Cartea 1001 Intrebari 2008 - 170 Pag

CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE
POWER QUALITY
1001 ÎNTREBĂRI
1001 QUESTIONS
Dr.ing. Fănică Vatră - S.I.E.R.

Prof.dr.ing. Petru Postolache - S.I.E.R.
Prof.dr.ing. Nicolae Golovanov - S.I.E.R.
Ing. Hermina Albert - S.I.E.R.
Dr.ing. Ana Poida - S.I.E.R.
Ing. Mauriciu Sufrim - S.I.E.R.
LPQIVES is co-finaced by:
LPQIVES is a programme of:
LPQI is part of:

Copyright  Editura SIER.
Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate Editurii SIER.
www.lpqi.org
PARTNER NAME S.I.E.R.  internet address - www.sier.ro  e-mail address: office@sier.ro  Address: Bdul Lacul Tei no.1, sector 2, Bucureşti  phone number + 0722.361.954
 fax number: + 021.610.52.83
1st Edition, Nov. 2007
2
CUPRINS
Prefaţă........................................................................................................................................................ 3
Cuvânt înainte - Formarea de specialişti experţi în calitatea energiei electrice - un rezultat

al derulării programului internaţional LPQIVES ....................................................................................... 4
Modulul 0.- Introducere în Calitatea Energiei Electrice ......................................................................... 12
Modulul 1.- Goluri de tensiune şi întreruperi de scurtă durată ................................................................ 20
Modulul 2.- Armonice şi interarmonice ................................................................................................. 34
Modulul 3.- Fluctuaţii de tensiune / flicker . ........................................................................................... 57
Modulul 4.- Supratensiuni şi fenomene tranzitorii .................................................................................. 64
Modulul 5.- Siguranţa în alimentare cu energie electrică ........................................................................ 75
Modulul 6.- Sisteme / instalaţii de legare la pământ .............................................................................. 85
Modulul 7.- Influenţa convertoarelor statice asupra reţelei electrice de alimentare................................ 98
Modulul 8.- Compensarea puterii reactive. Nesimetrii de tensiune / curenţi ........................................ 112
Modulul 9.- Surse de energie distribuite şi calitatea energiei electrice. Sisteme

de stocare a energiei ......................................................................................................... 133
Modulul 10.- Variaţia şi reglajul frecvenţei şi tensiunii. Calitatea alimentării în piaţa de energie.
DSM. Tarife şi calitatea energiei electrice. Utilizarea raţională a energiei electrice....... 150
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83
2st Edition, Ian. 2008

3
PREFAŢĂ
În ţara noastră, sub egida Programului European LPQIVES (Leonardo Power Quality Initiative Vocational
Education System), Societatea Inginerilor Energeticieni din România (SIER) a organizat, începând cu toamna
anului 2005, două serii de cursuri pentru pregătirea şi certificarea internaţională de Experţi LPQIVES
Gradul 1 în domeniul Calităţii Energiei Electrice.
Cele două serii de cursuri LPQIVES au fost organizate în câte 11 Module, care s-au desfăşurat lunar, de
fiecare dată pe parcursul a două zile, şi care s-au finalizat prin susţinerea, la sfâşitul anului 2006, respectiv la
sfâşitul anului 2007, de către participanţii care au îndeplinit condiţiile necesare, a Testului de Certificare Expert
Internaţional LPQIVES Gradul 1 în domeniul Calităţii Energiei Electrice. Testul de Certificare a cuprins 99 de
întrebări din tematica parcursă la cursurile LPQIVES.
Pe parcursul pregătirii cursurilor LPQIVES, lectorii SIER au elaborat o serie de chestionare care au fost
folosite la testările parţiale, desfăşurate la sfârşitul fiecărui Modul. Volumul de faţă este o culegere (colecţie) -
revizuită şi amplificată - a acestor teste (chestionare-test).
Autorii doresc să mulţumească, şi pe această cale, admirabililor participanţi la cursurile LPQIVES
organizate de SIER, care au contribuit, prin prezenţa şi răspunsurile lor, la analiza, verificarea şi îmbunătăţirea
acestor teste (chestionare).
Organizată pe structura cursului, această culegere grupează testele respective într-o construcţie modulară şi
are scopul de a vă incita cu un prim set de întrebări propriu unui domeniu interdisciplinar de o deosebită
actualitate în ţara noastră, cum este cel al calităţii energiei electrice.
Pentru fiecare întrebare sunt sugerate patru răsunsiri, însă numai unul din cele patru răsunsuri este cel corect.
Vă provocăm să vă verificaţi cunoştinţele şi în măsura în care aceste întrebări v-au stârnit curiozitatea, vă
aşteptăm să le găsim împreună răspunsul, respectiv să descoperim şi să studiem fenomenologia din spatele
acestora, în cadrul cursurilor LPQIVES organizate de SIER.
Variantă la ultima frază

Răspunsurile la întrebările din prezenta lucrare pot fi aflate urmând fie cursurile LPQIVES organizate de
SIER pentru pregătirea şi certificarea internaţională a specialiştilor ca Experţi LPQIVES Gradul 1 în domeniul
calităţii energiei electrice sau prin parcurgerea prelegerilor elaborate de lectorii SIER, care se intenţionează să fie
tipărite sub egida Editurii SIER în cursul anului 2008.
Poate propuneţi o combinată.
Autorii sunt conştienţi că prezenta lucrare, fiind prima de acest fel din România, poate fi perfecţionată şi
sunt recunoscători tuturor celor care vor contribui, prin observaţii şi sugestii, la îmbunătăţirea ei.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

4
CUVÂNT ÎNAINTE
FORMAREA DE SPECIALIŞTI EXPERŢI ÎN CALITATEA ENERGIEI

ELECTRICE - UN REZULTAT AL DERULĂRII PROGRAMULUI INTERNAŢIONAL
LPQIVES
1.- INTRODUCERE
Abaterile de la valorile admise ai diferiţilor parametrii ai tensiunilor, curenţilor şi frecvenţei pot conduce la
funcţionarea defectuoasă sau avarierea echipamentelor electrice şi pot fi generatoare de pierderi financiare la
nivelul companiilor afectate de aceste abateri. Se estimează că problemele de calitate a energiei electrice în
instalaţiile de joasă tensiune costă industria europeană peste 10 miliarde euro pe an [1].
Aceste probleme sunt relativ noi. Analiza, diagnosticarea şi soluţii pentru calitatea energiei au fost incluse în
programa analitică de inginerie electrică începând cu mijlocul anilor ’90. Drept urmare, multe generaţii de
ingineri nu au fost şcolarizate în probleme de calitate a energiei electrice, deşi zilnic se confruntă cu astfel de
probleme.
Înţelegerea clară a problemelor legate de calitatea energiei electrice în toată complexitatea lor, indentificarea
corectă a cauzelor şi fenomenelor şi prezentarea unor soluţii adecvate în domeniul calităţii energiei electrice pot
să ajute la evitarea unor daune/avarii, respectiv la creşterea beneficiului.
2.- ASPECTE PRIVIND CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE
Energia electrică este probabil cea mai importantă materie primă utilizată astăzi în comerţ şi industrie. Este
un produs cu un caracter deosebit deoarece constituie un flux continuu - nu poate fi stocat în cantităţi mari şi nu
poate face subiectul unui control al calităţii înainte de a fi utilizat. Este - de fapt - rezumatul filozofiei “just in
time” în care componentele sunt livrate unei linii de producţie în punctul şi la momentul în care se utilizează, de
către un furnizor autorizat, fără cerinţe de verificare a calităţii. Pentru ca principiul “just in time” să aibă succes
este necesar să existe un control bun al specificaţiei componentelor, o încredere absolută că furnizorul poate
produce şi furniza acest produs la timp, cunoaşterea comportării generale a produsului şi a limitelor sale.
Pentru energie electrică situaţia este similară: trebuie să fie cunoscută siguranţa în alimentare şi trebuie
înţeleasă capacitatea de revenire a procesului în cazul perturbaţiilor. Desigur, în realitate, electricitatea este
diferită de orice alt produs - ea este generată departe de punctul de consum, reţeaua este alimentată de un
ansamblu de multe generatoare şi ajunge la punctul de consum prin mai multe transformatoare şi mulţi kilometri
de linie aeriană şi / sau prin reţea de cabluri subterane. După privatizare o foarte mare parte din aceste reţele vor
deveni proprietate privată, managementul şi mentenanţa fiind realizate de un număr mai mare de companii.
Sarcina furnizorului de a asigura calitatea energiei livrate în punctul de consum rămâne însă aceeaşi şi nu este
una uşoară: energia electrică trebuie să respecte standardele aferente.
Din punctul de vedere al consumatorului problema este şi mai dificilă. Există unele limite statistic admisibile
pentru calitatea energiei electrice livrate, care asigură o funcţionare normală a instalaţiilor sale, dar nivelul de
calitate acceptabil, perceput de furnizor (şi de reglementator) poate fi diferit de cel necesar, sau poate dorit de
consumator. Defectele de calitate cele mai evidente sunt întreruperile complete (care pot fi de la câteva secunde
la câteva ore) şi golurile de tensiune (în care tensiunea atinge o valoare redusă pentru scurtă durată). Evident,
întreruperile de lungă durată constituie o problemă pentru toţi consumatorii, însă multe operaţii sunt extrem de
sensibile chiar şi la întreruperi scurte şi chiar la întreruperi foarte scurte. Exemple de astfel de operaţii sensibile
sunt:
• Operaţiile cu flux continuu, în care întreruperile scurte pot conduce la desincronizări în instalaţie, din care
rezultă un volum mare de produs semifabricat compromis. Un exemplu tipic îl constituie industria hârtiei unde
operaţia de curăţire (pentru reluarea procesului) este lungă şi costisitoare.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

5
• Operaţiile succesive şi continue, în multe trepte, unde o întrerupere în cursul unui proces poate anula
valoarea operaţiilor anterioare. Un exemplu de acest tip este industria semiconductoarelor, unde producţia unui
wafer (plachetă cu semiconductoare) necesită o duzină de procese realizate în mai multe zile şi întreruperea unui
singur proces este catastrofală.
• Procesarea datelor, în situaţia în care unde valoarea tranzacţiei este ridicată dar costul procesării este scăzut,
ca în activităţile de schimb de acţiuni sau de schimb valutar. Imposibilitatea de a negocia la timp poate conduce
la pierderi mari care depăşesc cu mult costul operaţiei. Într-un exemplu recent [1] s-a cerut o compensaţie de 15
milioane Euro ca rezultat al unei întreruperi de 20 minute.
Aceste exemple se referă la cele mai sensibile industrii, dar este surprinzător câte operaţii, aparent banale, au
cerinţe de alimentare cu energie electrică cât se poate de critice. Din categoria acestora fac parte şi unităţile mari
de desfacere cu amănuntul, cu puncte de vânzare informatizate şi echipamente de gestiune a stocurilor, precum şi
întreprinderile de fabricaţie cu control distribuit.
Deci, ce trebuie înţeles prin calitatea energiei electrice livrată (furnizată) ? O alimentare perfectă cu energie
electrică este aceea care este întotdeauna disponibilă, întotdeauna cu tensiunea şi frecvenţa în limitele
admisibile şi cu o curbă de tensiune perfect sinusoidală, fără „zgomote”. Nivelul exact al abaterilor de la
alimentarea perfectă, care pot fi admise, depinde de aplicaţia utilizatorului, de tipul de echipament instalat şi de
percepţia sa asupra condiţiilor necesare.
„Defectele” alimentării cu energie electrică - abaterile de la perfecţiune - se încadrează în următoarele
categorii principale:
- întreruperi de lungă durată;
- tensiune sub sau peste valorile admisibile;
- goluri de tensiune şi întreruperi de scurtă durată;
- fluctuaţii de tensiune (flicker);
- distorsiune armonică (armonice şi interarmonice);
- nesimetrii;
- supratensiuni şi fenomene tranzitorii.
Fiecare dintre aceste probleme ale calităţii energiei electrice are o altă cauză. Unele probleme de calitate a
energiei electrice au sursa în reţeaua de alimentare a distribuitorului, iar altele în reţeaua consumatorului. Un
incident în oricare din cele două reţele poate conduce la o întrerupere în alimentare şi/sau la goluri de tensiune
care - în funcţie de structura reţelei - se pot resimţi la toţi consumatorii racordaţi într-un acelaşi punct comun de
conectare şi chiar mai departe. Un incident în instalaţiile unui consumator poate să conducă la un fenomen
tranzitoriu care să afecteze toţi ceilalţi consumatori conectaţi în acelaşi subsistem. Alte probleme, ca armonicele,
sunt genrerate în instalaţiile proprii ale consumatorului şi se pot propaga în reţea afectând astfel şi alţi
consumatori.
Distribuitorii de energie electrică argumentează că, consumatorii „sensibili” trebuie să suporte ei însăşi
costurile pentru asigurarea calităţii energiei electrice în loc să aştepte ca furnizorii să asigure o alimentare foarte
sigură pentru fiecare consumator din orice punct al reţelei. Garantarea unei astfel de calităţi a alimentării din
partea furnizorului (distribuitorului) ar cere investiţii deosebit de mari în reţea în beneficiul unui număr relativ
redus de consumatori (ca număr, nu din punct de vedere al consumului) şi ar fi neeconomic. Pe de altă parte,
reţelele de alimentare nu pot asigura, oricât de dezvoltate ar fi, o alimentare neîntreruptibilă. Condiţiile
atmosferice, ca vântul puternic sau ploile reci, conduc frecvent la deteriorări ale liniilor aeriene care, în aceste
condiţii, sunt greu de reparat şi necesită durate mari până la repunerea în funcţiune. Este deci în responsabilitatea
consumatorului să ia măsuri prin care să se asigure că energia electrică livrată pentru procesul său are o calitate
suficient de bună, fiind conştient însă de faptul că energia electrică ar putea avea o calitate mult mai ridicată
decât cea livrată instalaţiei de către distribuitor.
Există o varietate de soluţii inginereşti, specifice fiecăreia dintre perturbaţiile menţionate, capabile să elimine
sau să reducă efectele problemelor de calitate a alimentării. Acest domeniu este în plină dezvoltare, iar
consumatorii trebuie informaţi de evantaiul de soluţii disponibile, avantajele şi costurile aferente.
Adesea utilizatorii se confruntă cu necesitatea de a lua decizii privind tipul şi cantitatea echipamentelor
suplimentare pentru a realiza calitatea alimentării necesară. Din păcate, unele informaţii vitale lipsesc -
întinderea şi gravitatea problemelor de calitate a energiei electrice care ar putea apărea într-o locaţie oarecare
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

6
sunt în mare măsură incerte, aleatoare. Deoarece sunt puţine statistici publicate este foarte greu pentru
consumatori să stabilească costul incidentelor şi prin urmare să justifice costul măsurilor preventive. Efectele
cauzate întreruperile de la 0,1 s până la 5 s pot fi la fel de costisitoare ca cele cauzate de o întrerupere de o oră.
Problema întreruperilor scurte şi a golurilor de tensiune scoate în evidenţă diferenţa dintre punctele de
vedere ale consumatorului faţă de cel al distribuitorului. Industria energiei electrice are tendinţe de a evalua
întreruperile în raport cu costul energiei electrice aferente nelivrată, în timp ce consumatorul o evaluează în
raport cu pierderile în producţie datorate întreruperii. Energia electrică este relativ ieftină, iar întreruperile relativ
scurte, în timp ce pierderile în producţie pot fi foarte importante (ca de exemplu în cazul semiconductoarelor),
respectiv durata de indisponibilitate împreună cu cheltuielile aferente, impuse de pregătirea instalaţiilor în
vederea reluării producţiei pot fi foarte mari (ca în cazul industriei de fabricare a hârtiei). Cele două părţi au deci
puncte de vedere total diferite privind importanţa golurilor de tensiune, efectele economice, având şi criterii
diferite de justificare economică a investiţiilor în echipamentele de limitare a acestora.
Întreruperile de lungă durată - deconectările - sunt considerate uzual ca fiind datorate distribuitorului, dar
pot fi datorate şi defectării echipamentelor, conductoarelor sau conexiunilor locale. O proiectare atentă utilizând
soluţii cu o fiabilitate ridicată poate minimiza aceste efecte. De altfel, standardele de performanţă (calitate) ale
distribuitorilor prevăd numărul întreruperilor anuale planificate, respectiv neplanificate, precum şi durata
acestora, la care se obligă şi peste care trebuie să ia în considerare plata unor despăgubiri.
Drept urmare, este util a se identifica punctele în care pot să apară întreruperi, efectul acestora şi în ce
măsură se justifică economic soluţia de eliminare a acestora.
În timp ce majoritatea golurilor de tensiune şi a întreruperilor îşi au originea în sistemele de transport şi

distribuţie şi sunt în responsabilitatea operatorilor de reţea, armonicele şi interarmonicele sunt în principal în
responsabilitatea consumatorului. Curenţii armonici creează probleme în instalaţii, iar când aceşti curenţi circulă
înapoi spre în punctul comun de cuplare, prin impedanţa căii de alimentare apare o tensiune armonică. Această
distorsiune a tensiunii, sau cel puţin unele din componentele ei, sunt transmise în întreg sistemul, însumându-se
cu fondul de armonice (background) de tensiune, prezent în orice sistem de transport sau de distribuţie (de
exemplu, datorită neliniarităţii transformatoarelor). Limitând curenţii armonici pe care consumatorii îi emit, se
poate menţine nivelul de distorsiune a tensiunii, în punctele comune de conectare cu alţi consumatori, în limite
acceptabile.
Determinarea sursei de armonice poate fi dificilă şi acest lucru determină adesea consumatorul să acuze
distribuitorul pentru această problemă. Problemele datorate armonicelor apar într-o instalaţie fie datorită
echipamentelor locale (ale consumatorului) şi a modului lor de utilizare, fie datorită influenţei dinspre alţi
consumatori perturbatori.
Perturbaţiile tranzitorii sunt evenimente cu o frecvenţă ridicată, cu o durată mult mai mică decât o perioadă
a tensiunii de alimentare. Cauzele includ comutaţii sau căderi de trăsnete în reţea, precum şi comutaţii ale
sarcinii reactive la consumator sau la alţi consumatori conectaţi pe acelaşi circuit. Perturbaţiile tranzitorii pot
avea amplitudini de câţiva mii de volţi şi pot cauza deteriorări serioase atât instalaţiei cât şi echipamentelor
conectate la aceasta. Distribuitorii de energie electrică şi companiile de telecomunicaţii fac eforturi să se asigure
că instalaţiile lor nu permit propagarea de perturbaţii tranzitorii periculoase (care pot produce daune materiale,
care uneori pot fi însoţite şi de pierderi de vieţi omeneşti) în instalaţiile consumatorului. Şi perturbaţiile
tranzitorii considerate nepericuloase pot determina pagube importante, prin afectarea datelor. Apariţia şi efectele
supratensiunilor şi regimurilor tranzitorii sunt în mare măsură limitate şi eficienţa sistemelor de protecţie este
sporită dacă este realizat un sistem de legare la pământ conceptual corect şi cu o fiabilitate ridicată.
Dată fiind importanţa problemei calităţii energiei electrice şi importanţa determinării surselor care perturbă
curba de tensiune, în prezent, în întreaga lume, sunt dezvoltate mijloace de monitorizare a acesteia, unele - în
punctele comune de conectare mai importante - funcţionând chiar on-line.
Pe de altă parte, acordurile de racordare la reţelele electrice de transport sau de distribuţie indică pentru
consumatori valori maxime admise pentru cotele de perturbaţii (armonice, nesimetrii, flicker), pentru a feri
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

7
ceilalţi consumatori racordaţi în punctul respectiv de eventualele influenţe negative. Prin urmare, consumatorul
este astfel pus în situaţia de a trebui să cunoască performanţele pe care trebuie să le inpună instalaţiilor
achiziţionate.
Aspectele privind calitatea energiei electrice pun proiectanţilor multe probleme, probabil cea mai importantă
fiind “Cât de bun este destul de bun?”. La această întrebare este imposibil de răspuns. Dacă este relativ simplu
să cuantifici comportarea unui anumit element al unui echipament la golurile de tensiune, determinarea
incidenţei unui probabil gol de tensiune într-o anumită locaţie, în sistemul de alimentare, este cu mult mai
dificilă; situaţia se va modifica în timp, pe măsură ce se vor adăuga noi consumatori, respectiv unii existenţi vor
fi înlocuiţi. Este extrem de greu să se colecteze date mediate privind sensibilitatea echipamentului la distorsiunea
armonică de tensiune, respectiv la distorsiunea armonică de curent. Problema reală este de compatibilitate între
echipament şi alimentare.
În prezent există standarde pentru limitele perturbaţiilor admisibil a fi produse de echipamente (de ex.
standardele CEI). În paralel, există norme pentru calitatea tensiunii de alimentare (de ex. EN 50160). Din păcate
cele două tipuri de norme nu ţin seama una de cealaltă. Ideal ar trebui să existe o bandă de rezervă - o limită de
siguranţă - între perturbaţiile admise la echipamente şi limitele de perturbaţii în alimentarea cu energie electrică.
De remarcat că referitor la indicatorii realizaţi în alimentarea cu energie electrică, ale cărei caracteristici
variază continuu, se pot determina doar valori cu o anumită probabilitate de realizare pe o anumită durată (de
regulă 0,95 pe perioada de o săptămână).
Asigurarea unei calităţi corespunzătoare a energiei electrice necesită, din punctul de vedere al
consumatorului, o proiectare iniţială bună, care să ţină seama de condiţiile de calitate a energiei electrice în PCC,
prevederea de echipamente eficiente de îmbunătăţire a calităţii energiei electrice, cooperarea cu distribuitorul,
monitorizarea frecventă a parametrilor de calitate şi o mentenanţă corectă.
Este, deci, necesară o abordare completă şi o bună înţelegere a principiilor şi a practicilor de îmbunătăţire a
calităţii energiei electrice.
Acesta este obiectivul principal al Programului LPQI.
3.- CE ESTE PROGRAMUL LPQI ?
Pentru a veni în întâmpinarea specialiştilor interesaţi în rezolvarea problemelor legate de calitatea energiei
electrice, la nivel european este derulat un amplu Program Educaţional în problemele legate de Calitatea
Energiei Electrice sub denumirea LEONARDO Power Quality Initiative (LPQI) [2,3], susţinut financiar de
Comisia Europeană, sub egida Programului LEONARDO DA VINCI şi coordonat de European Copper
Institute.
Acest program are ca scop dezvoltarea şi implementarea unei game de programe de educaţie/şcolarizare care
se adresează specialiştilor din proiectare, execuţie, consultanţilor, managerilor şi specialiştilor responsabili cu
exploatarea si mentenanţa echipamentelor şi instalaţiilor consumatorilor, respectiv ale companiilor de
electricitate.
Obiectivul este de a se spori înţelegerea originii, problemelor pe care le generează, modului de
diagnosticare şi a soluţiilor referitoare la calitatea energiei electrice.
Programul LPQI este susţinut şi implementat printr-un amplu parteneriat european în care sunt implicate
peste 80 de organizaţii din mediul academic şi industrial, organizaţii profesionale etc. Programul se derulează în
14 ţări şi în 11 limbi, conţinând peste 150 de module educaţionale de care beneficiază anual peste 100.000 de
specialişti prin intermediul multiplelor seminarii şi conferinţe organizate în acest scop, respectiv prin accesarea
informaţiilor/ utilizarea facilităţilor oferite de site-ul www.lpqi.org.
Acest web-site oferă persoanelor interesate:
- o bibliotecă cuprinzătoare de documente aplicative ce descriu probleme de calitate a energiei electrice,
diagnosticarea lor şi soluţii;
- o lista de întrebări frecvente cu răspunsurile asociate (Frequently Asked Questions list - FAQ list) şi un
forum pentru care se pot pune întrebări;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

8
- teste pentru verificarea cunoştinţelor în domeniu, precum şi pentru a estima nivelul calităţii energiei
electrice în întreprinderea în care aveţi responsabilităţi în acest sens;
- un curs de învăţare la distanţă care să vă permită asimilarea de cunoştinţe în acest nou şi complex
domeniu;
- o pagina “Evenimente”, în care sunt prezentate seminariile, conferinţele şi expoziţiile ce au loc în diferite
ţări pe această temă.
Programul LPQI este deja operaţional şi funcţionează cu succes în Belgia, Republica Cehă, Germania,
Irlanda, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, România, Spania, Turcia şi Ungaria.
Ca urmare a rezultatelor obţinute pe parcursul a mai mult de 4 ani, Programul LPQI a primit în cadrul unei
ceremonii speciale, organizate în decembrie 2004, la Maastricht, unul dintre cele 3 premii acordate de Comisia
Europeana, programul LPQI fiind unul dintre cele 4000 de proiecte derulate sub egida Leonardo da Vinci
candidate la premiu. Programul LPQI a fost premiat de Comisia Europeană pentru inventivitatea şi calitatea
sistemului de educaţie profesională realizat.
Societatea Inginerilor Energeticieni din Romania (SIER) a fost invitată de European Copper Institute să
participe la extinderea acestui Program Educaţional şi în România, SIER semnând un acord de parteneriat în
acest scop. În această calitate, SIER s-a implicat în desfăşurarea unei largi activităţi de diseminare, informare şi
consultanţă în domeniul calităţii energiei electrice, asigurând specialiştilor interesaţi accesul la facilităţile şi
documentaţiile disponibile, elaborate în cadrul Programului LPQI, o parte din acestea, ca de exemplu “POWER
QUALITY APPLICATION GUIDE”, fiind disponibile şi în limba română pe site-ul SIER (www.sier.ro),
începând cu luna aprilie 2005.
Sub egida aceluiaşi Program LPQI, SIER a organizat şi va organiza conferinţe, seminarii şi mese rotunde pe
această tematică. Pentru alte informaţii se pot accesa de pe site-ul SIER subiectele de profil anunţate la rubrica
“Noutăţi”, respectiv pagina “Comisia de Calitate”.
4.- PROGRAMUL LPQIVES - PROGRAM DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ CERTIFICATĂ

INTERNAŢIONAL
Ca urmare a interesului stârnit în rândul specialiştilor de Programul LPQI, Comisia Europeană a decis să
finanţeze extinderea acestuia, prin organizarea unui Sistem Pan-European de Educaţie Profesională în
domeniul Calităţii Energiei Electrice şi al Compatibilităţii Electromagnetice (Leonardo Power Quality
Initiative and EMC Vocational Education System - LPQIVES) prin care să se poată realiza atât pregătirea cât
şi acreditarea/certificarea specialiştilor interesaţi în acest domeniu.
Finanţarea a acoperit o parte din cheltuielile necesare creerii logisticii (materiale bibliografice, PQ Book,
LPQIVES web-site etc), urmând ca pe baza acestei infrastructuri, Sistemul LPQIVES să se autosusţină financiar
din taxele de pregătire/certificare şi din eventuale sponsorizări.
LPQIVES se adresează specialiştilor din proiectare, execuţie, consultanţilor, managerilor şi specialiştilor

responsabili cu exploatarea şi mentenanţa echipamentelor şi instalaţiilor consumatorilor şi ale companiilor de
electricitate. Modul de organizare a pregătirii profesionale şi a acreditării/certificării specialiştilor în domeniul
calităţii energiei electrice este cel stabilit şi acceptat de membrii proiectului LPQIVES, printre aceştia aflându-se
specialişti de talie mondială din instituţii academice renumite.
Pregătirea şi Acreditarea / Certificarea specialiştilor în domeniul Calităţii Energiei Electrice este similară
pentru toate ţările implicate / beneficiare ale acestui Program. Seminariile de pregătire au început încă din 2005
în Polonia, Germania, Cehia, Ungaria şi România, programul LPQIVES fiind implementat în România de
Societatea Inginerilor Energeticieni din România (SIER).
Certificatele care atestă calificarea profesională de specialist în domeniul calităţii energiei electrice, ce pot
fi obţinute în cadrul LPQIVES, se acordă ierarhic, pentru trei grade şi anume pentru: Expert Gradul 1, Expert
Gradul 2 şi Expert Gradul 3. Certificatul de nivel superior se poate obţine numai după obţinerea, în prealabil, a
certificatului de nivel imediat anterior.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

9
Obţinerea Certificatului de Expert Gradul 1 se realizează prin participarea candidaţilor la seminariile /

modulele organizate de SIER în acest scop, cu acumularea unui minim de 80 puncte şi prin verificarea, pe bază
de teste, a cunoştinţelor dobândite de candidaţi. Pentru acumularea de cunoştinţe au fost organizate, pe parcursul
unui an, cele 11 Module/Seminarii nominalizate de Procedura LPQIVES, şi anume:
Modulul 0: Introducere în Calitatea Energiei Electrice.
Modulul 1: Goluri de tensiune şi întreruperi de scurtă durată.
Modulul 2: Armonice şi interarmonice.
Modulul 3: Fluctuaţii de tensiune / flicker.
Modulul 4: Supratensiuni şi fenomene tranzitorii.
Modulul 5: Siguranţa în alimentare cu energie electrică.
Modulul 6: Sistemele / instalaţii de legare la pământ.
Modulul 7: Influenţa convertoarelor statice asupra reţelei electrice de alimentare.
Modulul 8: Compensarea puterii reactive. Nesimetrii de tensiune / curenţi.
Modulul 9: Surse de energie distribuite şi calitatea energiei electrice. Sisteme de stocare a energiei.
Modulul 10: Variaţia şi reglajul frecvenţei şi tensiunii. Calitatea alimentării în piaţa de energie. DSM.
Tarife şi calitatea energiei electrice. Utilizarea raţională a energiei electrice.
Fiecare Modul se desfăşoară pe parcursul a două zile, pe durata a 8 - 10 h de instruire.
Testul de certificare a cunoştinţelor dobândite de candidaţi se organizează o dată pe an - în luna decembrie.
Calea de obţinere a Certificatului de Expert Gradul 2 este similară obţinerii Certificatului de Expert
Gradul 1 şi anume prin participarea candidaţilor la seminariile / modulele organizate de SIER în acest scop şi
acumularea de puncte. În acest scop vor fi organizate 10 Module, fiecare având 8-10 h de instruire. Prima parte
(mai scurtă) a fiecărui seminar va consta dintr-o introducere teoretică, urmată fiind de activităţi practice. După
fiecare seminar/modul, participanţii vor trebui să întocmească o lucrare individuală (temă de casă) în care trebuie
să prezinte soluţii/interpretări pentru probleme de calitate a energiei electrice similare cu cele ce au făcut obiectul
seminarului/modulului respectiv.
Pentru obţinerea Certificatului de Expert Gradul 3, candidaţii trebuie să elaboreze o Lucrare de Diplomă,
care va include elemente teoretice, rezultate de calcul şi/sau măsurători, analize de caz, soluţii etc. Subiectul
Lucrării de Diplomă poate fi propus chiar de candidaţi (posibil în corelaţie cu activitatea sa profesională).
Subiectul Lucrării de Diplomă va fi aprobat de Comisia de Calitate a Energiei Electrice a SIER care, ulterior, va
evalua lucrarea.
Alte detalii pe site-ul SIER (www.sier.ro) - rubrica “... LPQIVES ...”, respectiv pe site-ul LPQI
(www.lpqi.org).
5.- STADIUL DERULĂRII PROGRAMULUI LPQIVES ÎN ROMÂNIA
Până în prezent, SIER a organizat două serii de pregătire pentru Obţinerea Certificatului de Expert Gradul
1 şi anume :
- Seria 1 - derulată de SIER în perioada octombrie 2005 - noiembrie 2006, finalizată în luna decembrie
2006 cu Testul de Certificare. În urma acestui test au fost certificaţi internaţional primii 50 de Experţi
LPQIVES Gradul 1 în domeniul Calităţii Energiei Electrice din ţara noastră.
- Seria 2 - derulată de SIER în perioada octombrie 2006 - noiembrie 2007, care s-a finalizat în luna
decembrie 2007 cu Testul de Certificare Expert Gradul 1 în domeniul Calităţii Energiei Electrice. În
urma acestui test au fost certificaţi internaţional alţi 22 de Experţi LPQIVES Gradul 1 în domeniul
Calităţii Energiei Electrice din ţara noastră.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

10
Participanţi la cursurile LPQIVES din perioada octombrie 2005 - noiembrie 2006
Participanţi la cursurile LPQIVES din perioada octombrie 2006 - noiembrie 2007
Participanţi la Testele de Certificare Expert Gradul 1 în domeniul Calităţii Energiei Electrice

din 15 decembrie 2006 şi respectiv din 16 decembrie 2007.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

11
La cele două serii de cursuri LPQIVES au participat peste 100 de specialişi din cadrul CN Transelectrica,
SC Electrica, SC ElectricaServ, ENEL Distribuţie Dobrogea, CEZ Distributie Oltenia, SC Hidroelectrica, SIER,
ICEMENERG, Complexul Energetic Turceni, Electrocentrale Deva, Institutul Naţional de Metrologie, Schneider
Electric România, HOLCIM România, CarpatCement Holding, Mittal Steel Galaţi, ARC Braşov, CD Electric
din Braşov, SISELEC din Braşov, ICMET Craiova, RAPTRONIC din Braşov, VRANCART din Adjud, IPA
Cluj, PADO GRUP din Iaşi, ELECTRUX din Constanţa, Universitatea Politehnica Bucureşti, Universitatea
"Dunărea de Jos" din Galaţi, etc., aceştia însumând aproape 900 de participări la cele 22 de Seminarii/Module
LPQIVES organizate de SIER pentru obţinerea Certificatului de Expert Gradul 1.
În luna februarie 2008, SIER a început pregătirea unei noi serii de specialişti pentru obţinerea Certificatului
de Expert Gradul 1, iar în luna martie 2008 SIER a început pregătirea primei serii de specialişti Experţi Gradul
1 în vederea obţinerii Certificatului Internaţional de Expert Gradul 2 în domeniul Calităţii Energiei Electrice.
Fiecare din cele două cursuri se vor sub forma de 10 Module de Curs de Specializare + Testul de Certificare
Expert Gradul 1, respectiv Expert Gradul 2, pe perioada a 2 ani (2008-2009).
De asemenea, tot sub egida Programului LPQIVES, SIER a demarat în luna februarie 2008 cursul
Integrarea şi funcţionarea Centralelor Eoliene în Sistemele Electroenergetice, care se va derula pe parcursul a
4 Module de câte 2 zile şi se va finaliza cu un Test de Absolvire a Cursului.
Alte detalii vor fi comunicate în timp util pe site-ul SIER (www.sier.ro) - rubrica “... LPQIVES ...”.
BIBLIOGRAFIE
[1].- Chapman D. - “Introduction to Power Quality”, Broşura 1.1 (noiembrie 2001) din Power Quality
Application Guide - LPQI Programme, www.lpqi.org. şi www.sier.ro.
[2].- Vatră F., Albert H., Poida A. - “Sistemul Pan-European LPQIVES. Acreditare - certificare - formare
profesională în domeniul calităţii energiei electrice”, Revista Măsurări şi Automatizări, nr.3/2005.
[3].- Vatră F., Poida A., Albert H., Golovanov N., Postolache P. - “Formarea de specialişti - experţi în calitatea
Energiei electrice - un rezultat al derulării Programului LPQIVES”, Conferinţa Naţională şi Expoziţia de
Energetică - CNEE 2007, Sinaia, 7-9 nov.2007.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

12
Modul 0 –INTRODUCERE ÎN CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE

0.1.- Calitatea energiei electrice este:
a) un parametru electric;
b) o caracteristică a energiei electrice din punctul de vedere al sistemului energetic;
c) un simbol;
d) o mărime adimensională.
0.2.- Calitatea alimentării cu energie electrică este influenţată:

a) numai de către operatorii de distribuţie a energiei electrice;
b) numai de către utilizatorii de energie electrică;
c) atât de către operatorii de producere, transport şi distribuţie, cât şi de către utilizatorii de
energie electrică;
d) numai de către furnizori.
0.3.- Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei Electrice, în domeniul calităţii

energiei electrice, are rolul de a stabili:
a) nivelul perturbaţiilor alocate consumatorilor perturbatori;
b) modul de măsurare a indicatorilor de calitate a energiei electrice;
c) nivelul standard de calitate a energiei electrice furnizată utilizatorilor;
d) modul de limitare a nivelului perturbaţiilor în reţeaua electrică de alimentare.
0.4.- Standardele de performanţă ale reţelelor de distribuţie şi ale reţelei de transport stabilesc:
a) nivelul perturbaţiilor admise la utilizatorii finali;
b) tipul echipamentelor de înregistrare a energiei în punctele de delimitare;
c) nivelul de calitate a energiei electrice în nodurile reţelei electrice;
d) mijloacele de realizare a nivelului de calitate a energiei electrice în reţelele electrice.
0.5.- Conform actualelor reglementări din România, obligaţia de a urmări respectarea indicatorilorr
de calitate a energiei electrice în reţelele electrice ale SEN o au:
a) furnizorii de energie electrică;
b) Operatorul de Transport şi Operatorii de Distribuţie în propriile reţele;
c) Operatorul Comercial (OPCOM) şi Operatorul de Metering (OMEPA);
d) Operatorul de Decontare.
0.6.- In condiţiile reglementărilor actuale din România, răspunderea faţă de utilizatori pentru calitatea
energiei electrice livrate o are:
a) Operatorul de Transport;
b) OPCOM (Operatorul Comercial);
c) Operatorul de Distribuţie;
d) Furnizorul.
0.7.- Marile căderi de sistem din anul 2002:

a) au fost determinate de efecte ale liberalizării pieţei de energie electrică;
b) au fost determinate de abateri de la calitatea energiei electrice;
c) au impus necesitatea unei noi concepţii asupra securităţii energetice;
d) au fost determinate de prezenţa sistemelor de producere din surse regenerabile.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

13
0.8.- Compatibilitatea electromagnetică este aptitudinea unui echipament sau sistem:

a) de a alimenta un consumator în condiţii perturbate;
b) de a răspunde unor solicitări de natură electromagnetică;
c) de a funcţiona satisfăcător în mediul său electromagnetic fără a produce el însuşi perturbaţii
electromagnetce intolerabile;
d) de a crea perturbaţii.
0.9.- Dacă sunteţi sau nu afectaţi de calitatea energiei electrice depinde de:
a) tensiunea nominală a receptoarelor din instalaţia dumneavoastră;
b) faptul că energia electrică este produsă de surse regenerabile (de ex: vânt/energie solară);
c) sensibilitatea echipamentelor din instalaţia dumneavoastră la diferite tipuri de perturbaţii;
d) nivelul tensiunii reţelei de alimentare cu energie electrică.
0.10.- Dintre nivelele de mai jos, cea mai mare valoare o are:
a) nivelul de compatibilitate electromagnetică;
b) nivelul de emisie al unei surse perturbatoare;
c) nivelul de imunitate cerut în raport cu nivelul perturbaţiei electromagnetice;
d) nivelul de planificare.
0.11.- Marja de imunitate este diferenţa dintre:

a) nivelul de imunitate şi nivelul de compatibilitate electromagnetică ;
b) nivelul de imunitate şi nivelul de emisie al sursei perturbatoare;
c) nivelul de imunitate şi nivelul planificat;
d) nivelul de compatibilitate electromagnetică şi nivelul de emisie al sursei perturbatoare.
0.12.- Marja de compatibilitate este diferenţa dintre:

a) nivelul de imunitate şi nivelul de compatibilitate electromagnetică;
b) nivelul de compatibilitate şi nivelul de emisie al sursei perturbatoare;
c) nivelul de imunitate şi nivelul de emisie al sursei perturbatoare;
d) nivelul de compatibilitate electromagnetică şi nivelul planificat.
0.13.- Marja de emisie este diferenţa dintre:

a) nivelul de imunitate şi nivelul de emisie al sursei perturbatoare;
b) nivelul de compatibilitate şi nivelul de emisie al sursei perturbatoare;
c) nivelul de imunitate şi nivelul planificat;
d) nivelul de emisie al sursei perturbatoare şi nivelul planificat.
0.14.- Care din următoarele variante reprezintă enumerarea în ordinea descrescătoare a valorilor
care le definesc (pentru o instalaţie corect dimensionată):
a) nivelul de imunitate, nivelul planificat, nivelul de compatibilitate electromagnetică, nivelul de
emisie al sursei perturbatoare;
b) nivelul de imunitate, nivelul compatibilitate, nivelul planificat, nivelul de emisie al sursei
perturbatoare;
c) nivelul de imunitate, nivelul de compatibilitate electromagnetică, nivelul de emisie al sursei
perturbatoare, nivelul planificat;
d) nivelul de emisie al sursei perturbatoare, nivelul planificat, nivelul de compatibilitate
electromagnetică, nivelul de imunitate.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

14
0.15.- Componentele calităţii energiei electrice sunt:

a) calitatea curbei de curent electric, calitatea tensiunii şi calitatea serviciului;
b) calitatea tensiunii, calitatea serviciului şi calitatea mentenanţei;
c) calitatea profesională, calitatea tensiunii şi calitatea serviciului;
d) calitatea tensiunii, calitatea serviciului şi calitatea comercială.
0.16.- Calitatea alimentării / calitatea serviciului este:

a) componentă a calităţii energiei electrice care permite evaluarea relaţiei dintre furnizorul şi
distribuitorul de energie electrică;
b) componentă a calităţii energiei electrice care permite evaluarea continuităţii în alimentarea cu
energie electrică;
c) componentă a calităţii energiei electrice care permite evaluarea relaţiei dintre furnizorul şi
consumatorul de energie electrică;
d) componentă a calităţii energiei electrice care permite evaluarea abaterilor de la forma
sinusoidală a curbelor mărimilor electrice, a abaterilor de la simetria mărimilor pe cele trei faze,
a abaterilor faţă de frecvenţa nominală şi faţă de tensiunea normată.
0.17.- Calitatea comercială este:

energie electrică;
0.18.- Calitatea tensiunii este:

energie electrică;
0.19.- Perturbaţiile studiate în legătură cu problemele de calitate a energiei electrice sunt:

a) conduse de înaltă frecvenţă;
b) radiate de joasă frecvenţă;
c) conduse de joasă frecvenţă;
d) radiate de înaltă frecvenţă
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

15
0.20.- Perturbaţiile analizate în calitatea energiei electrice sunt perturbaţii electromagnetice conduse
a căror frecvenţă limită superioară este de:
a) 3 kHz;
b) 5 kHz;
c) 9 kHz;
d) 15 kHz.
0.21.- Indicatorii primari de calitatea energiei electrice sunt:

a) rezultat al perturbaţiilor apărute în procesul tehnologic al consumatorilor;
b) determinaţi de tipul de sarcină;
c) rezultatul planificării, proiectării şi organizării funcţionării instalaţiilor producătorilor,
transportatorului şi distribuitorilor de energie electrică;
d) determinaţi de regimul deformant şi nesimetrii.
0.22.- În categoria indicatorilor primari de calitate a energiei electrice se află:

a) nesimetriile de tensiune şi curent electric;
b) armonicile;
c) golurile de tensiune;
d) fluctuaţiile de tensiune.
0.23.- Indicatorii secundari de calitatea energiei electrice sunt:

a) rezultat al perturbaţiilor apărute în procesul tehnologic al consumatorilor;
b) determinaţi de tipul de sarcină al consumatorului şi de modul de gestionare a consumului;
c) rezultatul planificării, proiectării şi organizării funcţionării instalaţiilor producătorilor,
transportatorului şi distribuitorilor de energie electrică;
d) determinaţi de regimul deformant şi nesimetrii la barele de alimentare.
0.24.- În categoria indicatorilor secundari de calitatea energiei electrice intră:

a) întreruperile de scurtă şi lungă durată;
b) armonicele;
c) golurile de tensiune;
d) supratensiunile temporare şi tranzitorii.
0.25.- Punct comun de cuplare:

a) nod de 110 kV;
b) nod de MT;
c) nod în reţeaua electrică de alimentare cu energie electrică care nu este specific unui anumit
consumator şi la care sunt sau pot fi conectaţi şi alţi consumatori;
d) staţie de transformare.
0.26.- Punct de măsurare din punct de vedere al calităţii energiei electrice:

a) nod din reţeaua electrică în care se face evaluarea indicatorilor de calitate pe baza
informaţiilor obţinute prin transformatoare de măsurare de tensiune şi curent;
b) nod din reţea prevăzut cu contoare;
c) punct comun de conectare;
d) nod de alimentare a instalaţiei unui utilizator.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

16
0.27.- Tensiunea contractată este egală cu:

a) tensiunea nominală;
b) tensiunea normată;
c) o valoarea convenită între consumator şi furnizor;
d) o valoare egală cu 10% peste tensiunea nominală.
0.28. - Tensiunea declarată (Uc) este egală cu:

a) tensiunea remanentă;
b) tensiunea nominală sau tensiunea contractată;
c) o valoare egală cu 10% sub tensiunea nominală;
d) tensiunea nominală.
0.29.- Standardele IEC/ CEI sunt standarde care includ:

a) norme generale la nivel european;
b) norme în domeniul electric la nivel mondial;
c) norme în domeniul electric la nivel european;
d) norme generale la nivel mondial.
0.30.- Care din seriile de standarde europene (EN) se referă la calitatea energiei electrice şi
compatibilitatea electromagnetică:
a) EN 51000.
b) EN 61000
c) EN 71000
d) EN 54000
0.31.- Normele EN 50160 se aplică/referă:

a) la toate tipurile de reţele (toate nivelurile de tensiune);
b) la reţele electrice ale furnizorului de energie electrică;
c) la reţele electrice ale operatorului de transport;
d) la reţele electrice ale operatorului de distribuţie.
0.32.- Standardul EN 50160 stabileşte:

a) nivelurile admise de emisie ale consumatorilor perturbatori;
b) modul de măsurare a nivelului perturbaţiilor electromagnetice;
c) valorile indicatorilor de calitate a energiei electrice pentru reţeaua de transport;
d) valorile indicatorilor de calitate a energiei electrice pentru reţelele electrice de distribuţie
0.33.- Probabilitatea utilizată pentru evaluarea nivelului de calitate a energiei electrice (conform EN
50160) este:
a) 80 %;
b) 95 %;
c) 99 %;
d) 100 %.
0.34.- Probabilitatea de 95 % a unei mărimi este:

www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

17
a) randamentul unor procese energetice;

b) mărime care pe un interval de timp considerat poate fi depăşită numai în cel mult 95 % dintre
cazuri;
c) mărimea care, pe un interval de timp considerat poate fi depăşită numai în cel mult 5 % dintre
cazuri;
d) valoarea maximă a unei mărimi.
0.35.- Standardul EN 50160 prevede limite admise pentru armonicie, nesimetrie, fluctuaţii de tensiune
(nivel de flicker) şi variaţia amplitudinii tensiune pentru un interval de:
a) 95% dintr-o zi;
b) 95% din săptămână;
c) 95% dintr-o lună;
d) 95% din dintr-un an.
0.36.- Creşterea tensiunii de alimentare cu până la 10 % peste tensiunea nominală Un pentru o

perioada lungă de timp, care este, conform EN 50160, o “condiţie normală de funcţionare a reţelei
electrice”:
a) nu are o influenţă semnificativă asupra funcţionării lămpilor cu incandescenţă;
b) creşte fluxul luminos al lămpilor cu incandescenţă şi nu are o influenţă semnificativă asupra
duratelor lor de viaţă;
c) creşte semnificativ fluxul luminos al lămpilor cu incandescenţă, dar reduce duratele lor de
viaţă;
d) reduce semnificativ duratele lor de viaţă, dar nu are o influenţă semnificativă asupra fluxului
luminos.
0.37.- Timpul minim de măsurare, cerut pentru evaluarea calităţii energiei electrice este:
a) 24 ore;
b) 3 zile;
c) 7 zile;
d) 14 zile.
0.38.- Care dintre normele următoare defineşte cerinţele de bază pentru echipamentele/instrumentele
de măsurare utilizate pentru evaluarea indicatorilor de calitate a energiei electrice?
a) EN 50160
b) IEC 61000-4-30
c) IEC 61000-3-2
d) IEC 61400-21
0.39.- Din punctul de vedere al exactităţii informaţiilor obţinute, conform ultimei ediţii a standardului
CEI 61000-4-30, echipamentele pentru achiziţia şi prelucrarea datelor privind calitatea energiei
electrice se împart în:
a) două clase, şi anume A şi B;
b) trei clase, şi anume A, B şi C;
c) trei clase, şi anume A, S şi B;
d) patru clase, şi anume A, B, C şi S.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

18
0.40.- Conform standardului CEI 61000-4-30, pentru determinări exacte necesare în cazul aplicaţiilor
contractuale ce pot conduce la rezolvarea unor dispute sau pentru verificarea conformităţii cu
standardele/normele de calitate a energiei electrice echipamentele pentru achiziţia şi prelucrarea
datelor privind calitatea energiei electrice trebuie să fie de clasă:
a) S;
b) A;
c) B;
d) C.
0.41.- Intervalul/fereastra de măsurare de bază a frecvenţei pentru evaluarea indicatorilor care

definesc calitatea energiei electrice este de:
a) 10 perioade
b) 10 s
c) 3 s
d) 10 minute
0.42.- Intervalul/fereastra de măsurare de bază a amplitudinilor (tensiunea reţelei, nesimetrii, armonici,

interarmonici) pentru evaluarea indicatorilor care definesc calitatea energiei electrice este de:
a) 10 perioade;
b) 200 ms;
c) 3 s;
d) 10 minute.
0.43.- Intervalele valide ale unei măsurători sunt cele în care:

a) tensiunea este în limitele 0,85Uc  Uc < 1,15Uc ;
b) mărimea analizată nu depăşeşte cu mai mult de 5% limita admisă;
c) curentul absorbit de consumator rămâne constant pe fereastra de măsurare;
d) factorul de putere nu scade sub valoarea neutrală.
0.44.- Intervalul de măsurare de bază a golurilor şi întreruperilor de tensiune şi supratensiunilor

temporare pentru evaluarea indicatorilor care definesc calitatea energiei electrice este de:
a) 10 perioade
b) nu se aplică în acest caz
c) 3 s;
d) 10 minute;
0.45.- Agregarea valorilor achiziţionate este necesară pentru:

a) eliminarea incertitudinii de măsurare;
b) obţinerea unor valori sintetice;
c) verificarea echipamentelor de monitorizare;
d) stabilirea tensiunii de histerezis.
0.46.- Conform IEC 61000-4-30:2007, intervalul de agregare a rezultatelor obţinute din măsurători
pentru evaluarea indicatorilor care definesc calitatea energiei electrice din punctul de vedere al
amplitudinii tensiunii, nesimetriilor, armonicielor, interamonicielor este de:
a) 10 minute;
b) 10 s;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

19
c) 3 s;
d) o săptămână.
0.47.- Curba clasată a unui parametru al tensiunii (de exemplu: variaţia de tensiune sau THDU)
indică modificările acestui parametru pe durata unei săptămâni, ordonate în următoarea manieră:
a) valoarea parametrului în funcţie de numărul perioadelor de măsurare;
b) valoarea parametrului în funcţie de durata perioadelor de măsurare;
c) valoarea parametrului, ordonată de la cea mai mare la cea mai mică, în funcţie de numărul
perioadelor de timp corespondente;
d) valoarea parametrului în funcţie de timp.
0.48.- În evaluarea susceptibilităţii unor echipamente din punct de vedere al calitaţii energiei electrice
se utilizează:
a) curba CBEMA sau curba ITIC;
b) curba de probabilitate cumulată;
c) curba de variaţie a tensiunii în regim permanent;
d) indicatorul STARFIx.
0.49.- Curba CBEMA şi curba ITIC definesc zona de lucru posibilă la perturbaţii de tensiune pentru:
a) echipamente IT;
b) regulatoare automate de viteză;
c) relee şi contactoare;
d) surse de iluminat cu descărcări în gaze.
0.50.- Coordonatele curbei CBEMA sunt:
a) (y) % din tensiunea nominală – (x) durata unei perturbaţii de tensiune;

b) (x) % din tensiunea nominală – (y) durata unei perturbaţii de tensiune;
c) (y) numai % din creşterea tensiunii – (x) durata unei perturbaţii de tensiune;
d) (y) valoarea tensiunii la care un echipament este imun – (x) durata unei perturbaţii de
tensiune la care un echipament dat este imun.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

20
Modul 1 - GOLURI DE TENSIUNE ŞI ÎNTRERUPERI DE SCURTĂ DURATĂ
1.1.- Un gol de tensiune:

a) reprezintă un regim staţionar de funcţionare;
b) generează, întotdeauna, flicker;
c) este un regim tranzitoriu;
d) determină apariţia armonicielor de tensiune.
1.2.- Un gol de tensiune se caracterizează prin:

a) tensiunea remanentă şi frecvenţă;
b) durată şi frecvenţă;
c) adâncime şi tensiunea remanentă;
d) tensiune remanentă şi durată.
1.3.- În conformitate cu standardul EN 50160, un gol de tensiune este o reducere bruscă a tensiunii de
alimentare, pe o perioadă scurtă de timp, la o valoare situată între (UN – tensiunea normată):
a) (1  100) % din UN;
b) (10  90) % din UN;
c) (1  90) % din UN;
d) (10  100) % din UN.
1.4.- În conformitate cu standardul EN 50160, durata unui gol de tensiune este cuprinsă între:
a) 1 ms şi 3 minute;
b) 10 ms şi 3 minute;
c) 10 ms şi 1 minut;
d) 1 ms şi 1 minut.
1.5.- Golurile de tensiune temporare au durata cuprinsă între:

a) 0,5 perioade  25 perioade, respectiv, 10 ms ÷ 0,5 s la frecvenţa de 50 Hz;
b) 25 perioade  3 secunde, respectiv, 0,5 s la frecvenţa de 50 Hz ÷ 3 s;
c) 3 secunde  1 minut;
d) 3 perioade  30 perioade.
1.6.- Golurile de tensiune instantanee au durata cuprinsă între:

b) 25 (30) perioade  3 secunde;
1.7.- Golurile de tensiune momentane au durata cuprinsă între:

www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

21
1.8.- Golurile de tensiune sunt:

a) numai monofazate;
b) numai bifazate;
c) numai trifazate;
d) atât monofazate, cât şi bifazate sau trifazate.
1.9.- Golurile de tensiune monofazate reprezintă circa:

a) 50-60 % din numărul total de goluri;
b) 40-50 % din numărul total de goluri;
c) 70-85 % din numărul total de goluri;
d) 99 % din numărul total de goluri.
1.10.- Majoritatea golurilor de tensiune au:

a) durata > 1 s şi adâncimea > 60 %;
b) durata > 1 s şi adâncimea < 60 %;
c) durata < 1 s şi adâncimea > 60 %;
d) durata < 1 s şi adâncimea < 60 %.
1.10.- În reţelele de medie tensiune circa:

a) 57 % dintre defecte au o durată sub 3 s;
b) 77 % dintre defecte au o durată sub 3 s;
c) 97 % dintre defecte au o durată sub 3 s;
d) 99,99 % dintre defecte au o durată sub 3 s;
1.11.- Golurile de tensiune simetrice sunt cele:

a) care se produc numai în reţelele electrice monofazate;
b) care au tensiunea reziduală constantă pe întreaga durată a golului de tensiune;
c) care se produc ca urmare a unui acelaşi eveniment, tensiunile celor trei faze scăzând în acelaşi
raport faţă de tensiunea nominală;
d) care apar atât în reţelele electrice monofazate cât şi în cele trifazate.
1.12.- În reţelele electrice trifazate se pot produc:

a) numai goluri de tensiune simetrice;
b) numai goluri de tensiune nesimetrice;
c) atât goluri de tensiune nesimetrice, cât şi goluri de tensiune simetrice;
d) numai goluri de tensiune trifazate.
1.13.- Golurile de tensiune de formă dreptunghiulară:

a) sunt specifice scurtcircuitelor eliminate prin protecţii simple (siguranţe fuzibile, protecţii
maximale de curent, treapta întîi a protecţiilor de distanţă, etc.);
b) sunt, în general, provocate de pornirile directe ale motoarelor de mare putere;
c) sunt specifice funcţionării în etape a protecţiilor care elimină defectul;
d) nu există goluri de tensiune cu o astfel de formă.
1.14.- Golurile de tensiune de formă exponenţială:

maximale de curent, treapta întîi a protecţiilor de distanţă etc.);
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

22

1.15.- Golurile de tensiune de formă compusă:

maximale de curent, treapta întîi a protecţiilor de distanţă, etc.);
1.16.- În conformitate cu standardul EN 50160, întreruperea tensiunii de alimentare este situaţia în

care tensiunea în PCC este mai mică de (UN – tensiunea normată):
a) 0,1 % din UN;
b) 0,01 % din UN;
c) 1 % din UN;
d) 10 % din UN.
1.17.- În conformitate cu standardul EN 50160, durata unui întreruperi de tensiune de scurtă durată este:
a) cuprinsă între 0,1 s şi 3 minute;
b) < 3 minute;
c) ≤ 3 minute;
d) ≤ 1 minut.
1.18.- Se consideră că evenimentul este întrerupere dacă:

a) tensiunea în punctul de măsurare este < 10 %;
b) tensiunea în punctul de măsurare scade sub 1 % din valoarea tensiunii declarate;
c) tensiunea în punctul de măsurare revine după un interval redus de timp;
d) tensiunea în punctul de măsurare revine numai după intervenţia personalului de lucru.
1.19.- Întreruperile de tensiune cu durata < 1 s reprezintă circa:

a) 50-60 % din numărul total de întreruperi de scurtă durată;
b) 40-50 % din numărul total de întreruperi de scurtă durată;
c) 70 % din numărul total de întreruperi de scurtă durată;
d) 99 % din numărul total de întreruperi de scurtă durată.
1.20.- Întreruperile de scurtă durată temporare au durata cuprinsă între: Se repetă (vezi 1.5)
c) 3 secunde  3 minute;
1.21.- Întreruperile de scurtă durată instantanee au durata cuprinsă între: Se repetă (vezi 1.6)
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

23
1.22.- Întreruperile de scurtă durată momentane au durata cuprinsă între: Se repetă (vezi 1.7)
1.23.- O reducere a tensiunii sub 85 % din tensiunea normată UN pe o durată de 2 minute este
considerată:
a) gol de tensiune;
b) variaţie de tensiune;
c) abatere permanentă de tensiune;
d) abatere momentană de tensiune.
1.24.- Reducerea tensiunii sub 0,01 din valoarea declarată a tensiunii este apreciată a fi:
a) gol de tensiune;
b) fluctuaţie de tensiune;
c) întrerupere de tensiune;
d) niciuna din cele de mai sus.
1.25.- Noţiunea de tensiune de revenire se referă la valoarea efectivă a tensiunii în PCC:

a) la sfârşitul reglajului primar de frecvenţă;
b) la bornele unui echipament de protecţie la supratensiuni după reducerea supratensiunii;
c) la sfârşitul reglajului terţiar de frecvenţă;
d) după un gol sau o întrerupere a alimentării.
1.26.- Tensiunea remanentă este valoarea efectivă minimă a tensiunii din nod:
a) pe durata funcţionării unui echipament de protecţie la supratensiuni;
b) pe durata acţiunii reglajului secundar de frecvenţă;
c) este valoarea în raport cu care se defineste sensibilitatea la fluctuaţii de tensiune (efect de
flicker);
d) pe durata unui gol.
1.27.- Noţiunea sinonomă pentru "tensiune reziduală"este:

a) tensiune de revenire;
b) tensiune remanentă;
c) tensiune de serviciu;
d) tensiune declarată.
1.28.- Care formă de semnal reprezintă înregistrarea unui gol de tensiune ?

150
100
50
u(t)
0
0 10 20 30 40 50 60 t 70
-50
-100
a) -150
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

24
150
100
50
u(t)
0
0 10 20 30 40 50 60 t 70
-50
-100
b) -150
;
150
100
50
u(t)
0
0 10 20 30 40 50 60 t 70
-50
-100
c) -150
;
150
100
50
u(t)
0
0 10 20 30 40 50 60 t 70
-50
-100
d) -150
1.29.- In figura alăturată este dată variaţia tensiunii dintr-un

nod. Evenimentul înregistrat reprezintă:
a) o subarmonică;
b) un impuls de tensiune;
c) un gol de tensiune;
d) o fluctuaţie de tensiune care ar putea genera flicker.
1.30.- Pentru golul din figura alăturată, amplitudinea

relativă a golului este :
a) 0,7
b) 0,3
c) 0,5
d) nu poate fi evaluată din figură.
1.31.- Pentru golul din figura alăturată, durata golului

este (T – perioada tensiunii):
a) aproximativ 3T;
b) aproximativ 6 T;
c) aproximativ 9T;
d) aproximativ 11 T
1.32.- Care sunt cauzele producerii golurilor de tensiune ?

a) variaţia consumului;
b) deficitul de putere activă şi scurtcircuitele în reţea;
c) cuplarea unor sarcini active mari;
d) cuplarea unor sarcini reactive mari sau scurtcircuitele în reţea.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

25
1.33.- Cauzele cele mai comune ale golurilor de tensiune sunt:

a) sarcinile neliniare;
b) scurtcircuitele în reţeaua de alimentare şi/sau comutarea unor sarcini mari;
c) o creştere bruscă a sarcinii active;
d) schimbări rapide în puterea reactivă a sarcinilor.
1.34.- Ce tip de scurtcircuit conduce, de regulă, la variaţiile cele mai mari de tensiune ?
a) trifazat;
b) monofazat;
c) bifazat cu pământ;
d) bifazat.
1.35.- Căderea de tensiune în PCC este, de regulă, maximă la:

a) scurtcircuit trifazat prin impedanţă;
b) scurtcircuit trifazat net;
c) scurtcircuit monofazat;
d) scurtcircuit bifazat.
1.36.- Curentul de scurtcircuit monofazat se determină cu relaţia (Z+, Z şi Z0 sunt componnetele de

secvenţă pozitivă, negativă şi respectiv zero ale impedanţei reţelei afectată de defect, E – tensiunea in
punctul de defect, inaintea apariţiei acestuia):
E
a)
Z
E
b)
Z  Z  Z0

3 E
c) 
Z  Z  Z0
3E
d) 
Z  Z  Z0
1.37.- Căderea de tensiune pe un element de reţea ZL=RL+jXL la o variaţie de putere Si =Pi + jQi
se determină:
a) considerând componenta longitudinală şi transversală;
R  Pi  X L  Qi
b) cu relaţia L 2
;
UN
R L  Pi  X L  Qi
c) cu relaţia 2
;
U
RL  Qi  X L  Pi
d) cu relaţia 2
.
UN
1.38.- Determinarea ariei de vulnerabilitate prezintă un interes deosebit pentru:

a) conectarea bateriilor de condensatoare;
b) conectarea instalaţiilor eoliene la reţea;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

26
c) evaluarea efectelor fluctuaţiilor de tensiune;

d) conectarea în reţeaua electrică a consumatorilor sensibili la perturbaţii.
1.39.- Cea mai mare parte a golurilor de tensiune sunt datorate, în special activităţilor:
a) furnizorului;
b) utilizatorului;
c) din reţeaua electrică de distribuţie;
d) din reţeaua electrică de transport.
1.40.- Golurile de tensiune sunt mult mai frecvente:

a) la deconectarea transformatoarelor;
b) în reţele electrice aeriene;
c) în reţele electrice în cablu;
d) în reţele electrice mixte.
1.41.- Întreruperile de scurtă durată sunt provocate de:

a) defecte permanente trifazate;
b) defecte permanente monofazate;
c) defecte trecătoare;
d) supratensiuni temporare.
1.42.- Întreruperile de lungă durată sunt provocate de:

a) supratensiuni tranzitorii;
b) defecte permanente;
c) defecte trecătoare;
d) supratensiuni temporare.
1.43.- Variaţia mărimilor de stare electrică pe durata regimurilor tranzitorii determinate de goluri de
tensiune poate conduce la:
a) apariţia fluctuaţiilor de tensiune (efect de flicker);
b) creşterea frecvenţei în sistem;
c) pierderea stabilităţii dinamice a motoarelor asincrone;
d) scăderea frecvenţei în sistem.
1.44.- Întreruperile de scurtă şi de lungă durată depind, ca frecvenţă şi durată, de:

a) sensibilitatea consumatorilor la fluctuaţiile de tensiune;
b) nivelul de protecţie şi automatizare din sistem;
c) eficienţa reglajului primar de frecvenţă;
d) modul în care se controlează circulaţia de putere reactivă din sistem.
1.45.- Întreruperile de scurtă durată din sistemele de transport nu au practic efecte în reţeaua de
alimentare a consumatorilor deoarece reţeaua de transport are:
a) o configuraţie radială;
b) o configuraţie buclată;
c) un curent ridicat de scurtcircuit;
d) o fiabilitate ridicată.
1.46.- Intreruperile de lungă durată sunt:

www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

27
a) evenimente care generează armonicie;

b) fenomene care afectează serviciul de alimentare;
c) generatoare de supratensiuni;
d) fenomene care pot produce fluctuaţii de tensiune (efect de flicker) în instalaţiile de iluminat
cu lămpi incandescente
1.47.- Influenţa golurilor de tensiune asupra lămpilor se manifestă în cazul:

a) lămpilor cu incandescenţă – se ard instantaneu;
b) lămpilor cu descărcări în vapori metalici – reaprindere în 3-5 minute;
c) lămpilor fluorescente – reaprindere numai după reconectare;
d) nici unul din cazurile de mai sus.
1.48.- În cazul lămpilor cu incadescenţă, golul de tensiune:

a) produce flicker;
b) produce întreruperi de durată mare;
c) produce arderea filamentului;
d) nu au efecte notabile.
1.49.- In cazul lămpilor cu descărcări în vapori metalici de înaltă presiune, golurile de tensiune şi
întreruperile:
a) nu afectează funcţionarea lor deoarece ele sunt insensibile la acest tip de perturbaţii;
b) produc flicker;
c) produc întreruperi ale fluxului luminos pede durată mare;
d) produc supratensiuni pe durata întreruperii.
1.50.- Care este criteriul principal de alegere a nodului de racordare a unui consumator ?
a) conexiunea nodului; Cred ca este o întrebare insuficient de clară.
b) valoarea aportului la scurcircuit din sistem;
c) sensibilitatea consumatorului la variaţii de tensiune;
d) tensiunea de racordare.
1.51.- Limitarea tensiunii remanente a golurilor de tensiune la un scurtcircuit îndepărtat rezultă în

cazul:
a) utilizării de condensatoare conectate în serie;
b) utilizării de bobine de compensare transversală;
c) creşterii lungimii liniilor de racordare a PCC la reţelele electrice;
d) creşterii puterii de scurtcircuit în PCC.
1.52.- O impedanţă redusă a reţelei de alimentare, pentru un scurtcircuit în reţeaua utilizatoirului:

a) nu are influenţă asupra golurilor de tensiune rezutate;
b) este o solutie adecvată pentru reducerea adâncimii golurilor de tensiune;
c) are ca efect creşterea adâncimii golurilor de tensiune;
d) are ca efect creşterea duratei golurilor de tensiune.
1.53.- Costurile pentru îmbunătăţirea inumităţii la goluri şi întreruperi de tensiune:

a) sunt cele mai mici la sursa de alimentare din sistem;
b) sunt cele mai mari la echipamentul care utilizează energia electrică (receptor);
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

28
c) cresc de la receptor spre sursa de alimentare din sistem;

d) scad de la receptor spre sursa de alimentare din sistem.
1.54.- Reducerea numărului de goluri şi de întreruperi de tensiune se realizează prin:

a) reducerea numărului de personal;
b) creşterea performanţelor echipamentelor şi alegerea schemelor optime de funcţionare;
c) creşterea performanţelor echipamentelor şi alegerea schemelor reduse de funcţionare;
d) folosirea protectiilor reţelelor electrice fără RAR.
1.55.- Prin utilizarea instalaţiilor de tip RAR şi AAR se reduce:

a) numărul întreruperilor de scurtă durată;
b) numărul golurilor de tensiune;
c) numărul întreruperilor de lungă durată;
d) numărul defectelor în reţelele electrice.
1.56.- Care din măsurile enumerate nu constituie o soluţie de îmbunătăţire a calităţii energiei electrice
atunci când aceasta este afectată de golurile de tensiune şi întreruperile de scurtă durată:
a) utilizarea de maşini cu sisteme inerţiale;
b) utilizarea de UPS-uri;
c) utilizarea de filtre active şi filtre pasive;
d) utilizarea de regulatoare/stabilizatoare de tensiune.
1.57.- Golurile de tensiune determinate de conectarea sarcinilor reactive mari pot fi minimizate prin:
a) utilizarea de întreruptoare rapide, moderne, în reţeaua de alimentare;
b) gruparea sarcinilor mari cât mai departe posibil de sursa de alimentare;
c) gruparea sarcinilor mari cât mai aproape posibil de sursa de alimentare;
d) utilizarea de instalaţii de tip RAR sau AAR.
1.58.- Influenţa sarcinilor constituite din motoare mari asupra golurilor de tensiune poate fi redusă prin:
a) utilizarea de întreruptoare rapide, moderne, în reţeaua de alimentare;
b) utilizarea de dispozitive “soft starter”;
c) utilizarea de dispozitive moderne de protecţie la supracurent;
d) utilizarea de motoare cu viteză nominală de rotaţie mai redusă.
1.59.- O măsură adecvată pentru eliminarea golurilor de tensiune la nivelul echipamentelor, în special
în cazul sarcinilor mici, este:
a) utilizarea unui transformator de separare;
b) utilizarea unui UPS;
c) utilizarea unui dispozitiv de tip “soft starter”;
d) utilizarea de filtre pasive sau active.
1.60.- O soluţie simplă de reducere a susceptibilităţii echipamentelor electronice la goluri de tensiune

se poate obţine prin utilizarea unui condensator de filtrare în partea de alimentare a echipamentului.
Acesta soluţie, care depinde de parametrii condensatorului, reduce goluri de tensiune cu durata de
aproximativ:
a) (0,01 - 1) s;
b) (1 - 10) s;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

29
c) (10 - 100) s;
d) < 1 minut.
1.61.- Sistemul de automatizare “întreruptor de şuntare” se utilizează:

a) în reţelele electrice de MT în cablu cu neutrul izolat;
b) în reţelele electrice de MT aeriene cu neutrul tratat prin bobină de compensare;
c) în reţelele electrice de MT aeriene cu neutrul tratat prin rezistor;
d) în reţelele electrice de MT în cablu cu neutrul tratat prin rezistor.
1.62.- Prin utilizarea sistemului de automatizare “întreruptor de şuntare” se reduce la utilizatorii

conectaţi la joasă tensiune:
a) numărul de goluri de tensiune;
b) numărul de scurtcircuite monofazate;
c) numărul de întreruperi de tensiune de scurtă durată;
d) numărul de întreruperi de tensiune de lungă durată.
1.63.- Prin utilizarea sistemului de automatizare “întreruptor de şuntare” se elimină la utilizatorii

conectaţi la joasă tensiune:
a) defectele monofazate permanente;
b) defectele trifazate permanente;
c) defectele monofazate trecătoare;
d) defectele trifazate trecătoare.
1.64.- Prin utilizarea sistemului de automatizare “întreruptor de şuntare” se reduce numărul de

întreruperi de scurtă durată a consumatorilor conectaţi la joasă tensiune cu circa:
a) 50 %);
b) 99 %);
c) 75-90 %);
d) 99,99 %).
1.65.- Pentru evaluarea corectă a unui gol sau a unei întreruperi de tensiune este necesar să se
determine valoarea efectivă a tensiunii:
a) pe durata unei perioade (T);
b) pe durata unei semiperioade (T/2);
c) pe durata a cinci perioade (5T);
d) pe durata a zece perioade (10T).
1.66.- Valoarea de bază utilizată la măsurarea golurilor de tensiune este:

a) valoarea efectivă pe o jumătate de perioadă;
b) valoarea efectivă pe o perioadă;
c) tensiunea nominală; Cred ca măcar una dintre întrebările 1.65,
d) tensiunea de funcţionare. 1,66, 1.67, 1.68 ar trebui eliminată
1.67.- Echipamentele de monitorizare a golurilor şi întreruperilor de scurtă durată trebuie să asigure:

a) măsurarea valorii efective pe o perioadă a tensiunii alternative;
b) măsurarea valorii de vârf a tensiunii;
c) evaluarea limitelor de variaţie a tensiunii;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

30
d) măsurarea valorii efective pe o jumătate de perioadă a tensiunii alternative.
1.68.- Aparatele folosite pentru măsurarea şi monitorizarea golurilor şi/sau întreruperilor de scurtă
durată trebuie să permită:
a) evaluarea frecvenţei de variaţie a tensiunii;
b) măsurarea valorii efective pe un interval de 10 perioade a tensiunii de alimentare;
c) măsurarea valorii efective pe o jumătate de perioadă a tensiunii alternative;
d) măsurarea valorii efective pe o perioadă a tensiunii alternative.
1.69.- Tensiunea de referinţă la măsurarea golurilor în reţeaua de distribuţie se alege în funcţie de:
a) tensiunea nominală a reţelei;
b) efectele asupra receptoarelor consumatorilor;
c) valorile curenţilor de scurtcircuit;
d) tipul reţelei de alimentare (cablu, linie aeriană).
1.70.- Tensiunea de referinţă pentru evaluarea golurilor de tensiune, în reţelele electrice de distribuţie,
poate fi aleasă ca:
a) tensiunea cea mai ridicată a echipamentelor;
b) tensiunea cea mai ridicată a reţelei;
c) tensiunea declarată;
d) tensiunea maximă în nodul analizat.
1.71.- Pragurile de start şi de stop/sfârşit pentru măsurarea golului sunt definite pentru a permite:
a) luarea în consideraţie a incertitudinii de măsurare;
b) luarea în consideraţie a defazajului între evenimentele pe cele trei faze;
c) luarea în consideraţie a transferului informaţiilor prin lanţul de măsurare;
d) evaluarea duratei golurilor de tensiune.
1.72.- Diferenţa între valoarea pragului de stop/sfârşit şi valoarea pragului de start pentru măsurarea
golurilor de tensiunea poartă denumirea de:
a) tensiune declarată;
b) tensiune de referinţă;
c) tensiune de seviciu;
d) tensiune de histerezis.
1.73.- Valoarea uzuală pentru tensiunea de histerezise este de:

a) 1-2 % din tensiunea nominală;
b) 1-2 % din tensiunea declarată de intrare;
c) 4-5 % din tensiunea declarată de intrare;
d) 1-2 % din tensiunea de serviciu.
1.74.- Un gol de tensiune nesimetric într-un nod al reţelei poate fi evaluat utilizând:
a) un echipament multicanal;
b) un echipament monocanal;
c) două echipamente monocanal;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

31
d) trei echipamente monocanal.
1.75.- Utilizarea echipamentelor multicanal este indicată la analiza:

a) golurilor trifazate ca evenimente specifice unui nod din reţeaua electrică trifazată;
b) golurilor trifazate din mai multe puncte de măsurare;
c) golurilor trifazate ca un evenimente specifice fiecărei faze;
d) golurilor simultan cu alte tipuri de evenimente.
1.76.- La determinarea în montaj indirect, forma înregistrată a golului depinde de:

a) caracteristica de transfer a transformatorului de măsurare de tensiune;
b) caracteristica de transfer a transformatorului de măsurare de curent electric;
c) frecvenţa tensiunii de alimentare;
d) setarea tensiunii de separare.
1.77.- Evaluarea calităţii energiei electrice din punctul de vedere al golurilor de tensiune şi al
întreruperilor de scurtă durată se face pe un interval de:
a) o zi;
b) o săptămână;
c) o lună;
d) un an.
1.78.- În evaluarea calităţii energiei electrice din punctul de vedere al golurilor de tensiune trebuie să
se ia în considerare:
a) amplitudinile şi duratele golurilor;
b) amplitudinile, tipul şi duratele golurilor;
c) amplitudinile golurilor, duratele şi frecvenţa de apariţie;
d) amplitudinea tensiunii, durata golurilor şi frecvenţa de apariţie.
1.79.- Curba CBEMA prezintă:

a) valorile şi duratele golurilor şi întreruperilor de tensiune admise în reţea;
b) valorile admise de echipamentele IT pentru variaţiile tensiunii în funcţie de durata variaţiei;
c) golurile şi întreruperile de tensiune apărute în reţea;
d) valorile admise ale golurilor de tensiune şi întreruperilor.
1.80.- Metodele de analiză statistică a golurilor se referă la:

a) probabilităţile de apariţie a unei mărimi peste o anumită valoare;
b) probabilităţile de apariţie a unei gol de tensiune, de o anumită mărime;
c) probabilităţile de apariţie a unei gol de tensiune, de o anumită mărime şi durată;
d) probabilităţile de apariţie a unei tensiuni, de o anumită mărime şi durată.
1.81.- Indicatorul frecvenţă medie de întrerupere la nivel de sistem SARFI este definit ca:
a) raportul dintre numărul total al consumatorilor conectaţi la sistem şi numărul total al
consumatorilor întrerupţi;
b) raportul dintre numărul total al consumatorilor care au suportat o variaţie de tensiune (de
exemplu un gol de tensiune) şi numărul total al consumatorilor conectaţi la sistem;
c) raportul dintre numărul total al consumatorilor care au suportat o variaţie de tensiune (de
exemplu un gol de tensiune) şi numărul total al consumatorilor întrerupţi;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

32
d) raportul dintre numătul total al consumatorilor întrerupţi şi numărul total al consumatorilor

conectaţi la sistem.
1.82.- SIARFIx , SMARFIx , STARFIx reprezintă indicatorii de frecvenţă medie a variaţiilor de tensiune,
de exemplu goluri de tensiune de amplitudinea/adâncimea x (în ordine):
a) instantanee, momentane, temporare;
b) interne, monofazate, temporare;
c) instantanee, monofazate, temporare;
d) instantanee, monofazate, trifazate.
1.83.- Indicatorul Eg se referă la:

a) energia transmisă receptorului pe durata golului;
b) energia necesară compensării efectelor unui gol de tensiune;
c) energia medie a golurilor în reţea;
d) energie nelivrată pe durata golului.
1.84.- Indicatorul frecvenţă medie de întrerupere la nivel de sistem SAIFI este definit ca:
a) raportul dintre numărul total al consumatorilor conectaţi la sistem şi numărul total al
consumatorilor întrerupţi;
b) raportul dintre numărul total al consumatorilor care au suportat o variaţie de tensiune şi
numărul total al consumatorilor conectaţi la sistem;
c) raportul dintre numărul total al consumatorilor care au suportat o variaţie de tensiune şi
numărul total al consumatorilor întrerupţi;
d) raportul dintre numătul total al consumatorilor întrerupţi şi numărul total al consumatorilor
conectaţi la sistem.
1.85.- Indicatorul de energie al golurilor SEI este utilizat pentru:

a) evaluarea performanţelor circuitului de alimentare;
b) calculul facturii pentru energia nelivrată;
c) stabilirea tensiunii de referinţă;
d) determinarea pierderilor de energie electrică în reţeaua consumatorului.
1.86.- Indicatotorul frecvenţa medie de întrerupere la nivel de sistem este:

a) ASIFI;
b) SAIDI;
c) CAIDI;
d) CAIFI.
1.87.- Indicatotorul durata medie de întrerupere la nivel de sistem este:

a) ASIFI;
b) SAIDI;
c) CAIDI;
d) CAIFI.
1.88.- Indicatotorul frecvenţa medie de întrerupere de lungă durată la nivelul consumatorului întrerupt este:
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

33
a) ASIFI;
b) SAIDI;
c) CAIDI;
d) CAIFI.
1.89.- Indicatotorul durata medie de întrerupere la nivelul consumatorului întrerupt este:

a) ASIFI;
b) SAIDI;
c) CAIDI;
d) CAIFI.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

34
Modul 2 - ARMONICE ŞI INTERARMONICE

2.1.- O armonică de tensiune este:
a) o caracteristică a alimentării cu tensiune continuă;
b) o componentă a curbei de tensiune perfect sinusoidale;
c) o componentă a dezvoltării în serie Fourier a curbei periodice de tensiune cu o frecvenţă
multiplu întreg al frecvenţei componentei fundamentale;
d) o caracteristică a unui regim tranzitoriu.
2.2.- O interarmonică de tensiune este:

a) o caracteristică a alimentării cu tensiune continuă;
b) o componentă a curbei de tensiune perfect sinusoidale;
c) o armonică a unei tensiuni periodice având o frecvenţă situată între frecvenţele altor armonici
ale tensiunii respective;
d) o componentă sinusoidală a unei curbe de tensiune periodice având o frecvenţă diferită de un
multiplu întreg al frecvenţei componentei fundamentale.
2.3.- O curbă sinusoidală este complet determinată dacă i se cunoaşte:

a) numai perioada;
b) perioada, unghiul de fază şi frecvenţa;
c) amplitudinea, frecvenţa şi unghiul de fază;
d) pulsaţia, valoarea efectivă şi perioada.
2.4.- Pentru a defini complet o curbă nesinusoidală este suficient să se cunoască:

a) numai spectrul de amplitudini ale armonicelor componente;
b) numai spectrul de unghiuri de fază (spectrul de faze) ale armonicelor componente;
c) atât spectrul de amplitudini, cât şi cel de faze ale armonicelor componente;
d) perioada curbei analizate.
2.5.- Unui condensator linear, având capacitatea C = 10 μF, i se aplică, la borne, o tensiune
nesinusoidală care conţine armonica 25 cu amplitudinea de 1% din cea a tensiunii fundamentale:
u( t )  230 2  sin( t )  2,3 2  sin( 25t   6 )
Armonica 25, conţinută în curentul electric deformat care va circula în condensator, are faţă de
fundamentala curentului, valoarea:
a) 1 %
b) 2,5 %
c) 25 %
d) nu poate fi calculată; mai sunt necesare informaţii.
2.6.- Determinarea curentului într-o reţea cu elemente liniare R, L, C, alimentată cu o tensiune alternativă
nesinusoidală:
a) se face după legi şi teoreme diferite de cele pentru regimul sinusoidal;
b) nu se poate calcula;
c) se face aplicând numai anumite legi şi teoreme valabile pentru regimul sinusoidal;
d) se face aplicând aceleaşi legi şi teoreme valabile pentru regimul sinisoidal (aplicând teorema
superpoziţiei şi considerând fiecare armonică în parte).
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

35
2.7.- În regim nesinusoidal, rezonanţele de tensiune se realizează:

a) în circuite cu R şi L;
b) în circuite cu R şi C;
c) în circuite cu L şi C;
d) nu se pot produce rezonanţe în acest regim.
2.8.- Condiţia de rezonanţă la o anumită armonică se obţine pentru armonica h determinată de relaţia
(L şi C- inductivitatea şi, respectiv, capacitatea circuitului,  - pulsaţia armonicei fundamentale, Zh –
impedanţa armonică de rang h, Yh – admitanţa armonică de rang h) :
1
a) h L 
h C
1
b) h L  0
h C
c) Zh = 0
d) Yh = 
2.9.- Valoarea efectivă a curentului electric nesinusoidal

i(t )  15 2  sin(t   8)  8 2  sin(3t   6) , este:
a) 17 A;
b) 23 A;
c) 7 A;
d) nu sunt suficiente informaţii pentru a putea fi calculată.
2.10.- Se dă curentul electric:

i( t )  12 2  sin( t   6 )  6 2  sin( 3t   4 )  4 2  sin( 7t   3 )
Valoarea efectivă a acestui curent nesinusoidal este:
a) 12 A
b) 14 A
c) 22 A
d) pentru a fi calculată este nevoie de informaţii suplimentare.
2.11.- Factorul de vârf a unei mărimi periodice este:

Ymax Amax
a) f v  (respectiv );
Ymed Aaverage
Yef Arms
b) f v  (respectiv );
Ymax Amax
Ymed A
c) f v  (respectiv average );
Yef Arms
Ymax A
d) f v  (respectiv max ).
Yef Arms
2.12.- Factorul de formă a unei mărimi periodice este:
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

36
Ymax Amax
a) f f    (respectiv );
Ymed Aaverage
Yef Arms
b) f f    (respectiv );
Ymed Aaverage
Ymed A
c) f f    (respectiv average );
Yef Arms
Ymax A
d) f f    (respectiv max ).
Yef Arms
2.13.- Factorul de vârf al unei curbe sinusoidale este:

a) 1,11;
b) 1,41;
c) 1,73;
d) 2,0.
2.14.- Factorul de formă al unei curbe sinusoidale este:

a) 1,11;
b) 1,41;
c) 1,73;
d) 2,0.
2.15.- O curbă nesinusoidală are întotdeauna factorul de vârf egal cu:

a) 1,11;
b) 2;
c) 2 ;
d) poate avea o valoare oarecare.
2.16.- O curbă nesinusoidală are întotdeauna factorul de formă egal cu:

a) 1,11;
b) 2;
c) 2 ;
d) poate avea o valoare oarecare.
2.17.- Evaluarea existenţei unui regim nesinusoidal se poate face în mod simplu determinând:
a) valoarea efectivă a mărimii măsurate;
b) componenta continuă a mărimii alternative măsurate;
c) amplitudinea mărimii măsurate;
d) factorul de vârf al mărimii alternative măsurate.
2.18.- In conformitate cu teoria lui C.Budeanu, se consideră că un curent electric este deformat dacă:
a) este nesinusoidal şi nestaţionar;
b) este nesinusoidal şi periodic;
c) are o variaţie oarecare, neperiodică;
d) este sinusoidal dar nestaţionar.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

37
2.19.- Prezenţa armonicei de rang 3 în fază cu armonica fundamentală determină:

a) o curbă ascuţită;
b) o curbă aplatisată;
c) o curbă cu componentă continuă;
d) o curbă neperiodică.
2.20.- Prezenţa armonicei de rang 3 în opoziţie de fază cu armonica fundamentală determină:

a) o curbă ascuţită;
b) o curbă aplatisată;
c) o curbă cu componentă continuă;
d) o curbă neperiodică.
2.21.- O tensiune deformată, cuprinzând numai armonica fundamentală şi armonicele de rang 5 şi 7

determină în circuit cu elemente neliniare un curent electric ce cuprinde:
a) numai armonice cu rang 5 şi 7;
b) numai armonice cu rang peste 5;
c) tot spectrul de armonice;
d) numai armonica fundamentală.
2.22.- Armonica de rang 5 crează într-un sistem trifazat:

a) componentă de secvenţă zero;
b) componentă de secvenţă pozitivă;
c) componentă de secvenţă negativă;
d) armonicile de rang ridicat nu crează sisteme de componente simetrice.
2.23.- Pentru o curbă a curentului electric defazată în urma curbei de tensiune, armonicele pot fi situate:
a) numai în cadranul 4;
b) numai în cadranul 1;
c) numai în cadranele 1 şi 4;
d) în toate cadranele.
2.24.- Nivelul de distorsiune a tensiunii la bornele unei sarcini neliniare depinde de:
a) curentul de scurtcircuit al sursei de alimentare şi puterea sarcinii;
b) curentul de scurtcircuit al sursei de alimentare şi nu depinde de puterea sarcinii;
c) nu depinde de curentul de scurtcircuit al sursei de alimentare;
d) nu depinde de puterea sarcinii.
2.25.- Distorsiunea admisibilă de curent electric depinde de:

a) valoarea efectivă a reziduului deformant al curentului electric;
b) amplitudinea curentului electric de sarcină;
c) raportul dintre Isc / Isarcină;
d) valoarea efectivă a curentului electric.
2.26.- Curentul de scurtcircuit trifazat, măsurat la barele unei staţii de 110 kV este de 11000 A.
Puterea de scurtcircuit rezultă circa:
a) 500 MVA;
b) 1000 MVA;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

38
c) 2000 MVA;
d) 4000 MVA.
2.27.- In cazul unui curent electric nesinusoidal, rezultat în urma aplicării unei tensiuni sinusoidale,
faza unghiulară a curentului electric:
a) este unghiul dintre fazorul de tensiune şi cel de curent electric;
b) reprezintă întârzierea temporală a curentului electric faţă de tensiune;
c) nu poate fi definită;
d) depinde de compoziţia spectrală a curentului electric.
2.28.- Valorile componentelor spectrale în cazul unei curbe dreptunghiulare:

a) descresc cu rangul armonicei;
b) cresc cu rangul armonicei;
c) variază cu rangul armonicei într-un mod neregulat;
d) sunt de valoare constantă, independent de rangul armonicei.
2.29. - Puterea instantanee în regim sinusoidal:

a) se defineşte ca mărime medie pe o perioadă a tensiunii aplicate;
b) este constantă în mod permanent;
c) variază cu frecvenţă dublă faţă de cea a tensiunii de alimentare;
d) este o mărime cu variaţie sinusoidală.
2.30.- Puterea activă în circuit se determină ca:

a) valoarea medie a puterii instantanee, pe intervalul de timp analizat;
b) valoarea medie pătratică a puterii instantanee, pe intervalul de timp analizat;
c) valoarea maximă a puterii instantanee;
d) valoarea efectivă a puterii instantanee.
2.31.- La alimentarea cu tensiune sinusoidală a unui redresor, puterea reactivă (in sens Budeanu)
absorbită este:
a) nulă;
b) depinde de valoarea condensatorului din circuitul de tensiune continuă;
c) depinde de schema redresorului;
d) depinde de sarcina redresorului.
2.32.- Puterea reactivă în regim sinusoidal:

a) se defineşte ca valoare medie a puterii instantanee pe o perioadă;
b) este o mărime definită (deci convenţională);
c) este componenta pulsatorie a puterii instantanee;
d) este o mărime instantanee.
2.33.- Puterea aparentă în circuitul unui receptor corespunde în principal:

a) lucrului mecanic util dezvoltat în receptor;
b) solicitării termice a circuitelor receptorului; ATENTIE: Raspunsul corect este b) !
c) solicitării electrice a izolaţiei receptorului;
d) căderilor de tensiune în circuitul receptorului.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

39
2.34.- Cum se defineşte puterea activă în regim nesinusoidal ?

T
1
a) P 
T 0i  u  cos dt
n
b) P  U 0 I 0  U i I i cos i
1
c) P = U·I cos φ
n
d) P  U 0 I 0  U i I i sin i
1
2.35.- Cum se defineşte puterea reactivă (în sensul dat de C.Budeanu) în regim nesinusoidal ?
n
a) Q  U i I i sin  i
1
b) Q  S 2  P 2
c) Q = U·I sin φ
T
1
d) Q 
T 0 
i  u  sin  dt
2.36.- Ţinând seama de proprietăţile de conservare vectorială în regim nesinusoidal a puterilor:

a) Puterea aparentă este: S = P 2  D 2 ;
b) Puterea aparentă este: S = U·I;
c) Puterea aparentă este: S = Q 2  D 2 ;
d) Puterea aparentă este S= P + D+ jQ !!!!!!!!!
2.37.- Puterea activă de armonică 7 este generată de:

a) turbogeneratoare;
b) hidrogeneratoare;
c) consumatori neliniari;
d) reţele electrice.
2.38.- În condiţiile alimentării unui consumator cu tensiune alternativă, practic sinusoidală (THD < 2 %),
puterea negativă înregistrată pe unele armonice semnifică faptul că:
a) consumatorul respectiv este generator de putere activă pe frecvenţa respectivă (consumator cu
regim deformant);
b) indicaţiile aparatului de măsurare sunt false;
c) absoarbe putere activă pe armonice superioare;
d) este o defecţiune în funcţionarea consumatorului.
2.39. - La bornele unei sarcini electrice se aplică tensiunea sinusoidală u(t) = 230 2 sin ωt [V].
Sarcina electrică fiind nelineară, rezultă curentul electric nesinusoidal care are forma:
i(t) = 20 2 sin (ωt - π/3) + 10 2 sin (3ωt – π/3) [A]
Puterea activă corespunzătoare componentei fundamentale este:
a) 4600 W;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

40
b) 2300 W;
c) 6900 W;
d) 3450 W.
2.40. - Se aplică unei sarcini electrice nelineare tensiunea sinusoidală u(t) = 230 2 sin ωt [V] şi rezultă
curentul electric nesinusoidal i(t) = 20 2 sin (ωt - π/8) + 8 2 sin (3ωt – π/6) + 6 2 sin (5ωt – π/3)
[A]. Puterea activă corespunzătoare armonicei a cincea este:
a) 1380 W;
b) 690 W;
c) zero (nulă);
d) datele din enunţ nu sunt suficiente pentru a putea fi calculată.
2.41. - La bornele unei sarcini electrice nelineare se aplică tensiunea u(t) = 230 2 sin ωt [V].
Curentul electric care rezultă este nesinusoidal:i(t) = 10 2 sin (ωt - π/3) + 4 2 sin (3ωt – π/3) [A].
Puterea activă transferată sarcinii este:
a) 1610 W;
b) 2300 W;
c) 1150 W;
d) 920 W.
2.42. - O sarcină electrică are la borne tensiunea nesinusoidală:

u(t) = 230 2 sin ωt + 23 2 sin (3ωt – π/12) + 10 2 sin (5ωt – π/3) [V]
şi absoarbe curentul electric:
i(t) = 20 2 sin (ωt - π/3) + 10 2 sin (3ωt – π/3) + 6 2 sin (5ωt – π/6) [A]
Puterea reactivă corespunzătoare armonicei 5 este:
a) zero (nulă);
b) inductivă;
c) capacitivă;
d) nu sunt suficiente date pentru a fi calculată.
2.43. - O sarcină electrică are la borne tensiunea nesinusoidală:

u(t) = 230 2 sin ωt + 25 2 sin (3ωt – π/12) + 12 2 sin (7ωt – π/6) [V]
şi curentul electric:
a) capacitivă;
b) inductivă;
c) zero (nulă);
d) datele din enunţ nu sunt suficiente pentru a putea fi calculată.
2.44. - La bornele unei sarcini electrice se aplică tensiunea nesinusoidală:

u(t) = 230 2 sin ωt + 23 2 sin (5ωt – π/12) [V]
Rezultă curentul electric:
i(t) = 15 2 sin (ωt - π/16) +10 2 sin (3ωt – π/8) + 6 2 sin (5ωt – π/4) [A]
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

41
a) inductivă;
b) nulă (zero);
c) capacitivă;
d) nu sunt suficiente date pentru a putea fi calculată.
2.45.- În regim nesinusoidal, factorul de putere este definit pe baza:

a) unghiului de defazaj dintre curbele tensiunii şi curentului electric;
b) unghiului de defazaj dintre curbele armonicelor fundamentale ale tensiunii şi curentului
electric;
c) raportului dintre puterea activă şi puterea reactivă;
d) raportului dintre puterea activă şi puterea aparentă.
2.46.- Factorul de putere în regim deformant este:

P
a)   ;
S
Q
b)   cos unde   arctan ;
P
c) raportul dintre energia activă consumată şi energia aparentă;
P
d)
Q
2.47.- Curentul de magnetizare a unui transformator monofazat conţine:

a) componentă continuă;
b) armonică de rang 2;
c) armonică de rang 3;
d) armonică de rang 4.
2.48.- Curentul de magnetizare a unui transformator monofazat conţine:

a) componentă continuă;
b) numai armonici de rang par;
c) numai armonici de rang impar;
d) atât armonice de rang par cât şi armonice de rang impar, dintre care armonica de rang 3 este
foarte pronunţată.
2.49.- Cuptoarele cu arc electric de tensiune alternativă, în perioada de ardere stabilizată, generează:
a) numai componentă continuă;
b) numai armonice de rang par;
c) numai armonice de rang impar;
d) atât armonice de rang par cât şi armonice de rang impar.
2.50.- Redresoarele monofazate comandate, cu dublă alternanţă generează, în curba curentului

electric:
a) armonice de rang 2, 3 şi 4;
b) armonice de rang par;
c) armonice de rang impar;
d) atât armonice de rang par, cât şi armonice de rang impar.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

42
2.51.- La o instalaţie de redresare, armonicile h ce pot să apară în funcţie de numărul p de pulsuri sunt
(în care k este un număr întreg) :
a) h = k  p
b) h = k  p  1
c) h = k  (2p + 1)
d) h = p
2.52.- Locomotivele electrice echipate cu redresoare monofazate, dublă alternanţă, generează:

a) numai armonice de rang 3 şi 5;
b) armonice de rang par;
c) armonice de rang impar;
d) atât armonice de rang par, cât şi armonice de rang impar.
2.53.- Curenţii electrici în conductorul neutru sunt cauzaţi de:

a) sarcini dezechilibrate şi nu depind de neliniaritatea sarcinilor;
b) sarcini dezechilibrate sau/şi sarcini neliniare;
c) sarcinile neliniare nu influenţează curenţii în conductorul neutru;
d) sarcinile dezechilibrate nu influenţează curenţii în conductorul neutru.
2.54.- Odată cu creşterea frecvenţei, impedanţa unui rezistor:

a) descreşte;
b) creşte;
c) rămâne (teoretic) constantă;
d) creşte în cazul armonicelor şi scade în cazul interarmonicelor.
2.55.- Odată cu creşterea frecvenţei, impedanţa unui condensator:

a) descreşte;
b) creşte;
2.56.- Odată cu creşterea frecvenţei, impedanţa unei bobine:

a) descreşte;
b) creşte;
2.57.- La o frecvenţă dată, un circuit serie constituit dintr-un condensator cu impedanţa de 3 Ω şi o

bobină cu impedanţa de 4 Ω are o impedanţă totală de:
a) 1 Ω;
b) 5 Ω;
c) 7 Ω;
d) nici una din valorile de mai sus.
2.58.- La o frecvenţă dată, un circuit serie constituit dintr-un rezistor cu rezistenţa electrică de 3 Ω şi o
bobină cu impedanţa de 4 Ω are o impedanţă totală de:
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

43
a) 1 Ω;
b) 5 Ω;
c) 7 Ω;
d) nici una din valorile de mai sus.
2.59.- Alimentarea unei bobine cu miez dedin fier cu o tensiune periodică şi sinusoidală (considerând
r0), determină un flux:
a) periodic sinusoidal, defazat cu π/2 înaintea tensiunii;
b) nesinusoidal;
c) cu o perioadă diferită de cea a tensiunii aplicate;
d) periodic sinusoidal, defazat cu π/2 în urma tensiunii.
2.60.- Un bobină reală, cu caracteristică neliniară, alimentată cu tensiune practic sinusoidală

determină:
a) armonice în fază cu tensiunea aplicată;
b) armonice de rang 3 în opoziţie de fază cu tensiunea aplicată;
c) armonice în cadranul 4;
d) armonice în cadranul 2.
2.61.- Alimentarea unei bobine cu miez din fier cu o tensiune periodică şi sinusoidală (considerând
r0), determină un curent electric:
a) sinusoidal, în fază cu tensiunea;
b) sinusoidal, defazat cu π/2 în urma tensiunii;
c) nesinusoidal, conţinând numai armonici impare;
d) nesinusoidal, conţinând armonici pare şi impare.
2.62.- O bobină cu miez din fier conectată într-un circuit de tensiune alternativă constituie:
a) un element neliniar independent de regimul de funcţionare;
b) un element liniar la funcţionarea în regim nesaturat;
c) un element rezistiv;
d) un element capacitiv.
2.63.- O bobină cu ciclu histerezis important, alimentată cu tensiune alternativă sinusoidală, are
curentul electric:
a) sinusoidal;
b) nesinusoidal, în fază cu tensiunea;
c) nesinusoidal, defazat cu π/2 în urma tensiunii (în fază cu fluxul generat);
d) nesinusoidal, ce trece prin valoarea zero înaintea fluxului generat.
2.64.- Într-o bobină cu ciclu histerezis important, alimentată cu o tensiune alternativă U sinusoidală şi
notându-se cu  unghiul de defazare a curentului de magnetizare I faţă de fluxul generat, puterea în
circuit este:
a) U·I; Ar trebui explicat ce este unghiul de defazaj în regim nesinusoidal !
b) U·I·sin; Propunem renunţarea la întrebare pentru a evita confuziile referitoare la fază !!!!
c) U·I·cos;
d) zero.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

44
2.65.- O bobină cu miez din fier cu ciclu histerezis neglijabil, alimentată cu un curent electric
alternativ sinusoidal, generează un flux:
a) sinusoidal;
b) nesinusoidal, defazat cu π/2 înaintea curentului electric ;
c) nesinusoidal, cu trecere simultană prin zero cu curba curentului electric, conţinând armonice
impare în sinus;
d) nesinusoidal, în fază cu curentul electric, conţinând armonice pare şi impare.
2.66.- O bobină cu miez din fier cu ciclu histerezis neglijabil, alimentată cu un curent electric
alternativ sinusoidal, generează o tensiune:
a) sinusoidală;
b) nesinusoidală, în fază cu curentul electric;
c) nesinusoidală, în fază cu fluxul, conţinând armonice impare;
d) nesinusoidală, cu armonica de rang 3 în opoziţie de fază cu fundamentala.
2.67.- Prezenţa unei baterii de condensatoare la barele caracterizate de o tensiune sinusoidală, de la

care se alimentează un receptor cu caracteristică neliniară inductivă:
a) conduce la creşterea distorsiunii curentului electric absorbit din circuit;
b) determină reducerea distorsiunii curentului electric absorbit din circuit;
c) nu afectează distorsiunea curentului electric absorbit din circuit;
d) determină reducerea tensiunii la barele de alimentare.
2.68.- Conectarea în serie cu un receptor cu caracteristică neliniară a unei bobine:

a) determină amplificarea distorsiunii tensiunii de la barele de alimentare;
b) determină reducerea distorsiunii tensiunii de la barele de alimentare;
c) nu afectează distorsiunea tensiunii de la barele de alimentare;
d) determină creşterea tensiunii la barele de alimentare.
2.69.- În cazul unui transformator în gol, alimentat cu o tensiune sinusoidală:

a) fluxul rezultat şi curentul electric absorbit sunt sinusoidale;
b) fluxul rezultat este nesinusoidal şi curentul electric absorbit este sinusoidal;
c) fluxul rezultat este sinusoidal şi curentul electric absorbit este nesinusoidal.
d) fluxul rezultat este nesinusoidal şi curentul electric absorbit este nesinusoidal.
2.70.- Valorile componentelor spectrale în cazul unei curbe dreptunghiulare:

a) descresc cu rangul armonicii; ATENTIE: este similara cu 2.28 !!!!!!
b) cresc cu rangul armonicii;
c) variază cu rangul armonicii într-un mod neregulat;
d) sunt de valoare constantă, independent de rangul armonicii.
2.71.- Efectele armonicelor asupra reţelelor de transport şi distribuţie se manifestă prin:

a) pierderi de putere şi energie şi suprasolicitări ale izolaţiei electrice;
b) pierderi în fier şi suprasolicitări mecanice ale conductoarelor;
c) pierderi de putere, energie şi suprasolicitări mecanice ale conductoarelor;
d) nu au efecte negative.
2.72.- Apariţia puterilor deformante în reţeaua electrică determină:

www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

45
a) creşterea tensiunilor între faze;

b) creşterea pierderilor de putere activă în circuitele de alimentare;
c) creşterea factorului de putere la utilizator;
d) creşterea factorului de nesimetrie.
2.73.- Distorsiunea curentului electric din circuitul unei maşini electrice determină:
a) creşterea factorului de putere a maşinii;
b) creşterea cuplului la arborele maşinii;
c) supraîncălzirea înfăşurărilor maşinii;
d) încărcarea nesimetrică a maşinii.
2.74.- Într-o reţea electrică trifazată de JT, curenţii electrici de armonică de rang 3 de pe cele trei faze,
cu o valoare de 80 % din valoarea curentului electric pe fundamentală determină în conductorul
neutru:
a) un curent electric egal cu valoarea curentului de pe o fază;
b) un curent electric egal cu rădăcina pătrată din 2,4 ori valoarea curentului electric de pe o fază;
c) un curent electric egal cu inversul rădăcinii pătrate a 0,8 din valoarea curentului electric de pe o
fază;
d) un curent electric egal cu 240 % din valoarea curentului electric de pe o fază.
2.75.- Un receptor trifazat, montat în stea, are punctul comun racordat la conductorul neutru. Curenţii
pe faze sunt:
iA(t)= 2  I1  sin( t )  2  I 3  sin( 3t )
iB(t)= 2  I1  sin( t  2 3 )
iC(t)= 2  I1  sin( t  2 3 )  2  I 3  sin( 3t )
În acest caz:
a) valoarea efectivă a curentului din conductorul neutru este 3I3
b) curentul din conductorul neutru este nul
c) valoarea efectivă a curentului din conductorul neutru este I3
d) curentul din conductorul neutru nu poate fi evaluat deoarece nu sunt suficiente datele propuse
în enunţ.
2.76.- Un receptor monofazat este alcătuit dintr-un rezistor în serie cu o bobină (ambele fiind elemente
lineare). Curentul electric din circuit este sinusoidal şi are frecvenţa f = 50 Hz. Valoarea efectivă a
căderii de tensiune pe rezistor (UR) este egală cu cea a căderii de tensiune pe bobină (UL): UR = UL .
Presupunem că receptorul dat este parcurs de un curent sinusoidal de aceeaşi amplitudine cu cel
iniţial, dar de frecvenţă triplă (f3 = 3f = 150 Hz). Notăm valorile efective ale noilor căderi de tensiune
cu UR3 şi UL3 .
În noua situaţie avem:
a) UR3 < UL3
b) UR3 = UL3
c) UR3 > UL3
d) cu informaţiile date, nu se poate preciza relaţia dintre valorile efective.
2.77.- Un receptor monofazat este alcătuit dintr-un rezistor montat în paralel cu un condensator
(ambele fiind elemente lineare). Tensiunea aplicată la bornele ansamblului este sinusoidală şi are
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

46
frecvenţa f = 50 Hz. Valoarea efectivă a curentului electric prin rezistor (IR) este egală cu cea a
curentului electric din condensator (IC): IR = IC
Presupunem că receptorului dat i se aplică o tensiune sinusoidală de aceeaşi amplitudine cu cea a
tensiunii iniţiale, dar cu o frecvenţă de cinci ori mai mare (f5 = 5f = 250 Hz). Notăm modulele noilor
curenţi cu IR5 = IC5. În noua situaţie avem:
a) IR5 = IC5
b) IR5 > IC5
c) IR5 < IC5
d) cu informaţiile date, nu se poate preciza relaţia dintre valorile efective ale curenţilor.
2.78.- Armonicele de curent electric, având rang multiplu de trei, într-un circuit trifazat cu mărimi
simetrice, circulă în (se consideră că transformatoarele primesc în primar curenţii armonici):
a) infăşurările primare ale transformatoarelor trifazate stea-triunghi;
b) infăşurările secundare ale transformatoarelor trifazate stea-triunghi ;
c) infăşurările primare ale transformatoarelor trifazate triunghi-stea;
d) infăşurările primare secundare ale transformatoarelor trifazate triunghi-stea.
2.79.- Pierderile suplimentare într-un transformator cresc cu:

a) numai cu amplitudinea armonicei;
b) numai cu frecvenţa armonicei;
c) atât cu amplitudinea, cât şi cu frecvenţa armonicei;
d) nici una dintre acestea.
2.80.- Motoarele asincrone au probleme majore cu:

a) variaţiile de tensiune /flicker;
b) variaţiile lente ale frecvenţei tensiunii de alimentare;
c) armonicele de tensiune;
d) nici una dintre acestea.
7.81.- Utilizarea transformatoarelor stea-stea în locul transformatoarelor stea-triunghi are avantajul:

a) unui preţ mai redus al echipamentului;
b) eliminării armonicelor de rang multiplu de trei;
c) reducerii factorului de distorsiune al curentului electric absobit de utilizator;
d) limitării nivelului perturbaţiilor din reţeaua electrică de alimentare.
2.82.- Un rezistor linear este alimentat, de la reţeaua electrică, cu o tensiune sinusoidală având
amplitudinea constantă şi frecvenţa f=50 Hz. In circuitul da alimentare se introduce o simplă diodă în
serie cu rezistorul. Curentul electric care rezultă este:
a) neperiodic;
b) nesinusoidal şi neperiodic;
c) nestaţionar şi nesinusoidal;
d) nesinusoidal şi periodic
serie cu rezistorul. Curba curentului poate fi descrisă de o funcţie:
a) pară;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

47
b) periodică;
c) impară;
d) sinusoidală.
serie cu rezistorul. Se face analiza armonică a curentului electric din circuit. Seria Fourier care
rezultă:
a) conţine termenul liber (corespunzător frecvenţei f=0 Hz);
b) are numai componente interarmonice;
c) conţine atât componente armonice, cât şi interarmonice;
d) nu conţine termen liber.
amplitudinea constantă şi frecvenţa f=50 Hz. In circuitul da alimentare se introduce o punte
redresoare (alcătuită din diode) care permite redresarea ambelor alternanţe ale tensiunii sinusoidale
aplicate ansamblului „redresor-punte". In acest caz curba curentului electric din rezistor poate fi
descrisă de o funcţie:
a) pară;
b) impară;
c) neperiodică;
d) sinusoidală.
amplitudinea constantă şi frecvenţa f=50 Hz. In circuitul da alimentare se introduce o punte
redresoare (alcătuită din diode) care permite redresarea ambelor alternanţe ale tensiunii sinusoidale
aplicate ansamblului „redresor-punte". Pentru montajul descris se poate considera că perioada
curentului electric redresat este:
a) egală cu cea a tensiunii de alimentare;
b) dublă faţă de cea a tensiunii de alimentare;
c) jumătatea din cea a tensiunii de alimentare;
d) triplă faţă de cea a tensiunii de alimentare.
2.87.- Tensiunile armonice pot fi evaluate:

a) numai individual, prin amplitudinea lor relativă (Uh), raportată la tensiunea fundamentală
(U1);
b) numai global, prin factorul total de distorsiune armonică (THDU);
c) individual şi global, calculând (Uh/U1) si (THDU) pentru armonicele cu rangul cuprins între 2 si 40;
d) calculând individual (Uh/U1) pentru reţelele electrice de JT şi calculând global (THDU)
pentru reţelele electrice de MT.
2.88.- Valorile normate pentru fiecare tensiune armonică se referă la:

a) mărimi instantanee ale armonicei corespunzătoare;
b) mediile pe intervalul de 10 minute ale valorilor efective;
c) valori medii pe 10 minute realizate cu o probabilitate de 95 % pe durata unei săptămâni;
d) valori efective calculate pe o perioadă pentru armonica corespunzătoare.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

48
2.89.- Nivelurile admisibile cele mai mari pentru valorile individuale ale armonicelor de tensiune sunt:
a) pentru armonicile pare;
b) pentru armonica de rang 3;
c) pentru armonica de rang 5;
d) pentru armonicile impare.
2.90.- Factorul total de distorsiune se normează pentru:

a) tensiune;
b) curent electric;
c) tensiune în PCC;
d) curent electric în PCC.
2.91.- Factorul total de distorsiune (THD) se defineşte ca :

a) medie aritmetică a amplitudinilor armonicelor componente ;
b) medie ponderată cu rangul armonicei a valorilor efective ale armonicelor componente ;
c) medie pătratică a valorilor efective ale armonicelor componente raportată la fundamentală;
d) medie geometrică a valorilor efective ale armonicelor componente.
2.92. - Factorul total de distorsiune (THD) depinde de :

a) unghiul de fază al armonicelor componente;
b) amplitudinea armonicelor componente;
c) perioada armonicelor componente;
d) frecvenţa armonicelor componente.
2.93.- Pentru a calcula factorul total de distorsiune (THD) al unei curbe periodice nesinusoidale este
necesar să se cunoască:
a) unghiul de fază şi perioada armonicelor componente;
b) pulsaţia armonicelor componente;
c) spectrul de amplitudini al curbei;
d) spectrul de faze al curbei.
2.94.- În mod obişnuit, rangul maxim al armonicelor care sunt luate în consideraţie pentru evaluarea
indicatorilor care definesc calitatea energiei electrice, este:
a) 14;
b) 40;
c) 64;
d) 100.
2.95.- Factorul de distorsiune al curbei tensiunii la bare, într-un echipament de clasă A, se determină
conform normativelor actuale, pe baza primelor:
a) 16 armonice;
b) 40 armonice;
c) 64 armonice;
d) 128 armonice.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

49
2.96.- Factorul Total de Distorsiune Armonică este definit de relaţia (QN –valoarea nominală, Q1 –
valoarea componentei fundamentale, Qh –valoarea armonicei de rang h de tensiune sau de curent
electric):
Q
h 1
2
h
a) THD  ;
Q1
Q
h 1
2
h
b) THD  ;
QN
Q
h 1
2
h  Q12
c) THD  ;
Q1
Q
h 1
2
h  Q12
d) THD  ;
QN
2.97.- Factorul Total de Distorsiune Armonică este definit de relaţia (Q N –valoarea nominală, Q1 –
valoarea componentei fundamentale, Qh –valoarea armonicei de rang h de tensiune sau de curent
electric):
2
 Qh 
a) THD  
h 1  QN
 

;
2
 Qh 
b) THD 
h 1  Q1 

  ;
2
 Qh 
c) THD     ;
h 1  Q1 
2
 Qh 
d) THD   

h 1  QN



.
2.98.- Factorul de Distorsiune Total (THD), conform EN 50160, este:

40
(U
h 0
h )2
a) THD  ;
U1
U ef2  U12
b) THD  ;
U1
40
(U
h 1
h )2
c) THD  ;
U1
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

50
U ef2  U 12
d) THD  .
U ef
2.99.- Factorul total de distorsiune de curent electric contractat TDD (Current Total Demand
Distortion Factor) este definit de relaţia (I(h) –valoarea efectivă a armonicei de curent electric de rang
h, I(1) – valoarea efectivă a armonicei fundamentale, I(1u) – valoarea efectivă a armonicei fundamentale,
corespunzând puterii Su contractate, IN – valoarea nominală a curentului electric, I – valoarea efectivă
a curentului electric):
2
 I (h) 
40
a) TDDI  
  

h  2  I (1u ) 
;
2
 I (h) 
40
b) TDDI  
   ;

h  2  I (1) 
2
 I (h) 
40
c) TDDI  
h2  I N 
 ;
2
 I (h) 
40
d) TDDI  

h2  I 
 .

2.100. - Factorul total de distorsiune (THD) al curentului electric:

este:
a) 25 %;
b) 20%;
c) 15 %
d) cu datele din enunţ nu poate fi calculat.
2.101.- Factorul total de distorsiune de curent electric poate avea valoarea maximă egală cu:
a) 10 %;
b) 50 %;
c) 100 %;
d) .
2.102.- Factorul total de distorsiune de curent electric în conductorul neutru, în reţelele de joasă
tensiune, poate avea valoarea maximă:
a) ;
b) 1;
c) 2 ;
d) 3 .
2.103.- Factorul de distorsiune de curent electric poate avea numai valori:

a) cuprinse între 0 şi 1;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

51
b) peste 1;
c) cuprinse între 0 şi ;
d) sub 0,5.
2.104.- Aplicarea unei tensiuni nesinusoidale (THDU) unui condensator, conduce la obţinerea unui curent
electric nesinusoidal cu:
a) THDI < THDU;
b) THDI > THDU;
c) THDI = THDU;
d) în fază cu tensiunea aplicată a fiecărei armonice.
2.105.- Aplicarea unei tensiuni nesinusoidale (THDU) unei bobine fără fier, conduce la obţinerea unui curent
electric nesinusoidal cu:
a) THDI < THDU;
b) THDI > THDU;
c) THDI = THDU;
d) în fază cu tensiunea aplicată a fiecărei armonice.
2.106.- Aplicarea unei tensiuni nesinusoidale (THDU) unui rezistor, conduce la obţinerea unui curent electric
nesinusoidal cu:
a) THDI < THDU;
b) THDI > THDU;
c) THDI = THDU;
d) se obţine un curent sinusoidal.
2.107.- Factorul de distorsiune de curent electric al unui receptor cu caracteristică neliniară:

a) este funcţie de factorul de putere al receptorului;
b) este independent de puterea transformatorului de alimentare a barelor la care este conectat;
c) este independent de curentul de scurtcircuit la barele de alimentare;
d) este funcţie de curentul de scurtcircuit la barele de alimentare.
2.108.- Conform standardului EN 50160, în condiţii normale de funcţionare, factorul total de

distorsiune armonică (THD ) pentru tensiune trebuie să fie, pentru reţelele electrice de joasă şi medie
tensiune, mai mic sau egal cu:
a) 1 %;
b) 3 %
c) 5 %
d) 8 %.
2.109.- Conform reglementărilor din România, în condiţii normale de funcţionare, factorul total de
distorsiune armonică (THD) pentru tensiune trebuie să fie, pentru reţelele electrice cu Un ≥ 110 kV din
SEN, mai mic sau egal cu:
a) 1 %;
b) 3 %
c) 5 %
d) 8 %.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

52
2.110.- Nivelul admis al emisiilor perturbatoare ale consumatorilor este stabilit pe curba de curent
electric prin:
a) norme ale autorităţii de reglementare;
b) calcule proprii bazate de daune în sistemul energetic industrial;
c) calcule de alocare realizate de operatorul de distribuţie;
d) calcule privind pierderile active în reţelele electrice de distribuţie.
2.111.- Un consumator care determină perturbaţii armonice peste nivelul alocat:

a) este deconectat;
b) primeşte un tarif mai mare a energiei consumate;
c) furnizorul îşi ia măsuri în reţeaua proprie pentru asigurarea nivelului de calitate a energiei
electrice pentru ceilalţi consumatori;
d) furnizorul îl poate accepta provizoriu numai dacă nu este afectată calitatea energiei electrice.
2.112.- Agregarea consumatorilor perturbatori conduce la:

a) reducerea nivelului perturbaţiei totale faţă de suma perturbaţiilor;
b) creşterea nivelului perturbaţiei totale faţă de suma perturbaţiilor;
c) obţinerea unui nivel al perturbatiei egal cu suma perturbaţiilor;
d) creşterea pierderilor în reţeaua electrică industrială.
2.113.- Agregarea sarcinilor cu caracteristică neliniară determină:

a) reducerea factorului de putere global;
b) creşterea factorului de distorsiune global;
c) creşterea factorului de putere global;
d) creşterea puterii reactive globale absorbite.
2.114.- Deşi este larg utilizată, transformarea Fourier este folosită incorect în cazul analizei armonice
a mărimilor măsurate în reţeaua electrică deoarece:
a) mărimile sunt nesimetrice;
b) mărimile sunt nesinusoidale;
c) mărimile nu sunt periodice;
d) mărimile au o frecvenţă prea mare.
2.115.-Conform teoremei lui Shannon în cazul analizei Fourier a semnalelor eşantionate folosind
transformarea Fourier numerică (DFT) frecvenţa componentei spectrale maxime este:
a) egală cu frecvenţa de eşantionare;
b) dublă faţă de frecvenţa de eşantionare;
c) jumătate din frecvenţa de eşantionare;
d) nu există o relaţie între cele două frecvenţe.
2.116.- Valoarea „instantanee” a indicatorilor referitori la regimul nesinusoidal se obţine pe baza

determinărilor pe un interval de măsurare de:
a) 3 secunde;
b) 10 perioade;
c) 20 ms;
d) 10 minute.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

53
2.117.- Pentru evaluarea nivelului armonicelor individuale sunt analizate valorile agregate pe 10
minute realizate pe o săptămână, cu o probabilitate de:
a) 1 %;
b) 50 %;
c) 95 %;
d) 99 %.
2.118.- În conformitate cu procedura standardizată actuală, armonica fundamentală corespunde liniei

spectrale de rang:
a) 10;
b) 5;
c) 15;
d) 20.
2.119.- Conform procedurii standardizate, armonica de rang 3 corespunde liniei spectrale de rang:
a) 30;
b) 36;
c) 150;
d) 10.
2.120.- Pentru monitorizarea, pe durata unei săptămâni, a mărimilor curbelor deformate se iau în
consideraţie:
a) valorile agregate pe 10 minute;
b) valorile agregate pe 3 secunde;
c) valorile agregate pe o oră;
d) valorile „instantanee” pe 0,2 secunde.
2.121.- Se efectuează analiza armonică a unei curbe de tensiune (curent electric) din reţeaua electrică
(cu frecvenţa de 50 Hz) folosind transformarea Fourier. Dacă se doreşte ca rezoluţia spectrului de
armonice să fie de 5 Hz (în conformitate cu reglementările actuale) este necesar ca fereastra de
măsurarea să fie (T este perioada tensiunii reţelei electrice):
a) T;
b) 2 T;
c) 10 T;
d) 5 T,
2.122.- Se efectuează analiza armonică a unei curbe de tensiune (curent electric) din reţeaua electrică (cu
frecvenţa de 50 Hz) folosind transformarea Fourier. Dacă se doreşte ca rezoluţia spectrului de armonici să
fie de 1 Hz este necesar ca fereastra de măsurarea să fie(T este perioada tensiunii reţelei electrice):
a) 10 T
b) 5 T
c) 50 T
d) 20 T
2.123.- În cazul unei ferestre de eşantionare Tw = 5T (unde T este perioada tensiunii de alimentare)
frecvenţa minimă care poate fi indentificata în spectrul de frecvenţe este:
a) 1 Hz;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

54
b) 5 Hz;
c) 10 Hz;
d) 20 Hz.
2.124.- Pentu evaluarea nivelului de armonice sunt luate în consideraţie numai valorile valide ale
tensiunilor. Se consideră valoare validă dacă;
a) curba tensiunii măsurate are un factor de distorsiune sub 8%;
b) factorul de nesimetrie de tensiune este sub 2%;
c) în urma măsurătorii rezultă peste 1008 determinări pe 10 minute într-o săptămână.
d) valoarea măsurată nu intră în categoria golurilor, întreruperilor de scurtă şi lungă durată şi a
supratensiunilor;
2.125.- In reţelele electrice din Europa, o interarmonică (de tensiune sau de curent electric) este
componenta cu frecvenţa:
a) 100 Hz;
b) 125 Hz;
c) 150 Hz;
d) 200 Hz.
2.126.- Interarmonica de 40 Hz va modula purtătoarea de 50 Hz cu frecvenţa de:

a) 40/50 Hz;
b) 50/40 Hz;
c) 10 Hz;
d) 40 Hz.
2.127.- Fie un variator de tensiune alternativă (VTA) al cărui ciclu de lucru tl = 5T şi durata de
conducţie tc = 3T (M = 5, N = 3) unde T este perioada tensiunii de alimentare. Frecvenţa minimă a
componentei armonice a curentului electric este:
a) 50/3 Hz;
b) 100/3 Hz;
c) 10 Hz;
d) 4  50/3 Hz.
2.128.- Forma de semnal din figură (T =20 ms) conţine

componente de frecvenţa: ωt
a) 50/3 Hz;
b) 100 Hz;
c) 125 Hz;
d) 150 Hz.
2.1293.- Frecvenţa tensiunii reţelei electrice modulată de o interarmonică depinde de:

a) frecvenţa interarmonicei ;
b) amplitudinea interarmonicei ;
c) faza unghiulară a interarmonicei ;
d) componentele spectrale ale interarmonicei.
2.130.- Pentru a mări rezoluţia de determinarea a interarmonicelor de tensiune sau de curent electric:
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

55
a) este necesar să se mărească fereastra de eşantionare a curbei respective;

b) este necesar să se micşoreze fereastra de eşantionare;
c) nu are importanţă lărgimea ferestrei;
d) este necesară reducerea frecvenţei de eşantionare.
2.131.- Regimul nesinusoidal trebuie eliminat/redus, în principal pentru că:

a) produce variaţii mari de tensiune;
b) poate produce supratensiuni;
c) poate produce supracurenţi electrici;
d) determină o dimensionare şi o funcţionare neeconomică a instalaţiilor.
2.132.- Reducerea distorsiunilor de tensiune se realizeaza prin:
a) montarea de condensatoare;
b) montarea de bobine de compensare transversală;
c) montarea de filtre pasive sau active;
d) micşorarea curentului electric de scurtcircuit.
2.133.- Circuitele rezonante ale unui filtru pasiv absorbant prezintă, pentru armonica la care sunt
dimensionate o impedanţă:
a) infinită;
b) nulă;
c) capacitivă;
d) inductivă.
2.134.- La dimensionarea filtrelor pasive absorbante receptorul cu caracteristică neliniară este

considerat ca:
a) sursă de curent electric armonic;
b) sursă de tensiune armonică;
c) sursă de putere armonică;
d) sursă cu impedanţă armonică variabilă.
2.135.- La dimensionarea circuitelor rezonante ale filtrului pasiv absorbat se consideră:

a) tensiunea la bare nesinusoidală;
b) curentul electric prin circuitul rezonant sinusoidal, de frecvenţă corespunzătoare armonicei la
care este dimensionat;
c) curentul electric prin circuitul rezonant identic cu cel determinat de sursa de armonice;
d) tensiunea la bare sinusoidală.
2.136.- La dimensionarea unui circuit rezonant al unui filtru pasiv absorbat se impun condiţii privind:
a) solicitarea electrică şi termică a condensatorului din circuit;
b) solicitarea electrică şi termică a bobinei din circuit;
c) solicitarea electrică şi termică a sursei de armonice;
d) solicitarea electrică şi termică a bateriei pentru controlul factorului de putere.
2.137.- Controlul încadrării filtrului pasiv absorbant de armonice în reţeaua electrică a furnizorului
este necesar pentru:
a) a evita apariţia de rezonanţe în reţeaua electrică;
b) a controla curentul electric de scurtcircuit în reţeaua electrică;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

56
c) a controla nivelul tensiunii în reţeaua electrică;

d) a evita funcţionarea consumatorului în regim capacitiv.
2.138.- Filtrele pasive absorbante nu pot fi utilizate la consumatorii pur rezistivi deoarece determină:
a) rezonanţe în reţeaua electrică;
b) creşterea nivelului de distorsiune;
c) dificultăţi în reglarea protecţiilor prin relee;
d) funcţionarea în regim capacitiv a consumatorului.
2.139.- În circuitele cu convertoare de frecvenţă, filtrele inductive serie asigură:

a) limitarea fenomenelor de rezonanţă;
b) reducerea nivelului de distorsiune al curentului elecrtic absorbit;
c) reducerea costurilor sistemului de filtrare;
d) reducerea randamentului convertorului.
2.140.- Principalul avantaj al filtrelor active în raport cu filtrele pasive constă în faptul că:
a) sunt mai ieftine;
b) sunt mai simple;
c) sunt mai uşor de întreţinut;
d) sunt mai adaptabile.
2.141.- Un echipament PFC (Power factor corrector) asigură:

a) realizarea numai a factorului de putere setat;
b) realizarea numai a factorului de distorsiune impus;
c) realizarea factorului de putere setat şi a factorului de distorsiune impus;
d) controlul puterii reactive a consumatorului.
2.142.- Circuitele cu absorbţie de curent sinusoidal au aplicaţie:

a) la echipamentele cu putere peste 1 kW cu redresoare;
b) la echipamentele cu putere sub 1 kW cu redresoare;
c) la echipamentele cu receptoare pur rezistive;
d) la echipamentele cu caracteristică liniară.
2.143.- Filtrul antirepliere (antialiasing) are rol de:

a) filtru trece jos pentru componenta continuă;
b) filtru trece bandă pentru frecvenţa fundamentală;
c) filtru trece sus pentru frecvenţele corespunzătoare celor m eşantioane utilizate;
d) filtru trece jos pentru frecvenţele corespunzătoare celor m/2 eşantioane utilizate.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

57
Modul 3 - FLUCTUAŢII DE TENSIUNE / FLICKER

3.1.- Ce (fenomen) este la originea efectului de flicker ?
a) fluctuaţiile de tensiune;
b) întreruperile în alimentare;
c) puneri la pământ;
d) cuplarea unui consumator.
3.2.- Ce sunt fluctuaţiile de tensiune ?

a) o serie de întreruperi tranzitorii ale tensiunii în reţeaua de alimentare cu energie electrică;
b) o serie de goluri de tensiune succesive;
c) o serie de variaţii ale tensiunii efective cu caracter repetitiv, ciclice sau aleatorii care pot să
apară în punctele de conectare a unor sarcini mari sau fluctuante;
d) o serie de întreruperi de scurtă durată a tensiunii în reţeaua de alimentare cu energie electrică.
3.3.- Ce este efectul de flicke ?

a) fluctuaţiile bruşte de tensiune;
b) întreruperile în alimentare;
c) impresie de instabilitate a senzaţiei vizuale indusă de un stimul luminos a cărui luminanţă sau
distribuţie spectrală fluctuează în timp;
d) cuplarea unui consumator.
3.4.- Care din următoarele receptoare nu cauzează fluctuaţii de tensiune ?

a) în reţele de joasă tensiune: frigidere, ascensoare, aparate de sudare cu arc electric, unităţi de
aer condiţionat, ventilatoare;
b) în reţele de joasă tensiune: televizoare, aparate radio, fiare de calcat, cuptoare cu microunde;
c) în reţele de medie tensiune: pompe, locomotive electrice, laminoare, centrale eoliene;
d) în reţele de înaltă tensiune: cuptoare cu arc electric, laminoare.
3.5.- Care din următoarele nu generează flicker?

a) laminoarele de bandă rece;
b) cuptoare cu arc electric;
c) redresoare necomandate;
d) aparate de sudare cu arc electric.
3.6.- Frecvenţa fluctuaţiilor de tensiune poate avea o valoare cuprinsă între:

a) 0,5 Hz şi 49,5 Hz;
b) 0,5 Hz şi 25 Hz;
c) 0,5 Hz şi 50 Hz;
d) poate avea orice valoare, inclusiv peste 50 Hz.
3.7.- Care din următoarele afirmaţii este corectă ?

a) în reţele de joasă tensiune nu pot să apară fluctuaţii de tensiune;
b) instalaţiile şi procesele care generează interarmonice pot fi o sursă majoră de fluctuaţii de
tensiune;
c) fluctuaţiile de tensiune pot să apară numai în reţelele electrice de medie tensiune;
d) fluctuaţiile de tensiune pot să apară numai în reţelele electrice de medie şi înaltă tensiune.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

58
3.8.- Frecvenţa fluctuaţiilor de tensiune produse ca urmare a prezenţei unei interarmonice se

determină cu relaţia (unde f1 este frecvenţa fundamentală a tensiunii, fi este frecvenţa interarmonicei,
iar fh este frecvenţa celei mai apropiate armonice de interarmonica de frecvenţă fi):
c) f mod  f1  f h ;
c) f mod  f i  f1 ;
c) f mod  f i  f h ;
c) f mod  f1  f i .
3.9.- Tensiunea interarmonică cu frecvenţa 127 Hz produce modularea tensiunii fundamentale (50 Hz)
cu o frecvenţă de modulaţie egală cu:
a) 27 Hz;
b) 77 Hz;
c) 23 Hz;
d) 73 Hz.
3.10.- O sarcină electrică este alimentată prin intermediul unui redresor cu 24 pulsuri. În regim
staţionar de funcţionare (fără şocuri de putere) acest redresor ar putea fi o sursă de perturbaţii
generatoare de flicker ?
a) nu, deoarece regimul de funcţionare este staţionar;
b) da, deoarece se produc interarmonice;
c) nu, deoarece se produc numai armonice;
d) informaţiile date nu sunt suficiente pentru a răspunde la întrebare.
3.11.- Amplitudinea fluctuaţiilor de tensiune:

a) este proporţională cu valoarea curentului electric de scurtcircuit în nod;
b) este invers proporţională cu valoarea curentului electric de scurtcircuit;
c) nu depinde de valoarea curentului electric de scurtcircuit;
d) nu depinde de mărimea sarcinii.
3.12.- Amplitudinea fluctuaţiilor de tensiune:

a) este proporţională cu valoarea curentului electric de scurtcircuit în nod;
b) este proporţională cu valoarea variaţiei puterii sarcinii;
c) este invers proporţională cu nivelelul variaţiei puterii sarcinii;
d) nu depinde de mărimea sarcinii.
3.13.- Valoarea variaţiilor de tensiune cauzate de variaţia puterii reactive a sarcinii este:
a) proporţională cu valoarea puterii curentului electric de scurtcircuit în punctul de conectare a
unei sarcini fluctuante; ATENŢIE: este identică cu 3.11
b) invers proporţională cu valoarea puterii de scurtcircuit în punctul de conectare a unei sarcini
fluctuante;
c) independentă de puterea de scurtcircuit în punctul de conectare a unei sarcini fluctuante;
d) invers proporţională cu variaţia puterii reactive a sarcinii.
3.14.- Care este criteriul de acceptare, fără alte studii de racordare a unui consumator generator de
fluctuaţii de tensiune în PCC:
a) consumul de putere reactivă;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

59
b) consumul de putere activă;

c) curba de variaţie a sarcinii;.
d) raportul dintre puterea aparentă maximă consumata şi puterea de scurtcircuit în nodul de
racordare.
3.15.- De regulă, fluctuaţiile de tensiune nu crează probleme dacă raportul dintre puterea sarcinii
perturbatoare şi puterea de scurtcircuit a reţelei în PCC este (conform CEI 61000-3-7/2006):
a)  1 %
b)  2 %
c)  0,1 %
d) 0,5 %
3.16.- Cuantificarea nivelului fluctuaţiilor de tensiune (efectului de flicker) se face în prezent prin:
a) variaţia procentuală a tensiunii;
b) numărul de variaţii pe minut
c) doză de flicker;
d) indicatorii Pst şi Plt
3.17.- Valorile limită ale nivelului de flicker pe termen scurt (Pst) şi nivelului de flicker pe termen lung
(Plt) înseamnă:
a) valorile maxime ale acestor indicatori în orice perioadă de o săptămână;
b) valorile minime ale acestor indicatori în orice perioadă de o săptămână;
c) valorile medii ale acestor indicatori în orice perioadă de o săptămână;
d) valorile maxime pentru 95 % din timp în orice perioadă de o săptămână.
3.18.- Care standard internaţional reglementează valoarea limită pentru nivelul de flicker pe termen
lung pentru reţelele electrice de JT şi MT:
a) EN 50160;
b) IEC 61000-4-7;
c) IEC 61000-4-15;
d) IEC 61000-4-30
3.19.- Conform EN 50160, valoarea limită pentru nivelul de flicker pe termen lung (Plt) pentru reţelele
electrice de JT şi MT este:
a) 0,5
b) 0,8;
b) 1,0;
d) 1,2
3.20.- Care standard internaţional reglementează cerinţele de proiectare pentru echipamentele de

măsurare a fluctuaţiilor de tensiune:
a) EN 50160;
b) IEC 61000-4-7;
c) IEC 61000-4-15;
d) IEC 61000-4-30
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

60
3.21.- Care standard internaţional reglementează condiţiile de măsurare a nivelului de flicker:

a) EN 50160;
b) IEC 61000-4-7;
c) IEC 61000-4-15;
d) IEC 61000-4-30
3.22.- Flickermetrul permite măsurarea:

a) nivelului fluctuaţiilor de tensiune la bare;
b) frecvenţei de variaţie a fluctuaţiilor de tensiune;
c) nivelului senzaţiei de flicker la nivelul ochiului datorată fluctuaţiilor de tensiune;
d) probabilitatea de depăşire a abaterii de 10 % faţă de tensiunea nominală.
3.23.- Ochiul uman este cel mai sensibil la fluctuaţii ale fluxului luminos cu o frecvenţă de:
a) 7,9 Hz
b) 8,8 Hz;
c) 9,9 Hz;
d) 10,9 Hz
3.24.- Caracteristica de frecvenţă a unui flickermetru se bazează pe:

a) lampa cu incandescenţă de 230 V, 40 W;
b) lampa fluorescentă;
c) lampa cu incandescenţă de 230 V, 60 W;
d) lampa cu incandescenţă de 230 V, 18 W.
3.25.- Curba de iritabilitate defineşte:

a) relaţia dintre nivelul fluctuaţiilor de tensiune şi frecvenţa de variaţie a acestora, care
determină jena fiziologică;
b) relaţia dintre fluxul luminos şi tensiunea la bornele lămpii de referinţă, care determină jena
fiziologică;
c) relaţia dintre puterea absorbită de lampa de referinţă şi fluxul luminos al acesteia, care
determină jena fiziologică;
d) relaţia dintre nivelul variaţiilor fluxului luminos al lămpii de referinţă şi frecvenţa de variaţie
a acestora, care determină jena fiziologică.
3.26.- Curba de iritabilitate la fluctuaţii de tensiune, utilizată pentru evaluarea nivelului de flicker de
scurtă durată, corespunde valorii:
a) Pst = 0,35;
b) Pst = 0,92;
c) Pst = 1,0;
d) Pst = 1,1.
3.27.- Curba de Probabilitate Cumulată serveşte, conform normelor, la:

a) determinarea valorii maxime;
b) stabilirea probabilităţii de realizare a fiecărui semnal;
c) determinarea valorii cu o probabilitate stabilită;
d) determinarea valorii numerice.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

61
3.28.- Valorile instantanee de flicker sunt:

a) valorile tensiunii înregistrate la fiecare 10 minute;
b) valorile tensiunii înregistrate la fiecare 2 ore;
c) valorile eşantioanelor cu o frecvenţă de cel puţin 50 Hz;
d) valorile efective ale tensiunii măsurare la fiecare 10 ms.
3.29.- Determinarea nivelului de flicker pe termen scurt se face pe baza:

a) valorilor tensiunii înregistrate la fiecare 10 minute;
b) informaţiilor din Curba de Probabilitate Cumulată a valorilor instantanee de flicker;
c) valorilor ale eşantioanelor cu o frecvenţă de cel puţin 50 Hz;
d) valori efective a tensiunii măsurare la fiecare 10 ms.
3.30.- Curba de probabilitate cumulată pentru determinarea nivelului de flicker de scurtă durată se
determină pe baza valorilor instantanee de flicker înregistrate pe o durată de:
a) 200 ms;
b) 3 s;
c) 10 minute;
d) două ore.
3.31.- Indicatorul de flicker pe termen scurt Pst se determină pe un interval de măsurare de:
a) 1 minut;
b) 10 minute;
c) 1 oră;
d) 2 ore.
3.32.- Conform IEC 61000-4-30/2006, intervalul de agregare a rezultatelor obţinute din măsurători
pentru evaluarea nivelului flickerului de lungă durată este de:
a) 1 oră;
b) 1 zi;
c) 2 ore;
d) o săptămână.
3.33.- Nivelul de flicker pe termen lung se determină relaţia:

1 12 3
a) Plt  
12 i 1
Psti
1 12 2
b) Plt  
12 i 1
Psti
1 12 3
c) Plt  3 
12 i 1
Psti .
1 10 3
d) Plt  3 
10 i 1
Psti
3.34.- Monitorizarea nivelului de flicker are ca scop validarea soluţiilor pentru:

a) limitarea variaţiilor de tensiune de peste 10 % din tensiunea contractată;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

62
b) limitarea variaţiilor aleatorii de tensiune sub 10 % din tensiunea contractată;

c) controlul puterii reactive absorbite;
d) controlul nivelului de distorsiune al curbei de tensiune.
3.35.- Alocarea nivelului de perturbaţii pentru consumatorii perturbatori se face în funcţie de:
a) puterea contractată a consumatorilor;
b) nivelul daunelor determinate la receptoarele consumatorului;
c) costul echipamentelor pentru limitarea perturbaţiilor;
d) tipul consumatorului.
3.36.- Un echipament care are un nivel de emisie superior valorii admise de IEC 61000-3-3 poate fi
conectat la reţea dacă:
a) este o reţea protejată
b) este un echipament de clasă 3;
c) are acordul furnizorului şi impedanţa sistemului este mai mare decât impedanţa de referinţă;
d) are acordul furnizorului şi impedanţa sistemului este mai mică decât impedanţa de referinţă.
3.37.- Reducerea nivelului fluctuaţiilor de tensiune necesită:

a) conectarea receptoarelor perturbatoare într-o reţea protejată;
b) reducerea puterii nominale a transformatorului de alimentare a barei la care este conectat
receptorul perturbator;
c) creşterea puterii nominale a transformatorului de alimentare a barei la care este conectat
receptorul perturbator;
d) conectarea receptoarelor perturbatoare la o reţea de tensiune inferioară.
3.38.- Reducerea fluctuaţiilor de tensiune (nivelului de flicker) poate fi obţinută prin:

a) montarea de filtre pasive sau filtre active;
b) egalizarea sarcinilor pe cele trei faze;
c) controlul în timp real al puterii reactive absorbită de consumator din reţeaua de alimentare sau
creşterea puterii de scurtcircuit în nodul de alimentare;
d) montarea de condensatoare pentru îmbunătăţirea factorului de putere.
3.39.- Pentru limitarea efectului de flicker pot fi utilizate următoarele soluţii:

a) utilizarea filtrelor active de curent electric;
b) egalizarea sarcinilor electrice pe cele trei faze;
c) utilizarea filtrelor pasive absorbante;
d) compensarea în timp real a puterii reactive a consumatorului perturbator.
3.40.- În cazul cuptoarelor cu arc electric cu tensiune continuă în raport cu cele alimentate cu tensiune
alternativă, de aceeaşi putere:
a) scade nivelul de flicker;
b) creşte nivelul poluării audio;
c) creşte necesarul de putere reactivă;
d) scade intensitatea curentului în arcul electric, la aceeaşi putere a cuptorului.
3.41.- Pentru limitarea fluctuaţiilor de tensiune la barele unui consumator perturbator pot fi utilizate:
a) instalaţii pentru controlul automat al factorului de putere;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

63
b) compensatoare statice de putere reactivă (SVC);

c) compensatoare sincrone;
d) transformatoare de alimentare cu controlul automat al ploturilor.
3.42.- Care poate fi efectul unui compensator sincron cu reglaj de tensiune conectat într-un nod:
a) limitarea variaţiilor de putere reactivă;
b) reducerea numărului de fluctuaţii / minut;
c) stabilizarea tensiunii;
d) filtrarea armonicelor.
3.43.- Utilizarea bobinelor reglabile pentru controlul în timp real al puterii reactive are avantajul:
a) limitării distorsiunii armonice la nivelul barelor de alimentare;
b) unui timp de răspuns redus al sistemului de control;
c) că nu necesită utilizarea de baterii de condensatoare în circuit;
d) creşterii curentului de scurtcircuit la barele de alimentare.
3.44.- Dotarea motoarelor de acţionare a maşinilor de lucru cu sarcină variabilă, cu volant determină:
a) reducerea nivelului de flicker la pornirile repetate;
b) reducerea puterii active absorbită de motor;
c) reducerea fluctuaţiilor de tensiune la bare în funcţionare normală;
d) reducerea factorului de putere în funcţionare normală.
3.45.- Pentru limitarea fluctuaţiilor de tensiune determinate de pornirile dese ale motoarelor se pot
folosi:
a) scheme cu autotransformator;
b) scheme cu motoare asincrone cu rotor bobinat;
c) scheme cu SOFTSTARTER;
d) scheme cu motor sincron.
3.46.- Înlocuirea lămpilor cu incandescenţă cu lămpi cu descărcare în sodiu, în instalaţiile afectate de

fluctuaţii de tensiune, conduce la:
a) amplificarea efectului de flicker;
b) reducerea efectului de flicker;
c) menţinerea aceluiaşi nivel de flicker;
d) diferenţe în funcţie de puterea lămpii.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

64
MODUL 4 - SUPRATENSIUNI ŞI FENOMENE TRANZITORII

4.1.- In cazul unei reţele electrice cu neutrul izolat, punerea la pământ a unei faze:
a) determină, între fazele sănătoase şi pământ, o supratensiune temporară;
b) determină, între fazele sănătoase şi pământ, un impuls de comutaţie;
c) determină, între fazele sănătoase şi pământ, un impuls de tensiune care poate fi asimilat unui
impuls de trăsnet;.
d) nu produce determină supratensiuni între fazele sănătoase şi pământ.
4.2.- Tensiune cea mai ridicată a reţelei (Us) este:

a) valoarea efectivă a tensiunii între faze, prin care este denumită reţeaua şi la care se referă
unele caracteristici de funcţionare ale acesteia;
b) valoarea efectivă maximă a tensiunii între faze, care poate să apară în orice moment şi în
orice punct al reţelei, în condiţii normale de funcţionare;
c) valoarea efectivă maximă a variaţiile temporare ale tensiunii datorate unor condiţii anormale
din reţea, de tipul defectelor sau declanşărilor bruşte de sarcini importante;
d) valoarea maximă a variaţiile tranzitorii datorate manevrelor din reţea.
4.3.- Tensiune cea mai ridicată pentru echipament (Um)trebuie să fie:

a) mai mică decât tensiunea cea mai ridicată a reţelei;
b) mai mare decât tensiunea cea mai ridicată a reţelei;
c) cel puţin egală cu tensiunea cea mai ridicată a reţelei
d) nu se corelează cu tensiunea cea mai ridicată a reţelei.
4.4.- Supratensiune: orice tensiune, dependentă de timp, între un conductor de fază şi pământ sau între
conductoarele de fază a cărei valoare sau valori de vârf depăşesc (Us = tensiune cea mai ridicată a
reţelei, Um - tensiune cea mai ridicată pentru echipament):
a) Us · 2 / 3 şi respectiv Us · 2 ;
b) Um · 2 / 3 şi respectiv Um · 2 ;
c) Um · 3 / 2 , respectiv Um · 3 ;
d) Us · 3 / 2 , respectiv Us · 3.
4.5.- Supratensiunile temporare:

a) au o polaritate bine definită şi o durată foarte scurtă;
b) sunt oscilaţii, de regulă, puternic amortizate şi de scurtă durată;
c) sunt oscilaţii neamortizare sau slab amortizate şi au durată relativ mare;
d) afirmaţiile de mai sus nu sunt caracteristice acestei categorii de supratensiuni.
4.6.- Supratensiunile cu front lent:

www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

65
4.7.- Supratensiunile cu front rapid:

4.8.- Supratensiunile temporare pot fi asimilate din punctul de vedere al coordonării izolaţiei:
a) printr-o tensiune sinusoidală cu frecvenţa cuprinsă între 48 Hz şi 52 Hz şi durata de 60 s ;
b) printr-un impuls de comutaţie standardizat având durata până la vârf de 250 μs şi durata de
înjumătăţire de 2500 μs;
c) printr-un impuls de trăsnet standardizat având durata până la vârf de 1,2 μs şi durata de
d) printr-o tensiune standardizată compusă dintr-o tensiune sinusoidală de frecvenţă industrială
şi un impuls de comutaţie sau un impuls de trăsnet.
4.9.- Supratensiunile cu front lent pot fi asimilate din punctul de vedere al coordonării izolaţiei:
4.10.- Supratensiunile cu front rapid pot fi asimilate din punctul de vedere al coordonării izolaţiei:
4.11.- Tensiunea de ţinere este:

a) valoarea tensiunii de încercare care trebuie să se aplice, în condiţii specificate, în decursul
unei încercări de ţinere, în timpul căreia se admite un număr specificat de descărcări disruptive;
b) supratensiunea fază-pământ sau între faze care apare într-un punct dat al reţelei datorită unei
operaţii de comutare;
c) valoarea de vârf a unei tensiuni de impuls de comutaţie (trăsnet), aplicată în cursul
„încercărilor de impuls”, pentru care numărul de descărcări disruptive admis este zero;
d) valoarea tensiunii pe care trebuie să o suporte izolaţia unui echipament în orice condiţii de
funcţionare a acestuia.
4.12.- Frontul undei de impuls de comutaţie poate fi asimilat unei tensiuni oscilante:
a) care are frecvenţa f = 1 kHz;
b) cu frecvenţa f = 4 kHz;
c) având frecvenţa f = 100 Hz;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

66
d) nu se poate face această echivalare.
4.13.- Supratensiunea temporară: se repetă la 4.5

a) poate fi asimilată, din punct de vedere al coordonării izolaţiei, cu un impuls standardizat;
b) este utilizată pentru încercările cu impuls de tensiune de comutaţie;
c) se prezintă sub forma unor oscilaţii de tensiune neamortizate sau slab amortizate;
d) se foloseşte pentru a se stabili tensiunea cea mai ridicată a reţelei.
4.14.- Indicele cronokeraunic al unei zone este definit de:

a) numărul de ore de furtună cu descărcări electrice în decursul unui an, stabilit ca medie pe
baza observaţiilor metodologice pe cel puţin zece ani;
b) numărul de descărcări nor-pământ pe 100 km LEA şi an;.
c) numărul de zile de furtună cu descărcări electrice în decursul unui an;
d) numărul de descărcări nor-pământ pe 100 km2 şi an.
4.15.- Supratensiunile afectează, în mod direct, calitatea energiei electrice prin:

a) armonicele pe care le produc;
b) introducerea unei nesimetrii a tensiunii din reţea;
c) golurile şi/sau întreruperile de tensiune pe care le produc;
d) perturbaţiile interarmonice.
4.16.- Sistemele uzuale de măsurare a mărimilor de stare electrică într-o reţea electrică:
a) permit evaluarea supratensiunilor de trăsnet;
b) permit monitorizarea supratensiunilor de comutaţie;
c) permit evaluarea supratensiunilor temporare;
d) nu permit monitorizarea supratensiunilor.
4.17.- Curbele CBEMA (sau ITIC) se folosesc:

a) pentru evaluarea performanţelor sistemelor de monitorizare a supratensiunilor;
b) pentru monitorizarea stării izolaţiei liniilor electrice;
c) pentru aprecierea performanţelor la supratensiuni a echipamentelor electrice;
d) pentru evaluarea nivelului supratensiunilor.
4.18.- Încercările la tensiune de ţinere standardizate sunt efectuate pentru a se demonstra, cu un grad
de încredere convenabil, că:
a) tensiunea de ţinere reală a izolaţiei nu este mai mică decât tensiunea de ţinere specificată
corespunzătoare;
b) tensiunea cea mai ridicată a reţelei se încadrează în limitele stabilite;
c) valoarea maximă a variaţiile tranzitorii datorate manevrelor din reţea este sub limita admis de
norme;
d) amplitudinea impulsului de trăsnet care apare în reţea este sub nivelul acceptat.
4.19.- Toate tensiunile de ţinere la impuls se verifică:

a) numai la impulsuri de polaritate pozitivă;
b) la impulsuri combinate standardizate;
c) numai la impulsuri de polaritate negativă;
d) la impulsuri de ambele polarităţi.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

67
4.20.- Tensiune de ţinere statistică la impuls de comutaţie (trăsnet) este:

a) valoarea de vârf a unei tensiuni de impuls de comutaţie (trăsnet), aplicată în cursul
încercărilor de impuls, pentru care probabilitatea de ţinere este egală cu 90% ;
b) valoarea de vârf a unei tensiuni de impuls de comutaţie (trăsnet), aplicată în cursul
încercărilor de impuls, pentru care probabilitatea de ţinere este egală cu 2 % ;
c) valoarea de vârf a unei tensiuni de impuls de comutaţie (trăsnet), aplicată în cursul
încercărilor de impuls, pentru care probabilitatea de ţinere este egală cu 50%;
d) niciuna dintre mărimile definite mai sus.
4.21.- Tensiunile şi supratensiunile care solicită izolaţia trebuie să fie determinate ca amplitudine,
formă şi durată, printr-o analiză a reţelei, care include alegerea şi amplasarea dispozitivelor de
limitare a supratensiunilor. Pentru fiecare categorie de supratensiune, această analiză trebuie să
conducă la determinarea unei supratensiuni reprezentative. Supratensiunea reprezentativă poate fi
caracterizată prin:
a) o valoare maximă prezumată, sau un set de valori de vârf, sau o distribuţie statistică completă
a valorilor de vârf;
b) perioada impulsului de tensiune;
c) panta caracteristică a oscilaţiilor de tensiune;
d) frecvenţa impulsului de tensiune reprezentativ.
4.22.- Modul de efectuare al unui test standard:

a) depinde de tipul izolaţiei încercate (autoregeneratoare sau neautoregeneratoare);
b) depinde de laboratorul în care se efectuează testul;
c) nu depinde de tipul izolaţiei încercate;
d) depinde de intervalul orar al curbei de sarcină din ziua în care se realizează testul.
4.23.- Conform normelor de încercare, tensiunea disruptivă U50 reprezintă:

a) valoarea statistică a tensiunii care are probabilitatea 50% de a fi depăşită;
b) valoarea statistică a tensiunii care are probabilitatea 50% de a nu fi depăşită;
c) valoarea maximă a unei tensiunii standardizate, care, aplicată unei izolaţii de un număr de ori,
în 50 % din cazuri se produc descărcări disruptive;
d) o valoare care nu a fost enunţată mai sus.
4.24.- Solicitarea izolaţiei produsă de o supratensiune:

a) depinde de numai de panta supratensiunii;
b) depinde de numai de amplitudinea acesteia;
c) depinde de numai de polaritatea supratensiunii;
d) depinde de toţi cei trei parametrii indicaţi la punctele a) - c).
4.25.- Sursa supratensiunilor de comutaţie o constituie elementele reactive (bobine şi condensatoare)

prezente în instalaţiile electrice. Frecvenţa acestor supratensiuni depinde numai de capacităţile şi
inductivităţile acestor elemente reactive. Rezistenţa electrică a conductoarelor şi a rezistoarelor din
instalaţii contribuie la:
a) modificarea perioadei oscilaţiilor;
b) schimbarea pantei acestora;
c) modificarea duratei de existenţa a acestor supratensiuni;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

68
d) nu are nici o influenţă asupra oscilaţiilor tensiunii.
4.26.- Nocivitatea supratensiunilor temporare pentru un echipament poate fi evaluată:

a) folosind metoda de încercare „sus-jos” (up and down);
b) folosind curbele CBEMA (ITIC);
c) prin determinarea tensiunilor disruptive 50 %;
d) prin determinarea tensiunii de 2 %.
4.27.- Un condensator electric încărcat se descarcă pe un rezistor. In această situaţie:

a) frecvenţa oscilaţiilor care rezultă este cu atât mai mare cu cât rezistenţa este mai mică;
b) frecvenţa oscilaţiilor este cu atât mai mare cu cât capacitate este mai mare;
c) frecvenţa oscilaţiilor este cu atât mai mică cu cât rezistenţa este mai mică;
d) nu apar oscilaţii de tensiune.
4.28.- În conformitate cu standardele internaţionale (IEC) în vigoare, tensiunea de ţinere la impuls

pentru echipamentele electrice utilizate în instalaţiile electrice cu tensiunea nominală de 230/400 V este:
a) 4 kV;
b) 6 kV;
c) depinde de categoria echipamentelor, de exemplu pentru echipamentele din categoria IV
tensiunea de ţinere la impuls este de 6 kV;
d) depinde de categoria echipamentelor, de exemplu pentru echipamentele din categoria III
tensiunea de ţinere la impuls este de 2,5 kV.
4.29.- Nivelul de izolaţie nominal pentru echipamentele electrice de medie tensiune se defineşte prin:
a) tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie şi tensiunea nominală de ţinere la impuls
de trăsnet;
b) tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie şi tensiunea nominală de ţinere de scurtă
durată la frecvenţă insustrială;
c) tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet şi tensiunea nominală de ţinere de scurtă
durată la frecvenţă industrială;
a) tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie, tensiunea nominală de ţinere la impuls
de trăsnet şi tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială.
4.30.- Nivelul de izolaţie nominal pentru echipamentele electrice de 110 kV se defineşte prin:
a) tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie şi tensiunea nominală de ţinere la impuls
de trăsnet;
b) tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie şi tensiunea nominală de ţinere de scurtă
durată la frecvenţă insustrială;
c) tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet şi tensiunea nominală de ţinere de scurtă
durată la frecvenţă industrială;
a) tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie, tensiunea nominală de ţinere la impuls
de trăsnet şi tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială.
4.31.- Actualele descărcătoare cu rezistenţă variabilă asigură protecţia echipamentelor din instalaţiile
electrice împotriva:
a) supratensiunilor de trăsnet, supratensiunilor de comutaţie şi supratensiunilor temporare;
b) supratensiunilor de trăsnet şi supratensiunilor temporare;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

69
c) supratensiunilor de comutaţie şi supratensiunilor temporare;

d) supratensiunilor de trăsnet şi supratensiunilor de comutaţie.
4.32.- Descărcătoarele cu coarne:

a) pot fi utilizate oriunde în instaţiile electrice pentru protecţia acestora împotriva
supratensiunilor;
b) sunt recomandate pentru protecţia împotriva supratensiunilor de trăsnet a posturilor de
transformare de MT/JT;
c) sunt recomandate pentru a fi instalate pe intrările LEA în staţiile electrice;
d) nu se recomandă instalarea lor pe intrările LEA în staţiile electrice şi în vecinătatea posturilor
de transformare de MT/JT.
4.33.- Descărcătoarele utilizate pentru protecţia instalaţiilor electrice interioare de JT ale

consumatorilor sunt:
a) de parametrii standard, identice pentru întreaga reţea de JT;
b) împărţite pe clase, depinzând de locul de montare în instalaţii – descărcătoarele cu cel mai
bun nivel de protecţie (tensiune reziduală) şi cel mai mare curent de descărcare sunt instalate în
vecinătatea echipamentelor de protejat pentru a se asigura o protecţie mai eficientă a
echipamentelor respective;
c) împărţite pe clase, depinzând de locul de montare în instalaţii – descărcătoarele cu cel mai
bun nivel de protecţie (tensiune reziduală) şi cel mai mare curent de descărcare sunt instalate la
intrarea instalaţiilor electrice interioare;
d) nu este necesar să se utilizeze descărcătoare în instalaţiile electrice interioare dintr-o clădire.
4.34.- Dispozitivele de protecţie din clasa I de încercare sunt în general recomandate pentru protecţia:
a) intrărilor în clădiri dinspre Sistemele de Protecţie împotriva loviturilor de trăsnet;
b) instalaţiilor electrice de JT;
c) instalaţiilor de telecomunicaţii;
d) în toate situaţiile.
4.35.- Dispozitivele de protecţie din clasa II de încercare sunt în general recomandate pentru
protecţia:
a) intrărilor în clădiri dinspre Sistemele de Protecţie împotriva loviturilor de trăsnet;
b) instalaţiilor electrice de JT;
c) instalaţiilor de telecomunicaţii;
d) în toate situaţiile.
4.36.- Descărcătoarele de JT de categorie A sunt destinate:

a) tablourilor de distribuţie secundare, ale consumatorului;
b) tablourilor de distribuţie principale ale furnizorului de energie electrică;
c) protecţia reţelelor electrice ale furnizorului;
d) pentru amplasarea la prize de alimentare (racord) cu conductoare de protecţie PE.
4.37.- Descărcătoarele de JT de categorie C sunt destinate:

a) tablourilor de distribuţie secundare, ale consumatorului;
b) tablourilor de distribuţie principale ale furnizorului de energie electrică;
c) protecţia reţelelor electrice ale furnizorului;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

70
d) pentru amplasarea la prize de alimentare (racord) cu conductoare de protecţie PE.
4.38.- Protecţia împotriva supratensiunilor transferate din Sisteme de Protecţie (LSP) ale clădirilor
împotriva loviturilor directe de trăsnet se face prin:
a) instalarea de dispozitive de protecţie pe intrările în clădiri dinspre Sistemele de Protecţie
împotriva loviturilor de trăsnet;
b) instalarea de dispozitive de protecţie ori de câte ori conductoarele liniilor electrice traversează
frontiera dintre două Zone de Protecţie împotriva trăsnetelor (LPZ) învecinate;
c) instalarea de dispozitive de protecţie în vecinătatea echipamentelor electrice;
d) nu trebuie să se ia măsuri de protecţie în astfel de situaţii.
4.39.- Dispozitivele de protecţie pe bază de componente electronice (diode, tiristoare etc.) sunt în
principal utilizate pentru protecţia:
a) liniilor electrice de JT şi mai rar în cazul liniilor de telecomunicaţii;
b) liniilor de telecomunicaţii şi mai rar în cazul liniilor electrice de JT;
c) intrărilor în clădiri dinspre Sistemele de Protecţie împotriva loviturilor de trăsnet;
d) în orice situaţie, fără restricţii.
4.40.- Indicele keraunic al unei zone reprezintă:

a) numărul de ore de furtună cu descărcări electrice în decursul unui an, stabilit ca medie pe
baza observaţiilor metodologice pe cel puţin cinci ani;
b) numărul de zile de furtună cu descărcări electrice în decursul unui an, stabilit ca medie pe
baza observaţiilor metodologice pe cel puţin cinci ani;
c) numărul de zile de furtună cu descărcări electrice în decursul unui an, stabilit ca medie pe
baza observaţiilor metodologice pe cel puţin zece ani;
d) numărul de ore de furtună cu descărcări electrice în decursul unui an, stabilit ca medie pe
baza observaţiilor metodologice pe cel puţin zece ani.
4.41.- Standardele IEC 62305-1, IEC 62305-2, IEC 62305-3 şi IEC 62305-4 din 2006 se aplică la
proiectarea şi realizarea instalaţiilor de protecţie împotriva trăsnetelor pentru:
a) toate categoriilor de instalaţii şi structuri/construcţii;
b) instalaţii energetice (staţiilor şi liniilor energetice);
c) structuri, inclusiv instalaţiile, bunurile şi persoanele din acestea;
d) la reţele electrice de joasă tensiune şi medie tensiune.
4.42.- În România, la proiectarea şi realizarea protecţiei instalaţiilor energetice împotriva trăsnetelor

se aplică:
a) Standardele IEC 62305-1, IEC 62305-2, IEC 62305-3 şi IEC 62305-4 din 2006;
b) Standardele IEC 61024-1: 1990, IEC 61024-1-1:1993, IEC 61024-1-2:1998;
c) Normativul NTE 001/03/00;
d) Normativul I-20:2000.
4.43.- Protecţia instalaţiilor energetice împotriva trăsnetelor se realizează prin utilizarea de:
a) paratrăsnete clasice verticale (de tip tijă) sau/şi orizontale (conductoare de protecţie);
b) orice tip de paratrăsnete, inclusiv prin utilizarea de paratrăsnete neconvenţionale (paratrăsnete
radioactive, paratrăsnete cu declanşare electronică, paratrăsnete piezoelectrice, paratrăsnete cu
profile speciale);
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

71
c) paratrăsnete clasice şi paratrăsnete cu profile speciale;

d) paratrăsnete clasice şi paratrăsnete piezoelectrice.
4.44.- În cazul instalaţiilor energetice protejate prin paratrăsnete verticale sau orizontale
probabilitatea ca o lovitură de trăsnet să lovească un obiect aflat în zona de protecţie a unui
paratrăsnet (defect de ecran de protecţie) trebuie să fie:
a) > 10-3;
b) ≤ 10-3;
c) 0 (probabilitate de 100 % de protejare);
d) ≤ 10-4.
4.45.- Conform normelor, liniile electrice aeriene trebuie să fie protejate împotriva loviturilor directe
de trăsnet prin conductoare de protecţie în cazul:
a) reţelelor electrice cu tensiunea nominală > 110 kV;
b) reţelelor electrice cu tensiunea nominală > 1 kV;
c) tuturor reţelelor electrice, inclusiv de joasă tensiune;
d) reţelelor electrice cu tensiunea nominală  110 kV.
4.46.- Conform normelor, conductoarele de protecţie ale liniilor electrice aeriene trebuie legate la
prizele de pământ ale:
a) staţiilor electrice de capăt;
b) unor stâlpi ai LEA şi ale staţiilor de capăt;
c) tuturor stâlpilor LEA şi ale staţiilor de capăt;
d) nu este reglementat acest aspect.
4.47.- Conform normelor, pentru o rezistivitate a solului ≤ 100  m, rezistenţa electrică a prizelor de
pământ ale stâlpilor liniilor electrice aeriene trebuie să fie:
a) nu este reglementat acest aspect;
b) ≤ 10-2 ;
c) ≤ 15 ;
d) ≤ 10 .
4.48.- Conturnările inverse a izolaţiilor unei linii electrice aeriene se datoresc loviturilor directe de
trăsnet numai în:
a) conductoarele de fază ale LEA;
b) conductoarele de protecţie ale LEA;
c) stâlpii LEA;
d) conductoarele de protecţie sau în stâlpii LEA.
4.49.-Protecţia structurilor/construcţiilor împotriva loviturilor de trăsnet este în prezent reglementată

de:
a) IEC 61024 1, IEC 61024 1-1, IEC 61024 1-2;
b) IEC 60071-1, IEC 60071-2;
c) IEC 62305-1, IEC 62305-2, IEC 62305-3, IEC 62305-4;
d) IEC 60099-1, IEC 60099-4, IEC 60099-5, IEC 61643-1.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

72
4.50.- În conformitate cu IEC 62305-1:2006, sistemele de protecţie a construcţiilor împotriva

trăsnetelor sunt împărţite în:
a) 2 clase, care corespund Nivelurilor de Protecţie adoptate în acest standard pentru construcţii;
b) 3 clase;
c) 4 clase, care corespund Nivelurilor de Protecţie adoptate în acest standard pentru construcţii;
d) 6 clase, care corespund Nivelurilor de Protecţie adoptate în acest standard pentru construcţii.
4.51.- Valorile maximale ale parametrilor curentului de trăsnet care definesc Nivelul I de Protecţie au
fost stabilite considerându-se o probabilitate de:
a) 99,9 %;
b) 98 %;
c) 99 %;
d) 1 %.
4.52.- Un Sistem de Protecţie a structurilor/clădirilor împotriva trăsnetelor (LPS) se compune din:

a) un sistem de captare a trăsnetelor, un sistem de conductoare de coborâre şi un sistem de
legare la pământ (priza de pământ);
b) un sistem (instalaţie) exterior de protecţie împotriva trăsnetelor şi un sistem (instalaţie)
interior de protecţie;
c) un sistem de captare a trăsnetelor şi un sistem de conductoare de coborâre;
d) un sistem exterior de captare a trăsnetelor şi un sistem interior de protecţie.
4.53.- Conform IEC 62305, sistemele de captare a trăsnetelor în cazul clădirilor/construcţiilor pot fi
alcătuite din:
a) tije (inclusiv piloni, stâlpi, catarge separate);
b) plase de conductoare;
c) pot fi utilizate şi paratrăsnete neconvenţionale;
d) din orice combinaţie a următoarelor element: tije (inclusiv piloni, stâlpi, catarge separate), fire
întinse, plase de conductoare.
4.54.- Care din următoarele afirmaţii referitoare la metoda de proiectare a sistemului de captare a
trăsnetelor nu este corectă:
a) metoda sferei rotitoare/fictive poate fi utilizată în toate cazurile;
b) metoda unghiului de protecţie şi metoda sferei rotitoare/fictive pot fi utilizate în toate cazurile;
c) metoda unghiului de protecţie este potrivită pentru structurile simple dar metoda nu se aplică
pentru înălţimi mai mari decât valorile specificate în IEC 62305-3.
d) metoda mărimii ochiurilor plaselor de conductoare este potrivită pentru protecţia suprafeţelor
plane.
4.55.- Pentru stabilirea razei sferei rotitoare/fictive în scopul determinării zonelor protejate împotriva
trăsnetului este utilizată:
a) valorile maxime ale parametrilor curentului de trăsnet;
b) valorile minime ale parametrilor curentului de trăsnet;
c) valorile minime ale amplitudinii curentului de trăsnet;
d) valorile maxime ale amplitudinii curentului de trăsnet.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

73
4.56.- Numărul minim de conductoare de coborâre trebuie să fie:

a) 4;
b) 2;
c) 8;
d) nu este normat.
4.57.- Intervalul de timp maxim între două verificări complete ale unui LPS de clasă II:
a) 1 an;
b) 4 ani;
c) 2 ani;
d) nu este normat.
4.58.- Evaluarea amplitudinii supratensiunilor de trăsnet se poate face utilizând:

a) transformatoare de măsurare capacitive TECU;
b) transformatoare de măsurare inductive TEMU;
c) divizoare de tensiune capacitive;
d) transformatoare de măsurare de tensiune de clasă 0,2 S.
4.59.- Supratensiunile temporare pot fi măsurate dacă au o durată peste:

a) 0,5 ms;
b) 1 ms;
c) 5 ms;
d) 10 ms.
4.60.- Indicatorul SARFIx% se poate obţine prin:

a) înmulţirea indicatorilor SIARFIx% , SMARFIx% , STARFIx%;
b) adunarea indicatorilor SIARFIx% , SMARFIx% , STARFIx% ;
c) aproximarea cu STARFIx% ;
d) aproximarea cu SIARFIx% .
4.61.- Supratensiunea statistică de comutaţie (trăsnet) este: se repetă la 4.20

a) supratensiunea de comutaţie (trăsnet) a cărei valoare de vârf are o probabilitate de depăşire
egală cu 90% ;
b) supratensiunea de comutaţie (trăsnet) a cărei valoare de vârf are o probabilitate de depăşire
egală cu 2 % ;
c) supratensiunea de comutaţie (trăsnet) a cărei valoare de vârf are o probabilitate de depăşire
egală cu 50%;
d) niciuna dintre mărimile definite mai sus.
4.62.- Riscul datorat loviturilor de trăsnet este evaluat prin:

a) daune medii probabile pe durata unui an;
b) densitatea de trăsnete în zonă;
c) nivelul de ţinere al izolaţiei;
d) numărul de trăsnete care lovesc structura analizată.
4.63.- O structură se consideră protejată dacă:

a) riscul admis este mai mic decât riscul probabil calculat;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

74
b) riscul probabil calculat este sub 10-2 ;

c) se alimentează prin intermediul unui transformator de izolare;
d) echipamentele de măsurare conectate în grupul de măsurare nu înregistrează supratensiuni.
4.64.- Aria de captare a unui paratrăsnet trebuie să fie:

a) cât mai mare posibil;
b) cât mai mică posibil;
c) corelat cu dimensiunile structurii;
d) corelat cu densitatea de trăsnete.
4.65.- Loviturile de trăsnet din apropierea structurilor:

a) nu determină riscuri importante;
b) afectează numai structurile conectate la priza de pământ din zona lovită;
c) determină riscuri ca şi loviturile directe;
d) determină riscuri numai dacă apar în apropierea liniilor electrice de înaltă tensiune.
4.66.- Utilizarea relaţiilor de dimensionare pentru instalaţiile de protecţie asigură:

a) risc zero pentru instalaţia protejată;
b) risc dependent de tipul structurii;
c) probabilităţi reduse de trecere a arcului de impuls în arc electric de frecvenţă industrială;
d) calitate foarte bună a serviciului de alimentare cu energie electrică.
4.67.- Limitarea supratensiunilor în reţelele electrice de joasă tensiune impune:

a) realizarea unui sistem de protecţie în trepte;
b) realizarea circuitelor în cablu subteran;
c) plasarea posturilor de transformare în clădiri protejate;
d) izolarea electrică corespunzătoare a circuitelor de alimentare cu energie electrică de circuitele
informatice.
4.68.- Sistemele neconvenţionale de protecţie a structurilor contra loviturilor de trăsnet asigură:

a) o înălţime mai mare a paratrăsnetului;
b) un număr mai mare de paratrăsnete tijă;
c) un proces de evitare a descărcării trăsnetului;
d) un proces de stimulare a loviturii de trăsnet în paratrăsnet.
4.69.- Zona de protecţie a unui paratrăsnet neconvenţional depinde de:

a) densitatea de trăsnete în zonă;
b) rezistenţa prizei de pământ;
c) probabilitatea admisă de protejare;
d) înălţimea norului deasupra solului.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

75
Modul 5 - SIGURANŢA ÎN ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICǍ

5.1.- Disponibilitatea unui sistem de alimentare cu energie electrică este dată de relaţia (unde:tBi =
durata i de funcţionare între întreruperi, tFi = durata întreruperii i, m= numărul perioadelor de
funcţionare între întreruperi, n= numărul de întreruperi a alimentării cu energie electrică în intervalul
de timp dat):
m
t
i 1
Bi
a) D  1  m n
;
 i 1
t Bi  
i 1
t Fi
m n
 i 1
t Bi  t
i 1
Fi
b) D  1  n
;
t
i 1
Fi
t
i 1
Fi
c) D  1  m n
;
 i 1
t Bi  
i 1
t Fi
t
i 1
Fi
d) D  1  m n
.
t  t
i 1
Bi
i 1
Fi
5.2.- Intensitatea de defectare a unui element, obţinută pe baza datelor statistice din exploatare, este
dată de relaţia (unde:Tfi = durata i de funcţionare între defecte, Tdi = durata i de reparare, n=
numărul de defecte în intervalul de timp dat)
n
a) ̂  n
;
 (T
i 1
fi  Tdi )
n
b) ̂  n
;
T
i 1
fi
n
c) ̂  n
;
T
i 1
di
n
d) ̂  n
 (T
i 1
fi  Tdi )
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

76
5.3.- Intensitatea (rata) de reparare a unui element, obţinută pe baza datelor statistice din exploatare,
este dată de relaţia (unde:Tfi = durata i de funcţionare între defecte, Tdi = durata i de reparare, n=
numărul de defecte în intervalul de timp dat)
n
a) ̂  n
;
 (T
i 1
fi  Tdi )
n
b) ̂  n
;
T
i 1
fi
n
c) ̂  n
;
T
i 1
di
n
d) ̂  n
 (T
i 1
fi  Tdi )
5.4.- Ce este un sistem rezilient ?

a) un sistem care poate suporta perturbaţii din reţea;
b) un sistem care poate face faţă la extinderea reţelei;
c) un sistem care poate suporta defecte ale componentelor în timp ce el îşi continuă funcţionarea
normală
d) un sistem care nu poate suporta perturbaţii din reţea.
5.5.- Ce înseamnă redundanţă N+1 ?

a) dacă se defectează o componenta o alta componenta din cele N unităţi aflate în rezervă va
putea prelua întreaga sarcină;
b) se împarte sarcina pe un număr N de unităţi şi se prevede o unitate suplimentară care este
capabilă să preia sarcina oricăreia din cele N unităţi;
c) se împarte sarcina pe un număr N de unităţi şi se prevede o unitate suplimentară care este
capabilă să preia întreaga sarcină;
d) se prevăd N unităţi, fiecare din acestea find capabilă să preia întreaga sarcină.
5.6.- Ce înseamnă redundanţă 1+ N ?

a) dacă se defectează o componenta o alta componenta din cele N unităţi aflate în rezervă va
putea prelua întreaga sarcină;
b) se împarte sarcina pe un număr N de unităţi şi se prevede o unitate suplimentară care este
capabilă să preia sarcina oricăreia din cele N unităţi;
c) se împarte sarcina pe un număr N de unităţi, una dintre unităţi fiind capabilă să preia întreaga
sarcină;
d) se prevăd N unităţi, fiecare din acestea find capabilă să preia întreaga sarcină.
5.7.- Care este disponibilitatea tipică la nivelul unui PCC?

a) 98 %;
b) 99,8 %;
c) 99,98 %;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

77
d) 99,998 %.
5.8.- Care este cea mai simplă schemă de reţea ?

a) radială;
b) dublu radială;
c) buclată;
d) inel.
5.9.- Care este elementul de redundanţă la o schemă de conexiuni cu bară dublă ?

a) două separatoare de racordare la bare;
b) cupla transversală;
c) a doua bară colectoare;
d) nici unul din ele3mentele de mai sus
5.10.- Care este elementul de redundanţă la o schemă cu 1 ½ întreruptoare ?

a) a doua bară colectoare;
b) două întreruptoare dedicate unei plecări;
c) cupla;
d) nici unul din elementele de mai sus.
5.11.- Ce este siguranţa asociată ?

a) siguranţa sistemului extern de alimentare;
b) siguranţa staţiei consumatorului;
c) siguranţa echipamentelor de alimentare a consumatorului;
d) siguranţa legăturii la sistemul extern de alimentare.
5.12.- La ce tensiune se conectează, de regulă, un consum de 25 MVA amplasat la 15 km de sursă?

a) 20 kV;
b) 10 kV;
c) 110 kV;
d) 20 kV sau 110 kV.
5.13.- Ce poate conduce la simplificarea schemelor de conexiuni a staţiilor electrice cu păstrarea

nivelului de siguranţă ?
a) exploatarea mai atentă a instalaţiilor;
b) luarea în considerare a siguranţei asociate;
c) schimbarea modului de exploatare (cu personal, telecomandat);
d) achiziţionarea unor echipamente cu frecvenţa de defectare mai mică (intensitatea λ mai mică).
5.14.- Ce indicatori de siguranţă se utilizează pentru compararea variantelor de conectare:

a) indicatorii medii anuali;
b) indicatorii maximi de întrerupere;
c) durata maximă a unei întreruperi;
d) durata minimă a unei întreruperi.
5.15.- Echipamentele de rezervă în schema de conexiuni sunt:

a) redundanţă pasivă;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

78
b) destinate mentenanţei corective;

c) destinate mentenanţei preventive;
d) destinate mentenanţei corective şi mentenanţei preventive.
5.16.- Alimentarea de rezervă din reţeaua electrică asigură:

a) o investiţie redusă;
b) o alimentare neîntreruptibilă;
c) puteri mari, fără restricţii majore;
d) lipsa transferului de perturbaţii din reţeaua electrică.
5.17.- Utilizarea grupurilor motor - generator cu combustibil prezintă avantaje în cazul instalaţiilor:
a) din interiorul oraşelor;
b) de puteri relativ mici;
c) care pot fi afectate de întreruperi de scurtă durată;
d) care pot fi afectate de întreruperi de lungă durată.
5.18.- Utilizarea volantului pe arborele generatorului de intervenţie determină:

a) pornirea rapidă a motorului diesel;
b) limitarea perturbatiilor armonice din reţeaua electrică de alimentare;
c) reducerea nesimetriilor de tensiune la bornele consumatorilor;
d) reducerea costurilor de mentenanţă.
5.19.- Utilizarea bateriilor de acumulatoare în schemele cu siguranţă mărită implică:

a) existenţa unui consumator la tensiune continuă;
b) sisteme de control al conţinutului de armonice la ieşirea invertorului;
c) posibilitatea schimbării polarităţii tensiunii continue de alimentare;.
d) existenţa unui sistem de control al frecvenţei tensiunii de intrare.
5.20.- La utilizarea volantului cu viteză ridicată este necesară existenţa:

a) unui motor de intervenţie cu combustibil de viteză ridicată;
b) unui generator cu un număr ridicat de poli;
c) unui consumator care să necesite frecvenţă ridicată;
d) unui invertor care să asigure frecvenţa ridicată.
5.21.- Acumulatoarele etanşe cu plumb şi acid sunt caracterizate de:

a) costuri de investiţie reduse;
b) durată redusă de reîncărcare;
c) utilizarea de materiale fără pericol pentru mediul ambiant;
d) densitate mare de energie.
5.22.- Sistemele moderne de acumulare de energie tip REDOX se caracterizează prin:

a) mentenanţă redusă;
b) densitate ridicată de energie;
c) utilizarea de materiale fără pericol pentru mediul ambiant;
d) autodescărcare ridicată.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

79
5.23.-Conectarea unei surse de tensiune continuă la reţeaua electrică trifazată implică:

a) existenţa unui invertor trifazat comandat PWM;
b) posibilitatea reglării puterii reactive debitate;
c) existenţa în reţeaua electrică a frecvenţei egală cu frecvenţa nominală i;
d) posibilitatea controlului nivelului de distorsiune al curentului electric al receptorului critic.
5.24.- Sursele UPS se bazează pe:

a) fiabilitate mărită a circuitelor reţelei publice de alimentare;
b) energia stocată sub altă formă de energie;
c) posibilitatea reducerii sarcinii alimentate;
d) utilizarea conectării unui circuit de rezervă din reţeaua publică.
5.25.- Sursele UPS cu baterii de acumulatoare de tipul VFD asigură:

a) controlul frecvenţei şi tensiunii la bornele receptoarelor critice;
b) limitarea distorsiunii curbei tensiunii de alimentare;
c) limitarea golurilor de tensiune;
d) limitarea nivelului de nesimetrie.
5.26.- Sursele UPS cu baterii de acumulatoare de tipul VI asigură:

a) controlul supratensiunilor tranzitorii;
b) controlul nivelului de nesimetrie;
c) controlul tensiunii la bornele receptoarelor critice;
d) controlul variaţiilor de frecvenţă ale tensiunii de alimentare.
5.27.- Sursele UPS cu baterii de acumulatoare de tipul VFI asigură:

a) un cost redus al sursei;
b) un randament ridicat al sursei;
c) o durată de transfer de circa 10 ms;.
d) controlul frecvenţei şi tensiunii de alimentare a receptoarelor critice.
5.28.- Volantul antrenat la viteză ridicată permite acoperirea:

a) sarcinii critice pe o durată de 30 minute;
b) sarcinii critice cel mult 10 secunde;
c) sarcinii critice pe durata întreruperilor de lungă durată;
d) întregii sarcini a consumatorului.
5.29.- UPS dinamic se caracterizează prin:

a) costuri de investiţie reduse;
b) mentenanţă redusă;
c) eficienţă ridicată la puteri nominale reduse;
d) utilizarea de materiale periculoase pentru mediu.
5.30.- Întreruperile din reţeaua electrică:

a) au întotdeauna o durată sub 10 ms;
b) în 99% dintre cazuri au o durată peste 3 s;
c) au întotdeauna o durată peste 3 minute;
d) în 95% dintre cazuri au durata sub 3 s.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

80
5.31.- Care afirmaţie referitoare la UPS este adevarată ?

a) un UPS stochează energie fără pierderi şi pentru eternitate;
b) un UPS este cea mai ieftină soluţie pentru atenuarea golurilor mici de tensiune;
c) un UPS există numai în sisteme de dimensiuni mai mari de 1 MVA;
d) un UPS determină unele pierderi de energie suplimentare semnificative din cauza conversiei
energiei stocate.
5.32.- Funcţia de fiabilitate R(t) a unui element reparabil depinde de:

a) intensitatea de reparare μ;
b) intensitatea de defectare λ;
c) de ambele intensităţi;
d) de niciuna dintre ele.
Atenţie: nu se italizează cifrele, semnele matematice şi literele greceşti
5.33.- Dacă funcţia de fiabilitate R(t) reprezintă probabilitatea de funcţionare a unui dispozitiv , atunci
funcţia complementară F(t) = 1-R (t) ar putea fi considerată a fi funcţia de defectare ?
a) Da;
b) Nu;
c) Pentru a putea răspunde la această întrebare sunt necesare precizări suplimentare;
d) Da, dar cu condiţia ca rata de reparare să fie constantă.
5.34.- In studiul practic al al fiabilităţii unei misiuni se urmăreşte, în general:

a) să se prevadă posibilitatea de “supravieţuire” a acelei misiuni pe durata dată;
b) să se evalueze intensitatea de reparare μ;
c) să se stabilească durata misiunii;
d) să se evalueze gradul de uzură al echipamentului.
5.35.- Dacă intensitatea de defectare (λ) este constantă, atunci:

a) funcţia de fiabilitate este descrisă de o repartiţie normală;
b) intensitatea de reparare μ este, de asemenea, constantă;
c) funcţia de fiabilitate este exponenţială;
d) disponibilitatea este maximă.
5.36.- Pentru un dispozitiv care are intensitatea (rata) de reparare μ=0 se poate face aprecierea că:
a) are disponibilitatea maximă;
b) MTBF (Mean Operating Time Between Failure) este nulă;
c) nu este reparabil;
d) are intensitatea de defectare constantă.
5.37.- Dacă ne referim la un dispozitv (sistem) oarecare, la un moment dat, starea lui de “bună
funcţionare” şi starea “defect” reprezintă, în limbajul teoriei probabilităţilor, două evenimente:
a) incompatibile;
b) independente;
c) incompatibile şi independente;
d) a căror comportare reciprocă nu poate fi definită.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

81
5.38.- Fiabilitatea este un aspect al:

a) calităţii;
b) uzurii;
c) bunei organizări a reparaţiilor;
d) modului în care evoluează intensitatea de defectare.
5.39.- Conform teoriei fiabilităţii, disponibilitatea unui element (sistem) nereparabil:

a) este nulă;
b) depinde de intensitatea de reparare (μ) a acestuia;
c) depinde de fiabilitatea lui;
d) nu poate fi definită.
5.40.- Un sistem (echipament) are o disponibilitate foarte bună dacă (unde:MTBF=Mean Time
Between Failures = durata medie între defecte, MTTR = Mean Time To Repair = durata medie de
reparare);
a) MTBF = MTTR;
b) MTTR < MTBF;
c) MTTR > MTBF;
d) MTTR << MTBF.
5.41.- Condiţia de a avea o funcţie de fiabilitate descrisă de o lege exponenţială este:

a)  = ct.;
b) MTBF = 1/λ;
c) rata de reparaţie să fie variabilă de timp;
d) disponibilitatea să fie maximă.
5.42.- Care este fiabilitatea unui echipament după un interval de timp de la punerea în funcţiune (t)
egal cu durata medie intre defecte (t = MTBF) ?
a) 1/e;
b) 1/e2;
c) 1;
d) 0.
5.43.- Care este fiabilitatea unui echipament după un interval de timp de la punerea în funcţiune t =
0,0001·MTBF ?
a) 0,9;
b) 0,9999;
c) 0;
d) 0,99.
5.44.- Pentru un echipament sunt cunoscute intensitatea de reparare şi disponibilitatea lui. Se poate
calcula fiabilitatea echipamentului după un interval de timp de la punerea în funcţiune?
a) Da;
b) Nu;
c) Da, cu condiţia sa se dea şi intensitatea de defectare;
d) Da, cu condiţia sa fie cunoscută funcţia de defectare.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

82
5.45.- Prin MTBF se notează:

a) Timpul mediu între defectări – Mean Time Between Failure;
b) Timpul mediu de funcţionare înainte de prima defectare – Mean Time To Failure;
c) Timpul mediu de funcţionare între defectări – Mean Operating Time Between Failure;
d) Timpul mediu de disponibilitate – Mean Up Time;
5.46.- Disponibilitatea unui element reparabil cu durata de restabilire diferită de zero este dată de
relaţia (unde:MTTR = timpul mediu de restabilire, MTBF = timpul mediu de funcţionare între
defectări, MRT = timpul mediu de reparare):
MTTR MTBF
a) D   (1  )
MTBF  MTTR MTBF  MTTR
MTBF MTTR
b) D   (1  )
MTBF MRT
c) D   (1  )
MTBF  MRT MTBF  MRT
MRT MTBF
d) D   (1  )
5.47.- Indisponibilitatea unui element reparabil cu durata de restabilire diferită de zero este dată de
relaţia (unde:MTTR = timpul mediu de restabilire, MTBF = timpul mediu de funcţionare între
defectări, MRT = timpul mediu de reparare):
MTTR MTBF
a) I   (1  )
MTBF MTTR
b) I   (1  )
MTBF MRT
c) I   (1  )
MRT MTBF
d) I   (1  )
5.48.- În cazul entităţilor reparabile cu durate de restabilire diferite de zero sunt valabile relaţiile
(unde: MTTR = timpul mediu de restabilire, MUFT = timpul mediu de nedetectare a defectului, MAD
= timpul mediu de întârziere administrativă, MLD = timpul mediu de întârziere logistică, MTD =
timpul mediu de întârziere tehnică, MRT = timpul mediu de reparare, MDT = timpul mediu de
indisponibilitate, MUT = timpul mediu de disponibilitate):
a) MTBF = MUFT + MAD + MLD + MTD + MRT
MTTR = MUT
b) MTTR = MUFT + MAD + MLD + MDT + MRT
MTBF = MUT
c) MTTR = MUFT + MAD + MLD + MTD + MRT
MTBF = MUT
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

83
d) MTTR = MUFT + MAD + MLD + MTD + MRT

MTBF = MDT
5.49.- Circuitul din figura de mai jos este:

a) un UPS de tip rezervă pasivă (VFD);
b) un UPS de tip rezervă interactivă (VI);
c) un UPS de tip dublă conversie (VFI);
d) un UPS de tip Delta;
IP2
Sarcini
Reţea electrică IM
ISO necritice
de alimentare
IO
IP1 D Iv
IE Sarcini critice
IS
IB
5.50.- În cazul unei disponibilităţi de 99,999% durata întreruperilor la nivelul unui an este:
a) 8,76 ore;
b) 52,6 minute;
c) 5,26 minute;
d) un poate fi evaluată.
5.51.- Un sistem ale cărui elemente funcţionale sunt în serie:

a) are redundanţă maximă;
b) are redundanţă minimă;
c) nu are redundanţă;
d) are o redundanţă care poate fi evaluată numai dacă sunt cunoscute intensităţile de defectare
ale elementelor componente.
5.52.- Un sistem redundant este alcătuit din două elemente identice montate în paralel. Funcţiile de
fiabilitate ale celor două elemente sunt de tip exponenţial , având aceeaşi intensitate de defectare
λ=1/MTBF. Intensitatea de defectare a sistemului (λp) este:
a) λp = 2λ/3;
b) λp = 3λ/2;
c) λp = λ;
d) λp = 2λ
5.53.- În cazul conectării în serie a două elemente identice, intensitatea de defectare a ansamblului:
a) nu depinde de modul de conectare al elementelor;
b) scade;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

84
c) creşte;
d) nu poate fi evaluată.
5.54.- Dacă pentru un sistem λ = μ, atunci disponibilitatea sistemului este:

a) 0,2;
b) 0,5;
c) 1;
d) un se poate calcula numai cu aceste date.
5.55.- Parametrul MTBF:

a) este un indicator dependent de durata reparaţiilor;
b) reprezintă durata medie de funcţionare între defecte;
c) este un parametru de calitate a nivelului tensiunii dintr-un nod ;
d) este o componentă a curbei CBEMA.
5.56.- Curba cunoscută, în teoria fiabilităţi, sub numele de “cadă de baie” se referă:
a) la variaţia disponibilităţii în funcţie de timp;
b) la variaţia intensităţii de defectare în funcţie de timp;
c) numai la sisteme reparabile;
d) la evoluţia intensităţii de reparare în funcţie de timp
5.57.- În cazul conectării în paralel a două elemente identice, intensitatea de defectare a ansamblului:
a) creşte;
b) scade;
c) nu depinde de modul de conectare al elementelor;
d) nu poate fi evaluată.
5.58.- În general, orice tehnică de redundanţă:

a) măreşte numărul componentelor din sistem ;
b) reduce numărul componentelor din sistem ;
c) creşte probabilitatea de a evita fenomenele de flicker;
d) asigură reglarea tensiunii din nodul la care se află racordată.
5.59. - Un sistem redundant este alcătuit din două elemente identice montate în paralel. Funcţiile de
fiabilitate ale celor două elemente sunt de tip exponenţial , având aceeaşi MTBF. In cazul sistemului
(MTBFp) avem:
a) MTBFp = 2 MTBF/3;
b) MTBFp =3 MTBF/2;
c) MTBFp = MTBF;
d) MTBFp = 2 MTBF.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

85
Modul 6 – SISTEME / INSTALAŢII DE LEGARE LA PĂMÂNT

6.1.- Principalele funcţii ale instalaţiilor de legare la pământ în cadrul instalaţiilor electrice
tehnologice sunt:
a) realizarea unei protecţii împotriva şocurilor electrice periculoase (electrocutărilor);
b) realizarea unei protecţii împotriva electrocutărilor şi a descărcărilor sub formă de trăsnet;
c) asigurarea securităţii persoanelor care ating părţi conductoare intrate accidental sub tensiune,
realizarea unei protecţii împotriva supratensiunilor şi asigurarea legăturilor la pământ cerute de
condiţiile tehnologice de funcţionare a instalaţiilor electrice;
d) asigurarea unor condiţii tehnologice de funcţionare a instalaţiilor electrice şi de protecţie a
personalului care ating părţi conductoare intrate accidental sub tensiune.
6.2.- Instalaţiile de legare la pământ (ILP) sunt de următoarele categorii /tipuri distincte:
a) ILP de protecţia împotriva şocurilor electrice şi ILP de exploatare;
b) ILP de protecţie împotriva şocurilor electrice, ILP de protecţie împotriva supratensiunilor,
ILP de exploatare;
c) ILP pentru întoarcerea curentului de defect la sursa de alimentare şi ILP de protecţia
împotriva şocurilor electrice;
d) ILP de protecţie împotriva electrocutărilor, ILP de protecţie împotriva supratensiunilor, ILP
de exploatare şi ILP folosite în comun pentru protecţie împotriva şocurilor electrice şi
supratensiunilor şi de exploatare pentru instalaţiile electrice.
6.3.- Instalaţiile de legare la pământ de protecţie împotriva electrocutărilor se realizează pentru:

a) obţinerea unei rezistenţe de dispersie Rp sub valorile maxime admise;
b) asigurarea condiţiilor de funcţionare a protecţiilor prevăzute pentru deconectări şi obţinerea
unor tensiuni de atingere Ua , de pas Upas şi prin cuplaj rezistiv UR sub valorile maxime admise
şi pentru realizarea unor legături de echipotenţiere;
c) realizarea unui circuit electric pentru întoarcerea curentului de defect la sursa de alimentare;
d) obţinerea unor tensiuni de atingere Ua , de pas Upas şi prin cuplaj rezistiv UR sub valorile
maxime admise şi pentru realizarea unor legături de echipotenţiere.
Atenţie: Nu se marchează de două ori (italic şi bold)
6.4.- Din punctul de vedere modului de legare la pământ, reţelele electrice de joasă tensiune se
încadrează în una din următoarele scheme de funcţionare:
a) IT, TT, TN;
b) IT şi TN;
c) TT şi TN;
d) numai în schema TN.
6.5.- Din punctul de vedere modului de legare la pământ, reţelele electrice de medie tensiune se
încadrează în una din următoarele scheme de funcţionare:
a) IT, TT, TN;
b) IT şi TT;
c) TT şi TN;
d) numai în schema TN.
6.6.- De regulă, reţelele electrice de joasă tensiune din categoria TN funcţionează în schema:
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

86
a) TN-C;
b) TN-S;
c) nu există o astfel de recomandare;
d) TN-S sau TN - C.
6.7.- În cadrul schemelor/reţelelor din categoria TN-C, simbolul C semnifică faptul că:
a) funcţia de protecţie este asigurată printr-un conductor de protecţie, simbol PE, separat de
conductorul de neutru, simbol N;
b) funcţiile de protecţie PE şi de neutru de lucru N sunt asigurate de un singur conductor
(comun) , simbol PEN;
c) masele echipamentelor/aparatelor alimentate din instalaţia electrică a consumatorului sunt
legate direct la pământ;
d) nu există o asemenea categorie de schemă de funcţionare a reţelelor electrice.
6.8.- Valorile maxime admise ale tensiunilor de atingere şi de pas sunt normate în funcţie de:
a) timpul de eliminare a defectului, curentul admisibil prin corpul omului şi schema de
funcţionare a reţelei;
b) timpul de eliminare a defectului, schema de funcţionare a reţelei şi zona de amplasare a
instalaţiei electrice;
c) timpul de eliminare a defectului, numărul de sisteme de eliminare a defectului şi tipul
echipamentelor/instalaţiei electrice;
d) tipul echipamentelor/instalaţiei electrice, zona de amplasare a instalaţiei electrice, timpul de
eliminare a defectului şi numărul de sisteme de eliminare a defectului.
6.9.- Utilizându-se figura de zonare timp/curent al efectelor curenţilor electrici prin corpul omului
dată de IEC, valoarea curentului electric de calcul pentru realizarea instalaţiilor de protecţie
împotriva electrocutării este:
a) Ih = 0,010 A;
b) curentul Ih de pe curba b care delimitează zona periculoasă pentru om;
c) valorile de pe curba b dacă este prevăzut un singur sistem de protecţie pentru eliminarea
defectului şi valorile de pe curba c1 dacă sunt prevăzute două sisteme de protecţie (care se rezervă);
d) valoarea curentului în funcţie de timpul stabilit între apariţia defectului şi eliminarea acestuia.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

87
Ih
Zone timp/curent ale efectelor curenţilor electrici alternativi prin corpul uman în intervalul
frecvenţelor de la 15 Hz până la 100 Hz [SR CEI 479-1/1995].
6.10.- Tensiunea de atingere Ua este:

a) căderea de tensiune într-un corp uman în timpul trecerii curentului de scurtcircuit;
b) o tensiune între instalaţia de legare la pământ şi pământul de referinţă;
c) diferenţa de potenţial dintre partea conductoare ce poate intra sub tensiune şi electrodul ce
simulează contactul la pământ a piciorului unui om, situate la o distanţă de 1 m;
d) diferenţa de potenţial dintre electrozii ce simulează contactul la pământ a picioarelor unui om
situate la o distanţă de 1 m.
Atenţie: de verificat, la pct. c) dacă este corect cu „distanţa de 1 m" . Eu nu ştiu de
acest metru!
6.11.- Tensiunea de pas Upas este:
a) căderea de tensiune într-un corp uman în timpul trecerii curentului de scurtcircuit;
b) o tensiune între instalaţia de legare la pământ şi pământul de referinţă;
c) diferenţa de potenţial dintre partea conductoare ce poate intra sub tensiune şi electrodul ce
simulează contactul la pământ a piciorului unui om, situate la o distanţa de 1 m;
d) diferenţa de potenţial dintre electrozii ce simulează contactul la pământ a picioarelor unui om
situate la o distanţă de 1 m .
6.12.- Tensiunea instalaţiei de legare la pământ Up este diferenţa de potenţial care apare între:
a) două prize de pământ situate la o distanţă de 1 m;
b) instalaţia de legare la pământ şi pământul de referinţă (zona de potenţial nul);
c) instalaţia de legare la pământ şi priza de pământ situate la o distanţă de 1 m;
d) instalaţia de legare la pământ şi o carcasa metalică a oricărui dispozitiv legat la pământ.
6.13.- Rezistivitatea solului este influenţată de:

a) umiditatea solului, temperatura solului şi conţinutul de săruri din sol;
b) conţinutul de săruri şi minerale, porozitatea, umiditatea şi temperatura solului;
c) nu este influenţată de porozitatea solului;
d) conţinutul de săruri şi minerale şi umiditatea solului.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

88
6.14.- Rezistivitatea solului descreşte cu:

a) creşterea umidităţii şi scăderea temperaturii din sol;
b) creşterea umidităţii, a temperaturii şi a porozităţii solului;
c) scăderea umidităţii, creşterea temperaturii şi scăderea porozităţii solului;
d) creşterea umidităţii, a temperaturii şi scăderea porozităţii solului.
6.15.- Rezistivitatea solului creşte cu:

a) creşterea temperaturii;
b) creşterea umidităţii;
c) scăderea temperaturii şi umidităţii;
d) creşterea temperaturii şi umidităţii.
6.16.- Rezistivitatea solului:

a) se măsoară în m, iar în climatul temperat, într-un an cu temperaturi şi precipitaţii normale,
are valoarea cea mai ridicată în lunile de vară;
b) se măsoară în m, iar în climatul temperat, într-un an cu temperaturi şi precipitaţii normale,
are valoarea cea mai ridicată în lunile de iarnă (în februarie);
c) se măsoară în m2 şi are valori similare în lunile martie şi noiembrie;
d) se măsoară în /m, iar în climatul temperat, într-un an cu temperaturi şi precipitaţii normale,
are valoarea cea mai ridicată în lunile de iarna (în februarie).
6.17.- Care argile pot fi folosite pentru micşorarea rezistenţei de dispersie a unei prize de pământ ?
a) argile care au rezistivităţi mai mici decât a straturilor naturale de sol înlocuite;
b) argile cu umiditate mare;
c) argile compacte (cu porozitate redusă);
d) bentonitele sunt singurele argile acceptate pentru micşorarea rezistenţei de dispersie a unei
prize de pământ.
6.18.- Care sunt proprietăţile bentonitei ce justifică folosirea ei exclusivă pentru micşorarea rezistenţei
de dispersie a prizelor de pământ ?
a) rezistivitate foarte mică;
b) rezistivitate foarte mică şi păstrează umiditatea timp îndelungat;
c) rezistivitate foarte mică, stabilă în timp deoarece păstrează umiditatea şi nu este antrenată de
apele din sol şi protejează electrozii din oţel împotriva coroziunii;
d) rezistivitate foarte mică, nu este antrenată de apa din sol şi protejează electrozii din oţel
împotriva coroziunii.
6.19.- Erorile care apar la determinarea rezistivităţii de calcul pentru prizele de pământ în soluri
neomogene prin considerarea în calcul numai a rezistivităţii stratului în care este îngropat electrodul:
a) sunt între 6 şi 60 % , în funcţie de tipul şi lungimea electrodului;
b) la prizele cu electrozi verticali, erorile sunt mai mari decât în cazul prizelor cu electrozi
orizontali;
c) nu sunt influenţate de rezistivitatea straturilor inferioare;
d) sunt mari în special în cazul a două straturi la care raportul rezistivităţilor 2/1 este foarte
mare, iar stratul în care este îngropat electrodul are o grosime relativ mică.
6.20.- Prizele de pământ simple sunt:

www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

89
a) prizele de pământ cu electrod semisferic;

b) prizele de pământ cu electozi orizontali sau verticali;
c) prizele de pământ cu un electrod orizontal (liniar, inelar, placă) sau cu un electrod vertical;
d) prizele de pământ cu electrod liniar sau în formă de plasă.
6.21.- Categoriile prizelor de pământ care pot intra în componenţa prizelor de pământ complexe:
a) prizele de pământ simple orizontale şi verticale legate electric între ele;
b) prizele de pământ artificiale şi prizele pentru dirijarea distribuţiei potenţialelor;
c) priza de pământ cu electrozi orizontali şi verticali şi sistemul constituit din conductoarele de
protecţie ale LEA şi prizele de pământ legate electric cu acestea;
d) prize de pământ naturale, prize de pământ artificiale, prize de dirijarea distribuţiei
potenţialelor, conducte/obiecte/conductoare lungi în contact cu pământul care ies din incintă şi
prizele de pământ legate la acestea.
6.22.- Principalii parametrii ai unei instalaţii de legare la pământ sunt:

a) rezistenţa electrică a instalaţiei de legare la pământ Rp şi tensiunile de atingere Ua şi de pas
Upas;
b) rezistenţa electrică a instalaţiei de legare la pământ Rp, factorii de atingere a şi de pas pas ,
factorii de amplasament şi tensiunea totală Up a instalaţiei de legare la pământ;
c) rezistenţa electrică a instalaţiei de legare la pământ Rp, tensiunea totală Up a instalaţiei de
legare la pământ şi tensiunile de atingere Ua şi de pas Upas;
d) rezistenţa electrică a prizei de legare la pământ Rp , tensiunile de atingere Ua şi de pas Upas şi
tensiunea totală Up a instalaţiei de legare la pământ.
6.23.- Rezistenţa electrică (de dispersie) a unei prize de pământ rp reprezintă:

a) rezistenţa electrică a electrozilor;
b) rezistenţa electrică a electrozilor şi a pământului din jur;
c) rezistenţa electrică a solului cuprins între electrozi prizei de pământ şi zona de potenţial nul;
d) rezistenţa electrozilor şi a conductoarelor de legătură.
6.24.- Rezistenţa de dispersie a unei prize de pământ rp:

a) nu variază pe durata unui an;
b) este invers proporţionala cu lungimea totală a electrozilor îngropaţi în pământ;
c) nu depinde de configuraţia prizei de pământ, dar depinde de suma lungimilor elementelor
îngropate în pământ;
d) depinde atât de configuraţia prizei de pământ, cât şi de dimensiunile elementelor îngropate în
pământ.
6.25.- Rezistenţa electrică a unei instalaţii de legare la pământ Rp:

a) este egală cu rezistenţa prizei de pământ rp;
b) depinde numai de rezistenţa conductoarelor de legare la pământ şi a electrozilor;
c) este rezistenţa electrică obţinută din raportul dintre tensiunea prizei de pământ şi curentul prin
priza de pământ;
d) este suma dintre rezistenţa electrică a conductoarelor de legare la pământ rc şi rezistenţa de
dispersie a prizei de pământ rp.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

90
6.26.- Cea mai avantajoasă distribuţie de potenţial pe suprafaţa pământului, din punctul de vedere al
securităţii oamenilor şi animalelor, se obţine în cazul unei:
a) prize de pământ constituită dintr-un electrod vertical;
b) prize de pământ constituită dintr-un electrod orizontal;
c) prize de pământ constituită dintr-o plasă de conductoare orizontale;
d) prize de pământ inelare.
6.27.- În cazul prizelor de pământ care deservesc instalaţiii de protecţie împotriva trăsnetelor
(instalaţii de paratrăsnete) sau echipamente de protecţie împotriva supratensiunilor de trăsnet
(descărcătoare cu rezistenţă variabilă, eclatoare de protecţie), potenţialul/tensiunea prizei de pământ
depinde de:
a) rezistenţa de dispersie a prizei de pământ pentru regim de lungă durată Rp şi inductivitatea L a
prizei de pământ şi a conductoarelor principale de legare la pământ;
b) rezistenţa de impuls Rpi a prizei de pământ şi panta componentei curentului de trăsnet prin
priza de pământ (dip/dt);
c) rezistenţa de dispersie a prizei de pământ pentru regim de lungă durată Rp , inductivitatea L a
prizei de pământ şi a conductoarelor principale de legare la pământ şi panta (dip/dt) şi
amplitudinea componentei curentului de trăsnet prin priza de pământ (ip);
d) inductivitatea L a prizei de pământ şi a conductoarelor principale de legare la pământ, panta
(dip/dt) şi amplitudinea componentei curentului de trăsnet prin priza de pământ (ip) şi rezistenţa
de impuls Rpi a prizei de pământ.
6.28.- Rezistenţa prizei de pământ nu depinde de:

a) adâncimea la care este instalat electrodul în sol;
b) secţiunea transversală a elementelor prizei de pământ;
c) metalul din care sunt realizaţi electrozii prizei de pământ;
d) rezistivitatea solului.
6.29.- Care propoziţie nu este falsă? Electrozii tijă (verticali) trebuie să fie utilizaţi atunci când:
a) suprafaţa solului este redusă în amplasamentul unde urmează să se instaleze priza de pământ;
b) solul are o structură statificată şi rezistivitatea solului a straturilor mai joase este mai mică;
c) este necesar să se obţină o distribuţie de potenţial cât mai uniformă pe suprafaţa solului;
d) este cerută o variaţie redusă a rezistenţei prizei de pământ în funcţie de sezon.
6.30.- Utilizarea prizelor de pământ sub forma de plasă este avantajoasă din cauza:
a) posibilităţii obţinerii unei rezistenţe reduse a prizei de pământ;
b) distribuţiei mai avantajoase (uniforme) a potenţialului la suprafaţa pământului;
c) costurilor mai reduse pentru instalarea unui prizei de pământ cu o valoare dată a rezistenţei;
d) variaţiei reduse a rezistenţei prizei de pământ în funcţie de sezon.
6.31.- Care din proprietăţile prizei de pământ are cea mai semnificativă influenţă asupra protecţiei
împotriva electrocutărilor:
a) rezistenţa electrică a prizei de pământ;
b) distribuţia uniformă a potenţialului pe suprafaţa solului;
c) capacitatea de a suporta curenţi electrici mari şi durata de viaţă a prizei de pământ;
d) schimbările sezoniere lente ale rezistenţei electrice a prizei de pământ.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

91
6.32.- Care propoziţie este adevărată? Rezistenţa electrică a prizei de pământ:

a) nu depinde de sezon/anotimp;
b) este invers proporţională cu lungimea totală a electrozilor;
c) nu depinde de configuraţia instalaţiei de legare la pământ, însă depinde de lungimea părţii
îngropate în pământ;
d) depinde de configuraţia şi dimensiunea electrozilor prizei de pământ.
6.33.- Factorii care determină corodarea electrozilor prizelor de pământ sunt:

a) substanţele chimice din sol şi vecinătatea cu reţele de tensiune continuă;
b) pH-ul solului acid (pH<6) şi diferenţa de potenţial electrochimic între două piese din metale
diferite;
c) fenomenele chimice şi curenţii electrici continui care circulă din sol;
d) vecinătatea cu reţele de tensiune continuă, coroziunea galvanică, substanţele chimice din sol.
6.34.- Materialele uzuale pentru confecţionarea electrozilor prizelor de pământ sunt:

a) cuprul (masiv sau funie) şi oţel protejat prin zincare;
b) oţelul protejat prin zincare sau cuprare, oţelul în fundaţie de beton sau în strat de bentonită;
c) cuprul şi oţelul din fundaţii sau protejat în strat de bentonită;
d) cupru şi aliaje de cupru, oţelul protejat prin zincare sau cuprare, oţelul în fundaţie de beton
sau în strat de bentonită.
6.35.- Secţiunea conductoarelor de legare la pământ se stabileşte în funcţie de:

a) densitatea de curent maximă admisă j, curentul electric maxim de defect Id şi secţiunea
minimă admisă din considerente de stabilitate la solicitări mecanice şi la coroziune;
b) solicitările mecanice în timpul exploatării şi curentul electric maxim de defect Id şi durata
acesteia;
c) densitatea de curent maximă admisă;
d) curentul electric maxim de defect Id şi durata acestuia, densitatea de curent maximă admisă j
şi secţiunea minimă admisă din considerente de stabilitate la solicitări mecanice şi la coroziune.
6.36.- Secţiunea limită admisă a conductoarelor de protecţie PE din cupru neizolate montate aparent
este de:
a) 16 mm2;
b) 150 mm2;
c) 2 x 150 mm2;
d) în cazul conductoarelor principale între 16 şi 185 mm2, iar în cazul conductoarelor de
ramificaţie între 10 şi 2 x 150 mm2.
6.37.- Pentru determinarea rezistivităţii solului se utilizează:

a) metoda electrodului de control;
b) metoda cu electrozi de potenţial;
c) metoda electrodului de control şi metoda celor patru electrozi;
d) metoda Wenner.
6.38.- Montajul pentru determinarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ rp cuprinde:

a) priza de pământ pentru care se determină valoarea rp , o priză de pământ auxiliară, sursa de
energie electrică şi aparatele de măsurare a curentului electric şi a tensiunilor;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

92
b) priza de pământ pentru care se determină valoarea rp , zona de potenţial nul, sursa de energie
electrică şi aparatele de măsurare a curentului electric şi a tensiunilor;
c) circuitul curentului electric de măsurare şi aparatele de măsurare a curentului electric şi a
tensiunilor;
d) priza de pământ pentru care se determină valoarea rp, sursa de energie electrică, priza de
pământ auxiliară, priza sondă de potenţial şi aparatele de măsurare a curentului electric şi a
tensiunilor.
6.39.- Dacă priza sondă nu se află în zona de potenţial nul, atunci eroarea constă în:
a) tensiunea măsurată a prizei de pământ este mai mare decât tensiunea reală;
b) tensiunea măsurată a prizei de pământ este mai mică decât tensiunea reală dacă sonda este în
zona de influenţă a prizei de pământ măsurate şi mai mare decât tensiunea reală dacă sonda este
în zona de influenţă a prizei de pământ auxiliare;
c) tensiunea măsurată a prizei de pământ este mai mică decât tensiunea reală;
d) eroarea este mai mare de 10 %.
6.40.- Variantele de măsurare a potenţialelor punctelor de pe suprafaţa solului:

a) măsurarea tensiunilor între punctul respectiv şi zona de potenţial nul;
b) măsurarea tensiunii între electrozi prizei Rp şi punctul respectiv;
c) măsurarea tensiunii între electrozi prizei Rp şi punctul respectiv sau măsurarea tensiunii între
punctul respectiv şi zona de potenţial nul;
d) măsurarea tensiunii între priza auxiliară şi punctul respectiv.
6.41.- Tensiunea de atingere Ua şi de pas Upas se determină în funcţie de:

a) rezistenţa de dispersie a prizei de pământ rp şi curentul prin priză Ip;
b) rezistenţa de dispersie a prizei de pământ rp şi potenţialul punctului k în care se află omul;
c) potenţialul punctului k aflat la 1 m faţă de masa legată la pământ;
d) rezistenţa de dispersie a prizei de pământ rp , curentul prin priză Ip, factorii de atingere ka şi
de pas kpas şi factorii de amplasament la atingere a şi de pas pas.
6.42.- Valorile factorilor de atingere ka şi de pas kpas sunt determinate de:

a) rezistenţa de dispersie a prizei de pământ rp;
b) lungimea electrozilor prizei de pământ şi de rezistivitatea solului ;
c) valorile potenţialelor Uk pe suprafaţa solului în raport cu tensiunea totală Up;
d) tensiunea şi rezistenţa electrică a prizei de pământ.
6.43.- Standardele actuale impun ca într-o incintă/clădire/platforme să existe:

a) instalaţii de legare la pământ separate, fiecare dimensionată pentru a îndeplini numai una din
funcţiile specifice instalaţiilor de legare la pământ;
b) două sau mai multe instalaţii de legare la pământ separate, proiectate pentru a îndeplini una
sau mai multe din funcţiile specifice instalaţiilor de legare la pământ;
c) o instalaţie unică de legare la pământ care trebuie proiectată pentru a îndeplini toate funcţiile
specifice instalaţiilor de legare la pământ;
d) o instalaţie de legare la pământ separată care să asigure numai protecţia persoanelor care
ating părţi conductoare intrate accidental sub tensiune.
6.44.- Conductorul de protecţie, simbol PE, este;

www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

93
a) un conductor la care se leagă electric conductoarele de ramificaţie pentru legarea la pământ;

b) un conductor utilizat pentru realizarea protecţiei împotriva electrocutărilor şi care leagă
masele echipamentelor, aparatelor etc. cu o priză de pământ, cu un alt conductor legat la pământ
sau cu un dispozitiv de protecţie pentru declanşarea automată în caz de defect;
c) un conductor legat la punctul neutru al sursei de alimentare, destinat alimentării cu energie
electrică (parcurs de curent electric);
d) un conductor legat la punctul neutru al sursei de alimentare, destinat alimentării cu energie
electrică şi care este utilizat şi pentru realizarea protecţiei împotriva electrocutărilor.
6.45.- Conductorul neutru, simbol N, este;

electrică (parcurs de curent electric) ;
electrică şi care este utilizat şi pentru realizarea protecţiei împotriva electrocutărilor.
6.46.- Conductorul neutru folosit în comun, simbol PEN, este;

electrică;
electrică şi care este utilizat şi pentru realizarea protecţie împotriva electrocutărilor.
6.47.- Schemele de funcţionare a unei reţele electrice prezentate în figura de mai jos se încadrează în
categoria de;
a) schemă IT;
b) schemă TT;
c) schemă TN;
d) nu se încadrează în nici una din cele de mai sus.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

94
Reţea electrică Reţea electrică

L3 L3
L2 L2
L1 L1
N PEN
PE
Rp0 Rp L3
Instalaţii L2
electrice L1
N
Rp0 PE
Rp Instalaţii
PE
electrice
Rp
categoria de;
a) schemă IT;
b) schemă TT;
c) schemă TN;
L3 L3
3 L2 3L
2
L1 L1
Bobină de Dispozitiv de
protecţie
Instalaţii compensare
şi declanşare
electrice Instalaţie
electrică
PE PE
Rp
Rp
a. b.
categoria de;
a) schemă IT;
b) schemă TT;
c) schemă TN;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

95

L3 L3
L3 2 L3 2
L1 L1
N
Rpo Dispozitiv de
3
Instalaţii Instalaţie protecţie şi
electrică declanşare
electrice
Rpo
PE PE
PE
a. Rp b.
Rp
Reţea electrică
L3
3
L2
L1
Dispozitiv de protecţie
Dispozitiv de şi declanşare
protecţie
Rezistor Instalaţie
electrică
Rpo PE
c. Rp
6.50.- Care din următoarele tipuri de soluri are rezistivitatea cea mai mică:
a) beton;
b) argilă;
c) humus, turbă;
d) nisip cu pietriş.
6.51.- Care din următoarele tipuri de soluri are rezistivitatea cea mai mare:
a) beton;
b) argilă;
c) humus, turbă;
d) nisip cu pietriş.
6.52.- Dacă nu se dispune de informaţii privind valoarea reală a rezistivităţii solului ρ, pentru
dimensionarea prizelor de pământ se acceptă valoarea prezumată de:
a) ρ = 50 m;
b) ρ =100 m;
c) ρ =150 m;
d) ρ =200 m.
6.53.- Conductoarele de legare la pământ:

a) sunt montate în aer sau, dacă sunt îngropate în sol, nu se izolează electric faţă de acesta;
b) sunt montate în aer sau, dacă sunt îngropate în sol, se izolează electric faţă de acesta;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

96
c) sunt montate în aer;

d) sunt îngropate în sol şi nu se izolează electric faţă de acesta.
6.54.- Prizele de pământ multiple sunt:

a) prizele de pământ constituite din mai mulţi electrozi semisferici;
b) prizele de pământ constituite din mai mulţi electrozi de acelaşi tip, legaţi în paralel între ei
prin conductoare de legătură;
c) prizele de pământ constituite din prize singulare verticale şi orizontale, legate electric între
ele;
d) nici una din categoriile de prize de pământ menţionate mai sus.
6.55.- Prizele de pământ complexe sunt:

a) prizele de pământ constituite din mai mulţi electrozi semisferici;
b) prizele de pământ constituite din mai mulţi electrozi de acelaşi tip, legaţi în paralel între ei
prin conductoare de legătură;
c) prizele de pământ constituite din prize singulare verticale şi orizontale, legate electric între
ele;
d) nici una din categoriile de prize de pământ menţionate mai sus.
6.56.- Prizele de pământ de fundaţie sunt:

a) prizele de pământ amplasate în imediata vecinătate a fundaţiei unei clădiri;
b) prizele de pământ legate la partea metalică din fundaţia unei clădiri;
c) prizele de pământ constituite din părţile metalice conductoare incluse în betonul din fundaţia
unei clădiri;
d) prizele de pământ amplasate sub fundaţia unei clădiri.
6.57.- Cea mai uniformă şi în acelaşi timp cea mai avantajoasă distribuţie de potenţial pe suprafaţa
pământului, din punctul de vedere al securităţii, se obţine utilizând prize de pământ:
a) verticale;
b) dintr-o bandă orizontală;
c) orizontale sub formă de plasă; Identică cu 6.26
d) inelare.
6.58.- Diferenţa între rezistenţa electrică (impedanţa) în regim staţionar şi rezistenţa electrică
(impedanţa) de impuls a unei prize de pământ rezultă din:
a) diferenţele semnificative între valorile curenţilor electrici şi astfel diferenţa între
permeabilitatea magnetică relativă a solului;
b) microdescărcările electrice la pământ pe durata curenţilor electrici de densitate mare care
circulă spre pământ;
c) diferenţele între pantele de creştere ale curenţilor electrici (dip/dt) şi astfel diferenţele între
căderile de tensiune inductive (L·dip/dt) ;
d) diferenţele între pantele de creştere ale curenţilor electrici (dip/dt) şi microdescărcările
electrice la pământ.
6.59.- În timpul unei lovituri de trăsnet densitatea curentului electric de trăsnet care se scurge în
pământ:
a) este egală în toate părţile metalice ale instalaţiei de legare la pământ;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

97
b) are valoarea cea mai mare în apropierea punctului de conectare a electrozilor prizei de
pământ;
c) depinde de materialul utilizat pentru instalaţiile de legare la pământ (oţel galvanizat, cupru);
d) depinde de modul de conectare a conductoarelor şi de vreme.
6.60.- Priza de pământ constituită dintr-o tijă sau o ţeava îngropată vertical în pământ are:
a) rezistenţa mai mică decât un electrod de suprafaţă de aceeaşi lungime şi gradientul mai mic al
distribuţiei de potenţial la suprafaţa pământului;
b) rezistenţa mai mare decât un electrod de suprafaţă de aceeaşi lungime şi gradientul mai mare
al distribuţiei de potenţial la suprafaţa pământului;
c) rezistenţa mai mică decât un electrod de suprafaţă de aceeaşi lungime şi gradientul mai mare
al distribuţiei de potenţial la suprafaţa pământului;
d) rezistenţa mai mare decât un electrod de suprafaţă de aceeaşi lungime şi gradientul mai mic al
distribuţiei de potenţial la suprafaţa pământului;
6.61.- Durata de viaţă a unei prizei de pământ este:

a) intervalul de timp până la corodarea completă a electrozilor prizei de pământ;
b) intervalul de timp până la corodarea majorităţii electrozilor prizei de pământ;
c) independentă de rezistivitatea solului;
d) intervalul de timp de la construcţie până la momentul în care continuitatea electrică este
întreruptă datorită coroziunii părţilor metalice.
6.62.- Cea mai redusă influenţă asupra coroziunii materialului prizei de pământ o au:
a) curenţii electrici continui care circulă din sol;
b) curenţii electrici alternativi care circulă din sol;
c) substanţele chimice din sol şi poluarea chimică a solului;
d) fenomenele electrochimice care se produc între diferite metale plasate în sol.
6.63.- Pentru a se asigura o durată de viaţă adecvată a prizelor de pământ de fundaţie, acestea trebuie
construite din:
a) oţel acoperit cu zinc;
b) oţel inoxidabil;
c) cupru sau aliaj de cupru sau oţel acoperit cu cupru;
d) nu sunt cerinţe speciale; poate fi utilizat oţel obişnuit.
6.64.- Referitor la solicitarea mecanică şi coroziune, secţiunea transversală minimă a elementelor

prizelor de pământ sunt după cum urmează:
a) 16 mm2 pentru cupru, 25 mm2 pentru aluminiu, 35 mm2 pentru oţel;
b) 16 mm2 pentru cupru, 35 mm2 pentru aluminiu, 50 mm2 pentru oţel;
c) 10 mm2 pentru cupru, 25 mm2 pentru aluminiu, 35 mm2 pentru oţel;
d) 10 mm2 pentru cupru, 35 mm2 pentru aluminiu, 50 mm2 pentru oţel.
6.65.- La verificarea stabilităţii termice a prizelor de pământ (capabilitatea de a transfera curentul

electric de defect) se are în vedere faptul ca temperatura maximă la suprafaţa electrozilor prizei max şi
respectiv creşterea de temperatură la suprafaţa electrozilor prizei  = max - 0 să nu depăşească
valorile:
a) 1000C şi respectiv 500C ;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

98
b) 1000C şi respectiv 600C;

c) 950C şi respectiv 600C;
d) 950C şi respectiv 500C.
6.66.- Caracteristicile impuse pentru o priză de pământ sunt:

a) rezistenţă electrică redusă şi capabilitate adecvată pentru a transfera curentul electric de
defect;
b) rezistenţă electrică redusă şi o distribuţie favorabilă a potenţialului pe suprafaţa solului;
c) rezistenţă electrică redusă şi o capabilitate adecvată pentru a transfera curentul electric de
defect;
d) rezistenţă electrică redusă, o distribuţie favorabilă a potenţialului pe suprafaţa solului,
capabilitate adecvată pentru a transfera curentul electric de defect, durată de viaţă ridicată
6.67.- Zona de potenţial nul (pământ de referinţă)este zona în care:

a) tensiunea între două puncte ale suprafeţei solului, situate la o distanţă de 1 cm, este mai mică
de 1,0 % din tensiunea totală a prizei de pământ, la trecerea curentului electric de defect prin
acesta;
b) tensiunea între două puncte ale suprafeţei solului, situate la o distanţă de 1 cm, este mai mică
acesta;
c) tensiunea între două puncte ale suprafeţei solului, situate la o distanţă de 1 m, este mai mică
acesta;
d) tensiunea între două puncte ale suprafeţei solului, situate la o distanţă de 1 m, este mai mică
decât jumătate din tensiunea totală a prizei.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

99
MODUL 7 - INFLUENŢA CONVERTOARELOR STATICE ASUPRA REŢELEI

ELECTRICE DE ALIMENTARE.
7.1.- Redresorul monofazat, dublă alternanţă cu filtru capacitiv:

a) este folosit pentru receptoarele de mare putere, de ordinul zecilor de kW;
b) produce o distorsiune importantă a curentului electric de sarcină;
c) este un element component al soft-starterului;
d) este folosit în filtrele active.
7.2.- Redresorul comandat monofazat, dublă alternanţă, dotat cu sistem de reglare (cu modificarea
factorului de umplere):
a) este folosit pentru compensarea puterii reactive;
b) permite realizarea unui curent electric practic sinusoidal absorbit din reţeaua electrică;
c) este folosit în schemele de simetrizare;
d) este folosit pentru reducerea fluctuaţiilor de tensiune.
7.3.- Armonicele, care rezultă în curentul electric pe partea de Redresor

alimentare din reţeaua electrică prezentată în figura alăturată, au F N
următoarele ranguri: iF
a) pare şi impare;
uC
b) numai impare; C
c) numai impare, nemultiplu de 3;
d) numai multiplu de 3.
7.4.- Factorul de distorsiune al curentului electric absorbit de un redresor monofazat dublă alternanţă
este determinat de:
a) tipul filtrului din circuitul de ieşire al redresorului;
b) numărul de pulsuri al redresorului;
c) factorul de vârf al curentului electric absorbit din reţeaua electrică de alimentare;
d) valoarea medie a curentului electric absorbit din reţeaua electrică de alimentare.
7.5.- Filtrul capacitiv de la ieşirea unui redresor determină:

a) o tensiune constantă la intrarea redresorului;
b) un curent electric de formă dreptunghiulară în circuitul de alimentare;
c) un curent electric constant în circuitul de tensiune continuă;
d) o tensiune practic constantă la ieşirea redresorului.
7.6.- Filtrul inductiv din circuitul de ieşire al unui redresor determină:

a) o tensiune constantă la intrarea redresorului;
b) un curent electric de formă practic dreptunghiulară în circuitul de alimentare;
c) un curent sub formă de impulsuri în circuitul de alimentare al redresorului;
d) o tensiune practic constantă la ieşirea redresorului.
7.7.- Amplitudinea armonicelor de curent electric absorbit de un redresor monofazat cu dublă

alternanţă, cu filtru inductiv ideal:
a) creşte proporţional cu rangul armonicei;
b) scade invers proporţional cu rangul armonicei;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

100
c) creşte proporţional cu pătratul rangului armonicei;

d) scade invers proporţional cu pătratul rangului armonicei.
7.8.- Fenomenele de comutaţie din circuitul de redresare sunt datorate:

a) caracteristicilor specifice ale diodelor;
b) caracterului capacitiv al circuitului redresorului;
c) caracterului inductiv al circuitului redresorului;
d) caracteristicilor rezistive ale sarcinii redresorului.
7.9.- Fenomenele de comutaţie ale diodelor redresoarelor, în raport cu redresorul ideal, determină:
a) creşterea factorului de distorsiune al curentului electric absorbit din reţeaua de alimentare;
b) reducerea factorului de distorsiune al curentului electric absorbit din reţeaua de alimentare;
c) nu influenţează factorul de distorsiune al curentului electric absorbit din reţeaua de alimentare;
d) creşterea valorii medii a curentului electric redresat.
7.10.- Fenomenele de comutaţie ale diodelor redresoarelor determină:

a) apariţia de supratensiuni la ieşirea redresorului;
b) creşterea eficienţei procesului de redresare;
c) creşterea curentului de scurtcircuit la barele de alimentare;
d) defazarea curbei componentei fundamentale a curentului electric în raport cu tensiunea de
alimentare.
7.11.- Redresorul monofazat dublă alternanţă cu comandă asimetrică este caracterizat de:
a) costuri ridicate ale sistemului de comandă;
b) un unghi de intrare în conducţie cel mult egal cu /2;
c) defazarea curbei componentei fundamentale a curentului electric în raport cu tensiunea de
alimentare;
d) posibilitatea controlului puterii reactive (în sens Budeanu).
7.12.- Redresorul monofazat dublă alternanţă cu comandă simetrică este caracterizat de:
a) costuri ridicate ale sistemului de comandă;
b) un unghi de intrare în conducţie cel mult egal cu ;
c) defazarea curbei componentei fundamentale a curentului electric în raport cu tensiunea de
alimentare;
d) posibilitatea controlului puterii reactive (în sens Budeanu).
7.13.- Un redresor monofazat, dublă alternanţă determină:

a) un puls pe perioadă;
b) două pulsuri pe perioadă;
c) patru pulsuri pe perioadă;
d) 6 pulsuri pe perioadă.
7.14.- În mod tipic, armonicele caracteristice pentru un convertor cu 6 pulsuri sunt componente de rangul:
a) 1, 3, 5, 7, 9, 11, 15, 17, 19, ...;
b) 1, 5, 7, 11, 13, 17, 19, ...;
c) 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, ...;
d) 1, 11, 13, 17, 19, ....
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

101
7.15.- Având în vedere rangul armonicelor pe care

sunt acordate filtrele din schema alăturată, se poate
stabili că redresorul comandat:
a) este cu 6 pulsuri;
b) este cu 12 pulsuri;
c) are 24 pulsuri;
d) nu sunt suficiente date pentru a putea deduce
numărul de pulsuri.
7.16.- Un redresor cu 6 pulsuri determină apariţia în reţeaua electrică a componentelor de curent

electric de rang:
a) 12;
b) 18;
c) 24;
d) 25.
7.17.- Curentul electric al unui convertor cu 12 pulsuri conţine armonice de următoarele ranguri:
a) 5, 7, 11, 13, ....;
b) 11, 13, 17, 19, ....;
c) 11, 13, 23, 25, ....;
d) 11, 13, 14, 15, ....
7.18.- Un redresor cu 12 pulsuri determină apariţia în reţeaua electrică a componentelor de curent

electric de rang:
a) 7;
b) 17;
c) 27;
d) 37.
7.19.- Care dintre armonicele de mai jos nu apare în cazul folosirii unui redresor cu 12 pulsuri:
a) 11;
b) 23;
c) 17;
d) 35.
7.20.- În scopul realizării unui convertor cu 24 pulsuri, punţile cu 6 pulsuri sunt alimentate cu tensiuni
trifazate defazate cu unghiul de:
a) 45o;
b) 30o;
c) 15o;
d) 7,5o.
7.21.- Un redresor cu 48 pulsuri poate prezenta armonică de rang:

a) 29;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

102
b) 49;
c) 69;
d) 89.
7.22.- Un redresor cu 48 pulsuri necesită:

a) 4 redresoare trifazate;
b) 6 redresoare trifazate;
c) 8 redresoare trifazate;
d) 10 redresoare trifazate.
7.23.- Factorul de putere al redresoarelor trifazate necomandate:

a) este dependent de impedanţa de scurtcircuit în punctul de alimentare;
b) variază cu sarcina din circuitul de utilizare;
c) depinde de amplitudinea armonicelor de rang 3;
d) depinde de factorul de distorsiune al curentului electric absorbit.
7.24.- Factorul de putere al redresoarelor trifazate comandate:

a) depinde numai de unghiul de intrare în conducţie a elementelor semiconductoare;
b) depinde numai de factorul de distorsiune a curentului electric din circuit;
c) determină apariţia în reţeaua a perturbaţiilor sub formă de nesimetrie;
d) determină defazarea componentei fundamentale a curentului electric faţă de tensiunea aplicată.
7.25.- Factorul de putere în cazul redresoarelor comandate, alimentate cu tensiune sinusoidală,

depinde de:
a) amplitudinea tensiunii de alimentare;
b) curentul electric de scurtcircuit la barele de alimentare;
c) valoarea efectivă a curentului electric din circuitul de alimentare;
d) unghiul de intrare în conducţie a semiconductoarelor din schemă.
7.26.- Conectarea unui redresor într-un nod cu curent electric de scurtcircuit redus conduce la:
a) reducerea factorului de putere al convertorului;
b) reducerea factorului de nesimetrie al curentului electric;
c) creşterea supratensiunilor determinate de funcţionarea redresorului;
d) limitarea factorului de distorsiune al curentului electric în circuit.
7.27.- Conectarea unei baterii de condensatoare la barele de alimentare, caracterizate de o tensiune

sinusoidală, la care este conectat un receptor cu factor de putere redus şi un redresor trifazat
comandat determină:
a) creşterea factorului de putere;
b) reducerea factorului de putere;
c) menţinerea factorului de putere;
d) realizarea unui factor de putere dependent de curentul de scurtcircuit la bare.
7.28.- Utilizarea unui redresor cu 12 pulsuri în locul unui redresor cu 6 pulsuri determină:
a) creşterea factorului de putere.
b) reducerea factorului de putere;
c) menţinerea factorului de putere;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

103
d) realizarea unui factor de putere dependent de curentul de scurtcircuit la bare.
7.29.- Creşterea unghiului de intrare în conducţie a semiconductoarelor din schema unui redresor
comandat determină:
a) reducerea factorului de distorsiune a curentului electric; incorect
b) creşterea factorului de distorsiune a curentului electric; corect
c) creşterea valorii medii a curentului electric redresat;
d) creşterea factorului de putere al redresorului.
7.30.- La alimentarea cu tensiune sinusoidală, factorul de putere al redresorului depinde de raportul

dintre:
a) valoarea efectivă a componentei fundamentale a curentului electric şi valoarea efectivă a
acestuia;
b) valoarea efectivă a reziduului deformant al curentului electric şi valoarea efectivă a
componentei fundamentale a acestuia;
c) valoarea efectivă a reziduului deformant al curentului electric şi valoarea efectivă acestuia;
d) valoarea efectivă a componentei fundamentale a curentului electric şi valoarea de vârf a
acestuia.
7.31.- În cazul redresoarelor ideale necomandate, cu filtru inductiv, alimentate cu tensiune

sinusoidală, factorul de putere depinde de:
a) factorul de vârf al curentului electric absorbit din reţeaua electrică de alimentare;
b) factorul de distorsiune al curentului electric absorbit din reţeaua electrică de alimentare;
c) amplitudinea curentului electric în circuitul de alimentare;
d) valoarea efectivă a componentei fundamentale a curentului electric.
7.32.- Redresoarele trifazate necomandate cu filtru inductiv determină armonice care pot avea
amplitudinea maximă dată de legea:
a) I1/Ih = h;
b) I1/Ih = h1/2 ;
c) I1/Ih = 1/h ;
d) I1/Ih = 1/h2 .
7.33.- Redresorul trifazat cu circuit intermediar de tensiune continuă faţă de redresorul cu circuit
intermediar de curent continuu determină:
a) factor de putere mai mare;
b) componentă continuă mai mică în circuitul de alimentare;
c) componente de rang 3 ale curentului electric mai mari;
d) investiţie mai redusă;
7.34.- Redresoarele trifazate ideale cu filtru inductiv determină armonice a căror amplitudine:
a) creşte proporţional cu rangul armonicelor;
b) scade invers proporţional cu rangul armonicelor;
c) creşte proporţonal cu pătratul rangului armonicelor;
d) scade invers proporţional cu pătratul rangului armonicelor.
7.35.- În cazul redresoarelor cu circuit intermediar de tensiune continuă, amplitudinea şi durata

impulsurilor de curent electric în circuitul de alimentare:
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

104
a) sunt independente de valoarea curentului de scurtcircuit la barele de alimentare;

b) sunt independente de valoarea curentului electric din circuitul redresorului;
c) depind de factorul de putere al redresorului;
d) depind de capacitatea condensatorului de filtrare din circuitul de tensiune continuă.
7.36.- În cazul redresoarelor necomandate cu circuit intermediar de tensiune continuă, armonica

fundamentală a curentului electric este:
a) defazată în funcţie de valoarea condensatorului de filtrare;
b) defazată faţă de tensiunea sinusoidală aplicată cu un unghi egal cu unghiul de comutaţie al
semiconductoarelor din schemă;
c) în fază cu tensiunea sinusoidală aplicată;
d) defazată faţă de tensiunea aplicată cu jumătate din unghiul de comutaţie al
semiconductoarelor din schemă.
7.37.- Factorul de distorsiune al tensiunii la barele la care este conectat un redresor trifazat:
a) este independent de puterea nominală a transformatorului care alimentează bara;
b) este independent de grupa de conexiuni a transformatorului care alimentează bara;
c) depinde de modul de tratare a neutrului reţelei în care este conectat redresorul;
d) depinde de curentul de scurtcircuit la bare.
7.38.- Timpul de comutaţie al elementelor semiconductoare este determinat de:

a) inductivitatea circuitului conectat în serie:
b) capacitatea circuitului conectat în paralel;
c) tipul caracteristicii elementului semiconductor;
d) numărului de pulsuri ale convertorului.
7.39.- Creşterea inductivităţii în circuit determină:

a) reducerea timpului de comutaţie;
b) nu afectează timpul de comutaţie;
c) creşterea timpului de comutaţie;
d) reducerea unghiului de intrare în conducţie.
7.40.- Creşterea timpului de comutaţie determină:

a) reducerea factorului de putere în circuit;
b) nu afectează factorul de putere;
c) creşterea factorului de putere în circuit;
d) un factor de putere care nu depinde de unghiul de intrare în conducţie.
7.41.- Supratensiunile determinate de timpul de comutaţie (suprapunere) pot fi limitate prin:

a) conectarea în paralel cu bornele de ieşire a unei baterii de condensatoare;
b) conectarea în paralel cu bornele de intrare dinspre reţeaua electrică a unei bobine;
c) conectarea în serie cu bornele de intrare dinspre reţeaua electrică a unei baterii de
condensatoare;
d) conectarea în serie cu bornele de intrare dinspre reţeaua electrică a unei bobine.
7.42.- Fenomenele de comutaţie ale semiconductoarelor din schema unui redresor sunt influenţate de:
a) tipul diodelor din schema redresorului;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

105
b) puterea nominală a transformatorului de alimentare;

c) factorul de distorsiune al curentului electric;
d) factorul de putere al receptorului.
7.43.- Fenomenele de comutaţie ale redresoarelor determină:

a) creşterea valorii medii a curentului redresat;
b) supratensiuni în circuitul de alimentare a redresorului;
c) supratensiuni la bornele elementelor semiconductoare din schemă;
d) reducerea duratei de conducţie a elementelor semiconductoare din schemă.
7.44.- Fenomenele de comutaţie ale redresoarelor determină:

a) scurtcircuit între două faze ale circuitului de alimentare;
b) scurtcircuit între fază şi conductorul neutru al circuitului de alimentare;
c) scurtcircuit trifazat în circuitul de alimentare;
d) scurtcircuit la bornele de ieşire ale redresorului.
7.45.- Limitarea supratensiunilor datorate comutaţiei elementelor semiconductoare, în reţeaua electric

de alimentare este realizată cu ajutorul:
a) descărcătoarelor cu rezistenţă variabilă;
b) varistoarelor;
c) filtrelor inductive;
d) filtre active.
7.46.- Amplitudinea supratensiunilor datorate comutaţiei elementelor semiconductoare, în reţeaua de

joasă tensiune, poate atinge:
a) 566,0 V
b) 283,0 V
c) 325,0 V
d) 162,5 V
7.47.- Durata supratensiunii este dependentă de:

a) inductivitatea bobinei din circuitul de curent continuu al redresorului;
b) tipul diodelor din circuitul de redresare;
c) amplitudinea tensiunii de alimentare;
d) factorul de putere al redresorului.
7.48.- Un filtru activ de curent electric asigură:

a) compensarea puterii reactive (în sens Budeanu) absobită de receptorul cu caracteristică neliniară;
b) controlul abaterilor de la valoarea setată a factorului de putere;
c) controlul defazajelor dintre componentele fundamentale ale tensiunii şi curentului electric;
d) controlul abaterilor de la forma sinusoidală a tensiunii de alimentare.
7.49.- Filtrele active de curent electric determină:

a) controlul armonicelor de rang par din curba curentului electric;
b) controlul puterii reactive absorbite de receptorul inductiv;
c) controlul puterii reactive absorbite de receptorul capacitiv;
d) controlul formei şi defazajului curentului electric absorbit din circuit.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

106
7.50.- Filtrul activ de curent electric asigură controlul factorului de putere:

a) la toate receptoarele din întreprindere, indiferent unde este conectat;
b) numai la bornele echipamentului la care este conectat;
c) la toate receptoarele situate în amonte;
d) numai la receptoarele cu caracteristică liniară.
7.51.- Filtrele pasive faţă de filtrele active:

a) sunt mai ieftine;
b) au o eficienţă mai redusă;
c) nu determină posibilitatea de rezonanţă în reţeaua electrică;
d) au dimensiuni mai mici.
7.52.- Conectarea în serie cu un receptor neliniar a unei bobine determină:

a) creşterea factorului de distorsiune de tensiune la barele de alimentare;
b) reducerea factorului de distorsiune a curentului electric;
c) creşterea factorului de distorsiune a curentului electric;
d) reducerea factorului de putere la barele de alimentare a receptorului.
7.53.- Utilizarea filtrelor pasive conectate la barele de alimentare determină:

a) reducerea circulaţiei curenţilor electrici armonici în instalaţia din aval;
b) reducerea circulaţiei curenţilor armonici în instalaţiile din amonte şi aval;
c) reducerea factorului de distorsiune al curentului electric absorbit de receptor;
d) reducerea factorului de distorsiune a tensiunii la barele de alimentare.
7.54.- La dimensionarea filtrelor pasive trebuie să se ia în consideraţie:

a) apariţia de rezonanţe în sistemul de alimentare;
b) reglarea la modificarea caracteristicilor consumatorului cu caracteristică neliniară;
c) factorul de distorsiune al tensiunii la barele de alimentare;
d) nivelul supratensiunilor la bornele bobinei din circuitul filtrului.
7.55.- Circuitele cu absorbţie de curent sinusoidal sunt utilizate:

a) numai pentru circuitele liniare;
b) numai pentru circuitele care nu necesită putere reactivă;
c) pentru circuitele de tensiune continuă sau curent continuu obţinut prin redresare;
d) circuitele conectate într-un nod cu curent mare de scurtcircuit.
7.56.- Utilizarea unui soft starter în circuitul unui motor asincron este justificată dacă motorul
asincron:
a) este cu rotorul bobinat;
b) curentul de pornire determină goluri de tensiune;
c) nu are protecţie la suprasarcină;
d) este alimentat cu o tensiune în afara benzii admise.
7.57.- Utilizarea unui soft starter în circuitul unui motor asincron permite:
a) reducerea factorului de distorsiune al curentului electric absorbit;
b) creşterea factorului de putere;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

107
c) limitarea curentului electric de pornire;

d) controlul vitezei de rotaţie a motorului asincron.
7.58.- Utilizarea unui soft starter în circuitul unui motor asincron determină:
a) reducerea timpului de pornire;
b) creşterea timpului de pornire;
c) apariţia de supratensiuni la bornele motorului;
d) reducerea factorului de putere al motorului.
7.59.- Invertorul este:

a) un redresor;
b) o maşină sincronă;
c) o maşină asincronă;
d) un dispozitiv (sistem) care transformă tensiunea continuă în tensiune alternativă.
7.60.- Convertorul tensiune continuă  tensiune continuă permite:

a) controlul nivelului de tensiune continuă la bornele circuitului de utilizare;
b) limitarea nivelului interarmonicelor în circuitul de alimentare;
c) controlul factorului de putere în circuit;
d) reducerea supratensiunilor în circuitul de alimentare.
7.61.- Convertoarele pentru alimentarea motoarelor de tensiune continuă cu excitaţie independentă

asigură:
a) reglarea tensiunii la bornele motorului între zero şi dublul valorii maxime;
b) reglarea curentului electric în circuit, independent de cuplul la arbore;
c) controlul vitezei de rotaţie a maşinii;
d) controlul cuplului la arborele maşinii.
7.62.- Alimentarea unui motor asincron cu tensiune de frecvenţă variabilă impune respectarea regulii:
a) f· U = constant;
b) U = constant; Este identică cu 7.63, dar mai prost formulată
c) U1/2 = constant;
d) U/f = constant.
7.63.- Funcţionarea motorului asincron la o frecvenţă sub frecvenţa nominală necesită realizarea
controlului frecvenţei şi tensiunii de alimentare conform relaţiei:
a) U/f = constant;
b) f·U = constant;
c) U = constant;
d) I = constant.
7.64.- Funcţionarea motorului asincron la frecvenţă peste frecvenţa nominală necesită realizarea
controlului frecvenţei şi tensiunii de alimentare conform relaţiei:
a) U/f = constant;
b) f·U = constant;
c) U = constant;
d) I = constant.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

108
7.65.- Convertorul tensiune continuă – tensiune continuă permite:

a) controlul factorului de putere al redresorului din schemă;
b) controlul factorului de distorsiune al curentului electric absorbit de redresor;
c) creşterea tensiunii continui de alimentare a unui receptor plecând de la o tensiune continuă
constantă.
d) reducerea tensiunii continui de alimentare a unui receptor plecând de la o tensiune continuă
constantă.
7.66.- Funcţionarea unui motor de tensiune continuă cu curent întrerupt conduce la:
a) perturbaţii sub formă de flicker în circuitul electric de alimentare;
b) perturbaţii sub formă de armonice în circuitul electric de alimentare;
c) perturbaţii sub formă de nesimetrie în circuitul electric de alimentare;
d) perturbaţii sub formă de goluri de tensiune în circuitul electric de alimentare.
7.67.- Nivelul interarmonicelor determinate de funcţionarea convertoarelor de frecvenţă pentru

alimentarea motoarelor asincrone este:
a) independent de frecvenţa tensiunii de alimentare a motorului;
b) independent de încărcarea maşinii asincrone;
c) dependent de tipul filtrului din circuitul intermediar al convertorului;
d) dependent de puterea nominală a maşinii asincrone.
7.68.- Convertoarele back to back utilizate în circuitul rotoric al generatoarelor asincrone din
instalaţiile eoliene asigură:
a) controlul frecvenţei din circuitul statoric al motorului;
b) controlul procesului de sincronizare la reţea a generatorului asincron;
c) controlul generatorului asincron la perturbaţii în reţeaua electrică de alimentare;
d) controlul vitezei de rotaţie a rotorului maşinii asincrone.
7.69.- Conectarea la reţeaua electrică publică a instalaţiilor de generare distribuită prin intermediul
convertoarelor poate determina supratensiuni datorate:
a) variaţiei sarcinii în circuitul sursei de generare distribuită;
b) variaţiei tensiunii în reţeaua publică;
c) funcţionării invertorului din schema convertorului;
d) controlului necorespunzător al sursei de energie regenerabilă.
7.70.- Utilizarea cicloconvertoarelor este specifică alimentării unor receptoare care necesită:
a) factor redus de distorsiune în curba curentului electric;
b) tensiune continuă variabilă ca amplitudine;
c) frecvenţă ridicată de alimentare (peste 50 Hz);
d) frecvenţă redusă de alimentare (sub 50 Hz).
7.71.- Conectarea sistemelor fotoelectrice la reţeaua publică poate introduce perturbaţii sub formă de
nesimetrie în cazul:
a) instalaţiilor trifazate de putere mare;
b) instalaţiilor monofazate de putere mică;
c) instalaţiilor cu elemente de stocare;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

109
d) instalaţiilor fără elemente de stocare.
7.72.- Tensiunea de ieşire a ciclocovertoarelor cuprinde:

a) eşantioane ale tensiunii de alimentare de frecvenţă industrială;
b) eşantioane de tensiune continuă;
c) eşantioane de tensiune de frecvenţă ridicată;
d) impulsuri cu factor de umplere variabil.
7.73.- Convertoarele statice de medie frecvenţă cuprind:

a) un circuit de control al factorului de umplere;
b) un redresor cu curent sinusoidal;
c) un circuit de control al factorului de nesimetrie;
d) un redresor şi un invertor de frecvenţă ridicată.
7.74.- Convertoarele cu corecţia factorului de putere folosesc:

a) un filtru activ pentru controlul valorii curentului electric din circuit;
b) un redresor comandat pentru controlul valorii curentului electric din circuit;
c) un chopper pentru controlul valorii curentului electric din circuit;
d) controlul factorului de umplere al curentului electric din circuit.
7.75.- Convertoarele statice cu comandă în modul de conducţie critic se bazează pe variaţia curentului
electric i în circuitul controlat între:
a) 0 şi 2imax;
b) imax -  şi imax + ;
c) 0 şi imax;
d) - imax şi + imax .
7.76.- Convertoarele cu modulaţia în lăţime a impulsurilor asigură:

a) limitarea perturbaţiilor de înaltă frecvenţă;
b) reducerea factorului de nesimetrie în circuitul de alimentare;
c) un curent electric practic sinusoidal în circuitul de alimentare;
d) controlul nivelului de flicker în circuitul de alimentare.
7.77.- Convertoarele back to back utilizate la generatoarele eoliene cu dublă alimentare au rolul de a
asigura:
a) sincronizarea generatorului cu reţeaua electrică în faza de conectare la reţea a instalaţiei
eoliene;
b) conectarea la reţea a generatorului instalaţiei eoliene funcţionând la o altă frecvenţă decât
reţeaua electrică publică;
c) serviciile de sistem necesare în reţeaua electrică;
d) controlul vitezei de rotaţie a rotorului maşinii asincrone. De controlat cu 7.68
7.78.- Cicloconvertoarele sunt utilizate pentru realizarea unei tensiuni:

a) de frecvenţă peste frecvenţa nominală a reţelei publice;
b) controlate ca amplitudine, dar de aceeaşi frecvenţă cu frecvenţa reţelei publice;
c) de frecvenţă mică în raport cu frecvenţa reţelei publice;
d) continui.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

110
10.79.- Utilizarea sistemului PWM de control a sistemelor de redresare comandată asigură reducerea:
a) nivelului de distorsiune a curentului absorbit din reţeaua electrică de alimentare;
b) nivelului perturbaţiilor de înaltă frecvenţă ale instalaţiei;
c) nivelului de flicker datorat instalaţiei de redresare;
d) nivelului nesimetriei curenţilor absorbiţi din reţeaua de alimentare.
9.80.- Controlul PWM al invertorului de interfaţă cu reţeaua electrică permite:

a) limitarea distorsiunii curbelor de curent electric în nodul de conectare la reţea;
b) limitarea distorsiunilor tensiunii la ieşirea invertorului;
c) controlul necesarului de putere activă în reţeaua electrică;
d) controlul necesarului de putere reactivă în reţeaua electrică.
7.81.- Redresoarele cu modulaţie în lăţime a pulsurilor PWM (pulse width modulation) sunt utilizate:
a) în special în domeniul puterilor relativ mari;
b) în domeniul puterilor relativ mici;
c) în cazul redresoarelor monofazate, dublă alternanţă;
d) pentru reducerea puterii de scurtcircuit la barele de alimentare.
7.82.- Convertoarele cu comandă PWM asigură:

a) limitarea curentului electric în circuitul de utilizare;
b) un factor de putere ridicat în circuitul de alimentare;
c) controlul frecvenţelor ridicate din circuit;
d) reglarea curentului electric în circuitul de utilizare.
7.83.- Invertorul cu comandă PWM asigură:

a) factor de putere ridicat în reţeaua electrică de alimentare;
b) nivel redus de armonice în reţeaua electrică de alimentare;
c) nivel redus de interarmonice în reţeaua electrică de alimentare;
d) nivel redus de armonice în circuitul de utilizare.
7.84.- Utilizarea reglării curentului electric cu sistem de tip PWM (Pulse width modulation) a unui
redresor necesită:
a) diode de frecvenţă ridicată în circuitul redresorului;
b) tranzistoare de putere în circuitul redresorului;
c) un factor de umplere supraunitar;
d) o frecvenţă de eşantionare egală cu frecvenţa tensiunii de alimentare.
7.85.- Comanda PWM (Pulse width modulation) a invertorului din circuitul convertorului de frecvenţă
care alimentează un motor asincron asigură:
a) reducerea componentelor de frecvenţă ridicată din curba curentului electric din circuitul
motorului;
b) reducerea supratensiunilor la bornele motorului asincron;
c) reducerea factorului de distorsiune al curentului electric din circuitul motorului asincron;
d) reducerea curentului electric de pornire a motorului asincron.
7.86.- Realizarea schemei invertoare comandată PWM necesită:

www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

111
a) tiristoare de frecvenţă redusă;

b) tranzistoare de putere de frecvenţă ridicată;
c) diode de frecvenţă ridicată;
d) diode de frecvenţă redusă.
7.87.- Sistemele FACTS:

a) reduc nivelul supratensiunilor;
b) sunt folosite ca elemente de stocare a energiei electrice;
c) permit controlul nivelului tensiunii în nodurile reţelelor electrice;
d) furnizează energia necesară pornirii generatoarelor instaţiilor eoliene.
7.88.- Sistemele FACTS:

a) asigură suplimentarea puterii active necesară în sistem;
b) permit controlul distorsiunii curbelor de curent şi tensiune;
c) asigură limitarea perturbaţiilor sub formă de fluctuaţii de tensiune;
d) permit controlul fluxurilor de putere.
7.89.- Compensatorul serie comandat cu tiristoare (TCSC - Thyristor Controlled Series Capacitor)
este un echipament electric care realizează reglarea nivelului tensiunii:
a) amortizând oscilaţiile de putere de pe linie;
b) prin injecţia de putere reactivă în linie;
c) prin modificarea (aparentă) a reactanţei electrice a liniei;
d) prin simetrizarea aparentă a sarcinii electrice.
7.90.- Compensatorul serie comandat cu tiristoare (TCSC) este un echipament electric care conţine:
a) bobine şi condensatoare reglabile în trepte;
b) bobine reglabile în trepte şi condensatoare fixe;
c) condensatoare reglabile în trepte;
d) bobine şi condensatoare fixe, nereglabile.
7.91.- Compensatoarele statice de putere reactivă (SVC- Static Var Compensators):

a) pot asigura o compensare individuală, pe fază;
b) nu pot lucra decât simultan pe cele trei faze, în regim trifazat;
c) participă la filtrarea armonicelor de tensiune;
d) asigură protecţia la supratensiuni de trăsnet.
7.92.- Bobinele comandate cu tiristoare (TCR - Thyristor Controlled Reactor)

a) realizează o compensare continuă;
b) intră în structura filtrelor pasive;
c) realizează o compensare în trepte;
d) produc putere (energie) reactivă.
7.93.- Condensatoarele comutate cu tiristoare (TSC - Thyristor Switched Capacitor):

a) absorb putere reactivă;
b) realizează o compensare în trepte;
c) asigură modificarea impedanţei liniei la care sunt racordate;
d) realizează o compensare continuă.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

112
7.94.- Acronimul FC/TCR ( în altă notaţie FC-TCR) desemnează un ansamblu de tip SVC alcătuit din:
a) TCR în paralel cu un condensator fix;
b) TCR în serie cu un condensator variabil;
c) TCR în paralel cu un condensator variabil;
d) TCR în serie cu un condensator fix.
7.95.- STATCOM (Static Synchronous Compensator) este un compensator static de putere reactivă de
tip avansat aparţinând “familiei” FACTS (Flexible Alternating Current Transmission System). Este cel
mai eficient compensator static, răspunsul său fiind la fel de rapid ca şi cel al compensatoarelor
sincrone (rotative) şi, în plus, nu are inerţie mecanică. El poate realiza injecţii de putere reactivă
bisens. În raport cu reţeaua electrică la care este racordat, STATCOM se prezintă:
a) întotdeauna ca o sarcină inductivă;
b) numai ca o sarcină capacitivă;
c) doar ca o sarcină rezistivă;
d) în funcţie de reglaj, atât ca o sarcină inductivă, cât şi ca sarcină capacitivă.
7.96.- Utilizarea bobinelor reglabile (TCR) pentru controlul în timp real al puterii reactive are
avantajul:
a) limitării distorsiunii armonice la nivelul barelor de alimentare;
b) unui timp de răspuns redus al sistemului de control;
c) că nu necesită utilizarea de baterii de condensatoare în circuit;
d) creşterii curentului de scurtcircuit la barele de alimentare.
7.97.- Pentru limitarea fluctuaţiilor de tensiune la barele unui consumator perturbator pot fi utilizate:
a) instalaţii pentru controlul automat al factorului de putere;
b) compensatoare statice de putere reactivă (de tip SVC);
c) un transformator Scott;
d) transformatoare de alimentare cu controlul automat al ploturilor.
7.98.- Puterea reactivă capacitivǎ a unui compensator de tip FC/TCR:

a) variază în trepte;
b) variază în mod continuu;
c) este constantǎ;
d) modul ei de variaţie depinde de dotările specifice ale instalaţiei compensatorului, putând varia
în trepte sau în mod continuu.
7.99.- Dispozitivul TSC (Thyristor Switched Capacitor):
a) conţine bobine comutate cu tiristoare;
b) se foloseşte pentru controlul circulaţiei de putere activă pe linii electrice;
c) realizează compensarea serie pe linii electrice;
d) se foloseşte pentru compensarea puterii reactive.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

113
Modul 8 - COMPENSAREA PUTERII REACTIVE.

NESIMETRII DE TENSIUNE/CURENŢI.
8.1.- Puterea electrică activă se obţine:
a) din energia câmpului electric;
b) din energia câmpului magnetic;
c) datorită interacţiunii dintre câmpul magnetic şi cel electric;
d) prin transformarea unei energii de altă natură.
8.2.- Puterea reactivă:

a) se obţine din transformarea energiei chimice;
b) se obţine din transformarea energiei mecanice;
c) se obţine datorită acţiunii câmpului electric;
d) rezultă din necompensarea schimburilor interioare între câmpul electric şi magnetic.
8.3.- Dimensionarea căilor de curent ale unei instalaţii cu tensiunea alternativă dată se face:
a) la curent;
b) la puterea activă;
c) la puterea reactivă;
d) la puterea de scurcircuit.
8.4.- Variaţia puterii reactive debitate de un generator se obţine prin:

a) variaţia curentului de excitaţie;
b) variaţia sarcinii active;
c) variaţia tensiunii barei de racord la SE;
d) variaţia agentului motor.
8.5.- Într-un sistem energetic se conservă:

a) puterea activă;
b) puterea reactivă;
c) puterea deformantă;
d) simultan toate cele trei puteri.
8.6.- Media puterii fluctuante pe un multiplu întreg de perioade este:

a) egală cu puterea activă;
b) nulă;
c) dublul puterii active;
d) dublul puterii reactive.
8.7.- Într-un circuit trifazat, o sarcină echilibrată este alimentată cu un sistem simetric de tensiuni
(deci rezultă un sistem simetric de curenţi electrici). [Este cazul unui circuit trifazat cu simetrie totală].
Puterea electrică instantanee totală: p(t) = pa + pb + pc = uaia + ubib + ucic
a) are variaţie sinusoidală;
b) este periodică, dar nesinusoidală;
c) este constantă;
d) are o variaţie oarecare (neperiodică).
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

114
8.8.- Un consumator neliniar:

a) generează putere activă armonică;
b) consumă putere activă armonică;
c) consumă toată puterea activă absorbită de la generator (pe fundamentală);
d) generează putere reactivă pe fundamentală
8.9.- Calculul puterii deformante este important pentru:

a) determinarea curentului de sarcină;
b) calculul căderilor de tensiune;
c) calculul pierderilor în reţele;
d) separarea puterilor (P, Q, D).
8.10.- O sarcină echilibratǎ, neliniară, trifazată, este alimentatǎ, cu un sistem simetric de tensiuni.
Curenţii care rezultă sunt nesinusoidali, dar identici (ca evoluţie temporală) pe cele trei faze şi
decalaţi cu T/3 în succesiunea iA, iB, iC . Regimul de funcţionare este staţionar caz în care se poate
aplica descompunerea în serie Fourier. Curenţii armonici de rang h = 3n + 1, h = 3n + 3, h = 3n + 2
(pentru n = 0, 1, 2, 3, ….), în această ordine, alcătuiesc:
a) un sistem de secvenţă pozitivă, de secvenţă negativă, de secvenţă zero;
b) un sistem de secvenţă zero, de secvenţă negativă, de secvenţă pozitivă;
c) un sistem de secvenţă pozitivă, de secvenţă zero, de secvenţă negativă;
d) un sistem de secvenţă negativă, de secvenţă pozitivă, de secvenţă zero.
8.11- Factorul de putere este:

a) cos  , unde  este diferenţa de fază dintre curba de curent şi cea de tensiune;
P
b) raportul dintre puterea activă şi cea aparentă ;
S
P
c) raportul ;
P2  Q2
d) tan , unde  este diferenţa de fază dintre curba de curent şi cea de tensiune.
8.12.- În condiţii de poluare armonică, factorul de putere este definit prin urmǎtoarea relaţie(unde P(1)
şi S(1) sunt puterile activa şi respectiv aparentă, pe armonica fundamentală, iar P şi S sunt puterile
activă şi respectiv aparentă totale):
P(1)
a)
S (1)
P
b)
S (1)
P
c)
S
P(1)
d)
S
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

115
8.13.- Factorul de putere DPF = cos1 este:

P
a) egal totdeauna cu factorul de putere PF = ;
S
P
b) mai mic faţă de factorul de putere PF = ;
S
P
c) mai mare sau cel puţin egal cu factorul de putere PF = ;
S
P
d) întotdeauna mai mare faţă de factorul de putere PF = .
S
8.14.- Un factor de putere redus are o serie de consecinţe negative asupra funcţionării reţelei electrice.
Una dintre ele este:
a) crearea condiţiilor de producere a flickerului;
b) generarea de supratensiuni;
c) creşterea pierderilor de putere activă;
d) apariţia rezonanţei armonice.
8.15.- Un factor de putere redus are o serie de consecinţe negative asupra funcţionării reţelei electrice.
Una dintre ele este:
a) crearea de nesimetrie în reţele trifazate;
b) reducerea efectelor filtrelor de armonici;
c) deteriorarea dispozitivelor de protecţie la supratensiuni;
d) creşterea căderii de tensiune în reţeaua electrică.
8.16.- Factorul de putere natural este cel realizat la utilizator:

a) în prezenţa surselor specializate de compensare a puterii reactive;
b) în prezenţa filtrelor de armonici;
c) în lipsa surselor specializate de compensare a puterii reactive;
d) în prezenţa dispozitivelor de simetrizare.
8.17.- Factorul de putere neutral se alege pentru a asigura:

a) stabilitatea sistemului energetic;
b) minimizarea pierderilor active în reţeaua de distribuţie;
c) încărcarea optimă cu putere reactivă a generatoarelor din sistem;
d) limitarea curentului de scurtcircuit în reţeaua electrică.
8.18.- În cazul unui circuit pur rezisiv dar nelinear, alimentat cu tensiunea sinusoidală, componenta
fundamentală a curentului este:
a) superioară valorii efective a curentului electric absorbit;
b) este egală cu valoarea efectivă a curentului electric absorbit;
c) poate fi defazată fată de tensiunea aplicată;
d) este întotdeauna în fază cu tensiunea aplicată.
8.19.- Utilizarea valorii factorului de putere λ = P/S pentru dimensionarea bateriei de condensatoare:
a) este eronată deoarece rezultă posibilitatea creşterii nivelului de distorsiune;
b) este corectă deoarece ia în considerare şi prezenţa armonicelor;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

116
c) conduce la reducerea capacitătii bateriei de condensatoare;

d) conduce la reducerea pierderilor în reţeaua electrică.
8.20.- În nodurile consumatorilor, valoarea tensiunii reprezintă un indicator de calitate al energiei

electrice. Spre deosebire de frecvenţă (care are valoarea unică în SEN,) tensiunea este o mărime
locală (tensiunile nodale au valori diferite în cadrul sistemului) şi comportă condiţionări multiple. Din
această cauză:
a) este necesar să se regleze tensiunea tuturor nodurilor din sistem;
b) este necesar să se introducă echipamente de filtrare a armonicilor produse de sarcinile nelineare;
c) se recomandă instalarea sistemelor de simetrizare a sarcinii electrice;
d) se recomandă, din motive economice, reglarea tensiunii anumitor noduri din sistem.
8.21.- Pentru controlul tensiunii într-o reţea electrică se utilizează:

a) reglajul primar al grupurilor generatoare;
b) controlul circulaţiei de putere activă;
c) controlul circulaţiei de putere reactivă;
d) corectarea formei curbei de tensiune în domeniul frecvenţă.
8.22.- Obiectivul principal al reglării nivelului de tensiune (controlului nivelului de tensiune) este:
a) menţinerea stabilităţii mecanice a liniilor electrice;
b) evitarea solicitării suplimentare a echipamentelor de protecţie contra supratensiunilor;
c) îmbunătăţirea calităţii funcţionării protecţiei prin relee;
d) menţinerea în limite acceptabile a modulului căderii de tensiune pe liniile electrice.
8.23.- În conformitate cu relaţia de calcul a modulului căderii de tensiune pe o linie electrică rezultă
că una dintre căile de reducere a căderii de tensiune pe linie este:
a) creşterea unghiului de transmisie δ ;
b) creşterea impedanţei caracteristice a liniei;
c) creşterea puterii reactive transferată pe linie;
d) reducerea puterii reactive transferată pe linie.
8.24.- Compensarea liniilor electrice nu are efect doar asupra distribuţiei tensiunilor pe linie, ci şi asupra:
a) nivelului de protecţie al acestora la supratensiuni de trăsnet;
b) eficienţei filtrelor de armonici folosite în regim deformant;
c) reducerii componentelor simetrice ale curenţilor electrici de linie;
d) capacităţii de transport (transfer) a acestora.
8.25.- În regim sinusoidal tensiunile de la capetele unei linii electrice:

a) sunt permanent (întotdeauna) în fază;
b) sunt defazate cu un unghi constant independent de sarcina electrică transferată pe linie;
c) sunt defazate cu un unghi care variază în funcţie de sarcina electrică transferată pe linie;
d) sunt necesare informaţii suplimentare pentru a putea răspunde.
8.26.- Din analiza relaţiei de calcul a modulului căderii de tensiune pe o linie electrică rezultă că una
din căile de reglare a tensiunii este:
a) creşterea rezistenţei electrice a liniei;
b) creşterea puterii active transferată pe linie;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

117
c) reducerea reactanţei liniei;

d) creşterea puterii reactive transferată pe linie.
8.27.- În regim sinusoidal puterea reactivă Qc care trebuie să fie instalată pentru îmbunătăţirea
factorului de putere de la o valoare cosφ1 la valoarea cosφ2 dacă puterea activă P absorbită de
consumator este cunoscută, se evaluiază cu relaţia:
a) Qc = P(cosφ1 - cosφ2);
b) Qc = P(tanφ2 - tanφ1);
c) Qc = P(sinφ1 - sinφ2);
d) Qc = P(tanφ1 - tanφ2).
8.28.- Puterea reactivă de compensat trebuie corelată corect cu puterea receptorului, ţinând seama de
recomandările normativelor în vigoare sau de prevederile întreprinderilor producătoare de
echipament. De exemplu, pentru motoare electrice, puterea reactivă de compensat (Qc) trebuie să nu
fie mai mare decât puterea reactivă la funcţionarea în gol (Q0) în proporţia:
a) Qc  0,50·Q0;
b) Qc  0,70·Q0;
c) Qc  0,90·Q0;
d) Qc  0,95·Q0.
8.29.- La compensarea individuală a puterii reactive a unui motor asincron, atunci când condensatorul
este plasat înaintea întreruptorului motorului (montaj amonte), el rămâne conectat la reţea chiar dacă
motorul este deconectat. In acest caz se realizează condiţii pentru:
a) supratensiuni;
b) fluctuaţii de tensiune generatoare de flicker;
c) curenţi intenşi de comutaţie;
d) supracompensare în sistem.
8.30.- La compensarea individuală a puterii reactive a unui motor asincron, atunci când condensatorul
este plasat după întreruptorul motorului (montaj aval) el este deconectat odată cu motorul. In acest caz
pericolul major care poate să apară este:
a) supracompensarea în sistem;
b) dezechilibrul de tensiune la bornele motorului;
c) dezechilibrul de curent în înfăşurările motorului;
d) riscul autoexcitaţiei maşinii, accelerarea acesteia şi apariţia de supratensiuni.
8.31.- Riscul principal (major) al supracompensării capacitive constă în:

a) perturbarea funcţionării instalaţiilor de protecţie la supratensiuni;
b) apariţia fluctuaţiilor de tensiune;
c) creşterea de tensiune;
d) perturbarea echipamentelor de protecţie contra supratensiunilor
8.32.- Pentru a se limita suprasolicitarea produsă de majorarea pierderilor de putere în

condensatoare, produse de tensiunile nesinusoidale, normativele în vigoare impun dimensionarea
condensatoarelor pentru următoarele încărcări de durată în tensiune
a) Umax = 1,3UN
b) Umax = 1,4UN
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

118
c) Umax = 1,2UN
d) Umax = 1,1UN
8.33.- Principalul efect al tensiunilor nesinusoidale asupra condensatoarelor electrice îl reprezintă

majorarea pierderilor de putere activǎ. Pentru a se limita suprasolicitarea produsă de acestea,
normativele în vigoare impun dimensionarea condensatoarelor pentru următoarele încărcări de durată
în curent:
a) Imax = 1,5IN
b) Imax = 1,1IN
c) Imax = 1,2IN
d) Imax = 1,3IN
8.34.- Puterea reactivă maximă furnizată de baterie corespunde încărcărilor suplimentare admise
pentru tensiune şi curent electric. Ea are valoarea:
a) Qmax = 1,33QN
b) Qmax = 1,43QN
c) Qmax = 1,23QN
d) Qmax = 1,53QN
8.35.- Conectarea directă la barele de alimentare a bateriilor de condensatoare este admisă:

a) numai în cazul tensiunilor sinusoidale;
b) numai dacă factorul de distorsiune de curent electric nu depăşeşte 8%;
c) numai dacă nivelul de flicker de scurtă durată Pst < 1;
d) numai în cazul în care factorul de putere al utilizatorului este sub 0,85.
8.36.- Regimul tranzitoriu determinat de conectarea la barele de alimentare, conectate la reţeaua

electrică prin intermediul unui transformator, a unei secţii a bateriei de condensatoare este determinat
în special de:
a) inductivitatea internă a condensatoarelor.
b) reactanţa de scurtcircuit a sistemului de alimentare la bare de înaltă tensiune;
c) inductivitatea circuitului dintre bara de alimentare şi bateria de condensatoare;
d) inductivitatea de scăpări a transformatorului;
8.37.- Conectarea la reţeaua electrică a primei secţii a unei baterii de condensatoare determină un
curent electric oscilant cu o valoare de vârf mai mare decât curentul electric nominal de circa:
a) 3 ori;
b) 30 ori;
c) 300 ori;
d) 3000 ori.
8.38.- La conectarea primei trepte a unei baterii de condensatoare valoarea maximă a curentului
electric prin contactor poate atinge:
a) 5∙Ir ;
b) 10∙Ir ;
c) 20∙Ir ;
d) 30∙Ir .
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

119
8.39.- Conectarea la reţeaua electrică a primei secţii a unei baterii de condensatoare determină un
curent electric oscilant cu o frecvenţă de circa:
a) 0,1 1,5 kHz;
b) 1,0  15 kHz;
c) 10  150 kHz;
d) 100  1500 kHz.
8.40.- Durata regimului tranzitoriu la conectarea primei secţii a unei baterii de condensatoare poate
avea valoarea:
a) 1 ms;
b) 10 ms;
c) 100 ms;
d) 1000 ms.
8.41.- Inductivitatea specifică a circuitului electric de joasă tensiune la conectarea primei secţii a unei
baterii de condensatoare poate avea valoarea:
a) 0,5 H/m;
b) 5 H/m;
c) 50 H/m;
d) 0,5 mH/m.
8.42.- La conectarea celei de a doua trepte a unei baterii de condensatoare, frecvenţa oscilaţiilor de
curent este:
a) mai mare ca la prima conectare;
b) mai mică faţa de prima conectare;
c) egală cu cea la prima conectare;
d) dependentă de curentul de scurtcircuit la bara la care este conectat condensatorul.
8.43.- La conectarea celei de a doua secţii a bateriei de condensatoare, inductivitatea care determina
frecvenţa de oscilaţie corespunde:
a) inductivităţii de scăpări a transformatorului;
b) reactanţei de scurtcircuit a sistemului de alimentare la bare de înaltă tensiune;
c) inductivităţii circuitului dintre bara de alimentare şi bateria de condensatoare;
d) inductivităţii circuitului dintre cele două secţii.
8.44.- La conectarea la reţeaua electrică a celei de a doua secţii a unei baterii de condensatoare
(prima treaptă fiind conectată), curentul electric prin contactor poate avea o valoare de vârf mai mare
decât curentul electric nominal de circa:
a) 1,6 ori;
b) 16 ori;
c) 160 ori;
d) 1600 ori.
8.45.- Utilizarea unui contactor inadecvat la conectarea bateriilor de condensatoare poate determina:
a) străpungerea izolaţiei condensatoarelor bateriei;
b) lipirea contactelor contactorului;
c) suprasolicitarea termică a condensatoarelor;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

120
d) amplificarea regimului tranzitoriu în circuit.
8.46.- Valoarea maximă a supratensiunii care apare la deconectarea bateriilor de condensatoare

poate atinge (cu Umax valoarea de vârf a tensiunii de fază):
a) 1,1∙Umax ;
b) 3,0∙Umax ;
c) 6,0∙Umax ;
d) 10∙Umax .
8.47.- Reducerea amplitudinii curentului electric prin contactorul care conectează un condensator se
poate face prin:
a) conectarea în serie a unui condensator;
b) conectarea în paralel a unei bobine;
c) conectarea în serie a unei bobine;
d) conectarea în paralel a unui rezistor.
8.48.- Pentru limitarea solicitărilor electrice la conectarea şi deconectarea condensatoarelor pot fi

utilizate:
a) întreruptoare cu rezistoare de preinserţie;
b) întreruptoare cu tensiune nominală superioară tensiunii nominale a reţelei în care sunt conectate;
c) întreruptoare lente;
d) întreruptoare cu mai multe contacte în serie.
8.49.- Pentru reducerea amplitudinii curentului electric la conectarea unei secţii a unui condensator se
pot utiliza:
a) conectarea unui rezistor în paralel cu condensatorul;
b) un contactor în două trepte, cu rezistor de preinserţie;
c) conectarea unei bobine în paralel cu condensatorul;
d) un contactor cu viteză mare de închidere.
8.50.- La utilizarea contactoarelor statice, conectarea trebuie să aibă loc la:

a) trecerea prin zero a curbei tensiunii electrice pe fază;
b) valoarea maximă a curentului electric în circuit;
c) valoarea maximă a tensiunii pe fază;
c) o valoare determinată de durata regimului tranzitoriu.
8.51.- Pentru reducerea curentului electric la conectarea unei baterii de condensatoare utilizând
întreruptor static se urmăreşte:
a) conectarea condensatorului la trecerea prin zero a tensiunii;
b) controlul curentului în circuit pentru a nu depăşi 1,3∙Ir ;
c) controlul tensiunii la bornele condensatoarelor pentru a nu depăşi 1,1∙Ur ;
d) conectarea întreruptorului în momentul valorii maxime a tensiunii, cu condensatorul încărcat
la aceeaşi valoare.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

121
8.52.- Mărimea definitorie pentru pierderile active în dielectriul condensatoarelor este tangenta unghi-
P
ului de pierderi, care pentru armonica de rang h se evaluează cu relaţia: tan  h  h (în care Ph
Qh
reprezintă pierderile de putere activă corespunzătoare armonicii de rang h, iar Qh  puterea reactivă
corespunzătoare aceleaşi armonici). Tangenta unghiului de pierderi:
a) scade dacă rangul armonicii creşte;
b) rămâne practic constantă pentru armonici al căror rang este sub 13;
c) creşte dacă rangul armonicii scade;
d) rămâne practic constantă pentru armonici al căror rang este sub 23.
8.53.- În reţelele electrice trifazate, în care apar armonici superioare, bateriile de condensatoare din
compunerea filtrelor sau din instalaţiile pentru compensarea puterii reactive sunt supuse la solicitări
constând în fenomene de rezonanţă (de tensiune sau de curent electric) cu efect de amplificare a
armonicilor existente în sistem. In cazul rezonanţei serie:
a) creşte valoarea curentului electric pe armonica respectivă;
b) scade valoarea tensiunii electrice, pe armonica respectivă, la bornele elementelor componente
ale circuitului rezonant ;
c) scade valoarea curentului electric pe armonica respectivă;
d) apare fenomenul de flicker.
8.54.- O baterie de condensatoare cu puterea reactivă de 5 MVA este conectată la barele unei staţii la
care puterea de scurtcircuit este 125 MVA. Frecvenţa relativǎ de rezonanţă a ansamblului este de cca:
a) 1/25;
b) 5;
c) 15;
d) 25.
8.55.- Condensatoarele de corecţie a factorului de putere sunt sensibile la armonici din cauza:
a) efectului de trecere prin zero;
b) supraîncărcării conductoarelor de neutru;
c) rezonanţei condensatorului şi impedanţei reţelei de alimentare la frecvenţele armonicilor;
d) creşterii impedanţei condensatorului la frecvenţe mai înalte.
8.56.- Fenomenul de rezonanţă serie în reţelele electrice poate să apară dacă:

a) există un dezechilibru de sarcină electrică;
b) apar fluctuaţii de tensiune generate de şocuri de putere reactivă;
c) apar supratensiuni de trăsnet;
d) există surse de tensiuni nesinusoidale.
8.57.- Fenomenul de rezonanţă serie poate să apară, în cazurile practice, dacă bateria de
condensatoare pentru compensarea puterii reactive:
a) este plasată în imediata apropiere a transformatorului de racord la sistemul de alimentare şi
raportul XT/RT are o valoare mare;
b) nu este plasată în imediata apropiere a transformatorului de racord la sistemul de alimentare,
dar raportul XT/RT are o valoare mică;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

122
c) este plasată în imediata apropiere a transformatorului de racord la sistemul de alimentare şi

raportul XT/RT are o valoare mică;
d) nu este plasată în imediata apropiere a transformatorului de racord la sistemul de alimentare,
dar raportul XT/RT are o valoare mare.
8.58.- In cazul rezonanţei paralel:

a) scade dezechilibrul de sarcină electrică;
b) scade valoarea tensiunii electrice la nodul afectat;
c) scade valoarea curentului electric pe armonica respectivă;
d) apar supratensiuni de valoare ridicată în sistem.
8.59.- In cazul rezonanţei paralel:

a) creşte eficienţa echipamentelor de protecţie la supratensiuni;
b) scade valoarea tensiunii electrice, pe armonica respectivă, la bornele elementelor componente
ale circuitului rezonant ;
c) creşte valoarea curentului electric pe armonica respectivă în condensatoare;
d) apar importante fluctuaţii de tensiune generatoare de flicker.
8.60.- În calculele practice, rangul hp al armonicii la care poate să apară rezonanţa paralel în circuit,
în prezenţa bateriei de condensatoare (având puterea reactivă QC) se calculează, în funcţie de puterea
de scurtcircuit la bare (Ssc) şi de puterea activă (P) a sarcinii electrice, cu relaţia:
P
a) h p  ;
QC
S sc
b) h p  ;
P
S sc
c) h p  ;
QC
Qc
d) h p  .
S sc
8.61.- Efectele fenomenelor de rezonanţă care pot să apară în reţele electrice, în prezenţa
condensatoarelor folosite pentru compensarea puterii rective, sunt puternic atenuate:
a) în regim de postavarie;
b) în regim de funcţionare cu sarcină minimă;
c) în regim de avarie;
d) în regim de funcţionare cu sarcină normală
8.62.- Dezacordarea se referă la practica conectării în serie cu fiecare condensator a unei bobine.
Principalul motiv pentru dezacordare este:
a) problema perturbaţiilor de tensiune în reţeaua electrică;
b) reglarea tensiunii în nod;
c) reducerea dezechilibrului de curent;
d) ameliorarea protecţiei la supratensiuni a instalaţiei.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

123
8.63.- Filtrele de dezacord au rolul:

a) de a limita trecerea armonicilor de rang superior în reţea;
b) de a elimina armonicile de curent de rang superior;
c) de a reduce capacitatea echivalentă a circuitului;
d) de a limita posibilitatea rezonantei dintre bateria de condensatoare şi inductivitatea de scăpări
a celui mai apropiat transformator.
8.64.- Un circuit rezonant dezacordat are, pentru frecvenţa fundamentală:

a) caracter rezistiv;
b) caracter inductiv;
c) caracter capacitiv;
d) impedanţă nulă.
8.65.- Puterea reactivă de dimensionare a bobinei de dezacord reprezintă un anumit procent din
puterea reactivă a condensatorului pentru compensare. În mod uzual, acesta este de:
a) 3 %, 9 % sau 13 %;
b) 4 %, 6 % sau 10 % ;
c) 9 %, 13 % sau 15 %;
d) 5 %, 7 % sau 11 %.
8.66.- Factorul de dezacord p reprezintă:

a) raportul dintre capacitatea echivalentă a circuitului şi capacitatea condensatorului;
b) raportul dintre impedanta inductivă şi cea capacitivă a elementelor circuitului la frecvenţa
industrială;
c) raportul dintre tensiunea la bornele condensatorului şi tensiunea nominală a condensatorului;
d) raportul dintre curentul pe armonica fundamentală prin bobina de dezacord şi curentul prin
condensator.
8.67.- Factorul de dezacord p = XL/XC în cazul filtrelor dezacordate are valori:

a) totdeauna supraunitare;
b) egale cu rangul armonicelor care pot să apară în reţeaua electrică;
c) totdeauna subunitare;
d) alese astfel încât filtrul să prezinte caracter inductiv la 50 Hz.
8.68.- Condensatoarele din circuitul rezonant al filtrelor de armonici se dimensionează astfel încât:
a) să nu se depăşească curentul nominal al condensatorului;
b) să nu se depăşească tensiunea nominală a condensatorului;
c) să se limiteze solicitările electrice şi termice ale condensatorului;
d) să se limiteze solicitările electrice şi termice ale bobinei.
8.69.- Pentru a corespunde solicitărilor electrice şi temice, condensatoarele din circuitele de filtrare
sunt dimensionate pentru:
a) 1,1Ir ; 1,3∙Ur ; 1,43∙Qr ;
b) 1,3Ir ; 1,1∙Ur ; 1,43∙Qr ;
c) 1,3Ir ; 1,3∙Ur ; 1,69∙Qr ;
d) 1,1Ir ; 1,1∙Ur ; 1,21∙Qr .
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

124
8.70.- Utilizarea condensatoarelor din circuitul filtrelor dezacordate, cu tensiunea nominală egală cu
cea a reţelei electrice la care sunt conectate, pentru un factor de dezacord de 11 % sau de 14 % nu este
posibilă deoarece:
a) rezultă o solicitare termică inadmisibilă;
b) nu se asigură limitarea armonicei de rang 5;
c) nu asigură nivelul necesar al puterii reactive.
d) rezultă o solicitare electrică inadmisibilă.
8.71.- Condensatoarele folosite în filtrele pasive:

a) nu se iau în calcul la dimensionarea unei baterii de condensatoare pentru compensarea puterii
reactive;
b) produc fluctuaţii de tensiune;
c) produc o puternică nesimetrie a curenţilor corespunzători armonicii fundamentale;
d) trebuie luate în calcul la dimensionarea unei baterii de condensatoare pentru compensarea
puterii reactive;
8.72.- Se considerǎ un filtru pasiv serie pentru armonica 5. Impedanţa echivalentă (armonicǎ) pentru
armonica 9:
a) este capacitivǎ;
b) este pur rezistivă;
c) este inductivă;
d) nu poate fi calculatǎ.
8.73.- Circuilele LC ale filtrelor absorbante prezintă pentru frecvenţa de rezonanţă o impedanţă:
a) egală cu impedanţa inductivă a circuitului;
b) impedanţă nulă;
c) egală cu rezistenţa electrică a circuitului;
d) egală cu impedanţa capacitivă a circuitului.
8.74.- În cazul rezonanţei serie într-un circuit LC :

a) impedanţa echivalentǎ la frecvenţa de rezonanţǎ are valoarea minimǎ;
b) impedanţa echivalentǎ la frecvenţa de rezonanţǎ are valoarea maximǎ;
c) impedanţa echivalentǎ are o valoare nulǎ;
d) valoarea impedanţei echivalente depinde de curentul armonicii pe care a fost acordat
circuitul.
8.75.- Frecvenţa de rezonanţă a unui filtru LC serie pasiv:

a) creşte atunci când capacitatea condensatorului creşte;
b) descreşte dacă inductanţa bobinei creşte;
c) descreşte atunci când capacitatea condensatorului scade;
d) nu depinde de valoarea inductanţei.
8.76.- Intr-un sistem trifazat, cu ajutorul elementelor pasive LC :

a) nu este posibilă echilibrarea (simetrizarea) unei sarcini fǎră compensare;
b) nu este posibilă compensarea unei sarcini pânǎ la valoarea unitară a factorul de putere fără
echilibrarea (simetrizarea) acesteia;
c) echilibrarea (simetrizarea) şi compensarea trebuie sǎ fie realizate simultan;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

125
d) echilibrarea (simetrizarea) şi compensarea trebuie sǎ fie realizate independent.
8.77.- Condensatorul din circuitul unui filtru absorbant se dimensionează pentru:

a) curentul electric corespunzător armonicei pentru care este destinat;
b) valorii efective a curenţilor electrici de armonică de rang mai redus sau egal cu cea pentru
care este destinat;
c) valorii efective a curenţilor electrici de armonică de rang mai mare sau egal cu cea pentru
care este destinat;
d) valorii efective a curentului electric corespunzător armonicei pentru care este destinat şi
armonica fundamentală a curentului electric prin acest circuit.
8.78.- Circuitele filtrelor de absorbţie se dimensionează, în mod obişnuit, pentru valori care depăşeşc
cu 15 % valorile de calcul având în vedere:
a) posibilitatea variaţiei frecvenţei tensiunii de alimentare;
b) posibilitatea apariţiei altor armonice în spectrul curentului electric al utilizatorului
perturbator;
c) existenţa în reţeaua electrică a unui fond de perturbaţii determinat de alţi utilizatori
perturbatori;
d) posibilitatea înlocuirii transformatorului de alimentare.
8.79.- Realizarea circuitelor rezonante pentru armonica de rang 3 nu este posibilă cu condensatoare
cu tensiunea nominală egală cu cea a reţelei electrice la care este conectat filtrul deoarece rezultă:
a) o suprasolicitare termică a condensatoarelor din circuit;
b) o suprasolicitare termică a bobinei din circuit;
c) un curent electric de secvenţă zero inadmisibil în circuitul de legare la pământ;
d) o suprasolicitare electrică a condensatoarelor din circuit.
8.80.- Se considerǎ un filtru pasiv serie pentru armonica 7. Impedanţa echivalentă (armonicǎ) pentru
armonica 3:
a) este inductivă;
b) este capacitivǎ;
c) este pur rezistivă;
d) nu poate fi calculatǎ
8.81.- Filtrele pasive utilizează condensatoare deoarece acestea au proprietatea că prezintă:

a) impedanţă redusă la frecvenţe ridicate;
b) impedanţă redusă la frecvenţe joase;
c) impedanţă rezistivă la frecvenţe ridicate;
d) impedanţă inductivă la frecvenţe ridicate.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

126
8.82.- In cazul schemei din figura de mai jos:

a) sunt condiţii pentru a se filtra armonicile de curent;
b) nu sunt condiţii pentru a se realiza rezonanţă serie;
c) nu sunt condiţii de rezonanţă ;
d) sunt necesare informaţii suplimentare pentru a se
putea rǎspunde.
8.83.- Din analiza schemei alăturate se poate deduce

că săgeţile reprezintă:
a) circulaţia puterii active;
b) fluxul puterilor deformante;
c) circulaţia puterii reactive produsă de bobinele
filtrelor;
d) nu sunt suficiente date pentru a interpreta
semnificaţia săgeţilor.
8.84.- Diferenţa între schema de mai sus şi cea

alăturată jos constă în:
a) modificarea circulaţiei puterii active;
b) reducerea puterii deformante;
c) folosirea filtrelor de armonici dezacordate;
d) modificarea regimului de lucru al
elementului neliniar.
8.85.- In compensatorul static STATCOM-VSI (prevăzut cu condensator pe partea convertorului de

tensiune continuă) tensiunea de ieşire, în cazul unei sarcini inductive, este:
a) egală cu tensiunea reţelei electrice de alimentare în punctul de conectare a compensatorului;
b) mai mică decât tensiunea reţelei electrice în punctul de conectare a compensatorului;
c) mai mare decât tensiunea reţelei în punctul de conectare a compensatorului;
d) caracterul puterii reactive (capacitivă sau inductivă) nu depinde de relaţia dintre tensiunea reţelei
electrice de alimentare şi convertor
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

127
8.86.- Un sistem trifazat simetric de tensiune are:

a) toate tensiunile de aceeaşi amplitudine, fără să conteze care sunt diferenţele de fază;
b) toate tensiunile de aceeaşi amplitudine, toate diferenţele de fază fiind 90°;
c) toate tensiunile de aceeaşi amplitudine, toate diferenţele de fază fiind 120°;
d) toate tensiunile cu diferenţe de fază de 120°, fără să conteze care sunt amplitudinile,
8.87.- Apariţia mărimilor nesimetrice în reţeaua electrică poate fi determinată de:

a) existenţa transformatoarelor trifazate cu conexiuni diferite în primar şi în secundar;
b) variaţia tensiunii în reţeaua electrică;
c) încărcării inegale a celor trei faze ale reţelei;
d) variaţia frecvenţei în reţeaua elecrtică.
8.88.- Când apare nesimetria de tensiune ?

a) la impedanţe inegale pe fazele reţelei ?
b) la alimentarea cu tensiune continuă ?
c) la prezenţa unui invertor ?
d) la scurtcircuit trifazat metalic ?
8.89.- Când apare nesimetria de curent ?

a) în reţelele monofazate;
b) în reţelele de curent continuu;
c) la alimentarea cu tensiuni nesimetrice;
d) la scurtcircuit trifazat net.
8.90.- În regim sinusoidal, nesimetria de tensiune poate fi:

a) într-o reţea monofazată de curent alternativ;
b) într-o reţea trifazată cu modulele tensiunilor de fază egale între ele, dar defazat între ele cu
unghiuri diferite;
c) într-o reţea trifazată cu modulele tensiunilor de fază egale între ele, defazate între ele cu
unghiuri egale;
d) într-o reţea trifazată cu modulele tensiunilor de fază egale între ele.
8.91.- Mărimile electrice distorsionate, cu amplitudini diferite, sunt considerate simetrice conform CEI
dacă:
a) valorile lor efective sunt identice;
b) componentele fundamentale sunt simetrice;
c) trecerile prin valoarea zero sunt la intervale de T/3, în care T este perioada;
d) amplitudinile se încadrează în banda  10%.
8.92.- Mărimile electrice distorsionate, cu amplitudini diferite, sunt considerate simetrice conform
IEEE dacă:
a) valorile lor efective sunt identice;
b) componentele fundamentale sunt simetrice;
c) trecerile prin valoarea zero sunt la intervale de T/3, în care T este perioada;
d) amplitudinile se încadrează în banda  10%.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

128
8.93.- Descompunerea în componente simetrice poate fi utilizată numai dacă:

a) mărimile sunt sinusoidale;
b) factorul de distorsiune de tensiune nu depăşeşte 8 %;
c) factorul de nesimetie negativă nu depăşeşte 2 %;
d) mărimile analizate cuprind numai armonice de rang impar.
8.94.- Utilizarea componentelor simetrice pentru evaluarea nivelului de nesimetrie este posibilă numai
dacă:
a) factorul de putere este identic pe cele trei faze;
b) tensiunile au aceeaşi amplitudine pe cele trei faze;
c) reţeaua electrică este echilibrată;
d) mărimile electrice sunt sinusoidale.
8.95.- Ce operaţii cu fazori diferă de cele cu vectori ?

a) sumarea;
b) produsul;
c) diferenţa;
d) împărţirea.
8.96.- Componentele simetrice sunt:

a) directă, impuls şi homopolară;
b) indirectă, impuls şi homopolară;
c) indirectă, inversă şi homopolară;
d) directă, inversă şi homopolară.
8.97.- Un sistem homopolar este de:

a) secvenţă pozitivă;
b) secvenţă negativă;
c) secvenţă zero;
d) nici una din cele de mai sus.
8.98.- Un sistem invers este de:

a) secvenţă pozitivă;
b) secvenţă negativă;
c) secvenţă zero;
8.99.- Reactantele de secvenţă pozitivă şi de secvenţă negativă la liniile aeriene:

a) cele două reactanţe au valori egale
b) reactanţa de secvenţa pozitivă este superioară celei de secvenţă negativă;
c) reactanţa de secvenţa negativă este superioară celei de secvenţă pozitivă
d) reactanţa de secvenţă negativă este infinită.
8.100.- Impedanţa de secvenţă zero a unei linii electrice aeriene are valori diferite faţă de impedanţele
de secvenţă pozitivă şi negativă deoarece:
a) prin circuitul de întoarcere de secvenţă zero trece un curent electric de 3 ori mai mare decât
curentul de secvenţă zero pe fază;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

129
b) circuitele parcurse de curentul de secvenţă zero nu prezintă influenţe mutuale;

c) întoarcerea curentului de secvenţă zero are loc prin sol;
d) impedanţa de secvenţă zero nu ia în consideraţie efectul pelicular.
8.101.- Reactantele de secvenţă pozitivă şi de secvenţă negativă la transformatoare:

a) reactanţa de secvenţa negativă este superioară celei de secvenţă pozitivă;
b) reactanţa de secvenţa pozitivă este superioară celei de secvenţă negativă;
c) reactanţa de secvenţă negativă este infinită;
d) cele două reactanţe au valori egale.
8.102.- Reactanţa de secvenţă zero a unui transformator trifazat are o valoare:

a) nulă în cazul grupei de conexiuni /d
b) infinită în cazul grupei de conexiuni YN/yn
c) dependentă de modul de legare la pământ a neutrului transformatorului;
d) dependentă de puterea de scurtcircuit a sistemului.
8.103.- Reactanţa de secvenţă zero a unui transformator are valori diferite în funcţie de:
a) numărul circuitelor alimentate din transformator;
b) amplitudinea curentului electric din circuit;
c) rezistivitatea solului;
d) grupa de conexiuni şi modul de legare la pământ a neutrului.
8.104.- Tensiunea secundară a unui transformator Y / ∆ în funcţie de succesiunea tensiunii aplicate în

primar (+ sau -):
a) este diferită ca modul;
b) este diferită ca fază;
c) nu este influenţată de succesiunea tensiunii aplicate;
d) nu se transmit mărimi de succesiune negativă.
8.105.- Generatoarele sincrone prezintă valori diferite pentru impedanţele de secvenţă pozitivă şi
negativă deoarece:
a) sensul de rotaţie determinat de componentele de secvenţă negativă este invers sensului de
rotaţie al generatoarelor sincrone;
b) componentele de secvenţă negativă au frecvenţa diferită de cea determinată de generator;
c) componentele de secvenţă negativă au amplitudine relativ mică şi au punct de funcţionare
diferit pe caracteristica de magnetizare;
d) capacitatea de intrare a generatorului este diferită pentru componentele de secvenţă pozitivă
şi pentru cele de secvenţă negativă.
8.106.- Regimul nesimetric influenţează funcţionarea motoarelor electrice de tensiune alternativă în

sensul următor:
a) creşte cuplul dezvoltat de motor şi reduce curentul statoric;
b) reduce pierderile de putere şi energie;
c) reduce temperatura în bobinaje;
d) scade cuplul dezvoltat de motor şi creşte curentul statoric.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

130
8.107.- Nesimetria determină în maşinile de inducţie:

a) descărcarea motorului;
b) oprirea motorului;
c) creşterea câmpului magnetic rotitor;
d) încălzirea lagărelor.
8.108.- În cazul general al regimurilor nesinusoidale, indicatorii de nesimetrie CEI pot fi determinaţi
numai pentru:
a) curenţii electrici;
b) tensiuni;
c) componentele fundamentale ale mărimilor electrice;
d) mărimile cu componentă continuă.
8.109.- Factorul de nesimetrie conform standardului IEEE poate fi determinat:

a) numai dacă amplitudinea tensiunilor pe cele trei faze este aceeaşi;
b) numai dacă defazajele celor trei tensiuni sunt egale;
c) numai dacă valorile efective ale celor trei tensiuni sunt egale;
d) în orice situaţie.
8.110.- Standardele europene determină factorul de nesimetrie ca:

V
a) factor de nesimetrie negativă ;
V
V1
b) factor de nesimetrie negativă (al fundamentalei);
V1*
c) abaterea maximă între tensiunile pe fază raportate la tensiunea medie a celor trei tensiuni;
d) abaterea între tensiunea maximă şi tensiunea medie raportată la tensiunea medie.
8.111.- Pentru evaluarea nivelului factorului nesimetrie sunt analizate valorile pe 10 minute realizate
pe o săptămână, cu o probabilitate de:
a) 99%;
b) 95%;
c) 50%;
d) 1%.
8.112- Care este limita admisă pentru nesimetrie în reţelele de JT şi MT, conform standardului EN 50160 ?
a) < 1 %;
b) < 2 %;
c) < 10 %;
d) < 20 %.
8.113- În conformitate cu prevederile din Codul Tehnic al Reţelei Electrice de Transport în vigoare, în
cazul reţelelor electrice de înaltă şi foarte înaltă tensiune (Un ≥ 110kV) ale SEN limita maxim admisă
a factorului de nesimetrie de secvenţă negativă a tensiunii/curentului electric este de
a) < 1 %;
b) < 2 %;
c) < 10 %;
d) < 20 %.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

131
8.114- Determinarea experimentală a parametrilor de secvenţă ai unei linii este posibilă pe baza
măsurătorilor privind:
a) căderile de tensiune şi curenţii electrici pe linie, în funcţionare normală, în două puncte
diferite ale liniei;
b) tensiunile şi curenţii electrici pe linie, la funcţionarea acesteia în scurtcircuit, alimentată din
reţeaua electrică;
c) tensiunile şi curenţii electrici pe linie, la funcţionarea acesteia în scurtcircuit, alimentată de la
surse separate;
d) căderi de tensiune şi curenţii pe linii monofazate.
8.115- Ce este un filtru de componente simetrice ?

a) un aparat de tip voltmetru;
b) un aparat de tip ampermetru;
c) o schemă de conexiuni (transformator de tensiune / curent, rezistenţă, reactanţă ş.a.) care
realizează prin compunerea tensiunilor (curenţilor) relaţia de definiţie;
d) un wattmetru.
8.116- Pentru măsurarea directă a componentelor simetrice, la intrarea echipamentului trebuie să existe:
a) un filtru trece sus
b) un filtru trece jos;
c) un filtru trece bandă;
d) un filtru de înaltă frecvenţă;
8.117- Filtrul pentru componenta de succesiune inversă poate fi folosit şi pentru măsurarea:
a) componentei de succesiune zero;
b) componentei de succesiune directă;
c) puterea de succesiune inversă;
d) puterea de succesiune zero.
8.118- Filtrele de secvenţă permit obţinerea mărimilor simetrice:

a) după prelucrarea datelor pe un interval de măsurare de 200 ms;
b) după prelucrarea datelor pe un interval de măsurare de 3 s;
c) după prelucrarea datelor pe un interval de măsurare de 10 min;
d) în timp real.
8.119- Care din soluţiile de mai jos nu constituie o soluţie de limitare a nesimetriilor:
a) egalizarea impedanţelor pe cele trei faze ale liniilor electrice;
b) egalizarea sarcinilor pe cele trei faze;
c) montarea de filtre pasive sau filtre active;
d) utilizarea unor circuite specializate care permit eliminarea/reducerea nesimetriei.
8.120 Schema cu transformatoare Scott:

a) asigură eliminarea armonicilor de tensiune;
b) se foloseşte la compensarea puterii reactive;
c) intră în structura STATCOM;
d) realizează simetrizarea sarcinii trifazate.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

132
8.121- În instalaţiile electrice apar, relativ frecvent, regimuri de funcţionare nesimetrică în care
valorile parametrilor ce caracterizează aceste regimuri depăşesc limitele stabilite în standarde sau
recomandǎri. Din această cauză, este necesar sǎ se prevadă măsuri pentru reducerea nesimetriilor de
tensiune şi de curent. Acestea constă în:
a) reducerea circulaţiei de putere reactivă în reţelele electrice;
b) reducerea fluctuaţiilor de tensiune în nodurile de alimentare a consumatorilor;
c) reconfigurarea schemei de alimentare a receptoarelor utilizatorului pentru a asigura o
simetrizare a sarcinii şi/sau utilizarea unor scheme speciale de simetrizare.
d) reducerea circulaţiei de putere activă în reţele.
8.122.- Reconfigurarea schemei de alimentare astfel încât să se asigure o încărcare practic egală a
fazelor (simetrizare naturală) este o metodă recomandată deoarece:
a) este cea mai complexă soluţie din punct de vedere tehnic;
b) de cele mai multe ori este cea mai ieftină soluţie;
c) nu necesită măsuri organizatorice;
d) nu se acţionează direct asupra consumatorilor care au produs dezechilibrul de sarcină.
8.123- O metodă relativ recentă de simetrizare a sistemelor de mărimi caracteristice unui sistem
electroenergetic dezechilibrat, adoptată şi pentru îmbunătăţirea factorului de putere în aceste sisteme,
o constituie utilizarea compensatoarelor statice de putere reactivă (SVC) deoarece:
a) au elemente mecanice aflate în mişcare;
b) nu au timp de răspuns foarte mic;
c) sunt sisteme ieftine;
d) fiecare fază a acestor compensatoare poate fi controlată independent.
8.124- Conectarea instalaţiilor de simetrizare la reţea se face numai:

a) după analiza completă a circulaţiei de puterea activă în reţea;
b) dacă au fost rezolvate problemele determinate de eventuala existenţă a regimului deformant;
c) fǎrǎ realizarea compensării puterii reactive;
d) după reconfigurarea schemei de alimentare a receptoarelor utilizatorului.
8.125- Adoptarea soluţiei pentru simetrizarea sarcinii, la A B C IA ICA

3230/400 V; 50 Hz
A
depăşirea valorilor limită admise, intră în responsabilitatea: C
IB IAB
a) furnizorului de energie electrică; Receptor
B Cq
b) operatorului de distribuţie a energie electrice ; bifazat
c) opratorului de piaţă ; IC L IBC
d) utilizatorului perturbator. C ICA
UC
8.126- Schema de simetrizare din figura alăturată cores-
punde: IA UCA
a) montajului în V al transformatoarelor mono- ICA IAB
fazate; IC IB
b) montajului Scott al transformatoarelor mono- IBC O UA
fazate; UBC
c) schemei de simetrizare cu compensare (Steinmetz); UAB
d) unui SVC modificat.
UB
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

133
8.127- Una din cele mai moderne soluţii de simetrizare a sarcinii electrice o constituie:
a) folosirea schemelor de simetrizare;
b) utilizarea SVC;
c) reconfigurarea schemei de alimentare a receptoarelor consumatorului pentru a asigura
simetrizarea sarcinii electrice;
d) utilizarea STATCOM care realizează mai multe funcţiuni.
8.128- Schemele de simetrizare:

a) asigură încărcarea egală a celor trei faze;
b) realizează o bună compensare a puterii reactive;
c) nu asigură încărcarea egală a celor trei faze, dar realizează limitarea nesimetriilor de tensiune
la valorile impuse de norme;
d) reduc fluctuaţiile de tensiune.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

134
Modul 9 - SURSE DE ENERGIE DISTRIBUITE ŞI CALITATEA ENERGIEI

ELECTRICE. SISTEME DE STOCARE A ENERGIEI.
9.1.- Resursele de energie fosile neregenerabile, utilizate pentru generarea energiei electrice sunt:
a) turbă, lignit, gaz natural, uraniu;
b) nisip petrolifer, petrol brut, cărbune, gaz natural;
c) lignit, turbă, petrol brut, litium;
d) gaz natural, cărbune, turbă, lignit.
9.2.- Resursele regenerabile se definesc ca:

a) măsura cantitativă a surselor energetice regenerabile care sunt sau pot fi utilizate în zonă;
b) energia electrică generată din resurse regenerabile;
c) energia electrică totală ce este economisită într-o zonă;
d) energia reziduală ce poate fi recuperată din procesele industriale din zonă.
9.3.- Unităţile de generare din resurse regenerabile:

a) nu poluează mediul ambiant;
b) determină o poluare a mediului ambiant mai redusă decât generarea din surse clasice;
c) determină acelaşi nivel de poluare dar permit vinderea de certificate verzi pentru diminuarea
daunelor aduse mediului;
d) determină numai o poluare specifică (fonică, vizuală etc.).
9.4.- Utilizarea surselor regenerabile permite:

a) reducerea surselor clasice cu aceeaşi putere instalată cu a producţiei din surse regenerabile;
b) menţinerea în rezervă a unor surse clasice de aceeaşi putere cu sursele regenerabile;
c) renunţarea la sursele clasice;
d) producerea exclusiv de energie deformantă la utilizator.
9.5.- Generarea distribuită a energiei electrice se realizează:

a) numai în unităţi care folosesc surse regenerabile;
b) doar în unităţi hidroelectrice de mică putere;
c) numai în parcuri eoliene de mare putere;
d) în unităţi de mică putere, indiferent de sursa de energie primară.
9.6.- Avantajul surselor distribuite de energie conectate la reţeaua electrică este:

a) generarea de armonici şi interarmonici;
b) siguranţa alimentării cu energie electrică;
c) posibilitatea de adaptare a tensiunii de ieşire a sursei;
d) costul instalaţiei.
9.7.- Unităţile de generare distribuită permit:
a) controlul frecvenţei în reţeaua electrică;
b) limitarea curentului de scurtcircuit în zonă;
c) rezolvarea unor contingenţe de reţea în zonă;
d) posibilitatea de a asigura reglajul terţiar rapid.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

135
9.8.- Principalul avantaj al producţie distribuite din resurse regenerabile constă în:
a) costuri mai reduse ale energiei electrice generate;
b) simplitatea conectării la reţeaua electrică din zonă;
c) posibilitatea utilizării de personal de calificare redusă;
d) limitarea poluării mediului ambiant.
9.9.- Utilizatorii de energie regenerabilă sunt:

a) cumpărătorii ”voluntari” de certificate verzi;
b) cumpărătorii ”obligaţi” de certificate verzi;
c) utilizatori finali care au o eficienţă energetică ridicată;
d) utilizatori finali care folosesc total sau parţial energie regenerabilă.
9.10.- Producţia de energie electrică din surse regenerabile necesită susţinere financiară pentru a asigura:
a) continuarea cercetărilor ştiinţifice în domeniu;
b) competitivitatea pe piaţa de energie electrică;
c) compensarea externalităţilor de mediu ale instalaţiilor eoliene;
d) compensarea serviciilor de sistem oferite de instalaţiile GD.
9.11.- Certificatele verzi au rol de:

a) susţinere financiară a producţiei din surse de generare distribuită;
b) susţinere financiară a producţiei din surse regenerabile;
c) susţinere financiară a producătorilor de echipamente pentru generarea din surse regenerabile;
d) susţinerea financiară a cercetărilor în domeniul surselor regenerabile.
9.12.- Certificatul verde (conform legislaţiei actuale din România) este:

a) o unitate de tranzacţionare bursieră la bursa de energie;
b) un document care atestă dreptul unui producător de a genera energie din resurse regenerabile;
c) un document care atestă o cantitate de 1 MWh de energie electrică produs din surse
regenerabile de energie;
d) un document care atestă dreptul unui utilizator de a consuma energie din surse regenerabile.
9.13.- Un certificat verde corespunde:

a) unui MWh produs în instalaţiile care utilizează surse de energie regenerabile;
b) unei tone de CO2 evitat prin producţia surselor regenerabile;
c) unui kW instalat în sursele regenerabile;
d) diferenţei dintre preţul de producţie din surse regenerabile şi preţul pe piaţă a energiei electrice.
9.14.- Preţul certificatelor verzi este stabilit de:

a) asociaţia producătorii de energie din surse regenerabile;
b) furnizorii de energie electrică;
c) operatorul de piaţă pentru energie şi cumpărătorii „voluntari” ;
d) mecanismele pieţei între limite stabilite de autoritatea de reglementare.
9.15.- Cererea de certificate verzi poate veni din partea:

a) operatorului de distribuţie a energiei electrice;
b) operatorului de transport al energiei electrice;
c) utilizatorilor particulari cu orientare ecologică;
d) operatorului pieţei de certificate verzi.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

136
9.16.-. Cumpărarea pe piaţa certificatelor verzi este:

a) voluntară;
b) obligatorie pentru toţi utilizatorii de energie electrică;
c) obligatorie numai pentru centralele electrice utilizând cărbune;
d) voluntară pentru ecologişti şi obligatorie pentru producătorii de energie electrică din surse clasice.
9.17.- Operator al pieţei de certificate verzi în România este :

a) ANRE;
b) OPCOM;
c) TRANSELECTRICA;
d) HIDROELECTRICA
9.18.- Funcţia de distribuţie a vitezei vântului poate fi aproximată printr-o

a) distribuţie Weibull;
b) distribuţie normală;
c) distribuţie Gauss;
d) distribuţie aleatorie.
9.19.- Viteza vântului constituie o variabilă aleatorie a cărei distribuţie poate fi exprimată
(“descrisă”) teoretic de o:
a) funcţie de distribuţie normală (Gauss-Laplace);
b) funcţie de distribuţie exponenţială;
c) funcţie de distribuţie log-normală;
d) niciuna dintre cele de mai sus.
9.20.- Relaţia lui Betz:

a) se referă la rafalele de vânt;
b) dă o estimare calitativă a fluctuaţiilor de tensiune produse de efectul de „umbrire” la trecerea
palelor turbinei eoliene prin dreptul turnului;
c) exprimă legea de variaţie a puterii instalaţiei eoliene în funcţie de viteza vântului;
d) dă o apreciere calitativă a calităţii energiei electrice produsă de o instalaţie eoliană.
9.21.- In cazul unei instalaţii eoliene, relaţia lui Betz permite să se evalueze:
a) efectul de flicker produs de fluctuaţiile de tensiune la bornele generatorului eolian;
b) spectrul de armonici din curentul debitat de generatorul eolian;
c) influenţa variaţiei vitezei vântului asupra frecvenţei tensiunii reţelei;
d) puterea instalaţiei în funcţie de viteza vântului.
9.22.- Unităţile eoliene se construiesc în prezent până la puteri de:

a) 50 kW;
b) 500 kW;
c) 5 000 kW;
d) 50 000 kW.
9.23.- Modulele fotoelectrice asigură transformarea directă a:

a) radiaţiei solare în energie termică;
b) radiaţiei solare în energie electrică;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

137
c) componentei vizibile a radiaţiei solare în energie electrică;

d) radiaţiei termice solare în energie electrică.
9.24.- Energia electrică produsă din surse fotoelectrice:

a) este mai ieftină decât energia din surse clasice;
b) este mai scumpă ca energia din surse clasice;
c) este folosită numai pentru acoperirea vârfurilor;
d) este produsă numai în orele de gol de sarcină.
9.25.- In cazul unei instalaţii fotoelectrice (fotovoltaice), relaţia lui Betz:

a) permite să se calculeze puterea reactivă injectată de aceasta în reţeaua electrică la care este racordată;
b) permite să se evalueze fluctuaţiile de tensiune la bornele instalaţiei;
c) nu permite să se evalueze spectrul de armonici din curentul debitat de instalaţie;
d) nu este utilă deorece se referă la alt tip de instalaţie.
10.26.- Principalul avantaj al surselor fotoelectrice constă în:

a) randamentul ridicat al transformării radiaţiei solare în energie electrică;
b) aria redusă a suprafeţei necesară instalării surselor fotoelectrice;
c) simplitatea conectării sistemului la reţeaua de utilizare;
d) nivelul redus al poluării cu CO2 a mediului ambiant.
9.27. În tehnologia celulelor cu combustibil se foloseşte:

a) reacţia de combinare a hidrogenului cu oxigenul;
b) acumularea energiei electrice în baterii de acumulatoare;
c) reacţia de fisiune a nucleelor grele;
d) descompunerea apei prin electroliză.
9.28. Conversia electrochimică folosită în celule cu combustibil constă în:

a) transformarea directă în energie electrică a energiei chimice înmagazinată în diverse materiale active;
b) transformarea energiei mecanice de deplasare a electronilor în energie electrică;
c) combustia hidrogenului folosit drept combustibil;
d) transformarea energiei termice, rezultată din ardere, în energie electrică.
9.29. Celulele cu combustibil:

a) produc hidrogen şi oxigen;
b) furnizează energie electrică şi energie termică;
c) produc energie mecanică;
d) realizează conversie fotoelectrică.
9.30.- Standardele privind conectarea la reţeaua electrică a surselor de generare distribuită au rolul
de a asigura:
a) condiţii care să reducă poluarea mediului înconjurător produse de aceste surse;
b) eficienţa maximă a acestor instalaţii;
c) o perturbare minimă a reţelei publice la funcţionarea lor în reţea;
d) reducerea consumului de resurse energetice primare.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

138
9.31.- Standardul referitor la conectare surselor distribuite de energie la sistemul energetic este:
a) IEEE 1561;
b) IEEE 1569;
c) IEEE 1547;
d) IEEE 1522.
9.32.- Studiul de încadrare în sistem a unităţilor de generare distribuită are rolul de a:

a) stabili preţul la care poate fi vândută energia din surse distribuite;
b) evalua costul unui certificat verde;
c) verifica impactul asupra mediului ambiant;
d) evalua impactul asupra siguranţei în funcţionare a reţelei electrice publice.
9.33.- Conectarea surselor distribuite de energie la sistemul energetic se face:

a) exclusiv prin intermediul convertoarelor electronice de putere;
b) exclusiv prin intermediul redresoarelor electronice de putere;
c) exclusiv prin intermediul transformatoarelor;
d) în funcţie de tipul sursei şi tipul de reţea electrică la care sunt conectate.
9.34.- Conectarea în reţeaua publică a surselor de generare distribuită:

a) nu trebuie să afecteză structura reţelelor de medie tensiune din zonă;
b) nu schimbă circulaţia puterilor din reţelele electrice din zonă;
c) poate conduce la reducerea curentului de scurtcircuit în zonă;
d) poate conduce la îmbunătăţirea calităţii energiei electrice a consumatorilor din zonă.
9.35.- Parametrul caracteristic al SED pentru racordarea grupurilor este:

a) curentul de scurtcircuit din punctul de conectare;
b) tensiunea nominală în punctul de conectare;
c) mărimea consumului în PCC;
d) nivelul de siguranţă asociată.
9.36.- Sursele de energie electrică distribuite trebuie să furnizeze energie electrică la o frecvenţă
cuprinsă între:
a) 49,5 – 50,5 Hz;
b) 49,0 – 51,0 Hz;
c) 48,0 – 52,0 Hz;
d) 47,5 – 52,0 Hz.
9.37.- În cazul unor perturbaţii în reţeaua electrică la care este conectată, unitatea de generare distribuită:
a) este deconectată imediat prin protecţie pentru a evita avarierea sa şi reconectată imediat după
eliminarea peturbaţiei;
b) trebuie să facă faţă peturbaţiilor care apar în funcţionarea normală a reţelei electrice;
c) este separată împreună cu reţeaua din aval, funcţionând în insulă cu aceasta;
d) are rolul de a limita perturbaţiile care apar în reţeaua electrică.
9.38.- Unităţile DG nu trebuie să deconecteze la perturbaţiile normale în funcţionarea reţelei electrice

publice deoarece:
a) unităţile GD nu sunt sensibile la aceste perturbaţii;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

139
b) perturbaţiile pot fi amplificate prin deconectarea unităţilor GD;

c) unităţile GD asigură limitarea perturbaţiilor;
d) poate rezulta o creştere nedorită a tensiunii în punctul de conectare a unităţii GD.
9.39.- Pe durata procesului tranzitoriu de sincronizare a unităţii de generare distribuită la reţeaua

electrică:
a) apar armonici de curent de amplitudini mari;
b) apar goluri de tensiune ;
c) se modifică frecvenţa tensiunii electrice din reţea;
d) apar diferite fenomene care sunt funcţie de tipul unităţii.
9.40.- Sursele distribuite de energie electrică conectate la reţea:

a) reprezintă o alimentare de rezervă;
b) nu produc perturbaţii care să afecteze calitatea energiei electrice în reţeaua electrică la care
sunt racordate;
c) pot genera perturbaţii electromagnetice care afectează calitatea energiei electrice în reţeaua
electrică la care sunt racordate;
d) reprezintă surse alternative mai ieftină decât cele clasice.
9.41.- Racordarea surselor de generare distribută la reţeaua electrică produce, de regulă:

a) injecţie suplimentară de putere reactivă în reţea;
b) goluri de tensiune la nodul de racord;
c) perturbaţii electromagnetice care afectează calitatea energiei electrice;
d) reducerea substanţială a tensiunii în nodul de racord.
9.42.- Conectarea unităţilor de generare distribuită în reţeaua de joasă tensiune este admisă pentru
puteri până la:
a) 1,8 kVA;
b) 18 kVA;
c) 180 kVA;
d) 1800 kVA.
9.43.- Conectarea unei unităţi de generare distribuită în reţeaua electrică conduce la:
a) creşterea curentului de scurtcircuit în zonă;
b) posibilitatea de a alimenta insularizat consumatorii din zonă;
c) controlul circulaţiei puterii reactive în zonă;
d) simplificării sistemelor de protecţie prin relee din reţeaua la care este conectată unitatea.
9.44.- Conectarea surselor de generare distribuită la reţeaua publică:

a) conduce la reducerea tensiunii în punctul de conectare;
b) asigură reducerea factorului de distorsiune în punctul de conectare;
c) determină reducerea nivelului de flicker în punctul de conectare;
d) poate determina congestii în reţeaua publică.
9.45.- Instalaţiile de generare distribuită:

a) sunt deconectate la orice perturbaţie din reţeaua electrică;
b) sunt insularizate la perturbaţii în reţeaua electrică publică;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

140
c) trebuie să facă faţă la perturbaţii de funcţionare normală ale reţelei electrice publice;
d) sunt utilizate pentru limitarea perturbaţiilor din reţeaua electrică publică.
9.46.- Nivelul admis al armonicilor de tensiune generate de o sursă de generare distribuită în nodul
din reţea la care se conectează depinde de:
a) nivelul de tensiune la care este conectată sursa şi schema de conexiuni a transformatorului
ridicător;
b) rangul armonicei;
c) puterea de scurtcircuit în nodul de conectare a unităţii generatoare;
d) puterea nominală a unităţii DG.
9.47.- Emisia de armonici şi interamonici determinată de unităţile de generare distribuită este datorată:
a) proceselor de sincronizare ale instalaţiei la reţeaua publică în instalaţiile cu cuplare directă;
b) construcţiei specifice a generatoarelor electrice ale acestor instalaţii;
c) convertorului electronic de interfaţă cu reţeaua în instalaţiile cu cuplare indirectă;
d) variaţiei vitezei vântului.
9.48.- Cauza cea mai comună a armonicilor injectate în reţea electrică de sursele distribuite de
energie electrică este:
a) un număr mare de echipamente de electronică de putere (bazate pe dispozitive
semiconductoare cum ar fi diode, tiristoare etc.;
b) capacitatea surselor distribuite;
c) tipul de reţea electrică;
d) tipurile de generatoare instalate.
9.49.- Limitarea perturbaţiilor sub formă de armonice determinate în reţeaua electrică publică de
sursele distribuite conectate prin intermediul unei interfeţe electronice se face prin:
a) conectarea unităţilor într-un parc de unităţi DG;
b) utilizarea de filtre active în nodul de conectare la reţea.
c) utilizarea schemei cu dublă alimentare la sursele eoliene;
d) utilizarea unui sistem de control, de ex.:cu PWM, al invertorului interfeţei.
9.50.- Sursele de generare distribuită cu conectare directă nu determină perturbaţii sub formă de
armonice deoarece:
a) sistemul de interfaţă cu reţeaua electrică cuprinde filtre de armonice;
b) generatoarele sunt construite astfel ca să determine tensiuni sinusoidale;
c) interfaţa cu reţeaua este comandată PWM;
d) reţeaua electrică asigură limitarea armonicelor.
9.51.- Armonicele care apar pe durata operaţiilor de sincronizare a unităţii DG la reţeaua electrică nu
sunt luate în consideraţie deoarece:
a) au amplitudini reduse;
b) au durată redusă;
c) sunt dificil de măsurat;
d) sunt numai armonici pare.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

141
9.52.- Apariţia golurilor şi întreruperilor de scurtă durată în reţeaua de MT trebuie să conducă la:
a) deconectarea instalaţiei DG prin protecţia proprie şi reconectarea imediat după eliminarea
perturbaţiei;
b) menţinerea conectată a instalaţiei DG pe durata perturbaţiei, dacă aceasta depăşeşte 3 s;
c) menţinerea conectată a instalaţiei DG pe durata perturbaţiei, dacă aceasta nu depăşeşte 3 s;
d) funcţionarea instatalaţiei DG insular cu o parte din sarcină.
9.53.- Nesimetria determinată de unităţile de generare distribuită apare în special:

a) în reţelele de JT la care sunt conectate unităţi de putere mică monofazate;
b) în reţelele de MT la care sunt conectate unităţi de generare distribuită cu interfaţă electronică;
c) în reţelele de MT în care sunt conectate instalaţii cu dublă alimentare;
d) în reţelele de IT la care sunt conectate parcuri eoliene.
9.54.- Limitarea nesimetriei determinată în reţeaua de joasă tensiune de instalaţii fotoelectrice

monofazate poate fi realizată prin:
a) conectarea instalaţiei prin intermediul unui filtru de armonice;
b) utilizarea unui sistem performant de stocare a energiei;
c) utilizarea unui invertor monofazat comandat PWM;
d) alegerea adecvată a schemei electrice în zonă.
9.55.- În cazul alimentării consumatorilor de la o instalaţie DG:

a) se recomandă funcţionarea insularizată;
b) este necesar ca această instalaţie să nu funcţioneze niciodată în gol;
c) nu se recomandă funcţionarea insularizată;
d) se recomandă ca puterea de scurtcircuit în nodul în care se racordează instalaţia DG să fie
foarte mică.
9.56.- Instalaţiile de producere din resurse regenerabile conectate la reţeaua electrică nu pot funcţiona
insularizat deoarece:
a) nu pot asigura parametrii de calitate ai utilizatorilor din insula formată;
b) nu au asigurat necesarul de energie reactivă;
c) nu poate fi evaluată energia produsă;
d) apar dificultăţi la resincronizarea zonei insularizate.
9.57.- Insularizarea instalaţiilor de generare din surse regenerabile nu este în mod normal admisă
deoarece poate determina:
a) variaţia importantă a frecvenţei în reţeaua electrică publică de care are loc separarea;
b) variaţia importantă a frecvenţei şi tensiunii în reţeaua electrică publică separată;
c) dificultăţi la resincronizarea celor două părţi;
d) afectarea serviciilor de sistem determinate de instalaţiile GD.
9.58.- La stabilirea soluţiei de racordare a Centralelor Electrice Eoliene, criteriul principal este:
a) asigurarea evacuării puterii din CEE în regim cu (n-1) elemente în funcţiune în reţea (fără
suprasarcini şi cu tensiunea în banda normată);
b) asigurarea evacuării puterii din CEE în regim cu n elemente în funcţiune în reţea;
c) asigurarea tensiunii în limetele Un ±10 %;
d) respectarea normelor de calitate a energiei electrice .
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

142
9.59.- Conectarea unei instalaţii eoliene într-un nod al reţelei de medie tensiune poate determina:
a) îmbunătăţirea profilului de tensiune pe linie, pe durata funcţionării instalaţiei;
b) reducerea nivelului de flicker în reţeaua publică;
c) creşterea siguranţei în alimentarea consumatorilor din reţea;
d) reducerea tarifelor de energie electrică la utilizatorii finali.
9.60.- Parcul eolian cuprinde un amplasament:

a) caracterizat de resurse eoliene importante din punct de vedere practic;
b) în care este montată o instalaţie eoliană;
c) în care sunt amplasate instalaţii eoliene conectate la aceeaşi reţea electrică de colectare;
d) caracterizat de vânturi care asigură resursele energetice necesare amplasării de instalaţii
eoliene.
9.61.- Reţeaua electrică colectoare al unui parc eolian reprezintă:

a) reţeaua electrică publică la care sunt conectate electric instalaţiile eoliene din amplasament;
b) reţeaua electrică proprie fiecărei instalaţii eoliene;
c) reţeaua electrică la care sunt conectate toate instalaţiile eoliene din amplasament şi care este
conectată al reţeaua electrică publică.
d) reţeaua electrică ce asigură transferul de energie reactivă la unităţile eoliene din
amplasament.
9.62.- Conectarea instalaţiilor eoliene la reţeaua de înaltă sau foarte înaltă tensiune poate fi necesară
în cazul:
a) instalaţilor eoliene individuale de putere mare (3 - 5) MW;
b) instalaţiilor eoliene individuale cu generator sincron cu magnet permanent;
c) instalaţiilor eoliene individuale cu generator sincron cu dublă alimentare;
d) parcurilor eoliene.
9.63.- Conectarea instalaţiilor eoliene la reţeaua de distribuţie 110 kV se face dacă:

a) instalaţia eoliană are puterea nominală de peste 10 MVA;
b) instalaţia eoliană este amplasată în imediata apropiere a unei linii de 110 kV;
c) instalaţia eoliană este inclusă într-un parc eolian a cărui reţea de colectare este conectată în
reţeaua de 110 kV.
d) instalaţiile eoliene au o produceţie constantă de energie electrică.
9.64.- Instalaţiile eoliene aflate la mare distanţă în largul mării pot fi conectate la reţeaua electrică de
la ţărm:
a) prin cablu de tensiune alternativă de 20 kV;
b) prin cablu de tensiune alternativă de 110 kV;
c) prin cablu de tensiune continuă de 110 kV;
d) prin linie aeriană de 110 kV.
9.65.- Sincronizarea instalaţiilor eoliene cu reţeaua electrică se face:

a) prin conectare directă;
b) prin sincronizare manuală, la pornirea instalaţiei;
c) prin conectare la reţeaua insularizată şi aceasta se sincronizează cu sistemul public;
d) printr-un echipament special de tipul soft-starter.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

143
9.66.- În cazul unei întreruperi de scurtă durată în reţeaua electrică, instalaţiile eoliene:
a) sunt deconectate de la reţea;
b) rămân conectate la reţeaua publică;
c) sunt insularizate cu utilizatori locali;
d) se reglează în mod corespuzător viteza rotorului generatorul eolian.
9.67.- Blocarea unei instalaţii eoliene reprezintă:

a) neconectarea la reţeaua electrică dacă nu sunt îndeplinite condiţiile impuse;
b) oprirea instalaţiei la defecte în reţeaua electrică;
c) oprirea mecanică a rotaţiei palelor turbinei în condiţii impuse;
d) deconectarae instalaţiei la funcţionarea în insulă.
9.68.- Curentul de scurtcircuit în punctul de conectarea a unei instalaţii eoliene, în functie de curentul
normat In al instalaţiei poate fi :
a) 5In ;
b) 50 In;
c) 500In ;
d) 5000In .
9.69.- Unul din standardele referitor la măsurarea şi evaluarea calităţii energiei electrice furnizate de
centralele eoliene conectate la reţeaua publică este:
a) EN 60891;
b) EN 61434;
c) EN 61400-4-21;
d) EN 50380.
9.70.- Distorsiunea armonică în cazul Centralelor Electrice Eoliene trebuie să se încadreze în

prevederile:
a) CEI 61000-3-6;
b) CEI 61000-3-7;
c) CEI 61400-20;
d) CEI 61400-22.
9.71.- Fluctuaţiile de tensiune care apar la funcţionarea instalţiilor eoliene cu cuplare directă sunt
datorate:
a) efectului de ”umbrire” a palelor la trecerea prin dreptul turnului;
b) variaţiei vitezei vântului pe înălţimea palei (efectul de forfecare);
c) variaţiei puterii reactive din reţeaua electrică publică;
d) inegalităţii caracteristicilor elementelor semiconductoare în instalaţiile cu conectare indirectă.
9.72.- Conectarea directă a generatorului asincron al unei instalaţii eoliene la reţeaua electrică are ca efect:
a) producerea suplimentară de energie reactivă;
b) apariţia unui sistem de tensiuni nesimetrice;
c) apariţia de fluctuaţii de tensiune;
d) amplificarea rafalelor de vânt.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

144
9.73.- Conectarea în schemă directă a unui generator asincron al unei instalaţii eoliene are avantajul:
a) un nivel redus de flicker în punctul de conectare;
b) un cost redus al energiei produse;
c) investiţie redusă;
d) eficienţă ridicată a instalaţiei.
9.74.- Conectarea în schemă cu dublă alimentare a unui generator asincron al unei instalaţii eoliene
are avantajul:
a) un nivel redus de armonice în punctul de conectare;
b) un cost redus al energiei produse;
c) investiţie redusă;
d) eficienţă ridicată a instalaţiei.
9.75.- Existenţa parcurilor eoliene cuprinzând generatoare asincrone cu conectare directă poate
determina:
a) creşterea nivelului de armonice în reţeaua electrică publică;
b) creşterea nivelului de flicker în reţeaua electrică publică;
c) reducerea eficienţei instalaţiilor eoliene componente;
d) posibilitatea funcţionării insulare.
9.76.- Utilizarea generatoarelor sincrone în cazul instalaţiilor eoliene asigură:

a) reducerea costurilor cu producerea energiei electrice;
b) limitarea nivelului armonicelor din reţeaua publică;
c) posibilitatea funcţionării insulare a instalaţiei;
d) limitarea nivelului de flicker în punctul de conectare în reţeaua electrică publică.
9.77.- Fenomenul de „umbrire” la trecerea palelor turbinei eoliene prin dreptul turnului determină apariţia:
a) armonicilor de tensiune;
b) supratensiunilor la bornele generatorului;
c) fluctuaţiilor de tensiune;
d) nesimetriilor în reţeaua electrică.
9.78.- Evaluarea perturbaţiilor sub formă de fluctuaţii de tensiune (efect de flicker) în cazul
instalaţiilor eoliene se face pe baza datelor privind:
a) numărului depăşirii domeniului de 10 % faţă de tensiunea contractată;
b) indicatorii Pst şi Plt ;
c) numărului de daune înregistrate datorate variaţiilor de tensiune;
d) depăşirea valorilor indicatorilor de flicker în raport cu valorile minim admise.
9.79.- Perturbaţiile sub formă de fluctuaţii de tensiune la funcţionarea instalaţiilor eoliene pot fi
determinate de:
a) circuitul convertor la utilizarea generatorului sincron cu magnet permanent;
b) circuitul de alimentare a rotorului maşinii asincrone cu rotor bobinat;
c) conectării şi deconectării succesive a instalaţiei la şi de la reţeaua publică;
d) formei specifice a palelor instalaţiei.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

145
9.80.- Să se determine afirmaţia falsă din următorul enunţ: „Schema cu dublă alimentare a unui
generator asincron al unei instalaţii eoliene”:
a) nu produce fluctuaţii de tensiune;
b) realizează o creştere a eficienţei conversiei din energia cinetică a vântului în energia electrică
a generatorului;
c) nu determină nesimetrie în reţeaua electrică;
d) poate determina apariţia de armonice şi de interarmonice de frecvenţă redusă.
9.81.- Metoda reţelei fictive la evaluarea nivelului fluctuaţiilor de tensiune este utilizată pentru:
a) evaluarea nivelului fluctuaţiilor de tensiune înainte de conectarea la reţea a unei instalaţii eoliene;
b) determinarea impactului fluctuaţiilor de tensiune asupra consumatorilor din zonă;
c) verificarea sistemului de protecţie prin relee din zonă, la fluctuaţii de tensiune;
d) stabilirea vitezei maxime a rotorului instalaţiei eoliene pentru a evita efectul de „umbrire” .
9.82.- Limitarea fluctuaţiilor de tensiune determinate de funcţionarea unităţilor eoliene cu conectare

directă poate fi realizată:
a) prin conectarea surselor eoliene într-un nod al reţelei electrice definit de un curent mare de
scurtcircuit;
b) prin utilizarea controlului puterii reactive cu ajutorul condensatoarelor conectate la bornele
maşinii asincrone;
c) prin conectarea unităţilor eoliene într-un parc eolian;
d) prin conectarea unităţilor perturbatoare la un nivel superior de tensiune (110 kV).
9.83.- Limitarea perturbaţiilor sub firmă de flicker la instalaţiile eoliene cu generatoare asincrone cu
dublă alimentare poate fi realizată prin:
a) conectarea instalaţiilor într-un parc eolian;
b) conectarea instalaţiilor eoliene într-un nod cu curent mare de scurtcircuit;
c) utilizarea unui transformator stea-stea pentru conectarea la reţeaua de medie tensiune;
d) conectarea instalaţiei prin intermediul unui soft-starter.
9.84.- Sumarea fluctuaţiilor de flicker în cazul unui parc eolian se face:

a) prin adunare algebrică;
b) prin adunare geometrică;
c) pătratic;
d) cubic.
9.85.- Pentru a nu determina amplificarea perturbaţiilor din reţeaua electrică publică, instalaţile
eoliene trebuie să rămână conectate la un gol de tensiune de:
a) 2 s.
b) 20 s;
c) 1 minut;
d) 10 minute.
9.86.- Efectele cele mai comune ale perturbaţiilor care se produc în timpul funcţionării unui
echipament de electronică de putere sunt:
a) nesimetrii mari de putere în reţelele electrice;
b) supraexcitarea generatoarelor din reţelele electrice;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

146
c) generarea de armonici şi interarmonici;

d) fluctuaţii ale frecvenţei.
9.87.- Limitarea perturbaţiilor armonice determinată de instalaţiile eoliene de putere mare poate fi
realizată:
a) prin utilizarea unei scheme de invertare comandată PWM în cazul instalaţiilor eoliene cu
generator sincron cu magnet permanent;
b) prin conectarea unui SVC (Static Var Compensator) în punctul de conectare;
c) prin controlul unghiului de înclinare a palelor;
d) prin utilizarea dublei alimentări în cazul instalaţiilor eoliene cu generator asincron cu rotor bobinat.
9.88.- Generatorul asincron:

a) absoarbe putere reactivă din SED;
b) debitează putere reactivă în SED;
c) funcţionează cu putere reactivă zero;
d) se prevede - de regulă - cu baterii de condensatoare şi participă la reglarea tensiunii.
9.89.- Schema cu dublă alimentare a unei unităţi eoliene permite:

a) funcţionarea maşinii asincrone în regim de motor;
b) funcţionarea maşinii fără a determina armonice de curent electric;
c) funcţionarea maşinii fără a determina fluctuaţii de tensiune;
d) funcţionarea maşinii în regim de generator sincron.
9.90.- Puterea reactivă necesară maşinii asincrone:

a) poate fi produsă din condensatoare conectate la borne şi reglabile în funcţie de încărcare;
b) este integral preluată din reţeaua electrică la care se conectează unitatea;
c) maşina nu are nevoie de putere reactivă;
d) în cazul alimentării duble preia putere reactivă prin legătura rotorică.
9.91.- Instalaţiile eoliene prevăzute cu generatoare asincrone conectate direct la reţeaua electrică produc:
a) armonice şi interarmonice de tensiune;
b) nesimetrie de tensiune;
c) fluctuaţii de frecvenţă;
d) flicker.
9.92.- Fluctuaţiile de tensiune care apar la bornele generatorului asincron al unei instalaţii eoliene,
conectat direct la reţea sunt produse de :
a) armonicile de tensiune produse de convertor;
b) fenomenul de umbrire produs la trecerea paleleor prin dreptul turnului;
c) nesimetriile de tensiune din reţeaua electrică;
d) nici una dintre cauzele enumerate;
9.93.- Funcţionarea maşinii asincrone a unei instalaţii eoliene în regim de „generator sincron” se realizeză:
a) prin antrenarea rotorului acesteia la viteze superioare celei de sincronism;
b) dacă este alimentată cu un sistem trifazat de tensiuni sinusoidale simetrice;
c) dacă se foloseşte schema cu dublă alimentare.
d) funcţionează în paralel cu reţeaua.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

147
9.94.- La apariţia unui scurtcircuit în reţeaua electrică, instalaţiile de generare distribuită nu conduc
la creşterea curentului de scurtcircuit în cazul:
a) instalaţiilor cu generator sincron cu magnet permanent;
b) instalaţiilor cu generator asincron;
c) parcurilor eoliene cu instalaţii cu generatoare asincrone cu dublă alimentare;
d) instalaţiilor eoliene cu generator asincron cu rotorul în scurtcircuit.
9.95.- Protecţia la pierderea sincronismului pentru generatoarele eoliene:

a) este necesară;
b) nu este necesară;
c) oportunitatea se stabileşte de operatorul de reţea;
d) oportunitatea se stabileşte de producător.
9.96.- La creşteri de frecvenţă, Centralele Electrice Eoliene:

a) se deconectează;
b) reduc automat producţia;
c) reduc producţia la comandă locală;
d) nu reacţionează .
9.97.- Centralele Electrice Eoliene racordate la 20 kV sunt subordonate operativ:

a) dispecerului local de distribuţie;
b) dispecerului teritorial;
c) dispecerului naţional;
d) nu sunt supuse comenzii operative .
9.98.-Măsurarea energiei electrice schimbate de Centralele Electrice Eoliene cu RED/RET se face:

a) la barele CEE;
b) la bornele generatoarelor;
c) în punctul de delimitare a instalaţiilor între CEE şi RED/RET;
d) la punctul de racord în RED.
9.99.- Instalaţiile de măsurare a energiei electrice pentru o Centrală Electrică Eoliană cu o putere de
50 MW trebuie să fie, conform Codului de Măsurare:
a) de clasă A;
b) de clasă B;
c) de clasă C;
d) la alegerea producătorului.
9.100.- Deconectarea CEE la minimă frecvenţă trebuie să se facă:

a) la o frecvenţă mai mare decât reglajul DASf;
b) la o frecvenţă mai mică decât reglajul DASf;
c) la o frecvenţă determinată de construcţia grupurilor grneratoare;
d) nu se deconectează pe baza acestui criteriu.
9.101.- Generatoarele eoliene trebuie să asigure minimum funcţionarea cu factor de putere:

a) 1;
b) cuprins între 0,9 capacitiv şi 0,9 inductiv;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

148
c) cuprins între 0,95 capacitiv şi 0,95 inductiv;

d) cuprins între 0,85 capacitiv şi 0,85 inductiv.
9.102.- Integrarea Centralelor Electrice Eoliene în sistemul SCADA se face pentru unităţile incepând
cu o putere mai mare de:
a) 250 kVA;
b) 1000 kVA;
c) 20 MVA;
d) 50 MVA .
9.103.- În cazul Centralelor Electrice Eoliene, ce se determină cu ajutorul coeficientului de flicker:

a) Pst;
b) Plt;
c) ΔU la pornirea turbinei;
d) ΔU în regim normal de funcţionare.
9.104.- În cazul Centralelor Electrice Eoliene, ce se determină cu ajutorul factorului de variaţie a

tensiunii ku (ΨK):
a) Pst;
b) Plt;
c) ΔU la pornirea turbinei;
d) ΔU în regim normal de funcţionare.
9.105.- În cazul Centralelor Electrice Eoliene, ce se determină cu ajutorul factorului treaptă de flicker
kf (ΨK):
a) Pst;
b) Plt;
c) Pst şi Plt;
d) ΔU la pornirea turbinei.
9.106.- Ce date sunt necesare pentru determinarea emisiei de flicker Plt pentru un număr repetat de
porniri ale grupurilor eoliene:
a) Sref, SK, N10, kf;
b) Sref, SK, N120, kf;
c) Sref, SK, c(ΨK), kf;
d) Sref, SK, ΔU.
9.107.- Pentru compunerea armonicelor de la mai multe surse (N surse) se utilizează expresia (in –
curentul de armonică n, k - sursa,  - coeficient):
N
a) in   in,k ;
k 1
N
b) in    in,k ;
k 1
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

149
N
c) in   in2,k ;
k 1
N
 i n,k
k 1
d) i n  .
N
9.108.- Sistemele de stocare a energiei asociate instalaţiilor de producere a energiei electrice din
resurse regenerabile au rolul de a:
a) asigura funcţionarea neîntreruptă a instalaţiilor de producere a energiei electrice din resurse
regenerabile;
b) determina reducerea costurilor de producere a energiei electrice;
c) elimina susţinerea financiară prin certificate verzi;
d) reduce variabilitatea puterii livrate în reţeaua electrică.
9.109.- Sistemele de stocare a energiei electrice la utilizarea surselor de generare distribuită au rolul:
a) de a limita puterea transmisă în reţeaua electrică publică;
b) de a limita variabilitatea puterii transmisă în reţeaua electrică publică;
c) să permită sincronizarea la reţeaua electrică publică;
d) să asigure reducerea costurilor de producţie a energiei elecrtice din sursele de generare
distribuită.
9.110.- Sursele de energie regenerabile cooperând cu dispozitivele de stocare a energiei (bateriile de

acumulatoare etc.) asigură:
a) securitatea alimentării cu energie electrică;
b) eliminarea perturbaţiilor în reţelele electrice;
c) eliminarea armonicilor din echipamentele electronice de putere;
d) cantitate nelimitată de energie electrică.
9.111.- Bateriile de acumulatoare etanşe acid-plumb sunt utilizate deoarece:

a) ocupă un spaţiu redus;
b) determină un pericol redus pentru mediul ambiant;
c) au o densitate mare de energie;
d) au un cost redus.
9.112.- Principalul avantaj al acumulatoarelor cu plumb este:

a) greutate redusă;
b) pericol redus pentru mediul ambiant;
c) costuri reduse;
d) densitate de energie ridicată.
9.113.- Utilizarea volantului pentru stocarea energiei generată de sursele distribuite nu este indicată
deoarece:
a) costurile sunt prea ridicate;
b) nu poate stoca energie pentru antrenarea generatorului sursei;
c) determină perturbaţii de înaltă frecvenţă în reţeaua electrică;
d) necesită un motor separat de antrenare.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

150
9.114.- Stocarea mecanică a energiei la instalaţiile DG nu este recomandată deoarece sistemele mecanice:
a) au un timp de răspuns ridicat;
b) nu pot fi construite decât pentru puteri mici;
c) nu pot fi simplu sincronizate la reţeaua electrică;
d) energia stocată este redusă.
9.115.- Principalul avantaj al stocării în supercondensatoare este:

a) timp de răspuns foarte redus;
b) sunt ieftine faţă de bateriile de acumulatoare;
c) nu necesită conectarea prin intermediul unui invertor;
d) energie stocată foarte mare.
9.116.- Bobinele supraconductoare sunt utilizate având în vedere:

a) costurile reduse;
b) posibilitatea de a asigura transfer de energie pe termen lung;
c) asigurarea transferului direct de energie în reţeaua electrică;
d) puterea disponibilă importantă.
9.117.- Sistemele FACTS utilizate pentru controlul fluxurilor de putere:

a) asigură suplimentarea puterii active necesară în sistem;
b) permit controlul distorsiunii curbelor de curent şi tensiune;
c) asigură limitarea perturbaţiilor sub formă de fluctuaţii de tensiune;
d) permit controlul tensiunii în nodurile reţelei electrice.
9.118.- Controlul fluxurilor de putere în reţele electrice cu unităţi de generare distribuită este necesar
deoarece:
a) pot apărea congestii în reţeaua electrică;
b) pot să apară căderi importante de tensiune;
c) unităţile de generare distribuită necesită energie activă;
d) este necesară sincronizarea unităţilor de generare distribuită la reţeaua publică.
9.119.- Principalul avantaj al acumulatoarelor REDOX este:

a) pericol redus pentru mediul ambiant;
b) număr de cicluri încărcare-descărcare foarte mare;
c) dimensiuni reduse;
d) costuri reduse.
9.120. Conectarea sistemelor de stocare chimică la reţeaua electrică necesită:

a) un sistem de invertarea comnadat de tensiunea reţelei electrice;
b) un sistem FACTS de control al tensiunii;
c) un filtru trece sus;
d) tensiunea la bornele bateriei să fie egală cu valoarea efectivă a tensiunii de la reţeaua publică.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

151
Modul 10.- VARIAŢIA ŞI REGLAJUL FRECVENŢEI ŞI TENSIUNII.

CALITATEA ALIMENTĂRII ÎN PIAŢA DE ENERGIE. DSM.
TARIFE ŞI CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE.
UTILIZAREA RAŢIONALĂ A ENERGIEI ELECTRICE.
10.1.- Frecvenţa este:
a) inversul perioadei de repetiţie a unei mărimi periodice;
b) măsura echilibrului producţie - consum;
c) un parametru de stare a sistemului energetic;
d) o mărime adimensională.
10.2.- Frecvenţa unui sistem electroenergetic:

a) este inversul perioadei de repetiţie a unei mărimi periodice;
b) se măsoară în secunde;
c) este inversul perioadei de repetiţie a tensiunii alternative filtrate (numai a fundamentalei);
d) se măsoară în minute.
10.3.- Măsurarea frecvenţei se face prin:

a) calcularea numărului de treceri prin zero a semnalului într-un interval de 10 s;
b) filtrarea şi măsurarea numărului de treceri prin zero într-un interval de 10 s;
c) calcularea numărului de treceri prin zero a semnalului într-un interval de 10 min;
d) filtrarea şi măsurarea numărului de treceri prin zero într-un interval de 10 min.
10.4.- Abaterea de frecvenţă se consideră că este:

a) diferenţa momentană între frecvenţa măsurată şi valoarea de referinţă (de consemn);
b) valoarea obţinută - prin curba de probabilitate cumulată - pe un anumit interval cu o anumită
probabilitate;
c) media aritmetică a diferenţelor dintre frecvenţa măsurată şi valoarea de referinţă pentru un
număr n de determinări într-un interval de timp dat;
d) dispersia obţinută pentru un număr de determinări într-un interval dat.
10.5.- Frecvenţa SEN este în regim staţionar:
a) mai mică în zonele cu deficit de putere;
b) mai mare în zonele cu excedent de putere;
c) diferită în nodurile RET şi RED;
d) aceiaşi pe SEN.
10.6.- Variaţia de frecvenţă pe SEN izolat este determinată de:

a) mărimea variaţiei consumului pe ansamblu SEN;
b) încărcarea iniţială a generatoarelor faţă de capacitatea de încărcare a lor;
c) statismul regulatoarelor de viteză ale fiecărui motor primar;
10.7.- În cazul transformatoarelor, scăderea frecvenţei conduce la:
a) scăderea fluxului magnetic;
b) scăderea inducţiei magnetice;
c) reducerea reactanţelor de scăpări şi de magnetizare;
d) scăderea curentului de mers în gol.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

152
10.8.- Puterea reactivă Q generată de bateriile de condensatoare:

a) variază invers proporţional cu frecvenţa tensiunii aplicate;
b) variază cu pătratul frecvenţei tensiunii aplicate;
c) variază direct proporţional cu frecvenţa tensiunii aplicate;
d) nu este influenţată de variaţia frecvenţei.
10.9.- La scăderera frecvenţei tensiunii de alimentare sub valoarea frecvenţei nominale, impedanţa de
intrare a circuitelor rezonante ale filtrelor pasive devine:
a) rezistivă;
b) inductivă;
c) capacitivă;
d) nu este influenţată de frecvenţa tensiunii de alimentare.
10.10.- În cazul în care frecvenţa creste:

a) scade puterea reactivă generată de condensatoare;
b) scade viteza motoarelor asincrone;
c) scade puterea reactivă generată de bobinele conectate la reţea;
d) creşte viteza motoarelor de tensiune continuă.
10.11.- Puterea reactivă absorbită de o bobină:

a) variază direct proporţional cu frecvenţa tensiunii aplicate;
b) variază invers proporţional cu frecvenţa tensiunii aplicate;
c) variază direct proporţional cu pătratul frecvenţei aplicate;
d) nu depinde de frecvenţă.
10.12.- Dacă frecvenţa tensiunii aplicate creşte, valoarea fluxului magnetic al unei bobine:
a) creşte direct proporţional cu frecvenţa;
b) scade direct proporţional cu frecvenţa;
c) creşte invers proporţional cu frecvenţa;
d) scade invers proporţional cu frecvenţa.
10.13.- Variaţia frecvenţei tensiunii de alimentare modifică valoarea factorului de putere ?

a) nu, deoarece puterea reactivă generată de bateria de condensatoare nu depinde de frecvenţă;
b) da, având în vedere faptul că puterea reactivă generată de bateria de condensatoare este
proporţională cu frecvenţa;
c) da, având în vedere faptul că puterea reactivă generată de bateria de condensatoare este
proporţională cu pătratul frecvenţei;
d) da, având în vedere faptul că puterea reactivă generată de bateria de condensatoare este
proporţională cu tensiunea aplicată.
10.14.- Atunci când frecvenţa tensiunii de alimentare creşte faţă de frecvenţa nominală, impedanţa
echivalentă a unui circuit rezonant serie este:
a) capacitivă;
b) rezistivă;
c) inductivă;
d) nu depinde de frecvenţă.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

153
10.15.- La scăderea frecvenţei tensiunii de alimentare:

a) scade consumul de energie electrică pe unitatea de produs;
b) creşte consumul de energie electrică pe unitatea de produs;
c) consumul de energie electrică pe unitatea de produs nu este influenţat de frecvenţa tensiunii
de alimentare;
d) nu există informţii referitoare la influenţa variaţiei frecvenţei asupra consumului de energie
electrică pe unitatea de produs.
10.16.- Variaţia frecvenţei tensiunii în sistemul electroenergetic influenţează performanţele unui redresor ?
a) nu;
b) da, întotdeauna;
c) în anumite condiţii, da;
d) nu se poate răspunde (sunt necesare informaţii suplimentare).
10.17.- Dacă frecventa tensiunii din reţea scade, frecvenţa de ieşire a unui invertor component al
convertorului din circuitul de alimentare:
a) creşte;
b) scade;
c) nu depinde de frecvenţa reţelei;
d) nu sunt suficiente date pentru a putea răspunde.
10.18.- Viteza de antrenare în cazul motoarelor asincrone sau sincrone, conectate direct la reţeaua
electrică de alimentare:
a) variază invers proporţional cu frecvenţa tensiunii aplicate;
b) variază cu pătratul frecvenţei tensiunii aplicate;
c) variază direct proporţional cu frecvenţa tensiunii aplicate;
d) nu este influenţată de variaţia frecvenţei.
10.19.- Viteza de rotaţie a motoarelor de tensiune continuă:

a) variază direct proporţional cu frecvenţa tensiunii aplicate;
b) variază invers proporţional cu frecvenţa tensiunii aplicate;
c) variază direct proporţional cu pătratul frecvenţei tensiunii aplicate;
d) nu depinde de frecvenţa tensiunii aplicate.
10.20.- În decurs de o săptămână, frecvenţa în SEN interconectat trebuie să fie:

a) 50 Hz;
b) 49,75 – 50,25 Hz pe durata a 95 % din săptămână;
c) 49,90 – 50,10 Hz pe durata a 95 % din săptămână;
d) 47,00 – 52,00 Hz pe durata a 95 % din săptămână.
10.21.- Situaţia normală de funcţionare a SEN corespunde unei abateri de frecvenţă faţă de frecvenţa
nominală de 50 Hz de:
a) sub 50 mHz;
b) sub 150 mHz;
c) peste 150 mHz;
d) peste 200 mHz.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

154
10.22.- Funcţionarea SEN se consideră a fi neperturbată dacă abaterea de frecvenţa este:

a) mai mică de ± 50 mHz;
b) mai mică de ± 20 mHz;
c) mai mare de ± 50 mHz;
d) mai mică de ± 180 mHz.
10.23.- Deviaţia maximă a frecvenţei permisă în regim staţionar de funcţionare, cu condiţia

autoreglării sarcinii este de:
a) ± 50 mHz;
b) ± 180 mHz;
c) ± 800 mHz;
d) nu este prevazută în norme.
10.24.- Condiţiile de funcţionare a SEN se consideră a fi deteriorate dacă diferenţă dintre frecvenţă
instantanee şi cea nominală este:
a) mai mare de 50 mHz dar sub 180 mHz;
b) mai mare de 50 mHz dar sub 200 mHz;
c) mai mare de 50 mHz dar sub 100 mHz;
d) mai mare de 50 mHz dar sub 150 mHz.
10.25.- Situaţia deteriorată de funcţionare cu risc major (condiţii de funcţionare sever deteriorate)
corespunde unei abateri de frecvenţă faţă de frecvenţa nominală de 50 Hz de:
a) sub 50 mHz;
b) sub 150 mHz;
c) peste 150 mHz;
d) peste 200 mHz.
10.26.- Variaţia automată a puterii active pe generatoare se produce:

a) la scăderea consumului;
b) la creşterea consumului;
c) la declanşarea unei surse;
d) la variaţia frecvenţei (abatere faţă de f0).
10.27.- Reglajul primar al frecvenţei este:

a) o acţiune comandată de Operatorul de Transport şi Sistem;
b) reglarea automată şi rapidă a puterii active a grupurilor generatoare;
c) răspunsul consumatorilor la lipsa de putere;
d) o reducere a nivelului tensiunii în reţea.
10.28.- Reglajul primar de frecvenţă se realizează:

a) obligatoriu distribuit şi automat;
b) la comanda dispecerului, manual;
c) centralizat şi automat;
d) la dorinţa producătorului.
10.29.- Reglajul primar de frecvenţă este:

a) centralizat;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

155
b) manual;
c) automat;
d) realizat de consumatori.
10.30.-Exactitatea de măsurare a frecvenţei, utilizată în reglajul primar, trebuie să fie de cel puţin:
a) 5 mHz;
b) 10 mHz;
c) 15 mHz;
d) 20 mHz.
10.31.- Reglajul primar de frecvenţă este activat dacă abaterea de frecvenţă depăşeşte:
a) ± 50 mHz;
b) ± 20 mHz;
c) ± 180 mHz;
d) ± 200 mHz.
10.32.- Rezerva de reglaj primar trebuie să fie activată complet ca răspuns la o stare cvasistaţionară
în care abaterea de frecvenţă este de:
a) ± 200 mHz;
b) ± 100 mHz;
c) ± 50 mHz;
d) ± 180 mHz.
10.33.- Reglajul secundar al frecvenţei este:

a) o acţiune comandată de Operatorul de Transport şi Sistem;
b) reglarea automată şi centralizată a puterii active a unor grupuri generatoare desemnate;
c) o descărcare de sarcină;
d) o acţiune automată şi centralizată asupra generatoarelor în vederea aducerii frecvenţei şi
soldului SEN la valorile de consemn.
10.34.- Reglajul secundar de frecvenţă este :

a) distribuit;
b) centralizat;
c) manual;
d) realizat de toate centralele electrice din sistem.
10.35.- La reglajul secundar de frecvenţă pot participa:

a) orice centrală electrică;
b) centralele termoelectrice;
c) centralele hidroelectrice;
d) centralele electrice calificate de DEN pentru participarea la reglaj secundar.
10.36.- De regulă, măsurarea frecventei pentru DASf trebuie să fie făcută cu o exactitate de
aproximativ:
a) 10 mHz până la 20 mHz;
b) 5 mHz până la 10 mHz;
c) 20 mHz până la 40 mHz;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

156
d) 10 mHz până la 50 mHz.

.
10.37.- Calitatea reglajului secundar de frecvenţa este pusă în evidenţă de analiza modului în care
variază frecvenţa pentru a reveni la frecvenţa de consemn după o variaţie bruscă a puterii active
(generare sau consum) de cel puţin:
a) 100 MW;
b) 150 MW;
c) 200 MW;
d) 250 MW.
10.38.- Un criteriu de calitate al regulatorului frecvenţă - putere este durata (timpul) necesar pentru
readucerea frecventei la valoarea de consemn şi a puterilor de schimb la valorile de consemn
programate. Acţiunea regulatorului începe în câteva secunde de la apariţa abaterii de frecvenţă şi
trebuie să aibă efectul total în mai puţin de:
a) 10 s;
b) 30 s;
c) 40 s;
d) 60 s.
10.39.- Curba trompetă este necesară pentru:

a) verificarea acţionarii reglajului primar;
b) verificarea participării fiecarei centrale reglante la reglajul secundar;
c) verificarea încadrarii schimbului de putere în abaterile admisibile;
d) verificarea acţionării reglajului secundar.
10.40.- Metoda curbei trompetă este folosită pentru:

a) analiza flicker-ului;
b) stabilirea sensibilităţii echipamentului la perturbaţii de tensiune;
c) analiza calităţii reglajului terţiar de frecvenţă;
d) analiza calităţii reglajului secundar de frecvenţă.
10.41.- În sistemul UCTE, verificarea încadrării în curba trompetă este indicată pentru variaţia de
putere:
a) mică;
b) 100 MW;
c) 500 MW;
d) 1000 MW.
10.42.- Reglajul terţiar al frecvenţei este:

a) o acţiune automată de refacere a benzii de reglaj secundar;
b) o telecomandă pentru parnirea de grupuri generatoare;
c) o rezervă activată manual după acţiunea reglajului secundar;
d) o reducere a consumului.
10.43.- Reglajul terţiar de frecvenţă este:

a) automat;
b) manual;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

157
c) centralizat;
d) realizat de Operatorul de Distribuţie.
10.44.- Operatorul de Distribuţie participă operativ la:

a) reglajul primar al frecvenţei;
b) reglarea valorii efective a tensiunii;
c) reglarea curbei de curent la utilizator;
b) reglajul secundar al frecvenţei.
10.45.- Conform normelor CEI, se monitorizează:

a) curba de tensiune;
b) curba de curent;
c) curba de variaţie a puterii active;
d) curba de variaţie a puterii reactive.
10.46.- Pentru evaluarea corectă a amplitudinii tensiunii de alimentare este necesar să se determine
valoarea efectivă a tensiunii:
a) pe durata unei perioade (T);
b) pe durata unei semiperioade (T/2);
c) pe durata a cinci perioade (5T);
d) pe durata a zece perioade (10T).
10.47.- Intervalul/fereastra de măsurare pentru amplitudinea tensiunii de alimentare trebuie să fie,

pentru echipamentele de clasă A, de:
a) o perioadă (T);
b) cinci perioade consecutive (5T);
c) zece perioade consecutive (10T).
d) 10 minute;
10.48.- Intervalul de agregare a rezultatelor de măsurare pentru amplitudinea tensiunii de alimentare

este de:
a) 3 s;
b) 10 minute;
c) 2 ore.
d) o săptămână;
10.49.- Abaterea de tensiune într-un nod al reţelei electrice se referă la valori efective şi este:
a) diferenţa dintre nivelul tensiunii, la un moment dat şi tensiunea nominală;
b) diferenţa dintre nivelul tensiunii, la un moment dat şi tensiunea declarată;
c) diferenţa dintre nivelul tensiunii, la un moment dat şi tensiunea instantanee;
d) niciuna dintre mărimile de mai sus.
10.50.- Intr-un nod al reţelei electrice, valoarea abaterii tensiunii faţă de tensiunea normată este:
a) o componentă a calităţii tensiunii în nod;
b) este folosită pentru evaluarea pierderilor din reţea;
c) o mărime ce caracterizează căderea de tensiune în reţea;
d) determină nivelul supratensiunilor din nod.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

158
10.51.- Banda de reglaj a tensiunii reprezintă:

a) domeniul admisibil de variaţie a tensiunii pentru a nu se produce flicker;
b) domeniul de variaţie a tensiunii de alimentare a circuitului de excitaţie al generatoarelor
sincrone;
c) domeniul admisibil de variaţie a tensiunii în nodurile sistemului electroenergetic;
d) domeniul de variaţie al tensiunii de comandă a SVC.
10.52.- Asigurarea benzii admise de tensiune trebuie realizată în:

a) 100% din săptămână;
b) 99% din săptămână;
c) 95% din săptămână în toate săptămânile din an;
d) 50% din săptămână.
10.53.- Puterea reactivă generată de bateriile de condensatoare variază:

a) direct proporţional cu tensiunea aplicată;
b) invers proporţional cu tensiunea aplicată;
c) direct proporţional cu pătratul tensiunii aplicate;
d) invers proporţional cu pătratul tensiunii aplicate.
10.54.- Puterea reactivă absorbită de bobine variază :

a) invers proporţional cu tensiunea aplicată;
b) direct proporţional cu tensiunea aplicată;
c) direct proporţional cu pătratul tensiunii aplicate;
d) invers proporţional cu pătratul tensiunii aplicate;
10.55.- Utilizatorul de energie electrică trebuie să evite supracompensarea la barele de alimentare

având în vedere:
a) creşterea tensiunii în reţeaua electrică;
b) costul ridicat al energiei reactive capacitive;
c) erori ale sistemului de măsurare a energiei electrice;
d) creşterea nivelului de flicker.
10.56.- Instabiltatea de tensiune consecutivă unei perturbaţii (produse de modificarea sarcinii sau a
topologiei reţelelor) este un fenomen local dar consecinţele sale au un impact major putând produce:
a) supratensiuni majore în sistem;
b) fluctuaţii întreţinute de tensiune;
c) nesimetrii puternice ale tensiunii de alimentare;
d) colaps de tensiune.
10.57.- Compensarea puterii reactive cu baterii de condensatoare cu mai multe trepte comandate cu
întreruptoare mecanice poate fi economic eficientă în cazul în care:
a) tensiunea la bara de alimentare prezintă fluctuaţii rapide de tensiune;
b) tensiunea la bare este sinusoidală, iar puterea reactivă absorbită variază lent în limite largi;
c) curentul absorbit de consumator este sinusoidal dar prezintă variaţii mari ale valorii sale;
d) curentul absorbit de consumator prezintă variaţii rapide.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

159
10.58.- Controlul tensiunii în reţeaua electrică poate fi realizată cu ajutorul echipamentelor FACTS
(Flexible Alternating Current Transmission Systems) de tipul:
a) TCSC  Thyristor Controlled Series Compensator;
b) SSSC  Static Synchronous Series Controller;
c) SVC  Static VAr Compensator;
d) UPS  Uninterruptible power supply.
10.59.- Calitatea alimentării cu energie electrică a utilizatorilor, din sistemul electroenergetic, nu este
ideală deoarece:
a) elementele componente ale sistemului nu pot fi realizate cu risc zero de defectare;
b) toţi utilizatorii de energie electrică au rezervă pe partea tehnologică pentru evitarea daunelor;
c) toţi utilizatorii au surse auxiliare pentru asigurarea unei alimentări neîntreruptibile;
d) dimensionarea sistemului electroenergetic se face pentru un risc acceptat al abaterilor de la
indicatorii de calitate a alimentării cu energie electrică.
10.60.- Calitatea alimentării cu energie electrică este determinată:

a) numai de către operatorii de producere, transport şi distribuţie a energiei electrice;
b) numai de către utilizatorii de energie electrică;
c) atât de către operatorii de producere, transport şi distribuţie, cât şi de către utilizatorii de
energie electrică;
d) numai de către operatorul de sistem.
10.61.- Standardul de performanţă al RED stabileşte:

a) indicatori şi niveluri de performanţă pentru continuitatea în alimentare şi calitatea energiei
electrice furnizate;
b) soluţii pentru creşterea nivelului calităţii serviciului de alimentare cu energie electrică;
c) modul de calcul al indicatorilor de performanţă;
d) mijloacele pentru evaluarea indicatorilor de performanţă.
10.62.- Standardul de performanţă al RET stabileşte:

a) indicatori de performanţă pentru serviciul de transport şi de sistem:
b) mijloacele pentru măsurarea energiei electrice în nodurile de interfaţă cu operatorii RED;
c) soluţiile pentru realizarea indicatorilor de calitate a energiei electrice;
d) modul de calcul al indicatorilor de performanţă a alimentării cu energie electrică a
utilizatorilor finali.
10.63.- Indicatorii de calitate din punctul de vedere al continuităţii în alimentarea cu energie electrică
sunt determinaţi în principal de incidentele care au loc în reţeaua de:
a) joasă tensiune;
b) medie tensiune;
c) înaltă tensiune;
d) foarte înaltă tensiune.
10.64.- Contractele încheiate între utilizatori, furnizor şi distribuitor cuprind:

a) prevederi financiare privind decontarea consumului de energie electrică şi obligaţii ale
utilizatorului privind participarea la reglarea frecvenţei în sistem;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

160
b) obligaţii ale furnizorului privind calitatea alimentării cu energie electrică şi obligaţii ale
utilizatorilor privind participarea la restaurarea sistemului după o cădere totală;
c) obligaţii ale utilizatorilor privind comportamentul energetic şi obligaţii ale furnizorului de
energie electrică pentru asigurarea unei alimentări neîntreruptibile;
d) obligaţii ale furnizorului şi distribuitorului privind calitatea energiei electrice şi obligaţiile ale
utilizatorului pentru limitarea perturbaţiilor privind calitatea energiei electrice.
10.65.- Determinarea indicatorilor de calitate a alimentării cu energie electrică este realizată, în

principal, de către:
a) furnizorul de energie electrică;
b) distribuitorul de energie electrică;
c) operatorul comercial OPCOM;
d) operatorul de sistem.
10.66.- Plata daunelor datorate abaterilor de la calitatea energiei electrice poate fi realizată pe baza:
a) datelor furnizate de sistemul SCADA al distribuitorului;
b) datele înscrise în contoarele din punctul de delimitare;
c) datelor transmise de către utilizatori;
d) datelor transmise de către utilizatori şi validate de către furnizori.
10.67.- Utilizatorii care necesită o calitate a alimentării cu energie electrică fără întreruperi pot:
a) alege un alt furnizor de energie electrică;
b) investi în sistemul electroenergetic industrial propriu pentru îmbunătăţi nivelul de calitate a
alimentării cu energie electrică;
c) cere încă o linie de alimentare din sistemul electroenergetic, dintr-un nod diferit de cel al
alimentării de bază;
d) investi în surse de generare distribuită.
10.68.- Pentru reducerea daunelor datorate serviciului de alimentare la un utilizator industrial sensibil
trebuie să asigure:
a) o schemă cu alimentare neîntreruptibilă cu energie electrică din reţeaua electrică;
b) o schemă numai cu surse proprii de alimentare;
c) o schemă cu rezerve pe partea tehnologică şi dublă alimentare din reţeaua electrică;
d) o schemă de alimentare cu mai mult de trei circuite diferite.
10.69.- Abaterile de la nivelul de calitate al serviciului de alimentare cu energie electrică a

utilizatorilor industriali independenţi poate afecta:
a) tariful energiei electrice achiziţionate;
b) competitivitatea pe piaţă a produselor realizate;
c) profitul producătorului de energie electrică;
d) nivelul de utilizare a reţelei electrice a distribuitorului.
10.70.- Marile căderi de sistem, din anii precedenţi, au fost determinate în special de:
a) probleme datorate liberalizării pieţelor de energie electrică;
b) funcţionării necorespunzătoare a sistemelro d e protecţie prin relee;
c) decizii umane neadecvate;
d) dezastre naturale.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

161
10.71.- Liberalizarea pieţei de energie electrică conduce la:

a) creşterea nivelului calităţii energiei electrice în sistemul de distribuţie;
b) necesitatea intervenţiei Autorităţii de Reglementare pentru asigurarea unui nivel raţional al
calităţii energiei electrice la utilizatorii finali;
c) negocierea nivelului de calitate a energiei electrice cu furnizorul de energie electrică;
d) reducerea nivelului calitătii energiei electrice în sistemul de distribuţie.
10.72.- Un Negajoule corespunde:

a) cantităţii de căldură degajată egală cu 1 MJ;
b) energiei reactive corespunzătoare unui factor de putere egal cu 0,707 (Q/P =1);
c) energiei active corespunzătoare unui factor d eputere unitar;
d) energiei neconsumate egală cu 1 MJ.
10.73.- Conceptul DSM cuprinde măsuri:

a) pentru economisirea energiei electice;
b) pentru îmbunătăţirea calităţii energiei electrice;
c) impuse de furnizor pentru limitarea consumului de energie electrică;
d) pentru utilizarea eficientă a structurii reţelei electrice.
10.74.- Concepul DSM permite creşterea veniturilor:

a) furnizorilor de energie electrică, prin controlul consumului utilizatorilor finali;
b) distribuitorilor de energie electrică, prin controlul consumului utilizatorilor finali;
c) utilizatorilor, prin controlul consumului propriu;
d) producătorilor de energie electrică, prin controlul consumului utilizatorilor finali.
10.75.- Acţiunile DSM prezintă avantaje pentru distribuitorul de energie electrică prin:
a) posibilitatea utilizării eficiente a suprastructurii existente;
b) veniturile suplimentare pentru modernizarea suprastructurii existente;
c) creşterea profitului prin creşterea energiei electrice transportată prin reţelele proprii;
c) creşterea calităţii energiei electrice prin reducerea perturbaţiilor determinate de utilizatorii finali.
10.76.- Acţiunile DSM prezintă avantaje pentru producătorul de energie electrică prin:
a) creşterea profitului prin creşterea energiei electrice produse;
b) limitarea investiţiilor în noi surse de energie electrică;
c) îmbunătăţirea prognozei producţiei de energie electrică;
d) reducerea perturbaţiilor electromagnetice asupra generatoarelor din sistem.
10.77.- Acţiunile DSM la producătorii de energie electrică asigură:

a) reducerea consumurilor proprii tehnologice;
b) reducerea perturbaţiilor electromagnetice asupra generatoarelor proprii;
c) creşterea fiabilităţii grupurilor proprii;
d) creşterea gradului de încărcare a grupurilor proprii.
10.78.- Acţiunile DSM:

a) sunt susţinute financiar prin fonduri guvernamentale;
b) necesită existenţa unor fonduri nerambursabile;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

162
c) trebuie să fie justificate economic;

d) trebuie să fie justificate din punctul de vedere al mediului ambiant.
10.79.- Societăţile de consultanţă ESCO au rolul:

a) de a finanţa proiectele de eficienţă energetică ale distribuitorului;
b) de a oferi soluţii tehnice şi de finanţare pentru proiecte ale consumatorului;
c) de a oferi soluţii tehnice pentru proiecte ale consumatorului;
d) de a stabili împreună cu furnizorul de energie electrică comportamentul energetic al
consumatorului.
10.80.- Societăţile de consultanţă (ESCO):

a) sunt susţinute financiar prin fonduri guvernamentale;
b) necesită existenţa unor fonduri nerambursabile;
c) au buget şi venituri proprii;
d) sunt sucursale ale operatorilor din sistemul electroenergetic.
10.81.- Investiţia în proiecte DSM poate fi recuperată prin:

a) economia de energie electrică;
b) creşterea capacitătii de transport a distribuitorului;
c) subvenţii ale statului;
d) creşterea profitului distribuitorului.
10.82.- Acţiunile DSM asigură:

a) îmbunătăţirea calităţii energiei electrice;
b) utilizarea eficientă a energiei electrice;
c) alegerea adecvată a tarifelor pentru energia electrică consumată;
d) monitorizarea consumului de energie electrică.
10.83.- Investiţia în echipamentele de alimentare cu convertoare de frecvenţă a sistemelor de acţionare

cu motoare asincrone cu viteză variabilă poate fi eficientă tehnic şi financiar în cazul în care maşina
de lucru:
a) necesită o viteză mai redusă decât cea corespunzătoare motorului asincron dar constantă;
b) necesită o variaţie în limite largi a vitezei la intervale reduse de timp.
c) are porniri dese şi necesită limitarea curentului de pornire;
d) necesită o variaţie în limite largi a vitezei la intervale mari de timp.
10.84.- Înlocuirea lămpilor electrice cu incandescenţă cu lămpi electrice economice prin programe
DSM ale distribuitorului de energie electrică asigură:
a) reducerea poluării electromagnetice a reţelei electrice a distribuitorului;
b) creşterea profitului distribuitorului prin recuperarea costurilor lămpilor economice de la
utilizatori;
c) îmbunătăţirea factorului de putere la consumatori;
d) creşterea capacităţii de transfer a branşamentelor la utilizatori.
10.85.- Aplatisarea curbei de sarcină a consumatorului determină reducerea:

a) profitului producătorilor de energie electrică;
b) pierderilor de energie electrică în reţeaua electrică a distribuitorului;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

163
c) poluării mediului ambiant;

d) reducerea circulaţiei de putere reactivă în sistem.
10.86.- Pe piaţa liberalizată de energie electrică, tarifele de energie electrică au rolul de a asigura:
a) fondurile necesare remunerării unor activităţi reglementate;
b) utilizarea eficientă a energiei electrice la utilizatorii finali;
c) fondurile necesare dezvoltării sistemului electroenergetic;
d) politica guvernamentală privind eficienţa energetică.
10.87.- Tariful consumatorilor casnici depinde de:

a) alegerea consumatorului;
b) alegerea furnizorului;
c) nivelul anual de consum;
d) nivelul puterii reactive absorbite.
10.88.- Pe o piaţă complet liberalizată tarifarea energiei electrice se referă la:

a) utilizatorii industriali de energie electrică;
b) operatorii de transport şi distribuţie a energiei electrice;
c) producătorii de energie electrică;
d) consumatorii casnici de energie electrică.
10.89.- Tarifele pentru consumatorii captivi cuprind:

a) componente privind cantitatea şi calitatea energie electrice active consumate;
b) componente privind cantitatea energiei electrice active consumate şi puterea reactivă produse;
c) componente privind puterea activă consumată şi puterea activă absorbită.
d) componente privind energia activă, energia reactivă şi puterea activă.
10.90.- Tariful pentru energia reactivă pentru consumatorii captivi este diferit pentru;
a) diferite valori ale duratei de utilizare a puterii maxime;
b) diferite niveluri ale tensiunii de alimentare;
c) consumatorii din diferitele zone ale ţării;
d) consumatorii care determină pertubaţii electromagnetice în sistemul de alimentare.
10.91.- Tariful de energie electrică depinde de:

a) nivelul de tensiune la care este conectat consumatorul captiv;
b) curentul de scurtcircuit în nodul de conectare a consumatorului captiv;
c) nivelul de disponibilitate a reţelei electrice de alimentare;
d) distanţa punctului de conectare faţă de producătorul de energie electrică.
10.92.- Tariful pentru serviciul de distribuţie

a) este identic pentru toate filialele;
b) diferă pentru reţelele electrice cu diferite tensiuni nominale;
c) depinde de puterea transferată prin liniile electrice;
d) diferă în funcţie de indicatorii de calitate realizaţi.
10.93.- Tarifele de energie electrică diferă în funcţie de:

a) nivelul tensiunii de alimentare;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

164
b) calitatea energiei electrice furnizate;

c) furnizorul de energie electrică;
d) tipul sursei de alimentare.
10.94.- Tarifele pentru operatorii de transport şi cei de distribuţie includ:

a) acoperirea costurilor de operare;
b) numai acoperirea costurilor cu achiziţia energiei electrice corespunzătoare pierderilor active,
justificate, de energie electrică;
c) numai acoperirea costurilor de dezvoltare;
d) acoperirea costurilor de operare şi a costurilor cu achiziţia energiei electrice corespunzătoare
pierderilor active, justificate, de energie electrică
10.95.- Tarifele pentru transportul şi pentru distribuţia energiei electrice trebuie să transmită semnale
acestor operatori privind:
a) reducerea pierderilor de energie activă prin reţelele de transport şi respectiv a celor de
distribuţie;
b) creşterea nivelului calităţii energiei electrice furnizată utilizatorilor finali;
c) reducerea circulaţiei de putere reactivă în reţelele elecrtice;
d) creşterea eficienţei în utilizarea energiei electrice la utilizatorii finali.
10.96.- Pierderile în reţelele de transport şi distribuţie sunt acoperite prin:

a) reducerea energiei transmise furnizorilor de energie electrică;
b) suplimentarea de către furnizori a energiei cumpărată pentru alimentarea utilizatorilor finali;
c) cumpărarea de către operatorul de distribuţie de pe piaţa de energie electrică;
d) energia produsă în sursele proprii.
10.97.- Tariful binom diferenţiat A are valori diferite în funcţie de:

a) durata de utilizare a puterii maxime;
b) raportul dintre puterea reactivă la orele de vârf şi puterea reactivă în rest ore;
c) raportul dintre puterea activă la orele de vârf si puterea activă în rest ore;
d) consumurile de energie electrică activă la orele de vârf şi în rest ore şi puterile
corespunzătoare.
10.98.- Tariful binom diferenţiat A33 este diferit pentru consumatorii captivi:
a) din diferite zone ale ţării;
b) care au factor de putere diferit;
c) care au durate de utilizare a puterii maxime diferite;
d) care determină perturbaţii electromagnetice diferite în sistemul de alimentare.
10.99.- Tariful binom diferenţiat A33 ia în consideraţie:

a) energia şi puterea, diferenţiate pe ore de zi şi ore de noapte;
b) energia şi puterea, diferenţiate pe zi de lucru şi zi de sărbătoare;
c) energia şi puterea, diferenţiate pe schimburi de lucru;
d) energia şi puterea, diferenţiate pe ore de gol, ore de vârf, ore normale şi respectiv rest ore.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

165
10.100.- Factura de energie electrică a unui consumator care a adoptat tariful binom diferenţiat
depinde şi de:
a) durata anuală a puterii maxime absorbite;
b) filiala de distribuţie la care este conectat;
c) puterea sa maximă instalată;
d) schema de alimentare utilizată.
10.101.- Tariful binom simplu C are valori diferite pentru:

a) consumul de energie electrică activă în orele de vârf şi în rest ore;
b) puterea activă absorbită în orele de vârf de sarcină;
c) puterea activă contractată;
d) consumul de energie electrică peste valoarea contractată.
10.102.- Tariful monom diferenţiat B are valori diferite pentru:

a) consum diferit de energie electrică în orele de vâf de sarcină şi în rest ore;
b) puterea maximă contractată;
c) energia electrică reactivă consumată la orele de vârf de sarcină şi în rest ore;
d) valoarea factorului de putere.
10.103.- Tariful de zi-noapte - E1 ia în consideraţie în mod diferit:

a) consumul diferit în zilele de lucru şi zilele de sărbătoare;
b) consumul diferit în orele de zi, orele de noapte şi zilele de sâmbătă şi duminică;
c) energia electrică consumată la orele de vârf de sarcină;
d) factorul de putere al consumatorului.
10.104.- Tariful de zi noapte – E2 ia în consideraţie în mod diferit;

a) consumul diferit în zilele de lucru şi zilele de sărbătoare;
b) consumul diferit în orele de zi, orele de noapte şi zilele de sâmbătă şi duminică;
c) energia electrică consumată la orele de vârf de sarcină;
d) consumul diferit în orele de zi şi orele de noapte.
10.105.- Tariful monom simplu ia în consideraţie:

a) energia electrică activă consumată;
b) factorul de putere al utilizatorului;
c) depăşirea puterii active contractate;
d) puterea activă absorbită la orele de vârf de sarcină.
10.106.- Tarifele pentru consumatorii casnici iau în cosideraţie:

a) factorul de putere al utilizatorului;
b) depăşirea puterii active contractate;
c) energia electrică activă consumată;
d) puterea activă absorbită la orele de vârf de sarcină.
10.107.- Reducerea facturii de energie electrică poate fi realizată prin alegerea adecvată a tarifelor la:
a) aplatisarea curbei de sarcină;
b) creşterea puterii instalate;
c) reducerea perturbaţiilor electromagnetice transmise în reţeaua electrică de alimentare;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

166
d) modificarea schemei de alimentare din reţeaua electrică.
10.108.-. Tariful pentru energia reactivă depinde de:

a) puterea reactivă absorbită în orele de vârf de sarcină;
b) nivelul tensiunii la care este conectat consumatorul;
c) nivelul de distorsiune al curbei de curent electric;
d) curentul de scurtcircuit în nodul de conectare al consumatorului.
10.109.- Etichetarea energetică poate fi interpretată ca:

a) o măsură comercială discriminatorie;
b) o metodă de creştere a eficienţei energetice;
c) o metodă de reducere a costului echipamentelor energofage;
d) o măsură pentru creştere a echipamentelor sau tehnologiilor cu preţuri reduse.
10.110.- Utilizarea largă a surselor de energie regenerabilă, puternic încurajată - în prezent- de

Uniunea Europeană, este justificată de:
a) preţul redus al acestor forme de energie;
b) gradul lor ridicat de disponibilitate;
c) contribuţia lor la reducerea poluării mediului ambiant
d) simplitatea conectării în reţeaua electrică.
10.111.- Sistemele moderne de iluminat cu o eficienţă energetică ridicată:

a) produc, frecvent, fluctuaţii de tensiune;
b) produc perturbaţii care afectează calitatea energiei electrice în reţelele la care sunt racordate;
c) contribue la reducerea poluării electromagnetice;
d) determină o lumină artificială de calitate superioară luminii naturale.
10.112.- Dintre poluanţii care însoţesc majoritatea proceselor energetice, cei mai periculoşi sunt:
a) poluarea electromagnetică a mediului;
b) producerea de CO2;
c) producerea de suspensii solide;
d) poluarea acustică a mediuuli.
10.113.- Utilizarea raţională a energiei electrice reduce:

a) poluarea electromagnetică;
b) producerea de CO2;
c) fenomenul de flicker;
d) vulnerabilitatea instalaţiilor la supratensiuni.
10.114.- Creşterea eficienţei energetice nu prezintă un interes major pentru operatorii de pe piaţa de
energie electrică deoarece:
a) reduce durata de viaţă a instalaţiilor electroenergetice;
b) determină reducerea tarifului energiei electrice;
c) conduce la reducerea profitului;
d) reduce disponibilitatea instalaţiilor electroenergetice.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

167
10.115.- Eficienţa luminoasă a unei surse moderne de iluminat poate atinge:

a) 1,2 lm/W;
b) 12 lm/W;
c) 120 lm/W;
d) 1200 lm/W.
10.116.- Creşterea tensiunii pentru tensiunea normată la bornele unei lămpi electrice poate determina:
a) reducerea intensităţii curentului electric prin lampă;
b) reducerea puterii absorbite;
c) reducerea duratei de viaţă;
d) reducerea nivelului perturbaţiilor electromagnetice.
10.117.- Preocupările privind eficienţa energetică sunt determinate în principal de:

a) poluarea mediului ambiant de către producătorii de energie electrică;
b) poluarea electromagnetică de către utilizatorii de energie electrică;
c) ocuparea terenurilor cu suprastructura operatorilor de energie electrică;
d) lipsa spaţiilor de depozitare a reziduurilor.
10.118.- Fiecare kWh de energie electrică economisit conduce la limitarea poluării mediului ambiant
cu circa:
a) 0,1 kg CO2;
b) 1,0 kg CO2;
c) 10 kg CO2;
d) 100 kg CO2 .
10.119.- Până în anul 2020, Uniunea Eurpeană trebuie să asigure reducerea consumurilor specifice de
energie cu:
a) 10% ;
b) 20% ;
c) 30% ;
d) 40% .
10.120.- Intensitatea energetică defineşte:

a) raportul dintre energia anuală consumată şi salariul mediu pe economie;
b) raportul dintre puterea medie anuală şi puterea maximă pe anul analizat;
c) raportul dintre energia anuală consumată şi produsul intern brut;
d) raportul dintre produsul intern brut şi energia anuală consumată.
10.121.- Intensitatea energetică în România, pentru energia electrică, este de circa

a) 50 kWh/1000 €;
b) 500 kWh/1000 €;
c) 5 MWh/1000 €;
d) 50 MWh/1000 €.
10.122.- Din punctul de vedere al eficienţei energetice produsele sunt clasificate în:
a) 4 clase;
b) 7 clase;
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

168
c) 10 clase;
d) 12 clase.
10.123.- Fabricarea lămpilor cu incandescenţă este interzisă în UE începând cu anul 2009 datorită:
a) costurilor ridicate de producţie;
b) utilizarea unor substanţe poluate pentru mediul ambiant;
c) imposibilitatea reciclării produselor componente;
d) eficienţei energetice reduse.
10.124.- Utilizarea LED-urilor pentru iluminatul electric este considerată de viitor deoarece
determină:
a) durată de viaţă foarte mare şi preţ redus;
b) durată de viaţă foarte mare şi eficienţă energetică ridicată;
c) eficienţă energetică ridicată şi nu necesită circuite de limitare a poluării electromagnetice a
reţelei electrice;
d) preţ redus şi eficienţă energetică ridicată.
10.125.- Procesarea cu arc electric este un mare consumator industrial, consumând anual, în
România, din producţia realizată circa:
a) 1 %;
b) 5 %;
c) 10%;
d) 15 %.
10.126.- Instalaţiile de încălzire cu rezistoare, cu reglarea continuă a temperaturii, sunt caracterizate

de un factor de putere relativ redus datorită:
a) consumului important de putere reactivă;
b) caracteristicii neliniare a receptorului;
c) fluctuaţiilor de tensiune;
d) variaţiei cu temperatura a rezistenţei electrice a elementelor de încălzire.
10.127.- Sursele pentru încălzirea în volum, prin inducţie electromagnetică, a semifabricatelor pot
determina apariţia, în reţeaua electrică de alimentare, a perturbaţiilor electromagnetice sub formă de:
a) nesimetrie;
b) fluctuaţii de tensiune (efect de flicker);
c) goluri de tensiune;
d) interarmonice.
10.128.- Industria de aluminiu este un mare consumator industria în România, consumând anual din
producţia realizată circa:
a) 1 %;
b) 5 %;
c) 10%;
d) 15 %.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

169
10.129.- Operatorii de transport şi distribuţie a energiei electrice sunt mari consumatori de energie
electrică; pentru acoperirea pierderilor utilizează din producţia realizată circa:
a) 4%;
b) 8%;
c) 20%;
d) 16%.
10.130.- Utilizarea convertoarelor de frecvenţă pentru reglarea vitezei motoarelor asincrone este
justificată economic pentru:
a) porniri şi opriri repetate ale sistemului de acţionare;
b) variaţia, în limite largi, a sarcinii la arborele motorului;
c) şocuri de cuplu la arborele motorului;
d) necesitatea alimentării neîntreruptibile a motorului.
10.131.- Producătorii de energie electrică sunt şi mari consumatori de energie electrică, utilizând, în
medie, din producţia realizată circa:
a) 2%;
b) 4%;
c) 6%;
d) 8%.
10.132.- Reglarea asimetrică a curentului electric în circuitul unui cuptor cu rezistoare pentru
tratamente termice determină:
a) absorbţia de putere reactivă din circuitul de alimentare;
b) emisia de putere deformantă;
c) necesitatea îmbunătăţirii factorului de putere prin montarea de condensatoare;
d) neecsitatea transmiterii de comenzi cu un unghi de comandă peste /2.
10.133.- Pentru procesarea oţelului în cuptoarele cu inducţie electromagnetică este consumată o

energie egală cu circa:
a) 5 kWh/t;
b) 50 kWh/t;
c) 500 kWh/t;
d) 5000 kWh/t.
10.134.- Prin creşterea eficienţei cu 5 % a procesării unei tone de aluminiu se evită poluarea
atmosferică cu circa:
a) 7 kg CO2 ;
b) 70 kg CO2;
c) 700 kg CO2;
d) 7000 kg CO2 .
10.135.- O caracteristică importantă a instalaţiilor cu inducţie electromagnetică la frecvenţa reţelei de
alimentare constă în:
a) nivel de flicker foarte ridicat;
b) factor de putere foarte redus;
c) nivel de armonici foarte ridicat;
d) nivel de nesimetrie foarte redus.
www.lpqi.org
 fax number: + 021.610.52.83

Cartea 1001 Intrebari 2008 - 170 Pag

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cartea 1001 Intrebari 2008 - 170 Pag

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE

Dr.ing. Fănică Vatră - S.I.E.R.

LPQIVES is co-finaced by:

LPQIVES is a programme of:

LPQI is part of:

Cuvânt înainte - Formarea de specialişti experţi în calitatea energiei electrice - un rezultat

Modulul 0.- Introducere în Calitatea Energiei Electrice ......................................................................... 12

Modulul 1.- Goluri de tensiune şi întreruperi de scurtă durată ................................................................ 20

Modulul 2.- Armonice şi interarmonice ................................................................................................. 34

Modulul 3.- Fluctuaţii de tensiune / flicker . ........................................................................................... 57

Modulul 4.- Supratensiuni şi fenomene tranzitorii .................................................................................. 64

Modulul 5.- Siguranţa în alimentare cu energie electrică ........................................................................ 75

Modulul 6.- Sisteme / instalaţii de legare la pământ .............................................................................. 85

Modulul 7.- Influenţa convertoarelor statice asupra reţelei electrice de alimentare................................ 98

Modulul 9.- Surse de energie distribuite şi calitatea energiei electrice. Sisteme

2st Edition, Ian. 2008

Variantă la ultima frază

Poate propuneţi o combinată.

2st Edition, Ian. 2008

FORMAREA DE SPECIALIŞTI EXPERŢI ÎN CALITATEA ENERGIEI

2.- ASPECTE PRIVIND CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE

2st Edition, Ian. 2008

2st Edition, Ian. 2008

În timp ce majoritatea golurilor de tensiune şi a întreruperilor îşi au originea în sistemele de transport şi

2st Edition, Ian. 2008

3.- CE ESTE PROGRAMUL LPQI ?

2st Edition, Ian. 2008

4.- PROGRAMUL LPQIVES - PROGRAM DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ CERTIFICATĂ

LPQIVES se adresează specialiştilor din proiectare, execuţie, consultanţilor, managerilor şi specialiştilor

2st Edition, Ian. 2008

Obţinerea Certificatului de Expert Gradul 1 se realizează prin participarea candidaţilor la seminariile /

5.- STADIUL DERULĂRII PROGRAMULUI LPQIVES ÎN ROMÂNIA

2st Edition, Ian. 2008

Participanţi la cursurile LPQIVES din perioada octombrie 2005 - noiembrie 2006

Participanţi la cursurile LPQIVES din perioada octombrie 2006 - noiembrie 2007

Participanţi la Testele de Certificare Expert Gradul 1 în domeniul Calităţii Energiei Electrice

2st Edition, Ian. 2008

2st Edition, Ian. 2008

Modul 0 –INTRODUCERE ÎN CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE

0.2.- Calitatea alimentării cu energie electrică este influenţată:

0.3.- Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei Electrice, în domeniul calităţii

0.7.- Marile căderi de sistem din anul 2002:

2st Edition, Ian. 2008

0.8.- Compatibilitatea electromagnetică este aptitudinea unui echipament sau sistem:

0.11.- Marja de imunitate este diferenţa dintre:

0.12.- Marja de compatibilitate este diferenţa dintre:

0.13.- Marja de emisie este diferenţa dintre:

2st Edition, Ian. 2008

0.15.- Componentele calităţii energiei electrice sunt:

0.16.- Calitatea alimentării / calitatea serviciului este:

0.17.- Calitatea comercială este:

0.18.- Calitatea tensiunii este:

0.19.- Perturbaţiile studiate în legătură cu problemele de calitate a energiei electrice sunt:

2st Edition, Ian. 2008

0.21.- Indicatorii primari de calitatea energiei electrice sunt:

0.22.- În categoria indicatorilor primari de calitate a energiei electrice se află:

0.23.- Indicatorii secundari de calitatea energiei electrice sunt:

0.24.- În categoria indicatorilor secundari de calitatea energiei electrice intră:

0.25.- Punct comun de cuplare:

0.26.- Punct de măsurare din punct de vedere al calităţii energiei electrice:

2st Edition, Ian. 2008

0.27.- Tensiunea contractată este egală cu:

0.28. - Tensiunea declarată (Uc) este egală cu:

0.29.- Standardele IEC/ CEI sunt standarde care includ: