Sunteți pe pagina 1din 51

Universitatea POLITEHNICA București

Facultatea Automatică şi Calculatoare


Departamentul Automatică şi Ingineria Sistemelor

LUCRARE DE LICENŢĂ

Automatizarea unei case inteligente folosind tehnologii


microprogramabile.

Coordonator Absolvent
Prof. Dr. Ing. Valentin Sgarciu Lăpăduș Rareș

2016
Cuprins
1. Introducere ..................................................................................................................................1
1.1 Motivație .......................................................................................................................2
1.2 Contribuție ....................................................................................................................2
2. State of the art .............................................................................................................................3
2.1 Android..........................................................................................................................3
2.2 Raspberry Pi...................................................................................................................6
2.3 Android Studio ..............................................................................................................8
2.4 Wi-Fi .............................................................................................................................9
2.5 Bluetooth .....................................................................................................................10
2.6 Un scurt istoric al automatizarii locuințelor.................................................................11
3. Soluții de automatizare a locuințelor.........................................................................................18
3.1 Insteon..........................................................................................................................18
3.2 X10...............................................................................................................................20
3.3 Z-wave.........................................................................................................................21
3.4 Android@Home...........................................................................................................22
3.5 ZigBee..........................................................................................................................23
3.6 DomoticHome..............................................................................................................25
3.7 Analiză.........................................................................................................................26
3.7.1 Fiabilitate......................................................................................................27
3.7.2 Simplitatea instalării.....................................................................................27
3.7.3 Comunicarea.................................................................................................28
3.7.4 Scalabilitatea.................................................................................................29
3.7.5 Costul............................................................................................................39
4. Implementarea sistemului de automatizare................................................................................30
4.1 Scenariul......................................................................................................................30
4.2 Implementarea.............................................................................................................31
4.2.1 Componente Hardware.................................................................................32
4.2.1.1 Raspberry Pi 2 Model B.................................................................32
4.2.1.2 Relay Module Board......................................................................33
4.2.1.3 Senzor de umiditate și temperatură DHT 22..................................34
4.2.2 Componente software...................................................................................35
4.2.2.1 Raspbian........................................................................................35
4.2.2.2 Aplicația Android..........................................................................36
4.2.2.3 Configurare server și secvente de cod...........................................37
4.3 Simularea și funcționarea aplicației.............................................................................42
4.5 Concluzii.....................................................................................................................45
5. Bibliografie................................................................................................................................46
1.Introducere

O “casă inteligentă” este, de obicei, un mediu domestic care a fost parţial automatizat.
Automatizarea unei locuinţe constă în controlul centralizat al luminilor, încălzirii, aerului
condiţionat, ventilaţiei şi altele. Automatizarea are ca scop minimizarea efortului, mărirea
confortului şi eficientizarea consumului de energie şi securitate. În general casele inteligente sunt
prevăzute cu panouri de control independete pentru a controla aparatele din casă. Scopul
principal al unei case inteligente este de a centraliza controlul tuturor dispozitivelor într-o
singură unitate de comandă, care poate fi programată să facă sarcini specifice. Ţelul unei case
inteligente nu este numai pentru comoditate, dar şi pentru reducerea consumui de resurse (curent,
gaze etc.). Datorită preţurilor actuale ale energiei, conservarea resurselor a devenit o
problematică foarte importantă. În cazul în care o perosană are posibilitatea de a controla casă de
la distanţă, ea poate reduce consumul de energie, şi că urmare, reducerea cheltuielilor. Mai mult
decât atât, protejarea mediului înconjurător va deveni o parte foarte importantă din viaţă noastră.
Iluminarea, aerul condiţionat, încălzirea şi ventilaţia dintr-o casă sunt folosite inutil în cazul în
care casă este goală. Unele sisteme de case inteligente opresc toate sistemele de încălzire şi
iluminare până când este nevoie de ele. Mai mult decât atât există mai multe tehnologii diferite
pentru punerea în aplicare a unor astfe de case inteligente. Unele standarde folosesc protocoale
de comunicare complexe şi un nou sistem electric, altele se bazează pe sisteme încorporate în
circuitul electric al casei. O parte din ele se bazează pe frecvenţă radio (RF), şi altele devin
hibrizi prin îmbinarea mai multor metode. Toate sarcinile de control se realizează printr-un
microcontroller (ex. Raspberry Pi, Arduino etc.), care permit comunicarea şi la primirea
comenzilor controlează diferite sisteme din casă. În cele din urmă, comenzile ce controlează
aparatele din casă.

1
1.1 Motivație

Din cauza numărului mare de tehnologii inteligente disponibile pe piaţă, este destul de
dificila alegerea sistemului cel mai adecvat, care să satisfacă cerinţele pentru un anumit scenariu.
Din păcate, comparaţii adecvate între aceste tehnologii nu sunt făcute corespunzător pentru a se
putea lua o decizie în legătură cu cel mai bun. Cu toate acestea, există câteva articole din reviste
şi review-uri de la furnizori dar acestea sunt deseori subiective. În această lucrare am încercat să
evidenţiem punctele slabe şi bune ale celor mai populare sisteme de pe piaţă pentru automatizare
a locuinţelor. Mai departe, studiul prezintă punerea în aplicarea a unei case inteligente folosind
platformele Raspberry PI şi Android cu comunicaţie fără fir (bluetooth şi Wi-FI).

1.2 Contribuție

Pentru a rezolva această problema, lucrarea analizează și compara șase tehnologii pentru
case inteligente. Acestea sunt: Insteon, Zigbee, X10, Android@Home, Z-Wave și
DomoticHome. Toate aceste tehnologii sunt comparabile luand în considerare fiabilitatea,
instalarea, mencanismul de comunicare, scalabilitate și costuri. În plus această lucrare include
proiectarea și implementarea unui sistem wireless pentru controlul unei case inteligente. Am
decis să creez sistemul cu ajutorul tehnologiilor RaspberryPi și Android. Implementarea constă
intr-o placuță Raspberry Pi legata la internet printr portul Ethernet și controlata de aplicația
Android.

2
2. State of the Art

Acest capitol prezintă sistemul de operare Android, și “SBC”-ul (Single-Board


Computer) Raspberry Pi. Mai mult, în acest capitol vom prezența protocoale de comunicare
precum ar fi Bluetooth și Wi-Fi. Toate tehnologiile prezentate în acest capitol sunt folosite în
continuare pentru punerea în aplicare a sistemului de automatizare inteligent. În cele din urmă se
va prezenta un studiu despre tehnologiile folosite în acest domeniu de la cele mai vechi până la
cele mai recente.

2.1 Android

Fig 2.1 – Logo Android

Android este un sistem de operare dezvoltat de Google, nucleul lui este bazat pe Linux și
este făcut în special pentru terminale mobile cu tehnologie touchscreen. Este cel mai bine vândut
sistem de operare pe telefoane și tablete din anul 2013. Interfața sistemului de operare se bazează
în mod direct pe mișcare, folosind gesturi de atingere al ecranului. Google a continuat
dezvoltarea sistemului de operare pentru masini, televizoare și ceasuri fiecare din ele având o

3
interfață specială dar asemănătoare. Variante diferite ale sistemului de operare sunt folosite
pentru laptopuri, console de jocuri, camere foto și mute alte electronice.

Android a fost inițial făcut de Android Inc. urmând apoi achiziționarea de către Google
în anul 2005.

În următoare figură este prezentată interfața sistemului Android.

Fig 2.2- Interfața Android

Principala platformă hardware pentru Android este ARM, cu arhitectură MIPS pe 32


biți dar începând de la Android 5.0 găsim și variante pe 64 biți. Cerințele de memorie RAM
minime pentru a putea rula Android 5.1 sunt cuprinse între 512mb pentru variantele cu densitate
normală de pixeli și până la 1.8 GB pentru variantele cu densitate mare.

4
Terminalele Android cuprind o varietate largă de componente cum ar fi camere foto,
GPS, senzori de mișcare, accelerometre, giroscop, barometre, senzori de presiune și multe altele.
Android este dezvoltat de Google până când versiunea este gata de publicare, moment
în care codul sursă este făcut public și preluat de alte compani pentru adaptare la propriul lor
hardware.
Nucleul Android este bazat pe Linux LTS (Long Term Support). Din Aprilie 2014
terminalele Android folosesc versiunile 3.4, 3.10 sau 3.18 ale nucleului Linux. Versiunea care
este folosită depinde de terminalul Android și de platforma hardware a acestuia.

Fig 2.3 – Arhitectura Android

Peste kernelul Linux sunt puse middleware, librari și API-uri scris în limbajul de
programare C, programe care rulează pe framework și care conțin biblioteci compatibile Java.
Dezvolatarea nucleului este independentă de Android.

Până în versiunea 5.0, Android folosea Dalvik că și masină virtuală pentru procesare a
Dalvik “dex-code” care este tradus din cod java. În versiunea 4.4 a fost introdus ART (Android
Runtime) ca și un nou mediu de rulare care folosește compilare “ahead-of-time” pentru a

5
compila codul aplicației în cod masină. Acest lucru este facut atunci când aplicația este instalată.
Aceasta era opțional, devenind singurul în Android 5.0 .

Librăria C stardard a Androidului, Bionic, a fost dezvoltată de Google special pentru


Android fiind o derivare a librăriei C “BSD”. Bionic a fost făcut cu caracteristici specifice
nucleului Linux. Cel mai mare beneficiu al folosirii Bionic în loc de GNU C sau uClibc este
optimizarea pentru procesoare cu frecvențe joase

2.2 Raspberry Pi

Fig 2.4 – Logo Raspberry Pi

Raspberry Pi este o serie de SBC (single-board computers) facute în Regatul Unit de


către Raspberry Pi Foundation cu scopul de a promova predarea programarii în scoli și tari în
curs de dezvoltare. Primele 2 modele Paspberry Pi și Raspberry Pi 2 sunt facute în diferite
configuratii prin acorduri de fabricare cu Newark element14, RS Components și Egoman.
Hardware-ul este la fel la toti producatorii iar firmware-ul este closed-source.
Au fost produse cateva generatii de Raspberry Pi, începând din februarie 2012 cu aparitia
primului model Pi 1 cu doua variante A și B, cel din urma având specificatii mai bune. A+ și B+
au fost produse un an mai tarziu. Raspberry Pi 2 model B a aparut în februarie 2015 și Raspberry
Pi 3 model B în februarie 2016. Pretul unei placute este de 20$-35$. O varianta mai ieftina și mai
limitată cu numele de Pi Zero a fost produsă în noiembrie 2015 cu pretul de 5$.

6
Toate modelele sunt dotate cu un sistem Broadcom care include procesor compatibil
ARM și o unitate de procesare grafica (VideoCore IV). Viteza procesorului variaza intre
700MHz și 1.2GHz și gama de memorie de la 256MB și 1GB RAM. Sistemul de operare și
programele sunt stocate pe carduri SDHC și MicroSDHC. Majoritatea au intre 1 și 4 porturi
USB, iesire HDMI, video compozit și jack de 3.5 mm pentru iesire audio. Numarul de iesiri este
marit de pini GPIO care suporta protocoale precum I2C. Unele modele au port Ethernet 8P8C și
Pi 3 este dotat cu WiFi 802.11n și Bluetooth.
Fundatia furnizeaza sisteme Debian și Arch Linux ARM pentru descarcare, și
promoveaza limbajul Phyton ca și principalul limbaj de porgramare, are suport pentru C, C++,
Java, Perl, Ruby și multe altele.
In februarie 2016 compania a anunțat ca au vandut peste 8 milioane de mini calculatoare,
ceea ce face din RaspBerry Pi cel mai bine vandut calculator din UK.
Hardware-ul din Raspberry Pi a evoluat pe parcursul a mai multor variante la care difera
capacitatea memoriei și suportul pentru alte dispozitive.

Fig 2.5 – Diagrama block

Această dragrama (Fig 2.5) ilustreaza modelele A, B, A+ și B+. Modelele A, A+ și Zero


nu au Ethernet și nici componetele USB hub. Raspberry A și A+ au portul USB legat direct de
SoC. La B+ și următoarele variante cipul USB/Ethernet contine un hub USB cu 5 puncte din care
doar 4 sunt accesibile, în timp ce modelul B are doar doua.

7
Fig 2.2.3 – Diagrama block Raspberry Pi 2 Model B

2.3 Android Studio

Fig 2.6 – Logo Android Studio

Android Studio este IDE-ul (Integrated development enviorament) pentru Android. A


fost lansat pe data de 16 mai 2013 la conferinta Google I/O. Programul este disponibil gratuit sub
licenta Apace 2.0.
IDE-ul a fost intr-o versiune preview 0.1 începând cu mai 2013 iar apoi în beta începând
cu versiunea 0.8 care a fost lansata în iunie 2014. Prima varianta stabila 1.0 a fost lansata în
decembrie 2014. Este bazat pe IntelliJ IDEA produs de JetBrains și este facut special pentru
dezvoltarea în Android. Android Studio este disponibil pentru multe sisteme de operare cum ar fi

8
Windows, Mac OS X și Linux. Aceasta a inlocuit Eclipse Android Development Tool ca și
principalul IDE pentru dezvoltarea de aplicatii Android.
Noi caracterisitici sunt aduse acestui IDE cu fiecare lansare. O parte din acestea sunt în versiunea
stabila curenta:
-Suport pentru platofrma Google Cloud și integrarea cu Google Cloud Messaging și App
Engine.
-Refactorizare și solutie rapida specifica Androidului.
-Suport pentru dezvoltare de aplicatii pentru Android Wear.
-etc.
Cerintele de sistem pentru versiunea 2.x sunt 2GB Ram, spatiu pe disc: 500 MB pentru
Android Stuido și 1.5 GB pentru Android SDK, emulator și caches.

2.4 Wi-Fi

Fig 2.7 – Logo Wi-Fi

Wireless fidelity sau Wi-Fi este bazat pe standardele IEEE 802.11a/b/g/n (10) pentru
retele locale fara fir. Wi-Fi permite conectarea fara fir la internet cu viteze mari. Arhitecura este
constituita din mai multe componente care interactioneaza unul cu celalalt pentru a furniza o

9
rețea locala fara fir precum stratul fizic și un strat de legatura de date. Sunt definite proceduri
MAC pentru a accesa stratul fizic. Intr-o rețea Wi-Fi fiecare celula este un set de servicii (basic
service set - BSS). BSS este alcatuit dintr-un set de statii Wi-Fi la care clientii se conecteaza.

2.5 Bluetooth

Fig 2.8– Logo Bluetooth

Tehnologia Bluetooth este bazată pe un sistem radio fara fir, care este proiectat pentru a
elimina nevoie de cabluri pentru dispozitive apropiate cum ar fi mausi și imprimante. O rețea
care contine asemenea dispozitive este numita o rețea fara fir personala. Topologiile definite în
tehnologia Bluetooth sunt numite Piconet și Scatternet. Un Piconet este un WPAN care
constituie doua sau mai multe dispozitive. Aceste dispozitive functioneaza în modul master-
slave. În care dispozitivele de tip slave comunica doar cu cel de tip master iar cel de tip master cu
toate cele de tip slave. Scatternet este constituit din doua sau mai multe Piconets. Un dispozitiv
Bluetooth poate sa faca parte din doua Piconet în aceelasi timp, așa încât informațiile se pot
trimite și în afara rețelei. Un dispozitiv poate sa fie master intr-un singur Piconet, dar un slave în
mai multi.

10
2.6 Un scurt istoric al automatizării locuințelor

Cu toate ca casele inteligente sunt disponibile publicului larg de peste 35 de ani,


conceptul de case automatizate a inceput sa fie dezovoltat mai mult în secolul 20 și 21. Figura
2.9 prezintă dezovlotarea intr-un mod sumar.
In 1975 o companie cu numele Pico Electronics a dezovoltat și pantentat tehnologia X10.
Compania a incercat dezvoltarea unui sistem de noua ori, dar fara succes, reusind a zecea oara sa
il creeze de aici și numele de X10. Ideea din spatele acestei tehnologi consta în trnsmiterea unui
semnal de 120 kHz pe linia de alimentare. Fiecare semnal era petru o casă și era codat cu un unit
code. Cu toate ca aceste tehnologi s-au dezvoltat pe parcursul a 50 de ani nici una nu a fost
implementata intr-o asemenea maniera. Dupa patentarea tehnologiei au mai durat doar cativa ani
până au introdus primul lor produs pe piață, astfel încât în 1978 au lansat protocolul X10.
Datorita faptului ca datele erau transmise pe cablurile de alimentare deja existente și nu
era nevoie de alte cabluri a facut din acest sistem unul destul de accesibil. Această tehnologie
este analizata în detalui în capitolul 3.
Anii 80 au constituit rampa de lansare a automatizarii locuințelor. În 1983 Murata,
Namekawa și Hambe au propus o standardizare a planului de automatizare a locuințelor deoarece
nu exista o compatibilitate intre diferitii producatori de case inteligente din Japonia. În anul 1984
dupa aproape doi ani de munca sapte producatori au ajuns la o intelegere în legatura cu

11
standardizarea sistemelor. Acestia au propus un sistem (HBS) care este facut din 3 benzi: banda
de baza pentru a controla semnale, sub banda pentru transmitere rapida de date și banda FM/TV
pentru informații vizuale.
In comparație cu protocolul X10 protocolul HBS folosea un cablu coaxial care, din cele
spuse de grupul HBS avea un pret de instalare mult mai mic. În acest caz, daca o casă are deja
instalat un calbu coaxial este posibil sa fie instalat un sistem HBS cu putine modificari. Planul
acestora era sa instaleze interfața LSIs pentru HBS în produse și sa fie scaose la vanzare
urmatoarea decada.
In urmatorul tabel este prezentata contribuția companiilor și oamenilor pe parcursul
anilor.

1975 -Pico Electronics (1) -Invention and patenting X10 power line carrier technology
1978 -Pico Electronics (1) -First x10 products introduced to the public.
1983 -Masashi Murata et. al. (2) -Japanese proposal of a standardized protocol called HBS
1983 -Christos Douligeris et.al. (3) -American proposal of a standardized protocol called CEBUS
1984 -David MacFadyen (4) -Introduction of the Smart house concept
1985 -Masahiro Inoue et al. (5) -First system developed based on HBS
1986 -Ryuji Hamabe et al. (6)- Japanese renewed the proposal for HBS
1988 -Christos Douligeris et al. (3) -Publication of CEBus working draft standard
1989 -IEC and ISO (7) -Organization of a joint committee called HES
1992 -Christos Douligeris et al. (7) -Completion and release of CEBus
1993 -Smart House Inc. (8) -Marketing of the Smart house
1996 -Peter M. Corcoran et al. (9) -Demonstrated CEBus access via WWW
2000 -Renato J. C. Nunes et al. -Proposed an internet application for smart home controlling
2002 -N. Sriskanthan et al. (10) -Proposal for a Bluetooth based home automation system
2002 -Europeans (11) -Decision to make one standard protocol
2004 -A. Alheraish (12) -Proposal of a system based on M2M through GSM
2005 -A. R. Al-Ali et al. (13) -Proposal of a Java-Based HAS
2005 -SmartLabs (14) -Release of Insteon
2005 -ZigBee Alliance (15) -Release of ZigBee
2005 -ZenSys (16) -Release of Z-Wave

12
2006 -Arduino -Development of Arduino
2009 -Mattia Lipreri (17) -Introduction of DomoticHome
2011 -Google (18) -Introduction of Android@home
Fig 2.9 - Contributii

Ca și rezultat al muncii lui Murata, Namekawa și Hambe din 1984 un sistem de casă
automatizata bazată pe HBS a fost dezvoltata în 1985 de către Inoue, Uemura, Minagawa, Esaki
și Honda. Acest sistem era alcatuit din 4 subsisteme.

1.Subsistemul monitorizarii camerei


- Sistem pentru controlarea functionalitatii locuinței și a securitatii.
2. Subsistemul telefonic
-Telefonia și alarma

3. Subsistemul de telecontrol
-Controlarea aparatelor și senzorilor pentru securitate printr-un telefon care nu se
afla în incinta locuinței.
4.Subsistemul controlului video din casă
-Pentru primirea de semnal video.

Dupa 3 ani de experimente reusite și doua modele de case construite, Murata a revizuit și
actualizat propunerea facuta în 1983. Noua propunere pentru HBS avea doua benzi pentru
transmiterea informaților în casă fata de trei cat avea cea de acum trei ani. Banda de baza a ramas
la fel dar în loc sa foloseasca o sub-banda și o banda FM/TV, le-a unit intr-o banda larga (broad
band).
In aceelasi timp producatorii din Statele Unite ale Americii au realizat problema
standardizarii. Foarte multe noi produse au fost scoase pe piață pentru publicul larg dar nici unul
dintre acestea nu avea un mod de a fi integrat intr-o rețea. Singurul mod prin care un utilizator ar
fi putut sa integreze toate acestea aparate era sa le achizitioneze de la un singur producator. În
1983 Electronic Industries Association a organizat o intalnire pentru a dezvolta un standard care
sa rezolve problema.

13
David MacFadyen a fost fondatorul și director executiv al consortiului Upper Marlboro,
Md. În anul 1984 a prezentat un concept de casă inteligenta, în timp ce majoirtatea companiilor
de pe piață ofereau sisteme de automatizare a locuinței pe care oamenii sa le poata instala în casă
lor, David MacFadyen a propus o noua abordare. Consortiul a inceput sa produca case cu sisteme
de automatizare preinstalate, planuisera ca până în 1987 sa aibe 5000 de case gata de vanzare.
Casele erau programate astfel încât toate aparatele vor interactiona intre ele printr-o rețea de
calculatoare.
Intre timp, la inceputul anilor 80, Electronic Industries Association (EIA) a lucarat la
Consumer Electronic Bus (CEBus). Dupa cinci ani de cercetari și dezvoltare au publicat
proiectul de standard de lucru. Din spusele EIA, CEBus a fost conceput pentru a permite
fabricantilor sa produca dispozitive electronice care pot interactiona prin diferite canale media cu
alte produse de la alti producatori. O caracteristica a CEBus a era aceea de a lasa utilizatorul sa
puna nume dispozitivelor, ceea ce a scos nevoia de a retine un cod numeric pentru fiecare
dispozitiv.

CEBus avea un model de rețea pe 4 straturi:

1.Stratul Aplicației
-Dispozitivul solicita generarea unui Application Layer Protocol Data Unit (APDU), iar
aceasta este transmis la stratul de rețea.

2.Stratul de rețea
-Primeste APDU și il face intr-un NPDU (Network Layer Protocol Data Unit). Apoi este
transmis la LLC (Logical Link Control) care face parte din stratul Data Link.

3.Stratul Data Link


-Substratul Logical Link Control apleleaza un antet cu informațile necesare lui NPDU
pentru a face LPDU și invoca serviciul MAC (Medium Access Control)
-In MAC, LPDU este facut în MDPU și apoi trimis la stratul fizic.

14
4.Stratul fizic
-Este folosit pentru a primi semnal video.

Dupa introducerea standardului CEBus, EIA a continuat cercetarile.


Planul companiei Smart House care voia sa construiasca 5000 de case până în 1987 a dat
gresi din cauza mai multor probleme. Unul dintre ele a fost cablul pe care compania a vrut sa il
creeze care sa contina cablul de televiziune, telefonie, curent și comunicatie, aceasta a devenit
prea gros sa mai poata fi trecut prin pereti. La sfarsitul anului 1987 fondatorul David MacFayden
a plecat din companie din cauza problemelor aparute.

Spre sfarsitul anilor 80 erau patru mari jucatori în standardele automatizarii locuințelor:
HBS, Smart House, Esprit Home System și CEBus. La fel ca și europenii, japonezii voiau sa faca
standardul lor standardul intregii lumi. În 1988 s-a creat un comitet ce poarta numele Home
Electronic Systems (HES). Aceasta era facut din International Electrotechnical Commission
(IEC) și International Organization of Standardization (ISO). La sfarsitul anului 1989 a cerut
HES sa ia în considerare sistemul lor de automatizare. În 1992 erau deja sapte sisteme de control
în HES.

1.BatiBUS (Franta)
2.CEBus (SUA)
3.D2B (Olanda)
4.EIB (Germania)
5.ESPRIT Home Systems (Piață comuna)
6.HBS (Japonia)
7.CEBus (SUA)

In 1992 standardul CEBus IS-60 a fost terminat și lansat . Anul 1993 a fost un an critic
pentru SMART HOUSE, ei au lansat primul lor produs pe piață, mai mult a fost facuta prima
casă inteligenta în Naperbille.

15
Intre timp World-Wide Web era dezvoltat de către savanti în laboratorul de la CERN în
anul 1990. În anul 1996 Peter M. Corcoran, Joe Desbonnet și Karl Lusted au prospu un mod de a
controla rețeaua CEBus prin protocol HTTP. Ei au pus în aplicare un sistem de diagnostic defect.
Hardware-ul, o parte a implementarii, a constata intr-o rețea CEBus, un nod activ CEBus și un
server PC. Software-ul a inclus un protocol CEBus modificat, modificare de server web și
interfete Java. Dupa cum spun Peter M. Corcoran, Joe Desbonnet și Karl Lusted sistemul poate fi
considerat: ”The ”active” CEBus-node contains a dedicated microcontroller with modified
protocol software to facilitate test and monitoring activities. The Medium Access Control (MAC)
sublayer of the Datalink layer has been reprogrammed to allow the system to receive and record
all network packets. These captured packets are passed to the Application layer along with
channel timings în ”unit system times” (USTs). The HTTP server software runs on a standard
PC which is also interfaced with the CEBus network by means of an ”active” CEBus node, as
described above. A ”daemon” program monitors CEBus activity. A range of services are
available from this ”daemon”. Basic services including the logging of network traffic to a
server-end database and transmitting selected network traffic to a remote WWW client. The
software can also accept sequences of network packets from a remote WWW client for
transmission on the CEBus network via the ”active” node.” (9).

Până în 1997 erau opt standarde nationale de automatizare a locuințelor și unul international,
acestea sunt:
1. X-10(U.S)
2. CEBus(U.S)
3. LonTalk(U.S)
4. SMART HOUSE(U.S)
5. BatiBUS(Europe)
6. EIB(Europe)
7. European Home systems(Europe)
8. HBS(Japan)
9. HES(international)

16
Producătorii aveau un numar mare de standarde din care puteau alege, acest lucru
incetindind dezvoltarea de produse pentru automatizarea locuințelor. În anul 2002 Statele Unite
ale Americii aveau 8 standarde, 12 protocoale deschise și 10 protocoale patentate. Această
diversitate a complicat producatorii. Europenii au realizat cat de mult este incetinită dezvoltarea
de către diferitele protocoale, astfel încât au decis sa combine cele 3 protocoale intr-unul singur
numit Konnex.

Cu toate ca în Statele Unite ale Americii erau prea multe protocoale și tehnologii pe piață,
asta nu a oprit pe nimeni, astfel încât au mai aparut noi sisteme în anii 2000. O astfel de solutie a
fost propusa de Sriskanthan, Tan și Karade. Era un sistem de automatizare a locuinței care se
baza pe bluetooth. Ei au ales această tehnologie pentru ca în opinia lor era ce aveau nevoie, spre
exemplu mergea pe o frecventa gratuita și nelicentiata de 2.4 GHz și putea controla dispozitive
până la o distanta de 10m. Sistemul era constituit dintr-un controller care era implementat intr-un
calculator și un microcontroller care putea comunica cu calculatorul prin bluetooth.

In urmatorii ani au mai aparut diferite soluti de automatizare a locuinței. Spre exemplu:

1. 2004 A.Alheraish a propus solutia M2M (machine to machine, man to machine or mobile
to machine) bazată pe o rețea de comunicatie GSM

2. 2005 A.R Al-Ali și M. Al-Rousan au prezentat un sistem de automatizare bazat pe


Java.(24)

In anul 2005 a avut loc o expansiune a sistemelor automatizate pentru case. Cele mai
multe prezentate în acel an sunt raspandite și în ziua de azi. Pentru inceput, un sistem de
automatizare numit Insteon a fost dezvoltat de compania SmartLabs. Principala caracteristica a
lui Insteon a fost ca folosește topologi constituite din RF și PLC. Pe scurt se putea folosi doar un
RF, doar un PLC sau ambele în același timp.
O tehnologie bazată pe rețea wireless numita ZigBee introdusa de ZigBee Alliance, a fost
concepută pentru fluxuri mici de informații și control din apropiere. Partea buna a acestui sistem
este ca se poate scala foarte ușor fara a avea nevoie de transmitatoare puternice. În ultimul rand a

17
aparut Z-Wave, un protocol wireless facut de ZenSys. Producatorul sustine: ”The Z-Wave
protocol is a low bandwidth half duplex protocol designed for reliable wireless communication
în a low cost control network. The protocols main purpose is to communicate short control
messages în a reliable manner from a control unit to one or more nodes în the network” (16).

Pe parcurusul anilor tehnologiile au devenit din ce în ce mai accesibile. În anul 2006 un


grup de studenți italieni au creat Arduino. Motivul pentru care l-au facut a fost acela de a avea un
dispozitiv cat mai ieftin care poate fi ușor scalabil. Arduino nu a fost creat special pentru
automatizarea locuințelor dar foarte multi oameni au gasit o metoda de a-l integra în sistemele
lor. În anul 2011 Google a anunțat dezvoltarea propriului sistem de automatizare a locuinței
numit Android@Home. Aceasta este asemănătorca mod de functonare cu Z-Wave.

Automatizarea locuințelor a devenit din ce în ce mai populara în ultimii ani. Ca și rezultat


al îndelungelor cercetări în acest domeniu, sunt aproxiamtiv 15000 de articole publicate din 2001
până în prezent din care aproximativ 5000 publicate în ultimi 2 ani.

3. Solutii de automatizare a locuințelor.


Acest capitol descrie solutile curente de case inteligente, prezintă diferentele dintre sisteme
luand în considerarea scalabilitatea, costul, fiabilitatea, comuicarea și dificultatea instalarii.
3.1 Insteon

18
Este o tehnologie de automatizare a locuinței dezvoltata de cei de la SmartLabs. Una din
caracterisicile distinctive ale lui Insteon este aceea ca folosește frecvente radio (RF), și pe linile
de curent deja existente un PLC. Insteon este unul dintre putinele sisteme de automatizare a
locuinței care merge intr-o rețea de tip dual-mesh. Sistemul cu frecvente radio folosește frecventa
de 904 Mhz.

Toate dispozitivele Insteon se pot comporta ca și transmitatoare, relee și receptoare. Daca


dispozitivele care incearca sa comunice intre ele nu sunt în raza isi transmit mesaje folosind o
strategie multi-hop. Toate mesajele sunt primite de dispozitivele Insteon din rețea. Daca un
mesaj nu este destinat acelui dispozitiv, trimite mesajul mai departe. Numarul maxim de
“sarituri” pentru un mesaj este 3, pentru a nu incarca rețeaua. Fiecare mesaj este facut din doua
campuri cu cate 2 biti. Primul camp contine numarul de sarituri facute iar celalalt numarul de
sarituri ramase. Daca un dispozitiv primeste un mesaj care nu mai are sarituri nu il trimite mai
departe. Raza semnalului este de aproximativ 45m distanta care este redusa semnificativ de
pereti sau alte obiecte. Dispozitivele Insteon folosesc o comicare cu 2 cai, asta face ca atunci
cand un mesaj este primit de unul dintre dispozitive aceasta trimite un mesaj de confirmare. Daca
dispozitivul ce trimite mesajul de la inceput nu primeste un raspuns retrimite mesajul până la o
limita de 5.

Dispozitivele Insteon sun ușor de instalat, se conecteaza automat la rețea imediat ce sunt
alimentate. O rețea poate sa fie formata din 1024 de dispozitive dar este posibila legarea intre
retele. Dispozitivele au fost concepute astfel încât sa poata transmite mesaje X10 pe rețea, deci
sunt compatibile dispozitivele X10.

Pretul unui kit este de 72 euro și module de la 14 euro.

19
3.2 X10

X10 a fost dezvoltat la sfarsitul anilor 70 de către o companie numita PICO electronics. A
fost facut sa foloseasca rețeaua de electricitate deja existenta în casă și mai apoi în 1990 sa
utilizeze și RF. Rețeaua X10 este alcatuita din diferite dispozitive:

 Transmitori - Dispozitive de control care transmit mesajul original


 Receptori - Dispozitive ce primesc mesajul și il executa.
 Transceiver - Dispozitiv ce primeste mesajul RD și în retransmite în rețeaua electrica

Mesajul este facut din 4 biti. Daca pe rețea nu este un semnal de 120 kHz se transmite 0
iar daca pe rețea este un semnal de o milisecunda de 120 kHz se transmite 1. X10 nu are un
sistem de gasire a erorilor pentru ca nu toate dispozitivele X10 pot comunica pe 2 cai.

Dispozitivul original facut de X10 are o singura cale de comunicare, daca receptorul nu
primeste mesajul original, transmitorul nu poate sa stie ca mesajul nu a ajuns. În anul 1997
dispozitive mai avansate dar și mai scumpe au fost facute cu 2 cai de comunicare. Această
tehnologie are incoroporat un sistem anti erori care, în loc sa trimite un mesaj o singura data il

20
trimite de doua ori pentru a dubla sansele de succes. Banda RF pe care dispozitivele X10
opereaza are o frecventa de 310MHz sai 433MHz și în functie de mediul inconjurator o raza de
30m. Transmiterea datelor se face destul de greu deoarece rata de transmisie a datelor este de 20
bit/sec. Numarul maxim de dispozitive este de 256.

Pretul pentru un kit este de 44 euro și al unui singur modul de 4 euro.

3.3 Z-Wave

Tehnologia Z-Wave a fost dezvoltata de o companie numite Zensys. Z-Wave este


alcatuita din 4 straturi și un modul de RF care este controlat de stratul MAC.

1.Stratul aplicație - Controleaza decodarea și executia comenzilor intr-o rețea Z-Wave.


2.Stratul Routing - Controleaza traseul pachetelor din rețeaua Z-Wave.
3.Stratul de transfer - Controleaza transferul datelor intre dispozitive - include
retransmiterea și verificarea
4.Stratul MAC - Controleaza utilizarea mediului de frecvente radio.

Dispozitivele Z-Wave folosesc comunicatie de tipul RF, pe frecventele de 868MHz,


908MHz și 2400MHz. Raza semnalului RF este intre 30-100m și are o rata de transfer de 20
kbit/s. Compania a creat doua dispozitive pentru Z-Wave acestea sunt dispozitivele de control și
cele nod. Dispozitivele de control trimit comenzi nodurilor care mai apoi le trimit mai departe

21
altor noduri, dispozitivele de tip nod nu pot trimite singure comenzi altor noduri decat în cazul în
care sunt puse sa faca asta de către dispozitivul de control. Daca un nod primeste o comanda și o
executa, trebuie sa trimita un mesaj de succes dispozitivului de control. Numarul maxim de
dispozitive suportate este 232.
Pretul unui kit este de 56 euro și pretul unui singur modul este de 16 euro.

3.4 Android@Home

Proiectul Android@Home a fost anunțat de către Google în mai 2011. Acestia au


anunțata ca sistemul va functiona cu o rețea de tip mesh în banda de frecventa de 900MHz.
Google a ales această banda pentru ca sansele ca ea sa fie aglomerata de Wi-Fi sunt foarte mici.
În urma conferintei dezvoltatorilor Google I/O se presupune ca protocolul folosit este bazat pe
SNAP de la Synapse Wireless. (32)

Initial Google a anunțat dezvoltarea în parteneriat cu Lighting Science a unui bec


Android. Din spusele lui Ted Russ, CBDO (chief business development officer) al companiei

22
Lightning Science, aceste becuri folosesc standardul 6LoWPAN. În consecinta, Android@Home
este posibil sa se bazeze pe tehnologia 6LoWPAN. Geoff Mulligan spune: ”6LoWPAN is a
protocol definition to enable IPv6 packets to be carried on top of low power wireless networks,
specifically IEEE 802.15.4. The concept was born from the idea that the Internet Protocol could
and should be applied to even the smallest of devices (19).” Tehnologia 6LoWPAN lucreaza în
banda de frecventa de 915MHz și are o raza de actiune cuprinsa intre 10-100m. O caracteristica
distincta a tehnologiei 6LoWPAN este numarul de sarituri pe care il poate face un mesaj, aceasta
fiind de 255 lucru ce face aproape imposibil neprimirea unui mesaj de către un nod.

Odata cu aparitia platformei Arduino, Google permite crearea de dispozitive și accesorii


compatibile cu sistemul Android@Home. Un mare avantaj al acestei platforme reprezintă
disponibilitatea crescuta a componentelor Arduino și a dispozitivelor Android. Natura deschisa a
acestor platforme face ca problematica legalitatii sa nu existe. În plus în momentul actual exista
230 de milioane de dispozitive Android activate ceea ce face ca dezvoltarea de dispozitive
Android sa fie foarte fezabila.

3.5 ZigBee

ZigBee este o tehnologie wireless dezvoltata de ZigBee Alliance. Arhitecuta acestei


tehnologi este bazate pe patru straturi importante.

23
1.Stratul fizic - responsabil cu trimiterea și primirea comenzilor și a datelor
2.Stratul MAC - responsabil cu rețeaua
3.Stratul rețea - Controleaza folosirea corecta a stratului MAC.
4.Stratul aplicație - contine substratul APS și ZDO:
- Substratul APS - furnizeaza servicii precum descoperirea și legarea.

- ZDO - defineste rolul dispozitivelor, initiaza și raspunde la cererile de


legare și se ocupa de securitate.

ZigBee folosește RF ca și tip de comunicatie. Benzile de frecventa pe care opereaza


ZigBee sunt 868MHz, 915MHz și 2400MHz. Raza de actiune variaza intre 10 și 100 metrii și
viteza de transmisie a datelor este de 250 kbit/s. Sistemul ZigBee cuprinde doua tipuri de
dispozitive, cu toate functile și cu functii reduse. Un dispozitiv “full function” se comporta de
cele mai multe ori ca și un coordonator. Un coordonator este nodul central și tine o imagine a
rețelei celorlalte dispozitive pe care le poate contacta. Sistemul merge pe protocolul hand-shake,
adica cand un dispozitiv primeste o comanda ii raspunde coordonatorului ca a primit comanda și
ca a executat-o. ZigBee este capabil sa conecteze mai mult de 64000 de dispozitive, acest lucru
este posibil deoarece retelele ZigBee se pot conecta intre ele ceea ce face ca numarul lor sa poate
fi infinit.

Pretul unui kit este de la 150 euro și al modulelor de la 16 euro.

24
3.6 DomoticHome

DomoticHome este un proiect open-source dezvoltat de către Mattia Lipreri. Principalul


scop al acestui proiect a fost imbunatatirea confortului intr-o locuința. Sistemele de automatizare
a locuințelor disponibile în Italia sunt ori scumpe ori greu de instalat și pornit. Acest sistem a fost
dezvoltat cu doua scopuri, primul sa fie accesibil și cel de-al doilea sa fie ușor de instalat.
DomoticHome se bazeaza pe SBC-uri Arduino cu un modul ethernet pentru legarea acestora la
rețeaua locala. DomoticHome.net este un site web care iti permite generarea codului pentru
comunicarea cu diferite dispozitive și Aplicația Android. DomoticHome folosește bande Wi-Fi
cu frecvente de 2401MHz și 2495MHz. Raza de actiune depinde de puterea router-ului și al
dispozitivului Android dar este de aproximativ 20m.

Nu exista un sistem de detectare a erorilor. Daca Arduino primeste o comanda de la


telefon raspunde cu un mesaj de comanda efectuata. Arduino functioneaza ca și un intermediar
intre Android și dispozitivele controlate, numarul acestora poate fi de 14 pentru fiecare plăcuța
Arduino.

25
Pretul unui Arduino este de aproximativ 50 euro și al modulului ethernet de 60 euro
3.7 Analiza

26
3.7.1 Fiabilitate

Fiabilitatea reprezintă un factor cheie în achizitionarea unui dispozitiv, vehicul


sau orice alt obiect. Același principiu se aplica și la sistemele de case automatizate. Daca nu este
un sistem de detectare a erorilor atunci nu avem de unde sa stim daca comanda a fost facuta
realizata decat daca putem vedea sau simti fizic aparatul respectiv. În special pentru o casă
inteligenta fiabilitatea controlului anumitor dispozitive este cruciala. Spre exemplu, un detector
de fum legat la sistemul de automatizare are nevoie de fiabilitate atat de la dispozitivul în sine cat
și de la sistemul de control.

In ceea ce priveste detectarea erorilor și a redundantei toate sistemele prezentate au


strategii și mecanisme care sa garanteze ca mesajele sunt livrate și executate în mod corect.
Insteon, Zigbee, Z-Wave și Android@home au nevoie de un checksum. Diferenta este ca Insteon
și Z-Wave folosesc checksum pe 8 biti iar Android@Home și ZigBee folosesc checsum pe 16
biti. Daca un mesaj este trimis de controller și nu ajunge la destinatar sau daca comanda nu este
initiata, atunci destinatarul nu va trimite un mesaj de succes inapoi. Daca controllerul nu
primeste mesajul de succes intr-un anumit timp face o retrnasmitere așa încât putem considera
rețeaua fiabila. În contrast, DomoticHome și X10 au comunicatie pe o singura cale deci nu au un
sistem de detectia erorilor sau strategi de retransmitere ceea ce le face nesigure.

3.7.2 Simplitatea instalarii

Un alt aspect important care trebuie luat în considerare cand alegem un sistem de
automatizare a locuinței este simplitatea instalarii. Intrebarea este daca proprietarul unei case
poate sa instaleze sistemul de unul singur fara a avea cunostinte vaste în domeniu sau trebuie sa
angajeze un tehnician.

Legat de această problema Insteon pretinde ca furnizeaza un sistem foarte ușor de


instalat. Cand un dispozitiv Insteon este pornit pentru prima data, el se conecteaza automat la
rețeaua Insteon. Similar Android@Home furnizeaza instalare plug-and-play, dar are nevoie de
27
imprecherea aparatelor cu dispozitivul Android. În schimb Z-Ware și Zigbee sunt mai mult
protocoale decat produse, piață ofera numeroase solutii bazate pe Z-Ware și ZigBee așa încât
instalarea depinde de furnizor. În plus nu exista o conexiune automata la rețea a dispozitivelor,
ele trebuie conectate manual. X10 necesita un efort și mai mare deoarece trebuie legat la rețeaua
electrica existenta lucru imposibil fara cunostinte în domeniu. Toate produsele de mai sus sunt
comerciale, în schimb DomoticHome nu este rezultand ca instalarea lui necesita cunostinte
speciale și este mai greu de instalat.

3.7.3 Comunicarea

Intr-o casă moderna exista foarte multe dispozitive care folosesc comunicatie RF. Toate
dispozitivele ce folosesc această tehnologie creaza interferente. Unele sisteme de automatizare a
locuinței folosesc mai multe frecvente pentru a reduce probabilitatea de a intra în interferenta
(ZigBee, Z-Wave și Android@Home). Avantajul sistemului ZigBee este legat de conducatorul
rețelei care poate modifica frecventa de transmitere a mesajelor daca vede ca un nod intampina
interferente. Insteon, DomoticHome și X10 folosesc o abordare pe un singur canal ceea ce
inseamna ca au o singura frecventa de operare. Insteon folosește frecventa de 900MHz care este
mai putin populata decat frecventa Wi-Fi folosita de DomoticHome. Multi producatori de
electrocasnice au inceput sa foloseasca frecvente de sub 1 GHz ceea ce face posibila aglomerarea
frecventelor scazute.

Raza de operare este un factor la fel de important. Puterea semnalului este puternic
influentata de spatiul inconjurator. Daca sunt ziduri facute din beton în jurul transmitorului sau
receptorului, raza de operare este foarte mult scazuta. Majoritatea sistemelor comparate pot
folosi noduri în rețea pentru a mari raza de transmitere a mesajelor. X10 și DomoticHome nu au
asemenea capabilitati.

28
3.7.4 Scalabilitatea

Scalabilitatea reprezintă abilitatea de marire a rețelei adaugand noi retele sau noduri.
Acest aspect include folosirea retelelor care sunt bazate pe aceasi tehnlogie sau a retelelor ce
folosesc alta tehnologie.

Singurul sistem ce poate sa foloseasca dispozitive care folosesc alta tehnologie este
Insteon. Este capabil sa foloseasca dispozitive X10 deoarece imparte protocolul de mesaje al
sistemului. Insteon este capabil sa aiba 1024 noduri în propria reatea, un numar mult mai mare în
comparație cu X10 sau Z-Wave care pot avea 256 respectiv 232 de dispozitive în rețea. Cel mai
slab dintre ele este DomoticHome, el poate sa foloseasca 14 pini, aceasta find și numarul maxim
de dispozitive controlate. Acest numar este suficient pentru un apartament de dimensiuni medii.
Cel mai scalabil este ZigBee care permite folosirea a 64000 de dispozitive și teoretic
poate fi marit până la un numar infinit de mare.

3.7.5 Costul

Costul automatizarii unei locuințe este iportant pentru clienti. Fiecare pachet include
hardware-ul și software-ul necesar pentru a automatiza luminile.

Așa cum se poate observa în tabel cu cat sistemul este mai ieftin cu atat este mai greu de
instalat. DomoticHome nu are un kit, pentru a-l instala avem nevoie de un Arduino cu modul
ethernet care este aproximativ 120 euro. Pretul pentru Android@Home nu este momentan
disponibil, kiturile Insteon se vand cu aproximativ 75 euro și module cu 17.99 dar această
tehnologie nu era utilizabila în europa din cauza tensiunii și a porturilor. Insteon produce
dispozitive pentru europa din anul 2012. Cel mai ieftin dintre acestea este X10 cu un pret de
57.99 euro și module de la 4.99 euro, acest lucru se datoreaza faptului ca tehnologia este aparuta
acum 35 ani ceea ce o face invechita. ZigBee și Z-Wave au un pret de pornire de 200 euro și
module de la 21.50 euro. Acest lucru este un dezavantaj major pentru ca sistemele se instaleaza
foarte greu.

29
4.Implementarea sistemului de automatizare

Acest capitol prezintă punerea în aplicare a unui sistem de automatizare a locuinței prin
tehnologii wireless. Proiectul prezentat se bazeaza pe doua platforme, și anume RaspberryPi și
Android.
Am ales aceste doua platforme deoarece pretul componentelor este scazut, ofera o vasta
biblioteca de informații și comunitatea de dezvoltatori este mare. Raspberry Pi a vandut un
numar de 5 milioane de unitati. Sistemul de operare care ruleaza pe aceast SBC este Raspbian,
un sistem gratuit bazat pe Linux, care poate fi descarcat direct de pe web site-ul RaspberryPi. Ca
limbaj de programare pe această platofrma am folosit Phyton. Android-ul a fost ales datorita
popularitatii în randul telefoanelor inteligente și a tabletelor. Google estimeaza ca în prezent sunt
aproximativ 1.4 miliarde de dispozitive Android active, numarul acestora devenind din ce în ce
mai mare, cu aproximativ 1.5 milioane în fiecare zi. Compatibilitatea dintre aceste doua sisteme
este foarte mare.

4.1 Scenariul

Scenariul presupune o perosoană care are instalat în locuința sistemul de automatizare.


Fiecare bec din apartament este legat la Raspberry Pi. Daca persoana pleacă din incapere ea,
poate stinge, aprinde luminile și seta o temperatura pentru camera respectiva prin dispozitivul
Android. Va porni o aplicație pe terminalul Android care este conectata wireless la RaspberryPi,
va alege camera și apoi va putea apasa pe buntonul de pornit/oprit care va trimite un mesaj
dispozitivului pentru a executa comanda repsectiva. Daca se va dori reglarea temperaturii,
aceasta o poate schimba din aplicație. Telefonul arata temperatura curenta, aceasta isi ia datele de
printru-un senzor de temperatura legat la RaspberryPi.

30
4.2 Implementarea

In această secțiune sunt prezentate componentele hardware, software, schemele eletronice


și Aplicația Android folosite la realizarea proiectului.

Fig 4.0 - Schema circuitului

31
4.2.1 Componente Hardware

4.2.1.1 Raspberry Pi 2 Model B

Acest SBC face parte din a doua generatie de Raspberry Pi. Aceasta a inlocuit originalul
model Raspberry Pi Model B+ în februarie 2015. În comparație cu primul model aceasta are :

- Procesor quad-core Cortex-A7 la frecventa de 900MHz

-1 GB RAM

Ca și prima varianta aceasta are:

-4 porturi USB

-40 de pini GPIO

-port HDMI

-port Ethernet

-Jack audio și video composit 3.5 mm

-Interfața pentru camera (CSI)


32
-Interfața pentru display (DSI)

-Slot card Micro SD

-procesor grafic 3D VideoCore IV

Deoarece are procesor ARMv7, aceasta poate rula o serie de distributii Linux/ARM
GNU, precum și Microsoft Windows 10.

4.2.1.2 Relay Module Board

Aceasta este o placa alimentata la 5V care contine 8 relee, capabile sa controleze diverse
aparate precum și echipamente de tensiune mare. Poate fi controlata direct de către un Micro-
controller (Raspberry Pi, Arduino, 8051 etc.).

Caracteristici:

-interfața cu 8 relee la 5V fiecare din ele având nevoie de o intensitate de 15-


20mA

-releu de curent mare, AC250V 10A, DC30V 10A

33
4.2.1.3 Senzor de umiditate și temperatura DHT 22

DHT 22 este un senzor de umiditate și temperatura care folosește un senzor de umiditate


capacitiv și un termistor pentru a masura temperatura aerului. Aceasta are ca output un semnal
digital. Este ușor de folosit, dar necesita o sincronizare buna pentru a capta date. Singurul
dezavantaj al acestui senzor este ca datele se citesc intr-un interval de 2 secunde, ceea ce poate
face ca în unele cazuri datele prelucrare sa fie deja eronate.

34
4.2.2 Componente software

4.2.2.1 Raspbian

Raspbian este un sistem de operare gratuit bazat pe Debian care a fost optimizat pentru
hardware-ul din Raspberry Pi. Acest sistem ofera 35000 de pachete și programe ușor de instalat.

Prima varianta a acestui SO a fost finalizata în 2012, dar este în continuare intr-o
dezvolatare continua pentru a aduce stabilitate și performante crescute.

In figura urmatoare se poate vedea intefata acestui sistem.

Fig 4.1 - Interfața Raspbian

35
4.2.2.2 Aplicația Android

Pentru controlarea pinilor de pe plăcuța Raspberry Pi, am creat o aplicație cu o intefata


intuitiva așa încât rularea comenzilor sa se faca automat la apasarea unui buton.

Aplicația este prevazută cu butoane de selectare a incaperilor care doresc a fi controlate.

Din interfața acesteia se poate vede temeperatura și umiditatea curenta, dar și controla
sistemul de iluminat, de ventilatie și de incalzire a casei.

In figurile 4.2 și 4.3 se poate vedea interfața aplicației.

Figura 4.2 –Interfața aplicației

36
Figura 4.3 –Interfața aplicației

4.2.2.3 Configurare server și secvente de cod.

Pe sistemul Rasbian trebuie sa instalam următoarele programe:

-Wiring Pi (folosit la controlul pinilor GPIO de pe o pagina PHP).

-Apache 2

Wiring Pi

Acest program se intaleaza prin următoarele comenzi rulate în terminal:

Figura 4.4 –Comanda instalare GIT

37
In cazul în care apar erori, trebuie updata-ta versiunea de Raspian. Aceasta se face usor
ruland următoarele doua comenzi:

Pentru a descarca Wiring folosind GIT:

Pentru a face build și instala cele descarcate folosim urmatorul script:

Verificam daca instalare s-a facut corect.

Apache 2

Instalarea și configurarea acestui web server se face prin comenzile:

Pentru ca serverul Apache sa poata procesa fisiere PHP, trebuie sa instalam PHP5 și
modulul PHP5 pentru Apache.

38
Fisierul index.php contine codul folosit pentru schimbarea valorilor pinilor. Fig. 4.4

Figura 4.5 – Schimbarea valorilor pinilor

Secvența de cod cu layout-ul aplicației Android:

39
Pentru ca butoanele din aplicație sa arate starea de functionare a aparatului am folosit urmatoare
secvența de cod:

40
Aplicația este conectată la server printr-un proces ce rulează în fundal. Fig 4.5

Figura 4.5- Conexiunea dintre aplicație și server

41
4.3 Simularea și functionarea aplicației.

Diagrama de funcționare a sistemului.

Aplicația a fost concepută astfel încât sa faciliteze controlul casei, luminile sa poata fi
aprinse prin apasarea unui buton, incalzirea și aerul conditionat putand fi pornite automat sau
cand temperiatura depaseste sau scade sub un anumit prag.

In următoarele imagini se va prezenta functinarea sistemului în diferite conditii.

Aprinderea și stingerea becurilor se pot vedea în figurile 4.6 si 4.7.

42
Figura 4.6

Figura 4.7

43
In continuare am supus sistemul și Aplicația unor temperaturi ridicate folosind un bec în
apropierea senzorului. Se poate observa pornirea aerului conditionat și aparitia ledului pe placa
cu relee.

Figura 4.8
Raspunsul sistemului în conditii de ventilatie este prezentat în figura urmatoare.

Figura 4.9

44
4.4 Concluzii

Lucrarea prezentata propune crearea unui sistem de automatizare sigur, modular și cu


pret redus, bazat pe tehnologie fara fir.
Abordarea discutata în lucrare și-a atins obiectivul de a controla aparatele electrocasnice
de la distanta utilizand tehnologia Wi-Fi, astfel satisfacand nevoie și cerintele unui utilizator.
Dupa cum se poate observa instalarea acestui sistem nu este usoara, necesita cunostinte
atat de microprocesoare cat și de comunicatii wireless. Cu toate acestea, cu putine cautari și un
minim de informare din partea utilizatorului, acest sistem devine unul fezabil intr-un mediu
familial. În comparație cu sistemele de automatizare deja existente, aceasta necesita abilitati și
cunostiinte în domeniul IT, dar, ca rezultat, aceasta se poate personaliza în functie de cerintele
specifice fiecarui utilizator.
Dezvoltarea în viitor a sistemului este foarte accesibila atat ca și functionalitate cat și ca
pret și documentatie. Platforma Raspberry Pi accepta o gama diversificata de senzori și
dispozitive periferice, functionalitatea acesteia crescand odata ce este folosit simulatan cu o
platforma Arduino. Pentru o automatizare mai bine dezvoltata a unei locuințe și pentru a spori
securitatea și confortul se pot adauga senzori de fum, de miscare, de gaz, microfoane pentru
controlul vocal al locuinței și multe altele. În cautarile efectuate pentru realizarea acestui proiect
am descoperit multe sisteme de automatizare, de la sisteme de udare a florilor, la oglinzi
inteligente și chiar inteligenta artificiala.

45
5. Bibliografie

Wikipedia, Home automation. URL http://en.wikipedia.org/wiki/Home_automation 1


Arduino, Arduino. URL http://www.arduino.cc 2, 7
T. Ricker, Mi casă verde vera review: Home automation, simplified. URL
http://www.engadget.com/2010/12/17/ mi-casă-verde-vera-review-home-automation-simplified/
2
V. Matos, R. Grasser, Building applications for the android os mobile platform: a primer and
course materials, J. Comput. Sci. Coll. 26 (1) (2010) 23–29. URL
http://dl.acm.org/citation.cfm?id=1858449.1858455 3
E. Burnette, Hello, Android, The Pragmatic Bookshelf. 5, 6
C. Arthur, Google data suggests about 42m android devices activated în december. URL
http://www.guardian.co.uk/technology/2012/jan/05/ google-42m-android-activated-december 5,
25
Arduino, Arduino language reference. URL http://arduino.cc/en/Reference/HomePage 7
B. Kaufmann, Design and implementation of a toolkit for the rapid prototyping of mobile
ubiquitous computing, Master’s thesis, Alpen-Adria-Universitt Klagenfurt (2010). URL
http://www.amarino-toolkit.net/tl_files/thesis/ amarino_thesis_kaufmann_2010.pdf 7
J.-S. Lee, Y.-W. Su, C.-C. Shen, A comparative study of wireless protocols: Bluetooth, uwb,
zigbee, and wi-fi, in: Industrial Electronics Society, 2007. IECON 2007. 33rd Annual
Conference of the IEEE, 2007, pp. 46 –51. doi:10.1109/IECON.2007.4460126. 8
E. Ferro, F. Potorti, Bluetooth and wi-fi wireless protocols: a survey and a comparison, Wireless
Communications, IEEE 12 (1) (2005) 12 – 26. doi:10.1109/MWC.2005. 1404569. 8
[1] SmartHomeUSA, X10 story. URL http://www.smarthomeusa.com/info/x10story 9, 10, 22
[2] M. Murata, T. Namekawa, R. Hamabe, A proposal for standardization of home bus system
for home automation, Consumer Electronics, IEEE Transactions on CE- 29 (4) (1983) 524 –530.
doi:10.1109/TCE.1983.356359. 9, 10
[3] C. Douligeris, J. Khawand, C. Khawand, Communications and control for a home automation
system, in: Southeastcon ’91., IEEE Proceedings of, 1991, pp. 171 –175 vol.1.
doi:10.1109/SECON.1991.147729. 10, 11, 12
[4] Popular science (1993). 10, 12, 13

46
[5] M. Inoue, K. Uemura, Y. Minagawa, M. Esaki, Y. Honda, A home automation system,
Consumer Electronics, IEEE Transactions on CE-31 (3) (1985) 516 – 527.
doi:10.1109/TCE.1985.289966. 10, 11
[6] R. Hamabe, M. Murata, T. Namekawa, A revised new proposal for standardization of home
bus system for home automation, Consumer Electronics, IEEE Transactions on CE-32 (1) (1986)
xi –8. doi:10.1109/TCE.1986. 290110. 10, 11
[7] K. Wacks, The impact of home automation on power electronics, in: Applied Power
Electronics Conference and Exposition, 1993. APEC ’93. Conference Proceedings 1993., Eighth
Annual, 1993, pp. 3 –9. doi:10.1109/ APEC.1993.290658. 10, 13, 14
[8] C. Tribune, Smart house model opens în naperville. URL
http://articles.chicagotribune.com/1993-11-20/ news/9311200042_1_smart-house-ceiling-
ashbury 10, 14
[9] P. Corcoran, J. Desbonnet, K. Lusted, Cebus network access via the world-wide-web, in:
Consumer Electronics, 1996. Digest of Technical Papers., International Conference on, 1996, p.
236. doi:10.1109/ICCE.1996. 517285. 10, 14
[10] N. Sriskanthan, F. Tan, A. Karande, Bluetooth based home automation system,
Microprocessors and Microsystems 26 (6) (2002) 281 – 289. doi:10.1016/ S0141-
9331(02)00039-X. URL http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/ S014193310200039X
10, 16
[11] K. Wacks, Home systems standards: achievements and challenges, Communications
Magazine, IEEE 40 (4) (2002) 152 –159. doi:10.1109/35.995865. 10, 15
[12] A. Alheraish, Design and implementation of home automation system, Consumer
Electronics, IEEE Transactions on 50 (4) (2004) 1087 – 1092. doi:10.1109/TCE.2004. 1362503.
10, 16
[13] A. Al-Ali, M. Al-Rousan, Java-based home automation system, Consumer Electronics,
IEEE Transactions on 50 (2) (2004) 498 – 504. doi:10.1109/TCE.2004.1309414. 10, 16
[14] P. Darbee, Insteon (8 2005). URL http://www.insteon.net/pdf/insteondetails.pdf 10, 19, 20
[15] P. Kinney, Zigbee technology: Wireless control that simply works (10 2003). URL
http://search.mouser.com/pdfdocs/ZigBeeTechnology. pdf 10, 26 43
[16] JFR, Z-wave protocol overview. URL http://www.eilhk.com/en/product/Datasheet/Zensys/
10, 16, 23

47
[17] DomoticHome, Domotichome. URL http://www.domotichome.net 10, 17
[18] T. Ricker, Editorial: Android@home is the best worst thing that could happen to home
automation (5 2011). URL http://www.engadget.com/2011/05/11/ editorial-android-home-is-the-
best-worst-thing-that-could-happe/ 10, 17
R. K. Honaman, Carrie transmission over power circuits (1924). URL
http://www.google.com/patents 9
B. Markwalter, C. Russell, Consumer electronics bus, a robust communications system, in:
Consumer Electronics, 1988. Digest of Technical Papers. ICCE., IEEE 1988 International
Conference on, 1988, pp. 42 –43. doi:10.1109/ICCE.1988.10695. 12
C. Maxfield, Googles android@home the plot thickens (7 2011). URL
http://www.eetimes.com/electronics-blogs/other/ 4217521/Google-s-Android-Home---The-plot-
thickens- 17, 24
C. Gomez, J. Paradells, Wireless home automation networks: A survey of architectures and
technologies, Communications Magazine, IEEE 48 (6) (2010) 92 –101.
doi:10.1109/MCOM.2010.5473869. 19, 24
Insteon prices. URL http://www.thehomeautomationstore.com/ insteonwire-in-outlet-modules-
.html 21
SmartHomeUSA, X10 theory. URL http://www.smarthomeusa.com/info/x10theory 22
Z-wave prices. URL http://www.thehomeautomationstore.com/zw-garage. html 23
[19] G. Mulligan, The 6lowpan architecture, in: Proceedings of the 4th workshop on Embedded
networked sensors, EmNets ’07, ACM, New York, NY, USA, 2007, pp. 78– 82.
doi:10.1145/1278972.1278992. URL http://doi.acm.org/10.1145/1278972.1278992 24

48