Universitatea POLITEHNICA București

Facultatea Automatică şi Calculatoare

Departamentul Automatică şi Informatică Industrială

LUCRARE DE LICENŢĂ

Sistem pentru achiziția și controlul cantității de energie

generată de un grup de panouri solare

Coordonator Absolvent
Prof.Dr.Ing.Ciprian Lupu Andrei Maghear
As.Dr.Ing. Cristian Trancă

2016
Cuprins
1.Scopul lucrării.................................................................................................................... 3
2.Fundamentare teoretica...................................................................................................... 4
2.1.Comutatoare................................................................................................................. 4
2.2.Relee............................................................................................................................. 5
2.3.Surse de electricitate..................................................................................................... 9
2.4.Panouri Solare............................................................................................................ 10
2.5.Achiziție de date și module de achiziție..................................................................... 14
2.5.1.Traductoarele........................................................................................................... 15
2.5.2.Semnalele................................................................................................................ 15
2.5.3.Semnalele condiționate............................................................................................ 17
2.5.4.Hardware-ul de achiziție.......................................................................................... 18
2.5.5.Driver-ul și aplicația software................................................................................. 19
2.6.Achiziția semnalelor................................................................................................. 19
2.6.1.Împământare și măsurători..................................................................................... 19
2.6.2.Sursa de semnal...................................................................................................... 19
2.6.3.Sisteme de măsurare............................................................................................... 20
2.6.4.Surse de semnal și configurarea sistemelor de măsurare....................................... 22
2.6.4.1.Măsurarea surselor de semnal cu împământare.................................................. 22
2.6.4.2.Măsurarea surselor de semnal variabile.............................................................. 23
2.7.Termistorul................................................................................................................ 24
2.8.NI-USB 9215, NI-USB 9472 și NI-CDAQ 9172...................................................... 26
2.8.1.NI-USB 9472.......................................................................................................... 26
2.8.2.NI-USB 9215.......................................................................................................... 27
2.8.3.NI-CDAQ 9172...................................................................................................... 28
3.Studiu de caz................................................................................................................... 29
4.Concluzii și îmbunătățiri ulterioare................................................................................ 42
5.Bibliografie.................................................................................................................... 43
6.Anexe............................................................................................................................. 45

2
1. Scopul lucrării

Nevoia de surse de energie regenerabilă nu este una nouă. Domeniul

surselor de energie avansează, dar la un nivel mult mai scăzut in comparație cu alte
domenii(ex: IT).
Sursele de energie regenerabilă precum panourile solare, turbinele eoliene,
centrale hidroelectrice au fost dezvoltate incă din secolul 19, dar pe masura
evoliției lor au apărut si probleme . Am decis să alegem acest proiect deoarece
tratează problemele existente ale surselor de energie regenerabilă și in special
problemele pe care panourile solare incă le au. Fluctuațiile de tensiune reprezintă
cea mai mare problemă la acest tip de energie regenerabilă, ele fiind cauzate de
schimbarea bruscă a vremii și de faptul că sistemul de panouri poate fi sau nu
conectat la rețeaua de distribuție de electricitate.
Metoda clasică pentru a rezolva aceste probleme este de a cupla sistemul de
panouri la un sistem de inmagazionare a electricitații, insă costurile pentru un
sistem de acest tip sunt foarte ridicate.
O altă metodă ar fi reprezentată printr-o structură de tip Smart Grid, având
la bază gruparea tuturor sistemelor de panouri solare, dar si a consumatorilor, astfel
incât structura să ofere informații in timp real despre consumatori și despre
perturbațiile externe. Principiul abordării este de a prezice comportamentul
sistemului și de a-i crește flexibilitatea prin gruparea panourilor într-un mod optim
în încercarea de a oferi o sursă continuă de energie.

2. Fundamentare teoretica

3
 În acest capitol voi prezenta câteva date si fundamentele elementelor hardware pe
care le-am integrat în arhitectura proiectului. Aceste noțiuni m-au ajutat in alegerea cât
mai optimă a acestor elemente.
2.1 Comutatoare
Comutatorul reprezintă componenta electrică ce închide, deschide sau comută
curentul de la un conductor la altul. Mecanismul comutatorului poate fi operat direct
pentru a controla un circuit sau poate fi operat prin senzori de temperatură sau
presiune. Comutatoarele sunt create pentru a face față unei game largi de tensiuni și
curenți, cele mai mari fiind folosite pentru a izola circuite de înaltă tensiune în stațiile
electrice[1].Cel mai popular comutator este comutatorul acționat electro-mecanic care
operează unul sau mai multe contacte electrice, fiecare din contacte având două stări:
 Închis: ceea ce inseamnă că contactele se ating, iar curentul circulă între ele
 Deschis: contactele sunt separate, iar curentul nu circulă între ele
Tipuri de comutatoare electro-mecanice[1]:
 Comutator simplu:

Figură 1 Comutator simplu[1]

 Comutator cu buton:

Figură 2 Comutator cu buton[1]

 Comutator cu selectare:

Figură 3 Comutator cu selectare[1]

 Comutator cu joystick:

Figură 4 Comutator cu joystick[1]

2.2 Relee

4
 Releele reprezintă comutatoare acționate electric. Releele electro-mecanice folosesc
un electromagnet pentru a acționa comutatorul, însă mai există și relee “solid-state”. Ele
sunt folosite pentru a controla un circuit de mică putere prin semnale sau mai multe
circuite printr-un singur semnal. Primele relee au fost folosite ca amplificatoare pentru
circuitele de telegraf pe distanțe mari, ele repetau semnalul provenit dintr-un circuit și îl
retransmiteau în continuare în alt circuit.
Releele solid-state folosesc semiconductori de putere cum ar fi tranzistori pentru a
comuta curenți de ordinul sutelor de amperi, având viteze mari de comutare în comparație
cu releele electro-mecanice[4].
Tipuri de relee:
 Releu de blocare:
Releul de blocare menține oricare dintre contacte in poziția setată pe o perioadă
nedeterminată fară ca bobina să fie alimentată cu curent. Avantajul acestui tip de releu este
că bobina consumă energie doar in momentul în care releul schimbă poziția contactelor,
menținând poziția chiar și in cazul unei căderi de tensiune.
Mecanismul releului este format din două bobine cu un arc pe centru sau un magnet
permanent care menține poziția contactelor chiar și cand bobina nu este alimentată[4].

Figură 5 Releu de blocare[4]

 Releu cu întârziere de timp:

5
 Releele cu întârziere sunt create pentru a întârzia operarea contactelor. Pentru a
prelungi timpul în care contactele vor fi acționate, discurile prin care circulă
curentul mențin câmpul magnetic pentru o scurtă perioada de timp. Pentru perioade
de maxim 1 minut in care contactele sa fie acționate, se folosește un piston umplut
cu fluid ce este evacuat la o rată foarte scăzută, iar dacă perioada dorită este una
foarte mare releul poate fi conectat la un cronometru.

Figură 6 Releu cu întârziere de timp[4]

 Relee cu mercur:
Releul cu mercur utilizează mercur ca element de comutare. Este folosit ca
contactor sau comutator la circuitele de înaltă tensiune unde coroziunea cauzată
de uzul constant ar reprezenta o problemă pentru releele clasice. Releul cu
mercur constă dintr-un tub vertical umplut cu mercur lichid, ce funcționează
prin deplasare. În interiorul tubului este pus un melc magnetic, ce cu ajutorul
gravitației se depune pe fundul tubului, împingând mercurul in partea
superioară. În momentul in care melcul ajunge la fundul tubului contactele sunt
atinse și circuitul se inchide[4].
Bobina este situată in partea superioară a tubului, iar in momentul în care
aceasta este alimentată, melcul se deplasează în sus, mercurul coboară si
circuitul se deschide[4].

Figură 7 Releu cu mercur[4]

 Relee electro-mecanice:

6
 Releele electro-mecanice sunt formate dintr-o bobina de sârmă înfașurată in
jurul unui miez de fier, o armătură mobilă si unul sau mai multe contacte. În
momentul trecerii curentului electric prin bobină, se generează un câmp magnetic
ce activează armătura și se declanșează contactele care inchid sau deschid circuitul.
Dacă setul de contacte este închis, in momentul in care releul este decuplat
contactele se deschis și intrerup conexiunea, iar dacă setul de contacte este deschis, după
decuplare contactele se vor închide. Când curentul ce alimentează bobina este oprit,
armătura revine in poziția inițială cu ajutorul unui arc sau în industria motoarelor cu
ajutorul gravitației[9].

Figură 8 Releu electro-mecanic[5]

La bază, releele sunt comutatoare, iar terminologia care se aplică la acestea este valabilă și
pentru relee. Releul poate comuta unul sau mai mulți poli, fiecare contact putând fi
controlat prin alimentarea bobinei.
Avem doua tipuri de contacte:
 Contact normal deschis:
Acest tip de contact închide circuitul în momentul în care releul este activat,
iar atunci când releul este inactiv, circuitul se deschide.
 Contact normal închis:
Contactul conectează circuitul în mod automat, iar la activarea releului circuitul
se întrerupe.
Cele mai întalnite tipuri de contacte:
 Single Pole Single Throw:
Acest tip are două terminale care închid sau deschid circuitul și respectă
terminologia din punctul de vedere al stărilor inițiale pe care le poate avea, normal
deschis sau normal închis[9].

7
 Figură 9 SPST[4]

 Single Pole Double Throw:

Releul are un terminal cu două contacte in două configurații diferite, normal
închis cu celălalt contact deschis sau normal deschis cu celălalt contact închis.

Figură 10 SPDT[4]

 Double Pole Single Throw:

Acest tip are două terminale și este echivalent cu două relee de tip SPST.

Figură 11 DPST[4]
 Double Pole Double Throw:
Releul are opt terminale și este echivalent cu două relee de tip SPDT.

Figură 12 DPDT[4]

8
2.3 Sursele de electricitate
O sursă de alimentare este un dispozitiv electronic ce furnizează energie electrică
unei sarcini electrice. Principalul rol al surselor de alimentare este de a converti o
formă de electricitate în alta, sursele mai fiind numite și convertoare de
electricitate.Toate sursele de alimentare au o intrare pentru curentul provenit de la sursă
și o ieșire pentru a transmite curentul mai departe. În majoritatea cazurilor intrarea și
ieșirea este realizată prin conectori electrici sau prin circuite cablate.
Pentru realizarea acestui proiect am ales o sursă de tensiune în comutație. Sursele de
acest tip filtrează curentul alternativ și îl transforma in curent continuu la o frecvență
foarte înaltă(10kHz – 1 MHz) permițând folosirea condensatorilor de filtrare.
Regulatorul liniar furnizează tensiunea de ieșire dorită, disipând tensiunea excesivă în
rezistori sau în colectori. Sursa este echipată cu un monitor de circuit ce compară
tensiunea de ieșire cu tensiunea de referință, iar în funcție de valoarea acestora sursa
decide dacă întrerupe sau nu circuitul. La bază sursele în comutație reglează tensiunea
sau curentul de ieșire prin comutarea între elemente ideale de stocare cum ar fi
inductori sau capacitori. Elementele ideale de stocare nu au rezistență atunci când sunt
închise și nu permit trecerea curentului prin ele atunci când sunt deschise, convertorul
funcționând cu o eficiență de 100%, iar tensiunea este transmisă către sarcină fără
pierderi. Principalul avantaj al acestui tip de surse este eficiența pe care acestea o oferă
datorită tranzistorului comutator ce pierde foarte puțină tensiune în momentul
comutării, alte avantaje fiind dimensiunea și greutatea redusă în urma eliminării
transformatorului liniar de frecvență[17].

Figură 13 Sursă de electricitate[17]

9
2.4 Panouri solare
Energia solară reprezintă al treilea cel mai important tip de energie regenerabilă,
dupa energia hidraulică și energia eoliană. Celula solară sau celula fotovoltaică este un
dispozitiv electric ce transformă energia solară în energie electrică prin efectul
fotovoltaic, ce reprezintă un efect fizic și chimic. Celulele solare reprezintă blocurile de
construcție a modulelor fotovoltaice, numite și panouri solare. Un modul fotovoltaic
standard este constituit din 60 de celule dispuse pe 6 coloane si 10 rânduri, fiecare
modul fiind evaluat după curentul continuu de ieșire în condiții specifice de testare
rezultatele variind între 100 și 365 de wați. Majoritatea modulelor folosesc celule
solare bazate pe siliciu cristalin sau siliciu și au membrul care transportă sarcina
electrică în stratul inferior sau în cel superior[18].

Figură 14 Sistem fotovoltaic[18]

Eficiența electrică este un factor principal când vine vorba de alegerea panourilor
solare, insă cele mai eficiente sunt și cele mai scumpe, iar prețul acestora devine și el
un factor decisiv. În funcție de modul in care sunt construite, modulele fotovoltaice
sunt capabile să producă electricitate dintr-o gamă de frecvențe ale luminii. Eficiența
electrică este proprietatea fizică ce reprezintă câtă energie poate produce o celulă solară
expusă la soare.

Eficiența este masurată in condiții ideale de laborator si reprezintă randamentul

maxim pe care materialul fotovoltaic il oferă și este influențat de tensiunea de ieșire,
curent, temperatură, intensitatea luminii și spectrul luminii. Cele mai eficiente celule
solare până în prezent sunt cele cu joncțiune multiplă având o eficiență de 46%.
Companiile au început să încorporeze optimizatoare de putere in modulele fotovoltaice
pentru a monitoriza performanțele panourilor in timp real și pentru a oferi mai multă
siguranță[18].

10
 Unul din principalele motive al degradării performanțelor celulelor este
supraîncălzirea acestora, eficiența scade cu 0.5% pentru fiecare grad Celsius în plus,
asta însemând că la 100 de grade eficiența celulei este la 50%.

Figură 15 Functionalitatea unui sistem fotovoltaic[18]

Modulele fotovoltaice se extind repede, capacitatea mondială a celor deja instalate

ajungând la 177 de gigawați în anul 2014, iar în prezent energia produsă de acestea
depășește 200 terawați și reprezintă 1% din cererea mondială de energie. Cercetătorii
împreună cu companiile ce susțin și finanțează proiectele de răspândire a energiei
regenerabile preconizează că până în anul 2030, panourile solare vor satisface peste
9% din cererea globală de energie electrică, iar până în anul 2050 este asteptată o
creștere de peste 20%. Costurile in scădere al acestui tip de energie regenerabilă
favorizează țările unde nu există condiții financiare sau condiții favorabile instalării
unui alt tip de energie, astfel extinderea acestora este necesară dezvoltării. Impactul
asupra mediului pe care modulele fotovoltaice îl au nu este unul neglijabil afectând în
principal solul și aerul prin emisii de deșeuri, insă la noile generații de module a fost
instalat un sistem ce reduce toxicitatea și emisiile cu pana la 95%[18].

Sistemele fotovoltaice sunt sisteme ce furnizează energie electrică, ele fiind

formate din panouri solare ce transformă energia solară în energie electrică, invertoare
solare ce transforma curentul continuu în curent alternativ și alte componente electrice.

11
Tipuri de sisteme fotovoltaice:

 Sisteme fotovoltaice integrate

Acest tip de sistem este regăsit în majoritatea cazurilor, el fiind montat pe
clădiri sau pe acoperișul acestora, oferind pe lângă energia electrică și un efect
de izolare. Tensiunea de ieșire a acestor sisteme la clădiri mici este de 5 – 10
kW, iar la clădirile comerciale de ordinul sutelor de kilowați.

Figură 16 Sistem fotovoltaic integrat[18]

 Sisteme fotovoltaice cu colector termal

Sistemul transformă energia solară în energie termală și în energie electrică.
Modelul combină celulele fotovoltaice cu colectorul termal ce captează energia
rămasă și elimină căldura excesiva din panou, oferind mai multă energie și fiind
mai eficient decât sistemele fotovoltaice clasice sau decât un colector termal.

Figură 17 Sistem fotovoltaic cu colector[18]

12
 Sisteme sub formă de centrale electrice
Panourile solare au proprietate de scalabilitate, ceea ce a determinat
construirea unor ferme de panouri în unele zone ale lumii. Cea mai mare fermă de
panouri este localizată in statul american California și pe langă sistemele clasice are
un sistem de urmărire a soarelui, ceea ce îi oferă posibilitatea de a produce mai
multă energie electrică decât panourile solare clasice.

Figură 18 Centrale solare[18]

 Aplicațiile panourilor solare în industria aero-spațială
Panourile solare amplasate pe navetele spațiale reprezintă sursa de energie
pentru senzori, încălzire, răcire, comunicații și în unele cazuri chiar și pentru
propulsia navetei. Printre primele aplicații ale panourilor solare au fost încorporarea
acestora pe sateliți pentru a-i alimenta[18].

Figură 19 Satelit cu panouri solare[18]

13
2.5 Achiziție de date si module de achiziție de date
Achiziția de date reprezintă procesul de măsurare al unui fenomen fizic sau electric
cum ar fi tensiunea, curentul, temperatura sau presiune cu ajutorul unui calculator. Un
sistem de achiziție este alcătuit din senzori, sisteme hardware de măsură și un
calculator cu software de programare. Achiziția de date implică recepționarea
semnalelor de la senzori și digitalizarea semnalului pentru a putea fi stocat, analizarea
și prelucrarea lui pentru a putea fi prezentat pe un calculator. Sistemele de achiziții vin
intr-o gamă largă pentru a oferi cât mai multă flexibilitate utilizatorului, el având
posibilitatea de a alege dintre PCI, PCI Express, USB, Wireless și Ethernet pentru
achiziția de date, măsurători specifice și automatizare[11].
Un sistem de achiziție are la bază 5 componente:
 Traductor și senzori
 Semnalele
 Semnalele condiționate
 Hardware-ul de achiziție
 Driver-ul și aplicația software

Figură 20 Diagramă achiziții de date[11]

14
 2.5.1 Traductoarele
Achiziția de date incepe cu măsurarea unui fenomen fizic. Acest fenomen
fizic poate fi temperatura unei camere, intensitatea unei surse de lumină, presiunea
intr-o incăpere, forța aplicată unui obiect și multe altele. Un sistem de achiziție
eficient este capabil să măsoare toate aceste fenomene.
Traductorul este o dispozitiv ce transformă un fenomen fizic intr-un semnal
electric măsurabil cum ar fi tensiune sau curent. Capacitatea unui sistem de
achiziție de a măsura diferite fenomene depinde de capacitatea traductorului de a
transforma aceste fenomene în semnal măsurabil de către hardware-ul de achiziție.
Există traductoare specifice cu diferite aplicații, cum ar fi măsurarea
temperaturii, presiunii sau a debitului. În tabelul de mai jos voi prezenta câteva
tipuri de traductoare în funcție de fenomenul pe care acestea il transformă[11].

Fenomen Traductor

Temperatură Termocuplu, Termistor

Lumină Senzor Foto

Sunet Microfon

Forță și Presiune Traductor Piezoelectric

Poziție și Deplasare Potențiometru,Codificator Optic

Accelerația Accelerometru

pH Electrod pH

2.5.2 Semnalele
Traductoarele transformă fenomenele fizice în semnale măsurabile, insă
semnale diferite trebuie măsurate prin diferite căi. Este important să înțelegem
diferitele tipuri de semnale și atributele ce corespund fiecăruia.
Semnalele pot fi clasificate in două grupuri:

 Semnale analogice
 Semnale digitale

15
 Semnalele analogice pot exista la orice valoare in funcție de timp. Câteva
exemple de semnale analogice includ: tensiune, temperatură, presiune, sunet, iar
caracteristicile ce definesc semnalul analogic sunt amplitudinea, forma și frecvența.

Figură 21 Semnale analogice[11]

Din cauză că semnalele analogice pot avea orice valoare, amplitudinea ne
oferă informații esențiale despre semnalul analogic măsurat. Intensitatea sursei de
lumină, temperatura dintr-o cameră, presiunea dintr-un container sunt exemple care
evidențiează importanța amplitudinii semnalului.
Când măsurăm amplitudinea unui semnal, de obicei el nu se modifică în
funcție de timp, iar obținerea unei măsurători cât mai exacte este vitală.
Unele semnale sunt denumite după forma specifică pe care acestea o au, de
exemplu sinusoidal, treaptă. Forma semnalului este la fel de importantă ca și
amplitudinea acestuia, deoarece măsurând forma semnalului putem sa îl analizăm
mai exact și putem observa panta și valorile maxime pe care acesta le are.
Frecvența reprezintă un criterui după care semnalele analogice pot fi
clasificate, insă frecvența nu poate fi masurată la fel ca și amplitudinea sau forma
semnalului. Pentru măsurarea frecvenței trebuie să analizăm semnalul, după care
analiza frecvenței va fi realizată cu transformata Fourier.
Semnalele digitale nu poate avea valori în funcție de timp. În schimb
semnalele digitale au doua valori posibile: high și low.
În generale semnalele digitale respectă specificații stricte ce definesc forma
acestuia. Ele sunt deseori numite și tranzistor – tranzistor logic(TTL), specificația
indicând faptul că semnalul este low atunci când valorile acestuia sunt intre 0 – 0.8
V și high cand se află între 2 - 5 V[11].

16
 Figură 22 Semnale digitale[11]
[1]
Starea semnalului este în esență aplitudinea acestuia, monitorizarea unui
releu de exemplu este o aplicație ce evidențiează importanța stării semnalului. Rata
semnalului definește viteza cu care semnalul iși schimbă starea în funcție de timp.
2.5.3 Semnalele condiționate
În unele cazuri traductoarele pot genera semnale prea dificile sau prea
periculoare pentru a putea fi măsurate direct de către sistemele de achiziție. De
exemplu când lucrăm cu tensiune foarte mare, semnale extrem de ânalte sau de
joase sau măsurăm mai multe semnale simultan, condiționarea semnalului este
esențială pentru un sistem de achiziție eficient. Rolul principal al condiționării
semnalului este de a mări acuratețea sistemului, de a permite senzorilor să lucreze
în parametrii optimi și de a garanta siguranța acestuia.
Alegerea condiționării semnalului este de asemenea foarte importantă, de
aceea este bine să alegem hardware-ul corespunzător acesteia. Putem alege dintre
sisteme modulare sau sisteme integrate și putem folosi accesorii pentru
condiționarea semnalelor[11]. Exemple de sisteme:
 Amplificare
 Atenuare
 Izolare
 Multiplexare
 Eșantionare simultană

17
Sisteme modulare și integrate de condiționare a semnalelor:

Figură 23 Sisteme de condiționare a semnalului[11]

2.5.4 Hardware-ul de achiziție
Hardware-ul de achiziție reprezintă interfața dintre calculator și lumea
exterioară, având ca funcție primară un dispozitiv ce transformă semnalul analogic
în semnal digital pentru a fi analizat și interpretat de către calculator.
Printre alte funcționalități ale sistemelor se enumeră:
 Intrări/ieșiri analogice
 Intrări/ieșiri digitale
 Cronometru
 Funcții multiple
Câteva exemple de sisteme hardware ar fi:
 Distribuite
 Desktop
 Portabile

18
 2.5.5 Driver-ul și aplicația software
Software-ul impreună cu calculatorul transformă hardware-ul de achiziție de
date intr-un sistem complet de achiziție, analiză și prezentare a datelor. Fără
software-ul de control și monitorizare a sistemelor, acestea nu ar funcționa corect,
el fiind componenta ce asigură comunicarea acestora și formează stratul de mijloc
între achiziție și hardware[11].
2.6 Achiziția semnalelor
2.6.1 Împământare și măsurători
Sistemele de măsurare au capacitatea de a folosi diferite configurații de
împământare deoarece sursele de semnal au de asemenea această proprietate și pot
folosi diferite configurații. Proprietate este esențială pentru a obține rezultate cât
mai precise, însă această flexibilitate complică alegerea unei împământări pentru
sistem.

Figură 24 Componente pentru măsurare[10]

Figura ne prezintă o diagramă bloc a componentelor folosite pentru

realizarea măsurătorii. În partea dreaptă avem sistemul de măsurare constituit din
condiționarea semnalului și din instrumentul de măsurare. Trebuie menționat că
condiționarea semnalului poate fi integrată în instrumentul de măsurare sau poate fi
externă acestuia. În partea stângă avem sursa semnalului, care ar putea fi un
traductor ce produce tensiune în urma unui fenomen fizic[10].

2.6.2 Sursa de semnal

Există două categorii principale de împământări în cazul surselor de semnal:
 Sursă de semnal împământată
 Sursă de semnal variabilă

19
 Figură 25 Tipuri de împământări[10]
O sursă de semnal este împământată atunci când tensiunea semnalului este
referențiată la o împământare cum ar fi o pământul sau o clădire. Acest tip de sursă
este prezentată în partea din stânga a figurii de mai sus, deoarece tensiunea
semnalului este legată direct la împământare. Cel mai des întâlnit exemplu de surse
împământate sunt cele de uz comercial cum ar fi sursele de calculator.
Sursa de semnal variabilă este acea sursă în care tensiunea semnalului nu
este referențiată unei împământări cum ar fi pamantul sau o clădire. Ea este
prezentată in figura în partea din stânga. Se poate observa ca nici terminalul pozitiv
nici cel negativ nu sunt conectate la împământare. Cele mai des întâlnite exemple
de surse variabile sunt bateriile, termocuplul și transformatoarele.
2.6.3 Sisteme de măsurare
Sistemele de măsurare pot fi configurate in trei moduri:
 Diferențiale
 Cu măsurare față de o referință comună diferită de masa
generală(GND – punctul convențional de potențial 0) (NRSE)
 Cu măsurare față de o referință comună – identică cu masa
circuitului (RSE)
Un instrument de măsurare diferențiat necesită doua intrări unde niciuna
dintre intrările sistemului nu se referă la împământare. În figura următoare voi
prezenta acest tip de sistem, unde niciunul din canalele multiplexorului nu sunt
conectate la împământare[10].
Canalele CH0+ și canalul CH0- sunt conectate la terminalele pozitive și negative
ale amplificatorului. Un sistem diferențial ideal de achiziție de date răspunde doar
la diferență de tensiune între cele două terminale + și -. Diferența de tensiune de-a
lungul circuitului reprezintă semnalul dorit, insă în unele cazuri foarte rare poate
exista un semnal comun celor două perechi, iar acest lucru este de evitat. Acest tip
de tensiune este cunoscută sub numele de tensiune de mod comun, însă sistemele
ideale rejectează complet acest tip de tensiune pentru a asigura o măsurătoare cât
mai exactă. Instrumentele au specificații ce descriu tensiunea comună maximă
acceptată și rata de rejecție a tensiunii, pentru a asigura rezultate cât mai exacte.

20
 Figură 26 Sistem de măsurare diferențial[10]
Sistemele cu măsurare față de o referință comună diferită de masa circuitului
au canalul de referință comun conectat la împământarea sistemului. În figură prezint
împământarea canalului notată cu AI GND.

Figură 27 Sistem de măsurare cu referință comună diferită de masă[10]

Sistemele de măsurare cu măsurare față de o referință comună identică cu
masa circuitului au ca referință terminalul negativ, ea fiind reprezentată de
tensiunea asigurată de către terminal. În figura următoare referința este notată cu AI
SENSE, iar tensiunea măsurată reprezintă diferența de potențial dintre CH X și
tensiunea canalului AI SENSE[10].

21
 Figură 28 Sistem de măsurare cu referință comună identică cu masa[10]
2.6.4 Surse de semnal și configurarea sistemelor de măsurare
După caracterizarea atât a surselor de semnal cât și a tipurilor de
împământare vom discuta despre configurațiile surselor și sistemelor de măsurare
pentru a obține cele mai bune rezultate.
2.6.4.1 Măsurarea surselor de semnal cu împământare
O sursă de semnal cu împământare este cel mai bine măsurată cu un sistem
diferențiat sau cu un sistem cu referință comună diferită deoarece împământarea
nu este introdusă în întregul sistem, iar o împământare în plus ar însemna o
sursă de zgomot ce ar afecta măsurătorile.
Zgomotele apar atunci când două terminale conectate au potențiale diferite
la împământare ceea ce determină curentul să circule între cele două puncte.
Împământarea sursei de semnal poate sa fie cu câțiva volți în plus sau în minus
în comparație cu împământarea sistemului, iar tensiunea și curentul vor afecta
măsuratoarea. Pentru a calcula tensiunea măsurată vom folosi formula:

Unde: Vm = tensiunea măsurată

Vs = tensiunea semnalului
ΔVg = difetența de tensiune dintre împământarea sursei semnalului
și împământarea sistemului
Folosind această ecuație putem deduce tensiunea măsurată atunci când o
buclă de împământare este prezentă. Următoarea figură prezintă o buclă de
împământare a unui sistem de măsurare ce este configurat în modul de
referențiere unidirecțional[10].

22
 Figură 29 Circuit cu sursă de semnal cu împământare[10]
O sursă împământată măsurată cu un sistem cu referință comună identică cu
masa va crea o buclă de împământare și va determina o eroare a măsurătorii.
Pentru a evita astfel de scenarii trebuie să ne asigurăm că avem doar o
împământare atât pentru sursa de semnal cât și pentru sistemul de măsurare
folosind configurația diferențială, configurația cu referință diferită de masă sau
folosind sisteme de măsurare izolate.
2.6.4.2 Măsurarea surselor de semnal variabile
Putem să măsurăm sursele de semnal variabile cu oricare dintre
configurațiile prezentate până acum. Trebuie evidențiat faptul că atunci când
alegem să folosim configurația diferențiată sau configurația cu referință diferită
de masă trebuie să includem rezistențe ce previn incărcarea electrostatică atât
pentru pozitiv cât și pentru negativ la împământarea sistemului[10].

Figură 30 Circuit cu sursă de semnal fără împământare[10]

23
 Rezistențele de prevenire a incărcării electrostatice oferă o cale pentru ca
curentul continuu să circule de la intrarea amplificatorului la împământarea
acestuia. Rezistențtele ar trebui sa aibă o rezistență destul de mare pentru a nu
încărca sursa semnalului și pentru a permite trecerea semnalului. Dacă rezistențele
de prevenire a incărcării electrostatice nu sunt folosite in măsurătorile cu
configurație diferențială sau cu referință diferită de masă, rezultatele pot să fie
instabile.
Când alegem o configurație cu referință identică cu masa pentru măsurarea
semnalului variabil, nu este necesară folosirea rezistențelor de prevenire a incărcării
electrostatice, însă trebuie respectate un set de reguli:
 Semnalul de intrare să fie egal sau mai mare decât 1V
 Cablurile folosite pentru semnal să fie relativ scurte și intr-un mediu fără
zgomot sau protejate
 Toate semnalele de intrare pot folosi un semnal cunoscut și stabil ca
referință, de obicei un punct în sistem unde tensiunea este de 0V

2.7 Termistorul
Temperatura reprezintă factorul cheie în producere de energie electrică cu
ajutorul panourilor fotovoltaice. Termenul termistor este o concatenare a cuvintelor
termal și rezistor. Termistorul reprezintă un tip de rezistor a cărui rezistență este
mai depdendentă de termperatură, decât în cazul rezistorilor clasici. Termistorii
sunt cel mai des folosiți ca senzori de temperatură și sunt alcătuiți dintr-un material
ceramis sau polimer având o gamă de temperatură cuprinsă între -90 C și 130 C.
Sunt împarțiți în două mari grupe:
 NTC (coeficient de temperatură negativă)
 PTC (coefieicnt de temperatură pozitivă)

Figură 31 Funcție de transfer NTC, PTC[19]

Liniarizarea circuitului se realizează folosind rezistențe conectate în serie și
măsurând tensiunea pe partea de NTC[19].

24
 Voi prezenta în figura următoare liniarizarea circuitului în serie:

Figură 32 Circuit serie de liniarizare[19]

Termitoarele nu au un standard in ceea ce privește caracteristica de

temperatură rezistență. Fiecare termistor este constituit dintr-un element diferit,
ceea ce îi conferă o caracteristică diferită, unele materiale oferind o caracteristică
de stabilitate mai bună, pe când altele oferă o caracteristică a rezistenței mai bună
pentru ca acestea sa poată fi fabricate in termistoare de dimensiuni diferite.

Figură 33 Circuit cu termistoare[16]

Termistorul are în general două conexiuni și este citit în general cu un micro-

controller folosind un divizor de tensiune. Analizând schema de mai sus putem observa că
termistorul din dreapta este alimentat la 5V, iar termistorul din stânga este conectat la
împământare printr-un tranzistor, el fiind controlat printr-un micro-controller[16].

25
2.8 NI-USB 9215, NI-USB 9472 și NI-CDAQ 9172

Pentru realizarea proiectului am ales două plăcuțe National Instruments

USB 9215, o plăcuță USB 9472 și un modul NI-CDAQ 9172 ce interconectează
aceste plăcuțe. Plăcuțele USB 9215 și USB 9472 reprezintă o alegere de bază când
vine vorba de inovație și fiabilitate, ele fiind destul de simple pentru a permite
măsurători rapide și destul de versatile pentru a oferi tehnologia necesară
dezvoltării de aplicații complexe pentru măsurare. Compatibilitatea și mediul de
dezvoltare pe care acestea îl oferă reprezintă și ele un punct forte, fiind compatibile
cu toate sistemele de operare și pot fi programate în LabView, CVI, Visual
Basic .NET, Visual C#.

Figură 34 NI-USB 9472[12]

2.8.1 NI-USB 9472

Plăcile NI USB 9472 sunt module de achiziție cu condiționare de semnal
integrată. Sunt instrumente plug and play conectate prin USB ce oferă între 4 și 8
canale de intrări sau ieșiri digitale special proiectate pentru monitorizarea și
controlul aplicațiilor. Placa poate genera o tensiune de 30 V la un curent de 0.75 A
pe canal, izolează canalul față de împământare, are imunitate la zgomote și are o
gamă mare a tensiunii de mod comun.
USB-9472 folosește driver-ul NI-DAQmx, un software multi-thread ce
permite configurări interactive și achiziții de date pe sistemele de operare[12].

Aplicațiile generale ale acestui tip de plăcuță sunt:

26
  Monitorizare industrială
 Controlul motoarelor
 Controlul turbinelor
 Controlul releelor
 Aplicații embedded
 Înregistrarea datelor

2.8.2 NI-USB 9215

Figură 35 NI-USB 9215[13]

NI-USB 9215 este un modul de intrări analogice folosit împreună cu NI

Compact DAQ. Modulul dispune de patru canale de intrări analogice eșantionate
simultan, fiecare canal dispune de câte un convertor analog-digital individual. La
fel ca în cazul modulului 9472, modulul 9215 dispune de izolare galvanică a
canalului față de împământare pentru imunitate ridicată la zgomote și acoperă o
gamă mare a tensiunii de mod comun. Semnalele de intrare pe fiecare canal sunt
repetate, condiționate și eșantionate de către un convertor analog-digital. Fiecare
canal de intrare analogic dispunde de un amplificator cu urmărire și reținere,
permițând eșantionarea simultană a canalelor. Calibrarea modului de achiziție este
realizată automat de către software în momentul alimentării acestuia[13].

27
 Figură 36 Circuitul de intrare NI-USB 9215[13]
2.8.3 NI-CDAQ 9172
Modulul Compact DAQ 9172 este un șasiu cu opt sloturi USB proiectat
pentru a interconecta modulele de intrare și ieșire. Șasiul este capabil de a măsura o
gamă largă de semnale de intrare și ieșire atât analogice cât și digitale și senzori
folosind o interfață USB.

Figură 37 NI-CDAQ 9172[14]

Din cauză că șasiul este proiectat pentru a proteja modulele de achiziție

conectate la acesta, aplicarea tensiunilor mai mari de 42 V față de împământare va
duce la intrarea acestuia în modul de siguranță și implicit la deconectarea automată
a modulelor. Interfața oferită de către șasiu administrează transferul de date dintre
placuțele de achiziție și calculator, oferă detecția automată a noilor module
conectate și asigură rutarea semnalului[14].

28
3. Studiu de caz
Proiectul are ca temă prezentarea unei soluții pentru monitorizarea și
controlul tensiunii de ieșire pentru un grup de panouri solare. Soluția
propusă a fost de a lega fiecare panou solar individual și de a măsura
tensiunea pe fiecare dintre ele cu ajutorul plăcilor de achiziție. Fiecare
panou dispune de o diodă și de un releu, acesta fiind controlat de o placă de
achiziție cu ieșiri digitale. Ideea din spatele soluției a fost de a însuma
tensiunile panourilor și în funcție de referința pe care o dăm, algoritmul
decide cea mai bună combinație de panouri prin comutarea acestora pentru
a asigura o tensiune de ieșire cât mai aproape de referință.
Algoritmul citește referința, după care măsoară tensiunea pe fiecare
panou și le însumează, urmând ca suma să fie comparată cu referința. În
urma calculelor, algoritmul decide combinația cea mai bună și cuplează sau
decuplează panouri în încercarea de a atinge referința.
Panourile solare sunt conectate la plăcile de achiziție NI-USB 9215
ca intrări analogice, iar releele sunt conectate la placa NI-USB 9472 ca
ieșiri digitale. Fiecare placă de achiziție cu intrări analogice dispune de câte
4 canale, panourile fiind legate de la 1 la 7. Pentru a interconecta cele 3
plăcuțe am folosit un șasiu NI-CDAQ 9172.

Figură 38 Șasiu CDAQ 9172 cu module de achiziție[14]

Algoritmul se bazează pe verificarea tuturor posibilităților de a

combina panourile prin schimbarea stării releelor pentru a obține o valoare
cât mai aproape de referință și de a minimiza eroarea. Operația de calcul
este efectuată cu fiecare eșantion de timp. Din cauza restricțiilor tehnice
panourile nu pot produce mai multe de 6.5 V, însă pe lângă aplicația ce
folosește valori reale am creat și o simulare pentru a demonstra eficiența
algoritmului in condiții ideale.

29
Aplicația efectivă împreună cu interfața au fost scrise în LabView.

Figură 39 Interfață aplicație

Interfața grafică dispune de:

 Două grafice, unul pentru urmărirea referinței și unul pentru tensiunea
panourilor
 7 afișaje pentru starea panourilor
 Un buton pentru setarea referinței
 Două butoane, unul de START și unul de STOP
 Buton pentru activarea modulului de achiziție de date
 Buton pentru a trece de la modul simulare la modul real și invers

Figură 40 Interfață configurație panouri solare

Putem observa că starea panourilor este alternativă, unele leduri fiind stinse,
iar altele aprinse. Ledurile colorate în verde reprezintă panourile cuplate, iar
ledurile stinse sunt panourile decuplate. Odată cu modificarea valorii acestora, ele
își vor schimba starea așa cum voi demonstra în continuare. Algoritmul va încerca
să găsească combinația cea mai bună de panouri pentru a urmări tensiunea de
referință.

30
 Figură 41 Interfață control pentru tensiunea panourilor în mod simulare
În această imagine se observă butoanele pentru setarea valorilor
panourilor în modul simulare, acesta fiind un caz ideal panourile vor oferi
mereu un randament de 100%.

Figură 42 Buton control referință

Butonul de referință, de unde utilizatorul setează referința dorită, cu
restricția că aceasta nu poate să depășească valoarea de 6V, din cauza
limitărilor tehnologice.

Figură 43 Butoanele de STOP și Simulare

Butonul de Simulare este primul buton acționat înainte de inceperea rulării
programului deoarece el determină dacă algoritmul va lucra cu valori reale, in condiții ce
implică perturbații, zgomote și alți factori externi sau dacă lucrează în condiții ideale fară
condițiile menționate mai sus. Butonul de STOP va fi apăsat doar în momentul în care
dorim terminarea execuției programului.

31
 Figură 44 Butoanele de START și activate a modulului de achiziție
Butonul Running with CompactDAQ va fi mereu acționat înainte de
inceperea execuției, deoarece el conectează aplicația cu plăcile de achiziție și
permite testarea în condiții reale. Butonul de START va fi apăsat după ce au fost
acționate butoanele de Simulare și Running with CompactDAQ.
În continuare voi prezenta rezultatele simulării în condiții ideale:
Am luat 2 cazuri:
 Toate panourile au tensiunea de ieșire de 0.75 V, cu referința de 3 V
 Panourile au tensiune aleatorie, cu referință de 4V
În primul caz putem observa că în momentul setării tensiunii panourilor la
0.75V acestea se stabilizează imediat, din cauză ca nu există perturbații sau
factori externi care să le influențeze starea.

Figură 45 Grafic pentru tensiunile panourilor

32
 Figură 46 Grafic pentru tensiunea de ieșire și urmărire a referinței

În acest grafic putem observa cum algoritmul însumează noile

tensiuni, citește noua referință și decide cea mai bună combinație de panouri
pentru ca tensiunea să fie cât mai aproape de aceasta. Așa cum deja am
menționat tensiunea este stabilă pentru ca tratăm un caz ideal.
Configurația panourilor ăn acest caz:

Figură 47 Configurația panourilor în caz specific

Panourile 4,5,6,7 sunt active, iar panourile 1,2,3 sunt inactive.

Deși toate panourile au aceeași valoare, algoritmul a găsit prima

configurație care este apropiată de referință și a aplicat-o sistemului, cu
condiția ca aceasta să respecte soluția propusă.

Cazul al doilea în care tensiunile panourilor sunt alese aleatoriu și referința are
valoarea de 4V:

33
 Figură 48 Grafic pentru tensiunile panourilor
Graficul de evoluție a tensiunilor panourilor ne prezintă evoluția acestora,
de la valoarea din cazul anterior de 0.75 V la valorile aleatorii din cazul curent.

Figură 49 Interfață pentru monitorizarea tensiunilor pentru fiecare panou

34
 Figură 50 Grafic pentru tensiunea de ieșire și urmărirea referinței

În acest grafic se observă momentul în care referința este modificată

de la 3V în cazul anterior la 4V în cazul curent și reacția sistemului de a o
urmări. Observăm cât de stabil este sistemul în condițiile ideale.

Figură 51 Configurația panourilor pentru un caz specific

Avem și configurația panourilor solare pentru cazul curent, unde se

observă că în comparație cu configurația anterioară panourile 2,3 sunt
active, iar sistemul a reușit să găsească o configurație pentru ca tensiunea de
ieșire să fie cât mai apropiată de referință.

35
 Pentru a demonstra eficiența algoritmului voi varia referința, iar sistemul va
reacționa încercând să o urmărească prin comutarea panourilor.

Figură 52 Grafic tensiuni caz real

Analizând graficul tensiunilor, deducem că în cazul real există anumite
perturbții, zgomote sau factori externi ce nu permit ca tensiunea de ieșire a
panourilor să fie stabilă, astfel sistemul va comuta foarte repede în încercarea de a
menține tensiunea constantă.

Figură 53 Grafic tensiunea de ieșire și urmărirea referinței

36
 Observăm că tensiunea de referință este setată în jurul valorii de 2V, iar tensiunea de ieșire
a panourilor variază în jurul tensiunii de referință.

Figură 54 Panouri de monitorizare a tensiunii releelor

Cu ajutorul interfeței de monitorizare a tensiunii pe fiecare panou, putem verifica
dacă tensiunile din grafic corespund cu valorile reale.

Figură 55 Configurația panourilor în cazul real

Configurația panourilor în cazul real variază cu fiecare eșantion de timp, în
funcție de factorii externi, de perturbație și de zgomot. Alt caz:

Figură 56 Grafic tensiune de ieșire și urmărirea referinței

37
 Figură 57 Grafic pentru tensiunile panourilor
Am variat tensiunea de referință, în acest caz fiind de 3.1 V.

Figură 58 Configurația panourilor

Configurația panourilor variază cu fiecare eșantion de timp.

Figură 59 Configurația panourilor

La alt eșantion de timp se observăcă configurația a fost schimbată

deși referința a rămas aceeași. Acest lucru se întâmplă deoarece unul dintre
panouri poate fi umbrit sau un alt panou poate să primească o lumină mai
puternică, iar pentru atingerea tensiunii de referință nu mai avem nevoie de
panoul umbrit și sistemul acționează releul și scoate panoul din circuit.

38
Instalația efectivă:

Figură 60 Instalația proiectului

Schema electrică:

Figură 61 Schema electrică a proiectului

39
 În continuare voi prezenta codul din spatele interfeței și algoritmul de calcul
pentru panouri.

Figură 62 Bloc pentru butonul de START

Butonul de pornire a sistemului se află intr-o buclă while ce va fi executată
atât timp cât nu se schimbă starea butonului.

Figură 63 Bloc pentru achiziția datelor

Pentru citirea și controlul panourilor folosesc o structură de tip Flat

Sequence, unde subdiagramele se execută secvențial și se asigură faptul ca acestea
nu o să se suprapună. Pentru citirea valorilor de tensiune din panouri am folosit
modulele cu intrări analogice și am ales configurația diferențială.

40
 Figură 64 Bloc pentru algoritm, control și monitorizare
Codul în matlab, afișajele panourilor prin led-uri,graficele de
tensiune și de urmărire a referinței, timpul de eșantionare, controlul
tensiunii atât în modul simulare cât și în modul real au fost implementate
într-o buclă while, ce se execută atât timp cât nu se modifică starea
butonului de stop.
Pentru a reduce cantitatea de cod, am creat un vector în care am pus
cele 7 panouri cu tensiunile corespunzătoare.

Figură 65 Bloc pentru afișarea stării unui panou

Pentru starea panourilor am folosit un block Greater Than 0? ce îmi

activează ledul în cazul în care valoarea panoului este 1 sau îl dezactivează
în caz contrar. Pentru ca starea să poate fi controlată am folosit un Build
Array ce concatenează stările panourilor și le dă mai departe unei structuri
Case ce execută subdiagramele în ordinea în care acestea sunt puse.
Timpul de eșantionare este măsurat în milisecunde, cu ajutorul unui
Wait, căruia i se dă o valoare, iar după ce valoare de timp este atinsă se
execută încă un ciclu, prin comutarea panourilor pentru a obține valoarea de
referință sau prin menținerea stării sistemului daca valoarea panourilor este
aceeași sau apropiată de referință.

41
4. Concluzii și îmbunătățiri
Algoritmul implementat în software a fost testat atât pentru date simulate, fără
perturbații, cât și pentru date reale. În cazul datelor simulate, utilizatorul poate
modifica atât ieșirile panourilor pentru testarea algoritmului cât și setpointul. Din
graficul valorii setate și cel al valorii obținute în urma algoritmului se poate observa că
în funcție de valoarea de ieșire a panourilor, prin cuplarea și decuplarea releelor
algoritmul urmărește cu cea mai bună precizie valoarea de referință. Pentru datele
simulate, putem spune că ieșirea algoritmului urmărește valoarea de referință în limita
posibilităților, comutând releele pentru realizarea unui optim al ieșirii.
În cazul datelor reale perturbațiile sunt introduse atât de sistemul de
măsură(imprecizie, contacte imperfecte, interferențe datorate câmpului electromagnetic
ambiental care induce zgomot în sistem) cât și de comutații(prin propagări capacitive,
prin zgomotele electrice introduse de comutarea releelor, etc. Pentru valori relativ
stabile ale ieșirilor panourilor, algoritmul care se execută periodic selectează(și menține
releele comutate) panourile pentru a obține o ieșire cât mai apropiată de referință. În
cazul perturbațiilor algoritmul reacționează la fiecare iterație, astfel pentru orice
variație a ieșirilor panourilor determină variații ale selecției realizate folosind releele.
Această selecție continuă determină o uzură crescută a releelor, care sunt elemente
electromecanice cu o durată de viață limitată.
Ca și în cazul valorilor simulate, rezultatul este cât se poate de apropiat de valoarea
de referință în limita posibilităților date de ieșirile panourilor fotovoltaice.

Îmbunătățiri ulterioare:
Din punct de vedere hardware, o îmbunătățire posibilă este filtrarea intrărilor.
Astfel variațiile bruște ale intrărilor sunt filtrate și netezite. În cazul în care sunt variații
bruște ale ieșirilor panourilor, după care valoarea se stabilizează și este apropiată de
cea de dinaintea variației, nu mai are loc comutarea releelor, astfel prelungindu-se
durata acestora de exploatare.
O altă îmbunătățire este utilizarea unei benzi moarte a valorilor(dead band), similar
unui efect de histerezis, astfel încât, dacă valoarea ieșirii sistemului variază în anumite
limite, dar rămâne apropiată de cea de referință, releele nu sunt comutate. Deși ieșirea
sistemului nu va fi neapărat valoarea optimă, va fi totuși apropiată de referință. Din
punct de vedere software, algoritmul este metoda clasică ”generează și testeaza”.
Din punct de vedere computațional, este cea mai complexă metodă de rezolvare a
unei probleme. Pentru un număr foarte mare de panouri, și un sistem computațional cu
performanțe slabe, acest algoritm nu este fezabil, întrucât durata de calcul este destul
de mare. Îmbunătățirea poate fi realizată prin utilizarea unui algoritm tip greedy sau
programare dinamică, care au o complexitate temporală mai mică, dar rezultatul
obținut este apropiat de cel al algoritmului care este utilizat în acest moment.

42
5 Bibliografie

1. All About Circuits, Switch Types: Switches,

http://www.allaboutcircuits.com/textbook/digital/chpt-4/switch-types/, accesat la data de
20.06.2016

2. Ciprian Lupu – Sisteme Integrate de Conducere

3. Ciprian Lupu, Catalin Petrescu, Micrea Lupu, Alina Nita - Design Consideration on
Algorithms and Control Structures for Photovoltaic Grids 2015

4. Electrical Technology, Types of electrical switches,

http://www.electricaltechnology.org/2014/11/types-of-switches-electrical.html accesat la
data de 20.06.2016

5. Electronics Tutorials, Electrical Relay, http://www.electronics-tutorials.ws/io/io_5.html,

accesat la data de 22.06.2016

6. Elfnor, Arduino Bread Details, http://elfnor.com/Arduino%20Bread%20Details.html,

accesat la data de 27.06.2016

7. G.Ionescu, V.Sgarciu - Traductoare pentru aplicatii industriale, vol.1-1986, vol.2-1996,

Ed.Tehnica.

8. MathWorks, NI-DAQmx Support from Data Acquisition Toolbox,

http://www.mathworks.com/hardware-support/nidaqmx.html?
requestedDomain=www.mathworks.com, accesat la data de 29.06.2016

9. Mouser Electronics, Latching, Sequence and Impulse Relays – Application Data,

http://www.mouser.com/ds/2/357/105A_755-7090.pdf, accesat la data de 18.06.2016

10. National Instruments, Grounding Considerations for Improved Measurements,

http://www.ni.com/white-paper/3394/en/, accesat la data de 25.06.2016

11. National Instruments, Introduction to Data Acquisition,

http://www.ni.com/white-paper/3536/en/, accesat la data de 25.06.2016

12. National Instruments, Low-Cost, Bus-Powered Multifunction DAQ for USB

http://www.ni.com/datasheet/pdf/en/ds-218, accesat la data de 26.06.2016

13. National Instruments, NI 9215 Datasheet http://www.ni.com/pdf/manuals/373779a_02.pdf

14. National Instruments, NI-cDAQ 9172, http://www.ni.com/pdf/manuals/371747f.pdf,

accesat la data de 26.06.2016

15. National Instruments, Portable USB-Based High-Voltage Digital I/O,

http://www.ni.com/pdf/products/us/niusb94xx.pdf, accesat la data de 28.06.2016

16. Omega, Thermistor, http://www.omega.com/prodinfo/thermistor.html, accesat la data de

43
 27.06.2016

17. Preeti Jain - SMPS(Switchd Mode Power Supply)

http://www.engineersgarage.com/articles/smps-switched-mode-power-supply, accesat la
data de 23.06.2016

18. Seia, Photovoltaic(Solar Electric),

http://www.seia.org/policy/solar-technology/photovoltaic-solar-electric, accesat la data de
24.06.2016

19. Trancă Dumitru Cristian - TEMPERATURE MEASUREMENT Sensors, Transducers and

Actuators

44
6. Anexe
Codul aplicației pentru alegerea panourilor:
k=1.0;
v1 = voltages(1);
v2 = voltages(2);
v3 = voltages(3);
v4 = voltages(4);
v5 = voltages(5);
v6 = voltages(6);
v7 = voltages(7);
prag = v_sp;
v1 = v1*k;
v2 = v2*k;
v3 = v3*k;
v4 = v4*k;
v5 = v5*k;
v6 = v6*k
v7 = v7*k
for a1 = 0:1
for a2 = 0:1
for a3 = 0:1
for a4 = 0:1
for a5 = 0:1
for a6 = 0:1
for a7 = 0:1

opt = a1*v1+a2*v2+a3*v3+a4*v4+a5*v5+a6*v6+a7*v7
if(abs(v_sp-opt)<prag)
a1o = a1;
a2o = a2;
a3o = a3;
a4o = a4;
a5o = a5;
a6o = a6;
a7o = a7;
opt_out=opt;
prag = v_sp-opt;
end;
end;
end;
end;
end;
end;
end;
end;

45