Sistem de Automatizare Pentru o Locuinta

CUPRINS
Pagina
1.1 Tema proiectului 2
2 Sisteme automate. Generalitati 3
2.1 Clasificarea sistemelor automate 4
2.2 Marimile caracteristice reglarii automate
2.3 Sc!ema "loc tipica SR# $
3
Concepte teoretice pri%in& sistemele 'MS utili(ate la cl)&irile
in&i%i&uale
1*
3.1 'eneficiile &otarii unei cla&iri cu 'MS 1*
3.2 +unctiuni principale ale sistemlor 'MS 11
3.3 Structura sistemelor 'MS 12
3.4 Principalele sisteme 'MS e,istente pe piata 1-
3.- Strategii &e management energetic 1.
4 Stan&ar&ul /N0 1
4.1 #r!itectura sistemului Merten /N0 1$
4.2 Topologia 2*
4.3 Transmisia &atelor 21
4.4 Te!nologia sistemului Merten /N0 22
-
Proiectarea unui sistem 'MS pentru o locuinta in&i%i&uala
folosin& stan&ar&ul /N0 24
-.1 Planurile &e e,ecutie ale sistemului Merten /N0 2-
-.1.1 Sc!eme circuite iluminat 2-
-.1.2 Sc!eme circuite pri(e 2-
-.1.3 Sc!eme circuite &e coman&a pentru 1alu(ele 3*
-.1.4 Sc!eme circuite &e coman&a pentru incal(ire si climati(are 3*
-.1.- Sc!eme circuite &e coman&a Merten /N0 3-
-.1.. Sc!ema "loc a sistemului /N0 3-
-.2
Ta"el cu numarul si reparti(area circuitelor integrate in sistemul
/N0
32
-.3 Ta"ele cu tipurile &e mo&ule &e automati(are 44
-.4 3c!iparea si sc!emele ta"lourilor electrice &e automati(are 4$
-.4.1
3c!iparea si sc!emele ta"loului &e automati(are T1 /N0 Parter
4$
-.4.2
3c!iparea si sc!emele ta"loului &e automati(are T2 /N0 Parter
-4
-.- Specificatiile ec!ipamentelor componente ale sistemului /N0 -2
-.. Interfetele grafice pentru controlul sistemului /N0 ..
-. Programarea sistemului &e automati(are .$
. Conclu(ii -
'i"liografie .
1
1. Tema proiectului
Se va proiecta sistemul de automatizare pentru o locuinta individuala structurata pe doua
niveluri: parter si etaj.
In sistemul de automatizare al locuintei se vor integra urmatoarele instalatii:
- instalatia de iluminat;
- instalatia de incalzire si climatizare;
- instalatia de comanda pentru jaluzele;
- circuitele de prize.
Sistemul de automatizare integrat al locuintei individuale va realiza urmatoarele functii
principale:
- functii de siguranta;
- functii pentru reducerea consumului de energie;
- functii pentru confortul caminului;
- functii de comunicare.
Odata cu implementarea proiectului de automatizare se urmaresc aspectele urmatoare:
- consum de energie redus;
- siguranta sporita;
- posibilitatea controlului la distanta a diverselor aplicatii;
- mentenanta usoara, cu costuri reduse;
- amortizarea si reducerea substantiala a facturilor la utilitati.
Pentru o eficientizare substantiala a consumurilor energetice, sistemul de automatizare va avea
integrata o statie meteo ce va furniza informatii in timp real a urmatorilor parametrii climatici:
temperatura eterioara, luminozitate, viteza vantului, presiunea atmosferica si precipitatiile. !cesti
parametrii vor fii utilizati de sistemul de automatizare astfel:
- temperatura eterioar" se poate folosi pentru sistemele de vizualizare, pentru calculul
pozi#iei obloanelor eterioare, pentru armarea sau dezarmarea sistemelor de protec#ie la
$ng%e#;
- viteza v&ntului poate comanda cobor&rea obloanelor, iar $n corela#ie cu temperatura
eterioar" se pot detecta condi#ii de canicul" sau de $ng%e#;
- presiunea atmosferic" poate indica apropierea furtunilor 'i $n corela#ie cu eisten#a unor
geamuri desc%ise poate aten#iona utilizatorul de pericol;
- luminozitatea se poate citi pe direc#iile est, sud 'i vest. (unc#ie de valoarea ei se pot
comanda obloanele eterioare la anumite pozi#ii pentru a p"stra o luminozitate constant" $n
$nc"peri, pentru a proteja camerele epuse la $nc"lzire ecesiv" prin radia#ie solar" sau
pentru a comanda luminile eterioare la c"derea $nturnericului sau la r"s"rit;
- precipita#iile pot fi detectate 'i $n consecin#" se pot anula instala#iile de iriga#ie $n perioada
respectiv".
)
2. Sisteme automate. Generalitati
Omul, ca fiin#" superioar", a fost preocupat din cele mai vec%i timpuri de a cunoa'te 'i
st"p&ni natura, de a dirija fenomene ale naturii $n scopul u'ur"rii eistentei sale.
*n procesul cunoa'terii, omul urm"re'te evolu#ia $n timp a unor m"rimi caracteristice in
raport cu evolu#ia altor m"rimi, eviden#iind astfel grupul m"rimilor care definesc +cauza, 'i grupul
m"rimilor ce definesc +efectul,. Observa#iile asupra presupuselor cauze 'i efecte au condus 'i
conduc la eviden#ierea unor legi, care, cre&nd rela#iile dintre +cauze, 'i +efecte,, caracterizeaz"
fenomenele.
Stabilirea unor legi ce caracterizeaz" fenomene ale naturii 'i definirea unor modele ale
fenomenelor au permis omului o cunoa'tere 'i interpretare aprofundat" a multor fenomene, reu'ind
s" le dirijeze $n scopul $mbun"t"#irii condi#iilor sale de via#", al reducerii eforturilor fizice 'i
intelectuale, al u'ur"rii eisten#ei sale.
*n acest proces, omul a parcurs urm"toarele etape-./:
0tapa mecaniz"rii, $n care s-au creat p&rg%ia, roata, scripe#ii, multiplicatoarele de for#" de
cuplu, ansambluri de calcul mecanizat etc., cu care omul 'i-a u'urat eforturile fizice 'i intelectuale
pentru producerea de bunuri materiale.
0tapa automatiz"rii, $n care omul a fost preocupat sa creeze mijloace materiale care s"
deduc" sau s" elimine complet interven#ia sa direct" $n desf"'urarea proceselor de produc#ie.
!stfel, $n aceasta etap", omul desf"'oar" cu prec"dere o activitate intelectual", $n func#ii de
analiz", control 'i conducere.
0tapa cibernetiz"rii 'i automatiz"rii, $n care omul este preocupat de crearea unor asemenea
obiecte materiale care s" reduc" func#ia de conducere general" a omului 'i s" dezvolte sistemul de
informare. !stfel au fost create calculatoare 'i sisteme automate de calcul cu ajutorul c"rora pot fi
stabilite strategii de conducere a proceselor de produc#ie 'i sisteme de informatizare global".
!nsamblul de obiecte materiale care asigura conducerea unui proces te%nic sau de alt"
natur" f"r" interven#ia direct" a omului reprezint" un echipament de automatizare.
1tiin#a care se ocupa cu studiul principiilor 'i aparatelor prin intermediul c"rora se asigur"
conducerea proceselor te%nice f"r" interven#ia direct" a omului poart" denumirea de Automatic.
!utomatizarea reprezint" introducerea $n practic" a principiilor automaticii.
!nsamblul format din procesul 2te%nic3 condus 'i ec%ipamentul de automatizare 2de
conducere3 care asigur" desf"'urarea procesului dup" anumite legi poart" denumirea de sistem
automat.
4eglarea automat" este acel ansamblu de opera#ii, $ndeplinit automat, prin care o m"rime
fizic" este fie men#inut" la o valoare prescris", constant" 5 numit" consemn sau program fi 5 fie
$'i modific" valoarea la intervale de timp date, conform unui anumit program, lu&nd astfel o
succesiune de valori prescrise 2dinainte stabilite3.
*n cadrul regl"rii automate, se efectueaz" o compara#ie prin diferen#" a valorii m"surate a
unei m"suri din procesul reglat, cu valoarea de consemn 2sau program3 'i se ac#ioneaz" asupra
procesului sau instala#iei automatizate astfel $nc&t s" se ob#in" anularea acestei diferen#e 2sau
abateri3.
*n desf"'urarea proceselor te%nologice se produc transform"ri fizice, c%imice, biologice, ale
materie prelucrate, $n a'a fel $nc&t starea produsului finit s" corespund" unor indicatori
prestabili#i. !ceste transform"ri se produc $n instala#ii 2utilaje3 te%nologice, concepute pentru a
realiza una sau mai multe faze ale transform"rilor din procesul te%nologic. Procesul desf"'urat $ntr-
o instala#ie te%nologic" este caracterizat de mai multe m"rimi fizice: temperaturi, presiuni, debite,
6
deplas"ri, concentra#ii etc. O parte din aceste m"rimi variaz" $n mod independent, altele
sunt influen#ate de variabile independente. 7esf"'urarea corect" a procesului te%nologic
presupune ca la fiecare instala#ie te%nologic", una sau mai multe m"rimi fizice s" aib" o lege
de varia#ie prestabilit". Instala#iile te%nologice sunt astfel concepute, $nc&t s" fie posibil" ajustarea
acestor m"rimi fizice, numite m"rimi de ie'ire, prin intermediul altor m"rimi fizice, numite
m"rimi de eecu#ie. *ntr-o instala#ie te%nologic" m"rimile de eecu#ie sunt variabile
independente, put&nd fi modificate de om sau de dispozitive te%nice construite anume $n acest
scop. 8"rimile de ie'ire depind at&t de m"rimile de eecu#ie, cat 'i de alte m"rimi independente,
numite m"rimi perturbatoare. 9a nivelul unei instala#ii izolate de ansamblul utilajelor cu care este
interconectat", m"rimile perturbatoare variaz" $n mod independent. 7aca se eamineaz" instala#ia
$n coneiune cu alte utilaje, se constat" c" cele mai importante perturba#ii care se transmit acesteia
sunt efectele varia#iilor m"rimilor de ie'ire 'i de eecu#ie din celelalte utilaje te%nologice, cu
care este interconectat" instala#ia dat".
Sc%ema bloc a unei instala#ii te%nologice 2I:3 supus" automatiz"rii este prezentat" $n
Figura 2.1, unde ;
m
, ;
e
'i ;
p
reprezint" m"rimile de eecu#ie, de ie'ire 'i perturbatoare.
(ig. ).1
O instala#ie te%nologic" considerat" ca obiect al automatiz"rii se nume'te instala#ie
automatizat" 2I!3. 7eci un sistem automat reprezint" ansamblul format din instala#ia automatizat"
'i ec%ipamentul de automatizare, av&nd rolul de a realiza, f"r" participarea omului, o func#ie de
comand", control, reglare sau optimizare automat". O instala#ie te%nologic" considerat" ca obiect
al automatiz"rii se nume'te instala#ie automatizat" 2I!3. 7eci un sistem automat reprezint"
ansamblul format din instala#ia automatizat" 'i ec%ipamentul de automatizare, av&nd rolul de a
realiza, f"r" participarea omului, o func#ie de comand", control, reglare sau optimizare automat".
2.1 Clasificarea sistemelor automate
Principalul criteriu de clasificare a sistemelor automate 2S!3 $l constituie func#ia de
automatizare realizat" de dispozitivul de automatizare 27!3. 7in acest punct de vedere, S! pot fi:
sisteme de comand" automat" ;
sisteme de control automat ;
sisteme de reglare automat" ;
sisteme de protec#ie automat" ;
sisteme de optimizare automat".
.
Sistemele &e coman&) automat) sunt sistemele $n care dispozitivul de automatizare 5
numit dispozitiv de comand" automat" 5 este destinat s" realizeze o lege de varia#ie a
m"rimii de ie'ire, f"r" a controla $ndeplinirea efectiv" a legii date de varia#ie. Sc%ema bloc
a unui sistem de comand" automat" este data $n figura 2.2.
(ig. ).)
Se remarc" faptul c" m"rimea de eecu#ie
m
, dat" de dispozitivul de comand" automat",
ac#ioneaz" asupra instala#iei automatizate, $n vederea realiz"rii legii dorite de varia#ie a m"rimii de
ie'ire, f)r) ca &ispo(iti%ul &e coman&) s) efectue(e controlul 4n&eplinirii efecti%e a
o"iecti%elor comen(ii.
Sistemele &e control automat realizeaz" supraveg%erea instala#iei automatizate I!, prin
transmiterea la dispozitivul de automatizare, numit 'i dispozitiv de control automat, a tuturor
m"rimilor m)sura"ile din instala#ie, care prezint" interes din punct de vedere te%nologic.
<n astfel de sistem este redat $n figura ).6.
(ig. ).6
Sistemele &e reglare automat)
7ispozitivul de automatizare, numit 'i dispozitiv de reglare automat", trebuie s"
stabi1easc" o coresponden#" dup" o rela#ie dat" 2de obicei de propor#ionalitate3 $ntre m"rimea de
ie'ire
e
'i m"rimea de intrare
i
. 7eci, prin m"rimea de intrare se impune o lege de varia#ie
pentru m"rimea de ie'ire, semnalul
i
fiind propor#ional cu valoarea prescris" 2dorit"3 a m"rimii
de ie'ire. 7ispozitivul de reglare automat" mai prime'te 'i valoarea real" a m"rimii de ie'ire
e
. 0l
compar" cele dou" m"rimi 'i stabile'te o lege de comand", ac#ion&nd prin m"rimea de eecu#ie
m
asupra instala#iei automatizate, $n vederea aducerii m"rimii de reglare
e
la valoarea prescris" -=/.
Sistemele &e protec5ie automat) au o structur" asem"n"toare cu cea a sistemelor de
reglare automat". 7ispozitivul de automatizare se nume'te, $n acest caz, dispozitiv de protec#ie
>
automat". 0l prime'te prin m"rimea de intrare valoarea limita admisibil" pentru m"rimea de
ie'ire. *n acela'i timp, prime'te m"rimea de ie'ire, o compar" cu valoarea limit" admisibil" 'i
ac#ioneaz" asupra instala#iei automatizate atunci c&nd valoarea limit" admisibil" este dep"'it".
!c#iunea dispozitivului de protec#ie asupra instala#iei automatizate are ca efect scoaterea din
func#iune a unei par#i din instala#ie sau c%iar a $ntregii instala#ii te%nologice.
<n eemplu tipic de sistem de protec#ie automat" $l constituie o ac#ionare electric" a unui
utilaj, prev"zut" cu elemente de protec#ie 2relee de protec#ie termic" 'i electromagnetic",
siguran#e3.
Sistemele &e optimi(are automat) au sc%ema general" dat" in figura 2.4.
(ig.)..
7ispozitivul de automatizare, numit 'i dispozitiv de optimizare automat", prime'te
m"rimea de ie'ire
e
, precum 'i m"rimile perturbatoare m"surabile 2fie acestea
p1
, ...,
p?
, ...3. 0l ac#ioneaz" asupra instala#iei automatizate $n a'a fel, $nc&t s) fie a&us) la o %aloare
e,trem)6 un in&icator &e performan5) pri%in& &esf)7urarea procesului te!nologic.
Indicatorul poate fi consum specific 2care trebuie minimizat3, randament 2care trebuie
maimizat3, sau un indicator care cuprinde at&t aspecte cu caracter te%nic, c&t 'i economic.
7ispozitivele de optimizare automat" sunt instala#ii complee, incluz&nd $n mod obi'nuit sisteme
electronice de calcul.
!lte criterii de clasificare a sistemelor automate sunt-6/:
7up" natura circuitului parcurs de semnalele din sistem, deosebim:
a. sisteme $n circuit desc%is;
b. sisteme $n circuit $nc%is.
7in categoria sistemelor $n circuit &esc!is fac parte sistemele de comand" automate 'i
sistemele de control automat. 9a sistemele $n circuit desc%is eist" o leg"tur" unidirec#ional"
$ntre instala#ia automatizat" 'i dispozitivul de automatizare: de @a dispozitivul de automatizare la
instala#ia automatizat", $n cazul sistemelor de comand" automat", 'i de la instala#ia automatizat" la
dispozitivul de automatizare, $n cazul sistemelor de control automat.
7in categoria sistemelor $n circuit 4nc!is fac parte sistemele de reglare automat", de
protec#ie automat" 'i de optimizare automat". 9a sistemele $n circuit $nc%is, dispozitivul de
automatizare ac#ioneaz" asupra instala#iei automatizate 'i, $n acela'i timp, prime'te semnale de la
aceasta. 7e eemplu, $ntr-un sistem de reglare automat", dispozitivul de automatizare
transmite comenzi instala#iei automatizate, $n scopul ob#inerii unei varia#ii dorite a m"rimii de
ie'ire, 'i $n acela'i timp el prime'te m"rimea de ie'ire
e
, pentru a controla $ndeplinirea comenzilor
date.
7up" num"rul m"rimilor de ie'ire 'i de eecu#ie:
a.sisteme automate simple, $n care instala#ia automatizat" are o singur" m"rime de ie'ire 'i o
m"rime de eecu#ie;
=
b.sisteme automate multivariabile, $n care instala#ia automatizat" are mai multe m"rimi de ie'ire
'i mai multe m"rimi de eecu#ie.
7up" modul de reprezentare a m"rimilor $n dispozitivul de automatizare:
a. sisteme automate analogice, $n care intervin semnale analogice;
b. sisteme automate numerice, $n care prelucrarea informa#iilor $n dispozitivul de
automatizare se face sub forma numeric".
2.2 M)rimile caracteristice regl)rii automate
Pentru instala#iile te%nologice 'i procesele industriale, aplicarea regl"rii are o importan#"
deosebit". 7e eemplu, func#ionarea ma'inilor cu abur, a turbinelor, a motoarelor cu ardere intern"
etc. 0ste direct legat" de reglarea tura#iei, a presiunii 'i a debitului agentului motor 2abur, gaz, ap"
etc.3, a temperaturii, a ungerii '.a.; pentru func#ionarea generatoarelor sincrone cu tensiune
constant" la borne trebuie modificat" $n mod corespunz"tor ecita#ia etc.
7esigur, opera#iile de reglare sunt necesare numai atunci c&nd m"rimea reglat" nu poate
r"m&ne constant" de la sine, la valoarea dorit" 'i are tendin#a de a-'i modifica valoarea, de a se
abate mai mult sau mai pu#in de la aceasta, $n urma unor efecte perturbatoare eterne sau interne.
*n cazul oric"rei regl"ri se deosebesc mai multe m"rimi caracteristice: m"rimea reglat",
m"rimea de eecu#ie 'i m"rimea perturbatoare 2sau perturba#iile3.
8"rimea care trebuie men#inut" la valoarea prescris" este m)rimea reglat).
8"rimi reglate sunt, de eemplu, frecven#a, tura#ia, tensiunea, puterea electric", presiunea,
temperatura, debitul, nivelul dintr-un rezervor etc.
M)rimea &e e,ecu5ie este m"rimea ob#inut" la ie'irea elementului de eecu#ie al instala#iei
de reglare 'i cu ajutorul c"reia se poate influen#a m"rimea reglat", pentru a o aduce la valoarea
dorit" 2de consemn sau program3.
7e eemplu, dac" se urm"re'te men#inerea constant" a tura#ie unui motor electric de curent
continuu, pentru varia#ia tura#iei $n sensul dorit se variaz" curentul de ecita#ie al motorului.
7eci, m"rimea reglat" este, $n acest caz, tura#ia, iar m"rimea de eecu#ie este curentul de
ecita#ie al motorului.
Pentru men#inerea constant" a tensiunii la bornele unui generator sincron se variaz"
corespunz"tor tensiunea de ecita#ie; m"rimea reglat" este tensiunea la borne, iar m"rimea de
eecu#ie este tensiunea 2sau curentul3 de ecita#ie. *n scopul regl"rii automate a temperaturii
gazelor de ardere $ntr-un focar se variaz" debitul de ardere, c&nd debitul de combustibil r"m&ne
constant.
Influen#ele eterne 2sau interne3 care sunt cauzele abaterilor valorilor instantanee ale
m"rimii reglate de la valoarea prescris" 2sau, consemn3 se numesc, $n te%nica regl"rii, pertur"a5ii
sau m)rimi pertur"atoare.
9a reglarea unei anumite m"rimi se eercit" influen#a uneia sau a mai multor
m"rimi perturbatoare. !stfel, $n cazul regl"rii tura#iei motorului de curent continuu se eercit"
influen#a unor perturba#ii diferite: tensiunea variabil" de alimentare a motorului, varia#ia cuplului
de sarcin" cerut de ma'ina de lucru antrenat" de motorul respectiv, varia#ie rezisten#ei electrice a
bobinajelor cu temperatura etc.
7e regul", efectul influen#ei uneia dintre m"rimile perturbatoare este predominant 'i poate
fi preliminat; aceast" perturba#ie este considerat" perturba#ie principal" 'i ac#iunea de reglare se
manifest" $n sensul elimin"rii abaterii m"rimii reglat" de la valoarea prescris" sub influen#a
perturba#iei principale 2sau dominante3.
A
*n figura 2.5 este reprezentat" sc%ema bloc a obiectului regl"rii $n general 2instala#ia, sau
procesul te%nologic supuse regl"rii3. 9a intrarea obiectului regl"rii 2O43, reprezentat simbolic
printr-un dreptung%i, se aplic" m"rimea de eecu#ie m; la ie'ire, rezult" m"rimea reglat" y. 7in
eterior, se eercit" ac#iunea unor m"rimi perturbatoare
P
1,
P
)
,

P
?
,

P
n
dintre care urmeaz" a fi selectat" perturba#ia principal" P
n.
(ig.).>
2.3 Sc!ema "loc tipic) SR#
Sc%ema de structur" a unui sistem de reglare automat" este dat" $n (igura ).=. Semnifica#ia
elementelor 'i m"rimilor din sistem este urm"toarea:
(ig.).=
!ceste nota#ii sunt uzuale $n automatic" 'i se vor utiliza sistematic $n cele ce urmeaz".
Instala#ia automatizat" este instala#ia te%nologic" privit" ca obiect al automatiz"rii, la care
una sau mai multe m"rimi fizice, numite m"rimi de ie'ire, dorim s" aib" o lege de varia#ie dat".
B
8"rimea de ie'ire poate fi influen#at" $n mod necontrolat de una sau mai multe m"rimi
perturbatoare 'i poate fi modificat", $n scopul realiz"rii obiectivului regl"rii, prin m"rimea de
eecu#ie,
m
. Caloarea prescris" 2dorit"3 a m"rimii de ie'ire se impune prin m"rimea de intrare,
i
.
0a se poate modifica printr-o ac#iune D
i
asupra elementului de intrare 0
i
, dat" de un operator uman
sau de un dispozitiv te%nic 2de eemplu, D
i
poate fi ung%iul de rota#ie a unui buton de fiare a
referin#ei3. 0lementul de compara#ie 0E compar" m"rimea de m"rimea cu m"rimea de reac#ie,
d&nd m"rimea de ac#ionare:
a
F
i
-
r
7eoarece m"rimile
i
'i
r
sunt propor#ionale cu valoarea prescris", respectiv valoarea
real" a m"rimii de ie'ire, rezult" c" m"rimea de ac#ionare este propor#ional" cu abaterea m"rimii de
ie'ire de la valoarea prescris" 2eroarea de reglare3. *n func#ie de aceast" m"rime de ac#ionare,
regulatorul 4 stabile'te o lege de comand", $n vederea aducerii m"rimii de ie'ire la valoarea
prescris", adic" pentru anularea erorii de reglare. 4egulatorul automat 4 este deci dispozitivul
te%nic care $nlocuie'te func#iile operatorului uman $ntr-un proces de reglare manual". 8"rimea de
comanda
c
dat" de regulator este, de cele mai multe ori, un semnal de putere mic". Pentru a se
interveni asupra instala#iei automatizate, prin stabilirea m"rimii de eecu#ie
m
la o valoare
corespunz"toare comenzii regulatorului, este necesar" o putere mai mare dec&t puterea semnalului
de comand". 7in acest motiv, $ntre regulator 'i instala#ia automatizat" se introduce elementul de
eecu#ie 00. !cesta preia m"rimea de comanda
c
'i dezvolt" la ie'ire o putere suficient de mare
pentru a da m"rimii de eecu#ie alura de varia#ie corespunz"toare comenzii
c
a regulatorului.
*n consecin#" , func#ionarea sistemului de reglare automat" este urm"toarea: dac", datorit"
ac#iunii m"rimii perturbatoare
p
, m"rimea de ie'ire scade fa#" de valoarea prescris", scade $n mod
corespunz"tor 'i m"rimea de reac#ie
r
, iar m"rimea de ac#ionare
a
va cre'te; regulatorul va stabili
o comand"
c
, care, aplicat" instala#iei automatizate 5 prin elementul de eecu#ie 00 - , produce
modificarea m"rimii de ie'ire $n sensul revenirii acesteia la valoarea prescris". O asemenea
func#ionare este posibil" numai datorit" faptului c" sistemul este $n circuit 4nc!is. !ceasta
$nseamn" c", pe l&ng" leg)tura &irect), de la intrarea la ie'irea sistemului, eist" o leg)tur)
in%ers), numit" 'i reacie, prin care se controleaz" dac" obiectivul regl"rii este $ndeplinit. <n
asemenea sistem $n circuit $nc%is se mai nume'te 'i "ucl) &e reglare.
3. Concepte teoretice pri%in& sistemele 'MS utili(ate la cl)&irile
in&i%i&uale
In ultimii dou"zeci de ani func#ionarea cl"dirilor bazat" pe te%nologia informa#iei, din mai
multe puncte de vedere 2utilit"#i, administrativ, financiar3, a avut o evolu#ie spectaculoas".
!st"zi o cl"dire modern" este dotat" cu infrastructur" electronic" care $i permite s" se
adapteze 'i s" r"spund" $n mod permanent la sc%imbarea condi#iilor av&nd ca rezultat utilizarea
eficient" a resurselor energetice, $mbun"t"#irea condi#iilor de confort 'i cre'terea gradului de
securitate a celor ce o ocup".
Infrastructura electronic" 2creierul3 cl"dirii care conduce 'i monitorizeaz" func#ionarea
ec%ipamentelor 'i instala#iilor aferente este cunoscut $n literatura de specialitate cu numele de
Sistem de 8anagement al El"dirii 2S8E3 sau Guilding 8anagement SHstem 2G8S3. Eonceptul de
G8S aferent unei cl"dirii cuprinde , totalitatea aparatelor, ec%ipamentelor, sistemelor locale de
automatizare a instala#iilor2 %idraulice, $nc"lzire, ventilare-climatizare, iluminat ascensoare,
prevenirea 'i stingerea incendiilor, control acces, supraveg%ere, antiefrac#ie etc.3 si re#elelor de
I
comunica#ie care asigur" supraveg%erea si controlul func#ionarii instala#iilor din cl"dire. G8S
implementeaz" programe de utilizare eficient" a energiei $n condi#ii de siguran#a la incendiu,
securitate, mediu si reduce c%eltuielile de mentenan#".
El"direa bazata pe te%nologie si a c"rei func#ionare este asigurata de un sistem automatizat
integrat ce asigura managementul fluurilor informa#ionale si energetice dintr-o cl"dire 2G8S3,
este cunoscuta in literatura cu numele de cl"dire inteligenta 2Smart Guilding , Intelligent Guilding3.
Pentru a determina nivelul de inteligenta,1a oameni a fost inventat testul 1J. Sunt preocup"ri de a
stabili nivelul de inteligenta 'i la cl"diri.
7atorit" limit"rilor din punct de vedere %ardKare si softKare ale instala#iilor din cl"dirile
vec%i, realizarea unei astfel de infrastructuri este dificil".
G8S este un sistem de automatizare modern cu o ar%itectur" ierar%izat" 'i distribuita pe dou" sau
trei niveluri. 0lementele principale sunt computerul central 2PE Lor?station 5post central de
comand"3 'i controlerele necesare automatiz"rii diverselor tipuri de ec%ipamente 'i instala#ii.
:ransmiterea informa#iilor $ntre acestea 'i computer 'i invers se face $n timp real prin intermediul
unei re#ele de comunica#ii.
Eontrolerele sunt dispozitive electronice , dotate cu microprocesor, 'i care au implementa#i
algoritmi moderni de func#ionare 2PI7, 0PI7,etc.3.0PI7 inseamna 0n%anced PI7 adic" PI7
$mbun"t"#it. *mbun"t"#irea provine de la faptul c" acest controler PI7 este prev"zut cu algoritm de
tip fuzzH.
4e#eaua de comunica#ii asigur" fluul de informa#ii 'i $ntre controlere, astfel $nc&t $n timpul
defec#iunii temporare a computerului central , acestea conlucreaz" pentru func#ionarea cl"dirii.
3.1 'eneficiile &ot)rii unei cl)&iri cu 'MS 8
- eficientizarea consumurilor energetice in condi#ii de confort 5 prin utilizarea algoritmilor de
func#ionare ai diferitelor ec%ipamente si instala#ii. 7e eemplu
managementul sistemului de lifturi ;
- grad ridicat de securitate al cl"dirii prin utilizarea unor sisteme avansate de control ale accesului,
detectare si alarmare la incendiu si efrac#ie, corelarea $ntre sistemul de evacuare al fumului 'i
sistemul MC!E al cl"dirii, etc.
- sisteme avansate de comunica#ii 5 Internet, Intranet, po'ta electronic", :C prin cablu cu circuit
$nc%is, videofonie, etc.:
- management facil al cl"dirii printr-un post central si mai multe posturi locale de colectare,
procesare 'i transmitere a datelor.
3.2 +unc5iunile principale ale sistemelor 'MS
!fi'area $n timp real a parametrilor ce caracterizeaz" func#ionarea $ntregii cl"diri. !ceasta
reduce timpul efectiv de supraveg%ere $n cazul $n care aria construit" a cl"dirii este foarte mare,
sau cl"direa este alc"tuit" din mai multe corpuri. Softul-aplica#ie care ruleaz" pe computerul
central se prezint" sub form" grafic", realiz&ndu-se astfel o interfa#a utilizator-cl"dire prin care se
poate supraveg%ea 'i conduce infrastructura acesteia. :otodat" datele ob#inute sunt introduse
automat $n diferite procese de calcul, ale c"ror rezultate sunt incluse $n rapoarte de func#ionare.
0istenta 'i actualizarea permanent a acestora ajut" la identificarea unor probleme $n func#ionarea
instala#iilor din diferite zone ale cl"dirii. Gazele de date astfel formate sunt utilizate $n realizarea
1J
strategiilor de management energetic. Sistemul permite modificarea parametrilor de func#ionare ai
tuturor ec%ipamentelor.
SoftKare-ul unui sistem G8S este astfel conceput $nc&t oric"rui parametru de func#ionare i
se pot asocia valori limit" 2verH loK, loK, %ig%, verH %ig%3. !tingerea unei valori limit" duce la
declan'area unei alarme 2de regul" optic", dar $n unele cazuri poate fi 'i sonor"3. 0emple sunt
multiple: dep"'ireaNsc"derea valorii de referin#" a temperaturii aerului pe diferite zone,
dep"'ireaNsc"derea valorii de umiditate critic" pentru zone de depozitare pentru diverse produse
2biblioteci cu documente foarte vec%i3, p"trundere prin efrac#ie etc. !'adar monitorizarea st"rii
alarmelor 'i istoricului acestora sunt o alt" facilitate a unui sistem de supraveg%ere 'i conducere
centralizat" de tip G8S.
!v&nd $n vedere multitudinea de informa#ii colectate de un astfel de sistem, pentru a putea
fi gestionate corespunz"tor, se creeaz" automat dup" diver'i algoritmi, bazele de date. Eonform
acestora sunt create rapoarte de func#ionare at&t pe perioade de timp $nc%eiate, c&t 'i pe perioade de
timp viitoare, rezult&nd a'a numitele trend-uri. <n alt scop al bazelor de date este calculul unor
indicatori de performanta <n indicator de acest tip, des utilizat, $l reprezint" costul energiei
consumateNmetru p"trat. Pornind de la acest indicator, coroborat cu alte date, se pot afla informa#ii
utile. 7e eemplu indicele foarte mare de consum pe nivelul ! al unei cl"diri $nc%iriat unui
beneficiar, $n compara#ie cu indicele de consum pe nivelul G, de acela'i tip, al aceleia'i cl"diri, dar
$nc%iriat altui beneficiar poate semnala diverse probleme: utilizarea necorespunz"toare de c"tre
personalul angajat a ec%ipamentelor terminale 2ventiloconvectoare3, iluminatul $n mod ecesiv pe
timpul zilei, nefunc#ionarea $n condi#ii nominale a c%illerului aferent nivelului respectiv din
cl"dire, etc
.
:otodat", bazele de date sunt folosite pentru a calcula durata de folosire a ec%ipamentelor,
$n urma c"reia se decide trimiterea ec%ipelor de interven#ie pentru controale de rutin" sau $nlocuirea
acestora pentru a preveni o utilizare ecesiv" urmat" brusc de o defec#iune. In cazul instala#iilor ce
folosesc ec%ipamente de rezerv" 2cazane ce func#ioneaz" $n cascad", pompeNventilatoare montate $n
paralel, etc.3 condi#ia principal" care determin" intersc%imbarea acestora, e durata de func#ionare.
Sistemul G8S pe l&ng" durata de func#ionare ia $n calcul 'i consumul energetic realizat pe diferite
perioade de consum.
Pe l&ng" faptul c" sistemul G8S ofer" posibilitatea eisten#ei unuia sau mai multor posturi de
comand", acesta, cuprinde toate sistemele de automatizare aferente instala#iilor din cl"dire prin
interconectare func#ionarea acestora av&nd la baz" sc%imbul de informa#ii reciproc. In cazul
ansamblurilor de cl"diri interconectarea se realizeaz" prin re#ele locale de tip 9!O iar unde nu este
posibil prin linii telefonice. Integrarea nu se rezum" doar la instala#iile propriu-zise ci c%iar la
sistemele informatice 'i de contabilitate. 7e eemplu dispari#ia unui angajat de pe 'tatul de plat" al
institu#iei conduce $n mod automat la dezactivarea cartelei de acces $n cl"dire.
<tilizarea controlerelor digitale, cunoscute sub denumirea de 77E- 7irect 7igital Eontrol, pe l&ng"
caracteristicile de modularitate, etensibilitate 'i versatilitate ce le ofer" sistemului G8S, permite
programarea buclelor de automatizare si parametrizarea proceselor de la distanta din interiorul
cl"dirii 'iNsau din eteriorul acesteia prin Internet sau linie telefonic". Gucle standard de automatizare de
tip PI7, func#ii logice, de maim 'i minim, de contorizare, temporizare, prescriere etc. Sunt u'or de
conceput, configurat 'i modificat datorit" softKare-ului ini#ial 2firmKare3 cu care este prev"zut 77E-
ul. (irmKare-ul este softul de baz" care permite rularea ulterioar" a aplica#iilor concepute de produc"tor,
sub form" de module soft, pentru diferite instala#ii tip 2preparare a agentului termic primar, $nc"lzire,
preparare a apei calde de consum menajer, centrala de tratare a aerului 5 diferite tipuri constructive,
ventiloconvectoare, unit"#i terminale de tip C!C etc.
11
<nit"#ile terminale de tip C!C, 2Cariable !ir Colume3 ,sunt cutii de amestec, dotate cu ventilator cu
tura#ie variabila, rezistenta electrica si grile reglabile. 9a ele ajunge aerul prin tubulatura de la centrala de
tratare a aerului. 4eglarea temperaturii in $nc"pere se face prin varia#ia debitului de aer introdus 2reglai
cantitativ spre deosebire de ventiloconvectoare care sunt sc%imb"toare de c"ldur" apa-aer si regleaz"
temperatura din $nc"pere prin varia#ia temperaturii aerului introdus 2reglai calitativ3.
Eoncep#ia %ardKare si softKare a 77E-urilor face posibil" implementarea strategiilor de
management energetic nu numai la nivelul softului central al sistemului G8S, ci c%iar la nivelul
controlerelor cresc&nd gradul de eficienta energetic" al cl"dirii.
3.3 Structura sistemelor 'MS
7e'i structura %ardKare a unui sistem G8S comport" multe forme, aceasta datorit"
num"rului ridicat de produc"tori 'i solu#ii adoptate, $n general este respectat" cea din figura 6.1.
P&n" la mijlocul anilor 1IIJ, sistemul era structurat pe trei niveluri 2nivel aparatura de c&mp 5
field level, nivel automatizare 5 automation level, nivel management 5 management level3,
distincte $ntre ele din punct de vedere al func#iilor 'i al modului de comunica#ie. Primul nivel era
format din traductoare 'i elemente de eecu#ie, fiecare conectate individual la controlere. !stfel
$ntre ec%ipamentele te%nologice 2cazane, c%illere, centrale de tratare a aerului, etc.3 si controlere
eista aparatura de c&mp ce realiza o delimitare precis". 7up" anul )JJJ implementarea la scar"
larg" $n produc#ia de ec%ipamente te%nologice 'i automatizare aferente, a standardelor 9OO8!4P
si G!EOet, nivelul aparatur" de c&mp a fost integrat din punct de vedere al comunica#iei $n cele de
automatizare. Principalul motiv $l constituie dotarea traductoarelor 'i elementelor de eecu#ie cu
module de comunica#ie integrate 2partea central" a modulului de comunica#ie ,p constituie cipul
Oeuron3, acestea put&nd forma cu re#ele de controlere o re#ea unic" de tip peer to peer 2de la egal la
egal3. :otodat" 'i ec%ipamentele te%nologice au $nceput sa fie prev"zute cu module de comunica#ie
de tip G8S.
7up" cum se observ" $n figura 6.1 re#eaua de traductoare 'i elemente de eecu#ie 5 notate
cu INO 2InputNOutput3 este conectat" la re#eaua controlerelor prin intermediul unui controler de
re#ea. 0lementele de c&mp pot fi conectate la module distribu#ie, care la r&ndul lor formeaz" o re#ea
compatibil" cu cea a controlerelor 7e cele mai multe ori rolul controlerul de re#ea din primul caz
este preluat de un controler standard, dar care $ndepline'te numai acest rol in procesul de
comunica#ie.
In cazul $n care etinderea unei re#ele de comunica#ii, pe o arie geografic" $nsemnat" 2eemplu
centralele de cogenerare ale unui ora'3 se face prin intermediul telefoniei, cuplarea $ntr-un sistem
de management utilizeaz" comunica#ia de tip !uto 7ial 5 !uto !nsKer. !ceasta $nseamn" c"
modemurile se cupleaz" on-line automat la linia telefonic" doar c&nd este necesar" trimiterea sau
recep#ia de pac%ete de date.
<n sistem de management poate folosi $n cadrul s"u mai multe tipuri de re#ele de comunica#ie,
diferite din punct de vedere softKare, pentru cuplarea acestora eist&nd pun#ile 2bridge3 de
comunica#ie. 2eemplu 9OON0IG, 9OONP4O(IG<S3.
Orice rol al re#elei de comunica#ie poate constitui un post de comand" local 2PE
r
9ocal
Lor?station3 prin care se poate accesa $ntregul sistem, aceasta f"c&ndu-se securizat, pe mai multe
nivele, pe baz" de parole.
Informa#iile provenite de la controlere sunt: procesate 'i gestionate prin intermediul unei sta#ii de
lucru centralizate 2PE-Lor?station3. (unc#ionarea este asigurat" de un server de baze de date
prev"zut cu bac?-up. Pentru eistenta datelor 'i pe suport scris, in re#ea este necesar" prezenta unei
1)
imprimante. <n alt rol important al acesteia este $nregistrarea alarmelor $n cazul defect"rii
computerelor 2eistenta unui virus3. Protocoalele caracteristice re#elei de comunica#ie la nivelul de
management sunt: 0t%ernet, G!EOet, :EPNIP, M::P, etc. :oate permit conectarea, prin
intermediul unui router,2 conectarea re#elei interne Intranet, la Internet3,. 0istenta coneiunii la
serviciul Lorld Lide Leb 'i dezvoltarea accentuat" a te%nologiilor Kireless fac posibil" accesarea
sistemul G8S utiliz&nd ec%ipamente diverse: laptop, telefon mobil, P7! etc. !ccesul Kireless se
poate face 'i prin puncte de acces dotate cu card 0t%ernet
<nii dintre marii produc"tori de G8S ec%ipeaz" mai multe cl"diri dintr-un ora' sau mai multe, le
interconecteaz" la nivel de management rezult&nd re#ele cu arii geografice etinse numite L!O 5
Lide !rea OetKor?s.
7in punct de vedere softKare, al tipului de protocol de comunica#ie utilizat $n re#ele, la nivel de
automatizare, cele mai cunoscute sunt 9OO 29ocal Operating OetKor?3, 0IG 20uropean
Installation Gus3, P4O(IG<S 2Process (ield Gus3. !u fost luate $n considerate numai protocoalele
desc%ise 2open protocol3, pentru c" numai utilizarea lor ofer" caracterul de versatilitate al unui
sistem G8S, $n detrimentul protocoalelor proprietar care condi#ioneaz" apartenen#a controlerelor 'i
a ec%ipamentelor de comunicatie1a acela'i proprietar. 9a nivel de automatizare, $n special in S<!,
este foarte folosit G!Enet, standard creat de !SM4!0Q timp ce in <0 este folosit numai la nivel
de management. .Pentru utilizarea , G!Enet la sistemele de management ale cl"dirilor sunt
necesare .protocoalele 0t%ernet si :EPNIP
9
7in punct de vedere al suportului fizic al re#elelor
majoritatea protocoalelor de comunica#ie sunt compatibile cu toate mediile, variind doar viteza de
trafic a datelor: cablu cu patru conductoare din cupru 2) perec%i torsadate3, fibr" optic", linii de
alimentare cu energie electric", unde radio 2Kireless3, cablu coaial, etc. In alegerea acestora
trebuie #inut seama de: costurile de ac%izi#ie, instalare 'i punere $n func#iune, siguran#a transmiterii
datelor, eliminarea perturba#iilor 'i $nl"turarea erorilor logice, viteza necesar" de transmitere a
datelor, distantele 'i pozi#ia topologic" a participan#ilor, etc -11/.
16
SoftKare-ul utilizat la nivel de management este compatibil cu platformele LindoKs 'iNsau
8!E OS 28!Rntos% Operating SHstem3. Interfa#a grafic" a acestuia permite controlul 'i
monitorizarea diferitelor aplica#ii simultan, fiind de tip multitas?. Structura grafic" a interfe#ei este
piramidal",. Prin accesare continu" a sistemului acesta se Sdesface, $n subsisteme. (unc#ionarea
ec%ipamentelor 'i instala#iilor este prezentat" sc%ematic pentru a u'ura munca utilizatorului, ca $n
figura 6.).
(acilit"#ile oferite de softKare sunt diverse, cele mai importante fiind managementul re#elei prin
comunica#ia on-line cu controlerele 'i alte dispozitive dotate cu module de comunica#ie, ac%izi#ia $n
timp real a datelor 'i generarea de rapoarte ce includ istorice de evenimente, gestionarea alarmelor,
configurarea 'i eploatarea bazelor de date prin algoritmi de procesare, etc.
SoftKare-ul aloc" o adres" de tip tet pentru fiecare dispozitiv din re#eaua de comunica#ie 2controler,
PE, periferice3 astfel $nc&t mesajele de alarm" localizeaz" cu precizie defec#iunea. In configurarea
mesajelor de alarm" se introduc comentarii destinate operatorului, $n func#ie de nivelul de acces,
prin care se indic" acestuia ce m"suri s" $ntreprind" 2ce servicii de interven#ie s" apeleze, ce sisteme s"
elimine din func#iune, ce formulare s" completeze etc.
1.
3.4 Principalele sisteme 'MS e,istente pe pia5)
In tabelul urm"tor sunt prezentate mai multe sisteme G8S, informa#iile fiind luate de pe
site-urile produc"torilor. !cestea se refer" la denumirea sistemului de management, la softKare-ul
folosit si tipurile de comunicatii utilizate la cele dou" niveluri. 9a sec#iunea controlere sunt
enumerate cele mai importante.
*n 4om&nia eist" o serie de firme care comercializeaz" T. <nele proiecteaz" si monteaz"
instala#ii de G8S. Instala#iile pornesc de la pac%ete simple care utilizeaz" un releu crepuscular care
in func#ie de iluminatul din mediul ambiant alimenteaz" sau $ntrerupe circuitul surselor de lumina ,
la utilizarea unor relee electronice monostabile care alimenteaz" sursa de lumina in func#ie de
prezenta 2EO09EO, M!U043, la cele Kireless care folosesc transmisii radio la B=B 8Mz 5
sistemul 0asH Sens la care transmisia de date se face prin standardul 0nOcean care permite
combina#ia de senzori si receptoare produse de diferite firme. !stfel modulele receptoare pot sa
primeasc" si sa evalueze at&t telegrame emise de senzorii :%ermo?on cat si de $ntreruptoarele
pentru iluminat P0M! 2emiterea de unde radio este ob#inut" prin efect piezoelectric3. 4eceptoarele
sunt ec%ipate cu interfe#e 9RO sau 4S .B>. Pentru controlul si vizualizarea unor instala#ii de mica
compleitate poate fi utilizat aparatul S:ouc% Panel, cu ecran 9E7 de >,A, 2P4!:EO3.
Protocoalele desc%ise permit utilizarea ec%ipamentelor indiferent de produc"tor Interna#ional
Standard Organisation 2ISO3 a elaborat 4eference 8odel-Open SHstems Interconection 2OS7
pentru transmisia de date intre calculatoare, re#ele si procese. Standardele pentru re#elele de
comunica#ii cele mai utilizate sunt: 9OO 29ocal Operating OetKor?3, G!EOet 2Guilding
!utomation Eontrol OetKor?3 si 0IG 20uropean Installation Gus3. .!c%izi#ia datelor, conversia
acestora in semnale numerice si transmiterea la controlere se face cu aparate si ec%ipamente
caracteristice sistemului respectiv firmei care produce asemenea aparatura. 7e eemplu la sistemul
MoneHKell sunt utilizate controlere tip 0;E09 iar comunica#ia ,se realizeaz" prin intermediul unor
module de tip ;(9 >)1 G ce au cate opt intr"ri analogice Eomunica#ia se face prin cablul de
comunica#ie 9OO-G<S ce utilizeaz" protocolul de comunica#ie 9OO:al?. 9a nivelul controlerului
se efectueaz" vizualizare, gestiunea datelor si transmiterea datelor la nivelul ierar%ic superior.
(irme care se ocupa de sisteme pentru managementul cl"dirilor cu realiz"ri remarcabile sunt:
8oeller-0lectric cu sistemul Eomfort-9ocuin#a confortabil" $n care trebuie amintit de pac%etul
0asH7im care asigur" controlul iluminatului ambiental 'i pac%etul 0asH PlaH care asigur" controlul
1>
si comanda iluminatului si prizelor ; sistemul Eommand- $n loc de c%ei si cartele magnetice
utilizeaz" identificarea prin amprente Easa inteligent" ;clever %ome. O alta firma cu o prezenta de
subliniat este , Sc%neider 5 4om&nia cu :.!.E. SHstem si 804:0O PO;.
3.- Strategii &e management energetic
Strategiile de management implementate $n cadrul unui sistem G8S difer" de la produc"tor
la produc"tor $ns" o parte dintre acestea sunt esen#iale 'i se reg"sesc $n majoritatea situa#iilor.
Intre sistemul de iluminat artificial 'i cel natural trebuie s" eiste concordant@ Oivelul de
iluminare artificial interior 'i eterior trebuie s" varieze automat $n func#ie de cel natural. In acela'i
timp func#ionarea corpurilor de iluminat se coreleaz" cu senzorii de prezenta. 9ipsa ocupan#ilor
unei $nc"peri trebuie s" reduc" nivelul de iluminare sau dup" caz, $ntreruperea func#ion"rii
sistemului de iluminat.
In cazul instala#iilor electrice de for#" este necesar" o monitorizare permanent" a
consumurilor de energie activ" si reactiv". Pe perioada consumurilor de v&rf, c&nd cantitatea de
energie reactiv" este crescut", trebuie luate m"suri pentru ameliorarea factorului de putere prin
cuplarea automat" a bateriilor de condensatoare. O cot" parte important a consumului electric o
constituie func#ionarea lifturilor. 8otoarele lifturilor 'i ale sc"rilor rulante folosesc electronica de
putere ap"r&nd astfel inevitabilele armonici de curent care scad valoarea factorului de putere.,
Pentru instala#iile MC!E strategiile de management sunt numeroase, cele mai uzuale fiind:
- timp optim de oprireNpornire;
- utilizarea aerului eterior pentru r"cire 2free cooling3 c&nd temperatura acestuia este mai mic"
dec&t cea a aerului refulat in interior;
- automatizarea centralelor de tratare a aerului si a unit"tilor terminale $n functie de
entalpie 2se iau in considerare at&t caldura latent" c&t 1=roces sensibil" continute $n aerul umed3;
- adaptarea permanent" si pe zone c&t mai restr&nse la sarcina termic" de
r"cireN$nc"lzire 2eliminarea solutiei clasice de utilizare a inc"perilor martor3;
- utilizarea $n anumite situatii doar a ventil"rii 2zero energH band3 ca $n figura6.6 $n
momentul atingerii intervalului )6-).VE 2zero energH band3 instalatiile de inc"lzireNr"cire se
opresc folosindu-se doar unitatile de ventilare;
- optimizarea function"rii c%illerelor prin, cre'terea progresivai pe c&t posibil a
temperaturii apei r"cite,
- condi#ionarea func#ionarii unit"#ilor terminale de senzorii de prezen#"N de eempluW
func#ionarea ventiloconvectoarelor ,sau a iluminatului c&nd nu sunt persoane3.
(ig.6.6
4. Stan&ar&ul /N0
1=
PO; este un standard desc%is, care a evoluat $n ultimii 6J de ani $n 0uropa de vest i care a
devenit $ntre timp un standard de talie mondial".
0voluatia standardului PO; arata astfel:
1IB. Ideologizarea notiunii de S:e%nologii inteligente pentru cladiri, de catre 8erten
1IBA Stabilirea unui parteneriat in dezvoltarea protocolului IOS:!G<S
8erten UmbM X EO. PU
IOS:!-0le?tro UmbM 2Ger?er, Uira, Qung3
Siemens !U
1IIJ Infiintarea 0IG!
0uropean Installation G<S !ssociation 2 cu sediul la Gruelles3
Infiintarea 0IG! Uermania
Infiintarea !sociatiei Konnex
GatiG<S Elub International GEI
0uropean Installation Gus !ssociation 0IG!
0uropean Mome SHstems !ssociation 0MS!
)JJ6 PO; este primul standard pentru cladiri 0O >JJIJ
)JJ. 16 asociatii 0IG! nationale
9IUM: Y G<I97IOU PO; !L!47 pentru Gest Project )JJ. 8erten Stagobel
)JJ= PO; a fost aprobat ca si standard international ISONI0E 1.>.6-6-
Spre deosebire de alte standarde cum ar fi 9OO, care este foarte bun $ns" adaptat mai mult
mediului industrial sau standarde domestice mai pu in r"sp&ndite ca ;1J care are limit"ri
te%nologice, PO; a dob&ndit un succes larg la produc"torii din toat" lumea, la ora actual" eist&nd
foarte multe ec%ipamente certificate de la mul i produc"tori, ec%ipamente care pot func iona
perfect $mpreun".
!cest lucru conduce la o fleibilitate foarte mare i la posibilitatea de a modela etrem de
multe func ii inteligente c%iar i pentru cl"dirile cu destina ie reziden ial", multi sau unifamiliale
iar
sistemele proiectate conform standardului PO; pot fi scalate de la nivelul unui apartament p&n" la
instala ii uria e ca noile terminale ale unor aeroporturi din lume.
Principiul de func ionare a unei instala ii PO; este destul de simplu: o colec ie de
dispozitive care de in fiecare o logic" local" comunic" $ntre ele prin intermediul unor telegrame
definite de standardul PO;, aceste telegrame fiind transmise prin fir sau c%iar prin radio. <nele
dispozitive au rol de senzori 2de eemplu o serie de butoane pe perete pe post de $ntrerup"toare sau
o sta ie meteo pe acoperi'3 iar altele au rol de eecu ie 2de eemplu o serie de comutatoare care
aprind sau sting efectiv un bec3.
Eea mai direct" implica ie a unei astfel de te%nologii este c" amplasarea senzorilor i a
elementelor de eecu ie nu mai este restric ionat" din motive constructive ale cl"dirii,
posibilitatea controlului etinz&ndu-se cu mult peste modelul tradi ional de instala ii electrice.
O a doua implica ie este dat" de eisten a unei game etrem de variat" de dispozitive cu
rol de senzori sau de ac ionare, ceea ce permite integrarea $n sistemul PO; a multor sisteme pe
care le $nt&lnim de obicei disparate $n cadrul unei cl"diri:
- Iluminat;
- Eontrol jaluzele electrice;
- Elimatizare;
- !larme;
- :elefonie;
1A
- Internet;
- !udio 5 Cideo;
- Eontorizare;
- Securitate i control acces;
- 8eteo i iriga ii.
O a treia implica ie ine de ideea grup"rii parametrilor tuturor sistemelor integrate $n PO;
pentru a deservi imediat un scenariu de utilizare al cl"dirii. Spre eemplu dac" avem musafiri sau
dorim s" vizion"m un film, toate elementele de iluminat, climatizare, pozi ionare jaluzele, audio-
video pot fi reglate instantaneu printr-o singur" comand". :ot ce trebuie s" facem este s" regl"m
manual aceste elemente la prima utilizare apoi cu o singur" comand" memor"m toate pozi iile
setate $ntr-un scenariu. 7esigur, o instala ie poate porni numai de la unele func ionalit" i i se
poate dezvolta $n timp dac" se constat" aceast" necesitate.

4.1 #r!itectura sistemului Merten /N0
In instalatiile clasice, fiecare functie necesita un cablu de alimentare propriu si fiecare
sistem de comanda se realizeaza separat 2(ig 13.
(ig 1
Sistemul 8erten PO; monitorizeaza si comanda functiile si secventele de lucru printr-un
cablu comun 2(ig )3. Ea urmare, alimentarea electrica a consumatorilor se face direct, nemaifiind
necesara trecerea prin elementele de comanda.
1B
(ig )
Sistemul 8erten PO; este un sistem fleibil, desc%is astfel ca, in cazul in care se doreste o
modificare ulterioara a functiilor componentelor sistemului sau o reorganizare a incaperilor,
sistemul PO; permite o organizare usoara a acestora prin modificarea parametrilor aparatelor,
nefiind necesara o modificare a cablajului.
8odificarea parametrilor sistemului se realizeaza cu ajutorul unui PE si cu ajutorul softului
de proiectare si instalare 0:S2 0IG :ool SoftKare3, soft ce este utilizat si la punerea in functiune a
sistemului.
8erten PO; poate fi conectat si cu alte sisteme pentru cladiri 2 sistem de management
pentru incalzire si climatizare, sistem de control acces, sistem de incendiu, sistem de efractie,
sistem de sonorizare3 cu ajutorul interfetelor si modulelor de intrari-iesiri.
1I
4.2 Topologia
9a cea mai mic" unitate a sistemului 8erten PO;, si anume o linie, pot fi conectate pan"
la =. de aparate compatibile cu acest sistem 2participanti la G<S3 2(ig 63.
(ig 6
Prin intermediul unor Scuploare de linie, care sunt conectate la asa numita Slinie
principal", pot fi legate pan" la 1> linii formand astfel o arie 2(ig .3.
(ig .
)J
9ungimea unei linii impreun" cu toate ramificatiile nu trebuie s" dep"seasc"
1JJJm,distanta dintre o surs" de alimentare si un participant la G<S trebuie s" fie mai mic" de
6>Jm. Pentru a evita coliziunile dintre telegrame, trebuie ca distanta dintre cei doi participanti la
G<S s" fie limitat" la AJJm 2(ig >3. Eablul de G<S poate fi montat paralel cu cablul de alimentare
cu energie electric" f"r" s" apar" perturb"ri in transmiterea telegramelor.
(ig >
4.3 Transmisia &atelor
8erten PO; este un sistem descentralizat, comandat pe baz" de evenimente, cu transmisia
serial" a datelor pentru comanda, urm"rirea si raportarea functiilor in eploatare. Printr-un traseu
comun, care este cablul de G<S, se realizeaz" sc%imbul de informatii intre toti participantii la
G<S. :ransmisia datelor se face serial, informatia fiind transformat" intr-o telegram" si
transportat" prin cablul de G<S de la un senzor 2element de comand"3, la unul sau mai multe
elemente de eecutie.
(iecare participant la G<S primeste in timpul proiect"rii, cu un softKare specializat, o
adres" fizic" proprie, cu ajutorul c"reia s" poat" fi oricand identificat. Pentru dialogul dintre
participanti in timpul function"rii este ins" utilizat" adresa logic", numit" si adresa de grup. In
fiecare telegram" este introdus" adresa de grup de c"tre emit"tor. (iecare receptor confirm"
receptarea mesajului atunci cand acesta a fost receptionat. In cazul in care aceast" confirmare nu
este receptionat" de c"tre emit"tor, acesta repet" telegrama de maimum trei ori. 7ac" nici in acest
caz nu se primeste confirmarea, se intrerupe procesul de transmitere a telegramei, iar eroarea este
inscris" in memoria emit"torului.
9a 8erten PO; transmisia datelor nu este separat" galvanic datorit" faptului c" tensiunea
de alimentare de ).C a participantilor la G<S 2(ig =3 este si ea transmis" prin acelasi cablu ca si
)1
telegramele. :elegramele sunt modulate pe aceast" tensiune constant". In acest contet J logic
corespunzand unui impuls, iar lipsa unui impuls fiind interpretat" drept 1 logic.
7atele cuprinse in telegrame sunt transmise asincron. Sincronizarea acestor transmisii se
realizeaz" prin biti de S:!4: si de S:OP. !ccesul la G<S ca mediu fizic comun de comunicare
prin transmisii asincrone trebuie s" fie foarte bine reglementat.
:oti participantii la G<S primesc telegramele dar numai receptoarele c"rora le sunt
adresate aceste telegrame reactioneaz". In momentul in care un participant la G<S are de emis o
telegram", el trebuie s" urm"reasc" pe G<S dac" un alt participant emite si trebuie s" astepte pan"
cand nici un alt participant nu mai emite. In situatia in care G<S-ul este liber, oricare participant la
G<S poate s" initieze procedura de emisie. In cazul in care incep s" emit" doi participanti
concomitent, se va impune cel cu prioritate mai mare, al doilea participant retr"gandu-se.
(ig =
4.4 Te!nologia Sistemului Merten /N0
(iecare linie de G<S presupune un sistem propriu de electroalimentare a participantilor
legati la aceasta. In acest fel, in cazul c"derii unei linii, restul instalatiei poate s" functioneze f"r"
problem mai departe.
Participantii la G<S sunt alimentati la joas" tensiune, adic" la ).Ccc si in functie de tipul
sursei, aceasta poate fi solicitat" la 6)Jm! sau la =.J m!. Sursa este ec%ipat" cu protectii la
supratensiune si la supracurent si este astfel protejat" impotriva supratensiunilor si scurtcircuitelor.
Scurte intreruperi ale aliment"rii din retea 2Z1JJms3, sunt compensate de surs". Sursele de
alimentare debiteaz" tensiunea de alimentare printr-o bobin", care are rolul de a evita
scurtcircuitarea telegramelor de date pe linia de G<S, datorit" sursei de alimentare.
Participantii la G<S se leag" la linia G<S cu ajutorul unor conectori de G<S sau prin
intermediul unor contacte cu ap"sare. Eonectarea prin intermediul contactelor cu ap"sare se
realizeaz" prin simpla fiare a aparatului respectiv pe sina de G<S.
))
..> Eomponentele sistemului
(iecare participant la G<S const" in principiu dintr-un cuplor universal de G<S si dintr-un
element final de G<S, diferit in functie de aplicatie, care comunic" cu cuplorul printr-o interfat" de
leg"tur" 2interfata utilizator3 2(ig =3.
Euplorul de G<S primeste telegramele de pe G<S, le decodific" si apoi comand" elemental
final de G<S 2in acest caz elementul de eecutie3. In sens invers, elementul final de G<S 2in acest
caz un element de comand"3, transmite informatie cuplorului de G<S care o codific" si o transmite
sub form" de telegram" pe G<S.
7atorit" faptului c" organizarea pinilor interfetei este diferit" in functie de elementul final
de G<S, acesta poate s" comunice corect cu un cuplor de G<S prin intermediul interfetei
respective, numai dac" in memoria 00P4O8 a cuplorului a fost introdus, cu ajutorul 0:S un
program corespunz"tor.
9a cea mai mic" unitate a sistemului instabus 0IG si anume, o linie, pot fi conectate pan" la
=. de aparate compatibile cu acest sistem. Prin intermediul unor cuploare de linie care sunt
conectate la linia principal" pot fi legate pan" la 1) linii formand astfel o arie. Prin legarea a 1> arii
cu ajutorul unor cuploare de domeniu se pot crea unit"ti mai mari. 9a linia de arie pot fi legate
interfetele cu alte sisteme 2sisteme de management pentru partea de inc"lzire, climatizare,
ventilatie, etc.3 sau cu alte sisteme PO;. Sc%ema conect"rii participantilor la G<S este prezentat"
in (ig A.
(ig A
-. Proiectarea unui sistem 'MS pentru o locuinta in&i%i&uala folosin&
stan&ar&ul /N0
)6
9ocuinta individuala este structurata pe doua niveluri: Parter Y 0taj, fiecare nivel avand
propriul tablou de automatizare .
In sistemul de automatizare 8erten PO; al cladirii se vor integra instalatia de iluminat,
circuitele de prize, circuitele de comanda aferente motoarelor pentru controlul jaluzelor, instalatia
de incalzire si instalatia de climatizare. :otodata, sistemul este desc%is pentru integrarea cu alte
subsisteme 2 sistem de sonorizare, sistem de efractie, sistem de incendiu 3 datorita modulelor de
intrari-iesiri ce se regasesc in tabloul de automatizare.
Sistemul de automatizare 8erten PO; va indeplini functii de confort, prin sincronizarea
tuturor instalatiilor integrate astfel incat sa se asigure locatarilor un climat cat mai placut, functii de
siguranta, prin creearea a diverse scenarii prin care se poate simula prezenta in incapere atunci
cand locatarii sunt plecati de acasa, functii de control de la distanta a locuintei, pentru ca
utilizatorul sa aiba o imagine asupra casei c%iar si atunci cand este plecat din localitate si functii de
eficienta energetica, pentru o reducere a costurilor prin diferite sincronizari ale instalatiilor.
<tilizatorul va avea control asupra instaltiilor aferente cladirii din orice punct al locuintei
datorita sistemului ce permite libera configurare a tasterelor. !stfel, functiile pe care le
indeplineste o tasta de pe un anumit element-senzor din sistem pot fi regasite si pe un alt element-
senzor. Sistemul permite gruparea mai multor functii pe un singur element-senzor, respective pe o
singura tasta realizandu-se astfel functii complee denumite scenarii.
Prin implementarea sistemului 8erten PO; se urmareste cresterea confortului in locuinta,
sporirea sigurantei locatarilor, posibilitatea controlului de la distanta a instalatiilor si reducerea
consumurilor energetic.
Pentru o eficientizare substantiala a consumurilor energetice, sistemul G8S va avea
integrata o statie meteo ce va furniza informatii in timp real a urmatorilor parametrii climatici:
temperatura eterioara, luminozitate, viteza vantului, presiunea atmosferica si precipitatiile. !cesti
parametrii vor fii utilizati de sistemul G8S astfel:
- temperatura eterioar" se poate folosi pentru sistemele de vizualizare, pentru calculul
pozi#iei obloanelor eterioare, pentru armarea sau dezarmarea sistemelor de protec#ie la
$ng%e#;
- viteza v&ntului poate comanda cobor&rea obloanelor, iar $n corela#ie cu temperatura
eterioar" se pot detecta condi#ii de canicul" sau de $ng%e#;
- luminozitatea se poate citi pe direc#iile est, sud 'i vest. (unc#ie de valoarea ei se pot
comanda obloanele eterioare la anumite pozi#ii pentru a p"stra o luminozitate constant" $n
$nc"peri, pentru a proteja camerele epuse la $nc"lzire ecesiv" prin radia#ie solar" sau
pentru a comanda luminile eterioare la c"derea $nturnericului sau la r"s"rit;
- precipita#iile pot fi detectate 'i $n consecin#" se pot anula instala#iile de iriga#ie $n perioada
respectiv".
-.1 Planurile &e e,ecutie ale sistemului Merten /N0
-.1.1 Sc!eme circuite iluminat
).
Spre deosebire de instalatiile clasice in care fiecare functie necesita un cablu de alimentare
propriu si fiecare sistem de comanda se realizeaza separat sistemul 8erten PO; este un sistem
desc%is oricarei configuratii viitoare, comanda de aceasta data realizandu-se printr-un singur cablu
denumit G<S.
In cazul locuintei individuale, atat la nivelul parterului cat si la nivelul etajului se gaseste
cate un tablou electric de automatizare, alimentat din tabloul general al imobilului si unde se
gasesc modulele de comanda ale sistemului.
(iecare corp de iluminat sau grup de corpuri de iluminat grupate in circuite sunt conectate
in tabloul electric corespunzator nivelului la care se afla.2 (ig B, (ig I3.
Eomanda iluminatului se va face cu ajutorul urmatoarelor elemente:
- tastere;
- touc%screen;
- senzori de prezenta;
- module logice si de monitorizare;
- statie meteo;
- sisteme de telefonie si internet;
<tilizatorul va avea posibilitatea sa comande oricare dintre circuitele aferente locuintei
din orice incapere datorita butoanelor liber programabile ale tasterelor. Eu ajutorul softKare-ului
de programare, butoanele tasterelor se pot configure sa indeplineasca functii diferite si totodata
aceeasi comanda se poate actionala de la mai multe butoane diferite. Eu ajutorul touc%screenului
aferent intrarii fiecarui nivel, utilizatorul va avea o imagine de ansamblu asupra incaperii si va
putea controla iluminatul pentru fiecare spatiu in parte.
7etectoarele de prezenta aflata la intrarea fiecarui nivel in parte se folosesc pentru
iluminarea automata a %olurilor si a casei scarilor.
Eu ajutorul statiei meteo ce are incorporate un senzor de luminozitate se va adapta
iluminatul in functie de durata zilei pentru creearea conditiilor optime. !stfel, se va realize o
economie de energie de pana la 6J[.
:otodata, se vor realize diverse scenarii cum ar fii scenariul Scinema, in care se va
comanda reducerea treptata a intensitatii iluminatului pana la un anumit nivel dorit de utilizator sau
vor ramane actionate doar corpurile de iluminat dintr-o anumita zona pentru creearea unui climat
confortabil pentru vizionarea unui film. Scenariul Ssecuritate, va actiona toate luminile locuintei
atunci cand centrala de efractie va sesiza un intrus. Eentrala de efractie va furniza aceasta
informatie sistemului PO; cu ajutorul modulelor de intrari-iesiri. Scenariul SSimulare prezenta,
va actiona circuitele de iluminat pentru diferite incaperi in perioade de timp diferite astfel incat sa
se creeze impresia ca imobilul este locuit.
Sistemul 8erten PO; va indeplini functii OONO(( pentru iluminatul tip 907 si pentru
cel fluorescent si functii de dimare pentru iluminatul incandescent.
-.1.2 Sc!eme circuite pri(e
In fiecare spatiu al imobilului vor eista doua prize de )6JC grupate in cate un circuit iar in
bucatarie vor fi patru prize grupate in doua circuite 2(ig 1J, (ig 113.
(iecare circuit in parte se va conecta la modulele de comanda din tabloul de automatizare
aferent nivelului la care se gaseste.
Prizele se vor monitoriza permantent de catre sistem si cu ajutorul modulelor de comanda
se pot porniNopri din orice punct al imobilului.
)>
)=
)A
)B
-.1.3 Sc!eme circuite &e coman&a pentru 1alu(ele
)I
8otoarele de actionare aferente fiecarei jaluzele in parte se vor conecta la un modul de
comanda aflat in tabloul de automatizare aflat pe fiecare nivel 2(ig 1), (ig 163. 8otoarele vor fi
conectate cu cablu cu trei fire de diametru de ),> mmp. :otodata, la parter se va comanda usa de la
garaj, motorul de actionare al acesteia fiind conectat cu cablu de 6 ),> mmp la modului de
comanda aflat in tabloul de automatizare de la parter.
Eomenzile de actionare se vor da prin magistrala G<S, cu ajutorul tasterelor aflate in
fiecare incapere, cu ajutorul touc%screenului aflat la intrarea pe fiecare nivel sau de la distant cu
ajutorul telefonului sau a internetului.
Eu ajutorul sistemului 8erten PO;, se va putea realiza comanda OONO(( a jaluzelelor si
a usii de garaj, se va putea aduce fiecare jaluzea in parte la o valoare dorita de utilizator sau se va
putea regla ung%iul sipcilor jaluzelei.
<n rol important in controlul jaluzelelor il va avea statia meteo ce va avea rol in comanda
acestora in functie de intensitatea luminoasa, de temperature eterioara, de conditiile de ploaie si
de conditiile de vant.
-.1.4 Sc!eme circuite &e coman&a pentru incal(ire si climati(are
Incalzirea si climatizarea locuintei se va realiza cu ventiloconvectoare de plafon cu R
incalzire F ),BPL, R racier F ),B PL, pe patru tevi, incalzire tur-retur si racire tur-retur toate
spatiile mai putin grupurile sanitare si garajul. Incalzirea grupurilor sanitare se va realize cu
radiatoare port prosop cu R incalzire F >AJ L. In garaj si in spatiul de la intrare, incalzirea se
realizeaza cu radiatoare cu R incalzire F 1,) PL.
Pentru controlul radiatoarelor se folosesc capete termice 2 servomotoare modulante 3 ce se
monteaza pe tur. !cestea se alimenteaza din surse de ). C si se conecteaza in modulele de
comanda specifice pentru capete termice aflate in tablourile de automatizare de la parter, respective
de la etaj. Eomanda capetelor termice se va realiza din magistrala G<S.
Centiloconvectoarele de plafon se alimenteaza din circuite separate de )6JC 2(ig 1., (ig
1>3, fiecare in parte si se conecteaza la modulele de ventiloconvector din tablourile de
automatizare. (iecare ventiloconvector va avea propriul modul de comanda. Pentru comenzi se va
folosi cablu multifilar de 1J J,B mmp. Se vor comanda treptele de viteza ale CEC-ului, respectiv
treapta I de viteza, treapta II de viteza si treapta III de viteza; se vor comanda vanele
ventiloconvectorului, respective vana pentru controlul incalzirii si vana pentru controlul racirii.
:otodata, se vor putea monitoriza anumiti factori ce influenteaza buna functioneaza a CEC-ului
cum ar fi colmatarea filtrului 2modulul de comanda are intrare speciala pentru a semnaliza alarma
de filtru colmatat3. 8odulul de comanda al CEC-ului este dotat cu o intrare speciala de contact
magnetic pentru geam, in functie de semnalul primit de la contactul magnetic 2 geam desc%is, geam
inc%is3 fiind posibila oprirea sau pornirea automata a ventiloconvectorului.
In camera te%nica, climatizarea se realizeaza cu o unitate !E comandata de sistemul PO;.
Eircuitul de comanda al acesteia este conectat in tabloul PO; iar pentru controlul unitatii este
prevazut un cablul multifilar ce se conecteaza in modolul de comanda aflat in tabloul de
automatizare.
Statia meteo, in functie de anumiti parametric 2 temperature eterioara, conditii de ploaie3
poate comanda ventiloconvectoarele astfel incat sa minimizeze consumul energetic si sa asigura un
climat cat mai confortabil.
6J
61
6)
66
-.1.- Sc!eme circuite &e coman&a Merten /N0
6.
8erten PO; este un sistem descentralizat, comandat pe baz" de evenimente, cu transmisia
serial" a datelor pentru comanda, urm"rirea si raportarea functiilor in eploatare. Printr-un traseu
comun, care este cablul de G<S, se realizeaz" sc%imbul de informatii intre toti participantii la
G<S. :ransmisia datelor se face serial, informatia fiind transformat" intr-o telegram" si
transportat" prin cablul de G<S de la un senzor 2element de comand"3, la unul sau mai multe
elemente de eecutie.
Eomanda instalatiilor integrate in sistemul 8erten PO; se realizeaza cu ajutorul tasterelor,
a touac%sreen-ului sau in mod automat de catre senzorii de prezenta si statia meteo. :asterele au
butoane liber programabile ce pot sa indeplineasca diferite functii atribuite cu ajutorul softKare-
ului de programare. In spatiile in care este necesar un control al temperaturii 2 spatiile in care se
gasesc ventiloconvectoare3 se folosesc tastere multifunctionale cu reglaj al temperaturii 2 taster
multifunctional cu opt butoane respective cu . butoane3 iar in spatiile in care nu este necesar un
reglaj al incalziirii si climatizarii se folosesc tastere liber programabile cu . butoane.
Sistemul 8erten PO; nu impune un anumit mod de realizare a magistralei G<S, fiind
permise diverse variante de conectare. Singura modalitate de realizare a legaturilor ce nu este
acceptata este legarea in bucla. In cazul de fata, magistrala este de tip stea. 7in tabloul de
automatizare pleaca un cablu G<S ce se ramifica 2(ig 1=, (ig 1A3 astfel incat sa ajunga la fiecare
senzor 2element de comanda3. 4amificatiile magistralei se realizeaza in doze de coneiuni.
In magistrala G<S, pe langa tasterele multifunctionale sunt conectate si alte elemente cu rol
in comanda sistemului cum sunt senzorii de prezenta, capetele termice si statia meteo.
8agistrala G<S este conectata la fiecare modul de comanda din tabloul de automatizare,
astfel realizandu-se o interfatare intre elementele de camp si elementele de eecutie.
!limentarea magistralei G<S se realizeaza cu ajutorul unei surse de tensiune de ). C cc
montata in tabloul de automatizare aferent parterului respective etajului. 9a 8erten PO;
transmisia datelor nu este separat" galvanic datorit" faptului c" tensiunea de alimentare de ).C a
participantilor la G<S este si ea transmis" prin acelasi cablu ca si telegramele. :elegramele sunt
modulate pe aceast" tensiune constant". In acest contet J logic corespunzand unui impuls, iar
lipsa unui impuls fiind interpretat" drept 1 logic.
-.1.. Sc!ema "loc a sistemului /N0
:ablourile de automatizare :1 PO; si :) PO; sunt alimentate cu tensiune de )6JC din
tabloul electric general al locuintei :0.
7in tablourile de automatizare pleaca magistrala G<S in dozele de coneiuni la care sunt
conectate ec%ipamentele de comanda 2senzori3: tasterele multifunctionale, senzori de prezenta,
touc%screen, capete termice si statie meteo.
:ouc%screen-ul si statia meteo necesita alimentare de )6JC iar capetele termice sunt
prevazute cu surse de ).C cc.
Eele doua linii de magistrala G<S 2 linia aferenta parterului si linia aferenta etajului3,
pentru a se putea realize comanda si monitorizarea intregii locuinte sunt conectate intre ele printr-
un cuplor de linie ce se gaseste in tabloul de automatizare de la parter 2(ig 1B3.
6>
6=
6A
-.2 Ta"el cu numarul si reparti(area circuitelor integrate in sistemul /N0
6B
Numar circuite Parter 9 Iluminat
Nr. Crt. :enumire incapere
Circuite
Iluminat
;N<;++
Circuite
iluminat
&ima"il
1 9iving 1 1
) Gucatarie 1 1
6 Urup sanitar 1
. Eamera de zi 1 1
> Mol )
= Eamera de lucru 1
A Uaraj 1
B Eamera te%nica 1
Total 8 4
Numar circuite 3ta1 9 Iluminat
Circuite
Iluminat
;N<;++
Circuite
iluminat
&ima"il
1 7ormitor 1 1
) 7ormitor 1 1
6 Urup sanitar 1
. Mol )
> 7ormitor 1 1
= Galcon 1
A Easa scarii 1
Total 7 4
Numar circuite Parter 9 Pri(e
6I
Circuite Pri(e
;N<;++
Circuite Pri(e
&ima"il
1 9iving 1
) Gucatarie 1 1
6 Urup sanitar
. Eamera de zi 1
> Mol )
= Eamera de lucru 1
A Uaraj 1
B Eamera te%nica 1
Total 8 1
Numar circuite 3ta1 9 Pri(e
Circuite Pri(e
;N<;++
Circuite Pri(e
&ima"il
1 7ormitor 1
) 7ormitor 1
6 Urup sanitar 1
. Mol 1
> 7ormitor 1
= Galcon
A Easa scarii
Total 5 0
Numar circuite Parter 9 =alu(ele
.J
Nr.
Crt.
:enumire incapere
Circuite
=alu(ele
1 9iving 1
) Gucatarie )
6 Urup sanitar 1
. Eamera de zi 1
> Mol 1
= Eamera de lucru 1
A Uaraj 6
B Eamera te%nica
Total 10
Numar circuite 3ta1 9 =alu(ele
Nr. Crt. :enumire incapere Circuite =alu(ele
1 7ormitor 1
) 7ormitor 1
6 Urup sanitar 1
. Mol )
> 7ormitor 1
= Galcon
A Easa scarii 1
Total 7
Numar circuite Parter 9 Incal(ie si climati(are
.1
Nr. Crt. :enumire incapere >C> Capete termice
Unitate
climatiza
re
1 9iving 1
) Gucatarie 1
6 Urup sanitar 1
. Eamera de zi 1
> Mol 1 1
= Eamera de lucru 1
A Uaraj )
B Eamera te%nica 1
Total 5 4 1
Numar circuite 3ta1 9 Incal(ire si climati(are
Nr. Crt. :enumire incapere >C> Capete termice
Unitate
climatiza
re
1 7ormitor 1
) 7ormitor 1
6 Urup sanitar 1
. Mol )
> 7ormitor 1
= Galcon
A Easa scarii
Total 5 1 0
Numar circuite Parter ? Coman&a /N0
.)
Nr.
Crt.
:enumire incapere
Taster
RT$'
Taster
RT4'
Taster
4B
Se(nor
pre(ent
a
Touc!screen
1 9iving 1
) Gucatarie 1
6 Urup sanitar 1
. Eamera de zi 1
> Mol 1 1 1
= Eamera de lucru 1
A Uaraj 1
B Eamera te%nica
Total 3 3 1 1 1
Numar circuite 3ta1 9 Coman&a /N0
Nr.
Crt.
:enumire
incapere
Taster
RT$'
Taster
RT4'
Taste
r 4B
Se(nor
pre(enta
Touc!screen
Statie
Meteo
1 7ormitor 1
) 7ormitor 1
6 Urup sanitar 1
. Mol 1 1
> 7ormitor 1
= Galcon 1
A 0terior 1
-.3 Ta"ele cu tipurile &e mo&ule &e automati(are
Necesar echipamente iluminat parter
.6
:otal
0c.
Oumar circuite
0c%ipament
necesar
7escriere
ec%ipament
!rticol

1 B OONO((
PO; sK.act.40U-
PNBN1J
K.man.mode
8odul cu B canale
pentru iluminat
OONO((
MTN6492
08
1 . il. dimabil
PO;
<ni.dim.act.40U-
PN.)6JN)>JL
dimmer .)>JL
2sau )>JJL3
MTN6493
25
Necesar echipamente iluminat etaj
:otal
0c.
Oumar circuite
0c%ipament
necesar
7escriere
ec%ipament
!rticol

1 B OONO((
PO;
sK.act.40U-
PNBN1J
K.man.mode
8odul cu B canale
pentru iluminat
OONO((
MTN6492
08
1 . il. dimabil
PO;
<ni.dim.act.40U-
PN.)6JN)>JL
dimmer .)>JL
2sau )>JJL3
MTN6493
25
Necesar echipamente circuite prize
parter
:otal
0c.
Oumar circuite
0c%ipament
necesar
7escriere
ec%ipament
!rticol

1 B OONO((
PO;
sK.act.40U-
PNBN1J
K.man.mode
8odul cu B canale
pentru
prizeOONO((
MTN6492
08
1 . il. dimabil
PO;
<ni.dim.act.40U-
PN.)6JN1>JL
dimmer .1>JL
2sau )6JJL3
MTN6493
15
Necesar echipamente circuite prize
etaj
..
:otal
0c.
Oumar circuite
0c%ipament
necesar
7escriere
ec%ipament
!rticol

1 B OONO((
PO; sK.act.40U-
PNBN1J
K.man.mode
8odul cu B canale
pentru
prizeOONO((
MTN6492
08
Necesar echipamente circuite jaluzele
parter
:otal
0c.
Oumar circuite
0c%ipament
necesar
7escriere
ec%ipament
!rticol

1 1)
PO;
bl.sK.act.40U-
PN1)N).N1J
K.man.mode
8odul cu 1) canale
pentru jaluzele
MTN6499
12
Necesar echipamente circuite jaluzele etaj
:otal 0c. Oumar circuite 0c%ipament necesar
7escriere
ec%ipament
!rticol

1 B
PO; bl.sK.act.40U-
PNBN1=N1J
K.man.mode
8odul cu 1) canale
pentru jaluzele
MTN6499
12
Necesar echipamente incalzire si climatizare parter
.>
:otal
0c.
Oumar circuite
0c%ipament
necesar
7escriere
ec%ipament
!rticol

1 B
PO;
bl.sK.act.40U-
PNBN1=N1J
K.man.mode
8odul cu 1) canale
pentru jaluzele
MTN6499
12
. 1
KNX
heat.act.
REG-
K/6x230/0,05
A
mo!" c! #e$#%#
&e't%! co't%o"
ca&ete te%m#ce
(co%&!%# #'ca")#%e*
MTN6451
29
4 1
KNX
the%moe"ect%#
c +a"+e %#+e
24 , &-
.a&at te%m#c 24,
MTN6391
26
Necesar echipamente incalzire si climatizare etaj
:otal
0c.
Oumar circuite
0c%ipament
necesar
7escriere
ec%ipament
!rticol

> 1
KNX /a'
.o#" A0to%
REG-K
co't%o""e%
+e't#"oco'+ecto%
MTN6450
94
1 1
KNX
heat.act.
REG-
K/6x230/0,0
5A
mo!" c! #e$#%#
&e't%! co't%o"
ca&ete te%m#ce
(co%&!%#
#'ca")#%e*
MTN6451
29
1 1
KNX
the%moe"ect
%#c +a"+e
%#+e 24 ,
&-
.a&at te%m#c 24,
MTN6391
26
Necesar echipamente comanda KNX
arter
.=
:otal
0c.
Oumar circuite
0c%ipament
necesar
7escriere
ec%ipament
!rticol

1 1 IP touch panel
:ouac%screen
control locuinta
MTN683090
1 1
KNX ARG
Presence Basic p
Senzor de prezenta MTN630!"9
1 1
KNX push#$tn%&'
plus stst ()s*
Ta$te% 4 1!toa'e MTN6+8"+6
3 1
KNX push#$tn%+'
plus %RT, stst
()s*
Ta$te% 4 1!toa'e
c! co't%o" a"
tem&e%at!%##
MTN6+"+#
&"&6
3 1
KNX push#$tn%&'
plus %RT, stst
()s*
Ta$te% 8 1!toa'e
c! co't%o" a"
tem&e%at!%##
MTN6+"&#
&"&6
Necesar echipamente comanda
KNX !taj
:otal
0c.
Oumar
circuite
0c%ipament
necesar
7escriere
ec%ipament
!rticol

1 1 IP touch panel
:ouac%screen
control locuinta
MTN683090
1 1
KNX ARG
Presence Basic
p
Senzor de prezenta MTN630!"9
1 1
KNX push#$tn%&'
plus stst ()s* Ta$te% 4 1!toa'e
MTN6+8"+6
1 1
KNX push#$tn%+'
plus %RT, stst
()s*
Ta$te% 4 1!toa'e
c! co't%o" a"
tem&e%at!%##
MTN6+"+#
&"&6
3 1
KNX push#$tn%&'
plus %RT, stst
()s*
Ta$te% 8 1!toa'e
c! co't%o" a"
tem&e%at!%##
MTN6+"&#
&"&6
1 1
KNX eather
station $asic 2tat#e meteo
MTN663990
-.4 3c!iparea si sc!emele ta"lourilor electrice &e automati(are
.A
-.4.1 3c!iparea si sc!emele ta"loului &e automati(are T1 /N0 Parter
Nr.
3c.
:enumire 3c!ipament :escriere 3c!ipament
)
8:O=.I)JB
PO; sK.act.40U-PNBN1J
K.man.mode
1
8:O=.I6)>
PO; <ni.dim.act.40U-
PN.)6JN)>JL
1
8:O=.I61>
PO; <ni.dim.act.40U-
PN.)6JN1>JL
1
8:O=.II1)
PO; bl.sK.act.40U-
PN1)N).N1J K.man.mode
=
8:O=.>JI.
PO; (an Eoil !?tor 40U-
P
)
8:O=.>1)I
PO; %eat.act. 40U-
PN=)6JNJ,J>!
1
8:O=B.J=.
PO; poK.sup. 40U-
PN=.Jm! lgr
1
8:O=B1B)I PO; <SG interface 40U-P
1
8:O=I>1I1
Internet controller IE1-C)
Kit% analogue modem
1 8:O=AA)IJ PO; time emitter
1 8:O=BJ)J. Eoupler 40U-P
1 8:O=..BI)
GinarH input 40U-PN.).
lgr
.B
.I
>J
>1
>)
-.4.2 3c!iparea si sc!emele ta"loului &e automati(are T2 /N0 Parter
>6
Nr. 3c. :enumire 3c!ipament
:escriere
3c!ipament
)
8:O=.I)JB
PO; sK.act.40U-
PNBN1J K.man.mode
1
8:O=.I6)>
PO;
<ni.dim.act.40U-
PN.)6JN)>JL
1
8:O=.II1)
PO; bl.sK.act.40U-
PN1)N).N1J
K.man.mode
>
8:O=.>JI.
PO; (an Eoil !?tor
40U-P
1
8:O=.>1)I
PO; %eat.act. 40U-
PN=)6JNJ,J>!
1
8:O=B.J=.
PO; poK.sup. 40U-
PN=.Jm! lgr
>.
>>
>=
>A
-.- Specificatiile ec!ipamentelor componente ale sistemului /N0
13 IP touc% panel 8:O=B6JIJ
>B
:ispla@ si(e8 1J..S 2)... cm3
Resolution8 BJJ =JJ piels, SCU!
:ispla@ t@pe8 :(:, resistive touc%
Colours s!oAn8 \ =>JJJ
Suppl@ %oltage8 7E ). C
PoAer consumption8 Z )J L
R#M8 1)B 8G
+las! memor@8 =. 8G
:ata "uffering8 via batterH
#m"ient operating temperature8 > VE to
.J VE
T@pe of protection8 IP )J
+rame &imensions8 ))..A)AA.>1)
mm 2ML73
)3 PO; !4U Presence Gasic pK 8:O=6JA1I
#ngle of &etection8 6=JV
Range8 a radius of ma. A m 2at a
mounting
%eig%t of ).>J m3
Num"er of le%els8 =
Num"er of (ones8 16= Kit% >..
sKitc%ing
segments
Num"er of mo%ement sensors8 .
Big!t sensor8 internal lig%t sensor
infinitelH
adjustable from appro. 1J to )JJJ 9u
20:S3; eternal lig%t sensor via
PO;
63 PO; pus%-btn..g plus stst SHs7 8:O=)B1)=
>I
Product or component
tHpe: Pus%button
Gus tHpe: PO;
Oumber of (<OE:IOO ?eHs:>
Eolour code 2similar3: Stainless steel
8aterial: Stainless steel
IP degree of protection: IP)J
.3 PO; pus%-btn.)g plus K.4:E stst SHs7 8:O=)1)-.1.=
(unction
available: Lit%
temperature

controller
Lit% timer cloc?
:Hpe of setting: 8anual set
point
adjustment
Gus tHpe: PO;
Oumber of (<OE:IOO ?eHs: =
9ocal signaling: Status 907
7igital displaH
=J
>3 PO; pus%-btn..g plus K.4:E stst SHs7 8:O=)1.-.1.=
(unction available: Lit% temperature controller
Lit% timer cloc?
:Hpe of setting: 8anual set point adjustment
Gus tHpe: PO;
:ransmission support medium: Infrared receiver
Oumber of (<OE:IOO ?eHs: 1J
9ocal signaling: 7igital displaH
Status: 907
=3 PO; Keat%er station basic 8:O==6IIJ
4ange of product: PO;
Product or component tHpe: Sensor
Gus tHpe: PO;
IP degree of protection: IP..
8ounting support: Lall mounted
Input tHpe: Lit% analogue input
=1
A3 PO; sK.act.40U-PNBN1J K.man.mode 8:O=.I)JB
Product or component tHpe: SKitc% actuator
Gus tHpe: PO;
8odular device: additional info
Eonnectable Kit%: different p%ases
Oumber of contacts: B
Operating mode: PO; bus sHstem
8anual operation
:otal number of 1B mm modules: .
8ounting support: 7IO rail
-<e/ rated operational voltage: )6J C
-In/ rated current: 1J !
SKitc%ing capacitH incandescent
lamps in L: )JJJ
9ocal signaling: 907
9oad capacitance: 1J> ](, )6J C
B3 PO; <ni.dim.act.40U-PN.)6JN)>JL 8:O=.I6)>
8anual operation
:otal number of 1B mm modules: B
4ated operational poKer in L: >J...)>J L
-<e/ rated operational voltage :))J...)6J C
OetKor? fre^uencH: >J...=J Mz
Oumber of outputs: .
9ocal signaling: 907
9oad tHpe: Eapacitive
Inductive
4esistive
=)
I3 PO; bl.sK.act.40U-PN1)N).N1J K.man.mode 8:O=.II1)
8anual operation
:otal number of 1B mm modules: 1)
-In/ rated current: 1J !
Oumber of outputs: 1)
SKitc%ing capacitH in L: )JJJ
9ocal signalling: 907
1J3 PO; (an Eoil !?tor 40U-P 8:O=.>JI.
8anual operation
Liring device mounting: 7IO rail
-<e/ rated operational voltage: )6J C
Output tHpe: Output continuous J to 1JJ [
Output sKitc%ing: J-1JJ[ pKm
Output current: J.> !
Oumber of outputs: >
Oumber of inputs: )
Input tHpe: GinarH
113 PO; %eat.act. 40U-PN=)6JNJ,J>! 8:O=.>1)I
8anual operation
Liring device mounting : 7IO rail
-<e/ rated operational voltage: )6J...).J C
Output tHpe: Output continuous J to 1JJ [
Output sKitc%ing: J-1JJ[ pKm
Output current: J.J> !
Oumber of outputs: =
=6
1)3 PO; poK.sup. 40U-PN=.Jm! lgr 8:O=B.J=.
Output current: =.J m!
Product or component tHpe:PoKer supplH
Gus tHpe: PO;
!dditional information: Lit% integrated c%o?e
163 PO; <SG interface 40U-P 8:O=B1B)I
Product or component tHpe : <SG interface
Gus tHpe: PO;
Eolour tint: 9ig%t greH
Eolour code 4!9: AJ6>
:otal number of 1B mm modules: )
:ransmission rate: I=JJ bauds
=.
1.3 PO; time emitter 8:O=AA)IJ
(unction available: Ean be control bH radio signal 7E(AA
PossibilitH to program eternallH
Lit% summerNKinter time function
!utonomH: BA=JJ %ours
Gus tHpe: PO;
8odular device additional info: SHnc%ronise time over t%e bus
Oumber of c%annels: 1
1>3 Eoupler 40U-P 8:O=BJ)J.
Product or component tHpe: 9ine coupler
Product destination: Gus sHstem
Gus tHpe: PO;
1=3 GinarH input 40U-PN.). lgr 8:O=..BI)
Product or component tHpe: GinarH input
Gus tHpe: PO;
:otal number of 1B mm modules: ).>
-<e/ rated operational voltage: ). C !EN7E >J Mz
Oumber of inputs: .
Input tHpe: GinarH
=>
-.. Interfetele grafice pentru controlul sistemului /N0
Interfetele grafice pentru controlul sistemelor aferente intregii locuinte 2(ig 1I, (ig )J, (ig
)1, (ig ))3 se realizeaza in softKare-ul de design si programare :P-Cisu. 0le se vor accesa de pe
touc%screen-ul din %olurile de intrare de pe fiecare nivel si cu ajutorul acestora, utilizatorul va avea
o imagine de ansamblu asupra tuturor instalatiilor din cladire si totodata le va putea controla pe
fiecare in parte.
Pentru controlul iluminatului, in spatiile in care eista iluminat dimabil se gaseste un
simbol sub forma de buton Stip potentiometru, prin care utilizatorul va putea sc%imba nivelul de
iluminare al incaperii. In spatiile in care eista iluminat pornit-oprit, utilizatorul va avea controlul
asupra acestuia printr-un buton SOONO((,.
Pentru controlul jaluzelelor, in fiecare camera se gaseste cate o Scasuta de comanda, prin
care utilizator poate da o valoare procentuala pentru pozitia jaluzelei sau, cu ajutorul semnelor
grafice SsusNjos, sa comande inc%iderea sau desc%iderea acesteia.
Elimatizarea se va comanda cu ajutorul unor Scasute de dialog, in care utilizatorul va putea
introduce valoarea de temperature dorita, in grade Eelsius.
(ig 1I
==
=A
(ig )J
=B
-. Programarea sistemului &e automati(are
SoftKare-ul cu care se realizeaza programarea sistemului PO; se numeste 0:S si
inseamna S0ngineering :ool SoftKare,. !cesta este un instrument de configurare si programare
independent ce foloseste la proiectarea si programarea intregii instalatii de automatizare a cladirii.
Soft-ul 0:S este parte integrata a stadardului PO; si totodata a sistemulului de
automatizare PO;. !stfel, acest soft asigura urmatoarele avantaje majore:
- compatibilitate maima garantate intre 0:S si PO; 5 Standard;
- toate bazele de date de ec%ipamente de la toti producatorii PO; pot fi importate in 0:S;
- bazele de date de la versiunile mai vec%i ale softKare-ului 0:S 2pana la 0:S)3 pot fi
importate si editate in versiunile mai noi ale softKare-ului 20:S6, 0ts.3;
- peste tot in lume, proiectantii si instalatorii folosesc acelasi soft, 0:S, pentru proiectarea,
instalarea si programarea sistemului; astfel sc%imbul de date este garantat.
Standardul PO; are o istorie de )J de ani. In aceasta perioada, 0:S s-a dezvoltat astfel:
- 0:S1 1II6-1II=;
- 0:S) 1II=-)JJ.;
- 0:S6 )JJ.-)J1J;
- 0:S.: )J1J 5 prezent.
Soft-ul 0:S ajuta utilizatorul in urmatoarele etape:
- planificare si proiectare;
- programare;
- documentatie;
- diagnosticare si depanare.
7omeniile de aplicare ale 0:S cuprind:
- controlul iluminatului 2de comutare; opacitate, _starea de spirit de iluminat_3;
- controlul umbririi 2obloane; jaluzele3
- inc"lzire, ventila#ie, aer condi#ionat 2reglare individuala a temperaturii;controlul
radiatoarelor, unitatilor termice, cazanelor, ventilatoarelor, ...3
- acces 'i securitate 2 detectie a prezen#ei; alarma de efractie si incendiu; simulare prezen#";
comutator de panic"3
- managementul energiei 2contorizare a consumului, izolare sub sarcin", ...3.
- confort 'i func#ii de control inteligent $n toate aplica#iile 2control centalizat; scenarii
combinate; control inteligent al procesului; ...3
- control de la distan#" 'i mentenanta de la distan#" 2de eemplu, prin telefon sau internet3;
- interfatarea cu alte sisteme 2 console de supraveg%ere, facilitH management, sisteme
dedicate de securitate, audio, multimedia etc.3.
=I
O prima faza in programarea sistemului PO; o reprezinta creearea ar%itecturii cladirii. !stfel, dupa cum se observa in (ig )1, se
delimiteaza nivelurile cladirii: etaj si parter iar mai apoi se defineste fiecare spatiu in parte plus tabloul de automatizare.
(ig )1
AJ
Intr-o a doua faza se face o repartizare a ec%ipamentelor, fiecarui spatiu definit anterior i se aloca ec%ipamentele de comanda si eecutie.
2(ig ))3
(ig ))
A1
O a treia etapa in programarea sistemului de automatizare este data de definirea topologiei retelei 2(ig )63, mai precis sunt delimitate
ariile si liniile sistemului. !poi, sunt incarcate ec%ipamentele aferente fiecarei linii sistemul alocand automat adrese pentru fiecare
element in parte.
(ig )6
A)
<rmatoarea etapa consta in creearea grupurilor de adrese. 8ai precis se creeaza adrese in care se vor grupa obiectele de programare
pentru fiecare ec%ipament astfel incat sa indeplineasca o anumita functie 2(ig ).3.
(ig ).
A6
<rmeaza programarea si integrarea instalatiilor aferente cladirii: programarea instalatiei de
iluminat, programarea instalatiei de incalzire si climatizare 2(ig )>3, programarea instalatiei de
comanda pentru jaluzele 2(ig )=3 si programarea statiei meteo 2(ig )A3.
(ig )>
(ig )=
A.
(ig )A
Statia meteo este configurata astfel incat sa trimita telegrame la sc%imbarile elementelor climatice
la o anumita perioada de timp si in functie de aceste telegrame sa se comande anumite instalatii
aferente sistemului de automatizare.
!stfel, pentru parametrul climatic vant, statia meteo va sesiza sistemul la fiecare sc%imbare cu
)J[ din valoarea stabilita de utilizator si va trimite telegrame la fiecare =J de minute.
Pentru parametrul intensitate luminoasa, statia meteo va trimite telegrame atunci cand parametrul
respective se va sc%imba cu 6J[ din valoarea prestabilita, telegramele fiind trimise ciclic la fiecare
6J de minute.
Sc%imbarea de temperatura va fi sesizata la fiecare 6J de minute atunci cand acest parametru se va
sc%imba cu ),> VE.
Statia meteo va alarma utilizatorul asupra conditiilor de ploaie si va trimite ciclic telegrame privind
aceste conditii la fiecare =J de minute. 9a > minute de la momentul cand ploaia se va opri, statia
meteo are posibilitatea sa anunte utilizatorul si sa aduca sistemul in regim normal.
In functie de parametrii primiti de la statia meteo, sistemul va putea comanda instalatiile
componente, in special instalatia de iluminat, instalatia de incalzire si climatizare si instalatia de
control a jaluzelelor.
A>
.. Conclu(ii
Sistemul &e automati(are al locuintei este un sistem de ac%izi#ie 'i procesare de date
pentru mentenan#a 'i economisirea energiei cu posibilitatea comunic"rii la distanta prin
intermediul internetului sau a retelelor de telefonie.
!cest sistem permite planului de mentenan#" s" verifice 'i s" controleze opera#iile realizate
de fiecare sistem instalat pe teren.
Implementarea unui sistem de automatizare pentru o locuinta individual" aduce
beneficiarului avantaje cantitative cuantificate financiar prin:
1. reducerea c%eltuielilor energetice;
). optimizarea func#ion"rii instalatiilor;
6. prelungirea duratei de func#ionare a ec%ipamentelor 'i avantaje calitative:
- grad de confort sporit;
- cre'terea nivelului de siguran#";
- diminuarea timpului de interven#ie pentru remedierea defec#iunilor;
- raport"ri $n timp real cu privire la parametrii de func#ionare a tuturor instalatiilor.
(at" de o constructie clasic" dar care vrea s" fie la fel de modern" ca si constructiile in sistem
PO;, economiile de energie sunt urm"toarele:
` comenzi locale iluminat, jaluzele - 1J[ economie;
` comenzi centralizate - 1> [ economie;
` temporiz"ri, reglare iluminat in functie de iluminatul natural - )>[ economie;
` actionare jaluzele in functie de iluminatul natural - 6J[ economie;
` control clim" in fiecare inc"pere - .J[.
Sta#ia de gestionare 2calculatorul pe care este instalat softKare-ul de automatizare3 precum
si ecranele tactile prezint" o serie de avantaje:
` 0cranul computer-ului va permite vizualizarea grafic" a sc%emelor sistemului, a st"rii 'i
semnaliz"rii actuale, dorite 'i valorile eronate. SoftKare-ul va fi capabil s" arate diferitele
diagrame de automatizare pe ecrane multiple.
` 7iversele alarmele negative pentru sistemul de confort 2temperatura, stare etc.3, vor fi,de
asemenea, afi'ate.
` Pornirea 'i oprirea central" a tuturor instalatiilor integrate este asigurat".
*ntregul sistem este complet automatizat $n func#ie de gradele de ocupare 2inclusiv
vacan#ele3 'i de perioada zilei.
Prin ec%iparea sistemului 8erten PO; cu controlerul de internet, utilizatorul se va putea conecta
de la distanta de pe orice telefon sau calculator cu acces la internet. !vand controlul de la distanta
asigurat, utilizatorul va putea monitoriza in permanenta parametrii functionali ai intregului sistem
de automatizare si a tuturor instalatiilor integrate si totodata va putea comanda fiecare sistem in
parte.
A=
'i"liografie
1. Ionescu Eonstantin, 9arionescu Sorin, Ealuianu Sorin,Popescu 7aniel 5 S!utomatizarea
instalatiilor. Eomenzi automate,, editura 8!:4I; 4O8, ISGO:IA6-=B>-.=J-.
). Ealuianu Sorin 5 SInteligenta artificial in instalatii,, 0ditura 8!:4I; 4O8, ISGO IA6-=B>-
1)J-=
6. Popescu 7aniel 5 S!utomatizari in constructii,, 0ditura 8!:4I; 4O8, Gucuresti, )JJ=
.. 9arionescu Sorin 5 S:eoria sistemelor,, 0ditura 8!:4I; 4O8, Gucuresti, )JJ=
>. Ionescu Eonstantin, !leandru Stefan 5 SInstalatii electrice si automatizari,, 0ditura 8!:4I;
4O8, Gucuresti, )JJ=
=. Mermann 8erz, :%omas Mansemann, E%ristof Mabner 5 SGuilding !utomation: Eommunication
sHstems Kit% 0IGNPO;, 9OO and G!Enet 2Signals and Eommunication :ec%nologH3,, 0ditura
SP4IOU04
A. In Partners%ip Kit% OQ!:E 5 SGuilding !utomation Integration Kit% Open Protocols,, 0ditura
!:P
B. In Partners%ip Kit% OQ!:E 5 SGuilding !utomation: Eontrol 7evices and !pplications,,
0ditura !:P
I. KKK.sc%neider-electric.com
1J. KKK.merten.de
11. KKK.revista-alarma.ro
1). KKK.?n.org
AA

Sistem de Automatizare Pentru o Locuinta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sistem de Automatizare Pentru o Locuinta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

S-ar putea să vă placă și