Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ManageEngine/SDP OPEN
Informatica
Index » educatie » Informatica
» INFORMATIZAREA PROCESULUI DIN CHE
1. GENERALITATI
Conducerea informatizata a procesului din CHE are la baza necesitatea de a controla mai bine acest proces in timp real, chiar de la distanta,
de a gestiona si a optimiza mai bine parametrii de functionare si, nu in ultimul rand, de a creste siguranta in functionare a instalatiilor.
Informatizarea face posibila supravegherea integrala a procesului tehnologic, in toate fazele sale, inregistrarea istoricului evenimentelor
inainte si post eveniment si pe aceasta baza se pot fundamenta decizii reale in caz de evenimente nedorite in instalatii.
Conceptul de informatizare
In cadrul acestui concept, se are in vedere utilizarea de echipamente inteligente (care contin microprocesoare) pentru conducerea fiecarei
parti a procesului si a intregului proces dintr-o centrala hidroelectrica, omului revenindu-i sarcina de a stabili limitele in care sa se
desfasoare procesul si de a supraveghea buna lui desfasurare.
Sistem software - totalitatea programelor cu care este echipat un sistem de calculatoare, privite prin prisma relatiilor reciproce si
functiilor realizate. Software-ul poate fi: de baza, de aplicatie, de comunicatie.
Sistem hardware - totalitatea circuitelor, dispozitivelor si echipamentelor componente ale unui sistem de calcul.
Interfata - granita sau punctul comun intre doua sau mai multe sisteme (entitati), intre care are loc o circulatie de informatii sau de
energie.
LAN - Local Area Network - reteaua pentru transmisii de date pe distante mici (de regula in cadrul aceleasi cladiri), prin realizarea de
legaturi intre calculatoare si echipamentele periferice.
VAN - Wide Area Network - reteaua de transmisiuni creata pentru extinderea retelelor LAN in afara cladirilor, pentru realizarea
transmisiunilor de date intre calculatoare aflate la distanta (ex. intre dispecerat si CHE). Trecerea de la LAN la VAN este realizata cu
echipamentele electronice numite Bridge sau Router.
Ethernet - o topologie de retea locala de calculatoare, folosita pentru conectarea statiilor de lucru, a perifericelor etc., in cadrul aceleasi
cladiri, care are la baza prevederile standardului international Ethernet.
Statie de lucru - un calculator conectat la o retea LAN si cu acces la facilitatile oferite de retea, care permite unui utilizator sa-si realizeze
functiile specifice postului de lucru.
Server - un calculator de mare sau foarte mare putere de calcul, atasat unei retele LAN, pentru care acesta asigura o serie de functii
specifice, cum ar fi: stocarea de fisiere pe disc, imprimare, servicii de comunicatii cu alte entitati din LAN, etc.
Bridge - echipamentul care conecteaza LAN-uri folosind acelasi suport sau suporturi diferite si avand oricare din topologiile: Ethernet,
Token-Ring, sau X. 25.
Router - echipamentul de interfata intre doua retele, care gestioneaza si conduce traficul intre acestea, avand urmatoarele facilitati in plus
fata de Bridge: partitioneaza reteaua, atribuie prioritati in comunicatie, permite (prin functiile sale) administratorului de retea sa
stabileasca si sa corecteze defectul aparut, etc.
Interfata seriala Rs - echipament de procesare date in formatul accesibil calculatorului sau altui echipament terminal, potrivit unui
protocol de comunicatie. Interfetele seriale poarta un numar care reprezinta standardul (protocolul) in conformitate cu care lucreaza.
Convertor - echipament care transforma semnalul analogic in semnal binar sau invers. In cazul unei interfete seriale, face transformarea
dintr-un standard in altul (ex. Rs 485 in Rs 232).
Traductor - dispozitiv care transforma o marime fizica intr-o alta marime fizica (de regula intr-o marime electrica).
Modem (modulator-demodulator) - transforma semnalul digital in impulsuri, pentru a putea fi transmise prin reteaua telefonica.
Multiplexor - echipament care asigura un mecanism de partajare a utilizarii unui canal de comunicatie (circuit), de catre doi sau mai multi
utilizatori.
Repetor - echipament care amplifica si regenereaza semnalul de intrare; el regenereaza efectiv semnalul binar, astfel incat acesta sa fie
identic cu semnalul original.
Memorie - componenta electronica capabila sa inmagazineze informatie digitala (in sistem binar).
Semnal digital - semnal numeric. Se utilizeaza numai 2 cifre (2 digiti) in sistemul binar.
Bit - unitate de masura a informatiei, definita ca logaritmul in baza 2 al lui 2; reprezinta informatia ce se obtine prin alegerea, la
intamplare, a unui eveniment din doua evenimente egal probabile (da-nu, 0-1 in sistemul de numeratie binar).
Word - denumire generica a informatiei formata din unul sau mai multi Byte.
Viteza telegrafica - numarul de intervale elementare transmis in unitatea de timp. Se masoara in baud (Bd). Viteza telegrafica este
egala cu 1 Bd daca se transmite un interval elementar intr-o secunda (ex. un punct in alfabetul Morse).
Viteza de transmisie (rata de transfer) - numarul de biti transmis pe secunda de la o sursa de date si acceptat ca valabil de catre un
colector de date (biti/sec).
PLC (Programable Logic Computer) - automat programabil - este un calculator profesional, configurabil functie de proces si cu o mare
adaptabilitate la modificarile survenite in structura procesului atat ca soft cat si ca hard.
CPU (The Central Processing Unit) - unitate centrala de procesare, care este alcatuita din: procesor, memorie si sursa de energie.
PROCESSOR - (microprocesor), este un circuit integrat specializat, avand capacitatea de a efectua calcule si capabilitatea de control.
Functia principala a microprocesorului este comanda si administrarea integrala a unui sistem.
RTC (Real Time Clock) - ceas de timp real, serveste pentru marcarea in timp a evenimentelor.
OPTO-PORT - port optic, serveste pentru transferul informatiei in sistemul digital-optic – digital.
3. CONCEPTUL SCADA
SCADA (Supervisory, Control, And, Data, Acquisition) este un sistem de supraveghere, control si achizitie de date. SCADA nu este un
sistem de control total al unui proces, ci mai degraba un sistem de monitorizare. Comanda procesului se executa prin instalatii special
destinate (automate programabile), sau prin comenzile directe ale omului, dar SCADA asigura transmiterea comenzii de la un operator,
aflat la oarecare distanta de proces, catre automatul programabil care astfel intervine in proces (ex.: consemn de pornire HA, consemn de
incarcare cu o anumita sarcina, consemn de trecere pe rezerva etc.).
Sistemul comporta o arhitectura Hardware (echipamentele componente) si o arhitectura Software (totalitatea programelor) care
guverneaza functionarea sistemului.
SCADA prezinta o organizare pe nivele de importanta, care se poate asimila unei piramide (de altfel denumita piramida informationala), la
baza fiind totalitatea informatiilor din proces din CHE, apoi DHA, DET si la varf DEN, cu din ce in ce mai putine date, dar din ce in ce mai
sintetice pe masura ce ne ducem spre varful piramidei.
Din punct de vedere Hardware, sistemul SCADA pentru o CHE se prezinta ca in anexa 0. Se observa primul nivel de achizitie de date din
proces (nivelul traductoarelor si al PLC), datele se transmit printr-o linie de comunicatie de date (transmisia este guvernata de un
protocol, de ex. : Modbus sau Profibus) catre servere (PC cu memorie si capacitate mare de operare, prevazut cu software propriu de
aplicatie), care stocheaza datele, le proceseaza asa cum prevede programul, le arhiveaza, transmite unele la nivelul superior, da alarme
atunci cand este cazul, etc. Din servere, datele sunt transmise prin intermediul unei magistrale de date, guvernata de un protocol propriu
(ex.: retea Eternet), catre serverele CHE; DHA etc. La aceasta retea sunt conectate si statiile de lucru pentru operatori, precum si alte
echipamente. Acesta este nivelul 2. De aici informatia se transmite printr-o retea de comunicatie (circuit telefonic, radio, GSM, fibra
optica), catre dispeceratul de hidrocentru.
LAN. O retea locala LAN este o facilitate de comunicare a datelor localizate in aceeasi cladire (CHE), asigurand toate conexiunile comutate
de mare viteza intre procesoare, periferice, si terminale. O retea locala trebuie sa asigure aceeasi accesibilitate larga si acelasi mod de
utilizare a echipamentelor, precum reteaua electrica dintr-o cladire.
Reteaua Ethernet este o retea care utilizeaza ca mediu purtator; fie cablul coaxial gros cu impedanta de 50 ohmi, folosind transmisia de
baza de 10 Mbps., fie cablul coaxial subtire, fie diferite tipuri de perechi de cabluri torsadate. Pornind de la reteaua initiala de tip Ethernet,
au fost elaborate diferite standarde Ethernet care prevad marirea vitezei de transmitere a datelor prin utilizarea unor tipuri de cabluri,
formate din mai multe perechi de fire torsadate, neecranate, cum ar fi de ex. doua perechi de cabluri de categoria 5 perechi de fire
torsadate neecranate (5 UTP) care asigura o viteza de transmisie de 100 Mbps., dar si diferite tipuri de protocoale de comunicatie.
Figura 1 - Retea Ethernet
Se pot realiza retele Ethernet utilizand fibra optica multimod, asigurand o lungime mai mare a cablurilor dintre un nod al retelei si un
echipament din retea.
Pentru a crea diferite facilitati in transmiterea datelor in retea, au fost realizate diferite topologii de retele, cele mai uzitate fiind topologiile:
token-ring si ARCnet.
Nodul unei retele este locul unde se interconecteaza mai multe cabluri de racordare a componentelor de retea (calculatoare, periferice,
terminale, etc.) si poarta denumirea de Hub.
Exista trei dispozitive de comunicatie a datelor care dispun de functiile operationale primare de interconectare a retelelor locale. Acestea
sunt: puntile (Bridge), routerele si portile. Puntea serveste la interconectarea retelelor. Puntea consta dintr-un procesor, din memorie si
din doua placi adaptoare LAN (cate una pentru fiecare retea). Puntea decide daca trebuie sa transmita un cadru de date, de la o retea, la
o alta retea. In cazul puntilor care interconecteaza retele LAN si VAN, puntea converteste cadrele de date receptionate prin intermediul
legaturii VAN, in formatul corespunzator LAN.
Figura 3 - Punte (Bridge)
Routere. Routerele pot fi programate sa transmita mai departe traficul de date, in functie de diferiti parametrii, incluzand accesibilitatea
liniilor si gradul de utilizare a liniilor. Routerele asigura posibilitatea de utilizare a unor cai de transmisie alternative, fie predefinite, fie
alocate dinamic. In comparatie cu puntile care opereaza la nivelul; legatura de date, un router opereaza la nivelul retea. Aceasta
inseamna ca routerele iau deciziile de transmitere mai departe a mesajelor, in functie de adresele retelei si nu in functie de adresele de
control al accesului la mediul de transmisie, utilizate de punti.
Figura 4 - Router
Porti. Poarta reprezinta un tip special de convertor de protocol. Functia principala a unei porti de retea locala este de a converti datele
aplicatiei la nivelul legatura de date a unei LAN, pentru a fi transmise la un calculator mainframe. Transmisia efectiva a datelor de la o
poarta la un calculator mainframe, se realizeaza uzual printr-o legatura de transmisie seriala, iar poarta este conectata la LAN prin
intermediul unei placi adaptoare de retea.
Repetoare. Deoarece nu este posibil ca zgomotul sa fie separat de un semnal analogic dupa ce acestea au fost amestecate pe o cale de
transmisie, atat zgomotul cat si semnalul util sunt amplificate de catre repetoare. Raportul semnal-zgomot devine din ce in ce mai
defavorabil pe masura ce creste lungimea caii de comunicatie.
Figura 5 - Repetor
Acest efect nu are loc, in cazul semnalelor digitale, deoarece se utilizeaza repetoare regenerative, care, pe langa amplificarea impulsurilor,
le si regenereaza pentru a reface forma semnalului binar exact asa cum era la iesirea din emitator.
Modemuri. Modemul converteste unitatile si zerourile fluxului de date intr-un semnal analogic inclus in banda vocala telefonica, astfel
incat datele pot fi transmise prin reteaua telefonica. Modemul contine un emitator (modulator) care converteste semnalele digitale produse
de calculatoare, intr-un semnal analogic cu o banda de frecventa care poate fi transmisa prin reteaua telefonica. Un semnal sinusoidal este
utilizat adesea ca purtatoare in procesul de modulare analogica. Modemul contine, de asemenea, un receptor care reconverteste semnalul
analogic in forma digitala initiala, astfel incat calculatorul receptor sa poata utiliza datele.
Figura 6 – MODEM
Multiplexorul. Este un echipament care asigura multiplexarea, adica asigura un mecanism de partajare a utilizarii unui canal sau a unui
circuit, de catre doi sau mai multi utilizatori. Sunt mai multe tipuri de multiplexoare: multiplexor cu divizare in timp, care permite
transmisia a doua sau mai multe canale de date independente pe un singur circuit de viteza inalta, prin intercalarea in timp a datelor de pe
fiecare canal, pe circuit.; multiplexor prin divizarea frecventei, care imparte domeniul frecventelor disponibile de transmisie in benzi
mai reduse de frecventa, fiecare dintre acestea fiind utilizata pe un canal separat; multiplexor statistic, care utilizeaza timpul mort al
dispozitivelor conectate pentru a transporta date de la dispozitivele active; multiplexor cu divizare in timp, care utilizeaza timpul ca
referinta pentru datele multiplexate.
Convertor. Modul electronic specializat care converteste un tip de informatie in alt tip de informatie (de ex. semnal analogic in semnal
digital), sau converteste protocolul atasat unei informatii, respectand un anumit standard, intr-un alt standard, pentru a fi compatibil cu
standardul dupa care opereaza echipamentul de calcul cu care este conectat (vezi fig. 9)
Figura 9 – Convertor Figura 10 - Constructia fibrei
Fibra optica. O fibra optica este un ghid de unda dielectric fabricat din sticla sau plastic. Fibra este constituita din trei parti distincte:
miez, infasurare si teaca sau camasa.
Indicele de refractie al ansamblului variaza de-a lungul razei cablului, miezul avand indice de refractie mare si constant, iar regiunea
infasuratoare indice de refractie mic si de asemenea constant. Rezultatul diferentei dintre indicii de refractie este faptul ca
lumina este constransa sa circule prin miez dupa ce patrunde in acesta, chiar daca fibra este indoita sau innodata.
Fibra optica are un diametru de 125 microni, iar lumina se propaga ca in figura 11.
LED (dioda electroluminiscenta). Acest tip de dioda emite lumina cu un spectru relativ larg si disperseaza lumina emisa sub un unghi
destul de mare. Aceasta face ca LED-ul sa introduca in fibra semnale luminoase de mai mica putere, sub un unghi de acceptanta dat, decat
o dioda laser. Dioda electroluminiscenta este ieftina, fiabila, genereaza o putere de circa 100 microvati, avand o eficienta de aproximativ
2%.
Figura 12 - LED
Intre procesor si memorie are loc un schimb permanent de date, se iau din memorie datele ce trebuie procesate si se trimit datele care
trebuie arhivate.
PLC (Programable Logic Computer). Automatul programabil este un computer profesional, larg configurabil hard si soft, utilizat in
conducerea proceselor tehnologice din industrie, comunicatii si alte domenii de larga aplicatie si avand un soft adecvat.
In figura 15 este prezentat un PLC in configuratia cea mai simpla, avand o cartela pentru marimile de intrare (Input), marimi care pot fi
analogice si/sau digitale, unitatea centrala de control a procesului si o cartela pentru marimile de iesire (Output), marimile putand sa fie de
asemenea analogice sau digitale.
Intr-o configuratie mai larga, automatul programabil va avea una sau mai multe cartele de intrare si de iesire (functie de complexitatea
instalatiei), una sau mai multe cartele de memorii, cartela pentru ceas de timp real (RTC), cartela pentru afisaj si taste de comunicare,
cartela de comunicare cu un alt nivel, de regula RS 232 si desigur o cartela de alimentare de la retea. Toate cartelele automatului
programabil sunt legate intre ele prin intermediul unei cai de comunicatie. De asemenea automatul programabil este legat prin circuite
electrice cu traductoarele, de la care sosesc marimile de intrare care trebuiesc procesate, precum si cu elementele ce trebuie comandate
sau pe care sunt afisate sau semnalizate diferite marimi ale procesului. De asemenea PLC-ul va mai fi legat cu linia de comunicatie (LAN)
prin care transfera sau primeste informatie ce se vehiculeaza in schema de conducere a procesului (din CHE de ex.). A se identifica toate
aceste elemente si in configuratia contorului electronic prezentat in figura de mai jos.
Bit; Byte; Word. Dupa cum se vede si din figura de mai jos, toate aceste marimi exprima cantitati de informatie cu care se opereaza in
mod uzual in procesele informatice.
Figura 17 - Bit, Byte, Word
Transmisie de date. O informatie complexa avand marimea de un anumit numar de biti (Kb-kilobiti; Mb - megabiti) poate fi transmisa
sub forma unor telegrame configurate din linii de 8 biti; 16 biti; 32 biti etc., compatibile cu echipamentele dedicate pentru astfel de
aplicatii. In figura de mai jos sunt prezentate doua pachete de informatie cuprinzand aceeasi cantitate (4064 biti), unul configurat in linii
de 8 biti, iar celalalt in linii de 16 biti.
Se poate vedea ca aceeasi cantitate de informatie; in transmisia pe 16 biti, se face intr-un timp mai scurt decat in cazul pe 8 biti. De aici si
avantajul de a folosi o transmisie de date pe 32 biti sau chiar mai mult, lucru posibil odata cu perfectionarea echipamentelor informatice.
Memorii. Memoriile pot fi volatile (informatia se sterge daca dispare alimentarea), sau nonvolatile (care nu se sterge odata cu
disparitia alimentarii). Tipurile mai cunoscute de memorii: ROM (Read Only Memory)-nonvolatila; RAM (Random Acces Memory) sau
memorie de citire si scriere - volatila si NOVRAM – memorie nonvolatila; PROM (Programable Read Only Memory) -
nonvolatila; EPROM (Erasable Programable Read Only Memory) - poate fi stearsa si rescrisa; EAROM (Electrically Alterable Read Only
Memory) - poate fi stearsa si rescrisa; EEPROM (Electrically Erasable Programable Read Only Memory), non volatila, poate fi stearsa
electric; CORE (Core Memory), non volatila.
Memoriile cu care este dotat un anumit echipament informatic PC; PLC; contor electronic etc., pot avea o structura sau alta (se folosesc mai
multe tipuri de memorii; EPROM; EEPROM; RAM ), functie de cantitatea de informatie vehiculata, de functiunile ce se doresc a fi realizate si
de posibilitatea de a modifica ceva in viitor.
Ca aspect, memoriile se prezinta cel mai adesea ca niste circuite integrate, avand sau neavand o fereastra pentru stergerea si reinscrierea
unor programe. O astfel de memorie este prezentata in figura 19. La inceputurile lor memoriile erau realizate din inele de ferita pe care se
bobinau una sau mai multe infasurari, acestea fiind memoriile CORE. Vezi figura 20.
In cadrul memoriei sunt alocate mai multe campuri unor functiuni bine precizate, cum ar fi: memoria de executie (de administrare),
memoria tampon, facand parte din sistemul memoriei; memoria de inregistrare a intrarilor si iesirilor; memoria de date si memoria
programului de utilizare facand parte din memoria aplicativa.
In figura 22 este prezentat un mod concret de alocare a campurilor de memorii in cadrul unei aplicatii. Memoria este impartita in doua
parti mari: memoria de inregistrare a datelor (de intrare, de iesire, stocarea bitilor, registre de stocare) si memoria programului de
utilizare care cuprinde instructiunile de control a programului.
Interfata seriala. Potrivit standardului conform caruia a fost construita interfata, repartitia numerotarii pinilor, a marimilor alocate
fiecaruia dintre ei si a functiunilor se face intr-un anumit mod. Mai jos este prezentata structura interfetei seriale RS 232, dar in mod
asemanator sunt structurate alte interfete ca de exemplu RS 485; RS 422; Rs 423; etc.
Orice echipament terminal de date este echipat cu o interfata de regula de tipul RS 232,
- echipamentele pentru transferul datelor la alte nivele de conducere (routere, modemuri, interfete seriale);
- automate programabile;
- traductoare si convertoare.
Arhitectura centralizata presupune transmiterea informatiei de la traductoarele montate in diferite puncte ale procesului, prin multe fire,
direct in calculatorul principal de proces. In aceasta configuratie calculatorul de proces este responsabil de guvernarea integrala a
procesului si ca atare trebuie sa fie foarte puternic si cu viteza mare de calcul. Trebuie neaparat sa aiba rezerva (sistem redundant).
Arhitectura distribuita presupune existenta unor module inteligente (PLC) dispuse in proces langa principalele instalatii, sau grupe de
instalatii. Aceste PLC primesc informatia de la traductoarele din proces, proceseaza informatia conform softului implementat, transmit
comenzi instalatiilor supervizate, primesc informatii de feet-back, informatii de stare, informatii cantitative si calitative despre marimile din
proces si transmit prin reteaua de date rapoarte sau alerte catre calculatorul central. In aceasta arhitectura PC central supervizeaza
procesul global din CHE si mentine relatia cu treapta de conducere superioara, fiind degrevat de problemele curente ale instalatiilor din
centrala. Desigur ca numarul mare de fire se mentine doar intre traductoare si PLC-uri, dar acestea sunt scurte si bine protejate impotriva
vicierii preciziei marimilor masurate si transmise la PLC-uri.
In cadrul CHE au fost realizate diferite configuratii de sisteme de conducere a procesului si cu diferite tipuri de echipamente. Sistemele de
conducere centralizata realizeaza viteze mari de circulatie a informatiei, dar aglomereaza centrala cu multitudinea de cabluri de transmisie,
iar pe de alta parte PC-ul va fi foarte ocupat de diferitele secvente ale procesului. Sistemele de conducere cu hardware distribuit sunt
realizate cu automate programabile sau cu module inteligente (SCADA).
- solutia cu automate programabile ofera viteza de scanare si de procesare mica nu permite realizarea de algoritmuri complexe,
cu un numar mare de marimi de intrare si iesire. Sistemul este usor de programat si de depanat.
- SCADA ofera posibilitati mult mai mari de a realiza algoritmuri complexe, cu un numar nelimitat de marimi de intrare si iesire.
Viteza de scanare si procesare este mare, sistemul este fiabil si usor de depanat.
Este necesar ca la conceptia unui sistem de conducere a procesului sa se aiba in vedere ca acesta sa fie un sistem deschis, ceea ce vizeaza:
comunicatia, sistemul de operare, baza de date si interfetele cu utilizatorii.
Intr-o serie de CHE, au fost realizate pana in prezent, scheme de monitorizare partiala sau integrala a procesului, urmand ca intr-o etapa
viitoare sa se realizeze si instalatiile de comanda a acestuia. Desigur ca este mult mai bine sa se realizeze intr-o singura etapa
schema integrala de conducere a procesului prin calculator, ceea ce s-a realizat deja la CHE care au intrat in functiune in ultimii ani, sau la
grupurile retehnologizate integral (de ex. la Portile de Fier 1).
In anexa 1 se prezinta o schema de achizitie de date pentru realizarea gestiunii energiei electrice intr-o CHE. Cele cinci contoare
electronice avand placi de iesire seriala RS 485,
sunt conectate in paralel la o retea de date, conectata la randul ei la PC printr-un convertor RS 232 / RS 485.
Atat PC-ul cat si contoarele sunt alimentate de la surse neintreruptibile UPS. Pentru aceasta aplicatie, desigur exista implementat un
software adecvat care include administrarea comunicatiei de date pe aceasta retea, alaturi de celelalte functiuni realizate. O schema de
monitorizare partiala a procesului dintr-o CHE este prezentata in anexa 2. Este o arhitectura centralizata, in expresia cea mai simpla,
utilizand un PC care achizitioneaza informatiile de la principalele echipamente tehnologice din centrala, prin circuite informationale
independente.
Postul de lucru informational (care este in acest caz si consola operator), realizeaza urmatoarele functiuni: achizitie de date; semnalizare
alarme; optimizare date/comanda cama RAV; prelucrare si afisare date; transmitere date la treapta superioara de conducere operativa
(DHA).
Pentru transmisia de date catre dispecer a fost prevazuta o interfata de comunicatie de tip RS 232 si un MODEM.
Pentru extinderea aplicatiei in viitor (preluare functiunilor de conducere a procesului), a fost prevazuta o interfata de proces tot de tipul RS
232, dar trebuie mentionat ca o asemenea abordare nu reprezinta solutia cea mai fericita, deoarece este necesar a se completa atat partea
de monitorizare a schemei, cat si softul. Pe ansamblu, putem spune ca este mai benefic sa se renunte la schema initiala (refolosind ce se
poate) si sa se implementeze o schema unitara de conducere informatizata a procesului (hard si soft).
In CHE de pe sectorul de amenajare Oltul mijlociu, din cadrul SH Rm. Valcea, s-a realizat, pentru prima data, conducerea procesului prin
calculator.
Informatia din CHE, prin intermediul unui RTU si a unui MODEM este transmisa prin circuit telefonic la dispecerat. Aici este receptionata de
un MODEM si transmisa la ROUTER + SERVER (se utilizeaza un Router pentru conectarea a unui numar de 8 CHE). Fiecare router este
racordat la reteaua de comunicatie LAN, la care mai sunt racordate 2 SERVERE pentru baza de date si respectiv rapoarte, 2 console
operator echipate cu PC si PC-ul pentru comanda panoului sinoptic. Legaturile cu treptele de dispecer DEN; DET; Regia Apelor Romane
(respectiv INMH) si legatura cu Hidroelectrica se realizeaza prin Routerul si Serverul numarul 1, desigur prin interfete RS 232, Modem si
circuit telefonic.
Panoul sinoptic este realizat din 4 module puse unul langa altul, avand ecrane speciale cu microlentile, pentru asigurarea unui contrast si a
unei luminozitati corespunzatoare in conditii de soare sau de iluminat artificial in incapere. In spatele fiecarui ecran se gaseste un video-
proiector, care transfera imaginea pe ecran prin intermediul unor oglinzi (anexa 4).
In anexa 6 se prezinta schema de informatizare a unei CHE, in care datele din proces sunt achizitionate cu automate programabile, legate
la o retea de comunicatie de date LAN in forma de inel (solutie redundanta). La acest LAN sunt conectate statiile de lucru pentru operatori,
serverele pentru baza de date si rapoarte, cu perifericele lor, serverul prin care se face legatura cu dispeceratul si o retea de date pentru
STAFF-ul CHE.
In anexa 7 se prezinta o fereastra reprezentand o CHE cu patru HA si barajul aferent.
In anexa 8 este prezentata o fereastra a HA cu toate circuitele de fluide aferente, precum si alte instalatii, iar in anexa 9 se prezinta
fereastra cu schema electrica de racordare a generatoarelor la transformatoarele de putere si respectiv la liniile de evacuare a energiei.
In anexa 10 este prezentata arhitectura firmei ALSTOM pentru echiparea unui dispecerat de hidroamenajare. In schema se observa ca
achizitia datelor de la CHE se face prin intermediul unor RTU (Routere) legate la o retea LAN, de tip Ethernet, in dublu inel. La aceasta
retea sunt racordate: 2 PC -terminale de lucru pentru operatori; 2 PC pe post de servere de date; un PC pentru controlul panoului sinoptic
de afisaj; un PC pentru rapoarte; un PC pe post de server pentru interconectarea cu reteaua informatica a sucursalei; un PC pentru
interconectarea cu treptele superioare de dispecer si un PC-server pentru administratorul retelei de date aferenta dispecerului.
In anexa 11 este prezentata o alta varianta de arhitectura informatica pentru o CHE. Schema comporta acelasi specific ca in schema din
anexa 6, adica: automate programabile pentru conducerea distribuita a procesului si achizitia de date, legate la o retea de date de tip
Ethernet, in inel simplu; 2 servere pentru proces, baza de date, rapoarte, relatia cu nivelele superioare de dispecer,etc. ; o consola
operator, precum si o a doua retea de date Ethernet la care sunt racordate: serverul pentru interconectarea cu reteaua administrativa de
date a centralei, un server pentru administratorul de sistem informatic, o a doua consola operator, o imprimanta si un server pentru
sistemul de mentenanta la distanta. Se mentioneaza ca in toate schemele: anexa 6, anexa 10 si anexa 11, mai apar ca elemente in plus;
GPS (geographic pozition system) pentru asigurarea bazei de timp obiective la CHE si DHA, discurile magneto-optice ca suport pentru
informatie si alte categorii de periferice si interfete de conectare.
Cateva cuvinte despre software. Software-ul se compune din: software-ul de baza livrat de furnizorul de echipament si software-ul de
aplicatie, structurat dupa cerintele procesului.
Software-ul de baza reprezinta ansamblul de programe pentru functionarea echipamentelor de calcul si a sistemului de gestiune si
control al executiei aplicatiilor distribuite si de programe care asista utilizatorii in pregatirea si gestionarea aplicatiilor. Sistemul de operare
constituie principala componenta software a retelei de calculatoare, prin intermediul careia se gestioneaza resursele intregului sistem
(fisiere, periferice) sunt asigurate serviciile de protectie intre utilizatori, comunicatiile intre posturile de lucru, aplicatiile, accesul la resursele
comune, etc.
Software-ul de aplicatie pentru conducerea procesului se compune din totalitatea aplicatiilor necesare conducerii sistemului si trebuie sa
indeplineasca de regula, urmatoarele cerinte: timp de raspuns cat mai scurt; simultaneitatea utilizarii; eficienta (adica capacitatea de a
folosi optim resursele); partajarea si protectia informatiei; fiabilitate si disponibilitate (evitarea golurilor in functionare); generalitate,
flexibilitate si extensibilitate putand fi introduse in sistem noi componente soft, fara reproiectare sau programe suplimentare; transparenta
si vizibilitate (adica capacitatea de a permite utilizatorilor sa obtina informatii pentru utilizarea eficienta a sistemului; raportul
performanta/cost sa fie favorabil. Se mentioneaza ca softwareul se poate imbunatati, in sensul extinderii aplicatiilor sau si completarii unor
aplicatii.
A HIDROCENTRALELOR
Pentru a moderniza un proces tehnologic, in cazul hidrocentralelor, este suficient sa se modernizeze o componenta importanta a sa, respectiv sistemul de automatizare. Aceasta
deoarece in acest domeniu s-au inregistrat cele mai mari progrese, cele mai mari cresteri ale performantelor. Pe de alta parte echipamentele primare au evoluat mult mai putin
si sunt, in general, in stare fizica corespunzatoare. Nu este suficient ca intr-o hidrocentrala sa se implementeze un sistem de conducere modern si performant. Trebuie ca si
hidrocentrala si chiar intreaga amenajare sa fie pregatita in mod corespunzator. Numai in acest fel un sistem de conducere automata isi va dovedi eficienta. Sigur, chestiunea
implica costuri semnificative, dar se poate rezolva treptat, in etape.
Important este sa existe o conceptie initiala, care sa acopere cat mai bine problemele care se doresc a fi rezolvate. Acest lucru nu este foarte usor, daca ar fi sa ne gandim doar
la evolutia exploziva din domeniul tehnologiei informatiei. In hidroenergetica se pot identifica mai multe sisteme de conducere (sau mai multe componente ale unui acelasi
sistem), in functie de locul de amplasare, de functiile realizate, etc. Astfel pot exista sisteme de conducere a hidrocentralei, a hidroamenajarii, a barajului, s.a.m.d.
In continuare se prezinta conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca hidrocentrala si hidroamenajarea pentru a putea valorifica la maxim performantele unui sistem de
conducere.
- existenta unui sistem de transmisiuni de date eficient. La realizarea unui astfel de sistem trebuie avute in vedere: volumul de date care se vehiculeaza, 'furnizorii' si
'consumatorii' de informatii, locul lor de amplasare, canale de telecomunicatii existente, etc. Nu trebuie uitat ca un sistem de transmisiuni de date poate sa
deserveasca si alte utilitati, cum ar fi, de exemplu, un sistem de alarmare a populatiei in caz de catastrofa. Canalele de transmisiuni de date care se pot avea in vedere
sunt dintre cele mai diverse, cum ar fi: radio, radio in banda libera, TIF, sateliti de inalta si joasa altitudine, GSM, fir telefonic (eventual simultan cu convorbirea),
fibra optica, internet;
- echiparea hidrocentralei cu traductoare. Nu este de conceput ca informatiile de intrare in automatica electronica sa se preia de pe actualele sesizoare cu contact, total
nefiabile si depasite din punct de vedere moral;
- echiparea hidrocentralei cu elemente de executie sigure sau reabilitarea celor existente, dupa caz.
Mai jos revenim si aratam conditiile tehnice specifice pe care trebuie sa le indeplineasca un sistem de conducere dintr-o hidrocentrala:
- osciloperturbograful.
Vom vedea, in capitolele urmatoare ca, functie de conceptia adoptata, in sistemul de conducere se pot cuprinde unele sau altele din instalatiile mentionate.
De mentionat ca protectiile electrice moderne, numerice, realizeaza, pe langa functia de baza, alte doua functii:
- comunicatia cu calculatorul, in vederea transmiterii marimilor obtinute direct prin masurare (curenti, tensiuni) sau a marimilor obtinute prin prelucrare (amplitudinea
diferitelor armoniei, etc.);
- functia de osciloperturbograf, utila in analizele postavarie.
Echipamentele care pot sa alcatuiasca un sistem de conducere influenteaza in mod hotarator conceptia si configuratia unui sistem de conducere a hidrocentralelor.
Aceste echipamente sunt:
- calculator central de tip PC; poate fi de tip obisnuit sau de tip industrial, functie de marimea si importanta centralei;
- placi specializate (de intrare si de iesire) care se monteaza in calculatorul central;
- traductoare specializate (de debit, de nivel, de presiune, de turatie, de temperatura, de vibratii, de deplasare, de parametrii electrici); semnalul de iesire este semnal
electric (de obicei semnal unificat sau seriala RS 485 ori RS 232);
- automate programabile (modulare sau compacte), inclusiv ”placi prelungitoare”.
Aceste placi permit detasarea modulelor de intrare-iesire din automat si amplasarea lor in imediata apropiere a instalatiei conduse.
Legatura modulelor cu automatul se face la viteza mare (10 Mbps):
- optocuploare, servesc ca sesizoare de prezenta pentru tensiune;
- sesizoare pentru diverse marimi fizice (de obicei nivele si deplasari);
- module de intrari - iesiri. Aceste module, de mici dimensiuni, se amplaseaza in instalatii, in imediata apropiere a echipamentelor primare. Sunt de tip ”intrari” si de tip
”iesiri”. Se pot cupla la un calculator prin intermediul unei retele tip RS 485;
- module inteligente. Aceste module se amplaseaza in instalatii, in imediata apropiere a echipamentelor primare. Sunt prevazute cu afisaj local, cu intrari si cu iesiri.
Ele pot realiza comenzi automate de tip ”in doua puncte”. Se pot cupla la un calculator prin intermediul unei retele tip RS 485;
- alte echipamente precum: relee, chei si butoane de comanda, etc.
Un sistem de conducere a unei hidrocentrale va fi proiectat si realizat functie de marimea si importanta hidrocentralei. Din acest punct de vedere, sistemele de conducere pot fi:
- cu rezervare totala; practic se realizeaza doua sisteme care functioneaza In paralel. Solutia se aplica la hidrocentrale mari, importante si implica cheltuieli
semnificative;
- cu sistem de protectie. Se realizeaza doua sisteme de conducere. Unul de baza, care conduce efectiv centrala si altul care monitorizeaza parametrii importanti. Daca
unul din acesti parametri iese din limitele normale si ajunge la valori periculoase, al doilea sistem va genera comenzi care vor asigura oprirea, in siguranta, a centralei.
Fata de prima varianta, in acest caz cheltuielile sunt mai mici;
Din punct de vedere al conceptiei de amplasare in teren, sistemele de conducere se pot realiza in conceptie centralizata (concentrata) sau descentralizata (distribuita).
Conceptia centralizata presupune existenta unui singur centru de decizie, reprezentat de un utilaj de calcul (calculator sau automat programabil). Toate informatiile (intrarile)
sunt aduse la acest utilaj, de unde pleaca comenzile (iesirile). EI este amplasat in ”centrul de greutate” al hidrocentralei, pentru a minimiza lungimea legaturilor.
Conceptia descentralizata presupune amplasarea in mod distribuit in centrala a unor echipamente cu functionare autonoma. Acestea conduc unul sau mai multe procese
tehnologice, de la fata locului. In acest caz, prezenta unui calculator central nu este obligatorie.
Mai jos, se face o trecere in revista a diferitelor solutii de realizare practica a sistemelor de conducere a hidrocentralelor, fara ca subiectul sa fie epuizat.
7.1. Solutia de realizare ”centralizat propriu-zis” este prezentata in figura 24.
In calculatorul central se introduc placi specializate de intrare (pentru sesizoare si traductoare) si de iesire (pentru elementele de executie).
Avantaje:
§ este poate singura solutie integrala. In calculator se pot ingloba toate automatizarile hidrocentralei, respectiv: gospodariile centralei (grupului), procesul
automat, RAT-ul, RAV-ul, sincronizatorul, controlul termic si al vibratiilor, osciloperturbograful si chiar si protectiile electrice.
Dezavantaje:
Solutia este interesanta ca o solutie-tip, mai ales in cazul centralelor noi, de importanta relativ redusa.
Figura 24
Fata de solutia precedenta, placile sunt inlocuite cu module de intrari-iesiri (cu aceleasi functii ca si placile), amplasate local, langa instalatie. Se reduce lungimea cablurilor.
Apare in plus o interfata de comunicatie. Viteza de decizie scade cu timpul necesar accesarii modulelor. Unele module pot avea si afisare locala a parametrului controlat.
De mentionat ca traductoarele inteligente, care sunt prevazute cu interfata seriala, se pot lega direct la calculator, prin intermediul retelei RS 485.
Figura 25
Solutia este de tip descentralizat si este, poate, cea mai cunoscuta solutie. Automatele programabile conduc, in mod autonom, unul sau mai multe procese tehnologice. La
automate se cupleaza traductoare specializate si sesizoare. Ele prelucreaza informatiile primite si, pe baza algoritmilor implementati, genereaza comenzi catre elementele de
executie. Calculatorul central poate sa lipseasca. EI are rol de monitorizare si, deasemenea, permite transmiterea de comenzi catre instalatiile tehnologice, prin intermediul
automatelor programabile.
Figura 26
Figura 27
Centrala Hidroelectrica Clopotiva este o centrala fara acumulare, amplasata pe canalul de aductiune in care debuseaza galeria de fuga a Uzinei Hidroelectrice Raul Mare
Retezat (2 x 176 MW).
La capatul aval al canalului se afla o camera de incarcare, de la care apa este condusa prin doua conducte fortate din beton armat, spre camerele spirale ale turbinelor.
In camera de incarcare sunt montate doua vane plane, in put umed, de tip VP 3,5x4,0/9, care care servesc drept organe de inchidere ale turbinelor.
In amontele de vanele plane se gasesc nise si ghidaje necesare pentru plasarea batardourilor.
La intrarea apei in camera de incarcare se afla un gratar des 1 ° x 7 - 80/6.
Centrala este prevazuta cu doua generatoare antrenate cu turbine Kaplan tip KVB 7,322,9. Hidroagregatele sunt montate vertical iar camera spirala este din
beton.
Fiecare con aspirator este prevazut cu doua batardouri, cu ajutorul carora se poate izola turbina, in cazul in care se executa lucrari. Pentru ridicarea pieselor grele, centrala este
prevazuta cu un pod rulant de 50/12,5 tf7,5 m.
Schema electrica in care functioneaza generatoarele este de tipul cu bara simpla nesectionata. Fiecare generator debiteaza, prin intermediul Intreruptoarelor de bome, pe bara de
6,3 KV. De aici puterea este evacuata, prin intermediul unui transformator ridicator, in reteaua de 110 kV a Sistemului Energetic National. Transformatorul este prevazut cu
intreruptor numai pe partea de tensiune superioara. Alimentarea serviciilor proprii se face la tensiunea de O,4 kV, prin doua cai. Calea de baza este un transformator coboritor
6,3/0,4 kV conectat pe bara centralei. Calea de rezerva este constituita de un transformator coboritor de 20/0,4 kV alimentat dintr-o linie electrica aeriana, locala, de medie
tensiune.
Cele doua hidrogeneratoare care echipeaza Centrala Hidroelectrica Clopotiva sunt verticale, sincrone de tip HVS 356/74,8-26.
Hidrogeneratorul este de tip suspendat si se cupleaza direct si rigid cu turbina hidraulica de antrenare, de tip Kaplan.
Rotorul generatorului este sustinut si ghidat de un lagar axial - radial, amplasat in steaua superioara si de un lagar radial, montat in steaua inferioara. Lagarele sunt cufundate in
cuve cu ulei. Racirea uleiului din lagare se realizeaza cu ajutorul racitoarelor cu tevi, montate in interiorul cuvelor de ulei.
Racirea hidrogeneratorului se efectueaza cu aer in circuit inchis.
Atat la racitoarele uleiului din lagare cat si la racitoarele aerului din generator, se foloseste, ca agent de racire apa, in circuit deschis.
Excitatia generatorului este de tip rotativ cu dioge redresoare. Ea este montata deasupra generatorului, pe arborele comun.
Turbinele montate la CHE Clopotiva sunt de tip KVB 7,3 - 22,9, Kaplan verticale cu camera spirala de beton. Principalele caracteristici tehnice sunt:
- puterea la Hc Pc = 7.300 kW
La CHE Clopotiva se realizeaza un sistem modern de automatizare. Echipamentele, in jurul carora se va realiza sistemul de automatizare, vor fi automate programabile. La ele
vor fi conectate traductoare si elemente de executie specifice. Pentru supraveghere si interventie va fi prevazut, in centrala, un calculator central. De asemenea se va realiza
legatura cu calculatorul de tip PC, aflat la dispecer, pentru controlul de la distanta. Conceptia de conducere adoptata este de tip distribuit, bazata pe utilizarea automatelor
programabile si, ca o particularitate, a analizoarelor de retea (contoarelor electrice) electronice. Aceasta configuratie este reprezentata in figura 28.
Aceasta configuratie este optima din punct de vedere tehnic si economic, tinand cont de marimea si de importanta centralei.
S-a prevazut montarea unui numar de 5 contoare electronice. Aceste echipamente, numite si analizoare de retea ofera date referitoare la toti parametrii electrici din punctul In
Conectarea la reteaua electrica se face la fel ca un contor clasic, cu inductie. Astfel, se utilizeaza reductoare de curent, pentru a permite masurarea curentilor mari din circuitul
primar.
Curentul de iesire al reductoarelor de curent este o valoare normalizata, respectiv 5A. De asemenea sunt necesare si reductoare de tensiune, cu tensiunea secundara de
3x100V. Tensiunile primare sunt de 110 kV, 20 kV, 6,3 kV. De altfel aceste reductoare, de curent si de tensiune, exista montate in instalatiile CHE Clopotiva.
Tehnica ultimilor ani ne pune la dispozitie un echipament deosebit de performant care realizeaza functiile cerute de aceasta aplicatie la un pret de cost redus. Acest echipament
este analizorul de retea electrica cunoscuta si sub alte denumiri, cum ar fi: contor electronic, contor electronic inteligent, analizor de retea sau analizor de marimi electrice.
Astfel de analizoare sunt fabricate pe scara relativ larga de firme din Germania, Romania, Spania, Italia, Suedia, etc.
Cu toate ca exista deosebiri intre diversele modele parametrii de baza sunt aceeasi. Respectiv este vorba despre un aparat de masura care se conecteaza la o retea electrica (direct
sau prin intermediul reductoarelor de curent si tensiune), masoara si calculeaza circa 30 parametrii electrici si ii transmite la un calculator.
Marimile electrice oferite de un astfel de analizor, plecand de la marimile primare, curent si tensiune, sunt:
Aceasta este o varianta minima. Variantele mai sofisticate (si deci mai scumpe) de analizoare, ofera in plus:
Principiul de functionare al contorului electronic se bazeaza pe prelucrarea numerica a datelor. Se face o esantionare si o cuantizare a marimilor curent si tensiune.
Dupa esantionare si cuantizare toate calculele se fac numeric. De exemplu, putem presupune ca, la frecventa mentionata de 5kHz, se poate calcula, cu buna
aproximatie, arie corespunzatoare integralei pe o perioada. Dupa cum se stie integrala mentionata intervine in calculul valorilor efective. Functiile trigonometrice se pot calcula
prin dezvoltare in serie sau, mai simplu, se pot lua din tabele.
Din punct de vedere constructiv, analizoarele de retea se prezinta sub doua forme principale: .
Frecventa: 50 60 Hz
Precizia de masura:
Schema electrica a CHE CIopotiva este de tipul cu bara simpla nesectionata. Fiecare generator debiteaza, prin intermediul intreruptoarelor de bome, pe bara de 6 kV.
De aici puterea este evacuata, prin intermediul unui transformator ridicator, in reteaua de 110 kV a Sistemului Energetic National. Alimentarea serviciilor proprii se face la
tensiunea de 0,4 kV pe doua cai. Calea de baza este un transformator coboritor 6/0,4 kV conectat pe bara centralei. Calea de rezerva o constituie un transformator coboritor de
2010,4 kV alimentat dintr-o linie electrica aeriana, locala, de medie tensiune.
S-a prevazut montarea unui numar de cinci contoare electronice, localizate astfel:
- transformatorul de evacuare a energiei produse (de 16 MVA), pe partea de 110 kV. Astfel se pot urmarii parametrii liniei electrice aeriene de 110 kV, Baru
Mare (cei mai importanti parametri sunt existenta si valoarea tensiunilor de linie si de faza, precum si valoarea frecventei sistemului);
- transformatorul de alimentare a serviciilor proprii de rezerva, pe partea de 20 kV. Astfel se pot urmari parametrii liniei electrice aeriene locale de 20 kV (cei mai
importanti parametri sunt existenta si valoarea tensiunilor de linie si de faza);
- transformatorul de alimentare a serviciilor propri de baza, pe partea de 6,3kV. Astfel se pot urmari parametrii electrici ai barei pe care debiteaza cele doua
generatoare;
- bornele celor doua generatoare. Se vor cunoaste toate datele privind puterea (activa si reactiva), energia produsa (activa si reactiva), tensiunile si curentii (de linie si
de faza), frecventa, factorul de putere etc.
In figura 29 se arata, simbolic, locurile de amplasare a contoarelor electronice, pe schema electrica monofilara a CHE Clopotiva.
In mod evident contoarele vor fi prevazute cu interfata cu reteaua pentru cuplare la calculator.
Legatura de date intre contoare si calculator formeaza o retea locala care are rolul de a prelua, sub forma numerica, marimile masurate si calculate de catre contoarele
numerice si de a le aduce in calculatorul central.
Din punct de vedere hardware reteaua locala este formata dintr-un cablu de 2 + 1 conductoare, torsadate si ecranate. Comunicatia este asigurata conform standardului RS
485. Acest standard asigura o buna protectie la perturbatii electromagnetice. Langa calculator se va amplasa un mic dispozitiv care are rolul de a converti semnalul din
standardul RS 485 in standardul RS 232, care este compatibil cu intrarea seriala a calculatorului central, de tip PC.
Din punct de vedere software reteaua functioneaza in ”pooling”, respectiv calculatorul este pe post de ”master” al retelei iar contorii pe post de ”slave”, Calculatorul
interogheaza pe rand fiecare contor iar acesta raspunde cu un sir de date continand variabile masurate. Daca unul din contoare este indisponibil nu va mai fi avut in vedere de
calculator, iar pe monitor se va realiza o indicare corespunzatoare.
Automatele programabile conduc in mod autonom procesul sau procesele tehnologice, iar calculatorul are rolul de a oferi informatii personalului si de a asigura legatura cu
dispecerul. Automatele programabile sunt caracterizate de un numar de intrari, un numar de iesiri precum si de performantele software ale unitatii centrale.
Facem precizarea ca primele trei procese tehnologice fac parte din procesul automat (de pornire-oprire), iar ultimele trei procese tehnologice sunt in functiune permanent,
indiferent de starea ”pornit” sau ”oprit” a grupului respectiv.
Procesele tehnologice care se deruleaza in cadrul CHE Clopotiva, inclusiv sistemele de automatizare clasica si electronica (propuse), au fost prezentate in prima etapa a
proiectului.
Cele sase automate programabile vor conduce procesele tehnologice, grupate astfel:
1. 12 1 - 35 22
2. - 18 - 2
3. 12 1 - 35 22
4. - - 18 - 2
5. 18 - - 20 21
6. - - - 150 -
Total 42 2 36 240 69
Acest echipament este un echipament dedicat grupului. Deci in cazul CHE Clopotiva vor fi doua astfel de echipamente, corespunzator celor doua grupuri.
Configuratia sa este prezentata mai jos.
- deplasare LD;
- debit turbinat.
- cinci intrari corespunzator celor cinci pozitii semnificative ale vanei plane;
- nivel scazut de ulei si/sau - presiune maxima in instalatia de ulei care deserveste vana plana;
- cricuri ridicate;
- 6 cricuri coborate;
- AD deblocat;
- este deschis accesul uleiului de reglaj spre organele de comanda ale aparatului director;
- comanda de pornire;
- comanda de oprire;
- prezenta tensiune pe bornele celor doua electropompe de evacuare apa capac turbina;
- 3 x rezerve.
- comanda cuplare RA V;
- comanda deschidere LD;
- comanda Inchidere LD;
- descarcare RA V de putere;
- 4 rezerve.
Deci, configuratia automatului 1 si 3 este:
- intrari analogice: 12;
- intrari numerice: 39;
- intrari de impulsuri (turatie): 1;
- iesiri numerice: 28.
Acest echipament este un echipament dedicat grupului. Deci in cazul CHE Clopotiva vor fi doua astfel de echipamente, corespunzator celor doua grupuri:
Intrarile analogice:
Iesiri numerice:
- semnalizare preventiv;
- semnalizare de avarie;
Acest automat se va monta in imediata apropiere a statorului generatorului, unde se colecteaza legaturile de la toate termorezistentele.
Intrarile analogice:
Intrari numerice:
Tot in sarcina acestui automat programabil, cade si monitorizarea parametrilor transformatorului de forta 16 MVA. Acesti parametrii se vor trimite la calculatorul central si se
vor afisa pe monitor. Ei sunt:
- 22 rezerve.
9. SPECIFICATIA TRADUCTOARELOR
Fiecarui traductor ii corespunde o intrare analogica in automatele programabile; fac exceptie contoarele electrice inteligente, care sunt cuplate, serial, direct la calculator.
Zona planselor sinoptice curente ocupa cea mai mare portiune din ecran si este utilizata pentru vizualizarea schemei monofilare a centralei sau uneia din schemele aferente
unui agregat.
Zona de meniu este situata sub fereastra schemei grafice si implementeaza, sub forma unor butoane, urmatoarele optiuni pentru gestionarea aplicatiei:
In acest nivel se poate ajunge facand 'clik' pe elementele mentionate, mai jos:
C1 Generatorul 1: Circuitul hidraulic al grupului 1 (sectiune prin centrala) apare cand se face 'clik' pe simbolul generatorului G1;
C2 Generatorul 2 : Circuitul hidraulic al grupului 2 (sectiune prin centrala apare cand se face 'clik' pe simbolul generatorului G 2;
C3 Aparatul analogic de sub simbolul generatorului G1: lista marimilor electrice aferente generatorului 1. Marimile sunt indicate, in partea dreapta a ecranului, in timp real,
pe aparate numerice si analogice, virtuale. In partea stanga se indica lista marimilor electrice din care se selecteaza, la cerere, marimile care se doresc a se afisa;
C4 Aparatul analogic de sub simbolul generatorului G2: lista marimilor electrice aferente generatorului 2. Marimile sunt indicate, in partea dreapta a ecranului, in timp real,
pe aparate numerice si analogice, virtuale. In partea stanga se indica lista marimilor electrice din care se selecteaza, la cerere, marimile care se doresc a se afisa;
C5 Transformatorul T 110 kV (16 MVA): lista marimilor electrice aferente transformatorului T. Marimile sunt indicate, in timp real, pe aparate numerice si analogice,
virtuale;
C6 Transformatorul TSP 1 (6/0,4 kV): lista marimilor electrice aferente transformatorului TSP 1. Marimile sunt indicate, in timp real, pe aparate numerice si analogice
virtuale;
C7 Transformatorul TSP 2 (20/0,4 kV): lista marimilor electrice aferente transformatorului TSP 2. Marimile sunt indicate, in timp real, pe aparate numerice si analogice
virtuale;
C8 Barele serviciilor proprii de 0,4 kV: schema electrica monofilara redusa, reala (numai baretele principale), a alimentarilor principale de c.a. Sunt reprezentate barele de
0,4 kV, cuplele dintre ele si intreruptoarele de alimentare a partii de 0,4 kV (OROMAX);
C9 Simbolul dioda: schema electrica reala, a sectiilor de bare de 220 Vc.c, cu bateriile si redresoarele respective.
Nivelul D cuprinde schemele tehnologice ale diferitelor instalatii din centrala. In acest nivel se poate ajunge din nivelul C, facand 'clik' pe elementele mentionate mai jos:
D1 circuitul hidraulic G1, GUP: desenul instalatiei grupului de ulei sub presiune, cu indicarea starii pompelor, respectiv: lucru, rezerva, defecta, in functiune sau in repaos.
Se indica nivelul si presiunea reala in rezervorul tampon. De asemenea, se indica deschiderea in procente a palelor rotorului si statorului si daca procesul de completare cu
aer este in curs.
D2 circuitul hidraulic G1, capacul turbinei: plansa sinoptica a instalatiei de evacuare a apei din capacul turbinei, cu indicarea nivelului si starii pompelor, respectiv: lucru,
rezerva, defecta, in functiune, in repaos.
D3 circuitul hidraulic G1 si circuitul hidraulic G2, racitoarele generatorului: schema sinoptica a circuitului de apa de racire, cu indicarea presiunilor si debitelor in punctele
semnificative si anume:
- presiunea pe distribuitorul principal;
- presiunea pe distribuitorul grupului 1;
- presiunea pe distribuitorul grupului 2;
- presiunea pe distribuitorullagarelor de cauciuc ale celor doua turbine (consumatorii permanenti);
- debitul apei de racire a statorului generatorului G1, respectiv G2;
- debitul apei de racire a lagarului radial inferior a lui G1, respectiv G2;
- debitul apei de racire a lagarului axial radial superior a lui G1, respectiv G2.
- debitul apei de racire a lagarului turbinei 1, respectiv 2.
D4 circuitul hidraulic G2, GUP: desenul instalatiei grupului de ulei sub presiune, cu indicarea starii pompelor, respectiv: lucru, rezerva, defecta, in functiune sau in repaos.
Se indica si nivelul si presiunea reala in rezervorul tampon. De asemenea, se indica deschiderea, in procente, a palelor rotorului si statorului si daca procesul de completare
cu aer este in curs.
D5 circuitul hidraulic G2, capacul turbinei: plansa sinoptica a instalatiei de evacuare a apei din capacul turbinei, cu indicarea nivelului si starii pompelor, respectiv: lucru,
rezerva, defecta, in functiune, in repaos.
D6 Circuitul hidraulic G1 sau G2, rezervoarele de aer comprimat de joasa presiune: desenul schematic al instalatiei de producere a aerului comprimat de joasa presiune cu
indicarea presiunii si starii compresoarelor, respectiv: in functiune, in repaos, defecte, de lucru sau de rezerva.
D7 Circuitul hidraulic G1 sau G2, bazinul de epuismente: desenul schematic al instalatiei de evacuare a apei infiltrata in centrala, cu indicarea nivelului si starii pompelor,
respectiv: de lucru, de rezerva, defecta, in functiune sau in repaos.
D8 Sectiile de bare de 0,4 kV c.a.: schema electrica monofilara detaliata a sectiilor de
bare aferente panoului de servicii generale PSG 1, cu indicarea:
- starii intreruptoarelor de pe plecari;
- starii sigurantelor de pe plecari;
- denumirea consumatorilor alimentati.
D9 Sectiile de bare de 0,4 kV c.a.: schema electrica monofilara detaliata a sectiilor de bare aferente panourilor de servicii generale PSG 2, PSG 3 si jumatate din PSG 4, cu
indicarea:
D10 Sectiile de bare de 0,4 kV c.a.: schema electrica monofilara detaliata a sectiilor de bare aferente panourilor de servicii generale jumatate din PSG 4, PSG 5, PSG 6, cu
indicarea:
In loc de concluzii
Nu trebuie sa ne indoim de faptul ca informatizarea este un proces continuu care se dezvolta odata cu retehnologizarea grupurilor din
hidrocentrale, dar apare ca o necesitate odata cu noile CHE care se vor construi in anii viitori. Ceea ce trebuie sa retinem este faptul ca
arhitectura sistemelor informatice este in continua perfectionare si ca nu trebuie sa ne mire simplitatea si eficienta crescuta a noilor
dispozitive informatice care vor aparea in viitor si care vor putea sa fie mai bine adaptate cerintelor si particularitatilor instalatiilor primare
din hidrocentrale.
Paralel cu progresul tehnicii informatice din CHE, se cere ca suportul prin care circula informatia intre CHE si Dispecerat sa fie modernizat in
sensul cresterii sigurantei, cresterii volumului de date transmis si al cresterii vitezei de transmisie. Asa se face ca vorbim deja de retele de
transmisie de date prin fibra optica si ca, in unele sucursale de CHE, deja aceasta a devenit sau va deveni in curand ceva obisnuit. Deci sa
fim deschisi spre viitor.
In afara de cateva CHE construite dupa anul 1990 (ex. Cornetu pe raul Olt, Rucar pe raul Dambovita, Tg. Jiu; Hateg; Ruieni; MHC Zervesti;
MHC Frasin etc.) care au fost proiectate in solutie complet automatizate si unde ca atare procesul din hidrocentrale este informatizat, in
restul hidrocentralelor care au o anumita vechime in exploatare, informatizarea procesului acestora are loc dupa terminarea actiunii de
retehnologizare, inceputa deasemeni dupa anul 1990 si care constituie un proces in plina desfasurare. Trebuie totusi sa mentionam, ca o
exceptie, cazul CHE de pe raul Olt, sectorul Oltul mijlociu, in care procesul tehnologic este informatizat inainte de 1990.
Astfel, putem cita ca o prima lucrare de retehnologizare de mare anvergura, insotita de informatizare, retehnologizarea grupurilor din CHE
Portile de Fier I, din CHE Portile de Fier II, din CHE de pe raul OLT sectorul Slatina-Dunare, precum si alte CHE. La acestea din urma fie ca
s-a retehnologizat si informatizat cate un grup, fie ca toata hidrocentrala a suportat acest proces de retehnologizare si informatizare, pe
cand la altele (care urmeaza sa intre in retehnologizare in viitor) s-a procedat uneori numai la monitorizarea informatizata a procesului.
Necesitatea retehnologizarii are la baza: fie numarul mare de ore de functionare si implicit uzura avansata a echipamentelor insotita de
regula de scaderea randamentelor si chiar a disponibilitatii grupurilor, fie randament si fiabilitate scazuta inca de la punerea in functiune a
echipamentelor (evident datorata unor vicii de conceptie sau fabricatie), fie in unele cazuri datorita unor probleme care tin de
disponibilitatea centralei ca urmare a unor performante energo-economice initiale reduse, sau de capacitate redusa de realizare a serviciilor
tehnologice de sistem. Deasemeni se mai poate invoca gradul redus de automatizare prin conceptia initiala.
In toate situatiile se are in vedere, ca odata cu retehnologizarea sa se prelungeasca durata de viata a echipamentelor primare cu cel putin
inca un ciclu de functionare, sa se inlocuiasca echipamentele de reglaj, de automatizare si control cu echipamente de ultima generatie,
fiabile si cu posibilitatea de a fi inglobate intr-un sistem informatic de conducere a procesului tehnologic din CHE. Nu in ultimul rand se are in
vedere cresterea randamentelor de functionare, a puterii disponibile, sau cel putin realizarea parametrilor initial proiectati. Ca o consecinta
fireasca retehnologizarea va conduce si la optimizarea functionarii CHE, la cresterea operativitatii si sigurantei in functionare, reducerea
costurilor si cresterea eficientei activitatii.
In primul rand se are in vedere reabilitarea echipamentelor primare de pe circuitul hidraulic (turbina, vana de admisie a apei, precum si alte
parti ale instalatiilor de pe circuitul hidraulic). In al doilea rand se urmareste reabilitarea echipamentelor de pe circuitul electric (generator,
intrerupator de borne, eventual transformatorul de putere si caile de evacuare a energiei). Pe de alta parte se urmareste inlocuirea
sistemelor de reglaj control si masura ale hidroagregatelor (RAV; RAT; sistem de excitatie; sisteme de masura si de protectie), deoarece
trecerea la conducerea informatizata a procesului, presupune existenta sistemelor de reglaj, control, masura si protectie, compatibile cu
tehnica informatica si renuntarea la sistemele de automatizare bazate pe releistica.
Detaliind cele aratate mai sus, vom examina in ce consta retehnologizarea fiecarui echipament si instalatie in parte.
La turbina se urmareste dupa caz, functie de uzura suportata de diferitele subansamble ale acesteia; inlocuirea rotorului sau refacerea
profilului initial al paletelor (la turbine Pelton, inlocuirea rotii sau in unele cazuri a cupelor), inlocuirea sau reabilitarea sistemului de
etansare, inlocuirea paletelor aparatului director, sau reabilitarea profilului acestora, cu sau fara interventii asupra lagarelor paletelor si a
cinematicii de actionare a aparatului director (la turbinele de tip Pelton acelasi lucru se va aplica injectoarelor). O atentie deosebita se
acorda lagarelor hidroagregatului, urmarindu-se modernizarea integrala sau dupa caz inlocuirea partilor care au suferit uzuri. Desigur ca
inlocuirea sau reabilitarea unor subansamble se face numai in urma unei serioase analize facute de specialisti, care vor sti sa armonizeze
volumul de reabilitari cu costurile ce trebuiesc ocazionate de aceasta actiune si cu avantajele post retehnologizare.
La generator se va avea in vedere starea generala a fierului statoric (strangerea tolelor si izolatia acestora, eventuale puncte de incalzire),
functie de care se vor lua masurile corespunzatoare, de regula interventii locale sau reparatie generala (despachetarea fierului, izolare si
reimpachetare). In ce priveste infasurarea statorica masurile ce se vor lua sunt functie de felul izolatiei barelor, (starea acesteia dovedita
prin masuratori, inclusiv descarcari partiale), dar si prin constatari in urma demontarii din crestatura a cateva bare de bobine. In functie de
constatari fie se adopta hotararea rebobinarii statorului, daca izolatia este realizata cu materiale perimate si exista si uzuri foarte mari ale
acesteia, fie se adopta diferite masuri de imbunatatire a izolatiei in scopul prelungirii duratei de viata (in cazul izolatiilor in stare buna de
uzura, sau mai ales in cazul izolatiilor pe baza de rasini). Se va acorda o atentie deosebita capetelor de bobine si consolidarii acestora.
In ce priveste rotorul, se au in vedere masuri asemanatoare cu cele preconizate pentru stator, acordandu-se o atentie deosebita si
elementelor de impanare a polilor si a celor de fixare a diferitelor elemente supuse unor mari solicitari mecanice si electrice in timpul
functionarii masinii.
Nu in ultimul rand, se va stabili cu precizie ce trebuie imbunatatit la instalatiile de ventilare-racire, franare, stingere a incendiului, urmarire
termica a fierului si cuprului, dar si modernizarile ce trebuie aduse masinii pentru monitorizare partiala sau totala.
Intrerupatorul de borne al generatorului de regula se inlocuieste cu un intrerupator cu vid sau cu SF6 (hexaflorura de sulf), vechiul
intrerupator avand deja durata de viata expirata.
Transformatorul de putere (si de servicii dupa caz) se reabiliteaza functie de rezultatele analizei tehnice de detaliu (decuvare, toaleta
generala, strangerea si consolidarea miezului si a infasurarilor, a legaturilor de borne, imbunatatirea izolatiei, uscarea si reincuvarea).
Dupa caz, functie de durata de viata parcursa, tipurile de materiale de izolatie, modul exploatarii si rezultatele masuratorilor, se va stabili
calea de urmat privind inlocuirea sau reabilitarea cablurilor sau sistemelor de bare prin care se evacueaza energia.
Trebuie mentionat faptul ca turbina, generatorul, transformatorul, fiind echipamente scumpe, inlocuirea lor, sau efectuarea de
lucrari costisitoare, trebuie sa fie hotarata numai in cazuri foarte bine justificate din punct de vedere tehnic si de siguranta in functionare.
Cu ocazia reabilitarii echipamentelor primare se vor inlocui obligatoriu traductoarele care sunt defecte sau incompatibile cu sistemele
informatice ce se implementeaza si se vor monta suplimentar traductoarele necesare pentru monitorizarea completa a acestor echipamente.
In ce privesc echipamentele de reglaj ale hidroagregatului: RAV, RAT si instalatia de excitatie a generatorului, de regula se inlocuiesc cu
echipamente noi si mai rar se reabiliteaza anumite parti, dat fiind ca echipamentele moderne, compatibile cu echipamentele de
informatizare, prezinta facilitati suplimentare foarte utile in conducerea generala a HA sau a CHE in ansamblu. Daca ne referim la alte tipuri
de instalatii de supraveghere, masura, control, protectii prin relee, acestea se vor inlocui cu instalatii de conceptie noua. Desigur ca o
analiza mai atenta comporta inlocuirea volumului de protectii pe baza de relee, cu protectii digitale, mult mai scumpe, dar mai adaptabile
functiunilor de protectie, mai sigure in functionare, mai precise si care pot comunica cu circuitele informatice din centrala.
In materialul de fata, dupa cum se poate constata, nu am oferit solutii general valabile, ci am dat cateva orientari posibile pentru cazurile
mai des intalnite, fara pretentia de a fi epuizat discutiile legate de subiect. De fapt in acest curs ne propunem sa facem o imagine de
ansamblu asupra procedurilor uzitate, lasand specialistilor sarcina, ca pentru fiecare caz in parte, sa stabileasca solutionarile oportune.
Totusi pentru a nu ramane in sfera orientarilor generale, vom recurge la o particularizare. Ca atare, va vom informa despre ce solutii au
adoptat specialistii in cazul retehnologizarii cu modernizare, a hidrocentralei IMATRA din Finlanda, inceputa in anul 1993. Hidrocentrala
IMATRA este a doua in ordine, din cele patru CHE apartinand amenajarii in cascada a raului Vuoksi, care izvoraste din lacul Saimaa (de pe
teritoriul Finlandei) si se varsa in lacul Ladoga din Rusia. Cascada are in componenta patru CHE, din care doua pe teritoriul finlandez si doua
pe teritoriul Rusiei. Puterea totala instalata este de 428 MW (228 in CHE din Finlanda si 200 MW in cele din Rusia), energia anuala totala
fiind de 2500 GWh (vezi figurile). CHE IMATRA este echipata cu sapte grupuri verticale, din care sase Francis si unul Kaplan, are o putere
instalata totala de 170 MW, exploateaza un debit de 600 mc/sec-940 mc/sec, la o cadere de 24 m si produce o energie anuala de circa 1000
GWh. Initial hidrocentrala a avut o putere instalata de 156 MW, dar in urma retehnologizarii grupurilor aceasta a crescut cu 14 MW,
ajungand la 170 MW.In cele de mai jos se expliciteaza actiunile legate de retehnologizarea grupului 1, a carui turbina a fost deschisa dupa
65 de ani de functionare (530.000 h) .
Turbina se prezenta in stare buna si ar mai fi putut functiona fara probleme circa 10 ani, deoarece eroziunile datorate cavitatiei la rotor si
carcasa, nu erau critice.
In actiunea de retehnologizare a turbinei s-au stabilit sa se includa urmatoarele:
- inlocuirea rotorului vechi cu un rotor nou aflat in rezerva;
- inlocuirea inelului de etansare, existent in rezerva;
- inlocuirea paletelor aparatului director cu cele aflate in rezerva;
- inlocuirea lagarelor paletelor aparatului director si a inelului de reglaj, cu lagare cu auto gresare;
- sistemul de etansare a fost inlocuit cu unul nou;
- au fost inspectate lagarul turbinei si axul rotorului. Segmentii lagarului au fost inlocuiti cu segmenti imbracati in teflon, actiune
prin care s-a redus frecarea in lagar cu 30-50 %,s-a redus temperatura lagarului cu 20 grade C, nu a mai fost necesara utilizarea
instalatiei de ridicare rotor, imbunatatindu-se totodata si conditiile de franare (s-a redus timpul de franare si viteza de franare cu
circa 10%);
- baia lagarului turbinei (initial rotativa), a fost inlocuita cu baie fixa;
- conul aspiratorului a fost injectat, iar suprafata tratata;
- regulatorul de turatie a fost inlocuit cu un regulator digital, iar vechiul GUP a fost inlocuit cu unul nou, lucrand la presiunea de 140
bari.
In actiunea de retehnologizare a generatorului s-au realizat:
- curatarea miezului magnetic si a infasurarii statorice, reimpanarea bobinelor, repararea suportilor infasurarii si reconditionarea
inelelor de fixare a capetelor de bobine;
- injectarea de rasina in spatiul dintre barele bobinelor si teaca crestaturii. Aceasta solutie a condus la reducerea esentiala a
descarcarilor partiale, la imbunatatirea conductivitatii termice, cu efect asupra scaderii temperaturii de lucru a infasurarii statorice
si la reducerea valorilor masurate ale tangentei de delta;
- au fost inlocuite tecile de protectie a capetelor de bobine;
- izolatia polilor rotorici a fost inlocuita, barele de amortizare au fost lipite cu argint, iar capetele infasurarilor polilor au fost
reconditionate;
- ca si la turbina, segmentii lagarelor au fost inlocuiti cu altii acoperiti cu teflon;
- sistemul de racire al uleiului lagarelor cu racitoare in baie, a fost inlocuit cu sistem de racitoare exterior bailor lagarelor si cu
sistem de monitorizare si reglaj a temperaturii uleiului;
- toate traductoarele, termorezistentele, aparatele de masura si alte dispozitive, au fost inlocuite cu altele noi;
- excitatia principala a fost curatata si verificata;
- excitatia auxiliara a fost inlocuita cu preexcitatie statica (punte cu tiristoare);
- vechiul RAT a fost inlocuit cu unul digital;
- vechiul sistem de franare cu presiune de ulei, a fost inlocuit cu sistem pe baza de aer comprimat.
La masuratorile facute dupa reabilitare s-a constatat o crestere a puterii active pe generator cu 14%, in conditiile unor cresteri de
temperatura in stator si rotor ce se inscriu in recomandarile IEC. Prin injectarea cu rasina a infasurarii statorice, s-a prelungit viata
generatorului, rebobinarea urmand sa se faca peste un numar de ani, in prealabil reabilitandu-se miezul statoric, care prezinta o serie de
puncte unde izolatia intre tole este deteriorata si apar puncte de incalzire locala.
In instalatiile electrice primare au fost aduse urmatoarele imbunatatiri:
- un nou intrerupator de borne pentru generator;
- un nou separator in circuitul transformatorului de servicii interne;
- s-a inlocuit transformatorul de servicii interne 10,5/0,4 kV, 500 kVA.
- s-a inlocuit rezistenta de punere la pamant a nulului generatorului.
- a fost renovat sistemul de alimentare in curent continuu 220 si 48 V.
In circuitele de automatizare si protectii au fost realizate urmatoarele:
Configuratia sistemului informatic de monitorizare a functionarii CHE este dat in schema anexata.
Se observa ca marimile din proces sunt achizitionate pentru fiecare grup cu un sistem de achizitie cu PLC, fiecare legat la o retea de
comunicatie de tip Ethernet, la care mai sunt racordate; o statie automata care asigura protectia de rezerva a centralei precum si
terminalul de lucru al personalului din camera de comanda.
Prin intermediul unei fibre optice (in vederea eliminarii eventualelor perturbatii), reteaua Ethernet este interconectata cu reteaua locala din
statia electrica de 10 kV, compusa din PLC prin care se monitorizeaza procesul din statie, precum si calculatorul si consola din camera de
control districtual (dispecer), ambele aflate la 300 m de centrala. Tot prin acest server se asigura traficul de date catre echipamentele de
calcul (servere) din oficiul de calcul al retelei.
a) in functie de programul de retehnologizare stabilit de Hidroelectrica ca urmare a strategiei elaborata pentru o perioada mai mare de
timp. Acest program vizeaza de regula CHE de putere mare, sau zone cuprinzand mai multe hidrocentrale ale unei amenajari.
b) in functie de indeplinirea normei de ore de functionare necesare pentru intrarea in reparatie capitala (LN 4). Cu ocazia acestei actiuni
se pot moderniza parti ale hidroagregatului sau intreg echipamentul si instalatiile aferente.
c) ocazionat de un eveniment neprevazut (avarie) al grupului sau al centralei, cand cu ocazia interventiei pentru eliminarea partilor
afectate, se pot initia si programe partiale sau totale de retehnologizare.
d) ca urmare a determinarii momentului oportun al intrarii in retehnologizare, acolo unde se aplica conceptul de mentenanta predictiva
si ca atare exista un sistem de urmarire a evolutiei tehnice in timp, a echipamentelor si instalatiilor bine pus la punct.
e) in alte situatii ordonate, cand deciziile au la baza considerente de politica energetica neprevazute in strategiile existente.
Pentru situatia ”a” de mai sus, (valabil si pentru punctele ”c” si ”e”)
- intocmirea si aprobarea documentatiei tehnico-economice prin care se stabilesc solutiile tehnice si costurile ocazionate de actiunea de
retehnologizare (studii de prefezabilitate si fezabilitate, proiect tehnic, detalii de executie si caiete de sarcini, atat pentru lucrarile
propriu zise cat si pentru echipamentele ce trebuiesc fabricate, pentru a face posibila inceperea lucrarilor conform graficelor de
desfasurare a lucrarilor;
- obtinerea si planificarea fondurilor care sa sustina lucrarea de retehnologizare;
- derularea licitatiilor si/sau analizelor de oferte, pe diferite etape (conform reglementarilor in vigoare), incheierea contractelor;
- punerea la punct a detaliilor privind logistica intregii actiuni (emiterea documentelor privind responsabilitatile pe fiecare etapa a
actiunii, a programelor si graficelor etc.).
- inceperea lucrarilor, sustinerea logistica, urmarirea si incheierea lor;
- realizarea programelor de probe, masuratori si incercari in faza de punere in functiune (pif.) si receptionare a lucrarilor;
- receptiile si incheierea lucrarilor.
- realizarea studiilor necesare, mai ales in situatia reparatiei capitale sau accidentale cu modernizare;
- elaborarea documentatiei tehnice si a caietelor de sarcini;
- initierea licitatiilor (analizelor de oferte) pentru executantii echipamentelor, incheierea contractelor;
- planificarea lucrarii din timp si obtinerea fondurilor necesare (pentru cazul lucrarilor cu modernizare se vor planifica, cu anticipatia
necesara, fondurile pentru executia echipamentelor si altor componente);
- initierea licitatiei pentru executia lucrarilor de reparatie (cu sau fara modernizare), incheierea contractelor;
- asigurarea logisticii pentru sustinerea lucrarilor;
- inceperea lucrarilor, urmarirea si incheierea lor;
- realizarea programelor de probe, masuratori si incercari in faza de pif. si receptionare a lucrarilor;
- receptia si incheierea lucrarilor.
Prin realizarea de probe, verificari si masuratori, pe baza rezultatelor obtinute se valideaza sau se infirma atingerea obiectivelor tinta (a
parametrilor) stabiliti prin studiul de fezabilitate si proiectul tehnic. Desigur ca pentru evaluarea unor aspecte care cer indeplinirea anumitor
conditii ce se pot realiza in timp, hotararea finala se va lua numai dupa consumarea timpului necesar pentru atingerea conditiilor impuse.
In cazul invalidarii unor conditii impuse, se vor analiza cauzele si cine a generat acestea; va avea responsabilitatea remedierii situatiei,
inclusiv plata daunelor (in conformitate cu stipularile din contractele incheiate).
In actiunea de evaluare a efectelor retehnologizarii, se poate apela la unitati specializate, abilitate in domeniul evaluarilor, care vor da
verdictele functie de situatiile concrete.
Dat fiind ca in derularea actiunilor de retehnologizare pot fi implicate si firme din afara tarii, se impune o grija deosebita, in toate fazele
initierii, derularii si incheierii lucrarilor si mai ales in stipularile din contracte.
Anexa 1
Anexa 2
Anexa 3
Anexa 4
Anexa 5
Anexa 6
Anexa 7
Anexa 8
Anexa 9
Anexa 10
Anexa 11
Profil in lungul raului Vuoksi
Politica de confidentialitate
Informatica
căutare personalizată Search
Access
Adobe photoshop
Autocad
Baze de date
C
Calculatoare
Corel draw
Excel
Foxpro
Html
Internet
Java
Linux
Mathcad
Matlab
Outlook
Pascal
Php
Powerpoint
Retele calculatoare
Sql
Windows
Word
PRACTICI INTERNATIONALE CU
PRIVIRE LA INVESTIGATIILE
INFORMATICE
Introducere in utilizarea
AppWizard. Controale de tip
Button.
SUBIECTELE PROBEI PRACTICE
PENTRU EXAMENUL DE
ATESTAT - NFORMATICA
NOTIUNI DE ALGEBRA LOGICA
(BOOLEANA)
TINERET SI PUTERE SOFT
ROMANEASCA
Notiunea de algoritm. Analiza
algoritmilor
PREZENTAREA INFORMATIEI
NUMERICE
Selectarea celui mai bun model
de regresie
SECURITATE IT
PERFORMANTELE UNUI
CALCULATOR
Începe Noul An cu
cea mai bună soluție
de protecție digitală.
-43%
CUMPĂRĂ!
-43%
Începe Noul An
cu cea mai bună
soluție de protecție digitală.
CUMPĂRĂ!
Cablarea structurata
a unei retele de
calculatoare
EXCITATIA
GENERATORULUI
Sisteme de reglare
automata a tensiunii
la generator cu...
INTERNET - World
Wide Web (WWW)
SISTEMUL ATC -
Rolul sistemului de
control automat al...
SOLUTII SI
APLICATII ALE
SISTEMELOR...
Semnale binare in
banda de baza
Aplicatie practica
Turism - Ghid
aplicatie practica -...
Sistemul
informational din
institutiile publice
Caracteristicile
canalelor de
comunicatie
Sistemul de operare
Windows
Atributiile specifice
si drepturi conferite
de reglementarile...
Retele digitale
plesiocrone