Sunteți pe pagina 1din 17

Universitatea „Politehnica” Bucuresti

Facultatea „Automatica si Calculatoare”

Sisteme SCADA
- Aplicatie practica CHE VIDRARU -

Student: xxx
Grupa: yyy

1
Sisteme de-a lungul timpului

In conditiile unei economii competitive in care profitul creste proportional cu


calitatea serviciilor oferite, iar cresterea productivitatii este direct influentata
de rezolvarea rapida a defectiunilor, erorile si viteza de reactie umane nu
mai pot influenta pozitiv dezvoltarea proceselor industrial.
Pentru a face fata competitiei si a aduce in prim-plan produse
necesare, dar de o calitate ireprosabila, firmele apeleaza, din ce in ce mai
mult, la tehnologiile de varf, care, deşi scumpe, pot duce la creşterea
spectaculoasă a eficienţei muncii depuse, în acelaşi timp îmbunătăţind
calitatea serviciilor.

La convergenţa tehnologiilor de măsurare, de comunicaţii şi de informaţie a


fost dezvoltată o tehnologie complexă, care este specializată pe sarcini ce
sunt legate de administrarea reţelelor de transport şi de distribuţie. În cazul
reţelelor, reflectarea stărilor se face cu multe variabile, iar interacţiunile pe
ramurile ce intră în componenţa acestora pot fi deosebit de complexe. Mai
mult, în majoritatea cazurilor, reţelele care trebuie administrate sunt de
lungime foarte mare şi pot traversa zone diverse.

Supervisory Control And Data Acquisition, adică Monitorizare, Control şi


Achiziţii de Date, reprezintă o ramură a automatizarii aflată într-o continuă şi
rapidă dezvoltare. Ascunde posibilităţi uriaşe anumitor companii, deoarece
cu ajutorul acestei tehnologii se pot economisi bani, timp şi forţă de muncă.

Complexitatea unui sistem SCADA variază de la monitorizarea condiţiilor de


mediu a unui spaţiu de birouri, până la monitorizarea tuturor activităţilor
dintr-o centrală nucleară sau dintr-un sistem de alimentare cu apă a unui
oraş (ajungând până la zece mii de canale Input/Output).

Un sistem SCADA este, asadar, un sistem de colectare şi analiză de date în


timp real şi este folosit pentru monitorizarea şi controlul centralelor sau
echipamentelor industriale. Acest sistem se caracterizează prin adunare de
informaţii (de exemplu, detecţie de scurgere la o conductă), transmiterea lor
înapoi la serverul central, generarea de alerte referitoare la problemele
apărute, executarea procedurilor de analiză şi control necesare situaţiei
respective (de exemplu, determinarea nivelului critic a problemei
identificate), precum şi afişarea informaţiilor într-o formă organizată.

Într-o abordare clasică, acest lucru s-a realizat (înaintea apariţiei sistemelor
SCADA) prin amplasarea în punctele cheie ale reţelei a unor instrumente de
măsură şi formarea unor echipe de teren. Într-o abordare clasică, acest

2
lucru s-a realizat (înaintea apariţiei sistemelor SCADA) prin amplasarea în
punctele cheie ale reţelei a unor instrumente de măsură şi formarea unor
echipe de teren. Echipele de teren erau menite să citească valorile
instrumentelor amplasate în reţea sau să facă măsurători cu aparate de
măsură portabile, să comunice valorile citite persoanelor responsabile de
administrarea reţelelor şi să execute operaţiile cerute de aceştia.
Comunicarea valorilor citite către administratorii de reţele, precum şi în sens
invers se făcea ori prin telefon, ori prin staţii de emisie-recepţie. Procedeul a
fost foarte încet şi a necesitat personal suplimentar (chiar şi mijloc de
transport pentru deplasările mai lungi), dată fiind necesitatea deplasării între
diferitele puncte de măsură, respectiv elemente de execuţie.

Pentru eficientizarea citirii valorilor şi a efectuării unor operaţii la distanţă s-


au introdus metodologiile de telemăsurători, respectiv comandă la distanţă.
Acest lucru a devenit posibil datorită dezvoltării şi scăderii preţului la
instrumentele digitale, precum şi a disponibili tăţii mijloacelor moderne de
comunicaţii.

Pe de altă, parte echipamentele de calcul devenind tot mai performante şi


tot mai ieftine, au fost dezvoltate aplicaţii de simulare şi proiectare ale
reţelelor. Aceste instrumente au oferit un sprijin pentru administrarea
reţelelor, au putut fi analizate situaţii conform scenariului "ce se întâmplă,
dacă?" (what if?). De asemenea programele de simulare pot ajuta în
minimizarea numărului de instrumente de măsurare necesare pentru a
reflecta stări din reţea.

Odată ce s-a implementat un sistem SCADA, operaţiile pot fi monitorizate şi


controlate, iar sistemul produce informaţii de maximizare a profitului.
Deoarece SCADA este centrul declanşării, transmiterii şi a distribuţiei de
operaţii, toţi cei care folosesc informaţiile sistemului pot beneficia de o
vedere de ansamblu a amplasamentului, instalarea şi funcţionarea
sistemului.

Sistemele de monitorizare si control al datelor într-un sistem SCADA sunt


realizate de sisteme informatice dedicate. O astfel de aplicaţie prezintă
grafic valorile mărimilor achiziţionate în timp real, iar modificările sunt
reflectate automat şi în interfaţa grafică. Controlul constă în posibilitatea de
a da comezi către sistem din interfaţa grafică. Un sistem SCADA culege
informaţii, cum ar fi o defecţiune tehnică la un dispozitiv electric, transferă
informaţia către sistemul central, alertează o anumită staţie despre apariţia
defecţiunii, realizează analiza şi controlul operaţiilor pentru a determina dacă
defecţiunea este critică, şi afişează informaţia într-o manieră logică şi
organizată.

3
Componenţa sistemelor SCADA

Sistemele SCADA sunt alcătuite din componente de natură diferită, acestea


fiind conectate între ele. Astfel, putem vorbi despre:
• componente de măsurare - în cazul reţelelor de transport şi distribuţie
fluide se măsoară presiunea, temperatura şi debi tul, iar pentru reţele
electrice se măsoară tensiunea, curentul şi frecvenţa.
• componente de acţionare şi automatizare - exemple pentru reţele de
transport şi/sau distribuţie de fluide: vane şi robinete comandate,
pompe prevăzute cu comandă; pentru reţele electrice: comutatoare,
întrerupătoare, disjunctoare comandate
• componente hardware – panouri de comanda, calculatoare,
imprimante, plottere, monitoare, afişaje sinoptice, module de
conducere a proceselor inteligente, module de comandă cu logică
programată, unităţi de stocare (discuri şi/sau benzi magnetice)
• componente software - sisteme de opera re (in timp real sau nu),
sisteme de culegere a datelor, sisteme de gestionare a bazelor de
date, programe de simulare, programe de comunicaţii, programe de
arhivare/incriptare/restaurare a datelor
• componente de comunicaţii - comunicaţiile se pot efectua pe diferite
căi:
o reţele LAN - cablurile reţelelor (cabluri coaxiale, UTP, optice) ,
plăci de reţea
o linii telefonice (închiriate sau proprietare) - linii telefonice,
modemuri
o mijloace de comunicaţii radio terestre - staţii de emisie-recepţie,
relee de transmisie
o mijloace de comunicaţii prin sateliţi - staţii de emisie-recepţie
sateliţi

Revenind la ideea de baza, si anume ca un sistem SCADA se refera, de obicei


la un centru de comanda care monitorizeaza si controleaza unul sau mai
multe procese automatizate, vom denumi anumite componente hardware ce
se ocupa de executia automata a celor mai multe operatiuni:

• RTU – Remote Terminal Units (asa numitele – in mediul romanesc:


Unitati Terminale Comandate la Distanta).

• PLC – Programmable Logic Controller (Unitati Logice deControl


Programabile)

Achizitia datelor incepe la nivelul RTU sau PLC si implica citirea


indicatoarelor de masura si a starii echipamentelor care apoi sint

4
comunicate, la cerere catre SCADA. Datele sint apoi restructurate intr-o
forma convenabila operatorului care utilizeaza o HMI – Human Machine
Interface, pentru a putea lua eventuale decizii care ar ajusta modul de
lucru normal al RTU/PLC. (Dupa cum am precizat, un sistem SCADA include
componentele: HMI, controllere, dispozitive de intrare-iesire, retele,
software ...)

In mod obisnuit, SCADA implementeaza o baza de date distribuita care


contine elemente denumite puncte. Un punct reprezinta o singura valoare
de intrare sau iesire monitorizata sau controlata de catre sistem. Punctele
pot fi fie hard, fie soft. Un punct hard este reprezentarea unei intrari sau
iesiri conectata la sistem, iar un punct soft reprezinta rezultatul unor
operatii matematice si logice aplicate altor puncte hard si soft. Valorile
punctelor sint stocate de obicei impreuna cu momentul de timp cind au fost
inregistrate sau calculate. Seria de puncte+timp reprezinta istoricul acelui
punct.

Achizitionarea unui sistem SCADA (denumit si DCS- Sistem de control


distribuit Distributed Control System) poate fi facuta de la un singur
producator sau utilizatorul poate asambla un sistem SCADA din
subcomponente.

Aplicatii practice - CHE VIDRARU

Scurt istoric

Un proiect pentru o hidrocentrala pe raul Arges a reprezentat o necesitate


si o provocare inca din perioada interbelica, cand inginerul Leonida facuse
un studiu de fezabilitate pentru un baraj in arc. Realizarea acestui baraj va
depinde in final de ambitia liderului comunist Gheorghiu-Dej caruia ii va
purta si numele pentru o perioada de cateva decenii. Acesta a venit in
prima vizita, in zona, in februarie ’61. Nu a reusit totusi sa vada
hidrocentrala de pe Arges in functiune ,murind in martie 1965, cand barajul
era ridicat, dar nu pornisera turbinele. Pana in 1989 centrala de la acest
baraj va mai purta numele acestuia. O fi contat in toate acestea ca la
inceput presedintele comunist fusese electrician? Greu de spus.

Debutul amenajarii hidroelectrice de pe raul Arges a insemnat un exod


muncitoresc spre acest loc. La apogeul lucrarilor, aici munceau aproape
10.000 de oameni, cei mai multi venind direct din Moldova, unde tocmai se
finalizase barajul de la Bicaz. Din punct de vedere economic, nucleul

5
santierului l-a constituit Intreprinderea Regionala de Electricitate Arges. Dar
pentru construirea barajului si a hidrocentralei, mai-marii vremii nu au tinut
cont de nimic in ceea ce privea materialele de constructii, tehnologie etc.
Liderii comunisti vroiau sa dea un exemplu lumii intregi ca Romania a
inceput sa devina o tara industrializata, moderna. La Vidraru au venit sa
lucreze mare parte dintre muncitorii care s-au luptat cu hidrocentrala de la
Bicaz. Aceea a fost construita in stil sovietic, fiind un baraj de greutate.
Vidraru a fost gandit ca o bijuterie si tocmai din acest motiv nu s-a facut
rabat la materiale. Mai mult, centrala a fost echipata cu cea mai buna
tehnologie la nivelul anului ’66. A costat un miliard patru sute saptezeci de
milioane de lei in banii vremii, iar investitia a fost amortizata in 28 de ani.
Pana acum nu s-au facut retehnologizari sau modificari majore, pentru ca
acest complex functioneaza perfect cu tehnologia de atunci. Singura
actualitate este sistemul de alarmare care a fost montat acum sapte ani. Ba
chiar, se pare ca probleme au aparut la tehnologiile care au fost aduse spre
sfarsitul anilor ’80, respectiv inceputul anilor ’90.

Lacul de acumulare Vidraru are un volum total de 465 milioane metri cubi
de apa, al doilea ca marime pe raurile interioare din tara. Lacul a luat fiinta
in luna martie 1966 si este situat pe raul Arges pe un sector de 28 km
lungime. Situat intre muntii Fruntii si Ghitu, lacul aduna apele raurilor
Capra, Buda si ale catorva afluenti directi (Raul Doamnei, Cernatul si
Valsanul, Topologul, Valea lui Stan si Limpedea), cu un debit total de cca
5,5 mł /s. Suprafata totala a lacului este de 393 ha, lungimea de 10,3 km,
iar latimea maxima de 2,2 km in zona Valea Lupului - Calugarita.
Adancimea maxima a apei este de 155 m langa barajul inalt de 166 m.
Nivelul normal de retentie este de 830 metri deasupra marii (mdM).

Constructia barajului a durat cinci ani si jumatate. In timpul executiei, apele


au fost deviate printr-o galerie cu diametrul de 5,20 metri, care la
terminarea lucrarilor a fost amenajata ca golire de fund. Pregatirea
terenului de fundatie a constat dintr-un tratament de suprafata si unul de
adancime. Tratamentul de suprafata s-a realizat prin curatarea, spalarea si
suflarea cu aer a rocii si cu plombarea fisurilor. Tratamentul de adancime a
constat din injectii de legatura si consolidare. De asemenea s-a executat un
voal pe toata lungimea barajului, prelungit in versanti. S-au forat 42 km de
galerii subterane, s-au excavat 1.768.000 metri cubi de roca, din care
aproximativ 1 milion metri cubi in subteran, s-au turnat 930.000 metri cubi
de beton, din care 400.000 metri cubi in subteran si s-au montat 6.300 tone
de echipamente electromecanice. Constructia impresionanta de la Vidraru
este cel mai inalt baraj din beton din Romania, in arc cu dubla curbura, este
al 27-lea baraj in lume si al 15-lea baraj, în arc, ca înaltime, din Europa; iar
în anul intrarii în exploatare (1965) era al 9-lea baraj în arc din lume si al 6-
lea din Europa, ca înaltime. Structura barajului in arc, cu dubla curbura a
fost proiectata cu intentia de a avea in interiorul lui numai eforturi de
compresiune.

6
Este un baraj din beton cu dubla curbura realizat din 22 ploturi verticale,
avand inaltimea de 166,60 metri, grosimea la coronament de 6 metri, cea
de la baza de 25 de metri, lungimea la coronament 307 metri, suprafata de
870 de hectare, iar latimea la baza barajului 25 de metri si este traversat
de noua galerii orizontale interioare. Constructia se sprijina pe versantii
muntilor Pleasa si Vidraru. Barajul permite functionarea centralei subterane
de la Corbeni si a unui lant de 20 de hidrocentrale pe Arges. Raul Arges are
in sectiunea barajului un debit mediu de 7,5 metri cubi pe secunda, iar cu
aportul unor captari secundare s-a ajuns la 19,7 metri cubi pe secunda.
Debitul maxim la o mie de ani a fost calculat la 645 metri cubi pe secunda.
Barajul are doua goliri de fund care evacueaza cate 90 de metri cubi pe
secunda fiecare, la lac plin.

Constructia rezista la un cutremur de gradul opt pe scara Richter si are


incorporati avertizori seismici de ultima generatie. In timpul cutremurului
din 1977, barajul a fost supus unor forte seismice cu acceleratii maximale
de peste 0,15 grame fara ca structura sa manifeste anomalii in comportare.
Trebuie precizat ca barajul Vidraru mai are garantie 59 de ani, perioada
totala a garantiei din momentul inaugurarii, în 1965, fiind de 100 de ani.
Inainte de 1989, paza era asigurata de catre armata, fiind considerat un
obiectiv strategic. Acum paza a fost preluata de Jandarmerie.

Turbinele si generatoarele electrice ale hidrocentralei asigura o productie


de energie, intr-un an hidrologic mediu, de 400 GWh/an.. Si aici au fost
aduse materiale si tehnologie de ultima generatie pentru vremea aceea.
Cehoslovacii de la Skoda au venit special pentru montarea turbinelor. La fel
si italienii care s-au ocupat de cablurile de inalta tensiune. Conducatorii de
atunci au avut cu ce sa se mandreasca, pentru ca au inceput sa vina tot
felul de delegatii straine sa admire acest proiect.

Sisteme SCADA

Sistemele clasice de urmarire, control si achizitie de date (SCADA) din


domeniul sistemelor electrice se compune in general din urmatoarele
echipamente principale (fig.1) cu urmatoarele functii:

• traductoare de marimi electrice (curent, tensiune, putere activa si


reactiva, frecventa, factor de putere) cu rolul de a traduce marimea
electrica masurata in semnal unificat (de obicei 4-20 mA sau 0-10V)
• traductoare de marimi neelectrice (turatie, temperatura, presiune,
etc) cu iesire in semnal unificat
• concentrator de date de tip RTU (Remote Terminal Unit), care este un
calculator de proces performant, dotat cu o multime de intrari analogice
necesare fiecarei marimi dorite a fi urmarita si controlata, intrari numerice

7
pentru urmarirea starii echipamentelor, precum si cu iesiri necesare pentru
comanda si control
• calculatoare folosite pentru afisarea datelor, urmarirea si controlul
sistemului monitorizat

Practica a demonstrat ca realizarea unui astfel de sistem, deosebit de util intr-o


perioada in care totul era realizat de catre om, necesita totusi resurse hardware
foarte multe. Aici nu ne referim numai la siteme de calcul performante, ci si la
numenroase traductoare, zeci de kilometri de cabluri si de conductoare electrice.

„Dupa anii `80, odata cu fabricarea primelor aparate digitale inteligente (IED - Intelligent
Electronic Device) care indeplinesc multiple functii, s-a nascut noua filosofie a sistemelor
distribuite pentru sisteme SCADA” spune domnul ing. Grigore SCARLATESCU –de la SH
Curtea de Arges.

Aparitia acestor aparate a determinat practic sfarsitul vietii traductoarelor


de marimi electrice cu iesire in semnal unificat.
Aparatele digitale inteligente se monteaza separat pe fiecare punct de

8
masura - celula, si pe langa functia de masurare a mai multor marimi
electrice (curenti, tensiuni, puteri si energii active si reactive, frecventa,
factor de putere), au si rolul de a transmite aceste marimi prin intermediul
postului serial direct la calculator. Acestea sunt cele mai simple aparate
digitale inteligente folosite in sisteme SCADA. Producatorii de IED au
perfectionat insa aceste aparate, adaugand permanent functii suplimentare
cum ar fi dotarea cu memorie interna, inregistrarea unor evenimente cu
semnificatie pentru desfasurarea respectivului proces, echiparea cu intrari
si iesiri digitale, permitand astfel achizitionarea locala a pozitiei unor echipamente
(intrerupatoare, separatoare, vane, robinete etc.) si controlul acestora, dotarea cu multiple
posturi de comunicatie (RS 232, RS 485, Ethernet) care permit comunicarea simultana cu mai
multi utilizatori, implementarea de functii logice si matematice pentru prelucrarea locala a
diferitelor marimi sau comenzi, adaugarea de functii de inregistrare a evolutiei marimilor
electrice in caz de defecte, cum ar fi scurt-circuitele, functii de monitorizare a calitatii energiei
electrice, analiza armonica a curentilor si a tensiunilor.

Asadar, mergand pe firul evolutiei, observam cum traductoarele clasice ce ofereau la iesire
semnal unificat, au fost inlocuite de aparate digitale care, pe langa functia predecesoarelor lor,
si anume aceea de traductor, indeplinesc si alte functii, devenite necesare cum ar fi prelucrarea
locala a datelor pentru a facilita transmiterea lor mai departe.

ARHITECTURA SISTEMULUI CHE VIDRARU

Pentru a indeplini scopul propus, adica monitorizarea parametrilor de functionare in


cadrul centralei hidroelectrice Vidraru, este necesara achizitionarea unui numar
vast de parametri atat electrici, cat si neelectrici, parametrii utilizati cu ajutorul unui
soft puternic. Desi implementarea sistemelor SCADA in cadrul uzinei Vidraru
reprezinta un proces in curs de desfasurare, la ora actuala monitorizarea se face pe
cateva procese distincte. Sistemul realizat acolo este unul dintre primele sisteme de
asemenea dimensiuni si cu asemenea scopuri din Romania, de aceea poate fi
considerata o aplicatie – pilot pentru centralele hidroelectrice de dimensiuni relativ
mari, urmand a putea fi implemetat apoi, cu succes si in alte astfel de centrale unde
se doreste urmarirea parametrilor de functionare.

Totusi, scopul acestei lucrari este prezentarea implementarii sistemelor SCADA


prezente in cadrul hidrocentralei Vidraru. Instalatia electrica monitorizata la CHE
VIDRARU se compune din:

• 4 grupuri generatoare (echipate cu IED de tipul ION 7700)

• 2 linii de 220 kV (echipate cu IED - 3720 ACM)

Acestea se afla, fizic, in subteran, centrala fiind contruita pe mai multe niveluri in
subteran si pe un nivel in suprateran. Cele 4 grupuri de generatoare se afla la
ultimul nivel de jos, denumit „sala masinilor”. Excitatiile acestora pot fi vazute si cu

9
un nivel mai sus, respectiv la „nivelul galeriei” (galeria de fuga reprezinta un canal
subteran ce face conexiunea intre hidrocentrala Vidraru si o hidrocentrala mai mica
din localitatea Oesti, jud. Arges). La nivelul excitatiilor generatoarelor au fost
montate aparate IED de tipul ION 7700. La acest nivel, interfata om – masina se
realizeaza prin intermediul a doua panouri de fabricatie SIEMENS - SIMATIC. Unul
dintre ele este destinat exclusiv afisarii si reprezentarii datelor preluate de la
aparatele de masura, iar cel de-al doilea permite utilizatorului modificari ale
parametrilor normali de functionare, a alarmelor sau a situatiilor de urgenta. Aceste
2 panouri sunt conectate la 2 automate programabile cu mai multe intrari si iesiri
digitale (IED). Firma canadiana Power Measurement Ltd. (PML) este unul din
promotorii si producatorii de IED si sisteme de distributie, fiind unul dintre
producatorii de cele mai performante IED din lume. PML produce o familie de
aparate bazate pe arhitectura ION (Integrated Object Network) cu multiple
functii si cu performante deosebite, una din calitatile acestora fiind posibilitatea de
a se adauga noi functii si performantele in concordanta cu necesitatile
beneficiarilor.

Tot ca si parte integranta a instalatiei electrice monitorizata, in suprateran se


gasesc:

 3 linii de 20 kV (echipate cu IED - 3720 ACM si 7700 ION)

Pentru preluarea temperaturii – parametru neelectric - sunt integrate si 5


echipamente CMAT (Advantech), fiecare preluand 32 de temperaturi.

Echipamentele inteligente ACM, ION sau CMAT sunt interconectate atat prin
interfata seriala RS-485 cat si prin interfata Ethernet. Intre statia subterana (camera
de comanda) si cea supraterana exista instalata o retea Ethernet pe fibra
optica. S-a optat pentru fibra optica deoarece pe traseul utilizat (canal de cabluri
cu cabluri de forta existente) transmiterea datelor ar fi fost influentata de
perturbatii daca se utiliza un cablu ecranat obisnuit. Unul din aparatele 7700 ION
instalat in statia supraterana pe linia de 20 kV are rol suplimentar de adaptare a
retelei Ethernet la reteaua RS-485 existenta intre aparatele ACM din suprateran.
Acest mod de comunicatie asigura o arhitectura distribuita din punct de vedere
al amplasarii echipamentelor si totodata un sistem deschis, prin care pe viitor se
poate realiza usor extinderea sistemului cu alte echipamente inteligente.

10
Configuratia sistemului de la CHE VIDRARU

Pe fiecare din cele 4 generatoare s-au instalat cele mai performante aparate
de fabricatie PML, de tipul 7700 ION, care reprezinta aparatele generatiei
viitoare de monitorizare si control, aparate complexe cu multiple functii de:

• Masurare
o 3 tensiuni de faza si 3 tensiuni de linie
o 3 curenti de faza
o putere activa/reactiva pe faze si trifazata
o energie activa, reactiva si aparenta
o factor de putere
o frecventa

• Inregistrare evenimente si date

• Preluare semnalizari (pozitii si functionare protectii)

11
• Analiza calitatii energiei

• Varfuri, intreruperi, armonici

• Osciloperturbograf

• Contorizarea serviciilor sistem.

Pe langa functia principala de masurare a parametrilor electrici, 7700 ION are


posibilitatea de a monitoriza pozitia echipamentelor de comutatie (intrerupatoare,
separatoare), de a inregistra schimbarea acestor pozitii sau functionarea protectiilor
existente (care sunt preluate ca informatii). Pe calculator functionarea unei protectii
existente (electromecanice) se semnalizeaza prin inrosirea casetei de semnalizare
asociata acesteia. Totodata, pe diagrama asociata fiecarui generator se evidentiaza
functionarea grupului in fiecare regim separat (generator, compensator, inductiv si
capacitiv).

Aparatul 7700 ION inregistreaza automat orice:

• variatii rapide ale tensiunii sau ale frecventei;

• supratensiuni rapide;

• scaderi sau goluri de tensiune rapide;

• intreruperi de scurta durata.

Pe liniile de 220 kV s-au instalat aparate de tipul 3720 ACM care au urmatoarele
functii:

• de masurare (la fel ca 7700 ION);

• de inregistrare evenimente si date;

• de preluare semnalizari (pozitii si functionare protectii);

• osciloperturbograf.

Pe transformatoarele 20/0,4 kV si liniile de 20 kV s-au instalat aparate de tipul


3300 ACM care au cele mai simple functii de masurare (ca si la 7700 ION) si
transmitere date.

Marimile neelectrice se preiau cu echipamente CMAT (Advantech) care primesc


informatii de la termorezistente, iar pe viitor se doreste integrarea unui traductor
inteligent de nivel pentru urmarirea nivelului apei din baraj.

12
Programul de monitorizare Pegasys

Pegasys este un program de retea, format din mai multe componente care ruleaza
sub sistemul de operare Windows NT. Componentele lui principale sunt: Server de
baze date, Server de comunicatie, Vista - interfata utilizator, Generator de rapoarte,
Server DDE - schimb date cu alte aplicatii Windows.
Baza de date incorporata in programul Pegasys este Sybase SQL Server
(compatibila ODBC - Open Data Base Conectivity) si are o structura de baze de date
relationala deschisa de tip RDBMS (Relational DataBase Management System).
Programul Pegasys functioneaza dupa o arhitectura de tip Client-Server suportand
mai multi clienti care pot accesa simultan aceeasi baza de date. Interfata cu
utilizatorul (Vista) permite realizarea schemelor monofilare in timp real.
Pentru a fi compatibil si cu alte programe, programul Pegasys poate exporta si
importa datele prin mecanismul DDE (Data Dynamic Exchange). Acest mod de
transferare a informatiilor intre programe este utilizat de toate programele
performante din lume. Datele provenite de la CMAT-uri si de la traductorul de debit
se retransmit prin mecanismul DDE catre serverul Pegasys.

MONITORIZAREA SISTEMULUI SI TRANSMISIA DATELOR

In camera de comanda la CHE Vidraru este instalat un calculator server pe care este
instalat programul Pegasys care permite monitorizarea parametrilor. Structura si
navigarea usoara in cadrul programului cu ajutorul mouse-lui permite afisarea
detaliata a informatiilor despre orice punct de masura solicitat.
Informatiile care sunt afisate in camera de comanda de la CHE Vidraru se transmit
in timp real, cu ajutorul modemurilor (la o distanta de aproximativ 30 km) la
dispeceratul situat la Curtea de Arges. Deoarece volumul de informatii transmis
este foarte mare se utilizeaza o diagrama simplificata.
Totodata, deoarece programul Pegasys este instalat si in cadrul CHE Arges (unde
preia informatii, prin protocolul ModBus, de la alte echipamente de monitorizare)
interfata de la dispeceratul Curtea de Arges este aceeasi ca si cea utilizata pentru
monitorizarea CHE Vidraru.

Datele preluate de pe anumite procese, de obicei in situatiile in care se testeaza o


anumita functionare in afara parametrilor nominali sau in altfel de situatii, sunt
transmise la dispeceratul din Bucuresti prin intermediul comunicatiilor prin
satelit.

In ceea ce priveste contorizarea serviciilor de sistem, aparatul ION contorizeaza in


diferitele regimuri de functionare a generatorului:

13
• Reglaj Secundar Frecventa - Putere

• Rezerva de putere corespunzatoare reglajului tertiar cu urmatoarele


tipuri de rezerva:

o rezerva turnanta;

o rezerva tertiara rapida.

• Puterea reactiva pentru reglajul secundar al tensiunii (U-Q) cu


contorizarea benzilor secundare de reglaj a tensiunii conform diagramei de
functionare P-Q.

Pentru fiecare regim se calculeaza orar si zilnic unul din urmatorii parametri:

- banda de reglaj;

- rezerva turnanta;

- timpii de functionare;

- puterea disponibila pe grup (functie de cota apei);

- energiile activa si reactiva in cele 4 cadrane;

- energia reactiva in 8 tarife diferentiate in functie de punctul de functionare


pe diagrama P-Q.

De asemenea se inregistreaza puterea activa si frecventa la fiecare secunda, pe o


perioada de 15 minute, la orice abatere cu ±0,02 Hz de la frecventa nominala.

Arhitectura ION
Aceasta arhitectura defineste functionarea interna a aparatului 7700 ION. In
termenii sistemelor SCADA un obiect poate fi o valoare de curent sau tensiune
masurata, pozitia unei intrari digitale, o valoare reglabila sau orice alt parametru
utilizat in sistem. Arhitectura ION defineste caile logice pentru a controla informatia
si pentru a schimba informatia intre blocurile functionale din interiorul aparatului.
Exista doua tipuri de baza a obiectelor care sunt necesare pentru a inmagazina si
prelucra informatia: registrele ION si modulele ION.
Registrele ION reprezinta in mod simplificat locatii de memorare a valorilor
masurate, a evenimentelor, forma undelor de tensiune, curent, etc. Un aparat 7700
ION contine mii de registre pentru aceste date.
Fiecare ION contine un numar de module ION analoage cu echipamentele
conventionale de monitorizare si SCADA. Fiecare din aceste cutii negre are o
anumita functie, avand intrari si iesiri, precum si posibilitatea de setare. Exemple de
asemenea module sunt: module de maxim si minim, module analogice, module de

14
masurare rapida, module aritmetice, module logice, module de analiza armonica.
Prin interconectarea acestor module ION, utilizatorul poate stabili modul de
functionare a aparatului si, de fapt, ce doreste sa masoare, sa inregistreze sau sa
controleze un aparat ION.

Cel mai recent aparat de tipul Ion fabricat de PML este aparatul 6200 ION
care are o constructie modulara hard si soft care ii permite sa fie un aparat
tot timpul performant.
Aparatul poate fi achizitionat intr-o prima etapa doar pentru functia de
masurare a tensiunilor si a curentilor.

Daca pe viitor se doreste integrarea aparatului intr-un sistem SCADA,


aparatului i se pot adauga (fara a mai fi demontat din instalatie) si alte
functii suplimentare:
- port RS-485;
- masuratori de putere, energie etc.;
- armonice;
- dotarea cu memoria proprie;
- iesiri de impusuri sau comenzi.

Aparatul 6200 ION poate fi modernizat hard cu ajutorul unor cartele


optionale care se ataseaza in spatele aparatului (asemanatoare cu cartelele
SIM de la telefoanele mobile). Astfel pe viitor daca se doreste imbunatatirea
performantelor aparatelor (de exemplu pentru a masura armonice sau
adauga iesiri de impulsuri, etc) vor fi achizitionate contra-cost cartele de
modernizare care se adauga la aparat. Din momentul respectiv aparatul stie
mai multe.
Aparatul 6200 ION se compune dintr-un afisaj foarte performant cu LED-uri
care se compune din trei subafisaje. Fiecare din subafisajele aparatului este
programat de utilizator ce sa afiseze, iar derularea intre mai multi parametri
se poate face automat sau manual (se programeaza acest lucru in aparat).
De exemplu aparatul poate afisa simultan una din combinatiile de mai jos:

- cele trei tensiuni de linie (sau faza);


- cei trei curenti de faza;
- tensiunea medie, curentul mediu si puterea;
- puterea activa si reactiva;
- frecventa;
- energia activa/reactiva.

Varianta de baza a aparatului 6200 ION poate fi alimentata cu o tensiune in


domeniul 85-264 Vca sau 100(300 Vc.c.)

EXTINDEREA PE VIITOR A SISTEMULUI

15
Solutia tehnica realizata la CHE Vidraru este astfel realizata incat sa reprezinte
primul pas spre sistemul SCADA de teleconducere a centralei, deoarece:

- arhitectura sistemului este distribuita si deschisa, urmatoarele echipamente


IED se pot conecta usor prin interfata RS-485 sau Ethernet;

- software-ul Pegasys utilizat este mult mai puternic decat un soft de


monitorizare, este un soft SCADA de teleconducere;

- se utilizeaza protocoale standardizate: ModBus, DNP 3.0, DDE si TCP/IP. In


acest mod investitia initiala a acestui sistem este protejata pe viitor, sistemul fiind
independent fata de furnizorii de echipamente.

Sistemul realizat la CHE Vidraru este unul din cele mai performante
sisteme de monitorizare din tara noastra si este primul sistem din Romania la care
este implementata contorizarea serviciilor de sistem. Timpul scurt de realizare,
proiectarea foarte usoara precum si flexibilitatea arhitecturii ION fac ca acest tip
de sistem sa fie un paradis al proiectantilor de sisteme SCADA. Aplicatia a fost
realizata printr-o stransa colaborare intre SH Curtea de Arges, Icemenerg si
EnergoBit si poate fi propusa si extinsa la celelalte 22 de centrale ale sucursalei (in
afara de cele monitorizate acum: CHE Vidraru si CHE Arges).

16
BIBLIOGRAFIE

 CHE VIDRARU – Echipamente si documentatie interna

 SIEMENS – „Temperature Measuremen, Evaluation and Logical Connection”

 SIEMENS Tehnical Manual - „Remote control and Monitoring per SMS via GSM
Radio Communication”

 SIEMENS Tehnical Manual – „Introducing the ST – 200 MicroPLC”

 http://www.masurari.ro/masurari/masurari1-4/scada42001.html

 http://www.byte.ro/byte98-08/scada.htm

 http://www.tech-faq.com/scada.shtml

 http://en.wikipedia.org/wiki/SCADA

 http://members.iinet.net.au/~ianw/primer.html

17