CPITOLUL 3

Sisteme fotovoltaice(PV) OFF-GRID , ON GRID si HIBRID

Puterea produs de un sistem fotovoltaic depinde de un numr de factori care trebuiesc
examinaTi cnd sistemul este proiectat. Este de asemenea util s apreciem favorabil acuratetea
metodelor simplificate cnd aceti factori sunt ignorati sau neglijati. O astfel de analiz este
realizat n mod convenabil uitndu-ne la energia anual total produs de sistem. Un studiu
recent mai complex a identificat apte factori care influenteaz performanta anual a
modulelor fotovoltaice, i acetia sunt:
iradierea solar cumulativ profilele de iradiere pe termen lung depind de
orientarea suprafetelor i posibila captare. Acest factor depinde de locatie i variaz intre 25
30% pentru suprafete verticale. n comparatie cu sistemele fixate la o nclinare functie de
latitudine;
puterea maxim debitat de un modul i conditiile standard de test analiza mai
multor tehnologii fotovoltaice a artat c pentru acelai debit de putere toate tehnologiile erau
echivalente n termeni de energie anual predeterminat cu o eroare de calcul de 5%;
temperatura de operare
analizarea diferitelor tehnologii i anumitor zone de amplasare arat c productia
anual poate fi redus datorit temperaturii de operare cu un factor cuprins ntre 2 i 10%,
depinznd de design-ul modulului, viteza vntului, tehnica de montare i temperatura de
ambient;
dependenta tensiunii de punctul maxim de putere la nivel de iradiere modulele a-Si
i cele din CdTe au tendinta de a avea o valoare a punctul maxim de putere mai mare la nivele
de iradiere mai mici dect la iradierea standard. Acest lucru poate s rezulte ntr-o cretere cu
10% a productiei anuale de energie;
prfuirea prfuirea sau murdrirea ntr-o oarecare msur a panourilor solare poate
s reduc cu circa 10% productia anual de energie;
variatia spectrului solar s-a determinat c efectele variatiei la nivel de or a
spectrului solar aproape c se anuleaz la nivel de an. Siliciul amorf are cea mai mare
sensibilitate la acest efect, dar schimbrile observabile rmn de obicei sub 3%;
pierderile optice cnd soarele se afl la un unghi nalt de incidenta (high angle of
incidence (AOI) pierderile optice se datoreaz reflexiei mrite a sticlei care acoper modulul

fotovoltaic pentru AOI mai mare de 600 . Totui efectele pe termen lung sunt relativ mici (tipic
sub 5%) dei poate s aib efecte mai semnificative n functie de sezon.
3.1.Structura unui sistem fotovoltaic autonom OF GRID
Un sistem fotovoltaic autonom este constituit din urmatoarele componente principale:

Panourile fotovoltaice
Invertorul
Regulatorul de sarcina
Bateriile de stocare
Consumatorii electrici

Invertoarele utilizate in cazul sistemelor PV autonome(care au rolul de a converti curentul

continuu in curent alternativ) difera esential de invertoarele utilizate pentru sistemele
fotovoltaice conectate la retea.Exista sisteme in care curentul continuu este utilizat direct,fara
baterii;tensiunile sistemului(tensiunea la baterie) sau tensiunea sarcinii in cazul sistemului PV
fara baterie este :12 V c.c.,24 V c.c sau 48 V c.c.

Estimare consumului orar

Bateriile
-cele mai vulnerabile parti ale sistemului
-inmagazineaza energie
-E=U*I*h
-O baterie de 12 V 100Ah inmagazineaza pana la 1200Wh.Aceasta baterie este suficienta
pentru a alimenta un bec de 100W pentru 120 de ore
Alegerea tipului de baterie se face in functie de :
-cost
-durata de viata
-gradul de dificultate al intretinerii
Tipuri de baterii:

Energie/greutate
Energie/marime
Putere/greutate
Eficienta incarcare-

Plumb
30-40
60-75
180
70%-

NiCd
40-60
50-150
150
70%-90%

descarcare
Auto-descarcare

92%
3%-20% 10%

NiMH
30-80
140-300
250-1000
66%

Li-ion
160
270
1800
99.90%

Wh/kg
Wh/L
W/Kg

30%

5%-10%

luna

Durata de viata(nr. de

500-800

2000

500-1000

~1200

cicluri

cicluri)
Tensiunea/pe celula

2.105

1.2

1.2

3.6-3.7

Volti

nominala
Durata de viata a bateriilor

Efectele temperaturii asupra duratei de viata a bateriilor

Desi capacitatea bateriei la temperaturi mari este mai mare,durata de viata a ei este scurtata,la
fiecare 10 C dupa 25-ea este injumatatita.

Gradul de descarcare al bateriilor(DOD) si durata de viata

Pentru o utilizare cat mai indelungata ,nu trebuie sa le descarcam prea mult (maxim 20%).

Dimensionarea bateriilor
Selectarea gradului de descarcare - 80%
Selectarea numarului de zile(pentru care bateria inmagazineaza energie) 4zile
MarimeaBateriei=Numarul de zile x Sarcina x 100 / DOD = 4x492x100/80=2460Wh
Alegerea tensiunii bateriei - 12V
CapacitateaBateriei=MarimeaBateriei/Tensiunea bateriei=2460/12=205Ah
Selectarea tipului de baterie : 110Ah 12V
Prin urmare avem nevoie de : 2 baterii puse in paralel (220Ah@12V)
Probleme des intalnite :

-Stratificarea electrolitului
-Celule au sarcini diferite
-Pierderea de electrolit

Regulatorul de sarcina
Se pot distinge cateva tipuri de regulatoare de incarcare pentru sistemele PV :

Regulatoare seriale

Prin utilizarea unui astfel de regulator,conexiunea dintre un generator solar si o unitate de

stocare a energiei este intrerupta atunci cand limita de incarcare este atinsa.Se pot folosi pentru
deconectare atat relee cat si tranzistoare bipolare sau MOFSET.Principiul de reglare seriala
provine din tehnologia clasica de incarcare si este utilizata si in dispozitivele de incarcare
conectate la retea.

Atunci cand tensiunea scade sub pragul descarcarii severe,sarcina este deconectata de la
baterie pentru ca aceasta sa fie protejata.

Regulatoare unt(scurt-circuit)

Atunci cand se valorifica proprietatile specifice ale celulelor solare,se poate aplica un principiu
de reglare care sa evite dezavantajele reglarii seriale.Astfel,in circuitul de mai jos,generatorul
solar este pur si simplu scurtcircuitat printr-un comutator electronic,atunci cand bateria este
complet incarcata.Totusi,aceasta pierdere un afecteaza balanta energetica a sistemului
fotovoltaic,deoarece apare doar atunci cand bateria este incarcata complet si energia solara nu
mai este necesara oricum.

Spre deosebire de majoritatea regulatoarelor seriale,aceasta procedura functioneaza sigur chiar

si atunci cand capacitatea bateriei este complet epuizata(tensiune mai mica de 9V),deoarece
comutatorul de scurt-circuit un trebuie activat decat dupa reincarcarea bateriei.Este necesara o
dioda de blocare pentru a preveni scurtcircuitarea bateriei.In timpul noptii aceasta va servi si
impotriva descarcarii prin generatorul solar.

Regulatoare PWM

Aceste regulatoare utilizeaza o tehnica de comutare de mare frecventa.Regulatorul comuta

rapid(deschis/inchis) dispozitivul de control.Cand bateriile sunt descarcate atunci unitatea este
complet pornita.Pe masura ce bateria se apropie de starea de incarcare completa unitatea va
incepe sa porneasca si sa opreasca dispozitivul de control in proportie cu nivelul de incarcare
necesar.Cand bateria este complet incarcata,curentul catre baterie va fi zero.In sistemele
PV,regulatorul PWM este montat in serie cu modulele fotovoltaice.La sistemele hibride cu
turbina eoliana si/sau micro/hidro,aceasta tehnica utilizeaza o sarcina unt(de intrerupere)ce
absoarbe o mare parte din energia provenita de la generator pentru a redirectiona eventualul
exces de energie catre baterii(permanent trebuie sa existe o sarcina pe generator,pentru a
preveni supra-viteza turbinei).

Protectia la suprasarcina

Un circuit este suprasolicitat atunci cand curentul din acel circuit este mai mare decat cel
nominal(pe care-l poate suporta in conditii de siguranta).Aceasta poate produce supraincalzirea si poate deveni chiar un pericol de incendiu.Suprasarcina poate fi cauzata de o
defectiune(scurt-circuit) al cablajului,sau de un aparat ce functioneaza defectuos(ex:o pompa
de apa inghetata).Anumite regulatoare de incarcare au incorporata protectia la
suprasarcina,care se reseteaza de regula prin apasarea unui buton.

Regulatoare moderne de incarcare

Ultima generatie de regulatoare solare de incarcare impune standarde noi in tehnologia

fotovoltaica.Un astfel de regulator este echipat cu un circuit integrat (ASIC) creat special
pentru utilizari in tehnologia fotovoltaica.Principalele functiuni ale acestuia sunt:compensare
interna a temperaturii;algoritm de incarcare cu auto-invatare;determinarea starii de
incarcare;protectie dinamica la suprasarcina;adaptare automata a tensiunii;diagnosticarea
stariii de functionare;indicarea starii de incarcare;protectie la supra-descarcare.Programul sau
se regleaza dupa capacitatea si vechimea bateriei.Starea de incarcare este baza tuturor
functiilor de control si reglare.Elementele de afisare dau informatii despre starea de
incarcare,avarii si despre dispozitivele de baza.
Dimensionarea panourilor solare
EnergiaZilnicaPotentiala(Wh)=H x baterie x PR x Pmaxim
Pmaxim=EnergiaZilnicaPotentiala(Wh)
HxbateriexPR
unde:

H=radiatia in kWh/zi
baterie=randamentul bateriei;de obicei 0.8
PR(performance ratio)=Randamentul total0.8
Pmaxim=puterea panoului solar atunci cand iradiatia este maxima

Date radiatie(site)
http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/apps3/pvest.php#

Photovoltaic Geographical Information System

Incident global irradiation for the chosen location

Location: 4426'39" North, 264'4" East, Elevation: 0 m a.s.l.,
Optimal inclination angle is: 35 degrees
Annual irradiation deficit due to shadowing (horizontal): 0.0 %

Month Hh

Hopt

H(90)

Iopt

T24h

NDD

Jan

1330

2170

2200

64

-1.3

580

Feb

2030

2930

2660

56

1.8

420

Mar

3140

3870

2940

43

6.0

331

Apr

4480

4870

2960

28

11.8

114

May

5650

5560

2790

15

17.7

16

Jun

5980

5630

2550

11

21.5

Jul

6090

5880

2760

12

23.5

Aug

5540

5860

3260

25

23.0

Sep

4260

5230

3730

41

17.5

80

Oct

2880

4190

3700

55

12.3

280

Nov

1500

2330

2280

61

6.3

462

Dec

1090

1790

1840

65

0.2

598

Year

3670

4200

2810

35

11.7

2887

Hh: Irradiation on horizontal plane (Wh/m2)\

Hopt: Irradiation on optimally inclined plane (Wh/m2) H(90): Irradiation on plane at angle:
90deg. (Wh/m2) Iopt: Optimal inclination (deg.)
T24h: 24 hour average of temperature (C)
NDD: Number of heating degree-days (-)

Invertorul
O componenta foarte importanta a acestor sisteme o reprezinta invertorul. Invertorul face
posibila conectarea mai multor panouri solare in baterii, sisteme electrice si / sau alimentari cu
energie in cadrul unei retele. Cea mai importanta sarcina a invertorului este aceea de a transforma
curent continuu in curent alternativ.
Majoritatea invertoarelor au un rating de eficienta in jur de 90 la suta. Noile descoperiri in
cadrul tehnologiei invertoarelor ar putea reduce costurile si ar putea creste eficienta pana in
jurul a 98 la suta. Trecand la capitolul costuri, din pacate invertoarele nu sunt tocmai ieftine.
Preturile acestora sunt stabilite in functie de capacitate ( cata energie pot pompa ), asadar
tineti minte acest lucru atunci cand va decideti sa cumparati unul. Una dintre problemele
invertoarele ar fi aceea ca este posibil sa interfereze cu radiourile sau telefoanele mobile.
Printre facilitatile pe care le pot avea invertoarele se numara: protectie la scurt-circuit pe
intrare si iesire, protectie la suprasarcina si supraincalzire, protectie la supravoltare si
subvoltare, afisarea puterii consumate si a tensiunii bateriei etc. Invertoarele au ca si
caracteristica principala puterea nominala, care reprezinta consumul maxim admis la
iesirea de 230 V. O alta caracteristica importanta a unui invertor este forma undei de iesire.
Astfel, exista invertoare cu unda sinusoidala pura sau cu unda sinusoidala modificata.

Invertoarele cu unda sinusoidala modificata sunt mai accesibile ca pret, dar nu se preteaza la
echipamente electrice sau electronice care folosesc motoare alimentate direct la 230 V,
pentru care se utilizeaza invertoare cu unda sinusoidala pura. Modul de conectare al unui
invertor intr-un sistem solar este exemplificat prin figura urmatoare :

Probabilitatea pierderii de sarcina (Loss of load Probability LOLP)

1.6 Dimensionarea cablurilor

Aria sectiunii(mm)
0.5
0.75
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
4.0
6.0

Curentul maxim(A)
4.25
6.4
8.5
12.75
17.0
21.0
25.5
28.5
41.5

Curentul redus(A)
3.0
3.5
5.0
8.0
10.0
12.5
15.5
17.0
25.0

Rezistenta m/metru
37
25
19
13
9
7.5
6
4.5
3

Caderea de tensiune=Rezistenta x Curent x Lungime in metri(cablu)

nu trebuie sa depaseasca 5% ,in curentul continuu
un trebuie sa depaseasca 1% ,in curentul alternativ
Exista totusi o metoda mai simpla pentru a calcula caderile de tensiune . Caderea de tensiune (Uc)
pentru o pereche de conductoare este de data de relatia:
Uc=0.04xLxI
unde: L=lungimea cablurilor in metrii
I=intensitatea curentului in amperi
A=aria sectiunii in mm
In general pentru o eficienta cat mai buna si o pierdere de energie cat mai mica caderea de
tensiune ar trebui sa fie mai mica de 5 % decat tensiunea sistemului. Sa presupunem ca
tensiunea sistemului este de 12V, lungimea cablurilor =10A iar intensitatea curentului este de
10A.
Aria minima a sectiunii conductorului este de:
A=0.04x50mx10A = 33 mm .Acesta este un cablu costisitor!
0,6V(5%12V)
Daca acelasi cablu este dimensionat pentru o tensiune mai mare (24V) curentul este
injumatatit pentru aceeasi putere ,caderea de tensiune permisa va fi acum de 1.2V.
A=0.04x50mx5A =8.3 mm .O patrime din cablul anterior!
1.2V
Cu cat puterea si/sau distanta ce trebuiesc transmise,se maresc ,avem nevoie de o tensiune mai
mare pentru a minimiza caderile de tensiune si marimea cablurilor.
Beneficiile si dezavantajele energiei solare

AVANTAJE: Energia solara este o resursa regenerabila in adevaratul sens al

cuvantului. Nu va disparea decat daca soarele va inceta sa arda, caz in care nu va mai
exista deloc viata pe planeta noastra.Panourile solare nu produc nicio poluare in timpul

functionarii, spre deosebire de reactoarele nucleare si instalatiile termice. In timp ce

primele cauzeaza probleme legate de evacuarea deseurilor nucleare, cele din urma
produc fum daunator si cenusa.Productia de energie solara de catre panourile solare
sau prin alte mijloace ce utilizeaza energia solara este lipsita de zgomot, spre deosebire
de alte metode.Montarea panourilor solare este facila si eficienta din punct de vedere
al costurilor. Mai mult, acestea devin utile in situatiile in care retelele locale nu
functioneaza, cum ar fi in spatiu, spre exemplu.Spre deosebire de rezervele de ulei si
carbune, energia solara este disponibila in toate zonele planetei, nefiind concentrata
intr-o singura parte. Prin urmare, recoltarea energiei solare poate fi realizata aproape
in orice loc.Unitatile generatoare de energie solare sunt compacte si flexibile ca
proiectare, ceea ce inseamna ca pot fi instalate aproape in orice tip de spatiu, fara a va
face griji ca trebuie sa construiti locatii speciale.Initial, panourile solare costa mult, dar
generarea gratuita de energie, de-a lungul anilor, duce la un cost global extrem de
eficient. In plus, panourile solare presupun mai putina mentenanta si monitorizare.

DEZAVANTAJE: Costurile initiale pentru componente sunt ridicate. Acest lucru face
ca instalarea unui panou pentru captarea energiei solare sa coste destul de
mult.Celulele solare functioneaza doar in timpul zilei, iar eficienta lor este redusa pe
parcursul zilelor mohorate si innorate. Din acest motiv, sistemul trebuie sa fie
dezvoltat si eficient, beneficiind si de un sistem de stocare a energiei.Poluarea poate
cauza efecte adverse asupra eficientei panourilor solare. Eficienta poate fi redusa,
celulele solare fiind nepotrivite pentru anumite zone.Desi aproape orice locatie
primeste lumina soarelui, nu orice locatie este fezabila pentru panourile solare.Crearea
unor instalatii mari pentru energia solara este costisitoare si dificila din punct de
vedere al gasirii locatiei.Energia solara nu este o energie concentrata precum
combustibilii fosili. Prin urmare, utilizarea ei in cazul automobilelor sau altor forme
mecanizate este dificila, daca luam in considerare rezultatul energetic.Decizia alegerii
unui astfel de sistem depinde de necesitatile si posibilitatile fiecarei persoane in parte,
de locatia in care va aflati si mai ales de banii de care dispuneti. Este o investitie
folositoare, dar si costisitoare .

3.2.Structura unui sistem fotovoltaic autonom ON GRID

In componenta unui sistem fotovoltaic conectat la SEN intra un generator fotovoltaic
format dintr-un numar bine determinat de panouri, unul sau mai multe invertoare de retea si un
contor pentru masurarea energiei electrice produse. Sistemele fotovoltaice de retea nu au in
componenta baterii de acumulatori, iar energia electrica produsa pe durata zilei este utilizata
pentru consum propriu sau injectata in SEN pentru a fi utilizata de alti consumatori.

Panouri solare fotovoltaice pentru injectie in retea - aceste tipuri de panouri sunt
destimate exclusiv injectiei in reteaua nationala si sunt caracterizate in primul rand prin
numarul de celule inglobate. In general veti intalnii panouri solare care inglobeaza un numar
de 50 de asemenea celule fotovoltaice. Trebuie retinut ca aceste panouri sunt in general
grupate in serie/paralel pentru a atinge tensiuni de lucru apropiate de 350Vcc pana la 450Vcc,
tipic pentru intrarile invertoarelor destinate injectiei in reteaua nationala. Din acest motiv
tensiunile de lucru pentru punctul de maxima putere a acestor panouri, este situat in jur de
24Vcc 29Vcc, iar tensiunea de mers in gol, undeva in jur la 30Vcc 36Vcc.
Sistemele fotovoltaice conectate in retea sau utilitate-interactive sunt proiectate sa
opereze in paralel cu cu si interconectate cu utilitatea de retea electrica. Componenta

principala in sistemele fotovoltaice conectate in retea este invertorul, sau unitatea de putere
conditionata (UPC). Unitatea de putere conditionata converteste puterea din curentul continuu
produs de matricele fotovoltaice in putere de curent alternativ consistenta cu voltajul si
resursele necesare de calitate a puterii a grilei de utilitate, si opreste automat furnizarea cu
energie a grilei de utilitate cand aceasta nu este alimentata. O interfata bidirectionala e facuta
intre sistemul fotovoltaic, circuitele de iesire a curentului alternativ si a retelei electrice de
utilitate, tipic la site-ul de pe panoul de distributie sau intrarea de serviciu.
Aceasta permite productiei de putere de curent alternativ de sistemul fotovoltaic fie de
pe site-ul incarcarii electrice , fie inapoi la reteaua de alimentare cand iesirea de la sistemul
fotovoltaic este mai mare decat cel de incarcare cerut. Noaptea si in timpul altor perioade cand
sarcinile electrice sunt mai mari decat iesirea sistemului fotovoltaic, balansul de putere necesar
de sarcinilie electrice este primit de la utilitatea electrica. Aceasta masura de siguranta este
necesara la toate sistemele fotovoltaice conectate in retea, si asigura ca sistemul fotovoltaic nu
va continua sa functioneze si sa realimenteze spre grila de utilitate cand grila este in service
sau reparare.
Panourile fotovoltaice de retea sunt destinate dezvoltarii microcentralelor electrice
conectate la SEN si au in general puteri mai mari de 200Wp. Ele sunt alcatuite din 54, 60 sau
72 de celule fotovoltaice si au valoarea tensiunii la puterea maxima mai mare de 25 de volti.
Ele nu pot fi utilizate in sistemele izolate (neconectate la SEN) de tip bus de curent continuu ca
urmare a faptului ca nu sunt compatibile cu tensiunea de intrare a incarcatoarelor solare. In
aceste sisteme trebuie utilizate doar panouri fotovoltaice cu 36 sau 72 de celule cunoscute si ca
panouri standard de 12 sau 24 de volti.

3.3 Sistem fotovoltaic HYBRID

O direcie important n domeniul sistemelor de producere a energiei cu panouri
fotovoltaice este eficientizarea tehnic i economic a acestora prin recuperarea energiei. Este
bine cunoscut faptul c doar o mic parte din radiaia solar se transform n energie electric,
restul contribuind la creterea temperaturii sistemului, reducndu-i totodat randamentul. n
vederea minimizrii consecinelor acestui fenomen i al recuperrii cldurii, s-au construit i sau studiat mai multe tipuri de sisteme numite hibride, care pe lng energie electric produc fie
ap cald cu temperatur joas, fie aer cald. Recuperarea cldurii i scderea temperaturii
celulelor fotovoltaice conduce la eficientizarea producerii energiei electrice, ct i la
optimizarea sistemului energetic. S-au studiat de asemenea sisteme integrate n cldiri (BIPV)
i sisteme PV cu concentrator al radiaiei solare. n acest ultim caz temperatura celulelor este
un parametru esenial pentru funcionarea eficient a sistemului.
nclzirea celulelor PV conduce la scderea randamentului de producere a energiei
electrice datorit existenei agitaiei termice i n consecin a mririi rezistenei electrice. n
figura 3.1 se poate observa influena temperaturii asupra puterii electrice produs de o celul

PV. La o variaie de 10C corespunde o variaie de aproximativ 0,01 W, n condiiile n care

puterea maxim pe care o poate livra o celul se situeaz n jurul valorii de 3 W.
n vedea estimrii eficienei energetice a unui sistem fotovoltaic este necesar, pe lng
studiul electric i studiul termic al sistemului. Exist mai multe metode de a calcula
temperatura celulei PV cum ar fi: bilanul energetic al sistemului, utiliznd un parametru
determinat empiric sau pornind de la temperatura de pe faa posterioar a modulului PV, tiind
viteza vntului i ali parametri empirici.

Figura 3.1 Influena temperaturii asupra puterii electrice furnizat de o celul PV

Cuplam un model electric cu un model termic n vederea determinrii temperaturii
modului PV pe baza datelor experimentale: viteza i direcia vntului, umiditatea relativ i
punctul de funcionare. Modelul electric ales este cel simpl diod (capitolul III), iar parametrii
necesari rezolvrii ( s R , p R , n) lui au fost determinai prin calarea curbei I-V modelat peste
cea experimental prin metoda celor mai mici ptrate.
n vederea studiului comportrii energetice globale, modelul termic este construit
innd cont de straturile componente ale unui modul PV i realiznd pentru fiecare strat n
parte bilanul termic. Acest model permite evaluarea temperaturii celulelor i poate fi utilizat
n diverse scopuri, cum ar fi sistemele de urmrire a punctului maxim de putere sau

monitorizarea eficienei energetice a sistemului. Seciunea printr-un modul PV i modelul

termic echivalent sunt prezentate n fig. 3.2.

Figura 3.2 Seciune printr-un modul PV (stnga) i model termic (dreapta)

S-au fcut urmtoarele ipoteze simplificatoare:
- temperatura este considerat uniform de-a lungul axei x n fiecare strat i variaz doar n
lungul axei y; din acest motiv s-a adoptat un model bidimensional;
- capacitatea termic a straturilor este considerat neglijabil.
Considernd structura panoului PV format din trei straturi (geam, celul PV i Tedlar),
bilanul termic a fost realizat pe baza urmtoarelor ecuaii (3.1), (3.2), (3.3):

Rezolvarea celor trei ecuaii conduce la determinarea temperaturii celulei PV Tc , parametrii

considerai fiind:

n urma simulrilor s-au obinut urmtoarele rezultate:

- att modelul electric, ct i cel termic au fost validate pe baza datelor experimentale;
- s-a concluzionat c parametrii modelelor variaz cu parametrii ambiani;
- se poate utiliza media valorilor pentru fiecare parametru n parte;
- modelul obinut poate fi utilizat n vederea studiilor de optimizare a sistemelor fotovoltaice.
Dei este un model complex, studiul conveciei termice la nivelul feelor panoului a
fost puin abordat. De asemenea problema radiaiei i a transformrii acesteia n energie
electric i termic nu este ndeajuns aprofundat. Aplicabilitatea acestui tip de model n
sisteme MPPT poate pune probleme din perspectiva complexitii i a dificultii de
implementare algoritmic.
Modelul termic propus n lucrare pleac de la bilanul energetic al sistemului dup cum
urmeaz:

Pentru termenul pcp s-a adoptat o valoare medie, n funcie de materialele din care este
fabricat panoul. Termenul ce reprezint radiaia de lungime mare de und se poate scrie din
relaia Stefan-Boltzmann:

unde

este unghiul dintre panou i pmnt. Radiaia de lungime mic de und este exprimat

prin relaia:

Cantitatea de cldur pierdut prin convecie este exprimat n funcie de diferena de

temperatur dintre panou i aerul nconjurtor prin expresia:

Acest model folosete la studiul posibilitilor de reducere a temperaturii celulelor, n

vederea creterii randamentului de producere a energiei electrice. Printre primele sugestii au
fost montarea conductelor de rcire pe spatele panoului i sisteme hibride PV-T cu recuperare
a cldurii sub form de agent termic de joas temperatur. Aceast lucrare este doar un studiu
teoretic i analitic asupra fenomenelor termice ce au loc la nivelul unui modul PV.
Datorit schimbrilor meteorologice rapide, un studiu n condiii staionare, privind
temperatura de lucru a celulelor PV, nu se justific deoarece timpul de rspuns devine
semnificativ datorit masei panoului PV.
Se propune o abordare i o analiz a fiecrui fenomen de transfer termic n parte:
conducie, convecie i radiaie, avnd la baz relaiile (3.4), (3.5), (3.6), (3.7), (3.8). Scopul
modelului este de a surprinde fenomenele termice, innd cont de condiiile atmosferice,
materialele componente i condiiile de montare, aspecte care nu pot fi bine incorporate n
experimente realizate n laborator.
Acest model studiaz n detaliu convecia i radiaia la nivelul suprafeelor panoului,
dar nu ine cont de nclinarea acestuia fa de orizontal, aspect important pentru convecia
liber. Scopul final al modelului este de a calcula constanta de timp a panoului.