de instalaii electrice.
O a doua implicaie este dat de existena unei game extrem de variat de dispozitive cu
rol de senzori sau de acionare, ceea ce permite integrarea n sistemul KNX a multor sisteme pe
care le ntlnim de obicei disparate n cadrul unei cldiri:
- Iluminat;
- Control jaluzele electrice;
- Climatizare;
17
- Alarme;
- Telefonie;
- Internet;
- Audio Video;
- Contorizare;
- Securitate i control acces;
- Meteo i irigaii.
O a treia implicaie ine de ideea gruprii parametrilor tuturor sistemelor integrate n
KNX pentru a deservi imediat un scenariu de utilizare al cldirii. Spre exemplu dac avem
musafiri sau dorim s vizionm un film, toate elementele de iluminat, climatizare, poziionare
jaluzele, audio-video pot fi reglate instantaneu printr-o singur comand. Tot ce trebuie s facem
este s reglm manual aceste elemente la prima utilizare apoi cu o singur comand memorm
toate poziiile setate ntr-un scenariu. Desigur, o instalaie poate porni numai de la unele
funcionaliti i se poate dezvolta n timp dac se constat aceast necesitate.
4.1 Arhitectura sistemului Merten KNX
In instalatiile clasice, fiecare functie necesita un cablu de alimentare propriu si fiecare
sistem de comanda se realizeaza separat (Fig 1).
Fig 1
Sistemul Merten KNX monitorizeaza si comanda functiile si secventele de lucru printr-un
cablu comun (Fig 2). Ca urmare, alimentarea electrica a consumatorilor se face direct, nemaifiind
necesara trecerea prin elementele de comanda.
18
Fig 2
Sistemul Merten KNX este un sistem flexibil, deschis astfel ca, in cazul in care se doreste
o modificare ulterioara a functiilor componentelor sistemului sau o reorganizare a incaperilor,
sistemul KNX permite o organizare usoara a acestora prin modificarea parametrilor aparatelor,
nefiind necesara o modificare a cablajului.
Modificarea parametrilor sistemului se realizeaza cu ajutorul unui PC si cu ajutorul
softului de proiectare si instalare ETS( EIB Tool Software), soft ce este utilizat si la punerea in
functiune a sistemului.
Merten KNX poate fi conectat si cu alte sisteme pentru cladiri ( sistem de management
pentru incalzire si climatizare, sistem de control acces, sistem de incendiu, sistem de efractie,
sistem de sonorizare) cu ajutorul interfetelor si modulelor de intrari-iesiri.
19
4.2 Topologia
La cea mai mic unitate a sistemului Merten KNX, si anume o linie, pot fi conectate pan
la 64 de aparate compatibile cu acest sistem (participanti la BUS) (Fig 3).
Fig 3
Prin intermediul unor cuploare de linie care sunt conectate la asa numita linie
principal pot fi legate pan la 15 linii formand astfel o arie (Fig 4).
Fig 4
20
Lungimea unei linii impreun cu toate ramificatiile nu trebuie s depseasc

1000m,distanta dintre o surs de alimentare si un participant la BUS trebuie s fie mai mic de
350m. Pentru a evita coliziunile dintre telegrame, trebuie ca distanta dintre cei doi participanti la
BUS s fie limitat la 700m (Fig 5). Cablul de BUS poate fi montat paralel cu cablul de
alimentare cu energie electric fr s apar perturbri in transmiterea telegramelor.
Fig 5
4.3 Transmisia datelor
Merten KNX este un sistem descentralizat, comandat pe baz de evenimente, cu
transmisia serial a datelor pentru comanda, urmrirea si raportarea functiilor in exploatare.
Printr-un traseu comun, care este cablul de BUS, se realizeaz schimbul de informatii intre toti
participantii la BUS. Transmisia datelor se face serial, informatia fiind transformat intr-o
telegram si transportat prin cablul de BUS de la un senzor (element de comand), la unul sau
mai multe elemente de executie.
Fiecare participant la BUS primeste in timpul proiectrii, cu un software specializat, o
adres fizic proprie, cu ajutorul creia s poat fi oricand identificat. Pentru dialogul dintre
participanti in timpul functionrii este ins utilizat adresa logic, numit si adresa de grup. In
fiecare telegram este introdus adresa de grup de ctre emittor. Fiecare receptor confirm
receptarea mesajului atunci cand acesta a fost receptionat. In cazul in care aceast confirmare nu
este receptionat de ctre emittor, acesta repet telegrama de maximum trei ori. Dac nici in
acest caz nu se primeste confirmarea, se intrerupe procesul de transmitere a telegramei, iar
eroarea este inscris in memoria emittorului.
La Merten KNX transmisia datelor nu este separat galvanic datorit faptului c
tensiunea de alimentare de 24V a participantilor la BUS (Fig 6) este si ea transmis prin acelasi
21
cablu ca si telegramele. Telegramele sunt modulate pe aceast tensiune constant. In acest

context 0 logic corespunzand unui impuls, iar lipsa unui impuls fiind interpretat drept 1 logic.
Datele cuprinse in telegrame sunt transmise asincron. Sincronizarea acestor transmisii se
realizeaz prin biti de START si de STOP. Accesul la BUS ca mediu fizic comun de comunicare
prin transmisii asincrone trebuie s fie foarte bine reglementat.
Toti participantii la BUS primesc telegramele dar numai receptoarele crora le sunt
adresate aceste telegrame reactioneaz. In momentul in care un participant la BUS are de emis o
telegram, el trebuie s urmreasc pe BUS dac un alt participant emite si trebuie s astepte
pan cand nici un alt participant nu mai emite. In situatia in care BUS-ul este liber, oricare
participant la BUS poate s initieze procedura de emisie. In cazul in care incep s emit doi
participanti concomitent, se va impune cel cu prioritate mai mare, al doilea participant
retrgandu-se.
Fig 6
4.4 Tehnologia Sistemului Merten KNX
Fiecare linie de BUS presupune un sistem propriu de electroalimentare a participantilor
legati la aceasta. In acest fel, in cazul cderii unei linii, restul instalatiei poate s functioneze fr
problem mai departe.
Participantii la BUS sunt alimentati la joas tensiune, adic la 24Vcc si in functie de tipul
sursei, aceasta poate fi solicitat la 320mA sau la 640 mA. Sursa este echipat cu protectii la
supratensiune si la supracurent si este astfel protejat impotriva supratensiunilor si
scurtcircuitelor. Scurte intreruperi ale alimentrii din retea (<100ms), sunt compensate de surs.
Sursele de alimentare debiteaz tensiunea de alimentare printr-o bobin, care are rolul de a evita
scurtcircuitarea telegramelor de date pe linia de BUS, datorit sursei de alimentare.
22
Participantii la BUS se leag la linia BUS cu ajutorul unor conectori de BUS sau prin
intermediul unor contacte cu apsare. Conectarea prin intermediul contactelor cu apsare se
realizeaz prin simpla fixare a aparatului respectiv pe sina de BUS.
4.5 Componentele sistemului

Fiecare participant la BUS const in principiu dintr-un cuplor universal de BUS si dintrun element final de BUS, diferit in functie de aplicatie, care comunic cu cuplorul printr-o
interfat de legtur (interfata utilizator) (Fig 6).
Cuplorul de BUS primeste telegramele de pe BUS, le decodific si apoi comand
elemental final de BUS (in acest caz elementul de executie). In sens invers, elementul final de
BUS (in acest caz un element de comand), transmite informatie cuplorului de BUS care o
codific si o transmite sub form de telegram pe BUS.
Datorit faptului c organizarea pinilor interfetei este diferit in functie de elementul final
de BUS, acesta poate s comunice corect cu un cuplor de BUS prin intermediul interfetei
respective, numai dac in memoria EEPROM a cuplorului a fost introdus, cu ajutorul ETS un
program corespunztor.
La cea mai mic unitate a sistemului instabus EIB si anume, o linie, pot fi conectate pan
la 64 de aparate compatibile cu acest sistem. Prin intermediul unor cuploare de linie care sunt
conectate la linia principal pot fi legate pan la 12 linii formand astfel o arie. Prin legarea a 15
arii cu ajutorul unor cuploare de domeniu se pot crea unitti mai mari. La linia de arie pot fi
legate interfetele cu alte sisteme (sisteme de management pentru partea de inclzire, climatizare,
ventilatie, etc.) sau cu alte sisteme KNX. Schema conectrii participantilor la BUS este
prezentat in Fig 7.
Fig 7
23
5. Proiectarea unui sistem BMS pentru o locuinta individuala folosind

standardul KNX
Locuinta individuala este structurata pe doua niveluri: Parter + Etaj, fiecare nivel avand
propriul tablou de automatizare .
In sistemul de automatizare Merten KNX al cladirii se vor integra instalatia de iluminat,
circuitele de prize, circuitele de comanda aferente motoarelor pentru controlul jaluzelor,
instalatia de incalzire si instalatia de climatizare. Totodata, sistemul este deschis pentru
integrarea cu alte subsisteme ( sistem de sonorizare, sistem de efractie, sistem de incendiu )
datorita modulelor de intrari-iesiri ce se regasesc in tabloul de automatizare.
Sistemul de automatizare Merten KNX va indeplini functii de confort, prin sincronizarea
tuturor instalatiilor integrate astfel incat sa se asigure locatarilor un climat cat mai placut, functii
de siguranta, prin creearea a diverse scenarii prin care se poate simula prezenta in incapere atunci
cand locatarii sunt plecati de acasa, functii de control de la distanta a locuintei, pentru ca
utilizatorul sa aiba o imagine asupra casei chiar si atunci cand este plecat din localitate si functii
de eficienta energetica, pentru o reducere a costurilor prin diferite sincronizari ale instalatiilor.
Utilizatorul va avea control asupra instaltiilor aferente cladirii din orice punct al locuintei
datorita sistemului ce permite libera configurare a tasterelor. Astfel, functiile pe care le
indeplineste o tasta de pe un anumit element-senzor din sistem pot fi regasite si pe un alt
element-senzor. Sistemul permite gruparea mai multor functii pe un singur element-senzor,
respective pe o singura tasta realizandu-se astfel functii complexe denumite scenarii.
Prin implementarea sistemului Merten KNX se urmareste cresterea confortului in
locuinta, sporirea sigurantei locatarilor, posibilitatea controlului de la distanta a instalatiilor si
reducerea consumurilor energetic.
Pentru o eficientizare substantiala a consumurilor energetice, sistemul BMS va avea
integrata o statie meteo ce va furniza informatii in timp real a urmatorilor parametrii climatici:
temperatura exterioara, luminozitate, viteza vantului, presiunea atmosferica si precipitatiile.
Acesti parametrii vor fii utilizati de sistemul BMS astfel:
-
temperatura exterioar se poate folosi pentru sistemele de vizualizare, pentru calculul

poziiei obloanelor exterioare, pentru armarea sau dezarmarea sistemelor de protecie la
nghe;
viteza vntului poate comanda coborrea obloanelor, iar n corelaie cu temperatura

exterioar se pot detecta condiii de canicul sau de nghe;
luminozitatea se poate citi pe direciile est, sud i vest. Funcie de valoarea ei se pot
comanda obloanele exterioare la anumite poziii pentru a pstra o luminozitate constant
n ncperi, pentru a proteja camerele expuse la nclzire excesiv prin radiaie solar sau
pentru a comanda luminile exterioare la cderea nturnericului sau la rsrit;
precipitaiile pot fi detectate i n consecin se pot anula instalaiile de irigaie n

perioada respectiv.
24
5.1 Planurile de executie ale sistemului Merten KNX

5.1.1 Scheme circuite iluminat
Spre deosebire de instalatiile clasice in care fiecare functie necesita un cablu de
alimentare propriu si fiecare sistem de comanda se realizeaza separat sistemul Merten KNX este
un sistem deschis oricarei configuratii viitoare, comanda de aceasta data realizandu-se printr-un
singur cablu denumit BUS.
In cazul locuintei individuale, atat la nivelul parterului cat si la nivelul etajului se gaseste
cate un tablou electric de automatizare, alimentat din tabloul general al imobilului si unde se
gasesc modulele de comanda ale sistemului.
Fiecare corp de iluminat sau grup de corpuri de iluminat grupate in circuite sunt conectate
in tabloul electric corespunzator nivelului la care se afla.( Fig 8, Fig 9).
Comanda iluminatului se va face cu ajutorul urmatoarelor elemente:
- tastere;
- touchscreen;
- senzori de prezenta;
- module logice si de monitorizare;
- statie meteo;
- sisteme de telefonie si internet;
Utilizatorul va avea posibilitatea sa comande oricare dintre circuitele aferente locuintei
din orice incapere datorita butoanelor liber programabile ale tasterelor. Cu ajutorul software-ului
de programare, butoanele tasterelor se pot configure sa indeplineasca functii diferite si totodata
aceeasi comanda se poate actionala de la mai multe butoane diferite. Cu ajutorul touchscreenului
aferent intrarii fiecarui nivel, utilizatorul va avea o imagine de ansamblu asupra incaperii si va
putea controla iluminatul pentru fiecare spatiu in parte.
Detectoarele de prezenta aflata la intrarea fiecarui nivel in parte se folosesc pentru
iluminarea automata a holurilor si a casei scarilor.
Cu ajutorul statiei meteo ce are incorporate un senzor de luminozitate se va adapta
iluminatul in functie de durata zilei pentru creearea conditiilor optime. Astfel, se va realize o
economie de energie de pana la 30%.
Totodata, se vor realize diverse scenarii cum ar fii scenariul cinema in care se va
comanda reducerea treptata a intensitatii iluminatului pana la un anumit nivel dorit de utilizator
sau vor ramane actionate doar corpurile de iluminat dintr-o anumita zona pentru creearea unui
climat confortabil pentru vizionarea unui film. Scenariul securitate va actiona toate luminile
locuintei atunci cand centrala de efractie va sesiza un intrus. Centrala de efractie va furniza
aceasta informatie sistemului KNX cu ajutorul modulelor de intrari-iesiri. Scenariul Simulare
prezenta va actiona circuitele de iluminat pentru diferite incaperi in perioade de timp diferite
astfel incat sa se creeze impresia ca imobilul este locuit.
Sistemul Merten KNX va indeplini functii ON/OFF pentru iluminatul tip LED si pentru
cel fluorescent si functii de dimare pentru iluminatul incandescent.
5.1.2 Scheme circuite prize
In fiecare spatiu al imobilului vor exista doua prize de 230V grupate in cate un circuit iar
in bucatarie vor fi patru prize grupate in doua circuite (Fig 10, Fig 11).
Fiecare circuit in parte se va conecta la modulele de comanda din tabloul de automatizare
aferent nivelului la care se gaseste.
Prizele se vor monitoriza permantent de catre sistem si cu ajutorul modulelor de comanda
se pot porni/opri din orice punct al imobilului.
25
5.1.3 Scheme circuite de comanda pentru jaluzele

Motoarele de actionare aferente fiecarei jaluzele in parte se vor conecta la un modul de
comanda aflat in tabloul de automatizare aflat pe fiecare nivel (Fig 12, Fig 13). Motoarele vor fi
conectate cu cablu cu trei fire de diametru de 2,5 mmp. Totodata, la parter se va comanda usa de
la garaj, motorul de actionare al acesteia fiind conectat cu cablu de 3 x 2,5 mmp la modului de
comanda aflat in tabloul de automatizare de la parter.
Comenzile de actionare se vor da prin magistrala BUS, cu ajutorul tasterelor aflate in
fiecare incapere, cu ajutorul touchscreenului aflat la intrarea pe fiecare nivel sau de la distant cu
ajutorul telefonului sau a internetului.
Cu ajutorul sistemului Merten KNX, se va putea realiza comanda ON/OFF a jaluzelelor
si a usii de garaj, se va putea aduce fiecare jaluzea in parte la o valoare dorita de utilizator sau se
va putea regla unghiul sipcilor jaluzelei.
Un rol important in controlul jaluzelelor il va avea statia meteo ce va avea rol in comanda
acestora in functie de intensitatea luminoasa, de temperature exterioara, de conditiile de ploaie si
de conditiile de vant.
5.1.4 Scheme circuite de comanda pentru incalzire si climatizare
Incalzirea si climatizarea locuintei se va realiza cu ventiloconvectoare de plafon cu Q
incalzire = 2,8KW, Q racier = 2,8 KW, pe patru tevi, incalzire tur-retur si racire tur-retur toate
spatiile mai putin grupurile sanitare si garajul. Incalzirea grupurilor sanitare se va realize cu
radiatoare port prosop cu Q incalzire = 570 W. In garaj si in spatiul de la intrare, incalzirea se
realizeaza cu radiatoare cu Q incalzire = 1,2 KW.
Pentru controlul radiatoarelor se folosesc capete termice ( servomotoare modulante ) ce
se monteaza pe tur. Acestea se alimenteaza din surse de 24 V si se conecteaza in modulele de
comanda specifice pentru capete termice aflate in tablourile de automatizare de la parter,
respective de la etaj. Comanda capetelor termice se va realiza din magistrala BUS.
Ventiloconvectoarele de plafon se alimenteaza din circuite separate de 230V (Fig 14, Fig
15), fiecare in parte si se conecteaza la modulele de ventiloconvector din tablourile de
automatizare. Fiecare ventiloconvector va avea propriul modul de comanda. Pentru comenzi se
va folosi cablu multifilar de 10 x 0,8 mmp. Se vor comanda treptele de viteza ale VCV-ului,
respectiv treapta I de viteza, treapta II de viteza si treapta III de viteza; se vor comanda vanele
ventiloconvectorului, respective vana pentru controlul incalzirii si vana pentru controlul racirii.
Totodata, se vor putea monitoriza anumiti factori ce influenteaza buna functioneaza a VCV-ului
cum ar fi colmatarea filtrului (modulul de comanda are intrare speciala pentru a semnaliza
alarma de filtru colmatat). Modulul de comanda al VCV-ului este dotat cu o intrare speciala de
contact magnetic pentru geam, in functie de semnalul primit de la contactul magnetic ( geam
deschis, geam inchis) fiind posibila oprirea sau pornirea automata a ventiloconvectorului.
In camera tehnica, climatizarea se realizeaza cu o unitate AC comandata de sistemul
KNX. Circuitul de comanda al acesteia este conectat in tabloul KNX iar pentru controlul unitatii
este prevazut un cablul multifilar ce se conecteaza in modolul de comanda aflat in tabloul de
automatizare.
Statia meteo, in functie de anumiti parametric ( temperature exterioara, conditii de ploaie)
poate comanda ventiloconvectoarele astfel incat sa minimizeze consumul energetic si sa asigura
un climat cat mai confortabil.
26
5.1.5 Scheme circuite de comanda Merten KNX

Merten KNX este un sistem descentralizat, comandat pe baz de evenimente, cu
transmisia serial a datelor pentru comanda, urmrirea si raportarea functiilor in exploatare.
Printr-un traseu comun, care este cablul de BUS, se realizeaz schimbul de informatii intre toti
participantii la BUS. Transmisia datelor se face serial, informatia fiind transformat intr-o
telegram si transportat prin cablul de BUS de la un senzor (element de comand), la unul sau
mai multe elemente de executie.
Comanda instalatiilor integrate in sistemul Merten KNX se realizeaza cu ajutorul
tasterelor, a touachsreen-ului sau in mod automat de catre senzorii de prezenta si statia meteo.
Tasterele au butoane liber programabile ce pot sa indeplineasca diferite functii atribuite cu
ajutorul software-ului de programare. In spatiile in care este necesar un control al temperaturii
( spatiile in care se gasesc ventiloconvectoare) se folosesc tastere multifunctionale cu reglaj al
temperaturii ( taster multifunctional cu opt butoane respective cu 4 butoane) iar in spatiile in care
nu este necesar un reglaj al incalziirii si climatizarii se folosesc tastere liber programabile cu 4
butoane.
Sistemul Merten KNX nu impune un anumit mod de realizare a magistralei BUS, fiind
permise diverse variante de conectare. Singura modalitate de realizare a legaturilor ce nu este
acceptata este legarea in bucla. In cazul de fata, magistrala este de tip stea. Din tabloul de
automatizare pleaca un cablu BUS ce se ramifica (Fig 16, Fig 17) astfel incat sa ajunga la fiecare
senzor (element de comanda). Ramificatiile magistralei se realizeaza in doze de conexiuni.
In magistrala BUS, pe langa tasterele multifunctionale sunt conectate si alte elemente cu
rol in comanda sistemului cum sunt senzorii de prezenta, capetele termice si statia meteo.
Magistrala BUS este conectata la fiecare modul de comanda din tabloul de automatizare,
astfel realizandu-se o interfatare intre elementele de camp si elementele de executie.
Alimentarea magistralei BUS se realizeaza cu ajutorul unei surse de tensiune de 24 V cc
montata in tabloul de automatizare aferent parterului respective etajului. La Merten KNX
transmisia datelor nu este separat galvanic datorit faptului c tensiunea de alimentare de 24V a
participantilor la BUS este si ea transmis prin acelasi cablu ca si telegramele. Telegramele sunt
modulate pe aceast tensiune constant. In acest context 0 logic corespunzand unui impuls, iar
lipsa unui impuls fiind interpretat drept 1 logic.
5.1.6 Schema bloc a sistemului KNX
Tablourile de automatizare T1 KNX si T2 KNX sunt alimentate cu tensiune de 230V din
tabloul electric general al locuintei TE.
Din tablourile de automatizare pleaca magistrala BUS in dozele de conexiuni la care sunt
conectate echipamentele de comanda (senzori): tasterele multifunctionale, senzori de prezenta,
touchscreen, capete termice si statie meteo.
Touchscreen-ul si statia meteo necesita alimentare de 230V iar capetele termice sunt
prevazute cu surse de 24V cc.
Cele doua linii de magistrala BUS ( linia aferenta parterului si linia aferenta etajului),
pentru a se putea realize comanda si monitorizarea intregii locuinte sunt conectate intre ele
printr-un cuplor de linie ce se gaseste in tabloul de automatizare de la parter (Fig 18).
27
5.2 Tabel cu numarul si repartizarea circuitelor integrate in sistemul KNX
Numar circuite Parter - Iluminat

Nr. Crt. Denumire incapere
1
2
3
4
5
6
7
8
Circuite
Iluminat
ON/OFF
Circuite
iluminat
dimabil
Living
Bucatarie
Grup sanitar
Camera de zi
Hol
Camera de lucru
Garaj
Camera tehnica
1
1
1
1
2
Total
1
1
1
1
1
1
4
Numar circuite Etaj - Iluminat

1
2
3
4
5
6
7
Circuite
Iluminat
ON/OFF
Circuite
iluminat
dimabil
Dormitor
Dormitor
Grup sanitar
Hol
Dormitor
Balcon
Casa scarii
1
1
1
2
1
Total
1
1
1
1
28
Numar circuite Parter - Prize

Circuite Prize Circuite Prize
dimabil
ON/OFF
1
1
1

1
2
3
4
5
6
7
8
Living
Bucatarie
Grup sanitar
Camera de zi
Hol
Camera de lucru
Garaj
Camera tehnica
1
2
1
1
1
Total
Numar circuite Etaj - Prize

1
2
3
4
5
6
7
Circuite Prize
dimabil
Circuite Prize
ON/OFF
Dormitor
Dormitor
Grup sanitar
Hol
Dormitor
Balcon
Casa scarii
1
1
1
1
1
Total
29
Numar circuite Parter - Jaluzele

Nr.
Crt.
Denumire incapere
1
2
3
4
5
6
7
8
Living
Bucatarie
Grup sanitar
Camera de zi
Hol
Camera de lucru
Garaj
Camera tehnica
Total
Circuite
Jaluzele
1
2
1
1
1
1
3
10
Numar circuite Etaj - Jaluzele

Nr. Crt.
1
2
3
4
5
6
7
Denumire incapere
Dormitor
Dormitor
Grup sanitar
Hol
Dormitor
Balcon
Casa scarii
Total
Circuite Jaluzele
1
1
1
2
1
1
30
Numar circuite Parter - Incalzie si climatizare

1
2
3
4
5
6
7
8
VCV
Capete termice
Living
Bucatarie
Grup sanitar
Camera de zi
Hol
Camera de lucru
Garaj
Camera tehnica
1
1
Total
Unitate
climatiza
re
1
1
1
1
1
2
1
1
Numar circuite Etaj - Incalzire si climatizare

1
2
3
4
5
6
7
Unitate
climatiza
re
Capete
termice
VCV
Dormitor
Dormitor
Grup sanitar
Hol
Dormitor
Balcon
Casa scarii
1
1
Total
1
2
1
31
Numar circuite Parter Comanda KNX

Nr.
Crt.
Denumire incapere
1
2
3
4
5
6
7
8
Taster
RT8B
Taster
4B
Taster
RT4B
Living
Bucatarie
Grup sanitar
Camera de zi
Hol
Camera de lucru
Garaj
Camera tehnica
1
1
Total
Seznor
prezent
a
Touchscreen
1
1
1
1
Numar circuite Etaj - Comanda KNX

Nr.
Crt.
1
2
3
4
5
6
7
Denumire
incapere
Dormitor
Dormitor
Grup sanitar
Hol
Dormitor
Balcon
Exterior
Taster
RT8B
Taster Seznor
Touchscreen
4B
prezenta
Taster
RT4B
Statie
Meteo
1
1
1
1
1
1
1
5.3 Tabele cu tipurile de module de automatizare

32
Necesar echipamente iluminat parter
Total
Ec.
Numar circuite
1 8 x ON/OFF
1 4 x il. dimabil
Echipament
necesar
Descriere
echipament
KNX
sw.act.REGK/8x/10
w.man.mode
KNX
Uni.dim.act.REGK/4x230/250W
Articol
Modul cu 8 canale
pentru iluminat
ON/OFF
MTN6492
08
dimmer 4x250W
(sau 2x500W)
MTN6493
25
Descriere
echipament
Articol
Necesar echipamente iluminat etaj
Total
Ec.
Numar circuite
1 8 x ON/OFF
1 4 x il. dimabil
Echipament
necesar
KNX
sw.act.REGK/8x/10
w.man.mode
KNX
Modul cu 8 canale
pentru iluminat
ON/OFF
MTN6492
08
dimmer 4x250W
(sau 2x500W)
MTN6493
25
Descriere
echipament
Articol
Necesar echipamente circuite prize

parter
Total
Ec.
Numar circuite
1 8 x ON/OFF
1 4 x il. dimabil
Echipament
necesar
KNX
sw.act.REGK/8x/10
w.man.mode
KNX
33
Modul cu 8 canale
pentru
prizeON/OFF
MTN6492
08
dimmer 4x150W
(sau 2x300W)
MTN6493
15
Necesar echipamente circuite prize

etaj
Total
Ec.
Numar circuite
1 8 x ON/OFF
Echipament
necesar
Descriere
echipament
Articol
KNX sw.act.REGK/8x/10
w.man.mode
Modul cu 8 canale
pentru
prizeON/OFF
MTN6492
08
Echipament
necesar
Descriere
echipament
Articol
KNX
bl.sw.act.REGK/12x/24/10
w.man.mode
Modul cu 12
canale pentru
jaluzele
MTN6499
12
Necesar echipamente circuite jaluzele

parter
Total
Ec.
Numar circuite
1 12
Necesar echipamente circuite jaluzele etaj
Total Ec.
Numar circuite
1 8
Echipament necesar
Descriere
echipament
Articol
KNX bl.sw.act.REGK/8x/16/10
w.man.mode
Modul cu 12
canale pentru
jaluzele
MTN6499
12
34
Necesar echipamente incalzire si climatizare parter
Total
Ec.
Numar circuite
Echipament
necesar
Descriere
echipament
Articol
1 8
KNX
bl.sw.act.REG- Modul cu 12 canale
K/8x/16/10
pentru jaluzele
w.man.mode
MTN6499
12
KNX
heat.act.
REGK/6x230/0,05
A
MTN6451
29
KNX
thermoelectr
ic valve drive
24 V pw
modul cu iesiri
pentru control
capete termice
(corpuri incalzire)
Capat termic 24V
MTN6391
26
Necesar echipamente incalzire si climatizare etaj
Total
Ec.
Numar circuite
Echipament
necesar
Descriere
echipament
Articol
KNX Fan
Coil Aktor
REG-K
controller
ventiloconvector
MTN6450
94
modul cu iesiri
pentru control
capete termice
(corpuri
incalzire)
MTN6451
29
Capat termic
24V
MTN6391
26
KNX
heat.act.
REGK/6x230/0,0
5A
KNX
thermoelect
ric valve
drive 24 V
pw
35
Necesar echipamente comanda KNX

Parter
Total
Ec.
Echipament
necesar
Numar circuite
Descriere
echipament
Articol
Touachscreen
control locuinta
MTN683090
Senzor de prezenta
MTN630719
Taster 4 butoane
MTN628126
KNX push-btn.2g
plus w.RTC stst
SysD
Taster 4 butoane
cu control al
temperaturii
MTN62124146
KNX push-btn.4g
plus w.RTC stst
SysD
Taster 8 butoane
cu control al
temperaturii
MTN62144146
1 IP touch panel
1 Presence Basic
KNX ARG
pw
KNX push-btn.4g
plus stst SysD
Necesar echipamente comanda

KNX Etaj
Total
Ec.
Numar
circuite
1
Echipament
necesar
1 IP touch panel
Descriere
echipament
Articol
Touachscreen
control locuinta
MTN683090
Senzor de prezenta
MTN630719
KNX ARG
Presence Basic
pw
KNX push-btn.4g
plus stst SysD
KNX push-btn.2g
plus w.RTC stst
SysD
Taster 4 butoane
cu control al
temperaturii
MTN62124146
KNX push-btn.4g
plus w.RTC stst
SysD
Taster 8 butoane
cu control al
temperaturii
MTN62144146
1 station basic
KNX weather
Taster 4 butoane
Statie meteo
36
MTN628126
MTN663990
5.4 Echiparea si schemele tablourilor electrice de automatizare

5.4.1 Echiparea si schemele tabloului de automatizare T1 KNX Parter
Nr.
Ec.
2
1
Denumire Echipament
KNX sw.act.REG-K/8x/10
w.man.mode
KNX Uni.dim.act.REGK/4x230/250W
MTN649208
MTN649325
MTN649315
KNX Uni.dim.act.REGK/4x230/150W
MTN649912
KNX bl.sw.act.REGK/12x/24/10 w.man.mode
1
1
6
2
1
1
1
1
1
1
Descriere Echipament
KNX Fan Coil Aktor REGK

KNX heat.act. REGK/6x230/0,05A
KNX pow.sup. REGK/640mA lgr
KNX USB interface REGK
Internet controller IC1-V2
with analogue modem
KNX time emitter
Coupler REG-K
Binary input REG-K/4x24
lgr
MTN645094
MTN645129
MTN684064
MTN681829
MTN695191
MTN677290
MTN680204
MTN644892
37
5.4.2 Echiparea si schemele tabloului de automatizare T2 KNX Parter
Nr. Ec.
2
Denumire Echipament
MTN649208
MTN649325
1
MTN649912
1
5
1
1
MTN645094
MTN645129
MTN684064
Descriere
Echipament
KNX sw.act.REGK/8x/10 w.man.mode
KNX
KNX bl.sw.act.REGK/12x/24/10
w.man.mode
KNX Fan Coil Aktor
REG-K
KNX heat.act. REGK/6x230/0,05A
KNX pow.sup. REGK/640mA lgr
.5 Specificatiile echipamentelor componente ale sistemului KNX

38
1) IP touch panel MTN683090

Display size: 10.4 (24.4 cm)
Resolution: 800 x 600 pixels, SVGA
Display type: TFT, resistive touch
Colours shown: > 65000
Supply voltage: DC 24 V
Power consumption: < 20 W
RAM: 128 MB
Flash memory: 64 MB
Data buffering: via battery
Ambient operating temperature: 5 C
to 40 C
Type of protection: IP 20
Frame dimensions: 224.7x277.5x12
mm (HxWxD)
2) KNX ARG Presence Basic pw MTN630719

Angle of detection: 360
Range: a radius of max. 7 m (at a
mounting
height of 2.50 m)
Number of levels: 6
Number of zones: 136 with 544
switching
segments
Number of movement sensors: 4
Light sensor: internal light sensor
infinitely
adjustable from approx. 10 to 2000 Lux
(ETS); external light sensor via
KNX
39
3) KNX push-btn.4g plus stst SysD MTN628126
Product or
component type:
Pushbutton
Bus type:
KNX
Number of FUNCTION keys:5
Colour code (similar):
Stainless steel
Material:
Stainless steel
IP degree of protection:
IP20
4) KNX push-btn.2g plus w.RTC stst SysD MTN6212-4146
Function
available: With
temperature
controller
With timer clock
Type of setting:
Manual set
point
adjustment
Bus type:
KNX
Number of FUNCTION keys: 6
Local signaling:
Status LED
Digital display
40
5) KNX push-btn.4g plus w.RTC stst SysD MTN6214-4146

Function available: With temperature controller
With timer clock
Type of setting:
Manual set point adjustment
Bus type:
KNX
Transmission support medium: Infrared receiver
Number of FUNCTION keys: 10
Local signaling:
Digital display
Status:
LED
6) KNX weather station basic MTN663990

Range of product:
KNX
Product or component type: Sensor
Bus type:
KNX
IP degree of protection:
IP44
Mounting support:
Wall mounted
Input type:
With analogue input
41
7) KNX sw.act.REG-K/8x/10 w.man.mode MTN649208
Range of product: KNX

Product or component type: Switch actuator
Bus type: KNX
Modular device: additional info
Connectable with: different phases
Number of contacts: 8
IP degree of protection: IP20
Operating mode: KNX bus system
Manual operation
Total number of 18 mm modules: 4
Mounting support: DIN rail
[Ue] rated operational voltage: 230 V
[In] rated current: 10 A
Switching capacity incandescent
lamps in W: 2000
Local signaling: LED
Load capacitance: 105 F, 230 V
8) KNX Uni.dim.act.REG-K/4x230/250W MTN649325

Manual operation
Rated operational power in W: 50...250 W
[Ue] rated operational voltage :220...230 V
Network frequency: 50...60 Hz
Number of outputs: 4
Local signaling: LED
Load type: Capacitive
Inductive
42
Resistive
9) KNX bl.sw.act.REG-K/12x/24/10 w.man.mode MTN649912

Manual operation
[In] rated current: 10 A
Switching capacity in W: 2000
Local signalling: LED
10) KNX Fan Coil Aktor REG-K MTN645094
Manual operation
Wiring device mounting: DIN rail
[Ue] rated operational voltage: 230 V
Output type: Output continuous 0 to 100 %
Output switching: 0-100% pwm
Output current: 0.5 A
Number of inputs: 2
Input type: Binary
11) KNX heat.act. REG-K/6x230/0,05A MTN645129

Manual operation
Wiring device mounting : DIN rail
[Ue] rated operational voltage: 230...240 V
Output type: Output continuous 0 to 100 %
Output switching: 0-100% pwm
Output current: 0.05 A
43
12) KNX pow.sup. REG-K/640mA lgr MTN684064

Output current: 640 mA
Product or component type:Power supply
Bus type: KNX
Additional information: With integrated choke
13) KNX USB interface REG-K MTN681829

Product or component type : USB interface
Bus type: KNX
Colour tint: Light grey
Colour code RAL: 7035
Transmission rate: 9600 bauds
44
14) KNX time emitter MTN677290

Function available: Can be control by radio signal DCF77
Possibility to program externally
With summer/winter time function
Autonomy: 87600 hours
Bus type: KNX
Modular device additional info: Synchronise time over the bus
Number of channels: 1
15) Coupler REG-K MTN680204

Product or component type: Line coupler
Product destination: Bus system
Bus type: KNX
16) Binary input REG-K/4x24 lgr MTN644892

Product or component type: Binary input
Bus type: KNX
Total number of 18 mm modules: 2.5
45
[Ue] rated operational voltage: 24 V AC/DC 50 Hz

Number of inputs: 4
Input type: Binary
5.6 Interfetele grafice pentru controlul sistemului KNX

Interfetele grafice pentru controlul sistemelor aferente intregii locuinte (Fig 19, Fig 20,
Fig 21, Fig 22) se realizeaza in software-ul de design si programare TP-Visu. Ele se vor accesa
de pe touchscreen-ul din holurile de intrare de pe fiecare nivel si cu ajutorul acestora, utilizatorul
va avea o imagine de ansamblu asupra tuturor instalatiilor din cladire si totodata le va putea
controla pe fiecare in parte.
Pentru controlul iluminatului, in spatiile in care exista iluminat dimabil se gaseste un
simbol sub forma de buton tip potentiometru prin care utilizatorul va putea schimba nivelul de
iluminare al incaperii. In spatiile in care exista iluminat pornit-oprit, utilizatorul va avea
controlul asupra acestuia printr-un buton ON/OFF.
Pentru controlul jaluzelelor, in fiecare camera se gaseste cate o casuta de comanda prin
care utilizator poate da o valoare procentuala pentru pozitia jaluzelei sau, cu ajutorul semnelor
grafice sus/jos sa comande inchiderea sau deschiderea acesteia.
Climatizarea se va comanda cu ajutorul unor casute de dialog in care utilizatorul va
putea introduce valoarea de temperature dorita, in grade Celsius.
46
Fig 19
47
Fig 20
48
5.7 Programarea sistemului de automatizare

Software-ul cu care se realizeaza programarea sistemului KNX se numeste ETS si
inseamna Engineering Tool Software. Acesta este un instrument de configurare si programare
independent ce foloseste la proiectarea si programarea intregii instalatii de automatizare a
cladirii.
Soft-ul ETS este parte integrata a stadardului KNX si totodata a sistemulului de
automatizare KNX. Astfel, acest soft asigura urmatoarele avantaje majore:
- compatibilitate maxima garantate intre ETS si KNX Standard;
- toate bazele de date de echipamente de la toti producatorii KNX pot fi importate in ETS;
- bazele de date de la versiunile mai vechi ale software-ului ETS (pana la ETS2) pot fi
importate si editate in versiunile mai noi ale software-ului (ETS3, Ets4);
- peste tot in lume, proiectantii si instalatorii folosesc acelasi soft, ETS, pentru proiectarea,
instalarea si programarea sistemului; astfel schimbul de date este garantat.
-
Standardul KNX are o istorie de 20 de ani. In aceasta perioada, ETS s-a dezvoltat astfel:
ETS1 1993-1996;
ETS2 1996-2004;
ETS3 2004-2010;
ETS4: 2010 prezent.
Soft-ul ETS ajuta utilizatorul in urmatoarele etape:
planificare si proiectare;
programare;
documentatie;
diagnosticare si depanare.
Domeniile de aplicare ale ETS cuprind:
controlul iluminatului (de comutare; opacitate, "starea de spirit de iluminat");
controlul umbririi (obloane; jaluzele)
inclzire, ventilaie, aer condiionat (reglare individuala a temperaturii;controlul
radiatoarelor, unitatilor termice, cazanelor, ventilatoarelor, ...)
acces i securitate ( detectie a prezenei; alarma de efractie si incendiu; simulare prezen;
comutator de panic)
managementul energiei (contorizare a consumului, izolare sub sarcin, ...).
confort i funcii de control inteligent n toate aplicaiile (control centalizat; scenarii
combinate; control inteligent al procesului; ...)
control de la distan i mentenanta de la distan (de exemplu, prin telefon sau internet);
interfatarea cu alte sisteme ( console de supraveghere, facility management, sisteme
dedicate de securitate, audio, multimedia etc.).
49
O prima faza in programarea sistemului KNX o reprezinta creearea arhitecturii cladirii. Astfel, dupa cum se observa in Fig 21,
se delimiteaza nivelurile cladirii: etaj si parter iar mai apoi se defineste fiecare spatiu in parte plus tabloul de automatizare.
Fig 21
50
Intr-o a doua faza se face o repartizare a echipamentelor, fiecarui spatiu definit anterior i se aloca echipamentele de comanda si
executie. (Fig 22)
Fig 22
51
O a treia etapa in programarea sistemului de automatizare este data de definirea topologiei retelei (Fig 23), mai precis sunt delimitate
ariile si liniile sistemului. Apoi, sunt incarcate echipamentele aferente fiecarei linii sistemul alocand automat adrese pentru fiecare
element in parte.
Fig 23
52
Urmatoarea etapa consta in creearea grupurilor de adrese. Mai precis se creeaza adrese in care se vor grupa obiectele de programare
pentru fiecare echipament astfel incat sa indeplineasca o anumita functie (Fig 24).
Fig 24
53
Urmeaza programarea si integrarea instalatiilor aferente cladirii: programarea instalatiei

de iluminat, programarea instalatiei de incalzire si climatizare (Fig 25), programarea instalatiei
de comanda pentru jaluzele (Fig 26) si programarea statiei meteo (Fig 27).
Fig 25
Fig 26
54
Fig 27
Statia meteo este configurata astfel incat sa trimita telegrame la schimbarile elementelor
climatice la o anumita perioada de timp si in functie de aceste telegrame sa se comande anumite
instalatii aferente sistemului de automatizare.
Astfel, pentru parametrul climatic vant, statia meteo va sesiza sistemul la fiecare schimbare cu
20% din valoarea stabilita de utilizator si va trimite telegrame la fiecare 60 de minute.
Pentru parametrul intensitate luminoasa, statia meteo va trimite telegrame atunci cand parametrul
respective se va schimba cu 30% din valoarea prestabilita, telegramele fiind trimise ciclic la
fiecare 30 de minute.
Schimbarea de temperatura va fi sesizata la fiecare 30 de minute atunci cand acest parametru se
va schimba cu 2,5 C.
Statia meteo va alarma utilizatorul asupra conditiilor de ploaie si va trimite ciclic telegrame
privind aceste conditii la fiecare 60 de minute. La 5 minute de la momentul cand ploaia se va
opri, statia meteo are posibilitatea sa anunte utilizatorul si sa aduca sistemul in regim normal.
In functie de parametrii primiti de la statia meteo, sistemul va putea comanda instalatiile
componente, in special instalatia de iluminat, instalatia de incalzire si climatizare si instalatia de
control a jaluzelelor.
55
6. Concluzii
Sistemul de automatizare al locuintei este un sistem de achiziie i procesare de date
pentru mentenana i economisirea energiei cu posibilitatea comunicrii la distanta prin
intermediul internetului sau a retelelor de telefonie.
Acest sistem permite planului de mentenan s verifice i s controleze operaiile
realizate de fiecare sistem instalat pe teren.
Implementarea unui sistem de automatizare pentru o locuinta individual aduce
beneficiarului avantaje cantitative cuantificate financiar prin:
1. reducerea cheltuielilor energetice;
2. optimizarea funcionrii instalatiilor;
3. prelungirea duratei de funcionare a echipamentelor i avantaje calitative:
- grad de confort sporit;
- creterea nivelului de siguran;
- diminuarea timpului de intervenie pentru remedierea defeciunilor;
- raportri n timp real cu privire la parametrii de funcionare a tuturor instalatiilor.
Fat de o constructie clasic dar care vrea s fie la fel de modern ca si constructiile in sistem
KNX, economiile de energie sunt urmtoarele:
comenzi locale iluminat, jaluzele - 10% economie;
comenzi centralizate - 15 % economie;
temporizri, reglare iluminat in functie de iluminatul natural - 25% economie;
actionare jaluzele in functie de iluminatul natural - 30% economie;
control clim in fiecare incpere - 40%.
Staia de gestionare (calculatorul pe care este instalat software-ul de automatizare)
precum si ecranele tactile prezint o serie de avantaje:
Ecranul computer-ului va permite vizualizarea grafic a schemelor sistemului, a strii i
semnalizrii actuale, dorite i valorile eronate. Software-ul va fi capabil s arate diferitele
diagrame de automatizare pe ecrane multiple.
Diversele alarmele negative pentru sistemul de confort (temperatura, stare etc.), vor fi,de
asemenea, afiate.
Pornirea i oprirea central a tuturor instalatiilor integrate este asigurat.
ntregul sistem este complet automatizat n funcie de gradele de ocupare (inclusiv
vacanele) i de perioada zilei.
Prin echiparea sistemului Merten KNX cu controlerul de internet, utilizatorul se va putea conecta
de la distanta de pe orice telefon sau calculator cu acces la internet. Avand controlul de la
distanta asigurat, utilizatorul va putea monitoriza in permanenta parametrii functionali ai
intregului sistem de automatizare si a tuturor instalatiilor integrate si totodata va putea comanda
fiecare sistem in parte.
56
Bibliografie
1. Ionescu Constantin, Larionescu Sorin, Caluianu Sorin,Popescu Daniel
Automatizarea instalatiilor. Comenzi automate, editura MATRIX ROM, ISBN:973-685-460-4

2. Caluianu Sorin Inteligenta artificial in instalatii, Editura MATRIX ROM, ISBN 973-685120-6
3. Popescu Daniel Automatizari in constructii, Editura MATRIX ROM, Bucuresti, 2006
4. Larionescu Sorin Teoria sistemelor, Editura MATRIX ROM, Bucuresti, 2006
5. Ionescu Constantin, Alexandru Stefan Instalatii electrice si automatizari, Editura MATRIX
ROM, Bucuresti, 2006
6. Hermann Merz, Thomas Hansemann, Christof Hbner Building Automation:
Communication systems with EIB/KNX, LON and BACnet (Signals and Communication
Technology), Editura SPRINGER
7. In Partnership with NJATC Building Automation Integration with Open Protocols,
Editura ATP
8. In Partnership with NJATC Building Automation: Control Devices and Applications,
Editura ATP
9. www.schneider-electric.com
10. www.merten.de
11. www.revista-alarma.ro
12. www.knx.org
57

Casa Inteligenta Folosind Standardul KNX

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Casa Inteligenta Folosind Standardul KNX

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pagina

temperatura exterioar se poate folosi pentru sistemele de vizualizare, pentru calculul

viteza vntului poate comanda coborrea obloanelor, iar n corelaie cu temperatura

presiunea atmosferic poate indica apropierea furtunilor i n corelaie cu existena unor

precipitaiile pot fi detectate i n consecin se pot anula instalaiile de irigaie n

2. Sisteme automate. Generalitati

sisteme de reglare automat ;

de execuie xm asupra instalaiei automatizate, n vederea aducerii mrimii de reglare x e la

2.3 Schema bloc tipic SRA

3. Concepte teoretice privind sistemele BMS utilizate la cldirile

accesului, detectare si alarmare la incendiu si efracie, corelarea ntre sistemul de evacuare al

Software-ul utilizat la nivel de management este compatibil cu platformele Windows i/sau

3.4 Principalele sisteme BMS existente pe pia

n Romnia exist o serie de firme care comercializeaz _. Unele proiecteaz si monteaz

Infiintarea EIBA Germania

Lungimea unei linii impreun cu toate ramificatiile nu trebuie s depseasc

cablu ca si telegramele. Telegramele sunt modulate pe aceast tensiune constant. In acest

4.5 Componentele sistemului

5. Proiectarea unui sistem BMS pentru o locuinta individuala folosind

temperatura exterioar se poate folosi pentru sistemele de vizualizare, pentru calculul

viteza vntului poate comanda coborrea obloanelor, iar n corelaie cu temperatura

precipitaiile pot fi detectate i n consecin se pot anula instalaiile de irigaie n

5.1 Planurile de executie ale sistemului Merten KNX

5.1.3 Scheme circuite de comanda pentru jaluzele

5.1.5 Scheme circuite de comanda Merten KNX

5.2 Tabel cu numarul si repartizarea circuitelor integrate in sistemul KNX

Numar circuite Parter - Iluminat

Numar circuite Etaj - Iluminat

Numar circuite Parter - Prize

Nr. Crt. Denumire incapere

Numar circuite Etaj - Prize

Numar circuite Parter - Jaluzele

Numar circuite Etaj - Jaluzele

Numar circuite Parter - Incalzie si climatizare

Numar circuite Etaj - Incalzire si climatizare

Numar circuite Parter Comanda KNX

Numar circuite Etaj - Comanda KNX

5.3 Tabele cu tipurile de module de automatizare

Necesar echipamente iluminat parter

Necesar echipamente iluminat etaj

Necesar echipamente circuite prize

Necesar echipamente circuite prize

Necesar echipamente circuite jaluzele

Necesar echipamente circuite jaluzele etaj

Necesar echipamente incalzire si climatizare parter

Necesar echipamente incalzire si climatizare etaj

Necesar echipamente comanda KNX

Necesar echipamente comanda

5.4 Echiparea si schemele tablourilor electrice de automatizare

KNX bl.sw.act.REGK/12x/24/10 w.man.mode

KNX Fan Coil Aktor REGK

5.4.2 Echiparea si schemele tabloului de automatizare T2 KNX Parter

.5 Specificatiile echipamentelor componente ale sistemului KNX

1) IP touch panel MTN683090

2) KNX ARG Presence Basic pw MTN630719

3) KNX push-btn.4g plus stst SysD MTN628126

4) KNX push-btn.2g plus w.RTC stst SysD MTN6212-4146

5) KNX push-btn.4g plus w.RTC stst SysD MTN6214-4146

6) KNX weather station basic MTN663990

7) KNX sw.act.REG-K/8x/10 w.man.mode MTN649208

Range of product: KNX

8) KNX Uni.dim.act.REG-K/4x230/250W MTN649325

9) KNX bl.sw.act.REG-K/12x/24/10 w.man.mode MTN649912

11) KNX heat.act. REG-K/6x230/0,05A MTN645129