CAPITOLUL 9.

Sisteme de alimentare pentru situri izolate

9.1 HIDROEOL 01 Structura staiei pilot HIDROEOL este prezentat n figura 9.1, unde apar principalele componente ale acesteia. Date de proiectare Plecnd de la puterea recomandat in literatura, se va alege o turbin eolian cu puterea de 1kW. Aceast turbin se va amplasa pe cldirea UTCN din strada Observatorului nr. 2. Turbina nu va debita aceast putere tot timpul pe durata unei zile, vor exista i ore fr vnt, s-au ore cu viteza vntului mai mic dect cea nominal. n urma msuratorilor efectuate n teren s-a constatat c viteza medie zilnic a vntului este de v = 6m/s. Deci puterea medie zilnic va fi:
v P = P med med n v n 3 = 1kW 3 6 = 0.21 kW 10

(1)
(2)

Se alege o pomp cu putere nominal de aproximativ:

P =0.1 k 5 W n p

Cele dou rezervoare (superior i cel inferior) se vor amplasa n cldirea Universitii Tehnice Cluj Napoca din strada Observatorului nr. 2. Cel inferior n sala 104 (laboratorul de Producerea Energiei Electrice) i cel superior pe cldire, la o diferen de nivel de aproximativ h = 15 m . Aceast pomp va asigura un debit de:

D=

P np 9.8 h

0.15 0.8 m3 m3 l = 0.0008 = 0.048 50 9.8 15 s min min

(3)

S-a ales puterea pompei aproximativ egal cu puterea medie a turbinei, puin mai mic innd cont de randamentul transmiterii energiei electrice ntre turbin i pomp. Diferenele de putere momentane ntre pomp i turbin vor fi preluate de bateria de condensatoare. Dac aceast pomp va funciona 24 de ore zilnic; atunci volumul rezervorului superior trebuie s fie:

Vb1 = D Tzi = 50

l 24 60 min = 72000 l = 72 m 3 min

(4)

Figura 9.1.

Structura statiei pilot HIDROEOL-1

9. 1

Pentru a-i ndeplini scopul didactic, efectuarea unor lucrri de laborator, sunt suficiente i funionare a pompei de 20 minute.

Vb1 = D Tzi = 50

l 20 min = 1000 l = 1m 3 min

(5)

n timpul nefuncionrii pompei, energia eolian stocat n baterii de acumulatori va putea fi folosit n alte scopuri, cum ar fi la iluminat de siguran. Bazinul inferior va fi ales de aceeai capacitate cu cel superior pentru a putea funciona n circuit nchis. Alegerea turbinei hidraulice se va face din aceleai considerente privind efectuarea lucrrilor de laborator ca i pentru alegerea pompei. Se va considera un timp de turbinare de aproximativ tturbinare =10 min pentru a avea timp de realizare a unor msurtori n timpul funcionrii turbinei. Debitul necesar la turbinare va fi:

D=

V 1000 l l l m3 = = 100 = 1.66 = 0.00166 t t 10 min min s s

(6)

Puterea dezvoltat la turbinare va fi: P = 9.8 D h = 9.8 0.00166 15 0.8 = 0.195 kW (7)

Turbina hidraulic i generatorul se vor amplasa de asemenea n laboratorul de Producerea Energiei Electrice, sala 104, etaj I, strada Observatorului nr. 2. Acum se pot stabili datele de proiectare ale sistemului hibrid HIDROEOL 01, date regsite n tabelul 9.1 Tabelul 9.1. Date de proiectare HIDROEOL 01 Nr.crt 1 2 3 4 5 6 7 Date Viteza medie a vntului Putere turbin eolian Diferen de nivel Putere pomp Volum rezervor superior Volum rezervor inferior Putere turbin hidraulic S imbol v M m /s k W m k W U Valoar ea 6 1 15 0,15 1 1 0,21

PE T
h

PP V1 V2 PM T

m3 m3
k W

Pe baza acestor date de proiectare n continuare se va face alegerea efectiv a echipamentelor care vor compune HIDROEOL 01. Alegere turbin eolian

9. 2

Conform datelor de proiectare regasite n tabelul 9.1., s-a ales din catalogul LPELECTRIC o turbin tip WHI 200 cu regulator inclus 24V 1000W produs de firma Southwest Windpower. Aceast turbin este prezentata n figura 9.2 cu principalele caracteristici tehnice. Model Rotor Diameter Weight Start up wind speed Rated output Voltage Old Name Country 10,5m/s 12/24/ 36/48 V H80 USA WHI-200 3m 30kg 3,1m/s 1000W at

Tip

LPE00334 Figura 9.2.

24V

H80, includes EZ wire wind/pv controller 24V

Turbin eolian WHI 200

Figura 9.3.

Curba energiei anuale generat de turbina WHI 200 la o distribuie a curbelor vitezei vntului Rayleigh k=2

Figura 9.4.

Curba puterii turbinei eoliene WHI 200

Turbina este de tip LPE00334 cu controler de ncrcare a bateriilor ncorporat (pre de achizitie 2519 euro fr TVA). Alegerea echipamentelor anexe turbinei eoliene. Alegerea arestorilor. Acetia servesc pentru protectie mpotriva supratensiunilor atmosferice.

9. 3

Se aleg arestorii recomandai de compania LPELECTRIC pentru turbina eoliana aleas anterior. Caracteristicile tehnice sunt prezentate n tabelul 9.2

Cod produs LPW00003 LPW00004 LPW00041 LPW00042 PLZ00012 PLZ00016 LPZ00018

Model OBO V20 C/U Base/Arrestor OBO V20 C/0 75 Arrestor RO V 20 C/2 280 Base+Upper OBO RO V 20 C/3 280 Base+Upper OBO DIN Shunt 150A/60mV HD Holder HD 250

Descriere produs Suport arestor Arestor Arestor Arestor Shunt 250A Suport siguran Siguran 250A

Cantit ate 1 1 2 1 1 1 1

P Pret (euro) 13 55 72 106 35 39 11

Tabelul 9.2 Echipamentele anexe turbinei eoliene Alegerea unt Acesta se monteaz pentru a puteam msura curentul de trecere spre baterii

9. 4

Figura 9.5. Alegerea Siguranelor

Sunt de 50, 150A (60mV)

Siguranele fuzibile sunt aparate de protecie mpotriva scurtcircuitelor care ntrerup circuitul protejat prin topirea unui fuzibil (fir sau banda conductoare subire, cu seciunea corelat cu curentul de ntrerupt i cu timpul n care trebuie s se topeasc). Siguranele fuzibile obinuite folosite foarte mult n instalaiile electrice sunt aparatele de protecie cele mai simple i n general cele mai eficace.

Cod Produs LPZ00 016

Model HD-Holder Figura 9.6.

C od Produs L PZ00018

Model HD250

Curent 250A

Sigurana i suportul de siguran

Alegere pilon turbin eoliana Pilonul turbinei eoliene se alege n funcie de locul de amplasare a turbinei, n acesc caz deoarece vom amplasa turbina pe cldirea Univesitii Tehnice Cluj Napoca din strada Observatorului nr. 2, vom avea nevoie de un pilon ct mai scurt.

9. 5

Vom alege un pilon model TOW 24 WHI de la firma LPELECTRIC. Acesta model este inclus ntrun kit iar alturi de pilonul de 7m vom primi cablurile i suporturile de care vom avea nevoie la instalarea turbinei.

Figura 9.7. Alegerea acumulatorilor

Anexele pilonului turbinei eoliene

Energia produs ntr-o zi de aceast turbin eolian este:

E zi =

E an 260 kWh kWh = = 0.72 365 365 zile zi

(8)

Vom alege energia anual produs de turbina eolin din figura 9.3, la o vitez a vntului de aproximativ 6.3m/s. Dac considerm c bateriile de acumulatore trebuie s acumuleze energia produs de turbin n 6 zile (adic s avem cel mult 6 zile far vnt) atunci:

E zi = U ( I t ) = U Cap

(9)

Cap =

6 E zi 6 720Wh = = 720 Ah U 6V

(10)

Vom alege baterii oferite de firma LPELECTRIC, de tipul:LPB00109 model SB6/330A cu caracteristicele tehnice prezentate n figura 9.8

Figura 9.8 Baterie Product M Voltage Capacity N Length (mm) Width Hei Weig

9. 6

Code

odel

(V) 6

(Ah) 3 30 100 C 312

(mm) 1 82

ght (mm) 359

ht (Kg) 48

LPB0010 SB6/330 9 A

Numarul necesar de baterii::

n=

Cap 720 Ah = = 2.33 CapBat 330 Ah

(11)

Se aleg n = 4 baterii pentru a putea asigura tensiunea de U n = 24 Vcc prin legarea celor 4 baterii de 6V n serie. (Preul pentru aceste baterii este de 550 de Euro/ bucat deci n total 2200 Euro) Alegere pomp Pentru a se putea pompa apa care ajunge n rezervorul inferior dup ce a fost turbinat spre bazinul superior, vom folosi o pomp submersibil alimetat de la sistemul nostru de acumulatori care sunt ncarcai cu energie electric cu ajutorul turbinei eoliene. Se alege o pomp cu putere nominal de aproximativ:
P =0.1 k 5 W n p

(12)

Aceast pomp va asigura un debit de:

med

P np 9.8 h

0.15 0.8 m3 m3 l , = 0.0008 = 0.048 50 9.8 15 s min min

(13)

pentru o diferen de nivel h = 15 m .

Figura 9.8.

PS150 Model ridic [m] max. debit [m3/h] max. eficien [%]

C-SJ5-8 LPP00057 0-22 5.0 45

9. 7

solar operation solar generator [Wp] Baterie

Tensiune nominal 12-24 V DC 65-450 Tensiune nominal 12-24 V DC Figura 9.9 Pompa de ap

Aceast pomp este livrata mpreun cu Controlerul PS 150 care controleaz i monitorizeaz aciunile pompei. Acesta se monteaz la suprafaa apei i are rol de protecie asupra suprancrcrii in tensiune i termic; de asemenea mpotriva inversrii polariti. Controlerul mai are roluli de a deconecta pompa, n cazul n care bateriile care o alimenteaz sunt descrcate (preul pompei este 758 euro fara TVA) Dimesionare conduct pompare
0 m Din caracteristicile tehnice ale pompei vom obine diamentrul conductei de pompare d cp =4 m . 0 m i lungimea Se alege o conducta de pompare din PVC cu diamentrul interior de d cp =4 m l =2 m , 0 c p

deoarece traseul conductei ntre bazinul inferior i cel superior nu va putea fi realizat n linie

dreapt.

S=

d 2 0.04 2 = = 0.001256 m 2 4 4

(14)

0.83 10 3 m 3 / s m vp = = = 0.66 3 2 S s 1.256 10 m

Pierderile hidraulice pe conduct vor fi:
2 L V hf = f D 2g

Dp

(15)

(16)

f = factor de frecare [-] L = lungimea conductei [ m ] D = diametrul conductei [ m ] V = viteza apei prin conduct [ m s ]

g = acceleraia gravitaional (9.81 m s 2 )

f = 64 v 64 = V D Re
(17)

hf =

64 v L V 2 32 v L V = V D D 2g g D2

(18)

v = vscozitatea apei la o temperatura de 20 0 v =1x10 6 m 2 s

hf =

32 1 10 6 m 2 s 20 m 0.66 m s 422 .4 10 6 m 64 v L V 2 = = = 0.002691 m , V D D 2g 0.15696 9.81 m s 2 0.0016 m 2

(19)

Practic, pierderi neglijabile. Alegerea rezervoarelor

9. 8

Vom alege rezervoare din plastic cu volumul de V =1m 3 ap. Acesta alegere s-a fcut din considerente financiare, iar volumului rezervorului a fost determinat de relatia:

Vb1 = D Tzi = 50

l 20 min = 1000 l = 1m 3 min

(20)

D debitul pompei; T timpul de utilizare a pompei. S-a ales un timp de utilizare a pompei de 20 de minute, deoarece este mai mult dect suficient, pentru a efectua o msuratori n cadrul laboratoarelor de Producerea Energie Electrice. Dac alegem rezervor cilindric, volumul acestuia este: Vrez = R 2 h (21)

R=

Vrez = 0.18m R2 h

(22)

Dac alegem rezervor de tip paralelipiped dreptunghic, volumul acestuia este:

Vrez = Ab h = L l h = 1m 3

(23)

Dimensionare conduct aduciune turbin hidraulic

S=

Q 1.66 10 3 m 3 / s = = 1.66 10 3 m 2 m v 1 s
dt = 4S =

(24)

4 1.66 10 3 (25) = 46 mm Se va alege o conduct din PVC cu diametru interior de d CA = 50 mm de lungime LCA = 20 m . Din motive de costuri i conducta de pompare se cu diamtru interior d CP = 50 mm
Alegere turbin hidraulic i anexe Pe baza calculelor de mai sus s-a ales o turbin de tip PELTON fabricate in Noua Zeelanda, LPH00052 model Mike, care este o turbin de tip Pelton si poate fi folosit pentru modelul experimental. Este utilizata eficient la un debit de 5 litri/secund la o diferen de nivel de cel puin 3m sau 0,5litru/secund la o diferen de cel puin 10m.

La un debit de turbinare de:

Q = 1.66 10 3

i la o diferen de nivel ntre rezervorul superior i turbina hidraulic de h =15 m , puterea dezvoltat la turbinare va fi: P = 9.8 D h = 9.8 0.00166 15 0.8 = 0.195 kW (27)

m3 s

(26)

9. 9

Tip : Putere Nominal (W) : U Nom (V) : Cdere min (m) Cdere max (m) Debit min (l/s) Debit max (l/s) Noua Zeelanda Cod Produs: LPH00052 Model:

PELTON 1000 12/24/48V 10 100 0,5 8

Mike

Figura 9.10 Turbina hidraulic

Alegere invertor Invertoarele sunt dispozitive care fac conversia curentului continu DC n curent alternativ AC asigurnd calitatea frecvenei la 50Hz, deci ele fac conversia tensiunii de 12V, 24V sau 48 V, provenit de la baterii, n tensiune 220Vca. Sunt disponibile dou tipuri de invertoare: cu und perfect sinusoidal (perfomane mult superioare n comparaie cu reeaua convenional de energie) cu und sinusoidal modificat (unda este alternativ dar nu este sinusoidal, sunt mai ieftine ) Vom alege un invertor din seria SI. Inverter Product Serie SI Este un invertor cu und perfect sinusoidal avnd un design plcut , fiind foarte silenios i fiabil. Invertorul dispune de control distant i ieire de alarm, avnd n plus un controller de ncrcare integrat. Acest tip de invertor permite conectarea lor n paralel ceea ce creaz posibilitatea extinderii capacitii instalate ncepnd de la 0,4 kW pn la 10,5kW. Aceast flexibilitate permite utilizarea acestui produs n sisteme care pot fi dezvoltate treptat ncepnd de la puteri mici. Caracteristicile tehnice le putem observa n Figura 9.11:

Figura 9.11 Invertor Product Code Model LPI00 Studer XPC 038 2200-24 P Voltage Power (V) (W) 600 1 24 Dimension (mm) 124x215x410 Weight (Kg) 12,6 Prot Class IP20 Remark with battery charger 0-40A

9. 10

Alegere echipamentului electric Descrierea furniturii Echipamentul electric al centralei pilot HIDROEOL 01 cu o putere de 1 kW se compune din: o sigurana de 250A i o siguran de 150A un shunt model DIN Shunts 150A/60mV i unul DIN Shunts 50/60mV bara de curent continuu i bara de curent alternative dulap de for i comand; set de cabluri de legtur i accesorii de montaj

Figura 9.22.

Tablou de distribuie

9. 11

Figura 9.23.

Structura staiei pilot HIDROEOL 02

9.2 HIDROEOL 02
Structura staiei pilot HIDROEOL 02 este prezentat n figura 9.13 Date de proiectare Se observa in figura 9.13, c prin incinta Bazei Turistice Mriel trece albia rului Someul Cald. n incinta se va amplasa o turbin eolian care va debita energie pe bara de curent continuu a sistemului electric. Aici, energia va fi acumulata n acumulatori electrici si va fi utilizat pentru pomparea apei n bazinul de acumulare care va fi amenajat pe albia unui pru din imediata apropiere a Bazei Turistice Mriel, aa cum se prezinta n figura 9.13 Aduciunea de la baraj, la turbina, se realizeaza cu o conducta PVC si va fi utilizat pentru turbinare, n momentele in care viteza vntului va fi inferioar vitezei de pornire a turbinei eoliene. Lungimea acesti aductiuni este L ad =125 m . Motorul pompei, este un motor de curent alternativ, ca i generatorul turbinei hidraulice. Se utilizeaza, ntre pomp, respectiv hidrogenerator i barele de curent continuu, un convertor bidirectional, care transforma energia electric de curent continuu n energie electrica de curent alternativ, pentru pomp sau care permite ncrcarea acumulatorilor cu energie electric generat de hidrogenerator. Prin masuratori efectuate n cadrul Bazei Turistice Mriel, s-a constatat c viteza vntului n aceast zon este n medie de v = 6

m s

Prin msuratori topografice, s-a determinat un amplasament al barajului de acumulare a centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj, la o diferen de nivel de h=40 m.

Volumul bazinului de acumulare, rezult din construcia la scar prezentat n figura 9.13. 9. 12

V =
Se alege o turbin hidraulic cu debitul:

1 1 L l h = 25 12 6 = 300 m 3 6 6
m3 s

(28)

Qt = 0.01
Puterea disponibil este:

(29) (30)

Pt = 9.8 Dt h = 9.8 0.01 40 0.8 = 3.13 kW

Turbin are puterea nominala Pn = 2kW , alegerea innd cont i de randament. Se recalculeaz debitul: P 2 m3 Qt = = = 0.007 9.8 h 9.8 40 0.8 s Lacul va asigura funcionarea turbinei un timp de:

(31)

T =

Vlac 0.8 300 m 3 = = 34285 s = 9.52 h Dt m3 0.007 s

(32)

n restul timpului, de aproximativ 15 ore,acumularea din lac va fi refacuta prin pompaj, energia electric necesara find furnizata de turbina eolian i acumulatori.

Debitul necesar la pompare, va fi:

DP =
iar puterea pompei:

Vlac 300 m 3 m3 = = 0.005 TP 15 3600 s

9.8 D h

(33)

9.8 0.005 40 = 2.45 kW (34) 0.8 Dac vom lua n calcul i debitul cursului de apa, care contribuie de asemenea la umplerea lacului de acumulare, atunci vom alege o pomp cu puterea PP = 2kW . Turbin eolian care alimenteaza pompa, are o putere instalata de 2kW. PP =

Tabelul 9.3 Date de proiectare HIDROEOL 02 Nr.crt 1 2 3 4 5 6 Date Viteza medie a vntului Putere turbin eolian Diferen de nivel Putere pomp Volum bazin de acumulare Putere turbin hidraulic S imbol V M m /s k W m k W U Valoar ea 6 2 40 2 1 2

PE T
H

PP V1 PM T

m3
k W

9. 13

Dimensionare baraj i lac de acumulare Barajele de greutate, din beton se pot utiliza n locurile cu rezisten bun a solului de fundare, dar cu rezisten i stabilitate limitat a malurilor. La proiectarea unui baraj este necesar luarea n considerare a tuturor eforturilor la care este supus acesta, precum i caracteristicile solului pe care este amplasat. Se urmrete determinarea dimensiunilor barajului (grosime, form) i a materialelor de construcie astfel nct s reziste n bune condiiuni la cele mai dificile solicitri. In continuare se prezint un scurt exemplu de calcul simplificat pentru un baraj de greutate :

Figura 9.24.

Modelul de calcul al unui baraj de greutate

Se consider un element de baraj de lungime egal cu un metru i de form paralelipipedic. Pentru cazul simplu, cnd asupra barajului acioneaz numai fora proprie de greutate G i fora de mpingere a apei W, aceste fore sunt:

G = 1 He ,

W =

H 2
2

(35)

unde 1 i reprezint greutatea specific a betonului, respectiv a apei. Dac expresia fortei G este evident, expresia lui W se obine considernd o variaie liniar a presiunii statice, respectiv a forei cu adncimea:

W = p med S =

0+ H H2 . 1 H = 2 2

(36)

Punctul lor de aplicaie va fi: pentru G la nlimea H/2 iar pentru W la nlimea H/3, de la baz, din cauza triunghiului forelor de presiune. Grosimea barajului se determin din dou ipoteze: -s nu alunece, caz n care fora de mpingere a apei trebuie s fie mai mic dect fora de frecare care poate s apar ntre baraj i fundaie: W G ; respectiv:

H2 e 1 H . 2
si in final:

(37)

H 1000 9 = = 3.75 m , 2 1 2 0.3 4000

(38)

unde este coeficientul de frecare ntre baraj i fundaie, iar H este nlimea total a barajului; ca masura de anti- rsturnare, caz n care momentul de rsturnare dat de fora de mpingere a apei trebuie s fie mai mic dect momentul de rsturnare dat de fora de greutate, consideram:

G
cu condiia final:

e H W , 2 3

(39)

eH

3 1

=9

1000 = 2.59 m . 3 4000

(40)

Se adopt grosimea barajului e =3 m . n realitate calculul unui baraj este mult mai laborios. Trebuie inut seama i de alte fore care acioneaz asupra acestuia si anume: presiunea sloiurilor de ghea; presiunea valurilor; presiunea hidrostatic datorat cutremurelor;

9. 14

 forele de inerie datorate cutremurelor; presiunea determinat de reacia terenului de fundaie; presiunea exercitat de apa infiltrat sub baraj. De asemenea, procedura de calcul difer de tipul i n special de forma barajului n seciune. Volumul barajului este:

V = L e h = 14 3 9 = 378m 3 400m 3
Se alege L = 14 m , dat fiind ca diferena de 2 metri este ngropat n maluri. Masa barajului rezult:

(41)

m = 1 V = 4000 400 = 1600 tone,

iar volumul lacului de acumulare rezulta:

(42)

V =

1 1 L l h = 25 12 6 = 300 m 3 6 6

(43)

Dimensionare aduciune i priz de ap Priza de ap servete la trecerea apei din ru sau lac n canalul sau conducta de aduciune. n acelai timp aceasta mai trebuie s realizeze nchiderea i deschiderea accesului la aduciune, limitarea ptrunderii aluviunilor i oprirea corpurilor plutitoare, pentru care se prevede cu urmtoarele accesorii: dispozitiv de nchidere; grtare pentru oprirea corpurilor plutitore; praguri pentru oprirea aluviunilor. Gurile prizei de ap trebuie s se situeze deasupra nivelului de nnmolire al lacului i sub nivelul util al acestuia. n funcie de modul de aezare a prizei de ap, canalul de aduciune poate fi: fr presiune, caz n care priza este aezat la aceeai cot cu bieful amonte i poate fi realizata sub forma unor canale deschise sau tunele cu curgere liber; cu curgere sub presiune, caz n care priza este amplasat mult sub cota biefului amonte i poate fi realizata sub forma unor tunele (galerii), conducte din metal sau beton. Se alege o conduct de aduciune din material plastic, din cele folosite pentru lucrri de canalizare. Diametrul acestei conducte de aduciune este dat in catalog la momentul alegrii turbinei hidraulice. Astfel, pentru turbina aleas, de tip LPH00064 model EV LPE 1000 150 AC este necesara o conduct de aductiune cu diametru de 0.16m. Conducta va fi utilizat att ca i conduct de aduciune, ct i pentru a pompa ap, din rul Someul Cald n bazinul de acumulare. Acest lucru se realizeaza prin instalarea unui ventil comandat la intrarea n turbina hidraulic a unuial la intrarea n pomp. Ventilele se comanda cu microcontrolere care realizeaza deschiderea sau nchiderea acestor ventile. La microcontroler este conectat, pentru inregistrarea vitezei vintului, un anemomentru, amplasat pe pilonul turbinei eoliene. n momentul n care anemometrul va nregistra o viteza a vntului mai mic dect viteza minim de funcionare a turbinei eoliene, micocontrolerul va actiona cele dou ventile astfel: - va deschide ventilul de la pomp. Astfel pompa va fi decuplat - va nchide ventilul de la turbina hidraulic. Astfel apa poate ajunge la turbin i va fi turbinat, genernd curent electric. - n momentul n care viteza vntului crete, micocontrolerul va nchide ventilul de la pomp, iar pompa va intra n funciune i va umple bazinul de acumulare cu ap pompat din Someul Cald, deschizind concomitent ventilul de la turbina hidraulic, oprind prin aceasta turbinarea apei. La acest micocontroler este atasat un senzor de nivel, montat n bazinul de acumulare, cu rol de a semnaliza controlerul, de momentul in care bazinul este gol i este necesar s pompm ap n bazinul centralei.

9. 15

Alegere turbin hidraulic Conform datelor de proiectare din tabelul 9.2, s-a ales din catalogul LPELECTRIC o turbin hidraulic cu puterea nominala de 2kW de tip LPH00064 model EV LPE 1000 150 AC, cu generator de 230V trifazic. Aceast turbin este prezentata n figura 9.15, impreuna cu principalele caracteristici tehnice.

Tip : Putere nominal (W): U Nom (V) : Cdere min (m) Cdere max (m) Diam. Rotor ( mm) Debit min (l/s) Debit max (l/s) Generator type: 2 50 Induction Hi Eff. 230V 3 Phase 3 channel IGC included Diversion load included Water to Wire Max 65% Efficiency: Min 50% Cod Produs: Turbina hidraulic

Turgo 2000 220V AC 1 PH 20 200 150/200 Da Da

Model: EV-LPE 2000-150-AC Figura 9.22. Pentru un debit de turbinare de:

LPH00065

Q = 0.01

i la o diferen de nivel ntre rezervorul superior i turbina hidraulic de , h = 40 m puterea dezvoltat la turbinare este: P = 9.8 D h = 9.8 0.01 40 0.55 = 2.156 kW 2kW Alegere pomp

m3 s

(44)

(45)

9. 16

Deoarece debitul prului pe albia caruia am amplasat bazinul de acumulare din componenta HIDROEOL 02 este foarte redus, trebuie pompat apa din riul Someul Cald, pentru a avea constant ap n bazinul de acumulare. Debitul riului care va alimenta constant acest bazin de acumulare este:

Q parau = 0.0005

m3 m3 2 s h

(46)

Turbina eolian va functioneaza doar 4h/zi, respectiv 28h/sptamina, innd cont c Baza Turistic Mriel este populat n special la sfrit de sptmn si de aceea lacul de acumulare va trebui umplut n maxim 30 de ore. De aceea, debitul necesar umpleri bazinului de acumulare este:

Dt =

Vlac 300 m3 m3 = = 10 T 30 h h

(47)

Se alege o electropomp produs de firma Lowara din seria SV8, care este o pomp de tip vertical, vezi figura 9.16. Electropompele multietajate verticale de tip SV se remarc printr-o fiabilitate ridicat i sunt realizate dupa ultima tehnologie n domeniu. Acestea sunt capabile de a satisface o mare varietate de utilizatori i sunt disponibile ntr-o mare varietate de modele. Versiunile disponibile: - F - oel inox AISI 304 ; in-line; flane rotunde - T - oel inox AISI 304 ; in-line cu flane ovale - R - oel inox AISI 304 ; flane rotunde inferior i superior - N - oel inox AISI 316 ; in-line cu flane rotunde - V - oel inox AISI 316 ; in-line cu cuplaj Victaulic - C - oel inox AISI 316 ; in-line cuplare cu cleme. Opional aceste electropompe pot fi : - montate orizontal - livrate cu motoare clasa de randament 1 - livrate cu convertizor de frecven - livrate cu motor electric nivel 1 de randament - livrate cu motor de 4 poli (1450 rpm) - livrate cu motoare certificate ATEX, Grupa II, Categoria 3G

9. 17

Figura 9.25.

Caracteristicile pompei de ap Figura 9.26.

S-a ales o pompa de apa de tip trifazat, dat fiind ca turbina hidraulic este alimentata cu tensiune trifazata. Caracteristicile acestei pompe le putem vedea n tabelul 9.4. Acest tip de pomp poate fi folosit att la pomparea apei n bazine de acumulare ct i la pentru alte aplicatii (irigare).

Tabelul 9.4. Performaa hidraulic pentru o turaie de AT 2900rpm

9. 18

Tip ul Po mpei SV8 02 SV8 03 SV8 04 SV8 05 SV8 06 SV8 08 SV8 09 SV8 11 SV8 12 SV8 14 SV8 16 uterea ompei

P P 1 .1 1 .5 2 .2 2 .2 3 4 4 5 .5 5 .5 7 .5 7 .5

m3 / h 6

7 .2 2 4 3 3 6 4.5 4 7.5 6 6 0 7.5 7 1 9 9 5 2 1 07 04 1 30 27 1 42 38 1 66 61 1 90 84

1 0 2 0.5 7.2 3 0.5 5.8 4 1 4.5 5 1 3 6 1.5 2 8 1.5 9 9 2 8 1 12 5 1 23 03 1 43 20 1 63 38 2

1 4 1 3.2 2 0 3 6.5 4 3 5 0 6 3 7 0 9 3 1 0 1 3 1 06

H = nlimea total a coloanei de ap 2 4.8 3 7 5 0 6 2 7 4.5 9 9 1 12 1 37 1 49 1 74 1 99 2 2 3 3 4 4 5 5 6 6 9 7.5 1 7.5 1 19 1 30 1 52 1 74 1 1 1 1 9 8 6 5 4 3 2 1 2 2 3 4 5 6 7 8 9 1

Debitul necesar umplerii lacului este: Dt = D pompa + D parau , iar cel necesar la pompare necesar la pompare: (48)

D pompa = Dt D parau = 10

m3 m3 m3 2 =8 h h h

(49)

Se alege o electropompa multietajata verticala de tip SV8 din tabelul 2.4. Alegere invertor Se alege un convertor bidirectional, pentru a putea funciona in regim de redresor i in regim de invertor. Convertorul va fi conectat n sistem, la o bar de curent alternativ i una de curent continuu. Astfel va redresa curentul alternativ furnizat de generatorul de curent altenativ al turbinei hidraulice i l va transfera pe bara de current continuu de unde se ncarc bateriile de acumulatori; totodat n momentul n care turbina eolian produce un exces de curent, iar acumulatori sunt deja ncrcai, acesta va comuta trecerea de pe bara de curent continuu, iar prin invertorse va furniza tensiune ca pentru consumatori.

9. 19

Product Code

P Model Putere (W) 2 300

TT Dimensiune ensiune (mm) (V)

Prot Class

Remark with battery charger 0-55A and solar charge controller 30A/45V

Studer LPI0 XPC 22000045 24

24 480x215x124 IP20 Figura 9.23.

Invertor

Alegere turbin eolian Conform datelor de proiectare, din tabelul 2.2., se alege din catalogul LPELECTRIC, o turbin tip WHI 500 cu regulator inclus 24V 3200W produs de firma Southwest Windpower. Aceast turbin este prezentata in figura 9.18, impreuna cu caracteristicile tehnice. unde se pot vedea i principalele ei caracteristici tehnice. Model WHI-500 Diametru rotor Greutate Viteza vntului de pornire Rated output Tensiune Vechia denumire ar 12m/s 12/24/ 36/48 V H175 USA 4,5m 70kg 12m/s 3200W at

Tip

LPE00339 Figura 9.27.

24V

WHI 500 , includes EZ Wire II wind / pv controller 24V Turbin eolian WHI 200

9. 20

n urma msuratorilor efectuate n teren s-a constatat c viteza medie zilnic a vntului este de v = 6m/s.

Figura 9.28.

Curba energiei anual generat de turbina WHI 500 la o distribuie a curbelor vitezei vntului Rayleigh k=2

Figura 9.29. Puterea medie zilnic debitata este:

Curba puterii turbinei eoliene WHI 500

v P = P med med n v n

3 = 3.2kW 8 12

3 h = 0.95 kW 1kW

(50)

Alegere pilon turbin eolian Pilonul turbinei eoliene se alege n funcie de locul de amplasare al turbinei si n acest caz, dat fiind ca vom amplasa turbina n incinta Bazei Turistice Mriel din cadrul Universitii Tehnice Cluj Napoca, vom lua n calcul att obstacolele naturale din teren ct i cldirile care ar putea ecrana turbine eolian. Un alt

9. 21

aspect pe considerat, atunci cnd am ales locul de aplasare al turbinei eoliene, a fost acela de a fi ct mai aproape de tabloul electric general al Complexului Turistic. Astfel, am ales ca turbina eolian s fie amplasat lng cldirea CII, cum este prezentat n figura 9.13. Deoarece aceast cldire are o nlime de 6m va trebui ca pilonul turbinei s aib o nlime de cel putin 15m. Se alege un pilon model TOW 50 WHI de la firma LPELECTRIC, inclus ntr-un ki cu pilon alturi de 15m si suporti, prezentati in figura 9.7. Acest tip de turbin dispune de un controler de ncrcare a bateriilor ncorporat (pre de 6447 euro fr TVA). Alegerea acumulatorilor Energia produs zilnic de aceast turbin eolian, se calculeaza cu relatia:

E zi =

E luna 500 kWh kWh = = 16 .12 30 31zile zi

(51)

Vom alege energia anual produs de turbina eolin din figura 9.18, la o vitez a vntului, de aproximativ 5.4m/s. Din aceast energie, presupunem ca doar 30% este de putere mic i nu va putea actiona pompa, astfel va trebui s fie acumulat: E ac = 0.3 16 .12 kWh = 4.836 kWh (52)

E zi = U ( I t ) = U Cap

(53) (54)

Cap =

E zi 4836Wh = = 806 Ah U 6V

Se aleg baterii oferite de firma LPELECTRIC, de tipul:LPB00109 model SB6/330A . Sunt necesare n baterii:: n= Cap CapBat = 806 Ah = 2.44 330 Ah (55)

Se aleg n = 4 baterii pentru a putea asigura tensiunea de U n = 24 Vcc prin legarea celor 4 baterii de 6V n serie. (Preul acestor baterii este de 550 de Euro/ bucat, adica un total de total 2200 Euro) Alegere echipamentului electric Pentru sistemul hibrid hidro-eolian HIDROEOL 02 sunt necesare dou tablouri electrice. Unul dintre tablouri va fi amplasat n apropierea turbinei hidraulice i al pompei de ap. Conine echipamentele electrice de protecie i control necesare turbinei hidraulice i cele necesare pompei. Cel de al doilea tablou va fi amplasat n imediata apropiere a turbinei eoliene. Acesta contine echipamentele electrice anexe turbinei eoliene i echipamentele de comand. Tablouri electrice sunt prezentate n figura 9.33.22. Tabloul electric din apropierea turbinei hidraulice i a pompei, conine: dou seturi de 3 sigurane fuzibile de 250A necesare proteciei generatorului i motorului pompei; dou ntreruptoare cu prghie tripolare; doua relee termice pentru generatorul hidraulic si unul pentru pomp; microcontrolerul pompei de ap; bar de curent alternative; dulap de for i comand; set de cabluri de legtur i accesorii de montaj Tabloul electric numarul 2, din apropierea turbinei eoliene, are in componenta: o sigurana de 250A i o siguran de 150;

9. 22

un shunt DIN Shunts 150A/60mV, respective un shunt DIN Shunts 50/60mV invertor; arrestor; bar de curent continuu i bar de curent alternativ ; dulap de for i comand; set de cabluri de legtur i accesorii de montaj.

Figura 9.30.

Tablou electric

9.3. Sistem hibrid de energie conectat la sistemul national de furnizare a energiei pentru o locuinta in judetul Constanta-Romania
Introducere In acest capitol este prezentat un studiu de fezabilitate a unui sistem hibrid de furnizare a energiei conectat la reteaua nationala pentru o casa in judetul Constanta. In cadrul acestui studiu s-a luat in considerare media consumului de energie pe ora pentru o familie de-a lungul unei zile, aproximat in urma unor masuratori inregistrate pe o perioada de mai multe zile. Ca surse potentiale de energie au fost considerate diferite surse regenerabile de energie cum ar fi, celule fotovoltaice, o mica turbina eoliana, un generator diesel. Ca program de optimizare a fost utilizat HOMER- The Hybrid Optimization Model for Electric Renewable- versiunea 2.19. Studiul sugereaza cel mai avantajos cost pentru o configuratie a surselor regenerabile de energie in prezenta conexiunii la reteua nationala de furnizare a energiei, luand in considerare preturile actuale a echipamentului necesar. Una dintre cerintele majore ale unui sistem hibrid de energie este asigurarea unui flux continuu de energie prin stocarea energiei in exces de la sursele regenerabile de energie. Din moment ce performanta unui sistem hibrid de energie depinde foarte mult de conditiile de mediu, o analiza specifica unui anumit loc necesita investigarea costurilor asociate, a marimii elementelor componente si a economiei globale. In acest capitol este realizat un studiu de pre-fezabilitate pentru judetul Constanta- Romania. O cercetare a situatiei vitezei vantului si a iradierii solare au confirmat judetul Constanta (449N-2838E) ca fiind o regiune propice analizei. Ca model de optimizare a fost utilizat The National Renewable Energy Laboratory (NREL)s Hybrid Optimization Model for Electric Renewable (HOMER versiunea2.19). Acest program cuprinde un numar de modele de componente de energie si evalueaza optiune posibile de tehnologii in functie de resursele disponibile si de costul acestora. Energia solara Datele privind iradierea solara au fost furnizate de catre European Commission Directorate-General Research Centre. In urma unei scalari se ia in considerare media anuala pe termen lung a iradierii solare (3.832kWh/m2/zi) pentru Constanta. HOMER introduce introduce un index de limpezime (claritate) obtinut

9. 23

din informatiile in ceea ce priveste latitudinea zonei luata in considerare. Fig.1 prezinta media iradierii solare zilnice in Constanta de-a lungul unui an, precum si variatia indexului de limpezime (claritate) de-a lungul unui an.

Fig ur a 99999 Energia eoliana

Media iradierii solare zilnice in Constanta

Media lunara a energiei vantului a fost stabilita pe baza tipurilor de vant din regiunea Dobrogea. Vanturile din Dobrogea sunt Crivatul si Vantul Negru. - Crivatul este un vant ce bate dinspre nord-est si este tipic pentru regiuni ca Moldova, Dobrogea si Campia Baragan. In timpul iernii, el bate cu o viteza ce atinge 30-35 m/s, creand conditii de viscol. - Vantul Negru (Caraelul) este un vant foarte calduros si uscat extrem de perculos pentru agricultura. El este specific Dobrogei si Baraganului in timpul verii. Se calculeaza media vitezei vantului pentru cele 8760 de ore ale anului pe baza datelor mediei lunare a vitezei vantului. In Fig. 9.33 este prezentata media lunara a vitezei vantului in Constanta.

Fig ur a 99999

Media lunara a vitezei vantului in Constanta

Pentru aceste date, factorul de distributie Weibull ( masurarea distributiei vitezei vantului de-a lungul unui an ) este 1.5. Factorul de autocorelare ( probabilitate in viteza vantului) este 0.8. Factorul de putere zilnica (variatia vitezei vantului de-a lungul unei zile) este 0.1 iar orele de varf ale vitezei vantului sunt 15.

9. 24

Figura 99999 Functia de distributie probabilistica a vitezei vantului

Media anuala a vitezei vantului este 5.962 m/s iar HOMER seteaza media anuala scalata la 7.41 m/s. Profilul consumului Pentru a estima consumul s-a realizat un calcul pentru o zi a saptamanii, precum si o aproximare pentru fiecare ora a zilei. S-a considerat o casa cu 2 camere, 1 bucatarie si 1 baie. Consumatorii considerati in acest studiu sunt: aer conditionat, lampe CFL, cuptor cu microunde, frigider, congelator, masina de spalat vase, masina de spalat rufe, uscator de rufe si boiler. Toti consumatorii, distributia lor in camere si consumul de energie pentru fiecare sunt prezentate in Anexa 1. Profilul consmului mediu zilnic este prezentat in Figura 9.35.

Fig ur a 99999 Consumul mediu zilnic pentru o casa in Constanta

Fig ur a 99999 Profilul sezonier al consumului In acest caz media anuala scalata este 68.1 kWh/zi, media pe ora este de 2.84 kW, consumul de varf este de 13.5 kW iar factorul de consum este de 0.210. Factorul de consum este un numar egal cu raportul dintre media consmului si varful consumului. (2.84/13.5=0.210).

9. 25

Elementele componente sistemul hibrid In Fig. 9.37 este prezentat sistemul hibrid utilizat pentru simularea surselor de energie considerate in acest studiu. Costul si configuratia acestor elemente utilizate in simularea cu ajutorul programului HOMER sunt descrise dupa cum urmeaza.

Figura 9.36 Implementarea in HOMER a unui sistem de energie hibrid Generatorul Diesel In acest studiu a fost luat in considerare un generator diesel. Costul investitiei pentru 1 kW este presupus a fi 4800 $, iar costul de inlocuire este aproximat a fi 4200 $. Costurile de operare si mentenanta sunt de 0.14 $/h. Sunt luate in considerare patru marimi 0, 1, 3, 5 kW. Durata de functionare a echipamentului este considerata a fi de 10.000 h. Pretul combustibilului este utilizat in analiza sensibilitatii si sunt luate in considerare trei valori ( 1.6; 1.4; 1.3 $). Celulele fotoelectrice Investitia initiala si costul de inlocuire pentru celulele fotovoltaice de 1 kW este considerat a fi 3000$ si respectiv 2900$. Costurile de operare si mentenanta sunt considerate a fi de 20$/an. Durata de viata pentru celulele fotovoltaice este considerata a fi de 20 de ani, si nu este utilizat nici un alt sistem de minimizare a costurilor. Sunt considerate trei marimi diferite, de 1, 3 si 5 kW. Turbina eoliana Disponibilitatea energiei vantului depinde in special de variatiile acestuia. In acest studiu este utilizata o turbina eoliana de 5 kW cu ce atinge 7 kW. Investitia initiala si consturile de inlocuire sunt considerate a fi de 12000 $ si respectiv 11500 $, in timp ce costurile de operare si mentenanta sunt de 200$ pe an. Durata de functionare a sistemului eolian este considerata a fi de 25 de ani. In Figura 9.37 este prezentata curba puterii pentru turbina eoliana din cadrul acestui studiu.

Fig ur a 99999 Curba puterii pentru turbina eoliana Convertorul

9. 26

Pentru a mentine fluxul de energie dintre componentele ac si dc este necesar un convertor. Pentru un convertor de 1.2 kW, investitia, inlocuirea si costurile de operare si mentenanta sunt de 650$, 600$ si respectiv 20$/an . Sunt considerate trei marimi diferite 0, 5 si 10 kW. Perioada de viata pentru convertor este de 15 ani cu o eficienta de 95%. Caracteristici considerate pentru reteaua de distributie a energiei electrice In cadrul acestei sectiuni este definita o rata actuala. Aceasta rata cuprinde pretul energiei cumparata de la sistemul national de furnizare ($/kWh), pretul de vanzare la sistemul national de furnizare a energiei ($/kWh) si bineinteles cererea ($/kW/luna). S-a tinut cont de faptul ca pretul energiei electrice in Romania este de aproximativ 0.4 RON iar cursul valutar este de 1$= 2.4 RON. Situatia va fi astfel: - Pretul energiei electrice cumparata ($/kWh) = 0.166 (variabile de sensibilitate: 0.2; 0.3$) - Pretul de vanzare inapoi la sistemul de furnizare a energiei ($/kWh) = 0.2 (variabile de sensibilitate: 0.23 $) - Rata de cerere ($/kW/luna) = 0. Acest sistem de rate se aplica pentru tot anul, in toate saptamanile, 00:00-24:00 ore. Pretul de vanzare inapoi la sistemul de furnizare a energiei este calculat ca suma intre pretul de cumparare si pretul certificatelor verzi pentru fiecare MWh de energie vanduta inapoi la sistemul national. Romania a adoptat un sistem de cote obligatorii combinat cu sistemul certificatelor verzi cu pret minim si maxim stabilit de autoritatea de reglementare, ce va functiona pana in 2012. Sistemul de promovare se aplica energiei electrice produse din energie eoliana, solara, biomasa, energia vanturilor, hidrogen produs din surse regenerabile, precum si in hidrocentrale cu putere instalata sub 10 kW. Pentru fiecare MWh de energie electrica livrata in sistem, producatorii primesc de la Operatorul de transport si Sistem un certificat verde care poate fi tranzactionat pe piata certificatelor verzi la preturi intre 24 si 42 EUR/certificat. Constrangeri economice S-a considerat durata de viata a proiectului de 20 de ani, iar rata dobanzii anuale - the annual real interest rate 8%. Deficitul maxim anual-este de 4% iar rezerva de operare este de 10% din consum. Pentru sursele regenerabile aceasta rezerva este de 25% si 50% pentru energia solara, respectiv energia eoliana. Se observa ca optiunea: sistem national de furnizare a energiei/PV/vant- grid/PV/wind castiga in fata celorlalte configuratii, incluzand sau nu generator :

Fig ur a 99999 Rezultatele optimizarii pentru un pret al benzinei= 1.6$/L, pretul energiei= 0.166$/kWh, rate de vanzare= 0.2$/kWh

9. 27

Figura 99999 Rezultatele Optimizarii- costuri

Fig ur a 99999 Costul anualizat Figura 9.47 prezinta productia pe an pentru fiecare component, media lunara a productiei de electricitate, consumul precum si excesul de electricitate si consumul pe care sistemul national nu il poate acoperi. Asadar dupa cum se poate observa proportia de surse regenerabile este de 0.596: 5% PV, 54%

9. 28

energie eoliana iar de la grid 40%. Cosumatorul este reprezentat de sarcini AC in proportie de 75% iar inapoi la grid se va vinde 25%.

Figura 99999 Graficul productiei de energie electrica in scenariul considerat

9. 29

9. B. Bibliografie

[1] www.lpelectric.ro [2] www.hidrotica.ro [3] www.windenergy.com [4] I. Vdan, Energetica Generala si Conversia Energiei, Editura MEDIAMIRA Cluj-Napoca 1998, p. 200, (I.S.B.N. 973-9358-11-X). [5] S. Darie, I. Vdan, Producerea Transportul si Distributia Energiei Electrice Instalatii pentru producerea Energiei Electrice, Editura UTPRES, Cluj-Napoca, 2000, p. 300, (I.S.B.N. 973-947126-9). [6] I. Vdan, V. Maier, A. Cziker, Statii si Posturi de Transformare, Editura MEDIAMIRA, ClujNapoca, 2003, p. 192, (ISBN 973-9357-45-8). [7] S. Darie, I. Vdan, Producerea Transportul si Distributia Energiei Electrice Instalatii pentru Transportul si Distributia Energiei Electrice, Editura UTPRES, Cluj-Napoca, 2003, p. 505, (I.S.B.N. 973-662-036-0). [8] Radu Trnovan, Ioan Vdan, Horia Blan, Aurel Botezan, Protectii prin relee in Sistemele Electroenergetice, Editura UTPRESS, Cluj-Napoca, 2008, p. 238, (I.S.B.N. 978-973-662-375-2). [9] Vadan, I., Tirnovan, R., Stefanescu, S., Botezan, A., Mechanical Model of an Electric System, Acta Electrotehnica, Volume 47, Number 4, 2006, pag. 187-193, ISSN 1841-3323. Selected paper from the 1st International Conference on Modern Power Systems MPS 2006, Cluj-Napoca, Romania. ISSN 1841 3323 [10] Simona Ardelean, Ioan Vdan, Sorin Pavel, Dan Cpn, Alina Clrau, Hydro-Eolian Hybrid Power Plant, Scientific Buletin of the POLITEHNICA University of Timisoara, Romania (Procc. Of the 7th International Power Systems Conference, November 22-23, 2007, Timisoara, Romania, ISSN: 1582-7194, pp.15-20.

9. 30