Raport Rim Centrala Vanatori NT Final

RAPORTUL EVALURII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Centrala Termoelectrica in cogenerare pe biomasa Beneficiar: S.C. SILVEX S.A. Elaborator: S.C.
Mediu Research S.R.L. Bacu
RAPORTUL EVALURII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Centrala Termoelectrica in cogenerare pe biomasa S.C. SILVEX S.A.
NTOCMIT SC MEDIU RESEARCH SRL Dr. Biolog Gu Delia-Nicoleta
RAPORTUL EVALURII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Centrala Termoelectrica in cogenerare pe biomasa Beneficiar: S.C. SILVEX S.A. Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacu
Cuprins 1. INFORMATII GENERALE ....................................................................... 5 1.1. Informatii despre titularul proiectului .................................................. 7 1.2. Informatii despre autorul atestat al raportului evalurii impactului asupra mediului ........................................................................................... 7 1.3. Denumirea proiectului si localizare...................................................... 8 1.4. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia (constructie, functionare, demontare/dezafectare/inchidere/postinchidere) .................. 10 1.4.1 Descrierea instalatiei ..................................................................... 12 1.5. Durata etapei de functionare .............................................................. 21 1.6. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei ......................... 21 1.7. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice ................................................................................................................... 23 1.8. Informatii despre poluantii care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa ..................................................................................... 28 1.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele ............................................. 29 2. PROCESE TEHNOLOGICE.................................................................... 41 2.1. Procese tehnologice de productie ....................................................... 41 2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor si .......... 41 echipamentelor necesare, flux tehnologic .............................................. 41 2.2. Bilan de materiale.............................................................................. 73 2.3. Activiti de dezafectare ..................................................................... 77 3. DEEURI .................................................................................................. 78 4. IMPACTUL POTENTIAL, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA ............................................ 80 4.1. Apa ..................................................................................................... 85 2
4.1.1 Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului ........................... 85 4.1.2. Alimentarea cu apa ...................................................................... 87 4.1.3. Managementul apelor uzate ......................................................... 90 4.1.4. Prognozarea impactului ............................................................... 91 4.1.5. Msuri de diminuare a impactului ............................................... 92 4.2. Aerul ................................................................................................... 94 4.2.1. Date generale ............................................................................... 94 4.2.2. Surse si poluanti generati ............................................................. 96 4.2.3. Prognozarea polurii aerului: ....................................................... 99 4.2.4. Msuri de diminuare a impactului: .............................................. 99 4.3. Zgomot ............................................................................................. 101 4.4 Solul ................................................................................................... 103 4.4.1. Surse de poluare a solurilor ....................................................... 105 4.4.2. Prognozarea impactului ............................................................. 108 4.4.3. Msuri de diminuare a impactului ............................................. 109 4.5. Geologia subsolului .......................................................................... 109 4.5.1. Impactul prognozat .................................................................... 111 4.5.2. Msuri de diminuare a impactului ............................................. 111 4.6. Biodiversitatea .................................................................................. 111 4.6.1. Impact prognozat ....................................................................... 116 4.6.2. Msuri de diminuare a impactului ............................................. 117 4.7. Peisajul ............................................................................................. 117 4.7.1. Impactul prognozat .................................................................... 119 4.8. Mediul social si economic ................................................................ 119 4.9. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural.............................. 121 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR .......................................................... 121 3
5.1. Descrierea alternativelor................................................................... 121 5.2. Analiza mrimii impactului .............................................................. 127 6. MONITORIZAREA ............................................................................... 136 7. SITUATII DE RISC ............................................................................... 137 8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR ...................................................... 153 9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ........................................... 153
1. INFORMATII GENERALE BAZA LEGAL - Ordonana de Urgena, nr. 195 din 22.12.2005, privind protecia mediului; - Ordonana de Urgena, nr. 164 din 19.11.2008, pentru modificarea i completarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 195/2005 privind protecia mediului; - Legea nr. 265 din 29 iunie 2006 pentru aprobarea Ordonanei de urgena a Guvernului nr. 195/2005 privind protecia mediului; - Ordonana de urgenta nr. 114/2007 pentru modificarea i completarea Ordonanei de urgena a Guvernului nr. 195/2005 privind protecia mediului; - Ordinul nr. 135/2010 al M.A.P.M pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului i de emitere a acordului de mediu; - Ordinul nr. 1037 din 25.10.2005 privind modificarea Ordinului ministrului apelor i proteciei mediului, nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului i de emitere a acordului de mediu; - Ordinul nr. 863/2002 al M.A.P.M pentru aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului; - Ordinul nr. 1.798/19.11.2007 al Ministrului Mediului i Dezvoltrii Durabile pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaiei de mediu ; - Legea nr. 310 din 28 iunie 2004 pentru modificarea i completarea Legii apelor nr. 107/1996; 5
- Hotrrea nr. 352/21.04.2005 privind modificarea i completarea H. G. nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiiile de descrcare n mediul acvatic a apelor uzate; - H.G.R. nr. 856/2002 privind evidena gestiunii deeurilor i pentru aprobarea listei cuprinznd deeurile, inclusiv deeurile periculoase; - Ordinul nr. 462/1993 al M.A.P.P.M prin care se aprob Condiiile tehnice privind protecia atmosferei, precum i Normele metodologice privind determinarea emisiilor de poluani atmosferici produi de surse staionare; - Ordinul nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea reglementrii privind evaluarea polurii mediului; - STAS nr. 10009/1988 privitor la stabilirea valorilor maxime admisibile ale zgomotului pentru zona locuit; - STAS 12574/1987 - Aer din zonele protejate - Condiii de calitate; - Ordonana de urgena nr. 61 din 6 septembrie 2006 pentru modificarea i completarea Ordonanei de urgena a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deeurilor; - Legea nr. 27/15.01.2007 privind aprobarea Ordonanei de Urgena nr. 61/19.09.2006 pentru modificarea i completarea Ordonanei de Urgena a Guvernului, nr. 78/2000, privind regimul deeurilor; - Hotrrea de Guvern nr. 349/2005 privind depozitarea deeurilor. - Hotrrea Guvernului nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor i acumulatorilor i al deeurilor de baterii i acumulatori;
- Hotrrea de Guvern nr. 235 din 7 martie 2007 privind gestionarea uleiurilor
uzate; 6
1.1. Informatii despre titularul proiectului -numele companiei;SC SILVEX S.A. Piatra Neamt -adresa postala;strada Privighetorii nr 31 ;mun. Piatra Neamt -numar de telefon,de fax,e-mail;0748880901;e-mail; contact@newstar.ro -numele persoanelor de contact; -director/manager/administrator; MASTACANEANU VIOREL
-responsabil
cu protectia mediului; RUSU IULIAN
1.2. Informatii despre autorul atestat al raportului evalurii impactului asupra mediului AUTOR ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU: SC MEDIU RESEARCH SRL, nscris n registrul unic al elaboratorilor de studii pentru protecia mediului la pozitia nr. 8, pentru elaborarea DE RM, RIM, BM, RS, EA, sediul n Str.Alexei Tolstoi Nr. 12, Bacu tel 0725 526148, 0745 509779, nr. fax 0334 407239, email
mediuresearch@yahoo.com, mediu.research@gmail.com
1.3. Denumirea proiectului si localizare Centrala Termoelectrica in cogenerare pe biomasa
comunaVanatori, Jud Neamt Localizarea proiectului
Centrala electrica de cogenerare pe biomasa va fi amplasata comuna Vanatori Neamt din judetul Neamt. Terenul de amplasament are suprafata de 24.603 m2 (2,46 ha) si se afla in prezent in proprietatea beneficiarului investitiei, respectiv S.C. Silvex S.A. Comuna Vanatori Neamt este strabatuta de drumul national 15B Pascani Poiana Largului prin Targu Neamt, care intersecteaza drumul national 17B Bicaz-Valea Dornei. Situata la aproximativ 15 km de Targu Neamt, comuna Vanatori Neamt se afla intr-o zona bogata in paduri, avand in apropriere diferite exploatari forestiere care intretin si valorifica fondul forestier inconjurator. Situata intr-o zona de o frumusete a locurilor si a oamenilor deosebita, comuna cuprinde si satele inconjuratoare: Lunca, Nemtisor si Manastirea Neamt
Regimul juridic al terenului: terenul destinat construirii obiectivului Centrala electrica pe combustibil biomasa, este amplasat n intravilanul comunei Vanatori Neamt, judetul Neamt, proprietate particular
conform Sentintei Civile nr. 1057 din 02 iunie 1998 cat si a Actului de Dezmembrare nr.770 din 13.08.2009. - categoria de folosinta: curti-constructii - suprafata 24603 mp vecinti: la nord - drum satesc; la est - Timisescu Gheorghe;teren liber de constructii la vest - Machidon Vasile- liber de constructii / drum acces; la sud - Teren Consiliul local al Comuniei Vanatori Neamt; - accesul in incint se realizeaz pe latura de nord a proprietatii, din drumul satesc , Regimul tehnic: conform RLU, terenul se afl n UTR 5 zon locuinte, functiuni complementare si uniti industriale, depozite. Suprafata terenului este de 24603 mp. - amplasamentul este cu constructii . - regimul de inaltime propus este de P, P+1. - se vor respecta distantele minime necesare, obligatorii fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei conf. Cod Civil precum i distantele minim necesare interventiilor n caz de incendiu.
1.4. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia (constructie, functionare, demontare/dezafectare/inchidere/postinchidere) Investiia propus a se realiza are drept scop construirea unei Centrale electrice pe combustibil biomas in comunei Vntori, jud. Neamt. Capacitatea centralei electrice va fi de 48.750 MW/an energie electric produs, din care 3.000 MW/an consumai de ctre instalaiile auxiliare, respectiv 45.750 MW/an energie net. Energia produs va avea o putere la livrare de 3000 MW net n reeaua de 220 kV, sau n reeaua de 20 kV. Puterea termic a cazanului va fi de 20 MW. Prin realizarea investiiei se va furniza n reeaua naional de energie electric obinut prin utilizarea de combustibil biomas. De asemenea, prin utilizarea biomasei drept combustibil pentru producerea energiei electrice se va realiza o economie anual de 18.900 t petrol respectiv 22.200.000 mc gaz natural . Biomasa va proveni de la unitile de prelucrare a lemnului din zon i va fi constituit din deeuri lemnoase de la societatea S.C. SILVEX S.R.L. care are ca profil de activitate prelucrarea lemnului, aflat n vecinatatea terenului pe care se va amplasa centrala, deeuri care pn n prezent nu puteau fi utilizate i erau haldate constituind un potenial pericol pentru mediu i oameni. 10
Conform Certificatului de Urbanism nr. 130/12.11.2009, regimul economic al terenului este de Zona de locuinte, functiuni complementare si unitati industriale, depozite. Suprafata terenului aferenta obiectivului propous este de 24 603 mp. Retele edilitare existente in zona retea de alimentare cu energie electrica, telefonie, alimentare cu apa, canalizare si incalzire in sistem propriu. Se va asigura zona de protectie de-a lungul cursurilor de apa pe o distanta de 15 m latime de-o parte si de alta. Prin proiectare se propune: Desfiintare atelier mecanic cu Sc = 289,0 mp; magazie materiale cu Sc = 197 mp; S sopron = 266 mp. Construire; o Cladire comanda tehnologica tip P+1 Sc = 413 mp; Sd = 826mp; o Depozit Biomasa + uscator Sc = 1137,0 mp; o Turn racire cu Hmax= 5,05 m; o Cazan abur cu Hmax = 23,20m; o Buncar biomasa cu H max = 5,05 m; o ciclon fum cu Hmax = 15,64m; o Cos de fum cu Hmax = 24,98m.
11
1.4.1 Descrierea instalatiei Faza de constructie In faza de realizare a proiectului, intervenia va consta n amenajarea solului, realizarea cldirilor i halelor, montarea echipamentului i a instalaiilor. Impactul activitilor pe perioada realizrii proiectului va fi minimizat prin utilizarea structurilor prefabricate (hale i birouri), drept pentru care lucrrile vor fi limitate la spturi i amenajarea exterioar, precum i la asamblrile de cldiri i echipamente, prezentate mai jos. Documentaia prezentat n Memoriu tehnic elaborat de SC ENERGOFOR SRL Bacu, propune realizarea unei construcii industriale care cuprinde urmtoarele componente: a) Sistem constructiv o buncr alimentare cu biomas - fundaii continui i radier general, structur diafragme din beton armat la subsol i metalic parter, sarpant metalic, nvelitoare din tabl cutat emailat; o cazan de ardere alimentat cu biomas (utilaj) fundaii izolate din beton armat, structur metalic de susinere utilaj, pasarele i scri metalice pentru vizitare, avand in componen:
12
modul de producere abur (sistem fierbtor) fundaii izolate din beton armat, structur metalic de susinere utilaj; modul de separare a aburului (tambur) izolate din beton armat, structur metalic susinere utilaj; modul de supranclzire abur (suprancalzitor)fundaii izolate din beton armat, structur metalic de susinere utilaj. modul de nclzire aer - fundaii izolate din beton armat, structur metalic de susinere utilaj. ciclon filtru fum - fundaii izolate din beton armat, structur metalic de susinere utilaj. co de fum fundaie continu din beton armat, structur metalic de susinere utilaj. o cldire pentru turbin i camer de comand - fundaii izolate din beton armat, structur metalic, arpant metalic, tmplrie matalic, nchideri din panouri tabl cutat cu termoizolaie, nvelitoate din panouri din tabl cutat cu termoizilaie. o cldire pentru pompe - fundaii izolate din beton armat, structur metalic, arpant metalic, tmplrie metalic, - fundaii de
13
nchideri din panouri din tabl cutat cu termoizolaie, nvelitoare din panouri din tebl cutat cu termoizolaie. o turn de racire cu bazin de ap fundaii continui din beton armat, structur din beton armat pentru susinerea utilajelor. o bazin vidanjabil care se compune dintr-o cuv de beton armat hidroizolat pe diafragme ct i sub planeu cu volum de 3mc. o transformator de for fundaii continui n, structur metalic a utilajului o rezervor subteran pentru motorin ngropat n pmnt cu sistem de pomp de transvazare , prevzut cu cuv betonat pentru a preveni scurgerea motorinei n sol i de asemenea cu sond de observare a eventualelor scurgeri.Aceast facilitate este necesar pentru pornirea initial a centralei. b) Finisaje exterioare: o buncr alimentare cu biomas tencuieli fin dricuite pentru diafragmele din subsol, vopsele emailate pentru structura de metal, culoare albastr. o cazan de ardere alimentat cu biomas (utilaj) vopsele emailate pentru metal, culoare albastr. o modul de producere abur vopsele emailate pentru metal, culoare albastr.
14
o modul deconvertire a aburului vopsele emailate pentru metal, culoare albastr. o modul de recuparare abur - vopsele emailate pentru metal, culoare albastr. o modul de nclzire aer - vopsele emailate pentru metal, culoare albastr. o ciclon filtru fum - vopsele emailate pentru metal, culoare albastr. o co de fum finisaj din tabl de aluminiu si inox. o cldire pentru turbin i camer de comand vopsele emailate pentru metal, culoare albastr. o cldire pentru pompe - vopsele emailate pentru metal, culoare albastr. o turn de racire ap industrial recirculabil vopsele emailate pentru metal, culoare albastr. o fos septic ecologic care se compune din dou recipiente din fibr de sticl. o transformator de for - vopsele emailate pentru metal, culoare albastr. o depozite de biomas vopsele lavabile pentru zidarie, culoare gri si verde. o cldire administrativ culoare gri si verde. 15 vopsele lavabile pentru zidarie,
Obiectivul va funciona n sistem monobloc i va dispune de: o cazan cu funcionare pe biomas (h=26m); o turnuri de rcire ( h=8m); o grtare cu raclei de alimentare; o filtre de desprfuire (h=18m); o sala de comand P+1 (h=10m); o turbina i condensatorul; o usctor biomas; o instalie de tratare a apei; o zona de circuite electrice; o coul de fum al cazanului de biomas (h=32m). Construcia depozitului de biomas se va realiza innd cont de reglementarilor specifice PSI privind respectarea distanelor minime pentru prevenirea rspndirii incendiilor n spaiile de depozitare a materialelor combustibile. A fost propus construirea pe amplasamentul centralei dou tipuri de depozite de biomasa: tipul 1 3 buc, cu o amprenta la sol de 1000 m2 (20x50 m) si tipul 2 6 buc, fiecare cu o amprenta la sol de 1217 m2 (24,3x50 m). Capacitatea de stocare a biomasei ar trebui s asigure funcionarea integral a centralei electrice, la sarcina nominal, pe o perioada de 3 luni.
16
Principalul factor de influena n calculul volumului capacitilor de stocare il reprezinta umiditatea biomasei, . Pentru maximizarea capacitii de stocare, este propus tipul de depozit (construcie uoar) din figura de mai jos, cu urmtoarele caracteristici principale: a. Inlime de depozitare total depozit: 7 m; b. Inlimea pereilor de sprijin: 4 m. Avantajul pereilor betonai de sprijin const n creterea
coeficientului de umplere prin micorarea influenei unghiului de taluz natural al biomasei i prin protejarea biomasei la oxidarea natural prin ptrunderea oxigenului (n special din direcia preponderent a vantului) i iniierea autoaprinderii. Schita de funcionare a unui depozit de biomasa este prezentat n cele ce urmeaz
17
Punerea n oper a obiectivului se preconizeaz c va dura 24 luni si activitatile vor fi impartite astfel: Lucrri de construcii Spturi, fundaii, elevaie, drumuri interioare i civile i industriale: Lucrri mecanice Lucrri electroinstrumentale Probe i teste platforme, finisaje Lucrri mecanice, instalaii i montarea utilajelor Montaj componente central, cabina electric de lansare, conexiune extern Pornire, testare i punere n funciune la capacitatea proiectat, legtura n reea Prin realizarea investiiei se vor asigura locuri de munc pentru aproximativ 10 persoane, iar pe perioada construciei se vor asigura alte 20 de locuri de munc. Investiia s-a propus a se realiza n perioada 2010 - 2011 . Programul de lucru propus al obiectivului va fi de 8 ore x 3 schimburi/zi, 7 zile/sptman. Societatea nu are n vedere modificri ale acestuia. Proiectul prevede ca centrala s fie racordat la reeaua national n NT 20KV direct de la transformatorul de ieire al instalaiei, cu legarea instalaiei la cea mai apropiat cabin primar, pentru a trece puterea generat n reea.
18
Faza de functionare Biomasa lemnoas (deeuri lemnoase netratate) va ajunge n depozitele proiectate cu ajutorul camioanelor basculante. De la drumul de acces existent, camionul intr pe poarta nr 1, va trece pe la cntar, unde este controlat greutatea total, inclusiv masa proprie. Camionul continu drumul si intra n hala depozit . Efectueaz descrcarea i urmeaz a fi cntrit gol, completnd tura spre drumul exterior, ieind pe poarta din nr 2. Parcursul este telecontrolat prin instalatia TV. In aceasta hala, pe timpul stocrii, are loc o ulterioar uscare a biomasei; uscarea este foarte importanta pentru ca este o funcie a capacitii calorice a lemnului. Din zona de depozitare, biomasa este transferat la maina de mrunit, care mrunete lemnul pn la dimensiunile prescrise. Grmezile de lemn mrunit, nc parial umede (circa 20%) sunt gata pentru a fi trimise la plnia de ncrcare a reactorului . Transportul intern al biomasei se face cu ncarcator frontal. Zona de servicii din interiorul halei cuprinde: - UTA (Unitatea de Tratament a Aerului) pentru uscarea biomasei in plnii - atelierul de intretinere si zona de piese de schimb; - pregatirea apei demineralizate (apa Demi). - dispozitive de recirculare a fumurilor - tablou de comanda si control modulat 19
- echipamente de masurare si control. Sistemul include, de asemenea, organele de reducie a presiunii n cazul n care ar fi necesar pornirea intregii capacitati de aburi produsa la condensator.
Faza de demontare/dezafectare/inchidere/postinchidere Considernd ca: - durata de funcionare a unei centrale electrice n parametri normali, depete n mod normal 30 ani, efectund toate operaiunile normale programate de ntreinere curent i extraordinar, - societatea va prevede alocarea unor sume pentru rennoirea instalaiei la sfritul vieii i, deci, instalaia va putea fi rennoit ad libitum; - analiza economic a instalaiei pune n evidena faptul c aceasta este convenabil din punct de vedere economic, chiar i fr a apela la stimulentele certificatelor verzi (primii 15 ani de funcionare) deci, rennoirea la sfritul vietii este convenabil i necesar; - intervenia este situat n zona cu funciune industrial n PUG comunei Vntori Neamt. - dac se ajunge la scoaterea din funciune a instalaiei utilajele ce vor trebui eventual ndeprtate (turbine, motoare, generatoare, cabluri, structuri metalice, masini de operare fixe, etc.) reprezint, pe piaa fierului vechi, valori ce sigur depasesc costul de demontare i ndeprtare; - nu este vorba de restructurarea lotului, ci de o simpla demontare la cost 20
compensat a aparaturii de producie i, deci, nu este necesar s se rezerve sume pentru aceasta; - nu rezult ca pentru zonele destinate din punct de vedere urbanistic activitilor de producie ar exista obligaia de demontare a manufacturilor i de renaturalizare, ntruct la sfritul ciclului de producie rmne oricum destinaia urbanistic industrial a terenului care constituie o valoare economic la care nu se poate renuna, terenul fiind destinat n mod legitim i reglementat prin PUG, reutilizrii n scopuri industriale, cu construciile aferente; rezulta ca n acest caz nu trebuie s fie prevzut nicio aciune pentru dezafectarea unor prii de construcii.
1.5. Durata etapei de functionare Durata etapei de funcionare este nelimitat, activitatea fiind rentabil din punct de vedere economic, propunndu-se doar rennoirea utilajelor.
1.6. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei Este foarte important de subliniat faptul c instalaia va produce energie termic i electric din deeuri (biomasa), cu alte cuvinte este o valorificare a deeurilor produse n zona, va produce beneficii economice i de mediu n loc de cheltuieli privind eliminarea acestor deeuri n mediul ambiant. 21
TABELUL Nr. 1.: Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice Producie Denumire Energie electric Cantitate anual 48.750 MW/an Resurse folosite n scopul asigurrii produciei Denumire Cantitate Furnizor anual Petrol/Pcur Gaze naturale Crbune Cocs de furnal Gaze de rafinare Benzin Energie electric Energie termic Motorin Biogaz Altele (biomas) 3.000 MWh/an 1.200 mc 67.500 t/an Producie proprie PETROM SA uniti de prelucrare a lemnului din zon
22
1.7. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice Termenul de biomas, traducere din engleza a termenului biomass, este abrevierea pentru masa biologic i prin aceasta se indic, de obicei, orice substan organic, vie sau moarta, derivat direct sau indirect din fotosinteza clorofilei. Din punct de vedere energetic, prin acest termen se indic combustibilul de provenien organic, folosit pentru producerea energiei, direct sau transformat n alte forme de combustibil, datorit proceselor termo-chimice si bio-chimice. Prin urmare, putem s distingem n ceea ce privete forma: Biomasa folosibil n forma solid: cherestea, achii, pelei; Biomasa folosibil n forma gazoas: biogaz; Biomasa folosibil n forma lichid: biodiesel, bioetanol; n cazul proiectului propus, biocombustibilul folosit pentru instalaia de producere a energiei va fi exclusiv lemno-celulozic, altfel spus biomasa de origine vegetal, prin aceasta nelegndu-se toate materialele produse prin procesul de fotosinteza a clorofilei, cu ajutorul energiei solare, al apei i al diferitelor substane nutritive. Biomasele vegetale sunt constituite din toate produsele agricole si forestiere, reziduurile lucrarilor agricole, ale lucrarilor silvice, ale curatirii albiilor, etc.
23
Biomasa reprezint forma cea mai complex a acumulrii energiei solare care, prin procesul de fotosintez, permite plantelor s transforme CO2 din atmosfer n substana organic complex. In arderea biomasei, dac cantitatea de CO2 eliminat e aceeai cu cea absorbit n timpul creterii biomasei nsi, nu exist nici o contribuie net n mrirea de CO2 n atmosfer i nu se contribuie la efectul sera. Plecnd de la astfel de considerente, se poate afirma ca mrind cota de energie produs cu astfel de resurs, deoarece se limiteaz apelarea la combustibilii fosili, au loc efecte pozitive asupra bilanului energetic si se poate contribui n mod semnificativ la limitarea emisiilor poluante in atmosfer. Biomasa va proveni de la unitile de prelucrare a lemnului din zon i va fi constituit din deeuri care pn n prezent nu puteau fi utilizate i erau haldate constituind un potenial pericol pentru mediu i oameni. Se elimin astfel si gradul ridicat de ocupare a unor terenuri potenial productive cu haldarea deeurilor lemnoase. Biomasa va fi adus la amplasament n camioane de mare capacitate, cntrit i apoi depozitat. Materia prima are un mare procent de umiditate pana la 20%, acest lucru mpiedic dispersia biomasei sub forma de rumegu, achii sau particule ce pot fi aspirate de ctre personalul lucrtor sau care se pot dispersa n aer. TABELUL Nr. 2: Informatii despre materiile prime si despre substantele sau 24
preparatele chimice
Denumirea materiei prime, a substanei sau preparatul chimic Biomas (deeuri din lemn) Motorin 1.200 mc N 67.500 t N OUG nr. 200/2000 art. 7 lit. o din OUG nr. 200/2000 Cantitatea anual/existent n stoc Categorie Periculoase/Nepericuloase (P/N) Clasificarea i etichetarea substanelor sau preparatelor chimice Periculozitate Fraze de risc
*) Conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobata si modificata prin Legea nr. 451/2001, si Hotararii Guvernului nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase. **) Conform art. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 200/2000, aprobata si modificata prin Legea nr. 451/2001.
Funcionarea centralei pentru cogenerare biomasa nu utilizeaza substane sau preparate chimice periculoase. Pentru pornirea initial a centralei va fi necesar o cantitate de motorin de 1200mc stocat ntr-un rezervor subteran pentru motorin ngropat n pmnt cu sistem de pomp de transvazare , prevzut cu bazin betonat pentru a preveni scurgerea motorinei n sol i de asemenea cu sond de observare a eventualelor scurgeri. Alimentarea cu combustibil a mijloacelor auto se realizeaz cu ajutorul canistrelor aduse de la staiile PECO din zon. In cadrul unitii nu 25
exist depozite sau rezervoare de combustibil pentru acestea. Depozitarea canistrelor de motorin pentru mijloacele auto din dotare se realizeaz in cadrul unei magazii de materiale n care sunt amenajate rafturi pentru materiale i are pardoseal din beton, cantitatea fiind limitat, numai pentru situaii neprevzute.. Grupul electrogen va avea un rezervor metalic de motorin cu V = 100 l, parte integrant a acestuia, montat pe schelet metalic, respectiv pe platform din beton. Activitatea propus a se desfura n cadrul obiectivului analizat nu va polua fizic sau biologic mediul, deci nu vom avea poluare de tipul: zgomot (valori peste limitele admisibile), radiaie electromagnetic, radiaie ionizat, poluare biologic (microorganisme, virui). Singurele tipuri de poluare de care putem vorbi, posibil a apare in perimetrul obiectivului analizat, sunt: o o o o poluare fizic a solului; poluare chimic a aerului; poluare chimic a solului; poluare chimic a apelor (de suprafa sau freatice).
Poluarea fizic este pus in eviden prin aciunea fizic asupra solului n cadrul obiectivului analizat. Att n perioada de realizare a investiiei, ct i dup terminarea acesteia, aciunea fizic asupra solului va fi nesemnificativ: se vor realiza spturi pentru realizarea fundaiilor la
26
construcii, dar nu se vor introduce substane poluante n sol i nu se va modifica structura sau tipul acestuia. Deoarece amplasamentul analizat are destinaia terenului este de teren pentru construcii zon industrial conform RLU, terenul se afl n UTR 5 zon ID uniti industriale i depozite., n cadrul investiiei propuse nu putem vorbi de o diminuare a suprafeei arabile. Poluarea chimic a aerului i solului se poate datora dispersiei n atmosfer a poluanilor provenii de la centrala electric, precum i a depunerii acestora pe sol. Centrala electric este dotat cu o instalaie de filtrare a gazelor arse, alctuit din multiciclon (dotat cu recipient de colectare a pulberilor), sistem de injecie de var (pentru combaterea componentelor acide prezente in gazele de ardere) i sistem de filtrare, ce garanteaz ncadrarea emisiilor n limitele maxime admise de legislaia n vigoare. Evacuarea gazelor arse n atmosfer, dup filtrare, se va realiza printrun co de fum cu nlimea H = 24,982 m i diametrul O = 1,75 m. Se va instala un sistem de monitorizare continu a emisiilor de poluani n atmosfer. Prin funcionarea centralei electrice nu vom avea o poluare chimic semnificativ a aerului i solului.
27
1.8. Informatii despre poluantii care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa Poluanii care rezult din activitatea centralei i limitele acestora sunt prezentate mai jos:
Indicatorul Limita admisibila conform Ord. MAPPM nr. 462/1993 (mg/mc) pulberi totale (diametrul mediu al pulberii 5 nm) monoxid de carbon (CO) oxizi de sulf (SOx) exprimati ca dioxid de sulf (SO2) oxizi de azot exprimati ca dioxid de azot (NO2)
* Ordinul 462/1993 Anexa 2, Focare alimentate cu combustibil solid (carbune, lemn)
100
250 2000
500
Deoarece apa utilizat este doar in scop menajer, emisiile n apa provin doar de la apele menajere,aceasta se vor evacua intr-un bazin vidanjabil. Apele pluviale convenional curate i cele posibil impurificate epurate i evacuate n rigola i apoi n bazinul vidanjabil se vor ncadra calitativ n limitele maxime stipulate prin H.G. nr. 352/2005 NTPA 001.
28
Deeurile menajere i cele industriale produse vor fi gestionate conform legislaiei n domeniu, n final fiind valorificate/eliminate prin firme specializate i autorizate n acest sens.
1.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele O instalatie de producere a curentului electric i/sau a agentului termic valorific vectorii produi prin vnzare i/sau autoconsum, beneficiind i de stimulente (certificat verde) acolo unde instalatia foloseste biomasa. Studiul de prefezabilitate a prezentat mai multe alternative . Examinarea tuturor alternativelor posibile n tabloul energetic al filierei biomaselor este destul de articulat i trebuie avute n vedere aspecte legate de: a) locaie b) tehnologie c) tehnico-economice In urma studierii alternativelor, tinand cont de criteriile de mai sus, s-a propus varianta care prezinta locaia portivit atat din punct de vedere al protectiei mediului ct i a resurselor i utilitilor existente n zon.
Alternative de locatie, tehnologice, tehnico-economice
29
a) Optiunea locaiei Producerea energiei electrice cu ajutorul biomasei comport o aprovizionare care nu e ntotdeauna uoara, motiv pentru care este nevoie s se gseasc amplasamente n locuri foarte bogate n resurse i la distane scurte pentru a reduce att cheltuielile cu transportul ct i efectele acestuia asupra mediului ( zgomot, emisii). Existen unei societi cu profil industrial forestier cum este S.C. SILVEX S.R.L. constituie un mare avantaj. In cadrul acestor zone de aprovizionare, alegerea locatiei sa fcut si pe baza disponibilitatii din partea administratiilor publice interesate sa introduca sisteme de productie pe propriul teritoriu, garantand astfel acceptul social cu posibilitate de angajare directa si indusa, precum si un foarte slab efect asupra mediului. Astfel exist un accept de acest gen ntre Primria Comunei Vanatori Neamt i SC SILVEX SRL prin emiterea Certificatului de Urbanism nr. 130/2009 pe un teren cu funciune de industrial. Optiunea ntre un teren agricol i zone cu destinaie de producie ar putea merge spre alegerea unor locuri n zone industriale (acolo unde este posibil n contexte teritoriale speciale i prevzute n planul urbanistic comunal), n special dac nu este n apropierea zonelor populate asupra crora impactul (zgomot, trafic, emisii) poate fi semnificativ, deoarece aceasta alegere poate reprezenta nceputul i motorul unei dezvoltri ulterioare industriale i de producie n aceste zone (livrarea energiei 30
electrice, aburi, energiei termice, formarea profesional, etc.) i permite amplasarea fr a fi necesare alte verificri ulterioare de compatibilitate cu mediul (deoarece se amplaseaz pe zona destinat produciei de ctre Administraia local). Analiznd posibilitile existente n zon s-a ajuns la concluzia c nfiinarea unei - Centrale Termoelectrice pe biomasa n comuna Vantori, Jud Neamt este cea mai bun alternativ. b) Optiunea tehnologic In ceea ce privete opiunea tehnologic, punerea n practic a unei iniiative de producere a energiei din biomasa de origine vegetal presupune analizarea subiecilor sau a formelor de organizare capabile s susin dezvoltarea. Interesul pentru realizarea unei instalaii pe baza de biomasa provine de la grupuri de subieci, diferii ca tip de societate (privat, public, colectiv, etc.), dimensiunile instalaiei, modaliti de aprovizionare, tip activitate principal etc., care se pot grupa n categorii definite de interesul de baza i se difereniaz prin scopurile urmrite. Intreprinztorii (privai sau publici) care favorizeaz activiti pentru ocuparea forei de munc sau imaginea mediului sunt de obicei interesai pentru instalaii de 300 kW i 20 MWt.
31
Organizaiile agricole i cele care se bazeaz pe acorduri n domeniu care urmresc ctigul provenit din activitatea agricol i/sau forestiera nu sunt interesate, n general, de conversia energetic. Operatorii industriali care activeaz n sectorul agricol-alimentar i doresc s nceap producia energetic se orienteaz, n general, spre dimensiuni asemntoare celor din sectorul alimentar, cu puteri ridicate de ordinul 20-25MW. Intreprinzatorii din sectorul energetic (municipali i instituii productoare de energie) promoveaz n general instalaii de dimensiuni mari, cu o atenie deosebit asupra impactului instalaiei, indiferent crui tip aparin instalaiile. Nelund n considerare producia energiei termice din biomasa i dorind s se examineze toate opiunile tehnologice posibile n sectorul filierelor de biomasa, limitat la cele ce produc energie electric, n elaborarea Memoriului Tehnic SC ENERGOFOR SRL au analizat: - linia tehnologic - aspecte cu privire la producia de energie - disponibilitatea pe pia - costuri unitare Astfel n etapa de elaborare a proiectului tehnic a Centrale Termoelectrice pe biomasa n comuna Vantori, Jud Neamt s-au analizat mai multe alternative tehnologice de producere a energiei electrice din surse neconvenionale analizate i n literatura de specialitate: 32
1. instalatii mici pentru utilizatori civili (15-100 kWt) productia de energie: masini mici cu ciclu ORC sau motoare Stirlig; disponibilitatea pietei: nu exista; costuri instalatie: 10.000-20.000,00 Euro/kW.
2. instalatii 200kW-30MWt cu talas: - productia de energie: masini cu aburi, mai precis ORC (Turboden si similare); - disponibilitatea pietei: buna pentru vapori, mica pentru ORC - costuri instalatie: 4.000,00-5.000,00 Euro/kW
3. sisteme mari de cogenerare cu tala: - productie de energie: E.E. generalizata pentru uz industrial - disponibilitatea pietei: buna - costuri instalatie: 2.000-4.000,00 Euro/kw (instalatii traditionale ciclu Rankine) 4. grupuri electrogene cuplate cu gazificatoare cu tala: - productia de energie: scazuta (10-500 kW) - disponibilitatea pietei: slaba - costuri instalatie: 1.000-2.000,00 Euro/kW
5. grupuri electrogene alimentate cu combustibili lichizi regenerativi - productie de energie: nu 33
- disponibilitatea pietei: mica - costuri instalatie: 0,5 1,00 Euro / kW. Pentru o analiza mai amnunit s-au luat n toate posibilelor filiere de conversie energetica din punct de vedere a compoziiei biomasei, astfel: - ulei vegetal i grasimi animale - gazificare - biogaz - combustie Mai detaliat: 1. Ulei vegetal i grsimi animale: 1.1 filiera: de la instalaiile refcute sau pe lng cele existente; 1.2 dimensiune: de la 5 la 20 MW 1.3 conversia energetica: stoarcere - motor diesel 2. gazificare: 2.1 filiera: de la societti mici sau zone rezideniale 2.2 dimensiune: < 0,5 MW 2.3 conversia energetica: gazificatoare mici si foarte mici (de tip Ankur, Bio&Watt, etc.) 3. Biogaz 3.1 filiera: culturi energetice, fermentaie, rampe de gunoi 3.2 dimensiune: 1 MW
34
3.3 conversia energetica: motoare cu gaz, turbine adaptate pe gaz 4. Combustie: 4.1 filiera: tala/lemn/paie/pelet cazan/turbovap. 4.2 dimensiune: 5-20 MW 4.3 conversia energetica: recuperare cldur i/sau instalaie special Lund in considerare diferitele dimensiuni (mica/medie/mare) i costurile aferente de investiie i de funcionare, este posibil ca pentru fiecare alternativ s se evalueze valoarea facturat i plata celor trei tipuri de biomasa. Dar analiznd i posibilitile existente n zon sa ajuns la concluzia c nfiinarea unei- Centrale Termoelectrice pe biomasa ( resturi vegetale lemn) in comuna Vantori, Jud Neamt este cea mai bun alternativ
c) Optiunea tehnico-economic Pentru o analiz comparativ este necesar s se ia n considerare panorama tuturor posibilelor secenarii de conversie energetic.
SCENARIUL 1 - Centrala electrica n condensaie cu priz de 6 si 1,2 bar, la debitul iniial de biomas de 200 t/zi
35
Acest scenariu are la baza disponibilul de biomas de maximum 200 t/zi. Turbina este cu condensaie i dispune de priz reglabil de 1,2 bar pentru consum intern pentru degazor i usctorul de biomas i priz reglabil de 6 bar pentru furnizare de abur tehnologic catre S.C. SILVEX SRL, atunci cnd biomasa nu este umed n exces i nu este folosit usctorul de combustibil. Se remarc faptul c, n cazul funcionrii n cogenerare, prin extragere din priza de 1,2 bar utilizat n uscatorul turbinei, umiditatea maxima a biomasei redusa n uscator la debitul maxim de abur este de 42,99%. Ea scade n usctor la 35% corespunztor unei valori a puterii calorifice de 3000 kcal/kg , deci se poate calcula o reducere a umiditii n uscator cu 7,99%. Aceasta este si valoarea maxima de reducere a umiditii, corespunztor cantitii de abur care se poate extrage din priza de 1,2 bar. La nivelul centralei, studiul de prefezabilitate arat scderea puterii active la bornele generatorului, odata cu creterea umiditii combustibilului, pe baza debitului de abur de 1,2 bar extras i utilizat n usctorul de biomasa. De asemenea randamentul la Condensatie pura este de 20,1%, Cogenerare cu extragere abur de pe priza de 1,2 bar pentru servicii interne si uscare biomasa, fara extractie abur pe priza de 6 bar este de 55,5%, iar Cogenerare cu extragere maxima pe priza de 6 bar pentru S.C. SILVEX S.R.L. si restul de extractie pe priza de 1,2 bar este de 53,1%.
36
SCENARIUL 2 - Centrala electrica n cogenerare cu priza de 6 si 1,2 bar, la debitul de biomasa suplimentat la 268 t/zi Acest scenariu are la baza disponibilul de biomas de maximum 268 t/zi prin disponibilizarea cantitii de biomas de la S.C. SILVEX S.R.L. si asumarea angajamentelor de furnizarea a necesarului de energie termic prin abur tehnologic de 6 bar. Turbina este cu condensaie i dispune de priz reglabil de 6 bar si de 1,2 bar pentru consum intern pentru degazor. In acest caz, centrala poate fi exploatat n urmtoarele regimuri de funcionare, cu calculul de putere activ net produs i de putere termic, precum i a randamentului net. Astfel la Cogenerare cu extragere abur de pe priza de 1,2 bar pentru servicii interne si uscare biomasa, randamentul este de 53,5, iar la Cogenerare cu furnizarea energiei termice de 6 Gcal/h pentru S.C.SILVEX SRL i consum de abur pentru degazor i restul de abur disponibil n usctor din priza de 1,2 bar este de 71,7% . Randamentul este superior scenariului precedent dar pentru uscarea biomasei rmne o capacitate de abur de 1,2 bar doar pentru a micora umiditatea de la 47,22% la 35%, ceea ce reprezinta un dezavantaj, doarece este putin credibil ca umiditatea maxim a biomasei s fie de doar 47,22%.
37
SCENARIUL 3 - Centrala electric in contrapresiune cu priza de 6 bar, la debitul initial de biomasa de 200 t/zi
Acest scenariu are la baza disponibilul de biomas de maximum 200 t/zi. Turbina este cu contrapresiune i presupune utilizarea aburului de 1,2 bar ieit din turbina cu abur pentru degazor i usctorul de biomasa cu aer cald. Exista n acest caz un debit de abur disponibil care poate fi extras de pe priza de 6 bar i livrat ctre S.C.SILVEX S.R.L., dar nu acoper integral necesarul de 6 Gcal/h. Furnizarea de energie termic integral catre S.C.SILVEX S.R.L. poate fi fcut numai n situaiile cnd umiditatea biomasei este n limitele acceptate de ctre cazanul de abur i nu se mai utilizeaz la capacitate usctorul de combustibil. Acest caz este greu de previzionat i pot exista fluctuaii importante n furnizarea cu energie termic. Puterea electric produs este n funcie de consumul termic de pe ieirea turbinei i de pe priza de 6 bar i este dificil de previzionat cantitatea produs, cu influene negative privind dezechilibrele produse pe piaa de energie electric. In acest caz, centrala poate fi exploatat n urmtoarele regimuri de funcionare, cu calculul de putere activ net produs i de putere termic, precum i a randamentului net. Astfel la Cogenerare cu extragere abur de pe priza de 1,2 bar pentru servicii interne si uscare biomasa, randamentul este de 70,5, iar la 38
Cogenerare cu furnizarea energiei termice de 6 Gcal/h pentru S.C.SILVEX SRL i consum de abur pentru degazor i restul de abur disponibil n usctor din priza de 1,2 bar este de 68,8%. In primul caz, umiditatea biomasei poate scdea de la valoarea de 71,4 la 35%, n cel de-al doilea se poate reduce doar de la 54,73% la 35%. SCENARIUL 4 - Centrala electric n contrapresiune cu priza de 6 bar, la debitul mrit de biomasa de 268 t/zi Acest scenariu are la baza disponibilul de biomas de 268 t/zi prin disponibilizarea cantitii de biomas de ctre S.C. SILVEX S.R.L. i asumarea angajamentului de furnizarea a necesarului de energie termic prin abur tehnologic de 6 bar. Turbina este cu contrapresiune i dispune de priza de abur de 6 bar care va functiona la capacitate . Disponibilul de abur de 1,2 bar poate fi utilizat n degazor i n usctor. Puterea electric produs este n funcie de consumul termic de pe ieirea turbinei i de pe priza de 6 bar; orice variate de debit de abur consumat va avea impact n valoarea absolut a energiei electrice produse. Din acest motiv este dificil de previzionat cantitatea de energie electric la bornele generatorului, cu influene negative privind dezechilibrele produse pe piaa de energie electric.
39
SCENARIUL RECOMANDAT Ca tip constructiv, turbinele cu condensaie sunt mai recomandate pentru acest tip de centrale, pentru c producerea energiei electrice nu este limitat de necesarul de energie termic existent. Consumul intern de agent termic pentru uscare nu este constant i depinde, n mare msur, de umiditatea biomasei la livrare, fapt care este destul de dificil de previzionat. In plus, producerea de energie electric este activitatea care conduce procesul i primeaz, nainte de furnizarea energiei termice , care are caracter opional i ocazional, n funcie de umiditatea biomasei i numai dac este eligibil din punct de vedere financiar, n cazul furnizrii de energie termic sub form de abur ctre teri. Consumul de abur de 6 bar de ctre S.C. SILVEX SRL nu poate fi considerat sigur i nici continuu, depinznd n mare msura de la zi la noapte, de gradul de ncrcare i tipul de activitate desfurat. Ca urmare, nu se poate vorbi de un consum constant de energie termic, care s aib o pondere mai accentuat dect producerea de energie electric. Activitatea de baza, a centralei, n sine este una de producere preponderenta a energiei electrice. Ponderea energiei termice ca importan este una secundar i nu poate restriciona sau condiiona n vreun fel activitatea principal de producere a energiei electrice.
40
Avnd n vedere argumentaiile tehnice i economice prezentate anterior ale scenariilor luate n consideraie, Studiul de Prefezabilitate i Memoriul Tehnic elaborat de SC ENERGOFOR SRL recomand scenariul centralei electrice cu turbin n condensaie cu prize reglabile de 6 bar si 1,2 bar, dimensionat la debitul iniial de biomas prognozat de 200 t/h scenariul 1.
2. PROCESE TEHNOLOGICE
2.1. Procese tehnologice de productie 2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor si echipamentelor necesare, flux tehnologic Investiia propus a se realiza are drept scop construirea unei Centrale Termoelectrice pe biomasa ( resturi vegetale lemn) in comuna Vantori, Jud Neamt Capacitatea centralei electrice va fi de 48.750 MW/an energie electric produs, din care 3.000 MW/an consumai de ctre instalaiile auxiliare, respectiv 45.750 MW/an energie net. Energia produs va avea o putere la livrare de 3000 MW net n reeaua de 220 kV, sau n reeaua de 20 kV. 41
Puterea termic a cazanului va fi de 20 MW. Prin realizarea investiiei se va furniza n reeaua naional de energie electric obinut prin utilizarea de combustibil biomas. De asemenea, prin utilizarea biomasei drept combustibil pentru producerea energiei electrice se va realiza o economie anual de 18.900 t petrol respectiv 22.200.000 mc gaz natural . Biomasa va proveni de la unitile de prelucrare a lemnului din zon i va fi constituit din deeuri care pn n prezent nu puteau fi utilizate drept materie prim i erau haldate constituind un potenial pericol pentru mediu i oameni. Suprafata terenului aferenta obiectivului propous este de 24 603 mp. Prin investiia propus, n cadrul incintei vor fi amplasate: depozit combustibil biomas central electric, transformatoare electrice, put forat existent pentru captarea apei, terenul nvecinndu-se cu rul Ozana, bazin vidanjabil pentru colectarea apelor uzate menajere, bazin pentru colectarea apelor pluviale Depozit combustibil biomas Beneficiarul va realiza dou hale, integral acoperite, pentru depozitarea combustibilului necesar funcionrii centralei electrice - biomas.
42
Central electric Instalaia pentru producerea energiei electrice prin arderea de biomasa, va fi alctuit din: sistem de ardere (cazan), sistem de recuperare termic, sistem de producere a energiei electrice, instalaii - accesorii, instalaie electric. Caracteristici tehnice ale instalaiei: Energie potenial util 23.800 (kW) Energie potenial in cmin 29.000 (kW)
Caracteristicile procesului de ardere a biomasei: Debit (consum) orar al combustibil 8.400 Kg/h sau 63.000 t/an Putere caloric combustibil (biomas: 30% coaj, 3.000 Kcal/Kg 30% rumegu, 40% deeuri lemnoase) Umiditate combustibil 35% Ventilator cu aer pentru ardere: debit/cantitate 61.000 Nmc/h Funcionare: ore maxime de funcionare/an 7.500 ore/an Performane energetice n timpul funcionrii cu sarcin nominal: Producie de energie electric 6.000 kW/an 43
Puterea electric absorbit de instalaia auxiliar 400 kW Producie de energie electric net 5.600 kW/an Caracteristicile constructiilor existente 1) Magazie Sc=54.0mp 2) Cabina poarta Sc= 9.0mp; 3) Magazie materiale Sd=176.0mp; 4) Atelier mecanic Sc=289,0mp; 5) Magazie materiale Sc=197mp; 6) Magazie S=28.0mp; 7) Sopron S= 609mp; 8) Hala gatere Sc= 722mp; 9) Centrala termica Sc= 163mp; 10) Uscator cherestea Sc=126mp 11) Hala metalica Sc= 1007.0mp Stotal construita= 2605mp
P.O.T.existent =10.58% C.U.T.existent =0.1 Caracteristicile constructiilor propuse Functiunea: 1. Cladire comanda tehnologica: 44
Dimensiunile maxime la teren: : Regim de inaltime: P+1; A construita A desfasurata Hmax coama Cota 0.00 = 413.0 mp; = 826.0 mp;
20.50m/ 19.00m;
= +7.18 m, (fata de cota +0.00);
Hmin streasina = +5.28 m. (fata de cota +0.00); = 454.70 m ;
Constructia proiectata se incadreaza la CATEGORIA D DE IMPORTANTA (conform HGR nr. 766/1997) si la CLASA a III-a DE IMPORTANTA (conform Normativului P100/92), gradul II de rezistenta la foc. 2. Depozit de biomasa 1 + uscator; Dimensiunile maxime la teren: : 43.80/21.50; Regim de inaltime: P; H min. streasina H max. Coama A construita A desfasurata Cota 0.00 = +9.95m; (fata de cota +0.00); = +12.01m (fata de cota +0.00); = 1106.0 mp; = 1106.0 mp; = 454.70m ;
45
3. Turn de racire: Hmax=5.05m, 4. Cazan abur: Hmax=23.20m 5. Buncar biomasa: Hmax=5.05m 6. Ciclon fum: Hmax=15.64m 7. Cos de fum: Hmax=24.98m Constructia proiectata se incadreaza la CATEGORIA D DE IMPORTANTA (conform HGR nr. 766/1997) si la CLASA a III-a DE IMPORTANTA (conform Normativului P100/92), gradul II de rezistenta la foc Profilul si capacitatile de productie In acest caz, centrala poate fi exploatata in regim de condensatie, cu calculul de putere activa neta produsa si de putere termica, precum si a randamentului net, estimat, al centralei:
Nr. crt. Biomasa 1 Debit zilnic de biomasa 2 Debit masic orar de biomasa 3 Putere calorifica inferioara de calcul 4 5 Continut de nisip 6 Punctul de inmuiere al cenusei 7 Flux de energie termica continuta de biomasa Cazan de abur 8 Fluxul de energie termica al aburului la iesirea din
U.M. t/zi t/h kcal/kg kJ/kg %vol C MW U.M. MW
Valoare 200 8,3 2954 12365 <1 >1100 28,624 Valoare 25,189 46
9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
22
cazan Presiunea aburului viu Debitul procentual al purjei cazanului de abur Turbina de abur Debitul de abur viu la intrarea in turbina Temperatura abur viu la intrarea in turbina Presiunea abur viu la intrarea in turbina Temperatura aburului la iesirea din turbina Temperatura apei de alientare Presiunea aburului extras prin priza turbinei Consum specific de caldura pentru bateriile de uscatoare Debitul maxim de abur care se poate extrage pe priza turbinei Presiunea aburului la iesirea din turbina Randamentul mecanic al turbinei Randamentul electric al generatorului
Puterea electrica bruta
bar t/h % U.M. t/h C bar C C bar kW/kg t/h bara % %

MW
64 26,8 3 Valoare 26,8 484,0 63,7 35,23 105,00 1,2 2,24 19,9 0,057 98 99
5,890
23
24
Servicii interne electrice (racire cu radiatoare)

Putere electrica neta furnizata in sistem
kW
MW
664
5,226
25 26 27 28 29 30 31
Putere termica furnizata in cogenerare prin prizele turbinei Randament brut in cogenerare Randament net in cogenerare Condensator Fluxul termic al aburului cedat in condensator -in regim de cogenerare Randamentul condensatorului Apa de racire ( in cazul existentei turnului de racire ca echipament) Fluxul termic preluat de apa de racire Presiune apa de racire
kW % % MW % MW bar 47
0 20,6 18,3 18,003 99 18,185 1,5
32 33 34 35
Temperatura retur apa de racire Temperatura tur apa de racire Debit apa de racire Debitul evaporat de apa de racire in cazul racirii cu turn clasic de racire, in cazul functionarii in cogenerare
C C m3/h t/h
20 28 1956,6 24,1
Capacitatea centralei este: Cproiectat = 48.750 MW/an la o cantitate de biomas consumat de 67.500 t/an biomas cu puterea caloric de 3.000 Kcal/Kg. Program de lucru: 24 ore/zi, 7 zile/sptman, 12 luni/an.
Descrierea
instalatiei
si
fluxurilor
tehnologice
existente
pe
amplasament in prezent se prelucreaza lemn fluxul de productie implicand gatere si circulare de taiat.Deseurile din lemn vor fi utilizate drept combustibil la noua centrala electrica
Descrierea proceselor de productie ale proiectului propus ,in functie de specificul investitiei
Sistem constructiv: buncr alimentare cu biomas - fundaii continui i radier general, structur din diafragme din beton armat la subsol i structur metalic la parter, arpant metalic, invelitoare din tabl cutat emailat; 48
cazan de ardere alimentat cu biomas - utilaj montat pe fundaii izolate din beton armat, structur metalic de susinere utilaj, pasarele i scri metalice de acces; modul de producere abur - fundaii izolate din beton armat, structur metalic de susinere utilaj; modul de convertire abur - fundaii izolate din beton armat, structur metalic de susinere utilaj; modul de recuperare abur - fundaii izolate din beton armat, structur metalic de susinere utilaj; modul de inclzire aer - fundaii izolate din beton armat, structur metalic de susinere utilaj; instalaie filtrare gaze arse: multiciclon, sistem de filtrare - fundaii izolate din beton armat, structur metalic de susinere utilaj; co de fum - fundaii continui din beton armat, structur metalic de susinere utilaj; cldire pentru turbin i camer de comand - fundaii izolate din beton armat, structur metalic, arpant metalic, tmplrie metalic, nchideri din panouri de tabl cutat cu termoizolaie, nvelitoare din panouri de tabl cutat cu termoizolaie; cldire pompe - fundaii izolate din beton armat, structur metalic, arpant metalic, tmplrie metalic, nchideri din panouri de tabl cutat cu termoizolaie, nvelitoare din panouri de tabl cutat cu termoizolaie; 49
turn de rcire cu ap cu rol de schimbtor de cldur - fundaii continui din beton armat, structur din beton armat pentru susinere utilaje.
Sistem de ardere Biomasa va fi ncrcat n buncrul de alimentare al cuptorului. Printr-un sistem de transport cu band transportoare cu raclei materialul va fi n trimis la cazanul de ardere. Cazanul este conceput pentru producerea de abur la presiune i temperatur ridicat, folosind drept combusibil deeuri de lemn (biomas). Este prevzut o plnie de ncrcare, cu un dozator, necesar pentru dozarea cantitii de combustibil introdus n cazan, conform specificaiilor tehnice ale instalaiei. La baza plniei este prevzut un sertar de alimentare care, prin intermediul unui piston, mpinge materialul pe grilajul tip Detroit - stocker al camerei de ardere a cazanului, unde are loc arderea combustibilului. Grilajul este mobil, nclinat, alctuit din grupe de elemente mobile i fixe alternante, cu bare, realizate din oel refractar. Suprafaa grilajului va fi mprit n trei pri: prima de uscare, a doua de ardere, a treia de descrcare a cenuei. Micarea grilajului va fi realizat prin intermediul a trei cilindri hidraulici comandai de o central hidraulic (care va comanda i pistonul sertarului de alimentare). Cazanul utilizat va fi alctuit din: supranclzitor al primului nivel rcitor cu injecie cu supap de reglare 50
supranclzitor al nivelului II zona de evaporare a cazanului, cu vehiculare natural, cu camer radiant i camer de convecie, alctuit din dou corpuri cilindrice, cu diametre diferite, dar cu aceeai lungime. In corpul cu diametru mare are loc separarea amestecului ap/vapori. Corpul inferior, cu diametru mai mic, permite vehicularea apei in interiorul cazanului. Aceast parte a generatorului a fost studiat cu o deosebit atenie pentru a nu exista zone de suprainclzire i pentru ca partea de evaporare s se gseasc in perfect corelare cu alimentarea, situat in zonele mai reci. Raporturile de circulare sunt diferite i multiple, dar in fiecare caz sunt meninute foarte ridicate. S-a prevzut o camer de ardere cu izolaie mixt: crmid refractar i panouri evaporatoare de evi: aceast soluie a fost aleas pentru a menine o valoare ridicat a radianei, care garanteaz o durabilitate mare a masei refractare. Amintim c o camer izolat doar cu tuburi evaporatoare este prea rece i nu permite o ardere complet a produselor prevzute i in conformitate cu legile in vigoare. Pentru izolarea termic a cuptorului, in vederea reducerii pan la valori neglijabile a pierderilor de cldur spre exterior se va folosi cptueal din crmid refractar la interior. Partea exterioar a cazanului va fi format din panouri de evi din oel special (de cazan), urmate de un strat de pilitur din tabl de oel, apoi de panouri sandwich din tabl i vat mineral de inalt densitate. In acest mod se va forma o izolare foarte uoar (skin casing), de joas capacitate termic, capabil s realizeze dilatarea grupurilor de evi. Panourile de evi vor fi montate vertical i mandrinate cu colier 51
dublu, iar pereii verticali speciali cu colectori secundari orizontali formeaz ecrane de protecie anterioare i posterioare. Sistem de presurizare i inspectare: fiind vorba despre un cazan sub presiune, etaneitatea gazelor este incredinat procedurii de izolare menionat anterior (skincasing), realizat din tabl de oel de calitate, profilat corespunztor, alturat fascicolului de evi i dotat cu articulaii de dilatare. Accesul la fascicolul de evi cu convecie (schimb de cldur) se face prin uile de inspecie (manlocuri) solidare cu skin-casingul i uor de demontat. Uile conin material izolant extern, pentru a evita dispersia de cldur in exterior. Instrumente i dispozitive de siguran ale cuptorului: pompe de incrcare nivelmetru supape de siguran intreruptor cu butone de reglare i de blocare manometru grup de descrcare. Sub grilaj i la captul acestuia se afl un sistem de colectare umed a cenuii, dup care cenua este preluat de un transportor tip ER - TKK 800 i transportat la punctul de colectare, unde este incrcat in recipiente metalice. Deasupra grilajului este prevzut o structur care garanteaz o ardere corect a combustibilului, iar n partea de sus a tavanului se afl o deschiztur prin care trec produsele rezultate n urma arderii. In scopul curirii, cazanul va fi prevzut cu sufltori din eav i sisteme de vibrare 52
difereniate, conform cu structura diferitelor module care o alctuiesc. Aerul de combustie se imparte in aer primar i aer secundar: primul este introdus sub grilaj i este dozat de-a lungul acestuia, in timp ce al doilea intr pe deasupra grilajului, pentru a oxida gazele volatile care se degaj in timpul arderii i pentru completarea arderii. Cu scopul de a reduce emisia de NOx n atmosfer se vor lua urmtoarele msuri: se ncarc cuptorul cu cantiti mici de combustibil, pentru a reduce temperatura in funcionare, se recircul o parte din aburul prelevat in zona evaporativ ~ 400 0C, care apoi va fi amestecat cu aerul din exterior, cu scopul de a obine un amestec cu o temperatur de 200 - 2500C, capabil s rceasc grilajul, s reduc excesul de aer, s mbunteasc arderea, n timp ce aerul cu temperatur nalt pornete uscarea i distilarea biomasei chiar de la partea de nceput a grilajului. Sistem de recuperare termic Recuperarea aburului produs prin ardere are loc prin intermediul unui generator de abur. Datele de proiectare corespunztoare schimbului termic sunt urmtoarele: abur intrare: 1.000 0C abur ieire: 320 0C abur saturat: Tabur 270 0C; Pabur 55 bar; Qabur 8,3 kg/s; 53
abur suprainclzit: Tabur 450 0C; Pabur 51 bar; Qabur 8,3 kg/s. In scopul de a mbunti randamentul termic al ciclului se introduce, dup generatorul de abur, un economizor abur/ap, n care se recupereaz o parte din cldura coninut n aburii nc calzi. Aceast cldur este cedat apei la ieirea din degazor. Economizorul este de tip vertical, cu evi verticale i colectori de distribuie. Apa de la ieirea din degazor va fi prenclzit n economizor, pentru ca apoi s intre n corpurile de evaporare. Este prevzut o supap de echilibrare i recirculare in degazor. Date tehnice de proiectare a degazorului: - Abur: Tintrare 320 0C; Tieire 160 0C; Qabur 47.300 kg/h; - Ap: Tintrare 110 0C; Tieire 180 0C; Qabur 32.000 kg/h. Prezena economizorului care coboar temperatura aburilor la mai puin de 1600 permite aplicarea celor mai bune tehnologii disponibile fr dificulti stucturale. In degazor are loc amestecarea apei din reeaua de alimentare, dup tratarea acesteia, cu condensul provenit de la turbina de abur, dup condensarea prealabil cu ajutorul unui condensator, drenrile de linie i returul din instalaie. La ieirea din degazor apa va avea T = 110 0C, Q = 32.000 kg/h. Apa provenit din condensator are presiunea p = 0,07 bar, iar apa provenit de la inclzitorul de aer are T = 105 0C, p = 3 bar.
54
Sistem de producere a energiei electrice Pentru producerea de energie electric este prevzut montarea unei turbine de tip Fincantiere i a unei supape by-pass, care permite pornirea automat a sistemului cat i o gestionare mai bun a eventualelor opriri ale turbinei. Caracteristicile turbinei sunt urmtoarele: rotorul este din oel forjat, compus din discuri paralele egal distanate intre ele, asamblate monobloc cu axul acestuia, i un compensator, cu scopul de a asigura echilibrul automat al forei aburului asupra paletelor in diferite situaii de funcionare, elicele (discurile) cu palete sunt construite din oel inalt aliat (cu crom), dimensionate astfel incat s reziste forelor centrifuge i a aburului, cu solicitri reduse i un profil astfel ales incat s asigure un randament ct mai ridicat, sistem de etanri tip labirint, uor inlocuibile, pentru a limita scprile de abur, cuzinei de lubrifiere cu ulei sub presiune, sistem de reglare al turbinei, de tip electrohidraulic care va permite supapei de reglare s ia poziii corespunztoare in funcie de presiunea uleiului de reglare, presiune care va fi modulat prin intermediul unui convertor electrohidraulic in mod proporional cu semnalele electrice de ieire dintr-un regulator electronic. Sistemul de reglare va conine un
55
regulator electronic pentru reglarea: vitezei de rotaie, presiunii aburului, sarcinii electrice i convertorilor electrohidraulici. La turbin va fi legat un alternator de 6 kV, prin intermediul unui reductor de vitez, capabil s obin un raport corect de reducere raportat la numrul optim de rotiri al turbinei i la viteza de sincronizare a generatorului. Generatorul va fi dotat cu un tablou de control pentru reglarea tensiunii, un redresor reglabil i o baterie tampon pentru efectuarea in mod automat a tuturor operaiilor de pornire i oprire a instalaiei. Energia electric produs va fi o parte utilizat de instalaiile auxiliare ale centralei electrice i o alt parte cedat reelei naionale de energie electric; este prevzut funcionarea in paralel cu reeaua naional. Generatorul electric va avea urmtoarele caracteristici tehnice principale: puterea activ msurat la borne, in flux continuu 6.000 kW frecvena 50 60 Hz clas de izolare F cu protecie impotriva umiditii tropicale form constructiv B3 clas de supra-temperatur B rcire autoventilat aer/ap grad de protecie IP 44 instrumente de msur i aparatur pentru executare in paralel a comenzii automate sau manuale 56
rezisten impotriva condensului. Generatorul va fi dotat cu box amortizoare i va fi montat pe cuzinei rabatabili cu inele de lubrifiere pe ulei, in labirint. Convertizorul de tensiune va primi semnalele de curent electric de la dinamul auxiliar i tensiune de dou faze de la alternator, cu reglarea tensiunii intr-o valoare de 5% din tensiunea nominal. Generatorul va fi dotat cu instrumente de control i reglare a tensiunii, curentului de linie, frecvenei, temperaturii. Reductorul de vitez montat intre turbina cu abur i alternator va avea urmtoarele caracteristici principale: axe paralele, randament ridicat, funcionare fr ocuri (ciocniri), executare compact. Reductorul va fi legat la sistemul de lubrifiere cu ulei al turbinei. Atat pinionul cat i roata dinat vor fi realizate din oel carbon ce suport tratament termic corespunztor mrcii acestuia, iar carcasa sa va fi din construcie sudat sau turnat i va avea cel puin un plan de separaie (va fi dou buci). Etanrile axului vor fi de tip labirint metalic, capabile s previn in totalitate scurgerile de ulei. Pentru condensarea aburului descrcat in turbin s-a prevzut un condensator cu ap, de tip orizontal, construit in model fascicule de evi sudate i mandrinate la colector, recipientul fiind inchis la baz.Corpul cilindric va fi alctuit dintr-un colector distributor de diametru mare, dotat cu pasarele i tronsoane de serviciu. Schimbtorul, de tip orizontal, se sprijin pe o baz din profile metalice, pe care sunt montate instrumentele i accesoriile (termometre i manometre) din dotare.Instalaia va avea articulaiile antivibrante specifice pentru apa suprainclzit, adaptate pentru 57
a intrerupe transmiterea de zgomote i pentru absoria vibraiilor i vor fi de tip axial dotate cu pulverizator cu perei ondulai multiplu din oel inox cu prize planate din oel carbonic. Instalaii accesorii Sistem de tratare a apei industriale. Apa industrial utilizat pentru alimentarea centralei electrice, provenit din putul forat existent ce asigura alimentarea pentru platforma industriala existenta, trece prin deznisipator, apoi este dedurizat n staia de dedurizare de tip ASI 800 PVC DUPLEX, apoi trece prin cale dou trepte de osmoz . Prin staia de tratare a apei industriale este trecut i apa industrial care se recircul. Sistem evacuare gaze arse. Gazele arse rezultate de la cazan sunt evacuate in atmosfer numai dup trecerea printr-o instalaie de filtrare, alctuit dintr-un multiciclon (dotat cu recipient de colectare a pulberilor) i un sistem de filtrare ce garanteaz incadrarea emisiilor in limitele maxime admise de legislaia in vigoare. Instalaia de filtrare are o eficien minim de 85%. Pentru combaterea componentelor acide prezente in gazele de ardere, este prevzut un sistem de injecie de var, alctuit dintr-un sistem de colectare a produselor derivate (V = 2 mc), microdozator var, vibrator i motor pentru injectarea varului. Evacuarea gazelor arse in atmosfer, dup filtrare i tratare, se realizeaz prin intermediul unui co de fum cu H = 24,982 m i diametrul = 1,75 m. Sistem monitorizare emisii.
58
Pentru monitorizarea continu a emisiilor de poluani in atmosfer, instalaia va fi dotat cu un sistem de prelevare a gazelor i de analiz a valorilor emisiilor de poluani in atmosfer, precum i de comparare cu limitele maxime admise. Se vor monitoriza urmtorii parametri: oxigen (O2) monoxid de carbon (CO) oxizi de azot (NO + NO2 = NOX) exprimai ca NO2 dioxid de sulf (SO2) pulberi (A) temperatur (T0). Prelevarea probelor se va realiza cu ajutorul unei sonde, iar transportul probelor la sistemul unde se realizeaz analiza se va realiza prin intermediul unei linii care va inclzit, pentru a pstra eantionul prelevat la o temperatur constant, mai mare decat temperatura exterioar (punctul de rou), pentru a evita condensarea i a fi msurat in mod corespunztor, fr pierderi semnificative. Pentru msurare se vor utiliza analizatori cu urmtoarele principii de msurare: senzor de oxid de zirconiu pentru msurarea O2 senzor cu infrarou pentru msurarea CO, SO2 covertor catalitic la temperatur inalt pentru conversia din NO2 in NO, in acest mod fiind posibil analiza exclusiv a lui NO (indicat ca NOx)
59
care va putea fi exprimat in NO2 echivalent, folosind un factor multiplicativ fix. Msurarea parametrilor complementari (pulberi i temperatur) vor fi realizate cu instrumente instalate direct in punctul de prelevare a probelor. Sistemul de monitorizare a emisiilor este alctuit din urmtoarele: subsistem de prelevare a eantionului de gaz, cu o sond de prelevare a eantionului de gaz capabil s acioneze la temperaturi de proces de pan la 6000C, subsistem de transport al eantionului de gaz (linie transport eantion de gaz, inclzit), subsistem de conversie din NO2 in NO, subsistem de condiionare a eantionului de gaz (rcitor de eantion gaz cu compresor i schimbtor de cldur), subsistemul de msurare a O2, cu analizator de oxigen extractiv, subsistem de msurare a CO, NO, SO2 (analizator Siemens model Ultramat 23 cu afiaj electronic i sistem de calibrare automat de la 0), subsistem de msurare a pulberilor cu analizator de praf model EP-1000, subsistem de msurare a temperaturii, cu: subsistem de retransmisie, subsistem de semnalizare a anomaliilor, subsistem de primire i prelucrare date (software). Sistemul software efectueaz:
60
analiza i afiarea valorilor medii semiorare, orare, zilnice, la 48 de ore, sptmanale, lunare, anuale alarmarea operatorului in cazul inregistrrii de depiri la unii parametri msurai arhivarea datelor, cu posibilitatea afirii acestora atunci cand este necesar imprimarea datelor dorite. Comand i supraveghere Instalaia este prevzut cu un sistem de comand i supraveghere care s asigure funcionare automat i un grad ridicat de siguran. Faza de pornire i preinclzire este automatizat, inand cont de gradientele de urcare a temperaturii in cuptor. Sistemul va supraveghea i comanda: alimentarea cu combustibil, grilajul cuptorului, cuptorul, condensatorul, degazorul, turbina, sistemul de tratare a apei industriale, reeaua de abur, reeaua de condens, sistemul de producere i tratare a aburului, sistemul electric, sistemul antiincendiu. Se asigur coordonarea funcionrii fiecrui modul din instalaie in funcie de funcionarea celorlalte module i de performanele instalaiei. Sistemul asigur comanda i supravegherea funcionrii instalaiei in funcie de incrctura de biomas care intr in cuptor i asigur dozarea aerului de combustie necesar.
61
Pentru turbin este prevzut un sistem Woodward pentru gestiunea automat a acesteia. Sistemul are scopul de a reduce oscilaiile in producia electric, optimizand funcionarea prilor componente. Ineria termic la arderea biomasei este foarte ridicat i de aceea este necesar prevederea unor corectri continui i anticipri a incrcturii. In timpul fazei de pornire automat acioneaz supapa de by-pass i numai la atingerea parametrilor prevzui de turbin - se efectueaz intre timp o verificare general - se trece la pornirea acesteia. Parametrii de funcionare a turbinei sunt prelevai in timp real, pentru a se putea interveni in cazul apariiei unei defeciuni sau in caz de comportament necorespunztor, asigurand astfel funcionarea in condiii de siguran. Sistemul de comand i supraveghere va fi amplasat in camera de control. Pentru comunicarea cu operatorul, sistemul va avea un calculator pe care va fi instalat software-ul necesar i o reea de comunicare ETHERNET, de tip industrial, cu cablu tip coaxial. Software-ul va oferi operatorului urmtoarele funcii: funcii de afiare pentru observarea procesrii funcii de operare pentru conducerea procesrii funcii de culegere a informaiilor funcii de arhivare a datelor funcii aritmetice speciale pentru optimizarea procesului 62
Astfel operatorul va putea supraveghea instalaia, cunoscand toi parametrii funcionali i interveni rapid i eficient, atunci cand este cazul. Sistemul asigur funcionarea automat a centralei termice, iar la detectarea unei anomalii in funcionare sau la depirea valorilor maxime admisibile la parametrii monitorizai (zgomot, poluani atmosferici) s fac coreciile necesare sau, dup caz, opreasc funcionarea centralei electrice. In afara operatorilor din incint, exploatarea instalaiilor i supravegherea acestora pe perioada de garanie se va realiza i de ctre unitatea care furnizeaz echipamentele (din Italia).
Sistem anti-incendiu Pentru prevenirea producerii incendiilor, centrala electric este dotat cu un sistem de detectare a incendiilor alctuit din: central anti-incendiu, care supravegheaz incinta, incint imprit in 4 zone de supraveghere detectoare optice de fum - dotate cu transmitor pe baz de impulsuri cu infrarou, accelerator de impulsuri in faza de detectare i receptor, izolate optic intre ele detectoare combinate, care au rezisten ridicat la interferene electromagnetice, umiditate i coroziune detectoare de gaz butoane manuale pentru alarma de incendiu siren alarm intern panouri alarm incendiu. 63
Intervenia in caz de incendiu se va face din reeaua de alimentare cu ap proprie i din bazinul tampon n care sunt colectate apele pluviale din incint. Instalaii de pompare ap In incint se afl un decantor ape pluviale, realizat din fundaie de beton armat, peste care se va realiza, din beton armat, structura necesar susinerii utilajelor cu care va fi echipat bazinul in vederea modernizrii i utilizrii ca bazin tampon (colectare ape pluviale de pe suprafaa depozitului combustibil biomas, recirculare ap industrial, rezerv pentru stingerea incendiilor) i bazin de ap cu rol de schimbtor de cldur. Din bazin apele vor fi preluate cu ajutorul a dou electropompe submersibile i recirculate in instalaie.
Sistemul de aer comprimat Sistemul de aer comprimat necesar pentru funcionarea instalaiei va fi furnizat premontat pe un schelet metalic i va cuprinde: compresor; recipient de stocare; evi, supape, reea de distribuie. Instalaie electric
64
Energia electric produs de generatorul instalaiei este trimis la grupul de transformatoare. Un transformator realizeaz ridicarea tensiunii de la 6 kVA la 110 kVA, pentru a trimite energia electric in reeaua energetic naional, iar al doilea transformator realizeaz coborarea tensiunii dela 6 kVA la 400 kVA, pentru a asigura energie electric instalaiilor auxiliare ale centralei termice. Tabloul de sincronizare al generatorului este dotat cu toate aparatele de msur i protecie necesare. Printre cele mai importante sunt: regulatorul de tensiune, regulatorul de frecven, regulatorul factorului de putere cos , dispozitiv de sincronizare cu reea paralel. Seciunea de joas tensiune. In aceast seciune avem liniile de transport a energiei electrice de joas tensiune i dispozitivele de control aferente, respectiv tablouri electrice cu diferite roluri funcionale, dintre care cele mai importante sunt: tabloul general care are in componen intreruptoarele de alimentare a tuturor tablourilor diferitelor componente ale instalaiei; tabloul pentru alimentarea motoarelor componentelor auxiliare; tabloul pentru alimentarea elementelor de siguran ale instalaiei. Seciunea de inalt tensiune. In aceast seciune avem liniile de transport a energiei electrice de inalt tensiune i dispozitivele de control aferente, respectiv tablourile electrice pentru inalt tensiune 110 kV care cuprind: intreruptoare; 65
dispozitive de msur i protecie pentru circuitele de inalt tensiune. In aceast zon avem urmtoarele celule: celula alternatorului; celula de msurare a alternatorului i de sosire a cablurilor din generator, dotate cu transformatori ampermetrici i voltmetrici. Instalaia de impmantare Pentru realizarea proteciei instalaiilor i a echipamentelor electrice se realizeaz o instalaie de impmantare. La aceeai instalaie se leag i cabina transformatoarelor. Se va monta i un grup electrogen, alimentat cu motorin, capabil s garanteze funcionarea centralei chiar i in caz de cdere de tensiune. Grupul electrogen este indispensabil nu doar pentru a garanta sigurana cuptorului de ardere a biomasei, dar i pentru a permite funcionarea corect a intregului sistem pan la epuizarea combustibilului prezent in interiorul cuptorului.
Transformatoare electrice Se vor monta dou transformatoare trifazice, pe baz de ulei sintetic, din care unul ridictor de tensiune, in vederea livrrii in reeaua electric naional i unul cobortor de tensiune, pentru deservirea instalaiilor auxiliare, cu urmtoarele caracteristici: Transformator 1 o Putere nominal 10 MVA 66
o Frecven 50 60 Hz o Tensiune primar 6 kV o Tensiune secundar 110 kV
Transformator 2 o Putere nominal 1 MVA o Frecven 50 60 Hz o Tensiune primar 6 kV o Tensiune secundar 400 V De asemenea este prevzut un tablou de refazare. Toate elementele de supraveghere sunt prevzute cu reglare direct i automat, realizat cu ajutorul unui calculator. Put forat Apa captat este trimis prin intermediul staiei de pompe i a reelei de alimentare cu ap, realizat din conduct PEHD Dn 32 mm, la Centrala electric i la birouri. Apa captat este folosit in scop tehnologic i menajer (grup sanitar). Pentru but unitatea se va aproviziona cu ap imbuteliat Bazine vidanjabile Pentru colectarea apelor uzate menajere rezultate de la grupul sanitar de la camera de comand, se va monta un bazin vidanjabil impermeabil, procurate din Italia, realizate din material plastic, cu V = 5 mc .
67
Flux tehnologic Combustibilul cu care funcioneaz centrala este biomasa, care se compune din coaj - 30%, rumegu - 30% i deeuri din lemn - 40% (putere caloric de 3.000 kcal/kg). Biomasa va fi depozitat in depozitele proiectate aferent. Biomasa se va aduce cu o vol la buncrul centralei. Printr-un sistem de transport cu band transportoare cu raclei materialul va fi in trimis la cazanul de ardere. Este prevzut o plnie de incrcare, cu un dozator, pentru dozarea cantitii de combustibil introdus in cazan. La baza palniei este prevzut un sertar de alimentare care, prin intermediul unui piston, impinge biomasa pe grilajul camerei de ardere a cazanului, unde are loc arderea combustibilului.
68
Principial, schema procesului intr-o centrala electrica pe biomasa poate fi sintetizata in schita de mai jos:
69
1. Circuitul apei de adaos, din faza de colectare i pn in stadiul introducerii in degazor, in vederea completarii pierderilor tehnologice.. Apa bruta captata parcurge deznisipatorul,staia de dedurizare , prin care parametrii chimici sunt finisati pana la obtinerea apei dedurizate utilizate in circuitul de racire si a apei demineralizate utilizate in cazan. Stocarea se face in rezervoare speciale destinate apa dedurizata si apa demineralizata, separat, din care, prin sisteme de pompare are loc introducerea apei de adaos in circuitele mai sus mentionate, in vederea completarii pierderilor tehnologice specifice acestui proces (purje continui si periodice, neetanseitati, nerecuperarea condensului agentului termic de incalzire furnizat, etc). Tot aici trebuie inclus si racordarea la apa menajera (in caz ca exista retea de apa potabila).
2. Circuitul combustibilului (in acest caz- biomasa), din faza de descarcare din camion si pana in momentul introducerii in stadiul uscat in cazan si a initierii fazei de combustie. Biomasa urmeaza sa fie adusa in camioane si descarcata in spatiile special amenajate in acest sens depozitul de combustibil. In cazul in care umiditatea biomasei depaseste valoarea maxima admisa pentru introducere in cazan, este necesara initierea unui proces de uscare, activitate care poate fi desfasurat atat intern sau externalizata catre o companie terta, specializata in acest sens . Deasemeni, 70
biomasa va suferi si un proces de macinare in urma caruia dimensiunile finale vor fi sub cele maxime stipulate de catre producatorul cazanului de abur, la intrarea in boiler. Odata introdusa in cazan, se initiaza procesul de ardere a biomasei, in urma caruia are loc degajarea de caldura si preluarea acesteia de catre fluidul principal, in vederea cresterii potentialului termic (presiune, temperatura).
3. Circuitul apa-abur (fluxul principal), desfasurat in circuit inchis, pe baza tranformarii fazei lichide (introduse in cazan din degazor prin intermediul pompelor de alimentare) in stare de abur saturat si, ulterior, abur viu, in urma parcurgerii traseelor sub presiune ale generatorului de abur, respectiv economizor, vaporizator si supraincalzitor. La iesirea din cazan, pe baza caldurii transferate din arderea biomasei, agentul este sub forma de abur viu cu parametrii inalti, care se destinde ulterior in turbina cu abur pana aproape de saturatie, corespunzator presiunii din condensator. In urma acestui proces, energia termica cedata prin destinderea aburului viu in turbina cu abur este transformata in energie mecanica, utilizata pentru antrenarea generatorului electric. In mod normal, in turbina de abur are loc extragerea unui flux de abur (de parametri termici redusi) pentru alimentarea cu energie termica si utilizarea intr-un mod superior a potentialului termic (producerea in cogenerare a energiei electrice si termice, cu efect in cresterea eficientei termice). La iesirea din turbina cu abur, aburul saturat este condensat in condensatorul de abur prin interventia agentului de racire, iar condensul 71
principal parcurge traseul retur, pentru intregirea circuitului, dintre condensator si degazor, prin intermediul pompelor de condens principal. 4. Circuitul energiei electrice produse produsa de generatorul electric: parte din energie este consumata intern, in vederea asigurarii serviciilor electrice interne in vederea alimentarii consumatorilor necesari, parte este exportata in Sistemul Energetic National, dupa cresterea nivelului tensiunii in transformatorul ridicator.
5. Circuitul de evacuare al deseurilor rezultate in urma arderii - In urma procesului de ardere rezulta cenusa in diferite stadii granulometrice; cea grosiera este colectata in partea de jos si stocata in containere speciale, iar cea mai fina (cenusa zburatoare) este separata din gazele de ardere prin sisteme speciale de curatare si colectata in vederea transportului. Gazele de ardere curate sunt evacuate la cos, pe baza tirajului realizat de ventilatoarele de gaze de ardere. 6. Circuitul de tratare si evacuare a apelor uzate apa industrial utilizat pentru alimentarea centralei electrice, provine de la captarea din din subteran prin put forat, trece prin deznisipator, apoi este dedurizat n staia de dedurizare de tip ASI 800 PVC DUPLEX, apoi trece prin cale dou trepte de osmoz .
72
Apele uzate, rezultate in procesul tehnologic (purjare continua si/sau intermitenta a cazanului de abur in vederea mentinerii in limitele admisibile a parametrilor chimici, spalarile acide/bazice ale filtrelor din statia de tratare a apei apei realizate in cadrul proceselor de regenerare, canalizarile pluviale, menajere, etc) trebuiesc colectate si supuse unui proces de epurare inainte de a fi deversate in emisar, in vederea prevenirii poluarii mediului ambiant. Principalele procese se refera la decantare a apei, separare si filtrare mecanica. Apele rezultate in urma spalarilor acide sau alcaline la instalatiile de tratare apa sunt neutralizate, inainte de deversare, urmarindu-se mentinerea PH-ului in limite admisibile iar precipitatii rezultati in urma spalarii filtrelor si in urma neutralizarii sunt captati in separatorul de namol din statia de preepuarea, inainte de deversarea in bazinul vidanjabil Capacitatea centralei este: Cproiectat = 48.750 MW/an la o cantitate de biomas consumat de 67.500 t/an biomas cu puterea caloric de 3.000 Kcal/Kg. Program de lucru: 24 ore/zi, 7 zile/sptman, 12 luni/an.
2.2. Bilan de materiale Sursa de biomasa materia prim, provine din dou parti: o parte este furnizata de ctre unitatea vecina de prelucrare a lemnului pentru obtinerea cherestelei, iar o a doua parte provine din tierile proaspete i curarea 73
pdurile din zon . Cantitatea total de biomas disponibil n zon, care poate fi folosit ca i combustibil ntr-o central electric este de aproximativ 150...200 t/h. Din activitatea local de prelucrare i curare a fondului forestier rezult urmatoarele tipuri de deeuri, n compoziia procentuala specificata mai jos ; Coaja de copac aproximativ 15% din total biomasa rezultat din procesul de curare a trunchiurilor de copaci, cu dimensiunea medie situat n intervalul 20...80 mm. Procentual, este acceptat ca 95% din coninutul total de coaj are dimensiuni sub 95 mm, iar dimensiunea maxim este de 350 mm; Rumegu aproximativ 15% din total biomasa rezultat din procesul de tiere/ debitare a trunchiurilor de copaci; procentual este acceptat ca 98% din continutul total de rumegu are dimensiuni peste 1 mm si 95% are dimensiuni sub 25 mm; Toctur aproximativ 40% din total biomasa - rezultate din procesul de prelucrare a trunchiurilor de copaci, respectiv vrfuri, crengi, cioturi, rdcini, cu dimensiunea medie situate n intervalul 20...80 mm, iar dimensiunea maxim nu depete 350 mm. Reziduuri rezultate din activitatea de tiere a cherestelei aproximativ 30% din total biomas; dimensiunea medie a acestora este cuprins n intervalul 20...80 mm, iar dimensiunea maxima nu depaseste 350 mm. Centralizat bilanul de materiale se prezint astfel: 74
Nr.crt Denumire material Biomas Motorin
UM tone mc
Cantitate/an 67.500 t/an 1.200
Deeuri rezultate de la centrala termic: cenu, in cantitate de 1.890 t/an. In prezent in incint se afl o cantitate de cca. 8.000 t deeuri din lemn (biomas), ce va fi utilizat drept combustibil la centrala electric. Aceste deeuri au rmas in incint din perioada in care Fabrica de cherestea funciona. Mijloace auto: Dacie papuc - 1 buc. Vol - 1 buc. Ifron - 1 buc. Valorile limit ale parametrilor relevai (consum de ap i energie, poluani in aer i ap, generarea deeurilor) atini prin tehnicile propuse i prin cele mai bune tehnici disponibile sunt prezentate in Tabelul Tabelul nr. Parametru (unitatea de msur) Tehnici Valori limit Prin cele mai bune Conform celor mai bune practici de 75
alternative tehnici propuse de disponibile
titular 1 energie kW/an ap: - consum menajer: 50 l/pers Qzi max = 0,600 mc/zi - consum tehnologic: 5,6 l/s Qzi max = 580,608 mc/zi Combustibil: - motorin = 1.200 mc/an alimentare carburani cu canistrele de la staii PECO din zon deeu: - menajere = 1,0 mc/lun colectare selectiv i valorificare = 3.000 ..n echipamente cu randament optim instalaii sanitare moderne, in stare foarte bun de funcionare
mediu
echipamente cu randament optim instalaii sanitare moderne, in stare foarte bun funcionare de
alimentare carburani cu canistrele de la staii PECO din zon colectare selectiv i valorificare 76
cenu = 1.890 t/an
2.3. Activiti de dezafectare In principiu, prin amplasament, construcie i destinaie central de cogenerare este prevzut a fi doar bine ntreinut, eventual modernizat. n situaia n care va fi necesar dezafectarea se va ntocmi un Plan de Dezafectare n care vor fi descrise toate operaiunile necesare cu termene precise pe baza crora se va obine avizul de mediu pentru nceperea dezafectrii. In fond s-ar dezmembra echipamentele, instalatiile, utilajele cu scopul de a fi valorificate ca atare sau ca deeuri (metalice). Puin probabil ca i cldirile s se demoleze, mai degrab s-ar face o schimbare de destinaie. Dac acestea se demoleaz rezulta deeuri specifice din demolari i construcii, care urmeaz a fi valorificate/eliminate, dup caz. Orice substane/deeuri periculoase trebuie gestionate conform legislaiei specifice, operaiunile fiind finalizate prin valorificare/eliminare prin firme specializate i autorizate n domeniu. Este important de retinut faptul ca pe amplasament nu se va folosi azbest sau PCB.
77
3. DEEURI Deeurile rezultate din activitate sunt, n mare parte, derivate din camera de ardere i cenua provenit de la cazan i de la instalaiile de tratare fum. Din activitatea personalului care deservete centrala rezult deeuri municipale i ape uzate menajere. Toate deeurile sunt clasificate i gestionate conform legislaiei specifice. Societatea va introduce un plan de supraveghere pentru identificarea i stabilirea analitic a caracteristicilor chimico-fizice ale deeurilor produse, n scopul unei corecte clasificri a acestora. Managementul deseurilor produse pe amplasament este prezentat sintetic n urmtorul tabel:
Denumirea deseului *) Cantitatea prevazuta a fi generata Starea fizica (Solid-S, LichidL, Semisoli dSS) S Codul deseului *) Codul privind principala proprietate periculoasa **) Codul clasificar ii statistice ***) Managementul deseurilor - cantitatea prevazuta a fi generata (t/an) valorific eliminat ramasa ata a in stoc 0,3
Cenusi grele si scorie, altele decat cele de la pct. 19 01 11 Cenusi usoare altele decat cele de la pct. 19 01 13 Deseuri municipale amestecate
0,3
19 01 12
0,1
19 01 14
0,1
1,8
20 03 01
1,8
78
Namoluri din fosele septice 2,5 L 20 03 04 2,5
Deeuri tehnologice cenu, in cantitate de 1.890 t/an, care va fi colectat n recipieni metalici de dimensiunea unui container auto, respectiv n saci de plastic, apoi ncrcat n mijloace auto i transportat la beneficiari (staii de producere a mixturilor asfaltice, respectiv fabric de ciment, cu care unitatea are incheiat acorduri). Pentru funcionarea centralei electrice se va utiliza drept combustibil biomasa - deeuri din lemn - procurat de la unitile ce realizeaz prelucrarea lemnului in zon (in special de la prelucrarea primar, de unde rezult deeuri care nu pot fi utilizate drept combustibil in majoritatea centralelor termice existente) i de la depozitele de rumegu i coaj care sunt haldate in prezent. In prezent in incint se afl o cantitate de cca. 8.000 t deeuri din lemn (biomas), ce va fi utilizat drept combustibil la centrala electric. Deeurile menajere, in cantitate de 1 mc/lun vor fi colectate selectiv in pubele metalice sau de plastic, amplasate pe platform betonat, urmand a fi preluate de operatorul regional de gestionare a deseurilor din zon cu care societatea va avea un contract cu termene i clauze clare.
79
4. IMPACTUL POTENTIAL, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA
INFORMATII GENERALE DESPRE AMPLASAMENT

Pentru amplasarea centralei cu biomasa , terenul trebuie s corespund criteriilor privind asigurarea n mod optim a biomasei, a utilitilor, racordului electric (import/export), apei de adaos i identificarea unui potenial consumator de energie termic.
Amplasamentul centralei termoelectrice Centrala electrica de cogenerare pe biomasa va fi amplasata comuna Vanatori Neamt din judetul Neamt. Terenul de amplasament
80
are suprafata de 24.603 m2 (2,46 ha) si se afla in prezent in proprietatea beneficiarului investitiei, respectiv S.C. Silvex S.A. Comuna Vanatori Neamt este strabatuta de drumul national 15B Pascani Poiana Largului prin Targu Neamt, care intersecteaza drumul national 17B Bicaz-Valea Dornei. Situata la aproximativ 15 km de Targu Neamt, comuna Vanatori Neamt se afla intr-o zona bogata in paduri, avand in apropriere diferite exploatari forestiere care intretin si valorifica fondul forestier inconjurator. Situata intr-o zona de o frumusete a locurilor si a oamenilor deosebita, comuna cuprinde si satele inconjuratoare: Lunca, Nemtisor si Manastirea Neamt
Regimul juridic al terenului: terenul destinat construirii obiectivului Centrala electrica pe combustibil biomasa, este amplasat n intravilanul comunei Vanatori Neamt, judetul Neamt, proprietate particular conform Sentintei Civile nr. 1057 din 02 iunie 1998 cat si a Actului de
Dezmembrare nr.770 din 13.08.2009. - categoria de folosinta: curti-constructii - suprafata 24603 mp vecinti: la nord - drum satesc;
la est - Timisescu Gheorghe;teren liber de constructii la vest - Machidon Vasile- liber de constructii / drum acces;
81
la sud - Teren Consiliul local al Comuniei Vanatori Neamt; - accesul in incint se realizeaz pe latura de nord a proprietatii, din drumul satesc , Regimul tehnic: conform RLU, terenul se afl n UTR 5 zon locuinte, functiuni complementare si uniti industriale, depozite. suprafata terenului este de 24603 mp. - amplasamentul este cu constructii . - regimul de inaltime propus este de P, P+1. - se vor respecta distantele minime necesare, obligatorii fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei conf. Cod Civil precum i distantele minim necesare interventiilor n caz de incendiu.
82
83
Amplasarea centralei electrice pe biomasa pe acest teren prezint o serie de avantaje din punct de vedere a protectiei mediului i sntatea populaiei, subliniate n cele ce urmeaz: o Deschidere de aproximativ 250 m la drumul national drumul national 15B Pascani Poiana Largului prin Targu Neamt cu implicaii n asigurarea facil a transportului biomasei la central i a cenuei de la central spre spaiile special destinate; Nu este necesar construirea de drumuri de acces ctre incint deci nu se ocup alte terenuri. o Distana minim fa de S.C. SILVEX S.R.L. , ca furnizor parial de biomasa i potenial beneficiar de energie termic, care s-ar putea produce n cogenerare n centrala electric pe biomasa (una dintre laturile de delimitare a terenului de amplasament reprezint gardul societatii respective) constitue un mare avantaj din punct de vedere al proteciei mediului datorit limitrii emisiilor n atmosfer de la autovechiculele de transport marf;
Suprafaa de teren pe care urmeaz a fi realizat lucrarea de investiii totalizeaz o suprafata de 24.603 m2 (2,46 ha) i se afl n proprietatea S.C SILVEX S.R.L, beneficiarul viitoarelor lucrri de investii
84
4.1. Apa
4.1.1 Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului Proiectul este amplasat n satul Vanatori, comuna Vanatori Neamt la 30 km de municipiul Piatra Neam, , pe cursul rului Ozana.
Din punct de vedere regional, perimetrul se afla situat n zona de teras lunc a prului Ozana,
Datele hidrologice ale prului Ozana n zona amplasamentului sunt prezentate i n studiul hidrologic nr. 7948/10.06.2009 ntocmit de Directia Apelor Siret.
Apele subterane Apele subterane sunt cantonate n depozite nisipo-grezoase care au o
mare permeabilitate. Ca si o caracteristica aparte, aceste ape contin o cantitate redusa de saruri si sunt potabile. Atunci nsa cnd intra n contact direct cu argilele salifere devin clorurato-sodice, iar atunci cnd sunt cantonate n nisipuri si gresii friabile pot fi bicarbonatate calcice si magneziene. Alte tipuri de ape subterane sunt izvoarele subterane sarate ce apar la zi n apropierea statiunilor Baile Baltatesti si Baile Oglinzi, precum si n apropierea localitatii Vnatori. Aceste izvoare au, n general, debite mici si un grad de mineralizare ridicat. Apa acestor izvoare sarate a fost utilizata 85
empiric de catre localnici, nca cu mult timp n urma, n tratarea diferitelor boli, precum si la extragerea sarii prin fierbere (evaporare) si la conservarea alimentelor.
Reteaua hidrografica Reteaua hidrografica de suprafata apartine bazinelor Ozanei si Cracaului, afluenti pe dreapta ai Moldovei si Bistritei.
o
Ozana izvoraste din zona montana a flisului carpatic, de sub vrful Halauca (1530) si strabate depresiunea intramontana Pipirig, dupa care patrunde n depresiunea subcarpatica Ozana Topolita, traverseaza orasul Tg.Neamt si se varsa n rul Moldova, n aval de localitatea Timisesti. Ca afluenti n zona carpatica primeste prurile Secu, Domesnic si Dolhesti (pe dreapta) iar n Depresiunea Ozana - Topolita primeste ca afluent prul Nemtisor (pe stnga). Suprafata bazinului hidrografic este de 427 km2. n aria subcarpatica, debitul Ozanei scade considerabil datorita infiltrarii n aluviunile groase din albia acesteia. Din aceste ape de infiltratie sunt alimentate captarile din zona Timisesti Zvoronesti, pentru alimentarea cu apa a orasului Iasi.
86
4.1.2. Alimentarea cu apa 4.1.2.1. Sursa de captare Apa tehnologic de adaos este furnizata printr-o retea proiectata din PE-HD Dn 100 din rezervorul suprateran proiectat V=300mc printr-o statie de pompare compusa din 2 pompe cu Q=44mc/h si
H=40mCA(1activa+1rezerva) si se va deduriza prin trecerea acesteia prin staia de dedurizare de tip ASI 800 PVC DUPLEX, apoi prin cele 2 trepte de osmoz tip BW 80/14000 i BW 80/9000 i se va stoca n unul din cele dou rezervoare de stocare cu volum de 5 mc fiecare. Apa provine din putul forat existent Solutia de alimentare cu apa consta in: -realizarea unui racord din PE-HD Dn110mm Pn10bar intre Statia de pompare existenta si caminul de racord proiectat -realizarea unui camin de racord echipat cu 2 robinete Dn100 Pn10 bar si un apometru Dn 50mm, clasa de precizie C -realizarea unui racord din PE-HD Dn110mm;Pn 10bar intre caminul de racord si rezervorul de stocare apa V=300mc; -realizarea uneu statii de pompare echipate cu; 2 pompe de incendiu avand Q=20l/s si H=40mCA sanitare Q=12,1l/s si H=40Mca -realizarea unei retea de apa tehnologica +igienico-sanitare din PEHD si a unei retea de hidranti exteriori Alimentarea cu ap potabil 87 ; 2 pompe consum tehnologic+igienico-
Apa potabil pentru consumul angajailor mbuteliat- va fi asigurat de societate prin contract cu firm de livrare Consum n scopuri igienico sanitare. Necesarul specific de apa pentru satisfacerea nevoilor de sanitare ale personalului angajat, n numar de 12 persoane, rezulta conform STAS 1343/1-2006 i va fi asigurat de ctre societate , astfel: Norma de apa pentru un angajat este: qsp = 60 l/om/zi; Numar angajati: Ni = 12 persoane; Qzi.med = qsp N/1000 = 0,72 mc/zi Qzi.max = kzi qsp N/1000 = 0,86 mc/zi Rezerva pentru incendii Rezerva pentru incendii este asigurat tot din captarea apei tehnologice, ntr-un bazin tampon de V=300mc. In incint va exista o reea inelar de incendiu, realizat din conduct PE-HD PE Dn160mm. Pentru prevenirea producerii incendiilor, centrala electric este dotat cu un sistem de detectare a incendiilor alctuit din: central anti-incendiu, care supravegheaz incinta, incint imprit in 4 zone de supraveghere detectoare optice de fum - dotate cu transmitor pe baz de impulsuri cu infrarou, accelerator de impulsuri in faza de detectare i receptor, izolate optic intre ele -detectoare cu camera de ionizare:detectia fumului se face atat pentru foc cu flacara, cat si pentru ardere mocnita; 88
detectoare combinate, care au rezisten ridicat la interferene electromagnetice, umiditate i coroziune detectoare de gaz butoane manuale pentru alarma de incendiu siren alarm intern panouri alarm incendiu. Intervenia in caz de incendiu se va face din reeaua de alimentare cu ap proprie i din bazinul tampon n care sunt colectate apele pluviale din incint. Aparatura i instaliile de msurare a debitelor de ap Contorizarea consumului de ap aferent investiiei se va realiza printr-un cmin cu apometru amplasat pe conducta de distribuie la nceputul reelei ( la ieirea din deznisipator). n cmin se va monta un sistem de msurare a debitului contor cu Dn = 50mm. Msuri de prevenire a deversrilor accidentale n procesul tehnologic nu apare posibilitatea deversrilor accidentale de ape impure. Apele uzate tehnologice, recuperate de la centrala electric sunt trecute prin staia de tratare a apei industriale i apoi recirculate.
89
4.1.3. Managementul apelor uzate BILANTUL apelor uzate

Sursa apelor uzate, Proces tehnologic mc/zi Administr ativ 22,1 mc/an 7433 mc/zi 22,1 mc/an 7433 mc/zi mc/an mc/zi 7,3 mc/an 2665 mc/zi mc/an mc/zi mc/an Totalul apelor uzate generate menajere industriale pluviale Ape uzate evacuate Ape directionate spre reutilizare/recirculare in obiectiv acest catre alte obiective
Amplasamentul i funcionarea viitoarei investiii nu va influena negativ regimul de scurgere al apei freatice sau a apelor de suprafa. De asemenea, din punct de vedere calitativ, nu vor exista puncte critice cu scurgeri de substane poluante care s conduca la deteriorri ale calitii apelor subterane sau de suprafa. Apele uzate de tip menajer vor fi colectate corespunztor ntr-un bazin etan vidanjabil. Apele menajere vidanjate se vor ncadra din punct de vedere calitativ n limitele maxime admise prin HG. 352/2005 NTPA 002. Apele pluviale de pe acoperiul depozitul de biomas vor fi preluate de reeaua de canalizare existent realizat din tuburi de beton O = 400 mm i transportate in vederea colectrii ntr-un bazin betonat, cu rol de bazin tampon (colectare ape pluviale de pe suprafaa depozitului combustibil biomas, recirculare ap industrial, rezerv pentru stingerea incendiilor) i 90
bazin de ap cu rol de schimbtor de cldur. Bazinul are dimensiunile medii L x l x H = 25 x 10 x 3,4 m (V = 850 mc). Apele pluviale de pe laterala sudvestic a depozitului de biomas, vor fi colectate in anul proiectat, apoi preluate de reeaua de canalizare pluvial propus (PVC Dn 200), trecute printr-un separator de produse petroliere i transportate la bazinul tampon. Din bazin apele vor fi preluate cu ajutorul a dou electropompe submersibile i recirculate n instalaie. Dup punerea n funciune a investiiei se va ncheia un contract de vidanjare cu societate specializat n acest sens, pentru curarea periodic a bazinului pentru ape uzate menajere, vidanjarea i transportul apelor uzate. Lipsa impactului semnificativ asupra factorului de mediu ap exclude existena posibilitii apariiei sinergiilor cu deintorii din zona adiacent.
4.1.4. Prognozarea impactului In cadrul obiectivului analizat nu sunt evacuate ape uzate tehnologice. Apele rezultate in urma spalarilor acide sau alcaline la instalatiile de tratare apa sunt neutralizate, inainte de deversare, urmarindu-se mentinerea PH-ului in limite admisibile iar precipitatii rezultati in urma spalarii filtrelor si in urma neutralizarii sunt captati in separatorul de namol din statia de preepuarea, inainte de deversarea in bazinul vidanjabil. 91
Apele uzate menajere de la grupul sanitar al camerei de comand, respectiv apele uzate menajer de la grupul sanitar de la birouri sunt colectate ntr-un bazin vidanjabil, care va fi vidanjat periodic. Apele pluviale posibil impurificate cu hidrocarburi rezultate de pe platformele carosabile vor fi colectate de o reea de rigole carosabile cu debusare ntr-un sistem de epurare mecanica format din separator de hidrocarburi/decantor.
4.1.5. Msuri de diminuare a impactului Limitele de emisie Apele uzate de tip menajer colectate n bazinul etan vidanjabil vor respecta limitele de calitate impuse prin H.G. nr. 352/2005 NTPA 002. Apele pluviale convenional curate i cele posibil impurificate epurate i evacuate n rigola i apoi n bazinul vidanjabil se vor ncadra calitativ n limitele maxime stipulate prin H.G. nr. 352/2005 NTPA 001. Mentiuni i concluzii Apele uzate menajere colectate n bazinul etan vidanjabil se vor ncadra n limitele maxime admise prin H.G. nr. 352/2005 NTPA 002 iar apele meteorice (convenional curate i epurate mecanic) se vor ncadra n limitele maxime calitative prevzute de H.G. nr. 352/2005 NTPA 001. 92
Realizarea acestui obiectiv nu va afecta regimul de scurgere a apelor de suprafaa i nu va contribui la degradarea calitii acestora i a apelor subterane. In vederea evitrii unor poluri accidentale reeaua de canalizare menajer, bazinul etan vidanjabil i separatorul de hidrocarburi vor fi ntreinute i exploatate conform regulamentului de ntreinere. De asemenea, rigolele de scurgere a apelor pluviale vor fi curate periodic pentru a preveni colmatarea lor. Nu vor exista surse de poluare a apelor pluviale n incint. Pe durata realizrii investiiei i dup punerea acesteia n funciune vor fi respectate prevederile Legii Apelor nr. 107/1996 completat i modificat cu Legea nr. 310/2004 si Legea nr. 112/2006 privind modul de gospodrire a apelor. In zona de amplasare a centralei de cogenerare biomasa nu exist folosine de apa care ar putea fi afectate, direct sau indirect, de lucrrile proiectate, cum sunt: prize de apa sau fronturi de captare ( altele dect cele incluse n proiect), evacuri de ape uzate, poduri i alte traversri, platforme industriale, incinte ndiguite, lacuri de acumulare sau altele asemenea.
n concluzie impactul generat de implementarea proiectului de investiii - Centrale Termoelectrice pe biomasa in comuna Vanatori, Jud Neamt va avea impact 0 asupra factorului de mediu ap.
93
4.2. Aerul 4.2.1. Date generale Zona studiat aparine climatului de munte, subtipul climatului de culoar sau vale. Principala caracteristic este cantonarea permanent a aerului n lungul culoarului Bistriei.
Temperatura aerului. Temperatura medie anuala la Statia
Meteorologica Tg. Neamt are valoarea de 8,2oC. n aria montana, se nregistreaza scaderi ale temperaturii aerului de pna la 5-7oC, la altitudini de peste 800 m si chiar 4-5oC, pe linia naltimilor maxime (1100-1250 m altitudine). La Tg. Neamt, luna cu temperatura medie cea mai ridicata este iulie (19,5oC), iar cea cu temperatura medie cea mai coborta este ianuarie (-3,7oC), de unde rezulta o amplitudine termica anuala de 23,2oC.. Amplitudinea termica absoluta la Tg. Neamt este de 64,5oC, maxima absoluta de temperatura nregistrndu-se pe data de 17 august 1952 (37oC), iar minima n ziua de 27 ianuarie 1954 (-27,5oC).
Precipitatiile atmosferice. Cantitatea medie multianuala
de precipitatii variaza de la cca. 650 mm n aria depresionara (652,7 mm la Tg. Neamt si 650,9 mm la Baltatesti), la peste 750 mm n regiunea montana, la nivelul culoarelor hidrografice importante (775, 1 mm la Leghin, pe valea Ozanei), apropiindu-se de 1000 mm la nivelul naltimilor maxime. Se 94
remarca, de asemenea, variatiile sezonale ale cantitatilor de precipitatii: la Tg. Neamt 479,3 mm n sezonul cald si doar 173,4 mm n sezonul rece, la Cracaul Negru, 648,7mm si respectiv 267,8 mm s.a.m.d. Ploile sub forma de averse, ntlnite mai ales vara, pot depasi frecvent 60 mm n 24 ore. Uneori acestea capata caracter torential: la 26 iulie 1906, n 30 minute a cazut o cantitate de 65,9 mm, de unde rezulta o intensitate medie de 2,2 mm/min.
Vnturile. Directia vnturilor dominante este influentata
att de circulatia generala a maselor de aer, ct si de orientarea principalelor linii orografice. n cazul unei dinamici accentuate a atmosferei (prioritar n cazul circulatiei vestice), viteza vnturilor creste deosebit de mult, n special n cazul vailor transversale, acestea fiind si arealele cu cel mai ridicat grad de producere a doborturilor de vnt. n zona de contact dintre depresiune si Culmea Stnisoarei, brizele de munte reprezinta fenomene eoliene caracteristice, care se pun n evidenta n perioada calda a anului, prin aparitia norilor cumuliformi (convectie dinamica). Fenomene meteorologice. n aria depresionara, brumele se produc ncepnd din decada a III-a a lunii septembrie, iar primavara cele tardive caracterizeaza luna aprilie, exceptional mai (21-22 mai 1952). Numarul mediu de zile cu grindina la Tg. Neamt este de 0,9 (pentru perioada 1970-1996), acest fenomen fiind caracteristic lunii iunie, specific ariilor montane si subcarpatice. Nebulozitatea: 95
- numrul mediu anual de zile acoperite : 140 160 - numrul mediu anual de zile senine: 120 100
4.2.2. Surse si poluanti generati Sursele de poluare existente n cadrul investiiei analizate, dup darea n funciune, vor fi: surse staionare dirijate - centrala electric; surse mobile - mijloace auto. Nu s-au identificat surse de poluare nedirijate.
96
Unitatea are o central electric dotat cu un cazan ce funcioneaz cu biomas (deeuri din lemn), utilizat pentru producerea de energie electric. Evacuarea gazelor arse se realizeaz prin intermediul unui co de fum cu dimensiunile: O = 1,75 m, H = 24,982 m. In conformitate cu prevederile Ord. 462/93, concentraiile poluanilor la emisie admise i calculate sunt: TABELUL Nr. 3: Surse stationare dirijate
Denumirea sursei Poluant Debit masic(g/h) Debit gaze/aer impurificat (Nm3/h) Concentratia in emisie (mg/Nm3) Prag de alerta (mg/Nm3)) Limita la emisie = prag de intervent ie (mg/Nm 3) Conform Ord.462/ 1993 100 250 2000 500 % din limita admis
Cos CT Cos CT Cos CT Cos CT
pulberi CO SO2 NOx
25,22 1513,00 200,00 5448,00
100899 100899 100899 100899
0,25 15,00 2,00 54,00
70 175 140 350
0,25% 6% 0,1% 10,8%
*valorile limita se raporteaza la un continut in oxigen al efluentilor gazosi de 6%.
Sursele de poluani atmosferici constituite n surse mobile aferente obiectivului sunt reprezentate de vehiculele i utilajele de mare putere cu combustibil motorina care asigur functionarea centralei. Mai jos sunt prezentate sintetic emisiile calculate de la aceste surse:
97
TABELUL Nr. 4. Surse mobile

Nr. crt. Tip de mijloc auto Consum de combustibil/buc Debite totale de poluanti g/h/tip utilaj CO Vehicule grele - 4 ncrctor 10,8 l/h 118,8 270 60,48 131,76 8,10 l/h 89,1 NOx 202,5 SOx 45,36 COV 98,82
Emisiile gazelor de eapament nu sunt limitate n conformitate cu Ordinul 462/1993, astfel c nu se poate efectua o ncadrare a valorilor evaluate n prevederile acesteia. Vehiculele vor fi verificate periodic prin ITP acele inspecii tehnice periodice prin care se verific starea autovehiculului, inclusiv ncadrarea n normele de emisii specifice. TABELUL Nr. 5. SURSE STATIONARE de poluare a aerului, poluanti generati si emisi
Denumirea evacuate activitatii, sectorului, procesului tehnologic, codul activitatii * Cogenerar e P<50 MW 01 01 03 Centrala 40000 t/an biomasa 8000 Pulberi CO SO2 NOx
0,25Mg/Nmc 15,00 2,00 54,00 Denumire Consum/ productie Timp de lucru anual, ore Poluanti generati Cantitati de poluanti generati t/an
Surse generatoare de poluanti atmosferici
Caracteristicile fizice ale surselor

Denu mire Inaltime m Diametru l interior la varf al cosului m
Parametrii gazelor evacuate

Viteza, m/s Temp eratu ra, C Debit volumic / debit masic m3/s g/s
Cos evac uare
25 m
1,70 m
18 m/s
88
28 mc/s 2 g/s
codificare conform metodologiei Corinair (SNAP)
98
4.2.3. Prognozarea polurii aerului: Faa de valorile concentraiilor poluanilor din emisii: Pulberi de 400 ori mai mici decat limitele admise (100/0,25); CO de 16,66 ori mai mici decat limitele admise (250/15); SO2 de 1000 ori mai mici decat limitele admise (2000/2); NOx de 9,25 ori mai mici decat limitele admise (500/54); n concluzie, se constat c poluarea aerului n zona va fi nesemnificativ .
4.2.4. Msuri de diminuare a impactului: Diminuarea impactului asupra mediului este urmrit nca din faza de proiectare, lundu-se n considerare tehnicile BAT, dei capacitatea obiectivului de producere a energiei nu l ncadreaza sub incidenta IPPC, nu este considerat instalaie mare de ardere. Centrala adopt o tehnologie novatoare pentru cogenerare. Instalaia este prevzut cu monitorizare continu a principalilor indicatori privind emisiile. Sistemul de epurare a emisiilor este dotat cu filtre mneca textile de mare eficiena : 99,79% - 99,99%. Societatea, prin strategia adoptat, i propune sa implementeze un sistem de management de mediu. Pentru c se dorete obinerea unei instalaii i mai performante din punct de vedere al mediului, astfel nct s constituie un exemplu n 99
categoria sa n domeniul certificrii EMAS i, prin urmare se va urmri i analiza implementarea uneia din urmtoarele variante: 1) procesul de filtrare (filtru cu mneci) este de tip mpins, comparabil pentru randament cu cel dintr-o sala de operaie; eliminarea pulberilor este determinat de eficiena fracional a filtrului cu mneci (99,79% - 99,99%). 2) Procesul Neutrec Solvay (tratament prevzut dar nu necesar, emisiile fiind deja conform Normelor) este adoptat pentru reducerea maxim posibil a poluanilor. Aceasta se realizeaz prin injectarea de bicarbonat de sodiu i carbon activ. Bicarbonatul, pe lng aciunea s-a stehiometric, are i proprietatea de a absorbi metale grele, dioxine i furani. Adugarea de cantiti moderate de carbon activ uscat sau lignit mbuntesc funcia de absorbie a sistemului. Cantitatea stehiometric de bicarbonat necesar este data de: mg/Nmc (8x2,625+2,03x2,301)x70.000 mc/h /106 = 1,84 kg/h. Considernd un excedent de 50%, cantitatea de reactiv folosita este de 2,5-3 kg/h. Cu un amestec de bicarbonat i carbon preamestecat i premcinat, livrat n saci sau big-bag, este necesar doar un mic recipient-extractor cu suflator de introducere a reactivului n interiorul sistemului.
100
4.3. Zgomot Sistemele de reducere a emisiilor sonore vor aciona direct asupra surselor prin intermediul unor boxe izolante fonic care pot elimina de la 15 la 20 dB(A) pentru: - aparate pentru linia fum aezate n exterior - pompe de alimentare - ventilatoare extragere fum - turbine - filtru cu maneci Din evalurile ce pot fi efectuate cu modelul numeric pentru estimarea climatului acustic produs de punerea in functiune a instalatiei, valorile de presiune acustic sunt mai mici dect nivelul admis ce va fi msurat la receptorii stabilii. innd cont de tipul instalaiilor montate i de nivelul de zgomot prevzut, n zona de intervenie i lng receptori, nu se prevede prezena componentelor tonale sau impulsive. Principalele emisii sonore sunt cele prezentate n tabelul urmtor unde este corelat fiecare surs de emisie la originea sa i la nivelul sonor respectiv.
punct E1 Surs sonor Autocamioane si masini de operare Nivel (*) 65
101
E2 E3 E4 E5 E6
Maina de mrunit Motoare si snec palnie Filtre cu maneci Ventiloconvectori Grup ventilatoare cos si ventilatoare de recirculare etc.
70 60 85 (***) 70 75 (**)
(*) nivel sonor masurat la 1 m distanta si la H=1,5m (**) valoare relevata la 20 m (***) trebuie dotat cu ecran acustic pentru eliminarea a < 70dB
Poluarea acustic, adic ansamblul perturbaiilor sonore, dac sunt n exces, poate fi atenuat prin msuri tehnice, elemente specifice normative i acte de planificare urbanistice-mediu, printre care clasificarea acustic a teritoriului care, odat adoptat de Consiliile Locale ca parte integrant i condiie pentru PUG, va fi coordonat cu celelalte instrumente urbanistice. Zona destinat activitilor de producie are ca limite de acceptabilitate 70 dB pentru orele de zi i de noapte. Valorile indicate mai sus ce depesc 70 dB admisibili n zona industrial vor fi reduse nc de la faza de execuie prin protecii izolante acustic. In jurul amplasamentului se va realiza, de asemenea, o bariera verde cu caracteristici de antifonare, alctuit din arbori cu trunchi nalt tuia, plop, salcie, n concordan cu specificul vegetaiei din zon.
102
4.4 Solul Solurile din zona studiat se ncadreaz n grupa solurilor montane, caracterizate prin profiluri subiri, cu predominan humusului brut, cu reacii acide. In urma efecturii de investigaii directe prin lucrri de prospeciune geologic de suprafaa i de adncime prin foraje i lucrri de penetrare dinamic cu con PDU - specificate n Studiul Geotehnic elaborat pentru emirea Ceriticatului de Urbanism, precum i de arhiva prin studiul informaiilor oferite de alte lucrri similare din vecintatea perimetrului, s-au evidenia urmtoarele aspecte: o Perimetrul ce constituie obiectul prezentului studiu geotehnic se prezint ca o suprafa parial orizontal, cu o uoar nclinare pe direciile V-E i o cdere brusc sub forma unei cuvete pe directia NV-SE o Nu au fost interceptate prin lucrrile de prospeciune executate zone de alunecare, hrube sau alte deranjamente naturale sau artificiale, stabilitatea general i local fiind asigurate, fr pericol de inundaii; o Studiul geotehnic recomand o sistematizare pe orizontal i pe vertical a amplasamentului studiat si se va avea n vedere n aceasta zon o mbuntire a terenului de fundare; o Structura litologic a amplasamentului este constituit dintr-un coeziv prfos argilos cu trecere la formaiuni nisipo-argiloase, cu dezvoltare pn n jurul adncimii de 1,70 la 2,80 m CTN i a unui complex necoeziv (nisipuri, nisipuri cu pietri i bolovaniuri) n baz; 103
o Caracteriznd geotehnic solurile din amplasament, acestea sunt soluri coezive cu plasticitate mare, local mijlocie, de la umede la practic saturate, plastic consistente la suprafa, sensibile la umezire pachetul prfos de la suprafa i soluri necoezive, cu curb continua, granulozitate de la foarte uniform la neuniform i ndesare medie la foarte ndesate; o Nivelul apei subterane interceptat n foraje la data execuiei acestora (iulie 2009), a crescut dupa o perioada de urmrire de 3 ore, pn la adncimi de 1,20 la 1,30 m CTN; o Fundarea se va face direct n stratul natural de fundare constituit din prafuri nisipoase argiloase sau n formaiuni poros permeabile (pietriuri cu nisipuri i bolovniuri), cu structur natural; o Se recomand fundarea la adncimea de 2,00 m CTN incluznd i ncastrarea obligatorie de minim 0,20 m n stratul natural, conform normativului P10-1986 privind proiectarea i execuia lucrrilor de fundaii directe la construcii; o Ca sistem de fundare s-a recomandat fundarea direct n teren natural prin fundaii izolate cu bloc i cuzinet de beton armat sub stlpi, legate prin grinzi de fundaii continui i radier general. Amplasamentul studiat se nscrie n categoria geotehnica 2, cu risc geotehnic moderat. Adncimea minim de nghe n zona amplasamentului studiat este de 0,9-1,00 m CTN conform hrtii de zonare dup adncimea maxim de nghe din STAS 6054/1977. 104
Tinnd cont de natura terenului de fundare, de complexitatea unor probe hidrologice i geotehnice care pot aprea pe parcursul lucrrilor de execuie, studiul geotehnic recomand executarea unei cercetri geotehnice de control (de monitorizare geotehnic a execuiei). Se va urmri ca lucrrile de construcie legate de terenul de fundare s fie realizate n conformitate cu proiectul, pentru a dispune, dac este necesar adaptarea detaliilor de execuie pe msura avansrii lucrrilor, n funcie de condiiile geotehnice ntlnite . Cotele terenului sunt cuprinse ntre 498,21 m (cota minim a terenului) i 506,06 m (cota maxim a terenului), asa cum indic planul de situaie ridicat la scara 1:1000.
4.4.1. Surse de poluare a solurilor Poluarea solului nseamn orice aciune care produce dereglarea funcionrii normale a solului ca suport i mediu de via n cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om, dereglare manifestat prin degradarea fizic, chimic sau biologic a solului i apariia n sol a unor caracteristici care reflect deprecierea fertilitii sale, respectiv reducerea capacitii bioproductive, att din punct de vedere calitativ, ct i/sau cantitativ. Sursele de poluare a solului de pe amplasament pot fi considerate : - apele uzate menajere - scurgeri de produse petroliere, alte substane 105
- depunerile de pulberi din emisiile pe cos - depunerile de pulberi provenite de la materiile prime Fa de toate aceste surse au fost prevzute dotri, tehnologii i management n vederea eliminrii/reducerii posibilitilor de poluare. Cca 10% din suprafaa terenului va reprezenta spaii verzi amenajate. Zonele cu construcii i cele de acces auto vor fi betonate, mpiedicnd astfel ptrunderea n sol a oricror poluani. In acest context se poate concluziona ca impactul investiiei asupra solului va fi minor, atat pe amplasament ct i n zona acestuia sau mai departe. Solul fertil de pe zona afectat de lucrrile de construire a obiectivului va fi folosit n amenajarea zonelor verzi. Aciunea fizic asupra solului va fi nesemnificativ: se vor realiza spturi pentru realizarea fundaiilor la construcii, fr a se introduce substane poluante n sol i nu se va modifica structura sau tipul acestuia. Prin urmare n cadrul obiectivului analizat nu putem vorbi despre o poluare fizic semnificativ a solului. Poluarea chimic a solului se poate datora dispersiei poluanilor n atmosfer de la centrala electric, precum i a depunerii acestora pe sol. Centrala electric este dotat cu o instalaie de filtrare a gazelor arse, alctuit din multiciclon (dotat cu recipient de colectare a pulberilor), sistem de injecie de var (pentru combaterea componentelor acide prezente n gazele de ardere) i sistem de filtrare, ce garanteaz ncadrarea emisiilor 106
limitele maxime admise de legislaia n vigoare. De asemenea se va instala un sistem de monitorizare continu a emisiilor de poluani n atmosfer. Prin funcionarea centralei electrice nu se va produce o poluare chimic semnificativ a solului. Poluarea chimic a solului, dup punerea n funciune a obiectivului se poate datora: rezervoare motorin de la grupul electrogen, canistre motorin; depozitrii materiilor prime - biomas; depozitrii necorespunztoare a deeurilor; pierderi de uleiuri i carburani de la mijloacele auto. Grupul electrogen va avea un rezervor subteran cu motorin ngropat n pmnt cu sistem de pomp de transvazare , prevzut cu cuv betonat pentru a preveni scurgerea motorinei n sol i de asemenea cu sond de observare a eventualelor scurgeri. Depozitarea canistrelor de motorin, utilizate pentru alimentarea n caz de necesitate a mijloacele auto din dotare, se realizeaz n cadrul magaziei de materiale, n care sunt amenajate rafturi pentru materiale i care are pardoseal din beton, alimentarea mijloacelor auto se face n mod normal de la o staie de carburani din apropiere. Biomasa utilizat drept combustibil la centrala electric va fi depozitat n cadrul depozitului aferent: nchis perimetral, acoperit, cu pardoseal din beton. Din depozit biomasa va fi transportat cu o vol la buncrul de alimentare al centralei electrice, iar de acolo, prin intermediul 107
unei benzi transportoare cu raclei, este trimis n camera de ardere a cazanului instalaiei. Deeurile menajere vor fi depozitate selectiv n pubele metalice sau plastic, amplasate pe platform betonat. Cenua va fi colectat n recipieni metalici nchii, de dimensiunea unui container auto, respectiv n saci de plastic, apoi ncrcat n mijloace auto i transportat la beneficiari (staii de producere a mixturilor asfaltice, respectiv fabric de ciment, cu care unitatea va ncheia acorduri). Prin ntreinerea corespunztoare a mijloacelor auto ce vor deservi incinta se evit pierderile accidentale de uleiuri sau carburani n sol. Putem concluziona c poluarea chimic a solului este redus la minim. Analiznd cele prezentate anterior se poate spune c realizarea investiiei analizate nu va avea un impact semnificativ asupra factorului de mediu sol.
4.4.2. Prognozarea impactului Prin destinaia lor, lucrrile ce se vor efectua pentru realizarea investiiei nu afecteaz solul din punct de vedere al polurii i nu modific structurii acestuia. Pentru realizarea investiiei se vor efectua spturi, dar nu se vor introduce substane poluante in sol i nu se va modifica structura sau tipul solului. 108
Analiznd cele prezentate anterior se poate spune c realizarea investiiei analizate nu va avea un impact semnificativ asupra factorului de mediu sol.
4.4.3. Msuri de diminuare a impactului Prin exploatarea corespunztoare a utilajelor din dotarea centralei electrice (cazan, instalaie de filtrare gaze arse, grup electrogen), depozitarea n locurile special amenajate a canistrelor de motorin i a deeurilor i ntreinerea corespunztoare a mijloacelor auto din dotarea unitii se reduce semnificativ impactul pe care realizarea investiiei propuse l are asupra factorului de mediu sol.
4.5. Geologia subsolului
Din punct de vedere geologic suprafata parcului este
amplasata n extremitatea estica a Orogenului carpatic la contactul cu Platforma Moldoveneasca. Acest aspect confera zonei un fond structural si petrografic divers, pe care s-a grefat o morfologie specifica.
Sectorul nord-estic al parcului, cuprins ntre localitatile Trzia, Brusturi, pna la Culmea Plesului, este amplasat pe depozite basarabiene ale Platformei Moldovenesti (pietrisuri deltaice, nisipuri si intercalatii argiloase). Cea mai mare parte a suprafetei parcului se gaseste pe formatiunile 109
flisului extern carpatic si ale molasei (Moldavide). De la vest spre est se dispun n structuri cutate, deversate si faliate, mai ales longitudinal, formatiuni ale pnzelor de sariaj: Tarcau, Vrancea si Pericarpatica (molasa). Pnza de Tarcau ocupa sectorul vestic al parcului si este constituita din depozite care apartin ca vrsta Cretacicului (formatiunea de Hangu), Paleocenului (formatiunile de Izvor si Straja), Eocenului, n conditiile litofaciesului de Doamna (formatiunile de Sucevita, Doamna, Bisericani si Lucacesti), Oligocenului, n conditiile litofaciesului de Kliwa (formatiuni flisoide bituminoase cu gresii de Kliwa).
Pnza de Vrancea ocupa sectorul central si estic al parcului, sub forma unei mari semiferestre tectonice, numita semifereastra Rsca-Bistrita. Pnza Pericarpatica sau Molasa Carpatilor Orientali intra partial n alcatuirea dealurilor subcarpatice. Depozitele acestei unitati structurale sunt reprezentate prin formatiuni argilo-siltitice si nisipuri de culoare cenusienegricioasa, cu breccii si conglomerate carpatice, asociate cu roci de precipitatie chimica (sare gema, saruri de potasiu si gips). Zona de aparitie a pnzei pericarpatice este marcata si de prezenta a numeroase izvoare mineralizate (Slatinele) cel mai adesea clorosodice si sulfatate. Gradul redus de coeziune al rocilor, datorat unor procese diagenetice incomplete, au permis geneza unor soluri profunde n sectorul aferent. Din punct de vedere tectonic, zona este caracterizata de sariajul pnzelor de flis peste molasa si apoi ntregul esafodaj carpatic a avansat 110
peste Platforma Moldoveneasca, fenomen care s-a produs n tectogeneza moldava din Miocen.
4.5.1. Impactul prognozat Lucrrile ce se vor desfura n vererea punerii n oper a proiectului i pe perioada exploatrii, nu afecteaz subsolul din punct de vedere al polurii sau al modificrii structurii acestuia i nici reeaua hidrografic, zonele umede sau biotopurile din regiune. Nu putem vorbi despre un impact transfrontalier la obiectivul analizat.
4.5.2. Msuri de diminuare a impactului Deoarece investiia propus nu va afecta negativ subsolul din zona analizat, nu sunt necesare msuri de diminuare a impactului.
4.6. Biodiversitatea Comuna Vanatori,
judeul
Neam
se
afl
amplasat
etajul pdurilor de foioase,zona dealurilor submontane si zona de podis t unde predomin o vegetatie ierboas .
111
Realizarea investitiei propuse, nu are un impact semnificativ asupra integritatii ariilor naturale protejate de interes comunitar, terenul de amplasament apartine beneficiarului si este proprietate privata. In zona se afla PARCUL NATURAL VANATORI NEAMT situat la o distanta de aproximativ 4 Km de amplasament.
Amplasamentul Centralei termoelectrice fata de PARCUL NATURAL VANATORI NEAMT
112
Parcul Natural Vnatori Neamt a fost constituit ca parc natural n anul 1999, pe suprafata de 30.818 hectare, dintre care peste 26.300 hectare fond forestier. Situat n partea nordica a judetului Neamt, parcul adaposteste o larga paleta de valori naturale, culturale si istorice; n consecinta, obiectivele administratiei sunt diverse, legate de specificul local si acordate totodata la principiile general valabile ale managementului ariilor protejate. Cadrul legislativ actual defineste parcurile naturale ca fiind arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor ansambluri peisagistice n care interactiunea activitatilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona distincta, cu valoare semnificativa peisagistica si/sau culturala, deseori cu o mare diversitate biologica (L. 462/2001). Conform OUG 1964/2007- privind instituirea regimului de arie natural protejat a siturilor de importan comunitar, ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia ROSCI0270 Vntori-Neam Judeul Neam: Agapia (58%), Blteti (41%), Brusturi (33%), Crcoani (80%), Pipirig (1%), Ruceti (9%), Trgu Neam (9%), Vntori-Neam (75%). Judeul Suceava: Boroaia (<1%)
113
Realizarea proiectului de investitii Central Termoelectric pe biomasa in comuna Vanatori, Jud Neamt nu va afectata starea de conservare a habitatelor si speciilor din PARCUL NATURAL VANATORI NEAMT distanta fiind de 4km si nu sunt necesare masuri de reducere a impactului. Deasemenea nu sunt necesare : masuri de reducere sau eliminare a impactului asupra
ariei naturale, protectia mediului,masuri compensatorii aprobate /
acceptate de autoritatea competenta pentru : - considerente privind sanatatea sau siguranta publica , - alte motive imperative de interes public majoritar asupra carora s-a obtinut punctul de vedere al Comisiei Europene. Flora din aceast zon se remarca n primul rnd prin specii de plantele inferioare ca, lichenii ( Cetraria islandica, C. cuculata, Cladonia rangiferina, Cladonia silvatica etc.) si muschii (Rhytidium rugosum, Polytrichum juniperinum etc.). Vegetaia este foarte variat, reprezentativ fiind ceea a pajistilor ce se caracterizeaza prin dominare asociatiilor de Festuca rubra (piusul rosu), in care se mai gasesc Viola declinata, Campanula sp., Potentilla ternata etc. Etajul padurilor de foioase (nemoral). Subetajul padurilor amestecate de rasinoase si fag ocupa cea mai mare suprafata din aceast parte a 114
judetului Neam. Limita superioara a acestui sub etaj ajunge in unele locuri pana la 1 500 m, iar limita inferioara coboara spre regiunea subcarpatica sub 500 m, asa cum se constata in bazinele Cracau si Ozana.In cadrul acestui subetaj apar frecvent si suprafete acoperite de paduri pure ( fagete, molidisuri, bradete), care nu se dispun insa intotdeauna intr-o etajare normala. De exemplu, fagetele urca adesea mai sus ca rasinoasele, care raman pe fundul vailor. Situatia aparent anormala are la baza fie o cauza de ordin climatic, si anume fenomenele de inversiune termica. In zona studiat vegetaia aparine provinciei floristice est carpatice cu specii de fag (Fagus sylvatica), mesteacn (Betula pubescens), gorun (Quercus robur), in amestec cu rinoase: molid (Picea excelsa) i mai putin brad (Abies alba). Din speciile de arbuti intalnii n zon menionm: Salix cuprea, Coryllus avelana, Cornus mas, Evonimus europaea. In zon putem ntlni o bogata si variata fauna de nevertebrate, specifica padurilor de molid si fag. Caracteristic acestei zone sunt pasarile precum, arinarul (Chrysomirtis spinus), cintita (Fringilla coelebs), muscarul sur (Muscicapa striata)., mugurarul sau roschita (Pyrrhula pyrrhula) si botgrosul (Coccothraustes coccothraustes), , pitigoiul mare (Parus major), ciocanitoarea verde sau ghionoaie (Picus viridis), ghionoaia sura (Picus canus), ciocanitoarea pestrita (Dendrocopos major), ciocanitoarea de gradini (Dendrocopos syriacus), precum si vrabiile (Passer domesticus), porumbelul salbatic (Columba palumbus), cucuveaua (Athene noctua), gaia (Milvus milvus), erete (Falco vespertillus), forfecuta (Loxia curvirostra),pasarea de 115
jir (Melanocorypha leucoptera), corbul (Covus corax), mierla neagra sau sura (Turdus merula), mierla de padure sau gulerata (Turdus torquatus) si sturzul popesc (Turdus viscivorus). Intre vertebratele mici nu lipsesc reptilele, ca de exemplu salamandra (Salamandra salamandra), vipera comuna (Vipera berus), soparla de munte (Lacerta vivipara) si broasca rosie (Rana temporaria). Mamiferele desi mai putin numeroase si variate, confera peisajului o lumina aparte. Aici se poate vedea rasul (Lynx lynx), jderul (Martes martes), veverita (Sciurus vulgaris), parsul cenusiu (Glis glis), parsul de alun (Muscardinus sylvaticus), precum si lupul (Canis lupus) si vulpea (Canis vulpes). Terenul a fost folosit ca pune dei Conform Certificatului de Urbanism nr. 130/2009, destinaia terenului este de teren pentru construcii zon industrial conform RLU, terenul se afl n UTR 5 zon ID uniti industriale i depozite. In acest caz biodiversitatea pe acest areal este foarte srac, neavand valori care sa necesite protectie. De asemenea n zon sau n vecintate nu au fost declarate arii de protecie special sau rezervaii naturale.
4.6.1. Impact prognozat Deoarece amplasamentul pe care urmeaz a se realiza investiia se afl ntr-un mediu rural, fr specii protejate sau valoroase i fr modificarea 116
destinaiei terenului, la realizarea investiiei propuse nu prognozm un impact negativ asupra ecosistemelor terestre sau acvatice din zon. Prin activitile ce se vor desfura pe amplasamentul dup realizarea investiiei nu se vor produce modificri ale suprafeelor de pduri, mlatini, zone umede, corpuri de ap, deci impactul potenial asupra mediului natural va fi minim.
4.6.2. Msuri de diminuare a impactului Deoarece nu se prognozeaz un impact negativ asupra biodiversitii, nu sunt propuse msuri de diminuare a impactului. Speciile care vor fi utilizate pentru realizarea perdelelor forestiere i a spaiilor verzi vor fi cele caracteristice zonei. Nu vor fi utilizate specii invazive.
4.7. Peisajul Investiia avut n vedere este propus a fi implementat n comuna Vanatori din judeul Neam. Asezare geografica Alcatuita din satele: Lunca ( 1282 locuitori ) , Mnastirea Neamt ( 614 locuitori ) , Nemtisor ( 1627 locuitori ) si Vnatori-Neamt ( 5302 locuitori) 117
sat de resedinta, comuna Vnatori-Neamt ocupa extremitatea nordica a judetului Neamt si nord-vestul Depresiunii Neamt, una dintre cele mai desavrsite depresiuni subcarpatice din tara noastra, cum o numea Mihail David, n 1931. Limite geografice:

n partea de est, avem vecin orasul Trgu-Neamt Comuna Agapia, la sud Comuna Cracaoani, la sud-vest n partea de vest, avem vecina comuna Pipirig Vecinele din partea de nord sunt doua comune din judetul Suceava: Rsca si Boroaia
Comuna Brusturi, la nord-est n partea de est, ne nvecinam cu comuna Raucesti Cadrul natural, cu o bogata vegetatie, a favorizat dezvoltarea unei
faune diversificate. ntlnim n padurile care ne nconjoara cerbi, caprioare, ursi, lupi, vulpi, jderi si veverite. n zona dealurilor: iepuri, viezuri, bursuci, mistreti si n zonele mai joase, soareci de padure, nevastuici, rsi, prsi. Bogata este si categoria pasarilor, ncepnd cu neamul ciorilor si
continund cu corbii, pupezele, ciocanitoarele, pitigoii, mierlele, sturzii, gaitele, turturelele, prepelitele. Spre cocosilor de munte. 118 Sihla, se ntlnesc exemplare ale
4.7.1. Impactul prognozat Deoarece nu se prognozeaz un impact negativ asupra biodiversitii, nu sunt propuse msuri de diminuare a impactului.
4.8. Mediul social si economic Descoperirile arheologice au dovedit ca zona noastra a fost locuita din timpuri stravechi. Care elemente sa fi atras populatia spre aceste locuri? Poate suprafetele de pasuni si fnete care puteau asigura hrana pentru animale sau padurile care ofera vnat, fructe si loc de refugiu n caz de nevoie; izvoarele cu apa indispensabila vietii; apele bogate n peste; izvoarele cu apa sarata folosita n alimentatie, pentru animale si pentru conservarea unor produse sau poate fiecare n parte si toate la un loc. Peste populatia autohtona s-au asezat de-a lungul timpului si alte populatii. Mai nti o populatie venita din Transilvania care practica transhumanta spre cmpiile Jijiei, Dunarii si chiar mai departe. Un nou val de transilvaneni se stabilesc la Vnatori-Neamt dupa nfrngerea rascoalei conduse de Horea, Closca si Crisan din 1784. Acestia s-au asezat n partea sudica a satului, partea care a primit numele de UNGURENI. Ocupatia traditionala a locuitorilor comunei a fost cresterea animalelor cu activitatile de prelucrare a laptelui, lnii si pieilor, tesutul si 119
mpletitul. Importante erau n trecut pescuitul, cresterea albinelor si vnatoarea. De altfel, de la renumele de buni vnatori vine si numele satului.
Impactul investiiei asupra mediului social si economic din zona este pozitiv prin: - crearea de noi locuri de munc, att n perioada de execuie ct i n exploatare, directe la noul obiectiv ct i indirecte prin serviciile ce trebuie asigurate, unele externalizate - crearea de conditii mai bune de viata: obtinerea de agent termic la preuri sub cele ale pietei - creterea valorii terenurilor din zona - stimularea investitiilor locale si dinamica acestora Conform Certificatului de Urbanism nr.130/2009, destinaia terenului este de teren pentru construcii zon industrial conform RLU, terenul se afl n UTR 5 zon ID uniti industriale i depozite. De asemenea, chiar dac impactul asupra mediului este de mic amploare nu putem spune ca investiia va duce la un aer mai curat n zona. Totui, avnd n vedere beneficiile mari, per ansamblu, privind protecia mediului n domeniul producerii de energie din surse regenerabile ct i beneficiile directe asupra zonei posibilitea de valorificare superioar a deeurilor vegetale n loc de costuri privind eliminarea acestora, considerm ca balana se nclina mult spre susinerea investiiei. 120
4.9. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural In zona propus pentru investiie nu sunt valori ale patrimoniului cultural, nici elemente culturale sau etnice care s fie afectate i s necesite protecie. De asemenea, amplasamentul este liber de sarcini, neavnd valoare arheologic i neafectnd vreun monument istoric.
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
5.1. Descrierea alternativelor n capitolul 1.9 Descrierea principalelor altrenative i indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele au fost analizate toate alternativele din punct de vedere a locaiei, tehnologice i tehnico-economice i s-au ales variantele cele mai optime pentru a fi analizat impactul asupra factorilor de mediu ap, aer, sol, peisaj, mediu socio-economic, sntatea populaiei. n continuare vom analiza alte dou alternative din punct de vedere a implicaiilor care le-ar genera realizarea sau nerealizarea acestei investiii asupra factorilor de mediu. Acestea sunt:
121
a)
Alternativa 0 nerealizarea acestei investiii va avea consecine
negative, astfel: - nu se mai economisete energie primar produs prin mijloace clasice i cu costuri mari, deci nu se respect principiul dezvoltrii durabile - nu se mai pot evita emisiile produse prin metodele folosite pn acum de producere a energiei; - o mai slaba eficienta de conversie energetica in comparatie cu alte tipuri de generare; - o ineficien a gestionrii deeurilor de origine vegetal; - o mai slaba bunastare localizata socio-economica (locuri de munca directe si induse). b) Alternativa producerii i utilizrii biomasei n scopuri energetice n comparaie cu producerea energiei folosind combustibili fosili Conform Directivei Europene 2003/30/EC biomasa reprezint fraciunea biodegradabile a produselor, deeurilor i reziduurilor din agricultur ( inclusiv substane vegetale i reziduuri de origine animal), din silvicultur i industrii conexe, precum i fraciunea biodegradabil a deeurilor industriale i municipale. Biomasa este net mai prietenoas mediului nconjurtor dect crbunele i petrolul. Ea se produce n mediul nconjurtoar i dup utilizare se ntoarce n mediu sub form de ngrmnt. 122
Formarea combustibililor fosili are la baz reacii de transformare a polizaharidelor n compui chimici cu structuri extinse, proces care se desfoar n mii de ani. Este adevrat c cantitatea de cldur nglobat n combustibili fosili este de dou ori mai mare dect cea nmagazinat n biomasa lemnoas. ns prin tehnologii moderne de conversie a biomasei se produce energie apropiat ca intensitate de cea prin folosirea combustibililor fosili i cu costuri i emiii n mediu mult mai mici.
Tabel nr 5 Unele caracteristici ale biomasei vis-a-vis de cele ale petrolului i crbunelui. Resursa Intensitatea energetic GJ/t petrol crbune Palete cu umiditate w = 8% Lemn de foc stratificat w = 50% Achii forestiere, lemn moale, w = 30% Achii forestiere, lemn tare, w = 30% Paie balotate, w = 15% 41,1 25,0 17,5 9,5 13,3 13,3 14,5 Kg/mc GJ/mc 950 1000 650 600 250 320 140 39,8 25,0 11,4 5,7 3,3 4,4 2,0
123
Analiza impactului asupra mediului a fost efectuat prin compararea scenariului n care se folosesc reziduuri din tieri de arbori i cel n care se utilizeaz gaze naturale folosind: - reziduuri forestiere agricole energie - metan energie Pentru a evalua impactul energetico-ambiental al celor doua variante, s-au luat n considerare urmtoarele materiale rezultate: - gaze de ser, n termeni de CO2 echivalente; - emisii atmosferice (SO2, NOx; HCl, particule) - deeuri solide, n termeni de cenu; - bilanuri cumulate de energie (CER) i de masa (CMR), cu scopul de a evalua n mod indicativ durabilitatea procesului n comparaie cu folosirea resurselor primare regenerabile sau nu.
Compararea valorilor de impact biomasa / fosil Instalatia Centrala electrica naturale CO2 eq. 760,39 SO2 eq. 3,5258 1,45 74,44 Biomasa Gaze
124
NOx 5,0031 HCl 0,0008 Pulberi 0,0682 CO 1,2075 Cenusa 0,1655 CER regenerabil 1,53 CER neregenerabil 3480,63 CMR regenerabil 112,05 CMR neregenerabil 17086 Emisii evitate eq./Mwhe Inv. pentru economie unit. Euro /tep Investitii pentru emisii evitate
0,28
0,78
15,36
0,97
40,60
4044,31
195,43
191,41
11,66
0,7 t CO2
118,7 41,9
Sursa de date: Universitatea din Bari Dep. PROGESA 125
Se observ bilanul favorabil al filierei biomasei, att pentru CO2 generat de combustie, ct i pentru ca necesita o implicare redusa de input industriale. Se observ i emisiile mai mari de NOx i la SO2 de la metan pentru generarea energiei electrice. Cu privire la emisiile n atmosfer i la valorile CER si CMR, parametrul CER apreciaza cantitatea de resurse de energie primar pentru a produce 1 MWh de energie, iar parametrul CMR estimeaz materialele utilizate de-a lungul ntregii filiere pentru a produce 1MWh de energie. Dac lum n considerare costurile pentru economisirea energiei primare i a emisiilor evitate, sunt exemplificate n cele ce urmeaz datele disponibile n literatur (*) cu privire la studiile LCA (Life Cycle Assessment/Analysis), n legatura cu tipologia instalaiilor cu biomase examinate. Costul investiiilor pentru economisirea unitar a energiei primare este mult mai mare n cazul producerii de energie electric, avnd n vedere valoarea mare a certificatelor verzi: - Costuri pentru economisirea energiei primare obtinute= 118,70 Euro / tep - Costuri colective pentru economisirea unitara = 509,00 Euro / tep In ce priveste emisiile n atmosfer evitate, tot din datele disponibile se evidentiaz convenabilitatea produciei de energie electric din surse regenerabile: 126
- Investitii pentru emisii evitate: 41,90 Euro / t CO2-eq - Costuri colective pentru emisii evitate: 179,80 Euro / t CO2-eq (*) Sursa date: Universitatea Bari- Dip. PROGESA In ce priveste cenuile, , acestea se ncarc n n recipieni metalici nchii, de dimensiunea unui container auto, respectiv n saci de plastic, apoi ncrcat n mijloace auto i transportat la beneficiari (staii de producere a mixturilor asfaltice, respectiv fabric de ciment, cu care unitatea va ncheia acorduri). In ceea ce priveste impactul asupra mediului, CO2 evitat este in functie de rezultatele energetice, pe langa dimensiunea instalatiei; dar marele avantaj i punctul forte al arderii biomasei este bilanul neutru al CO2 produs i, deci, al emisiilor de gaz cu efect de sera. Prin urmare, i din punct de vedere al impactului asupra mediului se confirm avantajele alegerii folosirii biomasei pentru cogenerare.
5.2. Analiza mrimii impactului Pentru caracterizarea strii de calitate a factorilor de mediu n ansamblu s-au elaborat modele de apreciere global menite s sintetizeze aprecierile sectoriale asupra calitii fiecrui factor de mediu. Metodele utilizate pentru evaluarea global se numesc metode de interpretare, dar pot fi privite i ca metode de integrare. Metodele de evaluare global sunt, n general, de tipul multicriteriu i pot reprezenta abordri de tip cantitativ ct i calitativ. 127
Estimarea efectelor asupra mediului are la baz o mrime care se determin lund n consideraie nivelul unor indicatori de calitate ce caracterizeaz efectele. Transformarea aspectelor calitative n mrimi cuantificabile se face printr-o metod care permite agregarea i medierea lor pe o scar de tipul: + influen pozitiv; 0 fr influen; - influen negativ. Calitatea unui factor de mediu sau element al mediului se exprim prin indici de calitate IC, care caracterizeaz efectele sub form de mrimi cantitative E. Indicii de calitate pentru fiecare factor de mediu analizat se calculeaz cu relaia:
IC I E
Semnul i mrimea indicilor de calitate calculai au urmtoarele semnificaii:

+1
Ic = (0;+1], influene pozitive, mediul este afectat n limite admisibile;
Ic = 0, mediul nu este afectat;

0
-1
Ic = [-1;0), influene negative, mediul este afectat n limite admisibile.
128
SURSE GENERATOARE A. Amplasament i modul de ocupare a terenului 1. Distana de amplasare -arii protejate -elemente de importan istoric i arheologic 2. Utilizarea terenurilor - decapri i rambleieri necesare - dezvoltarea reelelei de ap - spaii verzi 3. Igienizarea incintei - colectarea deeurilor (lichide, solide) - depozitarea de deeurilor B. Tehnologii aplicate - n scopul realizrii infrastructurii - n scopul reelelor edilitare C. ncadrarea proiectului n peisaj -existena infrastructurii n zona de intervenie -existena altor activai industriale n apropierea amplasamentului analizat MRIMEA EFECTELOR ( E )
Ap
Efecte asupra factorilor de mediu Sol i BiodiAezri Aer subsol versitate umane
0 0 0 0 + + + + + 0 (+4)
0 0 + + + (-3)
0 0 0 0 0 + + 0 0 (0)
0 + + + + + + + (+4)
0 + + + 0 0 0 (0)
Valoarea indicelui de calitate IC este dat de relaia IC = 1 / E. indice de calitate pentru ap, IC = + 4; indice de calitate pentru aer, IC = - 2; indice de calitate pentru biodiversitate, Ic = 0; indice de calitate pentru aezri umane, IC = + 4; 129
indice de calitate pentru sol i subsol, IC = 0. Valorile indicelui de calitate au urmtoarele semnificaii: apele de suprafa i acviferele, nu vor fi afectate, nivel +4, avnd n vedere dezvoltarea redus a acesteia; singura surs de poluare posibil este reprezentat de scurgerile accidentale de produse petroliere. aerul, va fi afectat, nivel 2, n principal de particulele degajate de activitile de manevrare a biomasei, precum i de activitatea utilajelor,centralei, depozitarea cenusei; biodiversitatea nu va suferii un impact deosebit, avnd n vedere valoarea natural sczut a amplasamentului analizat, iar prin masurile minime de protectie se va asigura integritatea zonei din punct de vedere a biodiversitii . aezri umane, vor fi favorizat de proiect, nivel +4, realizarea investiiei va crete sigurana traficului i mai ales vor aprea locuri de munc pentru populatia din zon. solul i subsolul, nu vor suferii un impact semnificativ, iar acesta va fi doar pe timp limitat in perioada realizrii constructiilor, nivel 0 avnd n vedere faptul c pe amplasamentul analizat presiunea antropic a fost exercitat anterior.
130
O alt posibilitate de evaluare a impactului global este aceea de a aprecia, n baza unor indicatori sintetici, starea de sntate sau de poluare a elementelor componente ale mediului. Se consider mediul, n ansamblul lui ca o suprafa definit vectorial de un numr de factori de mediu din cei mai relevani care prin unirea vrfurilor definesc un spaiu poligonal. Fiecare vector are o mrime egal i definete starea iniial n arealul analizat. Fiecare din aceti factori de mediu poate suferi un nivel de poluare care n final i poate deteriora parial, ntr-un anume grad sau total calitatea. Acestui nivel de poluare i se atribuie o valoare care se marcheaz pe vectorul respectiv. Prin unirea acestor valori se definete n interiorul poligonului de stare iniial a mediului, un alt poligon de stare afectat a mediului. Prin raportarea ariilor celor 2 suprafae, se obine o valoare scalat care definete nivelul global de afectare a mediului i n acelai timp permite s se depisteze elementele componente ale mediului afectate i deci s se stabileasc msurile de eliminare, reducere sau diminuare asupra mediului. Pentru obiectivul analizat, n condiiile variantei raionale definite sau luat n considerare ca factori de mediu ce pot fi afectai urmtorii: aerul; apa; solul i subsolul; fauna; flora; 131
sntatea populaiei; peisajul. Pentru analizarea tuturor situaiilor i ntocmirii unei scri a indicelui de poluare global s-au calculat valorile acestuia pentru cazurile posibile i a fost ntocmit o scar de la 1 la 6 cu urmtoarea semnificaie: IPG 1 mediul natural neafectat de activitile umane; 1 IPG 2 - mediul supus efectelor activitii umane n limite admisibile; 2 IPG 3 - mediu supus activitii umane, provocnd stare de disconfort formelor de via; 3 IPG 4 - mediu supus activitilor umane, provocnd tulburri formelor de via; 4 IPG 6 - mediu grav afectat de activitatea uman, periculos formelor de via; IPG 6 mediu degradat ireversibil, impropriu formelor de via.
Astfel, s-au acordat urmtoarele note de afectare a elementelor componente ale mediului de realizarea activitilor n amplasamentul analizat, dac nu se iau msuri de evaluare i reducere a impactului:
AER
- nota 3 pentru ca activitile propuse vor degaja pulberi n
suspensie i noxe ca urmare a interveniilor asupra solului i subsolului a utilajelor specializate n perioada de construcie dar mai ales in perioada de functionare prin functionarea centralei, manevrarea materiei prime n depozitul de biomasa; 132
AP
- nota 0,5 datorit prezenei apelor de suprafa raul Ozana n - nota 1,5 pentru c activitile propuse vor avea
vecintate;
SOLUL I SUBSOLUL
impact direct asupra acestor elemente, ca urmare a decaprilor solului vegetal, excavaiilor i rambleierilor, unde este cazul.
FAUNA
- nota 1 deoarece n amplasamentul analizat starea iniial a fost
modificat antropic ca urmare a interveniilor anterioare, iar fauna este redus att ca numr de specii ct i ca numar al populaiilor. Dar, din cauza zgomotelor, fauna nc eventual prezent poate fi afectat, de activitatea desfurat ce presupune zgomote i vibraii;
FLORA
- nota 1, pentru c dei n amplasamentul analizat starea iniial va
fi modificat antropic ca urmare a interveniilor efectuate, iar n prezent, spaiile verzi ocup suprafee reduse.
SNTATEA POPULAIEI
- nota 1,5 pentru c n etapa de executare a
proiectului populaia poate fi deranjat de zgomote i vibraii, avnd n vedere faptul ca lucrrile se vor executa n intravilanul comunei Vanatori NT; n perioada de exploatare populaia va avea multe beneficii de pe urma proiectului;
PEISAJUL
- nota 1 pentru c interveniile propuse nu vor modifica
semnificativ peisajul; vor fi respectate funciunile fiecrei zone stabilite prin PUGul Comunei Vanatori. Poligonul ce desemneaz elementele componente ale mediului afectate dac nu se iau msuri de reducere a impactului a fost numerotat 133
litere mari de la A la G. n aceast situaie, elementele componente ale mediului vor fi afectate de activitile din proiect ntr-o proporie de 43 % i i s-a atribuit culoarea portocaliu. Poligonul ce desemneaz elementele componente ale mediului afectate dac se iau msuri de reducere a impactului a fost numerotat litere mici de la a la g. n aceast situaie, elementele componente ale mediului vor fi afectate de activitile din proiect ntr-o proporie de 34%, iar suprafeei i s-a atribuit culoarea verde, dup cum se observ i din imaginea grafic de mai jos:
Considerndu-se c starea ideal (SI) are o valoare de 200, starea real viitoare (Sr) rezultat prin realizarea proiectului Central Termoelectric pe biomas n comuna Vanatori, judetul Neamt, fr msuri de reducere a impactului va fi de 114,5. 134
Indicele de poluare global IPG va fi de: IPG = SI / Sr = 200 / 114,5 = 1,74 Conform grilei de evaluare a impactului global se poate aprecia c realiarea acestei centrale ar provoca stare de disconfort factorilor de mediu, indicele de poluare global fiind de 1,74 ceea ce corespunde unui mediu supus efectelor activitii umane n limite admisibile. Aplicnd aceeai relaie activitilor din amplasament, lunnd de data aceasta n considerare msuri de reducere a impactului, reiese un punctaj de 133,4. Ceea ce nseamn c indicele de poluare global IPG va fi de: IPG = SI / Sr = 200 / 133,4 = 1,49 Conform grilei de evaluare a impactului global se poate aprecia c realizarea proiectului Central Termoelectric pe biomas n comuna Vanatori, judetul Neamt, nu va avea un impact major asupra mediului, indicele de poluare global fiind de 1,49 ceea ce corespunde unui mediu supus efectelor activitii umane n limite admisibile.
135
6. MONITORIZAREA Monitorizarea factorului de mediu ap se poate realiza prin: contorizarea debitelor de ap consumate i evacuate; urmrirea calitii apelor uzate rezultate de la birouri, respectiv de la grupul sanitar al camerei de comand, care vor fi colectate n bazine vidanjabile, apoi vidanjate i transportate la staia de epurare oreneasc, n vederea ncadrrii limitele maxime admisibile conform NTPA 002/2002, modificat i completat de HG 352/2005. Monitorizarea factorului de mediu aer: urmrirea funcionrii corespunztoare a cazanului din dotarea centralei electrice i respectarea instruciunilor de exploatare a utilajelor din dotarea centralei electrice; urmrirea exploatarea corespunztoare a instalaiilor de filtrare a gazelor arse, respectiv schimbarea filtrelor atunci cand este cazul, n vederea ncadrrii poluanilor emii n atmosfer n limitele maxime admise. Monitorizarea factorului de mediu sol: evidena cantitilor de combustibil aprovizionate i utilizate n cadrul unitii; gestiunea deeurilor pe tipuri, cantiti i destinaie; urmrirea transportului la platforma de gunoi a localitii a deeurilor necombustibile, neindustrializabile i a gunoiului. 136
Se va menine curenia permanent a incintei. Factor de mediu zgomot: Instalaia va avea articulaiile antivibrante specifice pentru apa suprainclzit, adaptate pentru a intrerupe transmiterea de zgomote i pentru absoria vibraiilor. Generatorul electric va fi dotat cu box amortizoare i va fi montat pe cuzinei rabatabili cu inele de lubrifiere pe ulei, in labirint. Prin exploatarea corespunztoare a utilajelor nu se genereaz zgomote sau vibraii.
7. SITUATII DE RISC Analiza situatiilor de risc se prezinta astfel: riscuri naturale (cutremur, inundaii, secet, alunecri de teren etc.); accidente poteniale (analiza de risc); analiza posibilitii apariiei unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului, inclusiv cu impact negativ semnificativ dincolo de graniele rii; planuri pentru situaii de risc; msuri de prevenire a accidentelor. Trebuie precizat ca investiia, prin capacitatea sa de a realiza maxim 48.750 MW/an, corelat cu legislaia n vigoare, nu intra sub incidenta IPPC
137
prevenirea i controlul integrat al poluarii, deci nu are restrictiile specifice acestor instalaii. Respectarea celor mai bune tehnici disponibile in domeniu reprezinta cea mai buna solutie pentru evitarea riscurilor.
Din acest considerent vom face o verificare generala a coerentei cu BAT.
Gestionarea si proiectarea sectiunii de stocare si alimentare. Indicaii: - sistem de deplasare cu pod rulant - cabina de pilotaj n zona nalta pentru un cmp vizual complet Analiza proiectului: coerent
Colectarea, stocarea si evacuarea deseurilor Indicaii: Deeurile posibile sunt clasificabile astfel: - scorie (sau cenui grele) Scoriile ar trebui descarcate, de regula, prin sisteme mecanice umede sau uscate si dirijate spre un sistem de stocare, in asteptarea destinatiei finale (distrugere sau recuperare). - pulberi de cazan - cenusi usoare/pulberi fine 138
Ar trebui colectate, transportate si stocate in sisteme inchise pentru eventualul tratament si transport ulterior la firmele care le vor valorifica i cu care societatea va avea contract. Managementul deseurilor ar trebui sa garanteze separarea scoriilor de reziduurile rezultate din tratamentul fumului si separarea particulelor solide (pulberi) de eventuale saruri de reactie din tratarea fumului. Analiza proiectului: Considerm ca viitoarea instalaie este pe deplin coerent cu indicaiile furnizate.
Combustie Indicaii: Alegerea cuptorului se va face pe baza continutului energetic al combustibilului asociat cu puterea calorica inferioara PCI si caracteristicilor sale fizico- chimice (densitate, granulatie, continut de umiditate, de materii inerte, etc.). Nivelele de temperatura de 250-300 sunt considerate suficiente fata de cantitatile ridicate de oxigen (6-8%) si turbulenta, pentru a garanta oxidarea aproape totala a componentelor organice, reducand la minim emisia de macro si micro poluanti. Camera de post-combustie poate fi inlocuita de o zona cu combustie
139
controlata (in continuarea camerei primare) situata in aval de ultima intrare a aerului secundar in care trebuie mentinuta o temperatura de cel putin 850C timp de > 2 secunde. Analiza proiectului: Proiectul garanteaz respectarea total a BAT. Procesul de tratament termic indeplineste, de asemenea, urmatoarele cerinte (conf. BREF): - alegerea corecta a tehnologiei de combustie - pozitionarea si dimensionarea alimentarii - functionarea in mod continuu - folosirea unui sistem corespunzator de control al arderii - optimizarea distributiei aerului primar si secundar - optimizarea timpului de ramanere si a turbulentei in camera de ardere in scopul obtinerii unei arderi complete - reglarea debitului pentru mentinerea conditiilor operative optime de ardere; - folosirea arzatoarelor auxiliare care lucreaza n mod automat - protectia peretilor cuptorului cu material refractar.
Recuperarea energetic Indicatii:
140
Recuperarea termic ar trebui s nceap direct n interiorul camerei de ardere, care ar trebui sa fie alctuit din perei cu tuburi de ap dotate cu membrane care fac parte din circuitul de generare a aburilor. Generatorul de aburi trebuie s fie prevzut cu sisteme pentru curirea depunerilor de cenua, att pe tuburile vaporizatoare ct i pe bancurile de supranclzire. Generatorul trebuie alimentat cu apa ct mai lipsit de sruri i oxigen, deci trebuie prevzut o instalaie corespunztoare de demineralizare a apei i un degazator termic cu aburi. Aburul dirijat in turbina ar putea atinge 350 si 60 bar, dar valorile cele mai folosite sunt de 400C si 40 bar. Analiza proiectului: Proiectul respecta pe deplin BAT. Aburii recomandate. Procesul de recuperare energetic ndeplinete, de asemenea, urmtoarele cerine BREF: - optimizarea nivelului de recuperare energetic; - reducerea la minim a pierderilor de energie; - soluia corect a turbinei i eficiena sa electric ridicat; - optimizarea configurrii instalaiei generatorului de aburi; - folosirea aparatelor cu sistem cuptor-cazan integrat; - curire eficient a bancurilor convective; 141 (500C-41bar) au caracteristici compatibile cu cele
- reducerea temperaturii fumului la ieirea din cazan; - funcionarea continu pentru a crete eficiena;
Tratarea fumului Indicaii Impactul rezultat din ardere este alctuit n principal din emisia n atmosfer a pulberilor i substanelor poluante n faza gazoas sau sub form de aburi i clasificabile ca macro si micro poluante. Indicaii pentru nlaturarea pulberilor: Se poate efectua pe cale mecanic, cu ajutorul urmtoarelor aparaturi: - cicloni i multicicloni - filtre electrostatice (uscate i umede) - filtre cu mneci Caracteristicile rezulta din tabelul urmtor: concentratii < 5 mg/Nmc avantaje Larga aplicatie Concentratii mici la iesire Distruge si poluanti acizi Prestatii foarte ridicate Comp. c/reactivi uscati dezavantaje Consumuri destul de ridicate Condens, umiditate, coroziune Posibile rupturi ale manecilor Risc inflamabilitate sau explozie daca sunt pulberi combustibile
142
Temperatura de funcionare trebuie s fie mereu mai mare dect punctul de rou (dew point) al amestecului de gaz de depulberizare, altfel apa condenseaz umezind stratul de pulbere depus pe maneci (> rezistena i pierderea de sarcina) i dizolvnd eventualii compui acizi (cu coroziune la maneci, couri i tmplrie). Analiza proiectului: Instalaia este pe deplin coerent cu BAT.
Eliminarea poluantilor Aceasta sectiune nu este dezvoltat ntruct sarcina la coul de fum este << fa de cea admis.
Verificarea general a coerenei cu BAT pentru controlul emisiilor in atmosfera In ceea ce privete alegerea sistemelor uscate i a sistemelor umede pentru eliminarea poluanilor, se precizeaz c, dei sistemele umede pot garanta pe deplin i cele mai mari limitri de concentraii de poluani, aplicarea acestor procese a fost exclus pentru c prezint o serie de efecte nedorite, printre care: - limitarea temperaturii fumului, chiar i n prezena schimbtoarelor regenerante la fumul rece la ieirea de la splat; - mari concentraii de ap, care determin cu uurina formarea fumului vizibil rezultat din condensarea n atmosfer; 143
- necesar mare de apa i producerea de eflux, fiind necesar adoptarea unei uniti de tratament a apei de curare; - transportul substanelor contaminante micropoluante solubile n ap i, deci, n reziduurile din procesare i ape de curire .
Monitorizarea emisiilor Indicatii Respectarea prevederilor normelor nationale si a directivei
2000/76/CE pot fi considerate ca BAT in acest domeniu, mai ales in ceea ce priveste atmosfera i pierderile lichide. Analiza proiectului Monitorizarea emisiilor n modlitile prevzute este coerent cu directiva CE, prin urmare ndeplinete n acelai timp i BAT. Condiii diferite de funcionarea normal: risc de accidente grave i condiii de funcionare in afara proiectului. Directiva 96/82/CE prevede msuri specifice n baza tipologiei i a cantitii de materiale periculoase prezente ntr-un stabiliment, n cantitati mai mari dect limitele stabilite n anexa I a decretului. In stabiliment nu rezult substane clasificate ca periculoase, conform prevederilor normei n vigoare. Tot privitor la risc, n proiect au fost luate n considerare modalitile de gestionare a condiiilor n afara proiectului, de defectare a procesului i evenimente accidentale, n caz de eventuale perturbri tehnice i de mediu 144
care ar putea aprea din cauza unor avarii i a funcionrii defectuoase a aparaturilor principale. Evaluarile au inut cont i de capacitatea i dotarea instrumental a instalaiei, pentru a furniza un nivel suficient de siguran fa de performanele garantate. Prima precauie adoptat a fost aceea de a dubla aparatele considerate critice pentru funcionarea n siguran a instalaiei, care sunt: - miscarea snecurilor de alimentare reactor - compresor de aer - pompa apa demineralizata - pompa condens - pompa ulei turbine - pompe reglare ulei turbine - pompe alimentare cazan Ventilatoarele de aer primar i secundar nu au fost dublate avnd n vedere: - frecvena i regularitatea ciclurilor de ntreinere - posibilitatea de folosire a aceluiai ventilator pentru a alimenta ambele intrri (prin urmare, cu reducerea sarcinii) numai pe timpul prevzut pentru reparaii (s-au prevzut rezerve n depozit) - alimentarea electric de urgen, pentru a face fa eventualelor ntreruperi a alimentrii electrice de la reeaua extern cu oprirea simultan a generatoarelor instalaiei. Motoarele care necesit o alimentare de urgen 145
vor fi toate nsemnate, n timp ce pentru aparatele si organele de nchidere alimentate electric se va garanta c, n caz de ntrerupere a curentului, diversele mecanisme s se pun n poziie de siguran. Riscul de a rmne complet fr alimentare este minim pentru c circuitul electric de putere al instalaiei este astfel construit nct energia produs s fie distribuit n mod normal n interiorul instalaiei, nainte de a fi cedat reelei naionale. In caz de deconectare complet de la reea (cesiune i cumparare), turbogeneratorul se va autoregla pentru a furniza instalaiei energia necesar funcionrii independente, reducnd fluxul de aburi la intrare. In caz de defeciune a ventilatorului de extragere fum, tirajul coului, mpreun cu oprirea imediat a alimentrii cu combustibil, va permite oprirea instalaiei n siguran n timp de 30 minute, fr a produce perturbri mediului. O defeciune a generatoarelor va provoca doar lipsa producerii de energie electric, caz n care energia necesar aparaturilor va fi preluat din reeaua naionala. De asemenea, n conformitate cu HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate se interzice: - deversarea uleiurilor uzate in apele de suprafata, apele subterane, si n sistemele de canalizare; - evacuarea pe sol sau depozitarea n condiii necorespunztoare a uleiurilor uzate, precum i abandonarea reziduurilor rezultate din valorificarea i incinerarea acestora; - amestecarea uleiurilor uzate cu 146
motorin, solveni, combustibil tip P i reziduuri petroliere i utilizarea acestui amestec drept carburant; Filtrul cu mneci este de tip cu celule ce pot fi excluse n amonte/aval de obloane servo-asistate pentru a permite intervenii de ntreinere la filtru n timpul funcionrii; eventualele rupturi sau crpturi ale mnecilor sunt identificate imediat de sonda triboelectric, care recunoate supapa de tragere, ocolind-o; operatorul exclude celul corespunztoare i o nlocuiete n 2-3 ore, fr a afecta instalaia (mneci prevzute n depozit circa 20% din cele instalate). Toate celelalte aparaturi care alctuiesc instalaia sunt dispuse, de regula, astfel nct s se opreasc n poziie de sigurana i vor fi dotate cu dispozitive pentru demontarea i nlocuirea lor rapid; multe aparaturi sunt dispuse astfel nct s poat fi ocolite n condiii de funcionare a instalaiei. Toate modalitile de gestiune a condiiilor anormale, de defeciune n proces i evenimente accidentale vor face parte dintr-un tabel al cazurilor de defectare a instalaiei i riscurile respective, care va fi furnizat n faza de funcionare i pentru fiecare aparat ce se poate defecta se va lua n considerare cazul, gradul de risc, efectul, controlul, alarma, intervenia automat sau manual, tipul de intervenie, sigurana.
147
Intervenia rapid/prevenirea i managementul situaiilor de urgen SC SILVEX SRL nu se ncadreaz n prevederile HG 804/2007, privind controlul activitilor care prezint pericole de accidente n care sunt implicate substane periculoase. Raportat la legislaia privind PSI, societatea va elabora un Plan de interventie n caz de incendiu aprobat de Inspectoratul pentru Situaii de Urgen Neam. Raportat la legislaia privind protecia civila societatea va deine un Plan pentru situaii de urgenta. Se vor respecta reglementrile n vigoare privind organizarea activitii de prevenire i stingerea incendiilor . Se vor respecta i actualiza periodic: Planul de prevenire i combatere a polurilor accidentale; Planul de protectie i intervenii la producerea dezastrelor, Planul de intervenii n caz de incendiu.
Politica de mediu, programul de mediu si sistemul de management al mediului
Societatea SC SILVEX SRL n calitate de proprietar a centralei electrice cu energie din surs regenrabil, dezvolt i ofer servicii n domeniul produciei de energie electric. 148
"Energia" nu este un produs oarecare: este un "produs" public, n sensul c privete nu numai strategiile unui grup industrial privat, ci implic i programarea instituiilor, evoluia cadrului legislativ, cercetarea tehnologic, necesiti exprimate de toate prile interesate i ale mediului n general. Societatea SC SILVEX SRL i propune, la toate nivelurile, s mbine evoluia tehnologic i cercetarea randamentului economic cu atenia la partea social, la construirea unei solidariti cu teritoriul, pentru a-i nsui criteriile de dezvoltare durabil i, deci, cerinele aprrii i valorificarii mediului. In linie cu aceste principii, societatea se angajeaz s adopte un sistem de management al mediului conform Regulamentului european EMAS 761/01 si cu norma internationala UNI EN ISO 14001:2004 cu obiectivul de a monitoriza continuu prestaiile totale de mediu ale instalaiei i de a reduce, acolo unde este posibil, impactul mare asupra mediului, adoptnd o strategie de mediu fondat pe urmrirea urmatoarelor obiective: - reducerea ct mai mult a emisiilor n atmosfera produse de proces, n mod compatibil cu tehnologiile folosite; - asigurarea folosirii eficiente a energiei i a resurselor naturale folosite n procesele de producie; - asigurarea respectrii prevederilor legale i a reglementrilor aplicabile n materie de mediu, considernd ca aceasta trebuie s fie i o datorie pentru toi angajaii; 149
- minimalizarea riscului pentru mediu legat de activitile societii i prevenirea situaiilor poteniale de urgena, asigurnd oricum procedurile oportune de gestionare a acestora; - asigurarea eficientei operative i de mediu a proceselor; - asigurarea mbuntirii continue i prevenirea polurii; - reducerea produciei de deeuri, asigurnd totdeauna corecta lor gestionare.
Liniile directoare ale politicii societii sunt: - monitorizarea constant a gradului de conformitate a sistemului cu normele, legile i regulamentele aplicabile privitor la mediu; - promovarea actiunilor de prevenire, necesare pentru a anticipa apariia dereglrilor mediului, fa de cele definite de sistemul de management al mediului; - stabilirea modalitatilor de informare si comunicare catre toate prile interesate privind abordarea din partea societatii a respectarii si protejarii mediului, chiar i prin declaraii oficiale i ntocmirea de bilanuri specifice; - stimularea personalului pentru actiuni dedicate respectarii mediului, stimuland implicarea lor sau propunerile lor pentru realizarea obiectivelor societatii, planificand actiuni de formare si valorificand sarcinile si raspunderile;
150
- sensibilizarea furnizorilor si a societatilor terte in general pentru a contribui activ la reducerea impacturilor asupra mediului ca urmare a activitatii pe care acestia o desfasoara pentru societate; - favorizarea, acolo unde este posibil, a deciziilor de achizitie si de investitie pentru imbunatatirea prestatiilor societatii fata de mediu, chiar si prin adoptarea celor mai bune tehnologii posibile, compatibile cu alte cerinte ale societatii, chiar si de natura economica financiara; - desemnarea Responsabilului Tehnic de Mediu si control materiale al societatii care, in cadrul competentelor sale, independent de alte raspunderi (fie ele economice si/sau de productie) are autoritatea si raspunderea de a asigura implementarea, mentinerea si imbunatatirea continua a Sistemului. - Principala documentatie a sistemului de control al mediului care va fi adoptat este prezentata in continuare: Analiza Mediu Central Termoelectric pe biomasa in comuna Vanatori, Jud Neamt
Declaratie de Mediu MGA Manualul sistemului de management al mediului 001 Evaluarea aspectelor de mediu si dispunerea analizei 002 Managementul si actualizarea prevederilor normative, legislative si ale 003 Politica, obiective si scopuri legate de mediu 151
004 Formare, sensibilizare si competente 005 Comitete de siguranta, sanatate si mediu 006 Comunicare 007 Managementul documentatiei si inregistrarilor 008 Exploatarea instalatiei 009 Managementul Intretinerii 010 Managementul combustibilului 011 Managementul emisiilor in atmosfera 012 Managementul deseurilor 013 Managementul ciclului apei 014 Managementul substantelor periculoase 015 Managementul si controlul societatilor externe 016 Modalitati de calificare a furnizorilor 017 Interventii in caz di accidente si/sau situatii de urgenta 018 Supraveghere si masuratori 019 Managementul activitatilor de control al calibrarii instrumentelor 020 Neconformitati mediu, actiuni corective si preventive 021 Audit al sistemului de management al mediului 022 Reexaminarea conducerii La aceasta documentatie se vor adauga instructiunile de functionare, fascicolele informative si toate documentele de inregistrare a sistemului.
152
8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR Evaluarea impactului asupra mediului s-a realizat fr dificulti tehnice sau practice.
9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC Centrala electrica de cogenerare pe biomasa va fi amplasata comuna Vanatori Neamt din judetul Neamt. Terenul de amplasament are suprafata de 24.603 m2 (2,46 ha) si se afla in prezent in proprietatea beneficiarului investitiei, respectiv S.C. Silvex S.A. Comuna Vanatori Neamt este strabatuta de drumul national 15B Pascani Poiana Largului prin Targu Neamt, care intersecteaza drumul national 17B Bicaz-Valea Dornei. Situata la aproximativ 15 km de Targu Neamt, comuna Vanatori Neamt se afla intr-o zona bogata in paduri, avand in apropriere diferite exploatari forestiere care intretin si valorifica fondul forestier inconjurator. Situata intr-o zona de o frumusete a locurilor si a oamenilor deosebita, comuna cuprinde si satele inconjuratoare: Lunca, Nemtisor si Manastirea Neamt Regimul juridic al terenului: terenul destinat construirii obiectivului Centrala electrica pe combustibil biomasa, este amplasat n intravilanul comunei Vanatori Neamt, judetul Neamt, proprietate particular conform Sentintei Civile nr. 1057 din 02 iunie 1998 cat si a Actului de Dezmembrare nr.770 din 13.08.2009. - categoria de folosinta: curti-constructii 153
- suprafata 24603 mp vecinti: la nord - drum satesc; la est - Timisescu Gheorghe;teren liber de constructii la vest - Machidon Vasile- liber de constructii / drum acces; la sud - Teren Consiliul local al Comuniei Vanatori Neamt; - accesul in incint se realizeaz pe latura de nord a proprietatii, din drumul satesc , Regimul tehnic: conform RLU, terenul se afl n UTR 5 zon locuinte, functiuni complementare si uniti industriale, depozite. Suprafata terenului este de 24603 mp. - amplasamentul este cu constructii . - regimul de inaltime propus este de P, P+1. se vor respecta distantele minime necesare, obligatorii fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei conf. Cod Civil precum i distantele minim necesare interventiilor n caz de incendiu. Investiia propus a se realiza are drept scop construirea unei Centrale electrice pe combustibil biomas in comunei Vntori, jud. Neamt. Capacitatea centralei electrice va fi de 48.750 MW/an energie electric produs, din care 3.000 MW/an consumai de ctre instalaiile auxiliare, respectiv 45.750 MW/an energie net.
154
Energia produs va avea o putere la livrare de 3000 MW net n reeaua de 220 kV, sau n reeaua de 20 kV. Puterea termic a cazanului va fi de 20 MW. Prin realizarea investiiei se va furniza n reeaua naional de energie electric obinut prin utilizarea de combustibil biomas. De asemenea, prin utilizarea biomasei drept combustibil pentru producerea energiei electrice se va realiza o economie anual de 18.900 t petrol respectiv 22.200.000 mc gaz natural . Biomasa va proveni de la unitile de prelucrare a lemnului din zon i va fi constituit din deeuri lemnoase de la societatea S.C. SILVEX S.R.L. care are ca profil de activitate prelucrarea lemnului, aflat n vecinatatea terenului pe care se va amplasa centrala, deeuri care pn n prezent nu puteau fi utilizate i erau haldate constituind un potenial pericol pentru mediu i oameni. Prognozarea impactului Asupra factorului de mediu apa In cadrul obiectivului analizat nu sunt evacuate ape uzate tehnologice. Apele rezultate in urma spalarilor acide sau alcaline la instalatiile de tratare apa sunt neutralizate, inainte de deversare, urmarindu-se mentinerea PH-ului in limite admisibile iar precipitatii rezultati in urma spalarii filtrelor si in urma neutralizarii sunt captati in separatorul de namol din statia de preepuarea, inainte de deversarea in bazinul vidanjabil. 155
Apele uzate menajere de la grupul sanitar al camerei de comand, respectiv apele uzate menajer de la grupul sanitar de la birouri sunt colectate ntr-un bazin vidanjabil, care va fi vidanjat periodic. Apele pluviale posibil impurificate cu hidrocarburi rezultate de pe platformele carosabile vor fi colectate de o reea de rigole carosabile cu debusare ntr-un sistem de epurare mecanica format din separator de hidrocarburi/decantor. Asupra factorului de mediu aer Faa de valorile concentraiilor poluanilor din emisii: Pulberi de 400 ori mai mici decat limitele admise (100/0,25); CO de 16,66 ori mai mici decat limitele admise (250/15); SO2 de 1000 ori mai mici decat limitele admise (2000/2); NOx de 9,25 ori mai mici decat limitele admise (500/54); n concluzie, se constat c poluarea aerului n zona va fi nesemnificativ . Asupra factorului de mediu zgomot Poluarea acustic, adic ansamblul perturbaiilor sonore, dac sunt n exces, poate fi atenuat prin msuri tehnice, elemente specifice normative i acte de planificare urbanistice-mediu, printre care clasificarea acustic a teritoriului care, odat adoptat de Consiliile Locale ca parte integrant i condiie pentru PUG, va fi coordonat cu celelalte instrumente urbanistice. 156
Zona destinat activitilor de producie are ca limite de acceptabilitate 70 dB pentru orele de zi i de noapte. Valorile indicate mai sus ce depesc 70 dB admisibili n zona industrial vor fi reduse nc de la faza de execuie prin protecii izolante acustic. In jurul amplasamentului se va realiza, de asemenea, o bariera verde cu caracteristici de antifonare, alctuit din arbori cu trunchi nalt tuia, plop, salcie, n concordan cu specificul vegetaiei din zon. Asupra factorului de mediu sol Prin destinaia lor, lucrrile ce se vor efectua pentru realizarea investiiei nu afecteaz solul din punct de vedere al polurii i nu modific structurii acestuia. Pentru realizarea investiiei se vor efectua spturi, dar nu se vor introduce substane poluante in sol i nu se va modifica structura sau tipul solului. Analiznd cele prezentate anterior se poate spune c realizarea investiiei analizate nu va avea un impact semnificativ asupra factorului de mediu sol. Asupra factorului de mediu biodiversitate In zona se afla PARCUL NATURAL VANATORI NEAMT situat la o distanta de aproximativ 4 Km de amplasament.
157
Comuna
Vanatori,
judeul
Neam
se
afl
amplasat
etajul pdurilor de foioase,zona dealurilor submontane si zona de podis unde predomin o vegetatie ierboas . Realizarea investitiei propuse, nu are un impact semnificativ asupra integritatii ariilor naturale protejate de interes comunitar, terenul de amplasament apartine beneficiarului si este proprietate privata.
158
159

Raport Rim Centrala Vanatori NT Final

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Rim Centrala Vanatori NT Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORTUL EVALURII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Centrala Termoelectrica in cogenerare pe biomasa Beneficiar: S.C. SILVEX S.A. Elaborator: S.C.

Mediu Research S.R.L. Bacu

cu protectia mediului; RUSU IULIAN

1.3. Denumirea proiectului si localizare Centrala Termoelectrica in cogenerare pe biomasa

comunaVanatori, Jud Neamt Localizarea proiectului

Alternative de locatie, tehnologice, tehnico-economice

5. grupuri electrogene alimentate cu combustibili lichizi regenerativi - productie de energie: nu 33

= +7.18 m, (fata de cota +0.00);

Hmin streasina = +5.28 m. (fata de cota +0.00); = 454.70 m ;

U.M. t/zi t/h kcal/kg kJ/kg %vol C MW U.M. MW

bar t/h % U.M. t/h C bar C C bar kW/kg t/h bara % %

Servicii interne electrice (racire cu radiatoare)

0 20,6 18,3 18,003 99 18,185 1,5

o Frecven 50 60 Hz o Tensiune primar 6 kV o Tensiune secundar 110 kV

Nr.crt Denumire material Biomas Motorin

Cantitate/an 67.500 t/an 1.200

alternative tehnici propuse de disponibile

cenu = 1.890 t/an

4. IMPACTUL POTENTIAL, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

INFORMATII GENERALE DESPRE AMPLASAMENT

Apele subterane Apele subterane sunt cantonate n depozite nisipo-grezoase care au o

4.1.3. Managementul apelor uzate BILANTUL apelor uzate

Temperatura aerului. Temperatura medie anuala la Statia

Precipitatiile atmosferice. Cantitatea medie multianuala

Vnturile. Directia vnturilor dominante este influentata

Cos CT Cos CT Cos CT Cos CT

pulberi CO SO2 NOx

25,22 1513,00 200,00 5448,00

100899 100899 100899 100899

0,25 15,00 2,00 54,00

70 175 140 350

0,25% 6% 0,1% 10,8%

*valorile limita se raporteaza la un continut in oxigen al efluentilor gazosi de 6%.

TABELUL Nr. 4. Surse mobile

Surse generatoare de poluanti atmosferici

Caracteristicile fizice ale surselor

Parametrii gazelor evacuate

Cos evac uare

codificare conform metodologiei Corinair (SNAP)

4.5. Geologia subsolului

Din punct de vedere geologic suprafata parcului este

4.6. Biodiversitatea Comuna Vanatori,

Amplasamentul Centralei termoelectrice fata de PARCUL NATURAL VANATORI NEAMT

ariei naturale, protectia mediului,masuri compensatorii aprobate /

Alternativa 0 nerealizarea acestei investiii va avea consecine

Sursa de date: Universitatea din Bari Dep. PROGESA 125

Semnul i mrimea indicilor de calitate calculai au urmtoarele semnificaii:

Ic = (0;+1], influene pozitive, mediul este afectat n limite admisibile;

Ic = 0, mediul nu este afectat;

Ic = [-1;0), influene negative, mediul este afectat n limite admisibile.

- nota 3 pentru ca activitile propuse vor degaja pulberi n

- nota 1 deoarece n amplasamentul analizat starea iniial a fost

- nota 1, pentru c dei n amplasamentul analizat starea iniial va

- nota 1,5 pentru c n etapa de executare a

- nota 1 pentru c interveniile propuse nu vor modifica

Din acest considerent vom face o verificare generala a coerentei cu BAT.

Recuperarea energetic Indicatii:

Monitorizarea emisiilor Indicatii Respectarea prevederilor normelor nationale si a directivei

Politica de mediu, programul de mediu si sistemul de management al mediului

S-ar putea să vă placă și