UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIOARA

FACULTATEA DE ELECTROTEHNIC
SECIA ELECTROTEHNIC GENERAL
PROIECT DE DIPLOM
INSTALAIE DE URMRIRE A
SOARELUI PENTRU OPTIMIZAREA
CAPTRII ENERGIEI SOLARE
COORDONATOR: CANDIDAT:
PROF.DR.ING. MUNTEAN NICOLAE STUDENT DIT ION-COSMIN
2006
CUPRINS
Pag
INTRODUCERE ..1
CAP 1. PROBLEMA ENERGIEI
STAREA ACTUALI DE PERSPECTIV..2
1.1CONSUMUL SI PRODUCEREA DE ENERGIE :TENDINTA
MONDIALA SI EUROPEANA....3
1.2 UTILIZAREA ENERGIILOR REGENERABILE PE PLAN
MONDIAL..4
CAP 2. CONVERSIA ELECTRICA A ENERGIEEI SOLARE 5
2.1 CONSIDERATII GENERALE 5
2.2 EFECTUL FOTOELECTRIC ..7
. 2.3 AVANTAJELE ENERGIEI SOLARE...12
2.4 CELULA FOTOELECTRIC... 15
2.4.1 MATERIALE FOLOSITE ...15
2.4.2 STRATUL ANTIREFLECTANT..18
2.4.3 CONTACTELE ELECTRICE .18
2.5 DE LA CELUL LA MATRICE.20
2.6 UTILIZARE ..21
2.7 RANDAMENTUL UNEI CELULE FOTOVOLTAICE ..22
2.8 COMPARATIE INTRE UN SISTEM FIX SI UNUL MOBIL
DE CELULE FOTOVOLTAICE 24
CAP 3. SISTEME DE POZIIONARE. PREZENTAREA
SERVOMECANISMELOR26
3.1. CLASIFICAREA SERVOMECANISMELOR .. 26
3.2 ELEMENTE DE STRUCTUR A SERVOMECANISMELOR29
3.2.1 ELEMENTE DE EXECUIE.29
3.2.2 TRADUCTOARE UTILIZATE N SERVOMECANISME.30
3.2.3 TRANSMISIA MECANIC...32
3.2.3.1 ALEGEREA TIPULUI TRANSMISIEI32
3.2.3.2 PARAMETRII MECANICI AI
SERVOMECANISMELOR.33
3.3. SISTEME DE POZIIONARE CU MCC.34
CAP 4. SIMULAREA SISTEMULUI DE POZIIONARE.. 37
4.1 TIPURI DE POZIIONARE A
PANOURILOR FOTOVOLTAICE 37
4.2 PRINCIPIUL POZIIONRII.38
4.3 SIMULAREA SISTEMULUI DE POZIIONARE CU SPICE.39
CAP.5. IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE POZIIONARE.43
5.1. STRUCTURA SISTEMULUI DE POZIIONARE..43
5.2. PANOUL FOTOVOLTAIC 44
5.3. ECHIPAMENTUL MECANIC47
5.3.1. SERVOMECANISMUL DE POZIIONARE
PE ORIZONTAL ..47
5.3.2. SERVOMECANISMUL DE POZIIONARE
PE VERTICAL .50
5.4 ECHIPAMENTUL ELECTRIC...53
5.4.1 ACUMULATORUL..53
5.4.2. LIMITATORII DE CAP DE CURS53
5.5 ECHIPAMENTUL ELECTRONIC.54
5.5.1. BLOCUL DE ALIMENTARE54
5.5.2. REGULATORUL DE TENSIUNE.55
5.5.3. FOTODIODELE...56
5.5.4. ACIONAREA MOTOARELOR DE
CURENT CONTINUU.57
5.5.5. SCHEMA BLOCULUI DE COMAND.
REALIZAREA CABLAJULUI IMPRIMAT..61
5.6. MICROCONTROLERUL65
5.6.1.INTRODUCERE N LUMEA MICROCONTROLEROR...65
5.6.2. DIFERENA DINTRE MICROCONTROLER I
MICROPROCESOR..65
5.6.3 MICROCONTROLERUL PIC 16F877A .66
5.6.4 ARHITECTURA UNITII CENTRALE66
5.6.5 CARACTERISTICILE MICROCONTROLERULUI
PIC16F877A...68
5.6.6 DISPLAY LCD HDM-16116H ALFANUMEIC PE
1x16 CARACTERE75
5.6.7 AFIARE PE LCD..80
5.7. PROGRAMATORUL JDM de MICROCONTROLERE PIC.80
5.8. REALIZAREA PROGRAMULUI IN LIMBAJUL DE
PROGRAMARE C.81
Cap 6. FUNCIONAREA INSTALAIEI...86
CONCLUZII.88
BIBLIOGRAFIE..90
1
INTRODUCERE
Lucrarea de fat, Instalaie de urmrire a soarelui pentru optimizarea captrii
energiei solare, are la baz dorinta uman de a utiliza surse de energii regenerabile,
nepoluante si care prezint un potential valoros din punct de vedere al energiei, avnd
scopul de a gsi metode noi de a mbunttii randamentul celulelor fotovoltaice.
Pornind de la ntelegerea principiului de functionare si studiul elementelor
componente ale celulei fotovoltaice, se va studia implementarea unei solutii tehnice
practice de a mri eficienta panoului solar prin orientarea panoului n mod automat
dup miscarea Soarelui, n felul acesta mrindu-se durata de expunere la soare a panoului
solar .
Se va studia si implementa posibilitatea de comand a instalatiei utiliznd un
microcontroler care datorit caracteristicilor sale remarcabile, ofer posibilitti multiple
de solutionare a sistemului de comand.
2
CAP 1. PROBLEMA ENERGIEI.
STAREA ACTUALI DE PERSPECTIV
Secolul al XXI-lea se va caracteriza printr-o trecere rapid a sectorului energetic
al lumii, dominat de monopoluri cu structur integrat vertical, la sisteme descentralizate,
mai eficiente si mai curate. Noi generatii de tehnologii , cum ar fi turbine cu gaze de mare
performant, turbine eoliene de mare putere, panourile fotovoltaice si captatoarele solare,
prezint o fort ce amplific acest proces. Desi ponderea energiei produse de aceste
instalatii este nc relativ mic, posibilitatea de realizare la scar de mas a unor astfel de
mijloace de producere a energiei poate duce la crearea unui sistem energetic mai putin
costisitor si mult mai descentralizat.
Aceste transformri radicale vor avea un impact benefic asupra procesului de
valorificare a surselor regenerabile de energie, deoarece aceste surse, ndeosebi cea
solar, sunt disponibile pretutindeni.
Omenirea beneficiaz de trei categorii de surse de energie, bazate pe :
arderea combustibililor fosili (crbune, titei, gaze);
fisiunea nuclear ;
captarea si conversia energiilor regenerabile (energia vntului, energia solar,
energia potential a apelor din ruri, energia termic a apelor subterane, energia
valurilor etc).
Aceste trei categorii de surse se deosebesc considerabil din mai multe puncte de vedere :
al capacittii de a produce energie n cantitti si la perioade de timp solicitate
(ziua-noaptea, vara-iarna etc);
al pretului energiei produse;
al impactului asupra mediului, datorat producerii resurselor energetice primare si
a energiei finale.
Sursele de energie primare sunt epuizabile si arderea acestora produce mari cantitti de
CO
2
, de aceea sunt cutate noi surse de energie.
3
1.1 CONSUMUL I PRODUCEREA DE ENERGIE:
TENDINA MONDIALI EUROPEAN.
Structura consumului mondial de resurse energetice n producerea energiei
electrice este urmtoarea :
consumul de resurse energetice
37%
16%
10%
37%
carbune gaze naturale ei energia hidroelectric si nuclear
Fig 1.1. Consumul de resurse enrgetice
Se observ ponderea combustibilului fosil n producerea energiei electrice pe
plan mondial constituie 63%, din care -crbune 37%, - gaze naturale 16%, titei-10%,
apoi energia hidroelectric si nuclear ;
Resursele globale de titei, gaze si crbune confirmate actual sunt suficiente de a
acoperii necesitatea de energie pn la finele secolului al XXI-lea. n termen scurt, anul
2020, sursele regenerabile de energie vor putea concura la egal cu combustibilul fosil.
Se presupune c la nivelul anului 2020 sursele regenerabile de energie ar putea
acoperi de la 34% pn la 8-12% din consumul mondial de energie.
1.2 UTILIZAREA ENERGIILOR REGENERABILE PE PLAN MONDIAL
nceput cu cca. 30 de ani n urm, utilizarea energiilor regenerabile n special a
energiei solare, eoliene, apelor geotermale si a mareelor, provocat de prima criza a
4
petrolului din 1972, a ajuns n prezent s reprezinte un procent important din balanta de
furnizare a energiei n multe tri ce posed potential in acest domeniu.
Pe plan mondial la nivelul anului 2005 capacittile instalate de utilizare a energiilor
regenerabile se prezint astfel:
Tip energie Capacitate instalata (GW)
1) Instalatii hidro mici 56
2) Instalatii eoliene 40
3) Biomasa 35
4) Energie geotermal 9
5) Celule fotovoltaice 1,1
6) Energie solar 0,4
TOTAL 142
n ultimii ani s-a constatat o crestere important n ceea ce priveste utilizarea panourilor
solare pentru obtinerea de energie electric. Astfel, n anul 2002, n ntreaga lume,
energia obtinut cu celule fotovoltaice a fost de aproximativ 560MW. n paralel cu acest
fenomen s-a intensificat si productia de sisteme fotovoltaice, care au avut o crestere de
13% fat de anul 1989.
Obiectivul Uniunii Europene este de a crea un sistem energetic bazat pe surse de
energie regenerabil, dintre care cea mai utilizat va fi energia solar (se estimeaz c
procentul acesteia se va dubla, ajungndu-se n anul 2010 la o cot de 12%, fat de 6%
ct s-a nregistrat n 1998). Energia produs din surse regenerabile a nregistrat o
crestere anual de 2%.
Este evident c pe termen mediu sursele regenerabile de energie nu pot fi privite
ca alternativ total la sursele conventionale, dar este cert c, n msura potentialului
local, datorit avantajelor pe care le au (resurse locale abundente, ecologice, ieftine,
independente de importuri), acestea trebuie utilizate n complementaritate cu
combustibilii fosili si energia nuclear
5
CAP 2. CONVERSIA ELECTRIC A ENERGIEI SOLARE.
2.1 CONSIDERAII GENERALE PRIVIND ENERGIA SOLAR
Energia solar prezint o important deosebit in mentinerea vietii fr de care
viata nu ar fi posibil, ns prezint si un potential energetic remarcabil.
De exemplu, pe Pmnt ajunge o cantitate enorm de lumin solar care este
absorbit sau reflectat napoi in spatiu in timpul zilei. Valoarea medie a acestei energii
este echivalent cu o putere de 1100w pe metru ptrat. Ea ajunge pe Pmnt mai degrab
sub form de cldur dect ca lumina. Cantitatea de energie solar care ajunge pe
suprafata Pmntului este considerat a fi suficient pentru a depsi de 20.000 de ori
nevoia de energie electric. Aceast resurs este ns distribuit inegal si fluctuant.
Regiunile din apropierea ecuatorului primesc mult mai mult lumin dect zonele
cu latitudine mai mare, iar norii pot absorbi sau mprstia energia solar nainte ca
aceasta s ajung pe Pmnt. De aceea, multe aplicatii ale energiei solare sunt
practicabile doar n zone cu lumin solar puternic.
Din radiatia primit de Pmnt:
30% este reflectat in spatiu,
47% este absorbit si remis spatiului sub form de radiatie n infrarosu,
23% este folosit n ciclul de evaporare si precipitatii ale atmosferei
0,5% se regseste sub form de fotosintez n plante.
Energia emis de Soare are lungimea de und situat n intervalul 2-10"
7
si 4-10"
6
metri.
Fiecrei lungimi de und i corespunde o frecvent si o energie care se exprim n
electroni-volti, sau eV. Lumina rosie are energia cea mai mic din spectrul vizibil, n
vreme ce lumina violet are energia cea mai mare. n spectrul invizibil, razele
ultraviolete, au o energie mai mare dect spectrul vizibil, n vreme ce razele infrarosii,
pe care le simtim drept cldur, au o energie mai mic dect energia luminii.
Celulele solare rspund n mod diferit la diferitele lungimi de und a luminii. De
exemplu, siliciul monocristalin poate utiliza ntregul spectru vizibil, plus o parte a
6
spectrului infrarosu. Radiatiile cu lungime de und prea mare caracterizate printr-o
energie mic, sunt prea slabe energetic pentru a putea produce curent electric.
De asemenea radiatiile a cror energie este prea mare, pot produce curent electric,
dar marea parte a energiei lor nu este utilizat. n concluzie, lumina care are o energie
prea mic sau prea mare nu este folosit de celulele solare pentru a produce electricitate,
ci este transformat de acestea n cldur.
n comparatie cu sursele neconventionale de energie radiatia solar posed
urmtoarele avantaje :
este o surs practic inepuizabil
are un potential urias.
este echitabil disponibil.
fiind dispersat in teritoriu poate asigura conversia in alte forme de energie la
locul de utilizare, eliminndu-se transportul la distant .
nu depinde de parteneri strini.
este "curat", adic este una din putinele forme de energie practic nepoluant.
Aceste nsusiri, ale energiei solare, au fcut ca omenirea, confruntata cu o criza
energetic serioas, s se ntoarc la sursele primare, s reconsidere utilizrile posibile si
rentabile ale energiei solare.
2.2 EFECTUL FOTOVOLTAIC
Energia solar poate fi convertit direct n energie electric folosind efectul
fotovoltaic. Dispozitivele n care se realizeaz conversia energiei luminii solare n energie
electric prin efect fotovoltaic sunt denumite generatoare fotovoltaice (FV).
Generatoarele fotovoltaice elementare se numesc celule fotovoltaice sau fotocelule
Fenomenul generrii unui curent electric ntr-un circuit sub actiunea luminii prin
efect fotovoltaic a fost descoperit de fizicianul francez Becquerel in anul 1839. Acesta a
observat c, unul dintre electrozii circuitului electric cufundat ntr-o solutie de electrolit
iluminat n circuit apare un curent electric. Ulterior Frenkel (1935), Landau (1936) si alti
fizicieni au descoperit c, prin iluminarea unei sectiuni din suprafata unui semiconductor,
iar cealalt sectiune din suprafata semiconductorului rmne neluminat, ntre capetele
semiconductorului apare o diferenta de potential.
7
Efectul fotovoltaic determin anumite materiale s converteasc energia
luminoas n energie electric la nivel atomic. Cnd lumina strluceste pe o celul
fotovoltaic, ea poate fi reflectat, absorbit, sau s treac direct prin material. ns
numai lumina absorbit genereaz electricitate.
ntelegerea efectului fotovoltaic este legat de cunoasterea fenomenelor ce au loc
in jonctiunea p-n a dou materiale semiconductoare de tip p si de tip n.
Vom prezenta n continuare notiunile de baz necesare pentru a explica si a
ntelege principiul de functionare a celulei fotovoltaice .
Se cunoaste c, lumina este alctuit din particule, fotoni. Fiecare foton are o
anumit energie caracteristic nivelului energetic al nvelisului electronic al atomului de
unde provin sau sunt emisi.
Acesti fotoni sunt fotonii electronici termici:
infrarosii
vizibili
ultravioleti.
La interactiunea fotonilor electronici cu substant-materia se produc urmtoarele procese:
un foton electronic poate fi absorbit de un electron situat pe o orbit energetic
fundamental inferioar din nvelisul electronic al atomului, electronul va trece pe
o orbita superioar, aici electronul nu are o situatie stabil datorit fotonului si
energiei absorbite, va reveni pe orbita fundamental inferioar de unde a plecat
initial, emitnd fotonul si energia absorbit;
un foton electronic smulge un electron din nvelisul electronic al atomului
consumndu-si complet energia, electronul eliberat se numeste fotoelectron.
un foton electronic se ciocneste cu un electron din nvelisul electronic al atomului
pe care l smulge din atom, cruia i transmite numai o parte din energia sa,
fotonul este deviat de la directia sa initial si are o frecvent mai mic (E = hn)
dect cea pe care a avut-o naintea ciocnirii cu electronul, iar electronul smuls din
nvelisul electronic al atomului se numeste electron Compton.
Dac un astfel de foton intr in sectiunea p a semiconductorului, el poate fi
absorbit aici. ntr-un corp solid atomii au o configuratie caracteristic fiecrui material. O
configuratie care se repet periodic n volumul materialului formeaz o retea cristalin.
8
n nodurile retelei cristaline se afl atomii, iar legturile dintre acestia sunt
realizate cu ajutorul electronilor care au sarcina electric negativ si graviteaz in jurul
nucleelor ncrcate pozitiv. Dac electronii se deplaseaz liberi n reteaua cristalin,
corpurile sunt bune conductoare de electricitate, iar dac electronii nu se pot deplasa
liberi in reteaua cristalina corpurile nu sunt bune conductoare de electricitate. Metalele
sunt bune conductoare de electricitate, iar izolatori nu sunt buni conductori de
electricitate.
Semiconductorii se situeaz din punct de vedere al conductantei electrice intre
metale si izolatori. Semiconductori sunt buni conductori de electricitate in momentul n
care materialului i se comunic energie din exterior, iluminare sau nclzire. Sub
interactiunea energiei primite din exterior, electronii ies din starea n care se afl initial in
reteaua cristalin si se deplaseaz liberi in retea.
Energia de activare a electronilor este produs prin iluminare sau nclzire. n
semiconductori exista dou tipuri de purttori de sarcini, electronii purttori de sarcini
negative si ioni pozitivi sau goluri purttori de sarcini pozitive. Un gol sau o sarcin
pozitiv ia nastere in momentul in care unui electron i s-a comunicat energia de activare
si prseste atomul care devine, ion pozitiv.
Dac un cmp electric exterior oblig electronii s se deplaseze ordonat, locurile
ramase goale se deplaseaz n sens contrar miscrii electronilor. Semiconductorul n care
numrul sarcinilor negative, electronii este egal cu numrul sarcinilor pozitive, goluri se
numeste semiconductor intrinsec.
O dat cu comunicarea energiei de activare, n material va creste numrul purttorilor de
sarcini negative si pozitive in mod egal, deoarece la smulgerea unui electron din legtura
sa atomic apare simultan si un gol, se genereaz o pereche electron-gol. n felul acesta
creste conductibilitatea electric a semiconductorilor.
Conductibilitatea semiconductorilor creste foarte mult cnd acestia contin impuritti.
Dac in reteaua cristalin a siliciului care are patru electroni de valent,
introducem un atom de arsen(cazul b) care are cinci electroni de valent unul din
electronii de valent ai arsenului este in plus fat de numrul de electroni de valent ai
siliciului, iar in raport de satisfacerea legturilor de valent siliciu-arsen, electronul in
9
plus este slab legat de atomul de arsen si devine liber. n acest caz atomul de arsen devine
ion pozitiv.
Siliciul impurificat cu arsen (electroni) este un semiconductor de tip n, iar arsenul
este o impuritate care doneaz electroni.
Dac n reteaua cristalin a siliciului care are patru electroni de valent,
introducem un atom de galiu(cazul c) care are trei electroni de valent. Electronii de
valent ai galiului au n minus un electron fat de numrul de electroni de valent ai
siliciului, iar in raport de satisfacerea legturilor de valent siliciu-galiu, apare un gol
legat de atomul de galiu.
Acest lucru poate fi observat in urmtoarea figur:
Figura 2.1
Dac iluminm semiconductorul siliciu-galiu, un electron de valent din retea va
completa electronul lips, iar atomul de galiu devine ion negativ. Siliciul impurificat cu
galiu (goluri) este un semiconductor de tip p, iar galiu este o impuritate acceptoare de
electroni. Semiconductoarele de tip n care au un exces de sarcini negative, electroni se
numesc purttori de sarcini majoritare. n aceste semiconductoare de tip n exist si
purttori de sarcini pozitive (goluri), dar n numr foarte mic se numesc purttori de
sarcini minoritare.
Prin iluminare semiconductoarelor de tip n le comunicm energia de activare care
duce la aparitia de perechi electron-gol, dar fiindc n semiconductorul de tip n exist
deja foarte multi electroni liberi numrul electronilor nou creati va fi foarte mic fata de
numrul initial de electroni.
Semiconductoarele de tip p care au un exces de sarcini pozitive (goluri) se
numesc purttori de sarcini majoritare. In aceste semiconductoare de tip p exist si
purttori de sarcini negative (electroni), dar in numr foarte mic se numesc purttori de
10
sarcini minoritare. Prin iluminare semiconductoarelor de tip p le comunicm energia de
activare care duce la aparitia de perechi electron-gol, dar fiindc in semiconductorul de
tip p exist deja foarte multe goluri libere, numrul electronilor nou creati va fi foarte mic
fat de numrul initial de goluri.
De aici, putem trage concluzia c, prin iluminarea semiconductoarelor extrinseci
se afecteaz doar numrul purttorilor de sarcini minoritare, iar numrul purttorilor de
sarcini majoritare rmn aproape neschimbate.
n prezent, se utilizeaz semiconductori n care fenomenul conversiei fotovoltaice
are loc la contactul intim dintre doi semiconductori, unul de tip n si altul de tip p, adic o
jonctiune p-n. Semiconductorii de acest tip se pot crea din doi semiconductori realizati
din bucti de materiale diferite sau din acelasi material. n ambele cazuri contactul lor se
realizeaz mecanic. n cazul utilizrii unor bucti diferite de material pentru realizarea
semiconductoarelor, de exemplu semiconductor din siliciu de tip n si semiconductor din
germaniu de tip p, sau invers, jonctiunea dintre cei doi semiconductori se numeste
heterojonctiune. n cadrul aceluiasi semiconductor putem realiza doua sectiuni, una de tip
n si cealalt de tip p. Astfel, in semiconductoarele de siliciu in care avem dou sectiuni
interiore adiacente, una de tip n si alta de tip p, jonctiunea obtinut se numeste
homojonctiune. n cazul sectiunii n a semiconductorului se afl mai multi electroni
(majoritari) si foarte putine goluri (minoritari), iar n sectiunea p se afl mai multe goluri
(majoritari) si foarte putini electroni (minoritari).
Electronii majoritari din sectiunea n sunt foarte nghesuiti si tind s prseasc
sectiunea n si s treac in sectiunea p. Electronii liberi n stare de nghesuial din
sectiunea n constrnsi s stea intr-un domeniu finit, trec n sectiunea p n mod liber,
poart denumirea de difuzie. Dac nu intervine nici o alt cauz din exterior asupra
acestei difuzii, ea continu pn ce numrul de particule se egaleaz ntre cele dou
sectiuni care reflect principiul de energie minim si sileste sau oblig atomii din
material s ocupe pozitii bine determinate in reteaua cristalin.
Deplasarea electronilor din sectiunea n n p, in zona I rmn ionii pozitivi,
golurile, iar deplasarea golurilor din sectiunea p n regiunea n, n zona II rmn ionii
negativi, electronii. O trecere ulterioar a electronilor din zona I in zona II va fi frnat de
prezenta sarcinilor negative, electroni care au aceeasi sarcin electric, se resping
11
reciproc. O trecere ulterioar a golurilor din zona I in zona II va fi frnat de prezenta
sarcinilor pozitive, goluri care au aceeasi sarcin electric, se resping reciproc.
Concentratiile de electroni si goluri nu vor putea s se uniformizeze n cele dou
sectiuni n si p, ci se va stabili o situatie de echilibru pentru deplasarea electronilor si
separat o situatie de echilibru pentru deplasarea golurilor din aceleasi zone. n cazul
acesta rezult, sarcini pozitive +, necompensate n zona I si sarcini negative -,
necompensate n zona II. n prezenta jonctiunii n-p si a fenomenului de difuzie s-au
separate sarcinile pozitive de cele negative din sectiunile cu care ele se compensau initial.
Ca atare, va apare un cmp electric E intern si corespunztor o tensiune U intern n
zonele I si II.
Figura 2.2. Jonctiunea p-n
Pe ansamblul celor dou sectiuni n si p sarcina negativ va echilibra sarcina
pozitiv, pe ansamblu semiconductorul si pstreaz neutralitatea electric. Aceasta a fost
comportarea unei jonctiuni p-n n echilibru termic fr actiuni perturbatoare exterioare.
Dac supunem aceast structur echilibrat intern actiunii luminii va avea loc o
perturbatie extern si n acest sens exist dou posibilittii. Dac lumina-fotonii va cdea
pe sectiunea p a semiconductorului, ei sunt absorbiti aici. Dac energia fotonilor este mai
mare dect energia de activare, va genera perechi electroni-goluri, iar dac energia
fotonului este mic, el va trece prin semiconductor cedndu-si energia partial sau total
retelei cristaline care se va nclzi fr a putea ns produce perechi de purttori.
Electronii si golurile nou create se misc liber n interiorul sectiunii p prin
fenomenul de difuzie. Electronii ajung la jonctiune unde vor fi atrasi de sarcina pozitiv a
zonei I si vor trece jonctiunea. Golurile vor fi respinse de zona I si sunt nevoite s rmn
n sectiunea p. Astfel apare o separare a purttorilor de sarcin nou creati si prezenta
12
cmpului electric E intern la jonctiune, ca urmare n sectiunea p apare o sarcin
necompensabil pozitiv.
Dac lumina-fotonii va cdea pe sectiunea n a semiconductorului, ei sunt absorbiti
aici. Dac energia fotonilor este mai mare dect energia de activare, va genera perechi
electroni-goluri. Electronii ssi golurile nou create se misc liber n interiorul sectiunii p
prin fenomenul de difuzie.
Golurile fiind in exces ajung la jonctiune unde vor fi atrasi de sarcina negativ a
zonei II si vor trece jonctiunea. Electronii vor fi respinsi de zona I si sunt nevoite s
rmn n sectiunea n, ca atare n aceast sectiune n apare o sarcin necompensat
negativ .
Deci, n urma interactiunii fotonilor cu semiconductorul, n interiorul acestuia
apar sarcini electrice pozitive n sectiunea p si sarcini electrice negative n sectiunea n si a
unui cmp electric E foto cu sensul opus cmpului E intern. Dac numrul de fotoni este
suficient, cele dou cmpuri se anuleaz reciproc si nu mai poate exista cmp intern care
s separe purttorii de sarcin. Aceasta este conditia ce determin tensiunea n gol a
homojonctiunii U intern.
Dac nchidem circuitul pe o rezistent de sarcin E prin acesta va trece un curent,
deci se consum o energie electric ce reprezint o fractiune din energia fotonilor
incidenti. Fractiunea de energie a fotonilor incidenti se numeste randament n si
caracterizeaz un anumit tip de foto-convertor. Pn n prezent s-au realizat celule
fotovoltaice cu un randament de aproximativ 11% .
2.3 AVANTAJELE ENERGIEI SOLARE
Energia solar este destul de simplu de utilizat, direct de la soare si colectat n
mod normal pe Pmnt. Soarele creeaz energia printr-un proces termonuclear ce
converteste
650.000.000 tone de hidrogen n heliu n fiecare secund. Procesul genereaz
cldur si radiatii electromagnetice. Cldura rmne n soare, fiind vital n
mentinerea reactiilor termonucleare. Radiatia electromagnetic (inclusiv lumina vizibil,
infra-rosie si ultra-violet) este emanat n toate directiile n spatiu.
Doar o mic fractiune din radiatia total produs atinge Pmntul. Radiatia ce
13
atinge suprafata terestr este indirect sursa a aproape fiecrei forme de energie utilizat n
prezent. Exceptiile sunt energia geotermal, fisiunea si fuziunea nuclear. Chiar si
combustibilii fosili si datoreaz originea soarelui; cu mult timp n urm, acestia erau
plante si animale vii care depindeau de energia soarelui.
Figura 2.3. Panou foto-voltaic
Datorit naturii energiei solare, sunt necesare 2 componente pentru a obtine un
generator solar functional. Aceste 2 componente sunt colectorul si o unitate de stocare.
Colectorul colecteaz radiatia incident si converteste o fractiune din ea n alte
forme de energie (electricitate sau doar cldur). Unitatea de stocare este necesar
datorit naturii inconstante a energiei solare, n anumite momente fiind posibil
receptarea doar a unei mici cantitti de radiatii. n timpul noptii sau n zile foarte nnorate
de exemplu, cantitatea de energie produs de colector va fi infim. Unitatea de stocare
poate pstra energia suplimentar produs n timpul perioadelor de activitate maxim si o
poate elibera n perioade cu activitate sczut a panoului solar. n practic se mai adaug
si o baterie de rezerv, pentru situatiile n care cantitatea de energie necesar este mai
mare dect cantitatea de energie produs si cea din unitatea de stocare. Metodele de
colectare si stocare a energiei solare variaz n functie de aplicatiile n care este utilizat.
n general, exist 3 tipuri de colectori si multe forme pentru unittile de stocare.
Cele trei tipuri de colectori sunt plani, cu focalizare si pasivi.
Colectorii plani sunt cei mai rspnditi. Sunt de fapt matrici de panouri solare pe
o suprafat dreapt. Pot avea aproape orice dimensiune iar energia produs depinde
direct de variabile precum dimensiune, orientare si grad de curtenie. Aceste
14
variabile afecteaz cantitatea de radiatii incidente pe colector. De multe ori, aceste
panouri colectoare dispun de dispozitive automate de orientare spre soare. Energia
suplimentar cstigat din pozitionare este cu mult mai mare dect energia necesar
actionrii motoarelor pentru corectarea orientrii panourilor.
Figura 2.4. Energia solar
Colectoarele cu focalizare sunt n esent colectoare plane cu dispozitive optice
aranjate pentru a maximiza cantitatea de radiatie incident pe colector. n prezent sunt
utilizate la scar redus n cteva locatii. Cuptoarele solare sunt un exemplu pentru acest
tip de colector. Desi pot produce mai mari cantitti de energie ntr-un singur loc, ele
pierd o parte din energie pe care panourile plane nu o pierd. Radiatia reflectat de
sol este de obicei captat de colectoarele plane dar ignorat de cele cu focalizare (n
regiunile nzpezite, aceast energie reflectat poate fi prezent n cantitate foarte mare).
O alt problem a colectoarelor cu focalizare este temperatura. Fragilele componente de
siliciu ce absorb radiatia incident si pierd eficienta la temperaturi nalte, putnd fi
iremediabil deteriorate dac se supranclzesc. Colectoarele cu focalizare, prin nssi
natura lor, pot crea temperaturi foarte nalte si necesit protectii pentru componentele de
siliciu.
Colectoarele pasive sunt complet diferite de celelalte 2 tipuri de colectoare.
Colectoarele pasive absorb radiatia si o convertesc n cldur n mod natural, fr a fi
special concepute n acest scop. Toate obiectele au proprietatea, pn la un anumit nivel,
dar doar anumite obiecte (ex. pereti) vor putea produce suficient cldur pentru ca
procesul s fie economic. De multe ori, capacitatea lor natural de a converti radiatia n
cldur, este cumva amplificat (prin vopsire cu o culoare neagr de ex.) si se adaug un
sistem pentru transferul cldurii spre o alt locatie.
15
2.4 CELULA FOTOVOLTAIC
O celul fotovoltaic (figura 2.3) din siliciu se compune dintr-o plcut de siliciu
de tip n, pe care se obtine o sectiune de tip p prin difuzia unei impuritti acceptoare,
realizndu-se o jonctiune p-n, electrodul superior care n unele cazuri este acoperit cu un
strat de protectie transparent si un electrod inferior.
Figura 2.5. Celula fotovoltaic
2.4.1 MATERIALE FOLOSITE
n prezent, materialele mai des folosite in constructia celulelor fotovoltaice sunt
materiale semiconductoare cum ar fi :
Siliciu (Si) mono si policristalin, siliciu amorf
Membrane subtiri policristaline: diselenid de cupru-indiu (CuInSe2), telulura
de cadmiu (CdTe)
Membrane subtiri monocristaline: arseniura de galiu (GaAs)
Piata mondial este dominat de celule solare din Si cristalin si policristalin, constituind
din vnzri. Celulele PV din Si cristalin sunt fabricate prin taiere din lingouri sau
monocristale de siliciu.
Caracterul cristalin al unui material indic ct de perfect sunt ordonati atomii n
structura cristalului. Siliciul, la fel ca si alte materiale semiconductoare cu celule solare,
poate s apar n diverse forme: monocristalin, multicristalin, policristalin sau amorf.
16
n cadrul unui material monocristalin, atomii ce alctuiesc cadrul cristalului se
repet ntr-o manier foarte regulat, ordonat de la un strat la altul. Dimpotriv, ntr-un
material compus din numeroase cristale mai mici, aranjamentul ordonat este afectat
cnd trecem de la un cristal la altul.
O schem de clasificare pentru siliciu foloseste o mrime aproximativ a
cristalului si cuprinde de asemenea metodele care se folosesc n mod tipic la cresterea
sau depunerea unui astfel de material.
Tip de siliciu
Prescurtare
Intervalul de mrime a
cristalului
Metoda de depunere
Siliciu
monocristalin
sc-Si >10 cm Zon de flotare
Czochralski
Siliciu
multicristalin
Mc-Si 1 mm - 10 cm Turnare, foaie,
band plat
Siliciu
policristalin
pc-Si 1mm Depunere de vapori
chimici
Siliciu
microcristalin
mc-Si <1 mm Depunere de plasm
Coeficientul de absorbtie a unui material indic ct de departe poate lumina ce are
o lungime de und specific (sau energie) s penetreze materialul nainte de a fi absorbit.
Un coeficient mic de absorbtie nseamn c lumina nu este absorbit usor de material. Din
nou, coeficientul de absorbtie a unei celule solare depinde de doi factori: materialul ce
alctuieste celula si lungimea de und sau energia luminii absorbite. Materialul cu
celul solar are o muchie abrupt a coeficientului su de absorbtie. Motivul este acela
c lumina a crei energie este sub zona de energie interzis a materialului nu poate
elibera un electron, si astfel, nu este absorbit.
Zona de energie interzis a unui material semiconductor este o cantitate de
energie. Mai exact, este energia minim necesar pentru a misca un electron din starea sa
legat n interiorul unui atom ctre o stare liber. Aceast stare liber este aceea n care
un electron poate fi implicat n conductie.
17
Nivelul de energie mai joas a unui semiconductor se numeste "band de valent".
Iar nivelul de energie mai nalt n care un electron este liber s se miste se numeste
"band de conductie".
Zona de energie interzis (notat adesea cu E
9
) este diferenta de energie ntre
banda de conductie si banda de valent.
Prtile cele mai import ante ale unei celule solare sunt strat urile
semiconductoare, pentru c aici sunt eliberati electronii si se creeaz curentul electric,
este zona activ "unde se desfsoar actiunea". Se folosesc mai multe materiale
semiconductoare diferite pentru a face straturile n tipuri diferite de celule solare, iar
fiecare material are avantajele si neajunsurile sale.
Costul si complexitatea fabricatiei pot varia pentru aceste materiale si structuri
de dispozitive n functie de multi factori, inclusiv depunerea ntr-un mediu de vid,
cantitatea si tipul materialului utilizat numrul de pasi implicati, nevoia de a muta
celulele n diferite camere de depunere si altele.
Figura 2.6. Structura unei celule solare
O celul solar tipic const dintr-un nvelis de sticl sau plastic sau un alt tip de
nvelis, un strat mpotriva reflectiei, un contact frontal care permite electronilor s intre
ntr-un circuit, un contact posterior care le permite s nchid circuitul si stratele
semiconductoare pe care electronii si ncep si si ncheie cltoria.
Dispozitivele fotovoltaice pot fi confectionate din diverse tipuri de materiale
semiconductoare, depuse sau aranjate n diverse structuri, pentru a produce celule
solare care au o performant optim.
18
Principalele trei tipuri de materiale folosite la celulele solare: primul tip este
siliciul, care se poate fi folosit n diverse forme, inclusiv monocristalin, multicristalin si
amorf. Al doilea tip sunt membranele subtiri policristaline, cu dezbaterea specific a
diseleniurii de cupru indiu (CIS), telurur de cadmiu (CdTe) si siliciu cu membran
subtire. n cele din urm, al treilea tip de material este membrana subtire
monocristalin, concentrndu-ne n special pe celulele confectionate cu arseniur de
galiu.
2.4.2 STRATUL ANTIREFLECTANT
Siliciul este un material gri strlucitor si poate actiona ca o oglind, reflectnd
mai mult de 30% din lumina care cade pe el. Pentru a mbuntti eficienta de conversie a
unei celule solare, se doreste minimizarea cantittii de lumin reflectat astfel nct
materialul semiconductor s poat capta ct mai mult lumin pentru a fi utilizat de
electronii care se elibereaz. n mod uzual se folosesc dou tehnici pentru a reduce
reflexia. Prima tehnic este acoperirea suprafetei superioare cu un strat subtire de
monoxid de siliciu (SiO). Un singur strat reduce reflexia suprafetei la aproximativ 10%,
iar un al doilea strat poate reduce reflexia la mai putin de 4%.
O a doua tehnic const n texturarea suprafetei superioare. Gravura chimic
creeaz un model de conuri si piramide, care capteaz razele de lumin care n alte
conditii ar putea fi refractat n afara celulei. Lumina reflectat este reorientat n jos n
celul, unde mai are nc o sans s fie absorbit.
2.4.3 CONTACTELE ELECTRICE
Contactele electrice sunt esentiale pentru o celul fotovoltaic (FV) deoarece
acestea pot face legtura ntre materialul semiconductor si sarcina electric extern, cum
ar fi un bec electric.
Contactul posterior al unei celule - din partea opus luminii soarelui incidente -
este relativ simplu. Const de obicei dintr-un strat de aluminiu sau metal molibden. ns
contactul frontal - de partea cu fata la soare - este mai complicat. Cnd lumina solar
cade pe celula FV, un curent de electroni circul pe toat suprafata sa. Dac atasm
contacte numai la marginile celulei, nu va functiona bine din cauza rezistentei electrice
19
ridicate a stratului semiconductor superior. Numai un mic numr de electroni vor ajunge
la contact.
Pentru a colecta cea mai mare parte a curentului, trebuie s punem contacte de-a
lungul ntregii suprafete a unei celule FV. Acest lucru se face n mod normal cu o "tij" de
benzi metalice sau "stifturi". Totusi, punerea unei tije mari, care este opac,
deasupra celulei umbreste prtile active ale celulei de soare. Eficienta de conversie a
celulei este astfel redus n mod semnificativ. Pentru a mbuntti eficienta de
conversie, trebuie s minimizm aceste efecte de umbrire.
Contactele tijei de pe suprafata superioar a unei celule tipice sunt proiectate
pentru a avea multe stifturi conductive subtiri, rspndite n fiecare parte a suprafetei
celulei.
O alt provocare a modelului celulei este minimizarea pierderilor de rezistent
electric cnd aplicm contactele tijei la materialul celulei solare. Aceste pierderi sunt
legate de proprietatea materialului celulei solare de a se opune circuitului unui curent
electric, ceea ce duce la nclzirea materialului. De aceea, cnd proiectm contactele tijei,
trebuie s echilibrm efectele de umbrire cu pierderile de rezistent electric. Abordarea
obisnuit const n proiectarea de tije cu multe stifturi subtiri si conductive, rspndite
n fiecare parte a suprafetei celulei. Stifturile tijei trebuie s fie suficient de groase pentru
a conduce bine curentul (cu rezistent mic), ns ndeajuns de subtiri ca s nu blocheze
mare parte din lumina incident. Acest tip de tij mentine sczute pierderile de rezistent,
n timp ce umbreste numai aproximativ 3% pn la 5% din suprafata celulei. Tijele pot fi
scump de fabricat si pot afecta siguranta celulei. Pentru a face tije pentru suprafata
superioar, putem fie s depunem vapori metalici pe o celul printr-o masc, fie s le
vopsim cu o metod serigrafic. Fotolitografia este metoda preferat pentru calitatea cea
mai nalt, ns are costul cel mai mare. Acest proces implic transferarea unei imagini
prin fotografie, ca n cazul tipriri moderne.
O alternativ la contactele tijei metalice este un strat de oxid conductor
transparent (TCO), cum este oxidul de cositor (SnO
2
). Avantajul TCO este c sunt
aproape invizibile la lumina incident si formeaz o bun legtur dinspre materialul
semiconductor ctre circuitul electric extern. TCO sunt foarte utile n procesele de
fabricatie ce implic un suprastrat de sticl, care este nvelisul prtii cu fata la soare a
20
unui modul fotovoltaic. Unele celule fotovoltaice cu membran subtire, cum sunt siliciul
amorf si telurura de cadmiu, folosesc suprastraturi. n acest proces, TCO este depus n
general ca pe o membran subtire pe suprastratul de sticl nainte de depunerea straturilor
semiconductoare. Straturile semiconductoare sunt apoi urmate de un contact metalic
care va fi de fapt partea inferioar a celulei. Dup cum se poate observa, celula este
construit de fapt "invers", din partea superioar ctre cea inferioar. ns tehnica de
constructie nu este singurul lucru care determin dac pentru un anumit model de celul
cea mai bun este o tij metalic sau TCO.
Rezistenta foii semiconductorului este si ea o consideratie important. n cazul
siliciului cristalin, de exemplu, semiconductorul poart electronii ndeajuns de bine
pentru a ajunge la un stift al tijei metalice. Deoarece metalul conduce electricitatea mai
bine dect un TCO, pierderile datorate umbririi sunt mai mici dect pierderile asociate
cu utilizarea unui TCO. Siliciul amorf, pe de alt parte, conduce curentul foarte slab n
directie orizontal. De aceea, el este avantajat de prezenta unui TCO pe ntreaga sa
suprafat.
2.5 DE LA CELUL LA MATRICE
Celula fotovoltaic este unitatea de baz ntr-un sistem fotovoltaic. O celul
individual produce n general ntre 1 si 2 W, cu mult prea putin putere pentru
majoritatea aplicatiilor. Dar putem mri puterea, conectnd mai multe celule mpreun,
formnd entitti mai mari numite module. Modulele, la rndul lor, pot fi conectate pentru
a forma unitti mai mari numite matrici, ce pot fi interconectate pentru a genera mai mult
putere, s.a.m.d. n acest fel, putem construi un sistem fotovoltaic pentru a genera orice
cantitate de energie dorit, indiferent ct de mic sau mare.
Figura 2.7. Celul, modul, matrice
21
Module sau matrici individuale nu constituie un sistem fotovoltaic. Mai trebuie s
dispunem si de structuri pe care s le montm si ndrepta spre soare precum si componente
ce preiau curentul continuu (DC) produs de module si matrici pentru a-l utiliza n aplicatii
specifice.
Figura 2.8. Celul solar
Celula solar este blocul de baz al unui sistem fotovoltaic. Celule individuale pot
varia ca si dimensiuni de la cca. 1 cm la 10 cm n diametru. O celul produce ns doar 1-2
W, putere insuficient pentru majoritatea aplicatiilor.
Un modul const n general din mai multe celule solare, desi materiale foarte subtiri
precum silicon amorf si aliaj de cadmiu cu telur pot fi concepute direct n form modular,
evitnd stadiul de celule. Aceste dou module siliconice produc aproximativ 50W
fiecare, genernd suficient putere pentru iluminarea stradal utiliznd o baterie de 12V.
Acest tip de module pot fi conectate si n form matricial.
Matricile sunt marile productoare de putere, fiind compuse din multiple module. Ele
pot produce pn la ctiva megawati de putere.
2.6. UTILIZARE
Figura 2.9. Exemple de aplicare a tehnologiei solare
22
Dintre principalele utilizri ale energiei, cea mai putin indicat este transportul.
Pentru c sunt mari, vehicule relativ ncete precum vapoarele s-ar putea alimenta cu
ajutorul unor panouri solare de mari dimensiuni, pe cnd vehicule mici, rapide, n-ar putea.
Singura modalitate de a alimenta o masin strict cu energie solar ar fi prin utilizarea unei
baterii ncrcat de o statie solar stationar. Masinile electrice alimentate partial cu
energie solar sunt deja disponibile, dar este putin probabil c energia solar va reprezenta
viitoarea surs de energie pentru transportul persoanelor.
Figura 2.10. Exemple de aplicare a tehnologiei solare
Energia solar are mari avantaje fat de combustibilii fosili: primul avantaj este
faptul c e regenerabil si nu va disprea att de curnd. Al doilea este efectul su asupra
mediului nconjurtor. n timp ce arderea combustibililor fosili genereaz o poluare
masiv a atmosferei si contribuie la probleme ecologice precum nclzirea global si ploile
acide, energia solar este complet nepoluant. Pentru a alimenta o fabric de electricitate
cu combustibilul dorit, sunt uneori ntregii planete. Din punct de vedere ecologic, este
non-distructiv. Practic, poate fi adaptat pentru alimentarea unor diversi consumatori,
cu exceptia transporturilor, si poate chiar si n transporturi, prin modificri ale
modului curent de deplasare. n mod clar, energia solar este resursa viitorului.
2.7. RANDAMENTUL UNEI CELULE FOTOVOLTAICE
Cea mai important mrime caracteristic a unei fotocelule este randamentul
conversiei si se poate calcula cu urmtoarea formul:

=
h N
I U
f
(2.7.1)
si are valori cuprinse ntre 0.070.14 % .
unde: U - reprezint tensiunea la bornele celulei fotoelectrice
23
I - reprezint curentul eletric prin celul
f
N - reprezint numrul de fotoni incidenti ntr-o secund pe suprafata luminat a
jonctiunii
h - energia unui foton incident
Valoarea randamentului creste odat cu cresterea gradului de iluminare dar se
reduce cu cresterea temperaturii.
Din punct de vedere teoretic randamentul maxim este limitat de ciclul Carnot a carui
valoare, avnd n vedere temperatura soarelui K T
0
1
6000 = si a pmantului
K T
0
2
300 = ,este:
% 95 . 0
6000
300 6000
0
0 0
1
2 1
=

=
K
K
T
T T
K
c
(2.7.2)
ceea ce fa ce ca s fie superior celorlalte convertoare de energie care sunt limitate la
valori ale randamentului mult mai mici .
Cauzele reducerii randamentului sunt:
-30% din radiatia incident se reflect si din acest motiv pe suprafata celulei se dispun :
straturi antireflectante de
2
O T
i
sau forme constructive multireflectante
- o parte din fotoni nu formeaz perechi electron-gol cu durata de viat suficient de
mare si perechea se recombin inainte de a genera un curent util si prin aceasta, energia
fotonilor respectivi contribuie numai la nclzirea neutil a celulei.
- nu toti fotonii posed o energie cuprins ntr-o plaj optim, att fotonii de mic
energie ct si cei de mare energie nefiind utili (deoarece cei de mare energie strbat
celula fr a genera un electron liber);
- exist pierderi de energie prin rezistentele interne de contact si din aceast cauz
tehnologiile actuale sunt adaptate s micsoreze mult aceste rezistente.
- pierderi ca urmare a unei serii de procese ce se petrec n timpul conversiei electrice
- procese care intervin dup ce energia radiant a fost transferat semiconductorului
- pentru fiecare proces se poate defini cate o eficienta partiala
- eficienta celulei rezult ca un produs al tuturor eficientelor partiale
- ptrunderea luminii prin suprafat
- absorbtia incomplet
- pierderi de tensiune
- jumtate din energia absorbit de la soare se pierde sub forma de caldur
Sistemele fotovoltaice prezint un factor de randament foarte sczut, din cauz c
realizarea celulelor cu siliciu necesit mult energie. O celul genereaz dup tocmai 4
24
sau 5 ani energia consumat la fabricarea ei. Cum durata sistemelor fotovoltaice este de
20 - 30 ani, factorul de randament poate ajunge n cele mai bune cazuri la valoarea de 6.
Pentru a mrii eficienta celulelor fotovoltaice, trebuie avut in vedere faptul c
radiatia solar prezint un spectru larg de frecvent, adic o mare varietate de energii
fotonice. Utiliznd semiconductoare cu band interzis mai larg, se obtin tensiuni mai
mari la bornele fotocelulei. Dar semiconductoarele cu band interzis mai larg
utilizeaz doar o mic parte din fotonii incidenti, fapt care are ca rezultat obtinerea unui
curent sczut. Din acest motiv pentru a obtine performante ridicate pentru o fotocelul
trebuie aleas o valoare de compromis a ltimii benzii interzise. Obisnuit se adopt
. ) 2 1 ( eU
Figura 2.11. Ltimea benzii
O alt metod de crestere a randamentului celulei fotovoltaice se poate obtine
prin folosirea unui panou fotovoltaic dotat cu o instalatie de urmrire a miscrii soarelui,
razele acestuia fiind in permanenta perpendiculare pe panoul solar. Acest lucru va fi tratat
in continuare.
2.8.COMPARAIE INTRE UN SISTEM FIX SI UNUL MOBIL DE CELULE
FOTOVOLTAICE.
Calculul simplificat al raportului dintre energia captat de la un panou solar fix
si energia unui panou cu sistem de urmrire a miscrii soarelui pe cer se bazeaz numai
pe unghiul ntre raza solar si orizontala locului (la momentul de timp t).
25
Figura 2.12. Orientare dup soare
Un panou solar fix care la momentul A, corespunztor unghiului va avea
suprafata perpendicular pe razele soarelui de valoare:
sin = S S
A
(2.8.1)
Iar la momentul B corespunztor unghiului d + , suprafata este :
) cos (sin ) cos sin cos (sin ) sin( + = + = d S d S d S S
B
(2.8.2)
Considernd miscarea aparent a soarelui pe cer de la rsrit la apus, n intervalul de timp
T, se poate scrie:
= T (2.8.3)
si deci: dt
T
dt d = =

(2.8.4)
Energia captat n intervalul de timp dt, la unghiul , va fi :
dt S K dt S K dW
s A s
= sin
1
(2.8.5)
unde :
s
K -constanta solar si are valoarea (
s
K =1kw/
2
m la cer senin);
Energia total rezult prin integrare:
T S K
T
S K
S
K t S K dt S K W
S s s
T
s
T
A s
= = = = =

63 . 0 2 2 cos 2
2 /
0
2 /
0
1

(2.8.6)
Energia captat cu ajutorul unui sistem de urmrire a soarelui este :
T S K W
s
=
2
(2.8.7)
deorece suprafata panoului este tot timpul orientat perpendicular pe razele Soarelui.
Prin urmare raportul energiilor are valoarea:
63 . 0
63 . 0
2
1
=


=
T S K
T S K
W
W
s
s
(2.8.8)
ceea ce nseamn c un panou solar prevzut cu un sistem mobil de urmrire a miscrii
soarelui capteaz cu 37% mai mult energie dect un sistem fix, fcndu-l competitiv
economic pe cel mobil la puteri mari si zone de radiatie zilnic permanent.
26
CAP 3. SISTEME DE POZIIONARE.
PREZENTAREA SERVOMECANISMELOR
Servomecanismele reprezint sisteme de actionare automatizate care determin
mrimi fizice specifice cum sunt pozitia, viteza sau acceleratia pentru sarcini de natur
mecanic. n acceptia general si actual, servomecanismele sunt sisteme automate de
reglare a pozitiei unei sarcini mecanice cu ajutorul motoarelor de actionare .
Ca mod de comand se face distinctie ntre comanda continu (reglaj de tip analogic) si
cea discontinu n impulsuri (reglaj de tip digital).
3.1. CLASIFICAREA SERVOMECANISMELOR
n literatur exist mai multe criterii de clasificare a servomecanismelor. O prim
clasificare s-a mentionat deja, dup tipul comenzii, respectiv dup natura semnalelor
prelucrate, se deosebesc servomecanisme analogice si discrete (digitale,
numerice).Clasificarea este important ns dup criterii specifice, dintre care principale
sunt:
a. caracterul miscrii obiectului pozitionat;
b. regimul de pozitionare;
c. tipul elementului de executie.
Dup micarea obiectului poziionat, servomecanismele se mpart n dou categorii,
cu miscare continu si cu miscare discontinu sau incremental. n figura 3.1 este artat
structura unui mecanism cu miscare continu, destinat pentru comanda pozitionrii pe o
ax a unui panou fotovoltaic.
Figura 3.1. Servomecanism pentru pozitionarea pe o axa a unui panou fotovoltaic.
27
n figura 3.2 se arat clasificarea servomecanismelor dup primul criteriu. Schemele
din figura 3.2 a si b corespund sistemelor cu miscare continu a obiectului pozitionat
antrenat de un servomotor ce lucreaz analog. Partea de comand poate fi analogic sau
discret, figura 3.2 b. Sistemele n care cel putin unul din elementele componente
lucreaz cu semnale numerice ( trenuri de impulsuri, coduri sau semnale esantionate)
constituie sisteme discrete de reglare ( care pot fi cu miscare continu).
Schema din figura 3.2 c reprezint un sistem de pozitionare discret cu servomotor pas cu
pas.
a.
b.
c.
Figura 3.2. Clasificarea servomecanismelor.
O alt clasificare se face dup regimul de pozitionare, adic referitor la aspectul
curbelor de variatie a acceleratiei, vitezei si deplasrii obiectului pozitionat. n acest sens
se face distinctia ntre:
a. Pozitionarea punct cu punct continu;
b. Pozitionarea incremental sau intermitent;
c. Pozitionarea prin conturare;
d. Pozitionarea prin urmrire si copiere.
28
Exemple ale regimului de poziionare punct cu punct, se ntlnesc la gurirea n
coordonate si diverse pozitionri ale sculei sau piesei de prelucrat la masini unelte,
schema de principiu fiind cea din figura 1.2 c.
Servomecanismele de poziionare incremental sau intermitent, se deosebesc de
cele anterioare prin repetarea diagramei precedente a ciclului de pozitionare de un numr
foarte mare de ori.
Servomecanismele de poziionare prin conturare se supun conditiilor de realizare a
unor contururi, adic a unor curbe nchise, descrise de functii implicite de forma
F(x,,y,z), unde x,y,z sunt coordonate spatiale, ce pot fi exprimate si ca functii parametrice
de tip x(t), y(t), z(t). O curb plan sau n spatiu se realizeaz prin compunerea miscrilor
dup una, dou sau, respectiv trei coordonate carteziene sau unghiulare. Functiile se obtin
prin interpolare numeric n unitti de calcul specializate n logic cablat sau
programat.
n acest caz servomecanismul este un simplu executant, convertind semnalele x(t), y(t),
prelucrate ntru-un bloc de calcul numeric, n deplasri pe cele dou axe ale obiectului de
pozitionare. Aceeasi problem, a descrierii unei traiectorii, se pune la orientarea spatial a
unor antene de receptie sau a instalatiilor de panouri fotovoltaice pentru captarea energiei
solare maxime. n acest caz controlul miscrii se face dup dou grade de libertate azimut
si elevatie.
n cazul urmririi pozitiei soarelui este necesar controlul vitezelor de antrenare a
instalatiei de captare, dup cele dou axe, azimutal si de elevatie.. Legile de variatie a
vitezelor, dup azimut si respectiv elevatie, au expresiile:

tg t
t tg k
e
e
a
+

=
cos sin sin sin
) cos cos (sin
2
(3.1.1)
t
tg k
e
e
e

cos cos sin sin 1

sin cos
+

= (3.1.2)
n care este latitudinea geografic a locului, elevatia maxim a soarelui la data
calendaristic,
e
- viteza de rotatie ecuatorial 1/1440 rot/min, t- timpul diurn ntre ore
avnd ca origine miezul zilei, k- factor de proportionalitate si k=15 dac si se
exprim n grade.
Servomecanismele pentru conturare au urmtoarele caracteristici importante:
29
- conversia cu o anumit precizie a unui semnal variabil n timp n deplasare se face
cu bucle de pozitie si vitez bine puse la punct;
- comanda vitezei este subordonat comenzii de pozitie;
- pentru precizie corespunztoare sistemul de transmisie mecanic trebuie executat
riguros, cu jocuri si frecri minime.
Servomecanismele de urmrire i copiere se caracterizeaz prin existenta unui prag
de insensibilitate ce determin o abatere ntre pozitia de referint si cea msurat.
Alegerea acestui prag este rezultatul unui compromis ntre precizie si stabilitatea
sistemului.
3.2. ELEMENTE DE STRUCTUR A SERVOMECANISMELOR
3.2.1. ELEMENTE DE EXECUIE
n sistemul de pozitionare elementul de executie reprezint elementul de
actionare, motorul, cu observatia c acesta are un caracter dual, conversia energiei din
electric n mecanic si respectiv conversia informatiei n pozitie a panoului pozitionat.
De cele mai multe ori prin element de executie se ntelege ansamblul amplificator final-
element de actionare, iar informatia de comand constituie n acest caz mrimea de
executie a sistemului automat.
Figura. 3.3. Schema bloc a elementului de executie.
Dup tipul elementului de executie, servomecanismele se clasific n:
- servomecanisme electrice, care folosesc motoare electrice de actionare a obiectului
pozitionat;
- servomecanisme electromecanice, care folosesc ca elemente de executie
electromagneti, cuplaje, frne sau ambreaje comandate electrice;
- servomecanisme fluidice, care folosesc ca elemente de actionare motoare
hidrauluice sau pneumatice.
30
Servomecanismele electrice sunt masini electrice proiectate special pentru a lucra n
servosisteme de pozitionare. Ele trebuie sa aib urmtoarele performante:
1. gam larg de modificare a vitezei n ambele sensuri;
2. functionare stabil la vitez foarte mic;
3. constante de timp ct mai reduse;
4. fiabilitate si robustete ridicate;
5. raport cuplu/moment de inertie ct mai mare;
6. suprasarcin dinamic admisibil mare;
7. caracteristici de reglare liniare.
Servosistemele electrice care satisfac aceste conditii sunt servomotoarele de c.c cu
excitatie separat, servomotoarele pas cu pas si mai recent servomotoare de c.a trifazate
fie asincrone, fie sincrone.
Servomotorul de c.c cu excitatie separat este tipic pentru caracteristicile sale de
reglare liniar. El este consacrat n pozitionarea de mare precizie cu controlul vitezei, n
variante adecvate (rotor disc, rotor pahar).
3.2.2. TRADUCTOARE UTILIZATE N SERVOMECANISME.
Pentru msurarea si respectiv conversia unor mrimi mecanice ( pozitie, vitez,
acceleratie, fort, cuplu ) n mrimi electrice se utilizeaz traductoare. Desi principal sunt
simple, realizarea traductoarelor este de multe ori foarte delicat fcnd apel la materiale
scumpe si la tehnologii de vrf. Structura de principiu a unui traductor este artat n
figura 2.2, X fiind mrimea de msurat, U1 semnalul electric rezultat n urma conversiei,
iar U2 semnalul electric prelucrat.
Figura 3.4. Structura unui traductor
31
Tipurile de traductoare pentru msurarea pozitiei sau deplasrii sunt cele mai
numeroase. Mai mult, traductoarele de pozitie sunt folosite ca elemente secundare n
traductoarele de fort, cuplu, acceleratie. n acestea rolul traductorului de pozitie este de a
genera un semnal electric la iesire.
Locul de plasare al traductorului n sistemul de pozitionare depinde de procedeul
de comparare a mrimii de referint cu cea msurat. Practic este mai simpl compararea
unor semnale electrice, conform schemei din figura 3.4 , ceea ce presupune dou
traductoare de pozitie.
Figura 3.5. Plasarea traductoarelor n sistemul de pozitionare
Traductoarele de pozitie sunt de mai multe tipuri n functie de mrimea msurat
si de functionarea lor, pot fi analogice sau numerice.
Cele analogice se caracterizeaz prin traducerea unei pozitii prin msurarea unei mrimi
electrice proportional cu deplasarea.
Cele analogice sunt:
- Poteniometrele: traductoare de pozitie rezistive, ce transform deplasarea
mecanic intr-o tensiune;
- Traductoare inductive: nlocuiesc n msur tot mai mare potentiometrele datorit
fiabilittii mai bune, explicat prin eliminarea contactului alunector specific
potentiometrului;
Traductoarele de pozitie numerice se ntlnesc n dou variante incrementale si absolute.
- Traductoarele incrementale se bazeaz pe principiul msurrii pozitiei prin
numrarea unor diviziuni nscrise pe o rigl sau un disc
- Traductoarele absolute se bazeaz pe acelasi principii constructive ca si cele
incrementale n privinta citirii, ns discul sau rigla incremental sunt nlocuite cu
elemente codificate (absolute). Discul sau rigla se codific de obicei n codul binar
sau n codul Gray.
32
3.2.3 TRANSMISIA MECANIC
Legtura constructiv ntre elementul de actionare si obiectul pozitionat este
asigurat de transmisia mecanic. Problemele specifice transmisiei mecanice sunt
alegerea tipului de transmisie, calculul pe baza parametrilor mecanici impusi
servomecanismului si identificarea ansamblului transmisie-sarcin ca element al unui
sistem automat .
3.2.3.1 ALEGEREA TIPULUI TRANSMISIEI
Alegerea tipului de transmisie mecanic se face dup urmtoarele criterii:
- specificul obiectului pozitionat ;
- corelarea caracteristicilor mecanice statice cuplu-vitez ale servomotorului cu cele
ale sarcinii;
- regim dinamic optim;
- corectarea factorului de proportionalitate pentru asigurarea stabilittii
servomecanismului cu sistem automat.
Dup primul criteriu tipul transmisiei este determinat de caracterul particular al
sarcinii si de tipul miscrii al elementului de actionare.
O clasificare se poate face astfel:
Sarcina n rotatie: - actionare direct : - role pentru band
-tamburi
-cabestan
-prin intermediul
reducerii de vitez: -reductor
-curea de transmisie
-angrenaj melcat
-overdrive
Sarcin n translatie: -actionare direct: -motor liniar
-electromagnet
-prin intermediul
reducerii de vitez: -surub conductor
-surub cu bile
-cremalier
-combinatii
n cazul pozitionrii a unui panou fotovoltaic n dou axe, se alege un sistem
mecanic cu sarcin n rotatie, iar actionarea se face prin intermediul reducerii de vitez cu
reductoare cu mai multe trepte de reducere.
33
Figura 3.6. Transmisie rigid cu reductor
Cele mai importante relatii de calcul pentru dimensionarea unui sistem de reducere a
vitezei sunt exprimate mai jos :
Viteza :
2
1
2
1
=
z
z
(3.2.1)
Inertia :
2 1
J J J + = ;
2
1
2
2 2

= m J (3.2.2)
Frecarea vscoas :
2
2
2
1
2
z
z
B B = (3.2.3)
Sarcina static :

1
2
1
2
=
z
z
M M
r
(3.2.4)
3.2.3.2 PARAMETRII MECANICI AI SERVOMECANISMELOR
Pentru caracterizarea servomecanismelor se folosesc o seam de parametrii ce
constituie si date de proiectare. Se disting astfel :
I. Parametrii ciclului de pozitionare si durata de accelerare, mers si frnare.
II. Sarcina static Mr si inertial J, la arborele servomotorului.
III. Frecarea vscoas, reprezint cuplul opus miscrii proportional cu viteza.
IV. Rezolutia miscrii obiectului reglat reprezint deplasarea minim
programabil exprimat n unitti de lungime sau unghi.
V. Precizia de reglare se defineste ca diferenta ntre mrimea impus si cea real,
msurat cu un mijloc mai exact dect traductorul existent n structura
sistemului.
Precizia este apreciat experimental, deoarece depinde de numerosi factori, n special
traductoare, partea mecanic, ntretinere etc.
34
Pentru mrirea preciziei se iau msuri, n special de natur mecanic, n faza de
proiectare cum sunt :
- eliminarea jocurilor n transmisie prin folosirea unor transmisii pretensionate sau
de precizie;
- rigidizarea structurii mecanice pentru a nltura vibratiile;
- micsorarea frecrilor prin folosirea unor lagre, ghidaje si circuite de lubrefiare
adecvate;
- utilizarea unor componente electronice de precizie n partea electronic si de
automatizare;
- protejarea servomecanismului la perturbatii externe.
3.3. SISTEME DE POZIIONARE CU MCC
Aceste servomotoare de c.c. se caracterizeaz prin posibilitatea de reglare a
vitezei n limite largi (1 : 10.000 si chiar mai mult) prin intermediul unei prti de
comand electronic relativ simple. Servomotoarele de c.c. au caracteristici mecanice si
de reglaj practic liniare, cuplu de suprancrcare mare greutate specific mic, absenta
autopornirii, moment de pornire redus. Dezavantajele sunt legate de colector, fenomene
de comutatie, uzur si scnteiere.
Elemente constructive ale ser vomotorului de cc.
Constructiv servomotoarele de c.c prezint aceleasi elemente ca si masinile de c.c.
Dup tipul rotorului se deosebesc servomotoare:
- cu rotor cilindric;
- cu rotor disc (cu ntrefier axial);
- cu rotor pahar.
Solutia constructiv este afectat decisiv si de sistemul de excitatie care poate fi :
- excitatie electromagnetic;
- excitatie cu magneti permanenti;
- excitatie hibrid.
Servomotorul cu rotor cilindric este cel mai apropiat de constructia masinilor de c.c
clasice.
35
n tabelele n care n care se prezint seria de servomotoare cu rotor cilindric si
excitatie prin magneti permanenti, se observ c nu este important puterea nominal
(nici nu se d) ci cuplul si turatia tinnd cont de regimul de functionare specific.
n ultimul timp s-a generalizat excitatia cu magneti permanenti pn la puteri foarte mari
(sute de KW), deosebirile constructive fiind impuse de materialul magnetic utilizat.
Astfel, magnetii de tip ALNICO caracterizati de inductie remanent mare si cmp
coercitiv redus determin o solutie constructiv ca n figura 3.7.
Figura 3.7. Structura unui servomotor cu magneti ALNICO.
Polii se realizeaz direct din material magnetic, iar pentru reducerea efectului
demagnetizat al reactiei indusului se prevd tlpi polare din otel electrotehnic. Datorit
cmpului coercitiv redus, magnetii au lungimi mari si magnetizarea se face n interiorul
masinii cu ajutorul unor bobine speciale plasate n jurul magnetilor permanenti. Carcasa
din material feromagnetic serveste la nchiderea liniilor cmpului de excitatie, magnetii
permanenti fiind lipiti cu rsini epoxidice.
Pentru materialele magnetice ALNICO cu inductie magnetic mai sczut dar
cmpuri coercitive si energii mai ridicate (TYCONAL) magnetii se plaseaz pe coard ca
n figura 3.8.
Figura 3.8. Structura unui servomotor cu magneti TYCONAL.
36
Liniile de cmp nu se mai nchid prin carcas, care poate fi din aluminiu si
inductia poate fi mai mare n ntrefier. n ambele variante prezentate numrul de poli este
limitat din considerente fizice la 4-8 poli, fiind mai sczut la masinile mai mici.
Utilizarea magnetilor permanenti cu metale rare cu energii magnetice ridicate si inductii
remanente de T si chiar mai mari, de tip Samarium-Cobalt, Neodym, etc, conduce la un
volum sczut al magnetilor si deci dimensiuni reduse ale masinii. Datorit pretului mare
al acestor magneti foarte performanti se construiesc doar servomotoare de putere mic,
pentru aplicatii aerospatiale.
n privinta rotoarelor cilindrice, care ne intereseaz pe noi in aceast lucrare, se
execut la un raport ntre diametru si lungime cu valori < 0,3 iar nfsurrile valorice sunt
executate pentru a suporta un timp limitat curenti de 5-10 ori curentul nominal.
Constantele de timp electrice pentru aceste servomotoare sunt n general sub 10 ms dar
mai mari dect la cellalte servomotoare de c.c.
37
CAP 4. SIMULAREA SISTEMULUI DE POZIIONARE
Prin simulare se ntelege testarea unui sistem mecanic sau electronic, n functie
de calculele si dimensionrile teoretice, nainte ca acesta s fie realizat practic. Un proiect
simulat, care trece cu bine de toate regimurile de functionare ce se ntlnesc n
functionarea practic, poate fi cu cea mai mare ncredere executat practic fr a distruge
prti sau piese componente lui. Simularea se poate aplica anumitor parti componente
proiectate sau ntregului sistem.
Ca avantaje simulrii unui sistem complex, sunt multe, cele mai importante fiind :
- eliminarea riscului de a defecta anumite parti componente din sistem;
- eliminarea riscului de a arde piese electronice sau masini electrice;
- eliminarea riscului de a rupe dinti sau roti dintate din mecanismele de actionare;
- n cazul aparitiei unui defect la oricare parte component, simulndu-se acel defect se
poate gsi cu usurint cauza lui. Astfel se nltur reaparitia acelui defect, sistemul
functionnd n parametrii optimi.
Simularea se realizeaz utiliznd calculatorul cu ajutorul anumitor programe de
calculator specifice. n cazul simulrii unui sistem de pozitionare, format dintr-un circuit
electronic ce comand un servomotor ce actioneaz un mecanism de reglare a pozitiei se
utilizeaz programe ca PSPICE sau MATLAB SIMULINK.
4.1. TIPURI DE POZIIONARE A PANOURILOR FOTOVOLTAICE
Un panou fotovoltaic, pentru a lucra la randament maxim, el trebuie sa capteze
fluxul maxim de lumin. Acest lucru se realizeaz ndreptnd panoul n spre soare, razele
solare cznd perpendicular pe panou.
Ca orientare, un panou fotovoltaic se poate pozitiona dup o ax, sau n cazul
nostru dup dou axe.
n cazul pozitionrii dup o ax, panoul fotovoltaic urmreste doar traiectoria
soarelui, unghiul de nclinare reglndu-se manual n functie de anotimpuri. De exemplu
iarna, panoul fotovoltaic se regleaz la un unghi de 30
0
, iar vara unghiul de nclinare
trebuie s fie de 60
0
fat de normala solului. n cazul zonelor cu latitudine mic, unghiul
de nclinare poate chiar s fie 90
0
, cum se ntmpl la Ecuator de dou ori pe an.
38
Figura 4.1. Pozitionare pe o singur ax a unui panou fotovoltaic
n cazul pozitionrii unui panou fotovoltaic dup dou axe, sunt necesare dou
sisteme mecanice de rotire. n acest caz unghiul cu normala solului se regleaz automat,
Ir a se face acest reglaj manual n functie de anotimpuri. Aceste panouri ce se
pozitioneaz automat sunt ideal de folosit pe vehiculele lente, aflate n miscare. n cazul
unui vapor care pluteste liber, chiar dac vaporul se misc formnd un cerc, panoul
fotovoltaic este orientat, tot timpul n spre soare.
Figura 4.2. Pozitionare dup dou axe a unui panou fotovoltaic
4.2. PRINCIPIUL POZIIONRII
Cele dou sisteme de pozitionare pe fiecare ax sunt identice, diferind doar
mecanismele de actionare, principiul de functionare fiind acelasi. Panoul fotovoltaic n
cazul n care este orientat corect n spre soare si capteaz fluxul maxim de lumin, laturile
paralele sunt luminate cu un flux egal de lumin. n cazul n care panoul nu este ndreptat
39
spre soare, o latur este luminat mai puternic dect cealalt. Fluxul de lumin ce cade pe
cele dou laturi se poate msura cu ajutorul a cte dou fotocelule pe fiecare ax. Astfel
panoul este rotit pn cnd cele dou mrimi de intrare sunt aproximativ egale.
.
Figura 4.3. Panou fotovoltaic orientat n spre Soare
4.3. SIMULAREA SISTEMULUI DE POZIIONARE CU SPICE.
Pentru a simula sistemul de pozitionare pe cele dou axe, am pornit mai nti cu
simularea pe o singur ax a acestui sistem. Folosind microcontrolerul PIC16F877A, s-a
putut construi un comparator digital al celor dou semnale de intrare.
Semnalele de intrare sunt fotodiode polarizate invers ce si modific cderea de
tensiune pe ele n functie de fluxul de lumin ce le deschid. Astfel n simulare, neputnd
simula soarele si influenta lui asupra fotodiodelor, am asociat acestor fotocelule surse de
tensiune ce pot fi prescrise s-si modice valoarea liniar sau exponential n timp.
Semnalele analogice de la intrare sunt convertite n semnale digitale, comparate si la
iesirea microcontrolelui rezult un semnal gen 0/1, adic 0/5V, n functie de mrimile de
intrare. Pentru a simula functionarea microcontrolerul n PSPICE mai nti l-am construit
din blocuri formate din relee ce pot s-si modifice starea prestabilind o tensiune de
actionare ( Von).
40
Figura 4.4 . Schema de simulare a pozitionrii, dup o singur ax
n schema de mai sus, sursele de tensiune V2 si V3 sunt surse liniar variabile, V2
si modific valoarea cresctor de la 4 la 5V, iar V3 si modific valoarea descresctor de
la 5 la 4V. Initial am simulat cu valori ale tensiunii ntre 0 si 5V , dar experimental am
observat ca fotocelulele expuse la lumina solar, n functie de intensitatea luminoas ele
si modific valoarea ntre 4 si 5 V.
Cele dou switch-uri au rolul de a ntrerupe miscarea panoului ntr-un sens sau
altul la capt de curs.
Se observ ca semnalul de intrare de la microcontroler este comparat dup care,
dac eroarea este pozitiv, prin dioda D2 se comand releul S1 . n cazul n care eroarea
este negativ, prin dioda D3 se comand releul S2, realizndu-se miscarea n cellalt
sens.
Sensibilitatea sistemului comparator poate fi reglat, modificnd pragul de
actionare (Von) al celor dou relee S1 si S3. Cu ct ele actioneaz la o diferent mai mic
de tensiune, ntregul sistem este mai sensibil, cu ct actioneaz la o diferent de tensiune
mai mare, sistemul nu este asa de sensibil, dar este mai stabil.
41
Celelalte dou relee nseriate cu comanda releelor de actionare, sunt comandate de cele
dou microntreruptoare , fiind folosite pe post de protectie limitnd miscarea la sfrsit
de curs.
Figura 4.5. Schema de simulare a pozitionrii, dup dou axe
n schema de mai sus este realizat ntregul sistem electronic de pozitionare dup
dou axe, fiind realizat din dou scheme de pozitionare pe o singur ax. Functionarea
este aceeasi si pentru pozitionarea pe cealalt ax. Se mai observ la iesirea
microcontrolerului sunt conectate dou punti H, formate din cte 4 tranzistoare ce
comand cele dou servomotoare.
Cele dou comparatoare lucrnd la fel, simularea miscrii dup cele dou axe se
simuleaz pe grafice diferite, pentru a putea bine diferenta evolutia mrimilor de iesire n
functie celor de intrare.
42
Figura 4.6. Simularea sistemului de pozitionare pe orizontal (rotire)
Figura 4.7. Simularea sistemului de pozitionare pe vertical (nclinare)
Se observ din graficele de mai sus cum mrimile de intrare si modific liniar
valorile, n functie de pozitia soarelui. Dac exist dezechilibru, iesirea comparatorului
comand mecanismele de executie ntr-un sens sau altul n functie de mrimile de intrare.
n cazul echilibrului, adic mrimile de intrare dou cte dou sunt egale sau aproximativ
egale, cu o tolerant de ordinul a 100-400mV, bine prestabilit, ntregul sistem neavnd
nici o reactie, mecanismele nefiind comandate. Este necesar ca echilibrul s se realizeze
cu o anumit tolerant, pentru ca panoul s nu intre ntr-o stare de comparare si cutare
continu a soarelui, astfel ntregul sistem nefiind stabil si avnd un consum mai mare de
energie. Optim este atunci cnd panoul se orienteaz in spre soare fr s mai fac
miscri de cutare ct mai multe si repetate, nefiind necesar o pozitionare att de
precis.
43
Cap. 5. IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE POZIIONARE
5.1. STRUCTURA SISTEMULUI DE POZIIONARE
Sistemul de pozitionare a panoului fotovoltaic are n alctuirea sa mai multe prti
componente mecanice, electrice si electronice. ntregul sistem de pozitionare este
proiectat pentru un panou fotovoltaic de putere mic, mult mai usor dect un panou de
putere mare (150W), de aceea servomecanismele, servomotoarele si partea de actionare
sunt dimensionate pentru putere mic.
Figura 5.1 Schema bloc a instalatiei de urmrire a soarelui
Elementele care compun instalatia de urmrire dup Soare sunt prezentate n
figura de mai sus. Instalatia se compune dintr-un panou solar destinat s ncarce cu
energie acumulatorul de energie electric, energia stocat fiind utilizat alimentrii unor
consumatori. Acumulatorul de energie este necesar deoarece noaptea datorit faptului c
radiatia solar este insuficient, consumatorul consum energie electric.
Regulatorul de tensiune are rolul de a supraveghea procesul de ncrcare-
descrcare a acumulatorului.
Blocul de comand cu microcontrolerul PIC16F877A, realizeaz comanda
servomotoarelor, servomotoare folosite pentru pozitionarea automat a panoului solar
astfel nct razele solare s cad mereu perpendicular pe suprafata acestuia.
44
Pentru a ntelege functionarea n ansamblu a instalatiei trebuie s ntelegem si s
stim principiile de functionare a elementelor componente.
5.2. PANOUL FOTOVOLTAIC
Conversia direct a energiei solare n energie electric, bazat pe efectul
fotovoltaic, constituie, modul cel mai comod de a utiliza energia solar, datorit
sigurantei n exploatare si ntretinerii usoare. Aceste sisteme sunt indicate n zonele
izolate, neracordate la sistemul energetic national, unde pretul racordrii la aceste sisteme
este ridicat si nejustificat economic.
Panourile solare (panouri fotovoltaice, baterii solare) transform energia primit
de la soare in curent electric continuu de 12V cc. sau 24V cc. Pot fi rigide, semi-rigide
sau flexibile. Constructia special permite ca tensiunea de iesire sa fie constant chiar la
nclzirea puternic a panoului. De asemenea, le permite sa genereze energie electrica si
cnd sunt partial umbrite.
Figura 5.2. Panou fotovoltaic rigid
Figura 5.3 Panou fotovoltaic flexibil
45
Panourile pot fi montate pe diverse tipuri de suporturi:
- suporturi fixe
- suporturi care urmresc miscarea soarelui pentru cresterea performantelor panoului. La
rndul lor, acestea pot fi pasive sau active:
Descriere general
Panourile fotovoltaice monocristaline se utilizeaz pentru alimentarea
consumatorilor de energie electric de mic putere n zone n care nu exist retea
electric. Se pot integra n sisteme hibride n combinatie cu generatoare eoliene sau
micro-hidrogeneratoare.
Avantaje
constructie simpl, rigid
randament ridicat
durat lung de viat
costuri de ntretinere mici
Figura 5.4 Consumul la aparatele electrocasnice
Prin colectoarele solare fotovoltaice se pot alimenta la o cas de vacant urmtorii
consumatori: becuri electrice cu consum redus de energie, aparat de radio si televizor,
frigider, pomp de ap submersibil.
46
Panoul fotovoltaic folosit n sistemul de poziionare.
Panoul fotovoltaic pozitionat este distribuit de firma LP ELECTRIC ROMANIA,
fiind cu celule monocristaline de siliciu, laminate n foi de etilen-vinil acetat (EVA),
rigidizate cu sticl securit si Tedlar, pentru a oferi protectia ideal mpotriva
ptrunderii umezelii si a coroziunii saline. Sticla securit, a crei caracteristic de baz
este transparenta ridicat la radiatia solar direct si difuz, este fixat n rama de
aluminiu cu ajutorul unui etans siliconic care asigur protectia mpotriva tensiunilor
mecanice si a factorilor de mediu. Izolatia electric ridicat dintre celulele
monocristaline si rama de aluminiu reduce riscul scurgerilor de curent, care sunt cauza
principlal a pierderilor din instalatiile fotovoltaice.
Figura 5.5. Panou fotovoltaic UPS 005 M5 02 PSP
Datele tehnice panoului solar poziionat
Model : UPS 005 M5 02 PSP
Tip : 5W/12V
Pmpp : 5Wp
Pmin : 4,66Wp
Impp : 0,28A
Vmpp : 17,1V
Voc : 21V
Isc : 0,33A
Toti parametrii panoului au fost msurati la o temperatur de 25
0
C.
5.3. ECHIPAMENTUL MECANIC
ntregul sistem mecanic ce pozitioneaz panoul fotovoltaic, este compus din dou
servomecanisme, un servomecanism de rotire ce execut miscarea pe orizontal a unui
platou pe care se situeaz mecanismul de nclinare la care este atasat panoul fotovoltaic.
47
Ambele mecanisme sunt reductoare cu mai multe trepte de reducere, folosite initial n alte
aplicatii, ele fiind adaptate cu succes pentru pozitionarea panoului solar.
5.3.1. SERVOMECANISMUL DE POZIIONARE PE ORIZONTAL
Initial acest servomecanism, era folosit la rotirea unui robinet de gaz ce regla
temperatura ntru-un cuptor termic, mrind sau micsornd flacra de topire din cuptor.
Mecanismul era actionat de un motoras asincron ce era alimentat la o tensiune de 220V,
50Hz, avnd o putere de 1,6VA. Pe axul de iesire al mecanismului era montat un
potentiometru ce avea rolul de a informa sistemul de comand cu informatii privind
pozitia axului. Motorasul l-am nlocuit cu un servomotor de 12V c.c, puterea de 3W, cu
n
1
=3000rpm, folosit n aparatura video, pentru a deplasa sania n care se introduce caseta
video. Motorasul de c.c l-am atasat la mecanismul de rotire, prinderea lui realizndu-se
printr-o flans, ce adapteaz prinderile motorasului nou la prinderile mecanismului.
Potentiometrul de pozitie a fost demontat de pe ax, nefiind utilizat la realizarea acestei
aplicatii.
Figura 5.6. Mecanismul de rotire cu primele 4 trepte reductoare
n imaginea de sus, se pot observa rotile dintate ce alctuiesc patru trepte
reductoare, pinionul ce angreneaz roata final si motorasul ce actioneaz ntregul
mecanism.
48
Figura 5.7. Reductorul final
n imaginea de mai sus este artat un reductor, compus dintr-un pinion si o roat
dintat ce are un raport de reducere de 5,86 ori.
Mecanismul de rotire, initial avea patru trepte de reducere, experimental observnd
nevoia unui raport de reducere mult mai mare, s-a mai adugat nc o treapt cu raport de
reducere mult mai mare, pentru ca mecanismul de rotire s fie ct mai lent. Mecanismul
de rotire este alctuit dintr-o transmisie cu roti dintate, la contactul dintre roti, are loc o
ntreptrundere a dintilor unei roti n golurile dintre dintii celeilalte, efectndu-se
transmiterea miscrii de rotatie. Raportul de transmitere se defineste ca raportul vitezelor
unghiulare a dou roti dintate.
1
2
1
2
2
1
2 , 1
z
z
d
d
i = = =

(5.3.1)
unde : d
1,2
diametrul de divizare ale rotilor dintate;
z
1,2
numrul de dinti ale rotilor dintate;
Figura 5.8. Rotile mecanismului de rotire.
49
n figura de mai sus rotile dintate au urmtoarele diametre:
d
1
=11mm;
d
2
=40mm;
d
3
=9mm;
d
4
=40mm;
d
5
=10mm;
d
6
=49mm;
d
7
=23mm;
d
8
=45mm;
d
9
=22mm;
d
10
=129mm; din care rezult rapoartele de transmisie;
11
40
1
2
2 , 1
= =
d
d
i =3,63 ; (5.3.2)
9
40
4
3
4 , 3
= =
d
d
i =4,44 ; (5.3.3)
10
49
5
6
6 , 5
= =
d
d
i =4,9; (5.3.4)
23
45
7
8
8 , 7
= =
d
d
i =1,95; (5.3.5)
22
129
10
9
10 , 9
= =
d
d
i =5,86; (5.3.6)
i
i,e
= i
1,2
x i
3,4
x i
5,6
x i
7,8
x i
9,10
=902,439 (5.3.7)
din relatia :
1
2
2
1
2 , 1
d
d
n
n
i = = (5.3.8)
rezult c
2
n =
439 , 902
3000rpm
=3,32rpm, (5.3.9)
ceea ce nseamn c panoul face o rotatie de 360
0
n 18sec.
Figura 5.9. Carcasa mecanismului de rotire
ntregul mecanism se afla ntr-o carcas de metal cu dimensiunile 150mm x
125mm x 95mm, pe care se prinde o flans cu rulmenti pe care st asezat roata final.
50
5.3.2. SERVOMECANISMUL DE POZIIONARE PE VERTICAL
Mecanismul ce realizeaz pozitionarea panoului pe vertical, este preluat de la un
nregistrator de caracteristici folosit ca martor la reglarea presiunii ntr-o instalatie de
alimentare cu ap dintr-o topitorie. Acest mecanism avea rolul doar de a bobina hrtia pe
care se marca graficele respective. Mecanismul initial era compus dintr-un servomotor de
bifazat de 220V , 50 Hz, de putere mic, ncastrat ntr-un sistem cu mai multe reductoare
cu o reducere final de 14 ori, de unde iesirea era conectat la un sistem mecanic cu nc
dou trepte reductoare. Pentru a putea folosi acest mecanism la realizarea sistemului de
pozitionare pe vertical, a fost nevoie sa aduc mari modificri asupra acestui mecanism.
n primul rnd motorasul bifazat a fost nlocuit cu un motoras de c.c din aparatura audio-
video, cu n
1
=3000rpm, alimentat la 12V, identic cu cel folosit la mecanismul de
pozitionare pe orizontal. Acest motoras a fost prins printr-o flans ce l leag la reductor.
Din cauz ca reducerea ce o realiza acest sistem cu reductoare, nu era satisfctor de
mare, folosind un al doilea mecanism, identic cu acesta am preluat de la el nc dou
trepte de reducere. Astfel mecanismul de pozitionare are patru trepte reductoare.
Figura 5.10. Mecanismul de nclinare
De panoul fotovoltaic este prins un segment de roat dintat ce este angrenat
mpreun cu panoul, de ctre mecanismul de nclinare. Acest segment de roat dintat
mpreun cu pinionul ce l angreneaz, realizeaz o reductor de vitez de 9 ori, ce face
ca panoul fotovoltaic s se miste foarte ncet. La nceput panoul a fost actionat de
mecanismul de nclinare cu un sistem biel manivel. Avantajul acestui sistem biel
manivel era c se putea realiza practic usor, dar dezavantajul era c acest sistem reducea
51
viteza de doar dou ori iar la capetele de curs provoca un balans al panoului, lucru ce nu
este permis ntr-un sistem de pozitionare.
Figura 5.11. Rotile mecanismului de rotire.
n figura de mai sus rotile dintate au urmtoarele diametre:
d
1
=11mm;
d
2
=31mm;
d
3
=16mm;
d
4
=31mm;
d
5
=11mm;
d
6
=31mm;
d
7
=16mm;
d
8
=31mm;
d
9
=19mm;
d
10
=170mm; din care rezult rapoartele de transmisie;
11
31
1
2
2 , 1
= =
d
d
i =2,81 ; (5.3.10)
16
31
4
3
4 , 3
= =
d
d
i =1,93 ; (5.3.11)
11
31
5
6
6 , 5
= =
d
d
i =2,81; (5.3.12)
16
31
7
8
8 , 7
= =
d
d
i =1,93; (5.3.13)
19
170
10
9
10 , 9
= =
d
d
i =8,94; (5.3.14)
i
i,e
= i
1,2
x i
3,4
x i
5,6
x i
7,8
x i
9,10
=263,1 (5.3.15)
dar se stie c primul reductor are o reducere de 14 ori
de unde rezult reducerea final a vitezei este 14x263,1=3683,4 ori
52
din relatia :
1
2
,
d
d
n
ni
i
e
e i
= = (5.3.16)
rezult c
2
n =
4 . 3683
3000rpm
=0,81rpm, (5.3.17)
o rotatie complect ar face-o n 74 secunde.
Pe vertical panoul parcurge doar jumtate de cerc, din cauza segmentului de
roat, ceea ce nseamn c panoul si schimb starea din pozitie vertical n pozitie
orizontal, sau invers n 37 secunde.
Figura 5.12. Sistemul de pozitionare dup cele dou axe
ntregul sistem de pozitionare pe vertical, mpreun cu panoul fotovoltaic sunt
situate pe un platou rotund. Acest platou este de fapt un platou de la un aparat pickup, din
material plastic, folosit aici datorit ncercrii de a reduce greutatea ce apas pe axul
mecanismului ce execut rotirea. Panoul fotovoltaic pentru a putea executa rotirea pe
vertical este tinut de dou picioare, prinse pe acest platou din plastic.
53
5.4 ECHIPAMENTUL ELECTRIC
5.4.1 ACUMULATORUL
n cazul n care consumatorii utilizeaz mai putin energie electric dect cea
produs cu ajutorul panoului solar, se foloseste o baterie (un acumulator) pentru a se
nmagazina acest surplus de energie. Aceast rezerv de energie electric serveste la
alimentarea consumatorilor atunci cnd energia produs de ctre panoul solar nu este
suficient (pe timpul noptii, n zilele cu nori etc).
Figura 5.13. Baterie de acumulatori
De asemenea bateria are rolul de a asigura o tensiune constant (n general se
foloseste 12V), spre deosebire de celulele solare care furnizeaz o tensiune ce variaz
functie de intensitatea luminii soarelui.
Alegerea bateriei se face dup urmtorul algoritm:
se estimeaz consumul zilnic necesar sistemului (Wh);
se nmulteste cu numrul de zile pentru care se doreste autonomie de functionare;
se adun 30%, ce reprezint factorul de sigurant;
rezultatul obtinut se mparte la tensiunea nominal a bateriei (de ex 12V) si
rezult capacitatea bateriei (Ah);
5.4.2. LIMITATORII DE CAP DE CURS
La captul cursei de rotire si nclinare, sistemul de pozitionare este echipat cu
limitatori de curs ce au rolul de a informa blocul de comand cu informatia de atingere
unui punct de minim sau de maxim a pieselor mobile. n cazul n care se depseste acest
punct de minim sau de maxim, pot aprea defectiuni grave. La servomecanismului ce
54
execut rotirea panoului se pot rupe cablurile de legtur, iar la servomecanismului ce
execut nclinarea se pot rupe dinti ale rotilor dintate sau limitatorii.
Figura 5.14. Micro-ntreruptoare folosite ca limitatori
(stnga-vertical, dreapta-orizontal)
5.5. ECHIPAMENTUL ELECTRONIC
Reprezint partea cea mai important a instalatiei deoarece prin intermediul
acestui bloc se comand motoarele de curent continuu ale servomecanismelor, care
rotesc panoul solar astfel nct acesta s urmreasc miscarea soarelui pe tot parcursul
zilei.
Blocul de comand cuprinde senzori care indic nivelul de iluminare, limitatorii si
microcontrolerul, care in functie de acesti senzori comand servomotoarele.
Sistemul de comand are la baz conversia cu o anumit precizie a unui semnal
variabil n functie de nivelul de iluminare ntr-o mrime electric (tensiune) acest lucru
realizndu-se prin intermediul a patru senzori si anume fotodiode.
5.5.1. BLOCUL DE ALIMENTARE
Mai nti ncepem prezentarea prtii electronice cu blocul de alimentare al
microcontrolerului. Stabilizarea tensiunii la 5V se face cu circuitul integrat LM 7805.
Figura 5.15. Schema de alimentare a microcontrolerului
Dioda D1 are rolul de a proteja ntregul circuit la inversarea neglijent a polarittii
bateriei, care duce la defectarea componenetelor electronice din circuit.
55
5.5.2. REGULATORUL DE TENSIUNE
Regulatorul de ncrcare-descrcare trebuie s fie prezent n sistemele foto-
voltaice dotate cu acumulatoare de energie.
Regulatorul de tensiune are rolul de a proteja bateria. El trebuie s efectueze
dou operatii: una din operatii este aceea de a proteja bateria de suprancrcare atunci
cnd este soare puternic si consumul de energie este mic, iar cealalt operatie este de a
proteja bateria de descrcri excesive atunci cnd vremea este rea. Att suprancrcarea,
ct si descrcarea excesiv a bateriei sunt deosebit de periculoase pentru aceasta si i
reduc considerabil durata de functionare.
Figura 5.16. Schema regulatorului de tensiune
Figura 5.17. Simularea regulatorului de tensiune
Din simularea de mai sus, se poate observa stabilizarea tensiunii la 14,21V , independent
de variatia tensiunii de la intrare. Aceast schem este doar un stabilizator de tensiune,
neavnd capacitatea de a ntrerupe ncrcarea bateriei atunci cnd este ncrcat la
capacitate maxim.
56
5.5.3. FOTODIODELE
Figura 5.20. Fotodoida :
a-realizarea tehnologic a fotodiodei
b-simbolul grafic
c-modul de conectare n circuit
Fotodioda este o jonctiune pn polarizat n sens invers, al crei curent este
controlat prin intermediul perechilor electroni-goluri produse prin absorbtia luminii n
interiorul si n vecintatea regiunii de tranzitie a jonctiunii (fig. 5.20, a). Simbolul grafic
al fotodiodei este artat n figura 5.20, b. Ea se conecteaz n circuit ca n figura 5.20, c.
n lipsa luminii, prin circuit trece curentul invers (de saturatie) al jonctiunii, care
este numit curent de ntuneric", de ordinul microamperilor la fotodiodele cu germaniu si
de ordinul nanoamperilor la cele cu siliciu. Sub actiunea luminii se genereaz purttori
care mresc curentul prin jonctiune pn la valori de sute de microamperi. Constructiv,
fotodiodele sunt introduse n capsule metalice sau din mase plastice, prevzute cu
fereastr transparent n zona jonctiunii pn. Sensibilitatea fotodiodei, definit ca raportul
dintre variatia de curent, si mrimea fluxului luminos ce provoac aceast variatie, este
functie de obicei si de pozitia fluxului luminos fat de jonctiune. Caracteristica spectral
a fotodiodelor, care reprezint curba de variatie a sensibilittii n functie de lungimea de
und a luminii incidente, are maximul su deplasat de obicei n domeniul rosului si
infrarosului, sensibilitatea pentru spectrul vizibil fiind de aproximativ 5075% din
sensibilitatea maxim.
57
Figura 5.21. Caracteristicile fotodiodei
a- caracteristicile curent-tensiune
b- caracteristicile curent-iluminare
c- caracteristica spectral
d- caracteristica de frecvent
5.5.4. ACIONAREA MOTOARELOR DE CURENT CONTINUU
Pentru a antrena un motor de curent continuu este suficient s-l conectm la o
surs de tensiune. Astfel motorul ncepe o miscare de rotire. Pentru a schimba sensul de
rotatie este suficient s inversm polaritatea. Pentru a comanda un motor de ctre un
microcontroler este necesar un element de comutatie care este capabil s porneasc si
s ntrerup curentul ce trece prin motor.
n cele ce urmeaz prezentarea se face cu relee, ulterior acestea vor fi substituite cu
tranzistoare.
Figura 5.23. Actionarea unui motor de curent continuu
n prima figur este schema de conectare pentru actionarea unui motor de curent
continuu. Dac la intrarea A se aplic un nivel logic 1 (Obs. nivelul de tensiune trebuie
58
s fie suficient de mare pentru a putea actiona releul) se va aclansa releul, fapt ce va
determina trecerea unui curent prin spirele motorului, lucru care va duce la o miscare de
rotatie a axului su.
Figura urmtoare arat posibilitatea de rotire a motorului n sens invers.
Figura 5.24. Actionare n sens invers
Similar cu cele discutate anterior, dac se aplic o tensiune logic la intrarea B motorul va
fi actionat corespunztor.
Puntea tip H pentru actionarea unui motor de curent continuu
Pentru a putea ns modifica directia de rotire a motorului si n timpul functionrii este
nevoie de o punte de tip H ca n figura urmtoare.
Figura 5.25. Schem bloc a unei punti tip H
Pentru a roti motorul ntr-un sens este necesar nchiderea a dou relee. n urmtoarea
figur s-au nchis releele A si D iar B si C au rmas deschise.
59
Figura 5.26. Deschiderea unei prti a puntii
Similar pentru a roti motorul n sens invers se comand releele B si C.
Figura 5.27. Deschidere invers a puntii
Niciodat nu este permis actionarea simultan a releelor A si C, respectiv B si D.
Dac acest caz apare, sursa de alimentare a circuitului este pus la mas, lucru
neacceptabil. Pentru a controla mai bine comportamentul motorului, si pentru a putea
regla viteza n locul releelor se folosesc tranzistori.
Astfel schema devine:
60
Figura 5.28 - Punte H cu tranzistori
Pentru a proteja tranzistorii de tensiunea suplimentar generat de ctre motor
n momentul frnrii circuitului mai trebuie adugate patru diode de protectie.
Figura 5.39. Diode de
protectie
Tranzistorii, fiind circuite semiconductoare, au o rezistent intern. Crescnd
curentul ce trece prin ei, va creste si cantitatea de cldur ce trebuie disipat.
Ca element de protectie suplimentar s-au adugat sigurant de 1A pe alimentarea
motoarelor, pentru a se proteja sursa de alimentare a montajului.
61
Figura 5.40. Comanda servomotoarelor de cc.
n figura 5.40 este prezentat varianta de punte H cu 6 tranzistoare folosit la
actionarea motoarelor de cc.
Puntea H propriu-zis este format din 4 tranzistoare (T1n, T1p, T2n si T2p), la care se
adaug dou tranzistoare ce comand defazat etajul final (T1d si T2d).
Puntea este comandat de patru pini I/O din microcontroler RC4 si RC5, respectiv RC6
si RC7. Deoarece dac ambele iesiri sunt n starea SUS simultan vor conduce practic
toate tranzistoarele din schem, sursa de alimentare va fi scurtcircuitat, existnd
pericolul ca unul sau mai multe tranzistoare s se distrug. Evitarea acestei probleme se
face setnd la initializarea programului RC4,RC5,RC6 si RC7 n starea JOS.
Dac RC4 = 1 si RC5 = 0 motorul se va roti ntr-un sens, iar dac RC4 = 0 si RC5 = 1
motorul se va roti n sens contrar. Schimbarea sensului de rotatie se face trecnd pentru
un scurt timp linia RCx (care a fost anterior n starea SUS) n starea JOS si apoi setnd
cealalt linie RCy n l logic.
5.5.5. SCHEMA BLOCULUI DE COMAND.
REALIZAREA CABLAJULUI IMPRIMAT
n figura de mai jos este prezentat schema electric a blocului de comand.
Aceast schem a fost realizat pe blocuri n Pspice si simulat cu acelasi program. Din
cauz c PSPICE-ul nu are si optiunea de a crea cablajul imprimat dup schem, am fost
nevoit s refac aceast schem n programul DipTrace, pentru a putea realiza plcile
imprimate.
62
Figura 5.41. Schema electric a blocului de comand
Fiecrei componente electronice n schema electric, i se asociaz forma ei real
si dimensiunile ei reale, pentru ca si cablajul final s fie cel real.
Dac citim schema de mai sus se observ cum tensiunea de iesire a panoului
fotovoltaic, este stabilizat si alimenteaz n acelasi timp cu bateria ntregul circuit.
Stabilizatorul este dimensionat pentru o tensiune reglat de 14,4V ce poate ncrca si
acumulatorul. n circuitul regulatorului este montat un LED, cu scopul de a sesiza
functionarea panoului.
Circuitul electric se alimenteaz cu dou tensiuni. Prima tensiune de 12V, are
rolul de a alimenta puntile H tranzistorizate pentru a alimenta motoarele, iar tensiunea de
5V are rolul de a alimenta microcontrolerul, fotodiodele si interfata de programare.
Rezistentele ce polarizeaz invers fotodiodele sunt de 22 Kohmi, cele ce
alimenteaz ledurile sunt de 1 Kohm, cele ce alimenteaz micro-ntreruptoarele au 10k
ohmi, iar cele de comand a tranzistoarelor pilot a puntii H sunt de 10 Kohmi.
Tranzistoarele folosite pe post de piloti sunt de tipul BC 547, iar tranzistoarele ce
alctuiesc puntile H si regulatorul de tensiune sunt de medie putere de tipul BD 139 si
complementarul su BD 140.
63
Aceast schem a fost construit practic mai nti pe o plac de teste, dup ce s-au
mai fcut ajustri si corectii practice, tinnd cont de acestea s-a refcut schema si s-a
trecut la realizarea cablajului imprimat cu ajutorul calculatorului.
Figura 5.42. Realizarea schemei electrice pe plac de teste
Pe placa de mai sus, se observ legturile dintre componente, realizate cu fire iar
fotodiodele sunt lipite pe aceeasi plac. Datorit realizrii plcii ntr-un mod dezordonat,
exist riscul ruperii firelor, aparitiei scurt-circuitului accidental ntre pinii pieselor ducnd
la distrugerea lor. Avantajul este c se realizeaz ntr-un timp mai scurt dect cel
imprimat si se pot aduce modificri n schem.
Figura 5.44. Realizarea cablajului imprimat cu programul DipTrace.
64
Datorit complexittii schemei am fost nevoit s creez un cablaj cu dou straturi,
lucru ce duce la folosirea unui cablaj dublu placat, complicndu-se realizarea practic a
plcii.
Imprimarea traseelor pe cablajul brut s-a realizat cu o folie A4-pnp-blue, pe care
mai nti am listat cele dou cablaje, folosind o imprimant laser, iar cu ajutorul fierului
de clcat am lipit aceast folie pe ambele partii ale plcii. A trebuit s potrivesc
suprapunerea punctelor pe ambele prti mai nti. Prin nclzire, traseele imprimate de pe
folie se lipesc pe plac, iar n urma exfolierii, ele rmnnd pe plac. Aceast plac am
introdus-o ntr-un vas cu Cl-Fe3, aceast solutie realiznd corodarea cuprului neacoperit
de pe plac.
Figura 5.45. Cablajul imprimat spate Figura 5.46. Cablajul imprimat fat (n oglind)
Figura 5.47. Realizarea practic a cablajului
65
5.6. MICROCONTROLERUL
5.6.1.INTRODUCERE N LUMEA MICROCONTROLEROR. GENERALITAI
Dezvoltarea n domeniul circuitelor integrate a fcut posibil nmagazinarea a sute
de mii de tranzistoare ntr-un singur cip. Aceasta a fost o premiz pentru productia de
microprocesoare, si primele calculatoare au fost fcute prin adugarea perifericelor ca
memorie, linii intrare-iesire, timere si altele.
Prin cresterea volumului capsulei s-a ajuns la crearea circuitelor integrate, care
contin att procesorul ct si perifericele. Asa s-a ntmplat cu primul cip continnd un
microcalculator, sau ce va deveni cunoscut mai trziu ca microcontroler a luat fiint.
Microcontrolerele sunt componente electronice care nglobeaz n ele majoritatea
componentelor dintr-un calculator PC, binenteles toate de mai mici dimensiuni. Astfel
acestea au: unitate central, porturi, memorii, convertoare analog numerice ( o parte din
ele ), etc. Ele pot fi programate simplu, iar numrul de instructiuni ce pot fi utilizate ntr-
un program este destul de mare pentru aplicatii obisnuite. Spre exemplu, PIC16F877A
are o memorie de program de 8K , dar n cele mai multe situatii nu se foloseste la
capacitatea ei maxima.
5.6.2. DIFERENA DINTRE MICROCONTROLER I MICROPROCESOR.
Microcontrolerul difer de un microprocesor n multe feluri. n primul rnd si cel
mai important este functionalitatea sa. Pentru a fi folosit, unui microprocesor trebuie s i
se adauge alte componente ca memorie, sau componente pentru primirea si trimiterea de
date. Pe scurt, aceasta nseamn c microprocesorul este inima calculatorului. Pe de alt
parte, microcontrolerul este proiectat s fie toate acestea ntr-unul singur. Nu sunt
necesare alte componente externe pentru aplicarea sa pentru c toate perifericele necesare
sunt deja incluse n el. Astfel, economisim timpul si spatiul necesare pentru construirea
de aparate.
Microcontrolerele PIC difer de microprocesoare si de microcontrolerele de tip mai
vechi prin structura sa intern. Microchip foloseste structura de tip Harward, iar
microprocesoarele si microcontrolerele mai vechi sunt create pe structura Von Neumann.
66
Vitezele de lucru specifice chipurilor de tip Von Neumann sunt mai ridicate n
general, dar asta nu nseamn c chipurile sunt neaprat mai performante. Acest lucru se
explic prin faptul c microcontrolerele clasice si PC-urile sunt mai complexe si mai
scumpe. PIC-urile reprezint un compromis rezonabil ntre performante si pret. Pentru
extrem de multe aplicatii acestea sunt mai mult dect suficiente iar pretul si faptul c au
dimensiuni foarte mici le fac extrem de utilizate n ultimii ani. n plus, acestea au un set
de instructiuni extrem de redus (max. 35), mai usor de utilizat si de nvtat pe de rost.
5.6.3 MICROCONTROLERUL PIC 16F877A
Comanda servomotoarelor este realizat cu ajutorul microcontrolerului PIC
16F877A. Unitatea central ofer o serie de facilitti descrise n foaia de catalog si
prezentate succint n continuare, dar hotrtoare pentru alegerea acestui tip de
microcontroler au fost:
pretul rezonabil al controlerului
memoria FLASH simplific dezvoltarea aplicatiilor, permitnd
reprogramarea de un numr extrem de mare de ori;
capabilitate sporit de curent pe pin I/O de 25 mA;
consumul de putere este redus ( sa suporte stand-by sau sleep
moduri care limiteaza consumul de curent la ctiva miliamperi
cnd un circuit este inactiv);
ns pentru a putea ntelege functionarea sa este necesar cunoasterea
caracteristicilor microcontrolerului ct si a arhitecturii centrale.
5.6.4 ARHITECTURA UNITII CENTRALE
Un microcontroler este un calculator realizat ntr-un singur cip (circuit integrat),
contine unitatea central de prelucrare (CPU, Central Processing Unit) si o serie de
periferice. n aplicatiile simple, un echipament poate contine un singur circuit - chiar
microcontrolerul. Cele mai multe microcontrolere pot functiona cu un numr minim de
componente externe ntre care aproape ntotdeauna un cristal cu cuart si una sau mai
multe rezistente.
Un microcontroler modern contine majoritatea blocurilor prezentate n figura 1.1
67
Figura 5.48. Structura general a unui microcontroler modern
PIC16F877 apartine unei clase de microcontrolere de 8 biti cu arhitectur RISC.
Structura lui general este artat n schita urmtoare reprezentnd blocurile de baz.
Figura 5.49. Schita microcontrolerului
Memoria program FLASH- pentru memorarea unui program scris.
Pentru c memoria ce este fcut n tehnologia FLASH poate fi programat si stears mai
mult dect odat, aceasta face microcontrolerul potrivit pentru dezvoltarea de
component.
EEPROM- memorie de date ce trebuie s fie salvate cnd nu mai este alimentare.
Este n mod uzual folosit pentru memorarea de date importante ce nu trebuie pierdute
dac sursa de alimentare se ntrerupe dintr-o dat. De exemplu, o astfel de dat este o
temperatur prestabilit n regulatoarele de temperatur. Dac n timpul ntreruperii
alimentrii aceast dat se pierde, va trebui s facem ajustarea nc o dat la revenirea
alimentrii. Astfel componenta noastr pierde n privinta auto-mentinerii. Memoria
EEPROM face mai usoar aplicarea microcontrolerelor la aparate unde se cere
memorarea permanent a diferitor parametri (coduri pentru transmittoare, viteza
motorului, frecventele receptorului, etc.).
68
RAM- memorie de date folosit de un program n timpul executrii sale.
n RAM sunt memorate toate rezultatele intermediare sau datele temporare ce nu sunt
cruciale la ntreruperea sursei de alimentare.
Portul A si B sunt conexiuni fizice ntre microcontroler si lumea de afar. Portul
A are 5 pini, iar portul B are 8 pini.
Unitatea de procesare central are rolul unui element de conectivitate ntre
celelalte blocuri ale microcontrolerului. Coordoneaz lucrul altor blocuri si execut
programul utilizatorului.
5.6.5. CARACTERISTICILE MICROCONTROLERULUI PIC16F877A
Principalele caracteristici ale microcontrolerului PIC16F877A sunt urmtoarele:
Unitate central RISC performant pe 8 biti
35 de instructiuni;
toate instructiunile se execut ntr-un ciclu, cu exceptia salturilor care necesit
dou cicluri;
frecventa de operare
- 20 MHz;
- 200 ns (minim) - durata de executie a unei instructiuni;
8192 cuvinte de memorie program (Flash);
368 x 8 bitii RAM;
256 x 8 bitii EEPROM;
fiecare instructiune este codificat pe 14 biti;
magistral de date pe 8 biti;
stiv hardware pe 8 niveluri;
convertor Analog - Digital pe 10 biti cu 8 intrri
moduri de adresare oferite: direct, indirect si relativ;
exist 14 surse de ntrerupere:
- folosind pinul extern RB0/INT;
- la depsirea TMR0 (overflow);
- la schimbarea strii pinilor PORTB<4:7>;
69
- la ncheierea scrierii n EEPROM.
Periferice
33 pini I/O cu setarea individual a directiei;
capabilitate sporit de curent pentru comanda direct al LED-urilor sau a unei alte
sarcini:
- 25 mA n starea SUS;
- 25 mA n starea JOS;
TMR0: timer / numrtor pe 8 biti cu prescaler programabil pe 8 biti.
Faciliti speciale
sunt garantate tipic 100.000 cicluri scriere-stergere memorie FLASH;
este garantat mentinerea informatiei n memoria EEPROM peste 40 de ani;
exist un timer actionat la punerea sub tensiune si unul pentru pornirea n
sigurant a oscilatorului cu cuart ;
Watchdog Timer (WDT) cu propriul oscilator RC pentru functionare sigur;
protectia programului din FLASH contra citirii neautorizate;
mod de operare SLEEP cu reducerea semnificativ a puterii consumate;
oscilator cu optiuni programabile.
Tehnologie CMOS FLASH/EEPROM mbunit
Putere redus si vitez de operare ridicat;
Operare static;
Domeniu extins de tensiuni de alimentare:
2.0 V - 5.5 V;
Putere redus curent de alimentare tipic:
- < 2 mA la V
DD
= 5 V, 8 MHz;
- 15 A (tipic) la V
DD
= 2 V, 32 kHz
- < 0.5 mA la V
DD
= 2 V, n asteptare (stand-by)
Porturi I/O
Reprezin cea mai comun facilitate hardware a controlerelor. Un port este de
obicei un grup de 8 linii, care pot fi utilizate individual ca intrare sau ca iesire si care este
adresat ca un singur octet. Microcontrolerul PIC16F877 are 4 porturi I/0, porturile A, B,
C si D.
70
Fiecare linie poate fi configurat independent ca intrare sau iesire, pot fi
configurate rezistente de pull-up pe intrri si uneori pe iesiri (o rezistent de valoare
ridicat conectat la tensiunea de alimentare V
DD
).
Figura 5.40. O structur tipic cu porturi digitale si intrri iesiri analogice
n cadrul unui microcontroler pot exista pini care pot debita sau consuma un
curent sporit (10-40 mA) fat de 2-5 mA la pinii obisnuiti. Este important de consultat
foaia de catalog a microcontrolerului pentru a nu depsi curentul de alimentare total
maxim admis pentru microcontroler.
Circuitul PIC16F877A se prezint n capsule PDIP si SOIC asa cum se observ
n figura de mai jos:
Figura 5.41. Dispunerea terminalelor capsul PDIP
71
Figura 5.42. PIC 16F877A varianta de capsula PDIP
Pinii microcontrolerului PIC16F877 sunt n numr total de 40, mprtiti n dou
rnduri, avnd urmtoarea semnificatie:
Nr. Pin Semnificatie Nr.Pin Semnificatie
1 MCLR/Vpp - Master clear
input (active low)
21 RD2/PSP2 - Port D
2 RA0/AN0 - Port A 22 RD3/PSP3 - Port D
3 RA1/AN1 - Port A 23 RC4/SDI/SDO - Port C
4 RA2/AN2/Vref/CVref - Port A 24 RC5/SDO - Port C
5 RA3/AN3/Vref - Port A 25 RC6/TX/CK - Port C
6 RA4/TOCK1/C1OUT - Port A 26 RC7/RX/DT - Port C
7 RA5/AN4/SS/C2OUT - Port A 27 RD4/PSP4 - Port D
8 RE0/RD/AN5 - Port E 28 RD5/PSP5 - Port D
9 RE1/WR/AN6 - Port E 29 RD6/PSP6 - Port D
10 RE2/CS/AN7 - Port E 30 RD7/PSP7 - Port D
11 Vdd - Positive Power Supply 31 Vss - Ground
12 Vss - Ground 32 Vdd - Positive Power Supply
13 OSC1/CLKIN - Oscillator 33 RB0/INT - Port B
14 OSC2/CLKOUT - Osciallator 34 RB1 - Port B
15 RC0/T1OSO/T1CKI - Port C 35 RB2 - Port B
16 RC1/T1OSI/CCP2 - Port C 36 RB3/PGM - Port B
17 RC2/CCP1 - Port C 37 RB4 - Port B
18 RC3/SCK/SCL - Port C 38 RB5 - Port B
19 RD0/PSP0 - Port D 39 RB6/PGC - Port B
20 RD1/PSP1 - Port D 40 RB7/PGD - Port B
Figura 5.43. Tabel reprezentnd semnificatia pinilor microcontrolerului PIC 16F877A
PORT A este un port bidirectional de 10 biti. Registrul corespunztor care
controleaz directia se numeste TRISA. Prin setarea unui bit din TRISA, pinul respectiv
devine intrare, iar prin stergerea bitului din TRISA pinul devine iesire.
Citirea registrului PORT A corespunde citirii strii pinului, pe cnd scrierea
PORT A nseamn memorarea unei valori logice.
72
Toate operatiile de scriere sunt de tip read-modify-write. n acest sens, o scriere la
port implic citirea strii pinilor, modificarea valorii si scrierea noii valori n latch-ul de
date.
Pinul RA4 este multiplexat cu semnalul de tact pentru Timer0, fiind notat
RA4/T0CKI pin. Intrarea RA4/T0CKI este de tip Trigger Schmitt (V
ILMax
= 0.2 V
DD
;
V
IHmin
= 0.8 V
DD
).
Toti ceilalti pini RA au praguri de tensiune TTL cnd sunt configurati ca intrri
(V
ILMax
= 0.8 V pentru 4.5 V < V
DD
< 5.5 V, respectiv 0.15 V
DD
pentru alte valori ale
V
DD
; V
IHmin
= 2 V) si niveluri de tensiune CMOS (V
OLMax
= 0.6 V la I
OL
= 8,5 mA;
V
OHmin
= V
DD
0.7 V) cnd sunt configurati ca iesiri. Toate aceste niveluri de tensiune
sunt valabile si pentru Portul B
PORT B este un port bidirectional de 8 biti, iar registrul care controleaz directia
se numeste TRISB. Prin setarea unui bit n TRISB, pinul corespunztor devine intrare, iar
prin stergerea bitului din TRISA, pinul devine iesire.
Fiecare pin al PORTB are o rezistent de pull-up de valoare ridicat realizat cu
un tranzistor MOS. Patru pini ai portului PORTB, RB4:RB7 pot cauza o ntrerupere, care
se ntmpl cnd starea lor se schimb de la unu logic la zero logic si invers. Numai pinii
configurati ca intrare pot cauza aceast ntrerupere s se ntmple (dac fiecare pin
RB4:RB7 este configurat ca o iesire, nu va fi generat o ntrerupere la schimbarea strii.
Tensiunea de alimentare
Microcontrolerul este proiectat s functioneze la tensiunea standard de alimentare
de 5 V, ns exist tot mai multe variante de microcontrolere care opereaz la tensiuni
reduse de 3 sau 3.3 V sau chiar n domenii de tensiune 2 6 V, cu mentiunea c o
tensiune de alimentare redus afecteaz de obicei negativ frecventa maxim de operare.
Functionarea la tensiune de alimentare redus apropiat de cea limit din catalog poate fi
uneori nsotit de erori si de aceea se recomand alimentarea microcontrolerului la
tensiunea standard de 5V.
Oscilatorul / generatorul de tact
Ca orice sistem sincron, microcontrolerul dispune fie de un oscilator extern cu
cuart, fie de un cristal cu cuart asociat unui oscilator intern, fie de varianta mai ieftin dar
mai putin precis utilizarea unui rezonator ceramic. Circuitul oscilator este folosit
73
pentru a da microcontrolerului un ceas-clock. Ceasul este necesar pentru ca
microcontrolerul s execute programul sau instructiunile din program.
Exist modele care ofer un oscilator RC intern (economisind deci 1-2 pini din
capsul, aspect deosebit de important mai ales la capsulele mici ) sau extern, dar la care
frecventa de operare variaz pronuntat cu tensiunea de alimentare, temperatura, abaterile
tehnologice, valoarea nominal a R si C. Asemenea aplicatii sunt recomandate doar acolo
unde o variatie serioas a frecventei de operare nu deranjeaz performantele.
Frecventele de tact tipice variaz n prezent ntre 4 si 50 MHz. Aceast frecvent
de operare nu ofer msur absolut a capacittii de procesare a controlerului, exprimat
n MIPS (millions of operations per second), deoarece numrul de perioade necesar
executrii unei instructiuni variaz de la o familie de controlere la alta, iar unele
instructiuni necesit mai multe cicluri dect altele. O exprimare realist este MIPS/MHz,
care indic cte instructiuni se execut la fiecare MHz al tactului.
Frecvente de tact mari implic evident att consum de putere mai ridicat ct si o
emisie mai pronuntate de unde electromagnetice. Pentru PIC16F877A n varianta tipic
de functionare la 20 MHz, fiecare instructiune se execut n 200 ns.
Oscilatorul cu cristal( XT ) se afl intr-o carcas metalic cu doi pini pe care este
nscris frecventa la care cristalul oscileaz. Mai este necesar cte un condensator
ceramic de 27pF cu cellalt capt la mas de a fi conectati la fiecare pin.
Figura 5.44. Conectarea oscilatorului cu cristal
Un asemenea element se numeste rezonator ceramic si este reprezentat n scheme
ca cel de mai sus. Pinii centrali ai elementului sunt masa, iar pinii terminali sunt conectati
la pinii OSC1 si OSC2 ai microcontrolerului. Cnd se proiecteaz un montaj, este
recomandat ca oscilatorul s fie ct mai aproape de microcontroler, pentru a elimina
orice interferent de pe liniile pe care microcontrolerul primeste tactul de ceas.
74
Intrarea de Reset
Activarea Reset initializeaz controlerul, acesta relund executia ca la o nou
punere sub tensiune. Cel mai frecvent este ca intrarea Reset s fie activ JOS, existnd si
variante active SUS. Majoritatea noilor microcontrolere vor porni la punerea sub tensiune
cu pinul Reset conectat la alimentare (V
DD
), dar unele modele mai vechi necesit un
circuit RC de pornire sigur.
Protecia la scderea tensiunii de alimentare
Acest modul reseteaz controlerul dac tensiunea de alimentare a sczut sub o
anumit valoare, prestabilit si mentine starea de Reset pn la revenirea tensiunii de
alimentare la valoarea nominal. Se obtine astfel o protectie eficient mpotriva
comportrii cu erori la tensiuni reduse de alimentare. Exist o serie de circuite externe cu
3 pini care efectueaz aceast functie sau regulatoare liniare integrate care au o iesire de
Reset destinat a fi conectat la pinul omonim al microcontrolerului
Timere
Un timer (Timer) este n cel mai simplu caz un numrtor programabil. Semnalul
de tact este obtinut de la oscilatorul controlerului sau poate fi un semnal aplicat unui pin.
Unui timer i se poate asocia un prescaler pentru a mri capacitatea de numrare.
Numrarea poate avea loc n sens cresctor sau descresctor, dar este prestabilit
pentru un tip de controler.
Un timer poate genera o ntrerupere la depsire (atunci cnd continutul su devine
zero). De obicei timer-ul poate fi citit si scris n timpul functionrii, facilitate care permite
generarea unor intervale de timp extrem de precise. Timerele moderne ofer n plus
facilitti de comparare si sau captur.
Prin captur se stocheaz valoarea timer-ului n momentul n care apare o tranzitie
activ la unul din pinii controlerului, iar optional se poate genera o ntrerupere. Prin
comparare se genereaz o ntrerupere cnd timer-ul ajunge la o valoare prestabilit.
Figura 5.45. Facilittile de captur si comparare.
75
PWM - Modulatorul n durat
Modulatorul n durat produce un tren de impulsuri cu durata programabil a
strii SUS si JOS, prin aceasta permitndu-se modificarea factorului de umplere.
Semnalul PWM se poate utiliza direct de exemplu pentru comanda unei diafragme
piezoelectrice sau intensittii luminoase a unui LED, sau se poate filtra si amplifica si
atunci poate comanda un motor de curent continuu sau o alt sarcin.
Figura 5.46. Modulatorul n durat si generarea unui semnal analogic.
Curentul de iesire
Fiecare linie de intrare iesire( I/O) a PIC16F877A poate controla un curent de
25 mA n ambele sensuri, respectiv att n starea SUS (curentul iese din circuit), ct si n
starea JOS (curentul intr n circuit). Pentru sarcini care necesit un curent de valoare mai
mare, sunt necesare unul sau mai multe tranzistoare externe de comand. Dac tensiunea
de alimentare pentru circuitul comandat este mai mare de Vcc, un tranzistor extern este
obligatoriu de folosit.
5.6.6 DISPLAY LCD HDM-16116H ALFANUMEIC PE 1x16 CARACTERE
LCD-ul din cadrul aplicatiei este un display alfanumeric fr iluminare cu
posibilitatea de afisare pe o linie, putnd fi afisate 16 caractere. Acest tip de display este
foarte popular si se regaseste n monitoare, imprimante, n numeroase montaje cu
microcontrolere si mai ales la plcile de dezvoltare folosite n scop didactic. n scopul
realizrii acestei prezentri a display-ului s-a folosit documentatia de specialitate [Hit00].
Afisajele LCD proiectate cu HD44780, modulul pentru LCD fabricat de Hitachi,
nu sunt scumpe si sunt usor de folosit, si chiar posibil s produc verificarea datelor
afisate folosind cei 8x80 pixeli ai afisajului. Afisajele LCD Hitachi contin un set de
caractere ASCII plus simboluri japoneze, grecesti si matematice.
76
Display-ul este controlat de un integrat Hitachi HD44780A00 ( Fig.5.47 ), acest
controler de display este de tip dot matrix , adic un caracter este reprezantat printr-
o matrice de puncte.
Figura 5.47. Diagrama bloc a controlerului H44780A00
Principalele avantaje ale display-ului sunt :
- plaja larg ntre 3 si 7V de alimentare ;
- functionarea de la o temperatura de la 0 pana la 50 grade celsius ;
- posibilitatea de stocare la temperaturi cuprinse ntre -20 si 70 grade
celsius;
- posibilitatea de conectare pe 4 sau pe 8 biti(putem observa modul de
interconectare a microcontrolerului cu display-ul n fig.5.48 ).
- pret sczut de achizitie ;
77
Figura 5.48 Diagrama pinilor pentru conectarea pe 4 biti a display-ului
O alte posibilitate de conectare ar fi cea pe 8 biti , ceea ce ar mari considerabil viteza
de afisare pe LCD.
Pentru un bus de 8 biti, afisajul are nevoie de o tensiune de alimentare de +5v si 11
linii I/O. Pentru un bus de 4 biti sunt necesare doar liniile de alimentare si 7 linii.
Observm c dezavantajul major in cazul conexiunii pe 8 biti ar fi fost necesitatea a dou
porturi pentru utilizarea display-ului, unul pentru control si unul pentru data fat de
varianta pe 4 biti , care utilizeaz un singur port, pentru date si control.
Dup cum se observa din figura 5.48, display-ul are 14 pini. Pinii de alimentare (
Vss si Vdd). Vss- 0V, se leaga la masa, in montaj ( - ) , iar Vdd- tensiunea de alimentare
la +5V ( nominal ). Pentru reglarea contrastului exist pinul Vee care este legat la
tensiune printr-o rezistenta semireglabil
Pinii de control ai display-ului ( RS , E si R/W ) . n cazul conectrii display-ului
pe 4 biti sunt folositi doar pinii RS si E , R/W fiind legat la masa ( - ). Linia Enable (E)
permite accesul la afisaj prin intermediul liniilor R/W si RS. Cnd aceast linie este
LOW, LCD-ul este dezactivat si ignor semnalele de la R/W si RS. Cnd linia (E) este
HIGH, LCD-ul verific starea celor dou linii de control si rspunde corespunztor. Linia
Read/Write (R/W) stabileste directia datelor dintre LCD si microcontroler. Cnd linia
este LOW, datele sunt scrise n LCD. Cnd este HIGH, datele sunt citite de la LCD. Tipul
datelor de pe liniile de date este interpretat de ctre LCD prin linia Register select (RS),
cnd este LOW, o instructiune este scris n LCD. Cnd este HIGH, un caracter este scris
n LCD.
78
Figura 5.49. Diagrama bloc a Display-ului
Starea logic a liniilor de control:
E 0 Accesul la LCD dezactivat
1 Accesul la LCD activat
R/W 0 Scrie date n LCD
1 Citeste date din LCD
RS 0 Instructiuni
1Caracter
Pinii de date ( D0, D1, D2, D3, D4, D5, D6, D7 ) sunt pinii pe care sunt primite
(sau transmise ) date de la microcontroler ( ctre microcontroler ) spre a fi afisate. n
cazul conexiunii pe 4 biti transmiterea datelor se face doar pe pinii D4 .. D7.
Scrierea datelor n LCD se realizeaz n ctiva pasi:
- se seteaz bitul R/W LOW
- se seteaz bitul RS n 0 sau 1 logic (instructiune sau caracter)
- se trimit datele ctre liniile de date (dac se execut o scriere)
- se seteaz linia E pe HIGH
- se citesc datele de la liniile de date (dac se execut o citire)
Citirea datelor de la LCD se realizeaz similar, cu deosebirea c linia de control
R/W trebuie s fie HIGH( pentru modul pe 8 biti ). Cnd trimitem un HIGH ctre LCD,
el se va reseta si va accepta instructiuni. Instructiunile tipice care sunt transmise ctre un
afisaj LCD dup reset sunt: pornirea afisajului, activarea cursorului si scrierea
caracterelor de la stnga spre dreapta. n momentul n care un LCD este initializat, el este
pregtit sa primeasc date sau instructiuni. Dac receptioneaz un caracter, el l va afisa si
va muta cursorul un spatiu la dreapta. Cursorul marcheaz locatia urmtoare unde un
caracter va fi afisat. Cnd dorim s scriem un sir de caractere, mai nti trebuie s setm
adresa de start, si apoi s trimitem cte un caracter pe rnd. Caracterele care pot fi afisate
79
pe ecran sunt memorate n memoria video DD RAM (Data Display RAM). Capacitatea
memoriei DD RAM este de 80 bytes.
Figura 5.50. Display LCD HDM-16116H
Afisajul LCD mai contine 64 bytes CG RAM ( Character Generator RAM).
Aceast memorie este rezervat pentru caracterele definite de utilizator. Datele din CG
RAM sunt reprezentate sub form de caractere bitmap de 8 biti. Fiecare caracter ocup
maxim 8 bytes n CG RAM, astfel numrul total de caractere pe care un utilizator poate
s le defineasc este 8. Pentru a afisa caracterul bitmap pe LCD, trebuie setat adresa CG
RAM la punctul de start (de obicei 0) si apoi s fie scrise datele n afisaj.
Viteza de rspuns a controlerului de LCD este cuprinsa intre 40 si 120
microsecunde (us) pentru scriere si citire. Alte operatii pot dura pn la 5 ms. n acest
timp microcontrolerul nu poate accesa LCDul.
Utilizarea LCD-ului ntr-un proiect se face foarte simplu folosind software-ul
mikroC. Exist un set de functii care deservesc la initializare, comanda si afisare de
caractere, aceste functii putnd fi folosite direct in program, nefiind nevoie sa includem
alte fisiere pentru compilare. Principalele functii din librrie sunt :
- void Lcd_Init(unsigned short *port); - Initializeaz LCD la port
cu configuratia pinilor implicita ( standard ). Exist si posibilitatea
initializrii cu configuratia pinilor dorit de utilizator. n cadrul acestei
aplicatii s-a folosit configuratia standard.
- void Lcd_Config(unsigned short *port, unsigned short RS, unsigned
short EN, unsigned short WR, unsigned short D7, unsigned short D6,
unsigned short D5, unsigned short D4) - Initializeaz LCD la port
cu configuratia pinilor dorita de utilizator.
- void Lcd_Out(unsigned short lin, unsigned short col, char *text)
Afiseaz text pe LCD la linia si coloana specificat ( parametrii
lin si col ).
80
5.6.7 AFIARE PE LCD
Mediul MikroC dispune de o librarie ce stie s lucreze cu display-uri LCD de
1x16, 2x16 caractere si chiar si cu display-uri grafice cum ar fi cel de celular Nokia
3310. Comunicarea ntre microcontroler si LCD poate fi pe 4 biti sau pe 8, fiecare avnd
avantaje si dezavantaje. n cadrul aplicatie este conectat pe 4 biti. Configurarea pinilor
este cea standard, existnd si posibilitatea de a configurare proprie a utilizatorului.
Librria pentru LCD de 1x16 caractere este larg, n aplicatie fiind folosite
urmtoarele comenzi :
Lcd_Init(&PORTD) Initializeaz LCD pe portul D al microcontrolerului ;
Lcd_Out(linie, coloana,text de afisat) Afiseaz un text la linia si coloana
prescrisa;
Lcd_Chr_Cp(ch) Afiseaz caracterul ch la pozitia curent a cursorului ;
Lcd_Out_Cp(text de afisat) Afiseaz un text la pozitia curent a cursorului;
Lcd_Cmd(Lcd_Clear) Sterge ce este afisat pe LCD ;
Lcd_Cmd(Lcd_Cursor_On) Afiseaz cursorul la pozitia unde a rmas ;
Lcd_Cmd(Lcd_Cursor_Off) Nu mai afiseaz cursorul ;
Lcd_Cursor_Blink_On() Afiseaz cursorul intermitent ;
Lcd_Cursor_Blink_Off() Afiseaz cursorul permanent ;
Lcd_Shift_Right - Shiftez datele afisate pe LCD prin shiftarea datelor din
memoria RAM a LCD-ului;
5.7. PROGRAMATORUL JDM de MICROCONTROLERE PIC
Programatorul folosit pe parcursul realizrii proiectului de fat este un
programator de tip JDM.. Schema original a programatorului a fost proiectata cu un
soclu de 18 pini ncorporat pe placa sa pentru a programa microcontrolerele PIC din seria
12 si cu o mufa serial prin care se realiza interconectarea cu unul din porturile seriale
ale calculatorului. Varianta prezenta este una imbunttit, ea dispunnd de un soclu
aditional de 40 de pini, cu ajutorul cruia se pot programa microcontrolerele PIC din
seriile 16 si 18, si de o mufa serial la care sunt disponibili pinii necesari programrii
microcontrolerului.
81
Figura 5.51. Programatorul JDM RS232
Prin aceast a doua muf serial se poate programa microcontrolerul n Circuit,
Ir s mai fim nevoiti s scoatem microcontrolerul la fiecare programare. Aceast
metod este cea utilizata si aici. Placa de baz dispune la rndul ei de o muf serial unde
sunt conectati pinii de programare, iar printr-un cablu serial microcontrolerul poate fi
programat foarte simplu cu o singur conditie si anume placa de baz sa fie alimentat.
5.8. REALIZAREA PROGRAMULUI IN LIMBAJUL DE PROGRAMARE C
Pentru ca un microcontroler PIC 16F877A s execute operatiile prezentate mai
sus care descriu functionarea schemei (panoul solar s urmreasc miscarea soarelui )
este necesar s se scrie un program care s implementeze acest lucru. Scrierea
programului poate fi fcut intr-un limbaj de nivel nalt, cu ajutorul compilatoarelor C,
Basic sau Pascal, sau in limbajul de asamblare specific microcontrolerului PIC. Scrierea
unui program este mai usoar intr-un limbaj de nivel nalt deoarece aceste compilatoare
traduc de fapt limbajul de nivel nalt n limbajul de asamblare(un fisier cu extensia
"asm") si n acelasi timp se genereaz codul masin ce este stocat ntr-un fisier cu
extensia "hex".
Acest fisier contine instructiunile si datele ce trebuie trimise ctre memoria PIC-ului, cu
ajutorul unui inscriptor. Limbajul de nivel nalt simplific programarea, permitnd
scrierea intr-un rnd sau in cteva rnduri a ceea ce ar necesita multe linii de program n
limbaj de asamblare. Comenzile recunoscute de microcontroler sunt cele binare. Limbajul
de asamblare este mai evoluat, contine instructiuni ce sunt usor de retinut, si pentru
transformarea acestora in cod masin avem nevoie de un compilator. Un program scris n
limbajul de asamblare nu este destul de vizibil si de aceea pot exista greseli de conceptie
a programului, sau erori de programare, desi instructiunile sunt corecte.
82
Scrierea programului se realizeaz de obicei intr-un editor ce permite salvarea liniilor de
comand introduse. Scrierea programului a fost realizat n C, utiliznd compilatorul
MicroC. Acest lucru se poate observa n figurile urmtoare (Fig 5.52 ,Fig 5.53)
Programul care urmeaz a fi inscriptionat n microcontroler si care coordoneaz
procesul de urmrire a miscrii soarelui este prezentat n continuare.
Program Solar :
#define pauza 20 // Timp in mS- pauza dupa actionare
#define tmp 20 // Temporizarea unui pas
#define dif 40 // Dif in mV dintre comparatii
#define pas 20 // Timpul de actioanare a motoarelor
//const pauza = 20, tmp = 20, dif = 40, pas =20 ;
unsigned short n , cnt;
int tm = 0, tlong, t[4], ch[3];
char *tc, txt[5];
void main() {
INTCON = 0; //Nici o intrerupere
OPTION_REG = 0x80;
ADCON1 = 0x82; // 1 000 0010 configurare PortA si E Analogice:
// VDD=Vref+, VSS=Vref-, RE2-RE0-Digital,RA0-RA5-Analog
ADCON0 = 0x41; // 01 000 001 - setare :
// frecventa Fosc/8,canal 0(RA0), convertor pornit, conversie oprita
PIR1.ADIF = 0; // resetare flag AD
TRISA = 0xFF; // canale Analogice
PORTB = 0xFF;
TRISB = 0xFF; // Limitatoare (intrari)
PORTC = 0x00; //C este initializat cu 0
TRISC = 0x00; //C este Output
LCD_Init(&PORTD); // initialize (4-bit interface connection)
LCD_Cmd(LCD_CURSOR_OFF); // send command to LCD (cursor off)
LCD_Cmd(LCD_CLEAR); //
Lcd_Out(1,1,"Proiect");
Lcd_Out(2,1,"diploma");
Delay_ms(2000);
LCD_Cmd(LCD_CLEAR);
cnt = 0;
t[0]=t[1]=t[2]=t[3]=t[4] = 0;
n = 0;
while (1) {
do {
83
t[n] = ADC_read(n); // ia val ADC de la canalul "n"
t[n] = t[n] * 5;
if (n < 2)
{
IntToStr(t[0],txt);
LCD_Out(1,1,txt); // scrie pe linia 1 si apoi pe 2
IntToStr(t[1],txt);
LCD_Out(2,1,txt);
}
else
{
IntToStr(t[2],txt);
LCD_Out(1,1,txt);
IntToStr(t[3],txt);
LCD_Out(2,1,txt);
}
Delay_ms(1);
n++;
if (n == 4) n = 0;
}
while (n==0);
if (cnt >= tmp)
{
if ( (abs(t[0] - t[1])) > dif ) // Reglare Axa Orizontala
{
if ( (PORTB.F1==1)&&(t[0] > (t[1]+ dif)) ) //Miscare Stanga
{
PORTC.F4=1;
Delay_ms(pas);
PORTC.F4=0;
LCD_Out(1,7,"st");
}
else if ( (PORTB.F2==1) && (t[1] > (t[0]+dif)) ) // Miscare Dreapta
{
PORTC.F5=1;
Delay_ms(pas);
PORTC.F5=0;
LCD_Out(1,7,"dr");
}
}
else if ( (abs(t[2] - t[3])) > dif ) // Axa Oriz este echil => Reg axa Ver
{
if ( (PORTB.F4==1)&&(t[2] > (t[3]+dif)) ) //Miscare Sus
{
PORTC.F6=1;
Delay_ms(pas);
PORTC.F6=0;
LCD_Out(1,7,"jos");
}
else if ( (PORTB.F3==1) && (t[3] > (t[2]+dif)) ) // Miscare Jos
{
PORTC.F7=1;
Delay_ms(pas);
PORTC.F7=0;
LCD_Out(1,7,"sus");
}
84
}
else cnt = 0;
}
else cnt++;
//if ( ((abs(t[2] - t[3])) < dif ) ) cnt = 0;
Delay_ms(pauza);
LCD_Cmd(Lcd_CLEAR);
}
}
Setarea corect a compilatorului in limbajul C este obligatorie pentru a putea
compila programul scris.
Figura 5.52. Configurarea compilatorului
Figura 5.53. Compilarea programului
85
Dup scrierea programului este necesar testarea acestuia. Chiar dac
microcontrolerul este de tip flash si poate fi rescris n caz c programul nu functioneaz,
este preferabil eliminarea erorilor de programare nainte de conectarea lui n circuit.
Programul fiind scris si compilat, compilatorul salveaz liniile de comand
introduse n format assembler si hex, fisierul .hex acesta trebuie introdus in PIC.
Aceast operatie se numeste nscriere si se execut cu ajutorul unui inscriptor (sau
programator). Acest inscriptor se branseaz cu ajutorul unei mufe la un port al
calculatorului . Avantajul este c acest inscriptor nu necesit surs de alimentare separat.
Fiecare inscriptor are si un mic program specific, care interpreteaz acel fisier
hex si il trimite in memoria unui PIC. Acest program este ICPROG.
Programarea microcontrolerului se poate observa in figura urmtoare (Fig 5.54).
Fig 5.54. Programarea (nscriptionarea) cu succes a microcontrolerului
86
Cap 6. FUNCIONAREA INSTALAIEI
Pentru rotirea panoului solar s-a folosit patru senzori (fotodiode) care iluminate
si modific valoarea n functie de fluxul de lumin ce cade pe ele.
Acesti senzori care dau informatii despre pozitia soarelui sunt conectati la
intrrile analogice ale microcontrolerului.
Att timp cat razele solare sunt perpendiculare pe suprafata panoului, cei patru
senzori trimit microcontrolerului informatii aproximativ egale, astfel sistemul nu
reactioneaz, el si mentine starea pn la urmtoarea citire si comparare a semnalelor.
n momentul n care valoarea unei fotodiode este mai mare dect cealalt pe o
anumit ax, ceea ce coincide cu miscarea soarelui, microcontrolerul sesizeaz acest
lucru si comand rotirea panoului solar pe axa respectiv pn n momentul n care
Soarele este din nou perpendicular pe panoul solar, realizndu-se echilibrul fotodiodelor.
Reglarea pragului de sensibilitate se face modificnd n program diferenta de
tensiune dintre fotocelule, la care sistemul reactioneaz.
Citirea informatilor date de senzori se face astfel, se citesc senzorii de pe axa ox, dup
care se citesc senzorii de pe oy, iar reactia microcontrolerului este n aceeasi ordine.
Pentru ca microcontrolerul s nu reactioneze la schimbri ale iluminrii senzorilor, far a
fi provocate de soare ci de altceva, nori sau psri, s-a creat o temporizare a reactiei
microcontrolerului pe ambele axe. Acest timp este o constant si se modific n program.
Comanda motoarelor este fcut n impulsuri, din cauza inertiei mari a rotilor dintate a
servomecanismelor, comanda continu face ca servomecanismul s nu se opreasc la
timp, durata acestor impulsuri reglndu-se n program.
Instalatia de urmrire este prevzut cu patru limitatoare de curs. Aceste limitatoare de
curs sunt mrimi de intrare pentru microcontroler, reprezentnd un buton normal
deschis cu revenire, conectat la un pin de intrare si care determin trecerea acestui pin n
starea 0 sau 1 logic.
n momentul n care motorul se roteste spre dreapta si se atinge astfel cursa
maxim pe care o poate face servomotorul, adic limitatorul din dreapta va fi actionat,
lucrul acesta este sesizat de microcontroler care va comanda oprirea motorului si rotirea
87
motorului doar n spre stnga. Acest lucru se repet si la rotirea n sens invers sau la
nclinarea panoului n ambele sensuri.
Mersul spre stnga si spre dreapta sau sus si jos al panoului, se realizeaz prin
inversarea tensiunii de alimentare a motoarelor. Acest lucru se realizeaz setnd ca iesiri
patru pini ai portului C adic RC4-RC5 si RC6-RC7, prin care se comand deschiderea
tranzistoarelor celor dou punti H.
Tabelul de adevr corespunztor strii pinilor este urmtorul :
Nr
crt
RC4 RC5
Starea motorului pe OX
1
0 0
Stop: motorul e oprit
2
1 0
Rotire spre stnga
3
0 1
Rotire spre dreapta
Nr
crt
RC6 RC7
Starea motorului pe OY
1
0 0
Stop: motorul e oprit
2
1 0
Rotire sus
3
0 1
Rotire jos
Figura 6.1. Sistemul de pozitionare n starea final
88
CONCLUZII
Solutia propus pentru pozitionarea automat a panoului solar dup miscarea
Soarelui a fost cea prezent n cursul acestui proiect, avnd la baz patru senzori care
ofer informatii cu privire la miscarea Soarelui, solutie care, ca la orice servomecanism
de urmrire a pozitiei se caracterizeaz prin existenta unui prag de insensibilitate ce
determin o abatere ntre pozitia de referint si cea msurat. Alegerea acestui prag este
rezultatul unui compromis ntre precizie si stabilitatea sistemului
Lucrarea de fat a constituit de asemenea si o introducere in domeniul
microcontrolerelor; studiul, analiza, mrimilor de intrare-iesire ntr-un microcontroler, a
elementelor de interfatare la un microcontroler, si a mediului de programare si compilare.
Utilizarea unui microcontroler n solutionarea sistemului de comand si control a
unui sistem de pozitionare (urmrire) are avantajul flexibilittii implementrii practice a
solutiei, deoarece solutia aleas poate fi modificat si optimizat soft.
Folosirea unei instalatii de urmrire a miscrii Soarelui mreste randamentul unui
panou fotovoltaic cu pan la 35%, tinndu-se cont si de pierderile de energie datorate
consumului propriu al instalatiei.
Implementarea practic a fost realizat punndu-se accent pe componente
electronice, mecanisme si piese usor accesibile, dar si elemente specifice acestei aplicatii,
cum ar fi panoul fotovoltaic.
Ca de exemplu, elementul de comand de pe placa electronic este un
microcontroler ce se gseste cu usurint n comert si se programeaz foarte repede.
Puntile de tranzistoare sunt cu tranzistoare bipolare de medie tensiune, iar fotocelulele
sunt fotodiode normale. Mecanismele ce execut pozitionarea pe cele dou axe sunt
reductoare ce pot fi preluate de la orice alt tip de aplicatie ce foloseste reductoare cu
trepte mari de reducere a vitezei. Servomotoarele sunt motorase folosite n aparatura
video.
Cel mai dificil a fost achizitia panoului fotovoltaic, din cauza numrului mic de
firme din Romnia ce se ocup cu distribuirea de panouri fotovoltaice, el fiind la un pret
mai mare.
89
Ca posibile dezvoltri acestui sistem de orientare automat amintim:
crearea unui sistem de pozitionare de dimensiuni mari pentru aplicatii de
puteri de ordinul KW-lor ;
dimensionarea unor mecanisme de pozitionare, capabile de a fi mult mai
precise si cu un consum de energie mai mic;
implementarea unui sistem digital de comand cu microcontroler ce poate
comanda ncrcarea bateriei de acumulatori, eliminndu-se regulatoarele de
tensiune analogice.
dotarea sistemului cu diversi senzori suplimentari, cum ar fi de temperatur,
de msurarea curentului si a tensiunii de ncrcare a bateriei de acumulatori,
etc.
Aceast lucrare a fost realizat cu ajutorul unor oameni deosebiti care au
contribuit financiar si m-au ajutat la procurarea anumitor piese mecanice.
Multumesc domnilor: Dr. Ing. Emil Mateias ( reprezentant PHILIPS- Germania),
Dr. Ing. Erwin Orszari
Dr. Ing. Cristi Orszari (director adjunct Uzina Otelu-Rosu).
90
BIBLIOGRAFIE
1. Aspecte practice n conversia fotovoltaic a energiei solare - Marius Paulescu, Zeno
Schlett, Editura Mirton Timisoara 2002
2. Conversia fotovoltaic a energiei solare - Marius Paulescu, Zeno Schlett,
Editura Mirton Timisoara 2001
3.Sisteme cu microcontrolere orientate pe aplicatii - Mircea Popa
Editura Politehnic Timisoara 2003
4. Microcontrolerul risc PIC16F84A si aplicatii - Aurel Gontean,
Editura Orizonturi Universitare 2004, Timisoara
5. Note de aplicatie n electronica digital (Hobby, Microcontrolerul PIC16F84, Achizitii
de date) - Cristian Prvu,
Editura Albastr, Cluj-Napoca 2002
6.Servomecanisme - Dorin Popovici
Universitatea tehnic Timisoara, facultatea de Electrotehnic, 1992
7.OPTOELECTRONIC - Emil Voiculescu , Tiberiu Malita
8.ELECTRONICA - E.Damachi, A.Tunsoiu, L.Dobos, N.Tomescu
9.www.mikroelektronica.co.yu
10.www.ic-prog.com