FUNCŢIILE SISTEMELOR INFORMATICE DE SUPRAVEGHERE

ŞI CONDUCERE ALE REŢELELOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE

1.Funcţiile sistemelor SCADA

1.1. Generalităţi

Sarcinile principale ale unui sistem SCADA destinat conducerii operative

a reţelelor electrice pot fi grupate în următoarele trei categorii:
a) Informare de ansamblu a dispecerului asupra topologiei şi stării
sistemului energetic condus, prin intermediul interfeţelor om – maşină (MMI,
Man –Machine Interface),
b) Alarmare în cazul producerii unor evenimente care trebuiesc luate în
considerare în mod imediat;
c)Informare pentru analize post avarie, prin reţinerea unui istoric de
evenimente produse într-o anumită perioadă de timp, însoţite de momentul
producerii lor.
Îndeplinirea acestor sarcini implică realizarea, de către sistemul SCADA a
următoarelor operaţiuni:
 Culegere de informaţii asupra stării sistemului energetic, prin intermediul
interfeţelor de achiziţie corespunzătoare;
 Transferul informaţiilor către punctele de comandă şi control;
 Validarea, prelucrarea, afişarea, arhivarea datelor;
 Elaborarea şi executarea de telecomenzi în instalaţii, ceea ce permite
operatorului să supravegheze funcţionarea instalaţiilor în timp real, să
decidă acţiunile care întreprinse şi să intervină de la distanţă dacă
consideră că este necesar.
Sistemele informatice de tip SCADA includ în principal următoarele funcţii:
 Achiziţia şi teletransmisia datelor;
 Prelucrarea primară a datelor;
 Elaborarea telecomenzilor;
 Alarmarea;
 Înregistrarea secvenţelor de evenimente;
 Înregistrarea instantanee de evenimente;
 Revista postfactum;
 Interfaţa cu utilizatorul;
 Supravegherea stării sistemului informatic.
 1.2. Achiziţia şi teletransmisia datelor

Funcţia de achiziţii şi transmisii de date asigură interfaţa între RTU-urile

sistemului şi restul calculatoarelor care constituie sistemul de conducere sau cu
alte sisteme SCADA.
Mediul de transmitere de date poate fi reprezentat de microunde, cabluri
optice, unde radio, circuite telefonice închiriate, etc.
Transferul de date se realizează fie prin legături simple punct la punct, fie
prin reţele locale (LAN-uri) sau reţele extinse (WAN-uri). Aceste transmisii se
efectuează pe baza unor protocoale de comunicaţii standard utilizând interfeţe de
comunicaţie.
Informaţiile obţinute de sistem de la RTU-urile sale, amplasate în staţiile
şi centralele electrice din zona sa includ:
Măsuri (puteri active şi reactive, de pe toate liniile, generatoare,
transformatoare, tensiuni pe barele colectoare, curenţi pe liniile electrice,
frecvenţa, etc.);
Stări (poziţii ale intrerupătoarelor, separatoarelor, sistemelor de
automatizare, etc.);
Pentru a obţine datele de mai sus RTU-urile sunt scanate periodic cu
diferite rate de scanare, care în mod obişnuit variază între 2 secunde (pentru
stările şi măsurile principale), şi 10 secunde (pentru cele secundare).

1.3. Prelucrarea primară a datelor

Funcţia de prelucrare primară a datelor asigură stocarea datelor în timp

real în bazele de date destinate, precum şi verificarea şi precizarea calităţii şi
plauzibilităţii informaţiei codate ca de exemplu: telemăsură corectă, suprascriere
manuală, ieşire din funcţiune, depăşire de limită, informaţie eronată, etc.
Această funcţie cuprinde trei subfuncţii, corespunzătoare celor trei
categorii de date prelevate de RTU-uri:
- prelucrarea măsurilor achiziţionate;
- prelucrarea stărilor;
- prelucrarea valorilor acumulate;
Prelucrarea măsurilor constă în conversia datelor numerice primare, X,
(reprezentate de secvenţe binare, de 8, 16 biţi) în mărimi Y exprimate în unităţi
inginereşti (A, V, W, etc.) ce se efectuează cu relaţii liniare de forma:
Y  aX  b
unde a şi b sunt constante de conversie.
Prelucrarea stărilor, constă în actualizarea schemelor electrice, prin
ataşarea la simbolurile aparatajului de comutaţie sau de automatizare a stărilor
reale ale acestora.
Prelucrarea valorilor acumulate, constă în actualizarea contoarelor de
valori acumulate cum ar fi cel al numărului de impulsuri, de acţionări ale

2
contactelor electrice. Totodată, această funcţie realizează transformarea valorilor
acumulate în mărimi inginereşti (MWh, MVArh, etc.).

1.4. Elaborarea comenzilor

Sistemul SCADA permite dispecerilor, ca prin intermediul RTU-urilor

sale amplasate în staţii şi centrale electrice, să transmită comenzi către diverse
echipamente cum ar fi:
- întrerupătoare (închis/deschis);
- separatoare acţionate cu motor electric (închis/deschis);
- contactoare de alimentare a motoarelor electrice;
- baterii de condensatoare (conectat/deconectat);
- comutatoare de ploturi ale transformatoarelor
(creşte/descreşte);
- valori de consemn pentru echipamente de automatizare, reglare
şi protecţii;
- reglajul bobinelor de stingere.
Comenzile destinate dispozitivelor cu două stări (închis/deschis) sunt
comenzi de tipul SBO (Select – Before – Operate, selectează înainte de a
acţiona) pentru a evita acţionările greşite.

1.5. Alarmarea

Funcţia de alarmare este destinată avertizării operatorilor de producerea

unor evenimente care trebuie tratate în mod imediat.
Alarmele detectate de sistem sunt prelucrate astfel încât acestea să fie
prezentate dispecerului într-o manieră concisă, clară, în timp util şi numai
operatorilor care au nevoie de aceste informaţii.
Sistemul recunoaşte stările de funcţionare necorespunzătoare ale
echipamentelor şi reţelelor electrice (suprasarcini, nivele de tensiune în afara
limitelor, acţionarea sistemelor de protecţie, modificarea nedorită a stării
întrerupătoarelor şi separatoarelor, etc.) şi avertizează optic/acustic dispecerul
asupra celor întâmplate.
Sistemele moderne conţin funcţii de alarmare performante, realizate cu
elemente de inteligenţă artificială, capabile să identifice cauza primară a unui set
de evenimente şi să prezinte astfel, dispecerului o situaţie cât mai clară a avariei.

1.6. Înregistrarea secvenţelor de evenimente

O serie de echipamente din staţii şi centrale electrice pot fi selectate

pentru înregistrarea secvenţială a modificării stării acestora, modificare
considerată ca eveniment. Secvenţele de evenimente SOE (Sequence of Events),
constau în liste cronologice de evenimente binare sau analogice (schimbarea

3
stării unor echipamente, ieşirea/revenirea din/în limite a unor mărimi analogice,
etc.). Evenimentele listei SOE sunt preluate de la RTU-uri, prin interogarea
periodică a acestora, spre deosebire de cele de alarmare care sunt transmise
dispecerului în mod imediat.
Pentru a asigura marcarea corectă a timpilor ataşaţi evenimentelor,
sistemul SCADA transmite periodic RTU-urilor sale semnale de sincronizare a
ceasurilor proprii. Rezoluţia timpului cu care se marchează evenimentele la un
RTU este de ordinul a 1...2.ms, iar pe un ansamblu de RTU-uri, de cca, 10 ms.
Mesajele de la înregistrarea secvenţială a evenimentelor sunt tratate
separat de cele referitoare la schimbările normale de stare, ele nefăcând parte din
procesul de tratare a alarmelor. Mesajele de la înregistrarea secvenţială a
evenimentelor sunt stocate şi raportate separat. Aceste informaţii sunt în mod
normal utilizate postfactum pentru analiza funcţionării echipamentelor şi
instalaţiilor.

1.7. Înregistrarea instantanee de date

O înregistrare instantanee de date constă în citirea aproape instantanee a

unor puncte selectate de operator sau a întregii baze de date, şi apoi salvarea lor
pentru a fi arhivate mai târziu şi a fi utilizate în analize de reţea sau pe
simulatorul pentru pregătirea operatorilor. Aceste înregistrări pot fi efectuate la
cerere sau ca urmare a producerii unor tipuri de evenimente preselectate.

1.8. Revista post mortem (postfactum)

În vederea analizei unor evenimente importante în reţeaua supravegheată,

cum ar fi perturbaţiile mari, la fiecare 10 secunde se stochează câte o citire
instantanee a punctelor selectate de dispecer sau a întregii baze de date într-un
fişier circular ce conţine ultimele înregistrări. În cazul unui eveniment prestabilit
(declanşare întrerupător, acţionare protecţii, etc.), sau la cerere, fişierul circular
se îngheaţă şi adiţional se memorează încă 30 de înregistrări instantenee
consecutive luate fiecare la 10 secunde după producerea evenimentului. Acest
set de date stocate este denumit un “set de revistă”.
Multiplele seturi de revistă sunt înregistrate pe discuri pentru a fi
vizualizate pe display sau pentru hardcopy. De asemenea ele pot fi arhivate în
vederea unor analize ulterioare.

1.9. Interfaţa cu utilizatorii

Interfaţa cu utilizatorii constă în setul de echipamente prin care

informaţiile prelucrate de sistem sunt aduse la cunoştinţa dispecerilor şi prin
care aceştia pot transmite comenzi în proces sau pot solicita duverse informaţii.

4
Intefaţa cu utilizatorii se realizează prin: Console de afişare grafică, panouri de
afişare, echipamente de imprimare şi copiere video.
Consolele de afişare grafică constau din unul până la trei monitoare video
color de mare rezoluţie, fiind denumite şi console grafice complete (full
Graphics Consoles). Într-un centru de conducere a unei reţele electrice, de regulă
se are în vedere următoarele categorii de console grafice: consolă operator;
consolă de programare / planificare; consolă programator; consolă pentru bază
de date; consolă pentru întreţinerea imaginilor; consolă pentru management.
Panouri de afişare sunt reprezentate de poanourile sinoptice cu schemele
electrice ale reţelelor controlate. În funcţie de cerinţele şi posibilităţile
utilizatorului, acestea se pot realiza cu:
- panouri mozaic statice
- panouri mozaic dinamic
- sisteme de proiecţie video
Echipamente de imprimare amplasate în zona operaţională cât şi în zonele
neoperaţionale ale centrului de conducere.

1.10. Supravegherea stării sistemului informatic

Această funcţie asigură supravegherea stării de funcţionare a diferitelor

componente şi a sistemului informatic în ansamblu. Prin acestă funcţie se
semnalează operatorului şi administratorului de reţea stările anormale ale
sistemului informatic, inclusiv ieşirea din funcţiune a diferitelor echipamente,
precum şi diagnosticarea defectelor.

Funcţiile EMS şi DMS pentru reţelele electrice

Funcţiile EMS

Constituie extinderi ale funcţiunilor SCADA şi au o utilitate mai ales la

nivelul DEN.
 Controlul producţiei de energie şi funcţiuni de planificare. În acest tip de
funcţiuni sunt cuprinse:
 Reglaj frecvenţă – putere;
 Monitorizarea costurilor de producţie
 Monitorizarea rezervelor
 Planificarea tranzacţiilor pe linie de interconexiuni;
 Evaluarea schimburilor de energie pe termen scurt.
 Aplicaţii legate de transportul energiei electrice. Acestea sunt gândite
pentru a asista operatorul şi personalul de planificare în asigurarea unei
funcţionări sigure şi economice ale sistemului energetic, incluzând
următoarele funcţii:

5
  Analiza reţelei în timp real: prelucrarea topologiei, estimatorul de
stare;
 Analiza senzitivităţii reţelei
 Evaluarea consecinţelor unor evenimente,
 Repartiţia tensiunilor
 Analiza scurtcircuitelor.
 Studii de analiză a reţelei
 Calculul circulaţiilor de puteri,
 Circulaţii de puteri optimale,
 Analiza consecinţelor unor manevre planificate,
 Planificarea repartiţiilor.
 Simulatorul de instruire pentru dispeceri. Se realizează pentru formarea şi
antrenarea personalului. Un simulator constă în patru subsisteme şi
anume:
 Modelul sistemului energetic care simulează matematic
comportarea sistemului inclusiv echipamentele de control;
 Modelul centrului de comandă şi control;
 Subsistemul educaţional, care constă în instrumente software la
dispoziţia instructorului pentru a crea situaţiile care îi folosesc în
cursul procesului de instruire;
 Subsistemul de comunicaţie, care modelează comportarea
sistemului ce culegere a datelor.

Funcţiile DMS

În cadrul unui sistem de distribuţie a energiei electrice, repartiţia şi

geografică a instalaţiilor joacă un foarte important. Din acest motiv, tendinţa în
acest domeniu este de a utiliza o structură a bazei de date care să permită
adăugarea sau înlăturarea unor componente în mod intercativ, să aibă o structură
bazată pe repartiţia geografică şi să afişeze conectivitatea pe hărţile zonei
respective.
Funcţiile unui sistem de teleconducere a distribuţiei nu sunt standardizate.
Totuşi trebuie să existe componente importante cum ar fi:
 Analiza conectivităţii. În mod obişnuit se folosesc scheme color pe care se
reprezintă aceste informaţii. Se reprezintă toate echipamentele de
distribuţie conectate la o plecare, toate plecările conectate la un
întrerupător într-o staţie, precum şi schema staţiei. Trebuie să fie posibilă
identificarea plecărilor adiacente.
 Culegerea datelor.
 Controlul automat al tensiunii şi puterii pe fiecare plecare. Se utilizează
pentru a păstra tensiunile între anumite limite, prin controlul direct asupra
ploturilor transformatoarelor şi prin conectarea/deconectarea bateriilor de
condensatoare.

6
  Analiza conectărilor / deconectărilor. Prin această funcţie se verifică dacă
acţiunea planificată a conectărilor/deconectărilor nu va avea drept
consecinţă o suprasarcină. Această funcţie nu se execută în mod real.
 Calculul circulaţiei de puteri. Permite dispecerului să studieze circulaţiile
de puteri pentru anumite zone selectate. Funcţia se execută în timp real,
putându-se stabili şi circulaţiile linie cu linie. Rezultatele calculelor sunt
supuse verificării limitelor şi alarmării, similar cu valorile telemăsurate.
 Program de analiză a scurtcircuitelor.
 Reducerea pierderilor. Urmăreşte minimizarea acestora prin controlul
tensiunii şi prin calcularea unei topologii optime.

2. Funcţiile de bază ale echipamentelor de achiziţii de date

şi comandă, de tip RTU

2.1. Generalităţi

Având în vedere poziţia echipamentelor terminale de achiziţii de date şi

comandă, de tip RTU în cadrul sistemelor SCADA, acestea trebuie să
îndeplinească două categorii de funcţii de bază. Pe de o parte, să ofere centrului
de comandă informaţiile necesare monitorizării complete a instalaţiilor aferente
şi să transmită semnale de alarmare în cazul producerii unor evenimente care
trebuie luate în considerare imediat. Pe de altă parte, acestea trebuie să asigure
elaborarea unor comenzi imediate, cum ar fi cele pentru sistemul de protecţii, să
stabilească valorile mărimilor de consemn pentru dispozitivele de reglaj
automat, etc. Realizarea acestor sarcini implică considerarea următoarelor
funcţii de bază, ce trebuiesc implementate într-un RTU.

A. Prelucrarea datelor;
B. Elaborarea de comenzi pentru automatizări, reglaje, sau
protecţii;
C. Autotestarea.

De modul de realizare a achiziţiei şi prelucrării locale a datelor şi

comenzilor de către terminalele inteligente (RTU) depinde în foarte mare măsură
performanţele globale ale sistemului SCADA.

7
 2.2. Prelucrarea datelor

Funcţia de prelucrare a datelor constă în prelevarea informaţiilor din

proces, prelucrarea lor primară şi memorarea lor internă. Această funcţie se
efectuează prin scanarea punctelor de măsură, prelevarea de la sursele de semnal
numerice şi analogice. În funcţie de modul de grupare al acestor semnale ele pot
fi: semnale la nivelul celulei; semnale pe grupuri de celule; semnale generale la
nivelul staţiei.
Semnalele numerice sunt reprezentate în principal de semnale binare,
semnale care indică o stare din două posibile şi deci pot fi reprezentate prin cifre
binare, 0 şi 1. Majoritatea semnalelor de acest tip provin de la contacte electrice
caracterizând starea acestora (deschis/închis) prin mărimi binare. Semnalele
analogice, denumite şi măsuri, caracterizează mărimile analogice
corespunzătoare (curenţi, tensiuni, puteri, etc.), mărimi care sunt convertite de
către SIP în mărimi numerice pentru a fi prelucrate.

2.2.1. Prelucrarea mărimilor numerice

Mărimile numerice sunt reprezentate în primul rând de mărimile binare,

denumite şi semnalizări, mărimi care indică starea unor contacte electrice de
semnalizare ataşate unor echipamente primare, cum ar fi: întrerupătoarele,
separatoarele, dispozitivele de automatizare, etc. Tot în categoria mărimilor
numerice se consideră şi semnalele generatoarelor de impulsuri, destinate
înregistrării unor mărimi integrale (energii, etc.) reprezentate prin numere,
denumite index-uri ataşate fiecărei surse de astfel de semnal.
Preluarea semnalelor de natură numerică se realizează prin citirea stării
unor contacte auxiliare din proces, care copiază starea echipamentelor
supravegheate cu ajutorul unor interfeţe cu separare galvanică.
Interfaţa de achiziţie asigură, pe lângă interpretarea modificării stării
contactului supravegheat, şi memorarea momentului de timp la care s-a produs
această modificare.

1. Principalele semnale dintr-o staţie de transformare

Într-o staţie de transformare întâlnim următoarele grupe de semnale

primare care trebuiesc considerate atunci când se doreşte conducerea de la
distanţă a procesului:
 Semnalizări de poziţie (sau permanente) care sunt prelucrate în
momentul producerii stării echipamentului (atât în momentul
trecerii lor în “1” logic cât şi în momentul trecerii în “0” logic) iar
valoarea lor este reţinută în baza de date a sistemului. Dintre
acestea menţionăm:
- modificarea stării întrerupătoarelor şi separatoarelor;

8
 - trecerea ploturilor prizelor transformatoarelor în poziţii
extreme;
- schimbarea poziţiilor sau stării dispozitivelor de
automatizare;
 Semnalizări preventive, care reflectă starea echipamentelor (e.g.
defect întrerupător, defect circuite secundare, etc.) cu aducere la
cunoştinţa operatorului în maximum 30 sec.
 Semnalizări de incident (de avarie), care avertizează dispecerul de
necesitatea luării unor măsuri imediate de remediere (acţionări de
protecţii şi automatizări) şi aducerea la cunoştinţa operatorului în
maximum 5 sec.
 Comenzi;
 Măsuri (tensiuni, curenţi, puteri, frecvenţă);
 Contorizări (energie activă, energie reactivă);
Din punct de vedere al tipului şi formei semnalului, întâlnim:
 Semnale numerice – semnale care reflectă stări discrete ale
elementelor de la care provin. Majoritatea semnalelor de acest tip
provin de la contacte electrice. Stările posibile sunt întotdeauna
complementare (închis/deschis, conectat/deconectat, adevărat/fals,
etc.);
 Impulsuri pentru contorizare - un caz particular al semnalelor
numerice;
 Semnale analogice (tensiuni alternative şi continue, curenţi
alternativi şi continui).
Din punct de vedere al localizării semnalelor, întâlnim:
 Semnale grupate la nivelul celulei;
 Semnale pe grupuri de celule;
 Semnale generale pe staţie de transformare.
În cele ce urmează sunt prezentate semnalele pentru supravegherea şi
controlul unei staţii de transformare tipice de 110/20 kV.

Celulă de linie de 110 kV.

 Semnalizări de poziţie: întrerupător (anclanşat/declanşat); separator
linie, separator bare (închis/deschis); cuţite de legare la pământ
(închis/deschis); poziţie automatizare RAR (pus în funcţie/scos din
funcţie);
 Semnalizări de alarmă: defect întrerupător; presiune scăzută;
USOL MOP (Mecanism OleoPneumatic); ardere siguranţe de
comandă şi semnalizare; USOL transformator de tensiune (TT)
deconectat; lipsă tensiune protecţie de distanţă; demarat protecţie
de distanţă; funcţionat protecţie de distanţă; funcţionat protecţie

9
 homopolară; funcţionat Protecţie Diferenţială de Linie (PDL);
funcţionat RAR;
 Măsuri: tensiune linie; curent linie; putere activă şi reactivă;
 Contorizări: energie activă şi reactivă;
 Comenzi: anclanşare/declanşare întrerupător, închidere/deschidere
separatoare de linie,bare; punere în funcţie/scoatere din funcţie
RAR.
Celulă de cuplă 110 kV.
 Semnalizări de poziţie: întrerupător (anclanşat/declanşat); separator
bare (închis/deschis); cuţite de legare la pământ (închis/deschis);
 Semnalizări de alarmă: defect întrerupător; presiune scăzută MOP;
USOL MOP (Mecanism OleoPneumatic); ardere siguranţe de
comandă şi semnalizare; lipsă tensiune protecţie de distanţă;
demarat protecţie de distanţă; funcţionat protecţie de distanţă;
funcţionat protecţie homopolară; blocat declanşare cuplă;
 Măsuri: putere activă şi reactivă, curent;
 Comenzi: anclanşare/declanşare întrerupător, închidere/deschidere
separatoare de bare.
Celulă trafo 110/20 kV.
 Semnalizări de poziţie: întrerupător 110 kV (anclanşat/declanşat);
separator bare 110 kV (închis/deschis); separator borne 110 kV
trafo (închis/deschis); cuţite de legare la pământ (închis/deschis);
întrerupător MT (anclanşat/declanşat); separator bare MT
(închis/deschis); separator borne MT trafo (închis/deschis); plot
maxim/minim;
 Semnalizări de alarmă: defect întrerupător; presiune scăzută;
USOL MOP (Mecanism OleoPneumatic); ardere siguranţe de
comandă şi semnalizare; funcţionat protecţie de gaze; funcţionat
protecţie diferenţială; funcţionat protecţie maximală pe 110 kv;
funcţionat protecţie maximală pe 20 kV; funcţionat PRBMT;
semnalizare gaze; semnalizare suprasarcină; semnalizare
supratemperatură; nivel anormal ulei;
 Măsuri: putere activă, reactivă;
 Contorizări: energie activă şi reactivă;
 Comenzi: anclanşare / declanşare întrerupător 110 kV; anclanşare /
declanşare întrerupător MT; închidere / deschidere separatoare bare
110 kV; închidere / deschidere separator borne 110 kV trafo;
închidere / deschidere separatoare bare MT; închidere/deschidere
separator borne MT trafo;
Celulă de linie MT şi cuplă MT
 Semnalizări de poziţie: întrerupător (anclanşat/declanşat);
separatoare bare MT (închis / deschis); cuţite de legare la pământ

10
 (închis / deschis); poziţie automatizare RAR (pus în funcţie / scos
din funcţie);
 Semnalizări de alarmă: ardere siguranţe de comandă şi
semnalizare; funcţionat protecţie maximală rapidă; funcţionat
protecţie maximală temporizată; funcţionat RAR; bocat declanşare
cuplă;
 Măsuri: putere activă şi reactivă, curent;
 Comenzi: anclanşare / declanşare întrerupător, închidere /
deschidere separatoare de bare; punere în funcţie/scoatere din
funcţie RAR.
Celula MT Trafo Servicii Interne şi Bobina de Stingere.
 Semnalizări de poziţie: întrerupător (anclanşat / declanşat);
separatoare bare MT (închis / deschis); separator BS (închis /
deschis);
 Semnalizări de alarmă: ardere siguranţe de comandă şi
semnalizare; funcţionat protecţie maximală rapidă; funcţionat
protecţie maximală temporizată; funcţionat protecţia de gaze TSI;
funcţionat protecţia de gaze BS; miez BS în poziţie limită maximă,
minimă;
 Măsuri: tensiune deplasare BS (poziţie miez);putere activă şi
reactivă TSI;
 Comenzi: anclanşare / declanşare întrerupător, închidere/deschidere
separatoare de bare MT.
Celulă măsură MT
 Semnalizări de alarmă: declanşat USOL transformator de tensiune
(TT); punere la pământ pe bara de MT;
 Măsuri: tensiune bara MT;
Celula baterie de condensatoare BC
 Semnalizări de poziţie: întrerupător (anclanşat / declanşat);
separatoare bare MT (închis / deschis);
 Semnalizări de alarmă: ardere siguranţe de comandă şi
semnalizare; funcţionat protecţie maximală rapidă; funcţionat
protecţie maximală temporizată; funcţionat protecţia de maximă
tensiune, de minimă tensiune; funcţionat protecţia diferenţială;
 Măsuri: putere reactivă;
 Comenzi: anclanşare / declanşare întrerupător, închidere /
deschidere separatoare de bare MT.
Semnalizări generale pe staţie
 Semnalizări: DASF în funcţie / anulat; funcţionat DASF tranşa
1...3; ardere siguranţe DASF; DRRI (Declanşare de Rezervă la
Refuz de Întrerupător) în funcţie / anulat; funcţionat DRRI; ardere
siguranţe DRRI; PDB (Protecţia Diferenţială de Bare) 110 kV în

11
 funcţie / anulat; funcţionat PDB 110 kV; ardere siguranţe PDB 110
kV; AAR (Anclanşare Automată de Rezervă) MT în funcţie pe
Trafo 1, pe Trafo 2; funcţionat AAR MT; ardere siguranţe AAR
MT; AAR JT în funcţie; funcţionat AAR JT; deranjat AAR JT;
funcţionat osciloperturbograf; avarie staţie 110 kV; avarie staţie
MT; declanşat USOL baterie acumulatoare; punere la pământ în c.c;
 Comenzi: punere în funcţie / scoatere din funcţie DASF; punere în
funcţie / scoatere din funcţie DRRI; punere în funcţie / scoatere din
funcţie PDB; punere în funcţie / scoatere din funcţie AAR MT;
punere în funcţie / scoatere din funcţie AAR JT.

Prelevarea datelor numerice

Datele numerice, reprezentate prin mărimi binare, sunt prelevate din

proces prin conectarea modulului de Intrări Numerice (IN) al RTU-ului la
contactele unor relee de semnalizare proprii sistemului informaţional.
Conectarea modulului IN cu aceste contacte electrice se realizează fie în schemă
monopolară (simplă), fie în schemă bipolară (dublă), fig. 1.

Modul IN
Vcc S1 S2

Fig. 1. Scheme de conectare

a semnalizărilor

mono bipolare
polare

La conectarea în schemă monopolară (simplă) informaţia se obţine de la

un singur contact de semnalizare, şi deci este reprezentată de un singur bit având
următoarea semnificaţie:
0 – deschis (declanşat), scos din funcţie;
1 – închis (anclanşat), pus în funcţie;
Semnalizările de poziţie monopolare se aplică la citirea poziţiei
separatoarelor, cuţitelor de legare la pământ, stării automatizărilor, altele decât
întrerupătoarele, utilizând un singur contact ce copiază starea acestor
echipamente.
Semnalizările de poziţie bipolare sunt rezervate, în general aparatajului de
comutaţie principal (în mod deosebit întrerupătoarelor). Informaţia se obţine, în

12
acest caz de la două contacte de semnalizare, cuplate mecanic, şi în consecinţă
va fi reprezentată prin două cifre binare. Semnificaţia pentru această informaţie
este următoarea:

01 – deschis (declanşat);
10 – închis (anclanşat);
00 şi 11 – informaţie incertă.

Deoarece comutarea celor două contacte nu se face simultan, interfaţa de

achiziţie trebuie să implementeze un algoritm care să ţină cont de întârzierile
admise în schimbarea stării celor două contacte.

Prelucrarea mărimilor numerice

Mărimile numerice sunt memorate de echipamentele RTU şi transmise la

dispecer însoţite de timpul de producere al evenimentului (cu o rezoluţie de
ordinul a 10 ms).
O primă prelucrare a semnalelor binare, provenite de la conatcte electrice
care în mod obişnuit prezintă vibraţii (cu durate de 1-2 ms ) ce ar putea conduce
la informaţii false, constă în filtrarea numerică, prin program (soft) a acestora.
Contactele electrice cu care RTU se interfaţează, pot fi libere de potenţial,
sau pot fi conectate într-o schemă electrică oarecare. În ambele cazuri trebuie
asigurată imunitatea la diferitele perturbaţii din instalaţiile electroenergetice,
perturbaţii care pot altera informaţiile preluate din proces.
Modificarea stării contactului electric supravegheat este luată în
considerare numai dacă după două sau mai multe citiri succesive (eşantionări)
efectuate la intervale de timp regulate  t , starea sa nu s-a schimbat (fig. 2).
De obicei se efectuează două eşantionări la intervale  t de cca. 1 ms.
ceea ce conduce la eliminarea sigură a informaţiilor false produse de salturile
armăturii mobile pe armătura fixă şi de asemenea, la obţinerea unor rezoluţii
acceptabile pentru citirea stării contactelor.

Contact

Eşantionări
timp
Δt
Semnal
filtrat

Pentru a mări gradul de încredere al informaţiilor prelevate din proces,

Fig. 2. Filtrarea
echipamentul de achiziţii (modululuisoftware
de aIntrări
intrărilor numerice –IN)
Numerice binare al RTU-ului
trebuie să asigure câteva funcţiuni suplimentare, cum sunt:

13
  blocarea automată a transmiterii către nivelul superior în cazul în
care intrarea numerică are un număr prea mare de tranziţii în
unitatea de timp. Această situaţie este frecvent întâlnită în cazul
unor contacte imperfecte în circuitele de prelucrare a semnalizării,
iar ignorarea acestui aspect ar avea ca efect „ poluarea”
informaţională a nivelului de conducere superior, precum şi
aglomerarea circuitelor de transmisie.
 blocarea la cerere a intrării numerice, în situaţiile când urmează a se
interveni în instalaţia supeavegheată pentru revizii şi reparaţii.
 posibilitatea verificării automate a circuitelor de preluare a
semnalelor.

Intrări analogice

Principalele mărimi analogice cu relevanţă pentru conducerea de la

distanţă a staţiei de transformare sunt tensiunile, curenţii, puterile active /
reactive.
Schema lanţului de măsură pentru intrările analogice este prezentată în
fig. 3.
Mărimea analogică este adaptată la un nivel corespunzător prelucrării în
circuitele de măsură, care au la bază transformatoare de tensiune şi de curent. În
acelaşi timp se realizează protecţia intrării analogice împotriva valorilor
accidentale ale semnalului de măsurat, şi separarea galvanică a interfeţei faţă de
proces. Semnalul este apoi filtrat într-un filtru hardware trece-jos, pentru
eliminarea efectelor perturbaţiilor.

Mărimi
analogice ≈
Filtrare hard Multiplexare
Adaptare

1 N

≈
0100110

Esantionare-
1

Conversie X
 
i 1
memorare (S/H) Analog/numerica Filtrare soft Calcul valoare

Valoare
Fig. 3. Schema de principiu a lanţului de măsură
Urmează multiplexarea care asigură selecţia canalului analogic de
numerică
măsurat, mărime care este transmisă modulelor de eşantionare/memorare şi de
conversie analog /numerică. Mărimii numerice rezultată în urma conversiei i se

14
aplică algoritmi de filtrare numerică şi de calcul a mărimilor caracteristice
dorite.
Semnalele analogice (curenţi, tensiuni, puteri active, puteri reactive,
frecvenţe, etc.) pot fi preluate din proces în două moduri:
 utilizând traductoare externe corespunzătoare, caz în care RTU trebuie să
aibă intrări analogice în semnal unificat;
 curenţii şi tensiunile pot fi preluaţi direct de RTU prin interfeţe
corespunzătoare.
Transmisia valorilor intrărilor analogice către nivelul superior RTU-ului
se face în trei cazuri:
 RTU este interogat de către nivelul ierarhic asupra valorilor
analogice;
 Intrarea analogică îşi modifică valoarea, noua valoare fiind diferită
cu cel puţin o cantitate semnificativă faţă de valoarea veche;
 Valoarea mărimii analogice depăşeşte nişte limite prestabilite, de
alarmare, sau limite tehnologice.

Comenzi către procesul tehnologic

Pentru a putea comanda instalaţiile electroenergetice din staţiile de

transformare, interfeţele de proces ale RTU sunt prevăzute cu posibilitatea
emiterii de semnale electrice de comandă. Există două tipuri de semnale de
comandă:
 Comenzi în impulsuri, cu durate de 0,5 – 3 sec., pentru comanda
întrerupătoarelor, comutatoarelor de ploturi, etc.;
 Comenzi permanente, la care RTU menţine semnalul de comandă
până la o nouă comandă, cu semnificaţia contrară celei dintâi (de
exemplu, comanda punerii sau scoaterii din funcţiune a
automatizărilor).
În ambele cazuri RTU trebuie să livreze contacte electrice fără potenţial
care vor fi integrate în schemele de comandă ale circuitelor secundare ale staţiei.
Pentru creşterea gradului de fiabilitate al comenzilor, RTU trebuie să
asigure câteva cerinţe şi anume:
 Eliminarea riscului confuziei unei comenzi, datorită erorilor de
transmisie;
 Eliminarea riscului comenzilor multiple (datorită unor defecte
interne ale RTU, sau atingerilor accidentale în circuitele secundare);
 Semnalizarea situaţiilor de funcţionare incorectă a lanţului de
comandă.

15
Pentru asigurarea comenzilor către procesul tehnologic este necesară conceperea
unei interfeţe specifice. Întâlnim două tipuri de comenzi către proces:
 comenzi în impuls, destinate echipamentelor de comutaţie şi separaţie,
comutatoarelor de ploturi, etc. Durata impulsului trebuie să fie reglabilă,
funcţie de echipamentul căruia îi este adresată comanda.
 comenzi permanente care trebuie să-şi menţină starea un timp
nedeterminat, destinate punerii/scoaterii din funcţiune a unor
automatizări, protecţii, etc.

Echipamentele din staţiile de transformare sunt gândite să accepte

comenzi de tip contact electric, deci RTU se poate interfaţa cu toate comenzile
procesului prin interfeţe care să asigure ieşiri prin contacte lipsite de potenţial,
realizându-se astfel şi separarea galvanică faţă de procesul tehnologic.
Telecomenzile transmise echipamentelor primare pot fi:
 simple, care determină modificarea într-un singur sens a stării unui
echipament prin transmiterea unei singure ieşiri numerice (cazul
bobinelor de anclanşare şi declanşare ale aparatajului de comutaţie);
 duble care se emit pentru modificarea în ambele sensuri a stării
echipamentelor (cazul dispozitivelor de automatizare şi a comutatoarelor
de ploturi ale transformatoarelor, etc) ceea ce se realizează prin activarea
a două ieşiri numerice distincte.

Având în vedere necesitatea eliminării comenzilor greşite sau intempestive

este necesară implementarea unor scheme (modul) hard – soft de validare a
comenzii. Releele de comandă primesc un plus comun de la modulul de
numerice, prin intermediul modulului de validare, iar minusul separat prin
modulul de ieşiri numerice. +V
Modulul de validare acceptă
Validare execuţia telecomenzii (validează comanda)
+V comanda
dacă sunt îndeplinite toate condiţiile:
 nu există alte comenzi;
 există tensiunea de alimentare a releelor, etc.
Comanda 1
Diodele de scurtcircuit inverse ataşate bobinelor releelor de comandă au
rolul de a scurtcircuita eventualele tensiuni induse de circuitul electromagnetic
Fig. 4 Schema de principiu a unui
al acestora, tensiuni care ar putea genera semnalemodul
false.de ieşiri numerice
Comanda 2

. . . .

Comanda n

Circuit de
supraveghere 16
curent de c-dă
 De asemenea pentru a se evita transmiterea greşită a unor comenzi, se
efectuează în prealabil, o testare a selectării înainte de activare. Spre bobina
releului ce urmează a fi acţionat, se transmite un semnal de curent mic, astfel
încât să nu-l acţioneze, dar care poate fi citit de sistem. Se verifică dacă acest
semnal apare şi la alte relee, în afară de cel vizat. Dacă DA, înseamnă că există
riscul unei acţionări nedorite.

Prin contactele normal deschise înseriate cu contactele normal închise ale

releelor Ra, Rd, realizându-se interblocajul, se dă comanda de anclanşare sau
RTU ancl
declanşare întrerupătorului respectiv. 980
MODUL +
Ra Rd 5
+24
VALIDARE
V
Rd decl
Ra 35
Ra
-24V
MODUL
(PLACI)
IESIRI
Rd
NUMERICE -24V

-24V Ra

-24V Rd

17
Fig. 5 Schema de executare a telecomenzilor, prin intermediul modulului de validare
al modulului de ieşiri numerice
 Autotestarea

Autotestarea este funcţia prin care echipamentul RTU verifică starea

componentelor sale hard şi soft, inclusiv sistemul de telecomunicaţii la care este
ataşat. Autotestarea se realizează prin execuţia, periodic, la pornire sau la cerere
a unui subprogram înscris în memoria nevolatilă de tip ROM. Acest subprogram
conţine mai multe funcţii de autotestare, cum ar fi: verificarea stării locaţiilor de
memorie RAM; verificarea existenţei şi funcţionalităţii compinentelor vitale ale
SIP-ului; testarea stării porturilor pentru transmisii de date paralel şi serie.
Detectarea unei anomalii în funcţionarea unei componente de sistem este
transmisă imediat centrului de comandă şi operatorului local, prin interfaţa
utilizator aferentă RTU-ului.
Sistemul de comunicaţii pentru transmisii de date este componenta cea
mai sensibilă a unui sistem SCADA, motiv pentru care pe lângă codificarea
informaţiei pentru a permite detectarea erorilor de transmisie, periodic se
efectuează şi testarea sistemului de comunicaţii. Acest lucru se face in
colaborare cu sistemul de calcul imediat superior (RTU – master, sau
concentratorul de date), prin aşa numitele teste buclă înapoi (back loop). Aceste
teste constau în câte un mesaj transmis de master fiecărui RTU (slave), pe care
acesta, după ce l-a recepţionat îl transmite imediat emiţătorului. Dacă acesta din
urmă nu primeşte mesajul transmis, va sesiza operatorul despre această anomalie
şi eventual va scoate din reţeaua de transmisii de date RTU-ul respectiv, pentru a
evita blocarea acestuia.

18
 Sincronizarea timpului

Algoritmii de prelucrare ai semnalelor numerice şi analogice se bazează

pe intervale precise de timp la care trebuie făcută achiziţia şi prelucrările.
Memorarea modificărilor de stare presupune si asocierea timpului la care s-au
produs acestea. De precizia determinării timpului depind în mare măsură
prelucrările şi analizele ulterioare ale evoluţiei procesului tehnologic.
Determinarea exactă a timpului poate fi asigurată prin:
 Ceas local la nivelul fiecărui RTU;
 Sistem de resincronizare periodică după un ceas unic.
În procesul de sincronizare a timpului apar două probleme diferite:
- sincronizarea echipamentelor după un ceas unic la nivelul staţiei,
- sincronizarea după un ceas la nivelul întregului sistem SCADA.
În cel de-al doilea caz, apare dificultatea datorită distanţelor mari dintre
staţiile de transformare şi locul unde este amplasat ceasul etalon. Principalele
metode de sincronizare au la bază:
 Utilizarea semnalelor de timp etalon – provenite de la sisteme
specializate,
 Utilizarea canalului de comunicaţie – în acest caz precizia este
afectată de viteza de comunicaţie şi de eventualele întârzieri
introduse de protocoalele de comunicaţie.
 Utilizarea unui semnal dedicat utilizată în special pe teritoriul unei
staţii de transformare.

Echipamente de achiziţii şi comandă

Schema bloc a echipamentului de achiziţie şi comandă ACE28 este

reprezentată în fig. 6.
Echipamentul ACE28 se compune din:
 μP – microprocesor, care are rolul de a coordona funcţionarea
echipamentului. Microprocesoarele sunt de uz general de 8 sau 16 biţi.
 Memoria statică RAM de tip CMOS. Informaţiile din memoria RAM pot
fi menţinute printr-o schemă bazată pe o baterie internă şi în situaţiile cînd
echipamentul nu este alimentat cu energie.
 Memoria ROM de tip EPROM, utilizată pentru înmagazinarea
programelor care definesc funcţionarea echipamentului.
 Ceasul de timp real CLK, bazat pe un oscilator cu cuarţ termostatat.
 Consola locală cu tastatură şi afişaj local, care permit dialogul
operatorului cu echipamentul.
 Interfaţă de intrări numerice IN – cu separare galvanică prin optocuploare.
 Interfaţă de ieşiri numerice de comandă EN – cu separare galvanică prin
optocuploare.

19
  Convertor analog – numeric, A/D,
 Multiplexor – MUX,
 Adaptoare pentru intrările de curent şi tensiune,
 SURSA de alimentare a echipamentului din serviciile interne ale staţiei,
care conţine şi bateria pentru menţinerea informaţiei în memoria RAM,
respectiv funcţionarea ceasului în lipsa tensiunii de alimentare.
RS232C FB

Interfata μP RAM ROM CLK

seriala

Sursa
Magistrala interna de date adrese
si comenzi

Interfata Module Module A/D

Consola IN EN MUX

Afisaj Tastaturaa Relee intermediare U I

Impulsuri Contacte de la
-Intrerupătoare
-Separatoare -Intrerupatoare
-Relee -Separatoare
-Disp. automat -Ploturi prize

Fig. 6. Schema bloc a echipamentului ACE28

Intrări numerice

Contactele electrice cu care RTU se interfaţează pot fi libere de potenţial,

sau pot fi deja conectate într-o schemă electrică oarecare. În ambele cazuri
trebuie asigurată imunitatea la diferite perturbaţii specifice instalaţiilor
electroenergetice, perturbaţii care por altera informaţiile preluate din proces.
Soluţia acestei probleme constă în conceperea unor scheme echivalente de
preluare a stării contactelor care să utilizeze nivele ale semnalelor de utile peste
nivelul de zgomot.
Filtrarea semnalelor comportă două aspecte:
 Filtrarea electrică a semnalului cu ajutorul unor filtre “trece jos”;
 Filtrarea numerică a semnalului logic cules, utilă în special pentru
eliminarea efectului vibraţiilor contactelor la comutări

20
21