1.

INTRODUCERE-Datorit epuizrii pe plan mondial a rezervelor de combustibili

fosili ce acioneaz n mare parte centralele de producere a energiei electrice, se
ncearc la ora actual o reorientare asupra surselor neconvenionale de producere a
energiei electrice, din aceste forme fcnd parte i sistemele eoliene. Dei folosite n
trecut doar pentru aplicaii de mic putere de obpentru aplicaii tip ncrcare de
acumulatori datorit progreselor fcute n domeniul magneilor permaneni i al
generatoarelor eoliene, se poate discuta astzi de sisteme ce ajung la performane
superioare n ceea ce privete randamentul fa de centralele clasice.
Totui, problemele ce apar la interconectarea acestor sisteme cu Sistemele Energetice
Naionale au dus la folosirea unor etaje intermediare electronice de putere pentru
conversia, monitorizarea i corectarea parametrilor energetici caracteristici
sistemelor eoliene
2. Radiatia Solara
Soarele emite in mod continuu cantitati uriase de energie. O parte din aceasta radiatie ajunge
pe Pamant. Cantitatea de energie ce ajunge pe Pamant intr-o zi este mai mare decat intregul
consum al Pamantului pe durata unui an intreg. Totusi, nu toata energie Soarelui ajunge pe
solul Pamantului. O parte este absorbita de atmosfera sau reflectata inapoi in spatiu.
Intensitatea luminii ce ajunge pe Pamant variaza in functie de perioada zilei, locatia si
conditiile meteorologice. Radiatia solara ce ajunge pe Pamant se masoara in Wh/m2 pe zi sau
KWh/m2 pe an. Pentru a simplifica calculele si a avea o baza comuna de calcul, s-a decis ca
standard o putere de 1000Wh/m2 timp de o ora pentru o zi insorita. Aceasta putere se
regaseste intr-o zi de vara pe o suprafata de un metru patrat unde Soarele este perpendicular
pe aceasta.
Radiatia solara ce cade pe sol variaza atat cu perioada zilei, dar poate varia considerabil in
functie de locatie, mai ales in zone de munte. Iradiatia solara variaza intre 1000KWh/m2 pe
an in tarile din Europa de Nord si 2000 - 2500 KWh/m2 pe an in zonele cu desert. Aceste
variatii intre locatii sunt date de diferentele de latitudine si conditiile meteorologice.
Orientarea
Raza luminoasa parcurge o linie dreapta de la Soare spre Pamant. La intrarea in atmosfera
Pamantului, o parte din lumina se imprastie iar o parte ajuge la sol intr-o linie dreapta. O alta
parte a luminii este absorbita de atmosfera. Lumina ce s-a imprastiat in atmosfera este ceea ce
noi numim lumina difuza sau radiatie difuza. Raza de lumina ce ajunge pe suprafata solului
fara sa fie imprastiala este denumita radiatie directa. Radiatia solara directa este cea mai
cunoscuta si simtita in mod direct de catre oameni.
Numai o mica parte a radiatie solare ajunge cu adevarat pe solul Pamantului.
Un panou solar produce energie electrica chiar si cand nu exista radiatie directa. Asadar, chiar
daca este innorat afara, un sistem solar va produce energie electrica. Totusi, cele mai bune
conditii de obtinere a energiei electrice sunt in zilele insorite, iar panoul indreptat direct spre
Soare. Daca nu se opteaza pentru siteme de orientare automata in functie de soare, se va face

un compromis in asezarea panourilor. Pentru zonele ce se afla in emisfera nodica, panourile se

vor orienta spre sud iar pentru cele din emisfera sudica, se vor orienta spre nord.
O mica deviatie de la orientare oprima nu va avea un efect simnificativ in productia de
energie electrica anuala.
Unghiul de inclinare
Soarele traverseaza cerul de la est la vest. Panourile solare au un randament mai mare daca
sunt orientare perpendicular cu Soarele la mijlocul zilei, cand intensitatea luminoasa este cea
mai mare. Majoritatea sistemelor solare sunt montate pe acoperis pe un cadru metalic avand o
pozitie fixa neputand sa urmareasca Soarele pe durata zilei. Unghiul dintre planul orizontal si
panoul solar este numit unghi de inclinare.
Deoarece Pamantul se roteste in jurul Soarelui exista variatii si in functie de anotimpuri.
Soarele nu va ajunge in acelasi unghi solul ca iarna si vara. Pozita panourilor pe timp de vara
este mai ,,orizontala" decat pe timp de iarna. Acesta pozitie ar dezavantaja productia de
energie pe timpul iernii, asa ca se va face un compromis intre cele doua situatii. Pentru fiecare
latitudine exista un unghi de inclinatie optim. Numai in zonele foarte apropiate de Ecuator,
panourile pot avea un unghi de inclinatie aproape de zero.

.1.Energia solara
Energia Solara alaturi de Energia Gravitationala sunt principalele surse de energie
pentru Terra. Orice alte surse de energie pe care noi le folosim in momentul de fata,
provin din rezervele Pamantului si acestea ar trebui de fapt considerate si folosite ca
"energii alternative".Afirmatia ca Energia Solara este singura sursa de energie
"alternativa" poate parea socanta la prima vedere, dar dupa o scurta analiza, putem
constata ca energia eoliana, hidroenergia, combustibilii vegetali, inclusiv energia
valurilor sau a mareelor, nu sunt decat rezultatul actiunilor complexe ale energiei solare
asupra Pamantului si a formelor de viata pe care acesta le gazduieste.
Promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie reprezint
un imperativ al perioadei actuale motivat de: protecia mediului, creterea
independenei energetice fa de importuri prin diversificarea surselor de aprovizionare
cu energie, precum i motive de ordin economic i de coeziune social.
Ce este energia solar?
Definiia energiei solare
Energia solar reprezint energia electromagnetic transmis de soare generat prin fuziune
nuclear. Ea st la baza ntregii viei de pe pmnt i reprezint aproximativ 420 trilioane
kWh.
Aceasta cantitate de energie generat de soare este de cteva mii de ori mai mare dect
cantitatea total de energie utilizat de toi oamenii
Lumina i cldura radiate de soare au fost utilizate de oameni nc din antichitate cu ajutorul
unei serii de tehnologii mbuntite permanent. Radiaia solar, mpreun cu celelalte surse

secundare de energie n afar de energia solar, cum ar fi energia vntului i energia valurilor,
electricitatea
hidro i biomasa, reprezint cea mai mare parte din energia provenit din sursele regenrabile
disponibile pe pmnt. Din energia solar se utilizeaz numai o foarte mic parte
Producerea de energie electric din energie solar se bazeaz pe instalatii termice i pe
panourile fotovoltaice. Modalitile n care se utilizeaz energia solar sunt limitate numai de
imaginaia
omului. O list parial a aplicaiilor energiei solare cuprinde nclzirea i rcirea spaiului cu
ajutorul arhitecturii solare, furnizarea de ap potabil prin distilare i dezinfecie, iluminatul,
producerea de ap cald, gtitul cu ajutorul energiei solare i cldura de proces de nalt
temperatur utilizat n scopuri industriale. Pentru a utiliza energia solar, se folosesc de
obicei panourile solare.
Tehnologiile solare pot fi, n general, pasive sau active n funcie de modul n care energia
solar este
captat, convertit i and distribuit. Tehnicile solar active includ utilizarea panourilor
fotovoltaice i
a colectoarelor termice pentru captarea energiei. Tehnicile solare pasive includ orientarea unei
cldiri spre soare, selectarea materialelor cu o mas termic favorabil sau cu proprieti de
dispersie a luminii, precum i proiectarea spaiilor n aa fel nct aerul s circule n mod
natural.
Avantajele panourilor solare
Primul avantaj este costul de exploatare foarte mic. Apoi, pentru functionarea
instalatiei nu conteaza care este temperatura exterioara, conteaza numai durata si
nivelul de insorire. In tara noastra radiatia solara inregistreaza o medie anuala de 1.450
kW/mp (fata de Grecia spre exemplu, unde media anuala este de 1.780 kW/mp).
Nivelul radiatiei solare difera insa de la o localitate la alta, in functie de latitudine,
relief sau influente marine.
Sistemul nostru se bazeaza pe stocarea caldurii. Caldura se obtine din cea mai ieftina si
la indemana sursa (soarele) si este stocata zile in sir intr-un rezervor cu apa, cat mai
mare. Acesta este foarte bine izolat termic si se ingroapa in pamant, langa casa, apoi se
acopera cu iarba. Este un sistem comod care functioneaza cu ajutorul unui termostat pe
baza comenzilor date unui controler. Iar apa menajera se incalzeste de la soare tot anul.
Instalatia mai are un avantaj deloc de neglijat: este un sistem ecologic care va ofera
confortul dorit protejand ambientul.
Ce sunt si cum functioneaza sistemele solare ?
Sistemele solare sunt de mai multe tipuri: dupa modul de constructie, functionare si
destinatie. Sistemele cu panouri fotovoltaice se folosesc pentru producerea curentului
electric, insa in acest articol ne referim doar la sistemele termo-solare, care recupereaza
caldura din radiatia infrarosie a soarelui si o stocheaza pana la utilizare. Lasand la o
parte aplicatiile industriale mari, cele mai folosite sisteme sunt cele care produc apa
calda necesara consumului zilnic.
Principalele tipuri de colectoare solare folosite in aplicatiile obisnuite sunt cele plane
sau cele cu tuburi vidate. Colectoarele cu tuburi vidate sunt ceva mai scumpe, dar mai
performante, datorita gradului ridicat de izolare termica si a eficientei mult crescute.
Acestea se utilizeaza in special la aplicatiile unde este necesara o temperatura mai

ridicata sau la instalatiile complexe, care genereaza atat apa calda menajera cat si
caldura pentru incalzirea locuintelor.
In general, colectoarele plane sunt formate dintr-o retea de tevi din material
termoconductor (cupru, in general) cu aripioare din tabla pentru cresterea suprafetei de
captare. Tot acest ansamblu este asezat intr-o cutie bine izolata termic, cu peretele
dinspre soare transparent (din sticla cu transparenta
ridicata). Suprafata tevii si a aripioarelor metalice este acoperita cu un strat selectiv
care faciliteaza absorbtia radiatiilor solare si limiteaza in acelasi timp reflexia acestora.
Colectoarele plane sunt mai ieftine decat cele cu tuburi. Pe litoral, ele sunt ideale, fiind
folosite numai in lunile de vara. In celelalte perioade ale anului sau in restul tarii (mai
ales la munte), eficienta acestui tip de colectoare este mai redusa decat a colectoarelor
cu tuburi vidate, la suprafete de captare similare.
Sistemele cu tuburi vidate sunt actualmente larg utilizate in Germania, Canada, Marea
Britanie si China datorita performantelor lor tehnice. Fiecare tub este format din doua
tuburi concentrice din sticla borosilicat (foarte rezistenta si cu un grad de transparenta
ridicat), sudate intre ele. Spatiul dintre cele doua tuburi se videaza, iar suprafata
interioara a tubului intern se acopera cu un strat selectiv cu excelente proprietati de
absorbtie a radiatiei solare (>92%) si cu o reflexivitate foarte redusa (<8%). Caldura
este transferata agentului termic fie in mod direct fie cu ajutorul unui tub termic.
Vacuum-ul dintre cele doua tuburi formeaza un fel de "termos" astfel incat, desi
temperatura in interior ajunge la 150 C, la exterior tubul este rece. Aceasta proprietate
face instalatia utilizabila si in climate foarte reci. Acumulatorul termic al sistemului
pastreaza caldura care este preluata atunci cand este nevoie pentru necesitatile
locuintei. Acest principiu de functionare este asistat de un controler digital.

Fotovoltaice (PV):
Ce este PV? Definiie, cum funcioneaz PV?
Panourile fotovoltaice realizeaz conversia direct a luminii n energie electric la nivel
atomic. Unele materiale au proprietatea de a absorbi fotoni de lumina si a elibera electroni.
Acest efect poarta numele de efect fotoelectric. Atunci cnd aceti electroni sunt captai
rezult un curent electric care poate fi utilizat ca electricitate.
Efectul fotoelectric a fost observat pentru prima dat in anul 1839 de ctre fizicianul francez
Edmund Bequerel. Bequerel a descoperit c anumite materiale pot produce cantiti mici de
curent electric cnd sunt expuse la lumin. In 1905, Albert Einstein a descris natura luminii i
efectul fotoelectric pe care se bazeaz tehnologia fotovoltaic, lucru pentru care a primit mai
trziu premiul Nobel pentru fizic. Primul modul fotovoltaic a fost realizat n Laboratoarele
Bell n 1954. A fost nregistrat ca baterie solar i a fost considerat doar o curiozitate, prea
scump pentru a fi utilizat pe scar larg. n anii 1960, industria spaial a fost prima care a
nceput s utilizeze n mod serios tehnologia pentru a furniza energie electric la bordul
navelor spaiale. Prin intermediul programelor spaiale, tehnologia a avansat, fiabilitatea ei s-a
mbuntit, iar costul a nceput s scad. n timpul crizei energetice din anii 1970, tehnologia
fotovoltaic a fost recunoscut ca o surs de energie electric i n alte aplicaii dect cele
spaiale.

Dac se ataeaz conductori electrici pe prile pozitive i negative, formnd un circuit

electric, electronii pot fi captai sub form de curent electric - adic, energie electric. Aceast
electricitate poate fi utilizat in diferite scopuri (iluminat, alimentare echipamente).
Un numr de celule solare conectate electric unele cu altele i montate pe un suport sau un
cadru formeaz un modul fotovoltaic. Modulele sunt proiectate s furnizeze energie electric
la o anumit tensiune, ca un sistem obinuit de 12 voli. Curentul produs depinde direct de
modul n care lumina ajunge la modul.
Se poate conecta un numr mare de module pentru a forma o reea.
In general, cu ct este mai mare suprafaa unui modul sau a unei reele, cu att va produce mai
mult electricitate.
Modulele fotovoltaice i reelele produc energie electric n curent continuu (cc). Ele pot fi
conectate att n serie, ct i paralel, pentru a pro
duce tensiunea/curentul care sunt necesare.

Sistemele fotovoltaice- realizeaza conversia directa a energiei radiatiei solare in energie

electrica, fara o poluare sonora si fara emisia unor gaze poluante in mediul ambiant. Sistemele
fotovoltaice au fost folosite la inceput pentru a echipa satelitii, dupa aceea pe scara mai larga
la echiparea ceasurilor electronice precum si a unor calculatoare. In ultimii 20 de ani sute de
mii de sisteme fotovoltaice au fost instalate in toata lumea. Astfel de sisteme au functionat
perioade lungi de timp in domenii ca pomparea apei, electrificarea unor localitati sau case
izolate, gestionarea unor rezerve de apa, aparate de taxat pentru parcari, telecomunicatii sau
protectie catodica. Totusi, in ciuda succesului acestor sisteme in toata lumea piata lor
reprezinta numai un procent mic din ceea ce ar putea reprezenta piata de sisteme
independente. Motivul principal nu este atat unul care tine de tehnologie cat lipsa de
informatie. Existenta sistemelor fotovoltaice si rentabilitatea implementarii lor, atat la nivel
urban cat si rural nu este cunoscuta de potentialii utilizatori.
Un panou solar fotovoltaic spre deosebire de un panou solar termic transform energia
luminoas din razele solare direct n energie electric. Componentele principale ale panoului
solar reprezint celulele solare.
Panourile solare se utilizeaz separat sau legate n baterii pentru alimentarea consumatorilor
independeni sau pentru generarea de curent electric ce se livreaz n reeaua public.
Un panou solar este caracterizat prin parametrii si electrici cum ar fi tensiunea de mers n gol
sau curentul de scurtcircuit.
Pentru a ndeplini condiiile impuse de producerea de energie electric, celulele solare se vor
asambla n panouri solare utiliznd diverse materiale, ceea ce va asigura:
protecie transparent mpotriva radiaiilor i intemperiilor
legturi electrice robuste
protecia celulelor solare rigide de aciuni mecanice
protecia celulelor solare i a legturilor electrice de umiditate
asigurare unei rciri corespunztoare a celulelor solare
proteia mpotriva atingerii a elementelor componente conductoare de electricitate
posibilitatea manipulrii i montrii uoare

2. Construcia unui panou solar obinuit

Un geam (de cele mai multe ori geam securizat monostrat) de protecie pe faa expus la
soare,
Un strat transparent din material plastic (etilen vinil acetat, EVA sau cauciuc siliconic) n
care se fixeaz celulele solare,
Celule solare monocristaline sau policristaline conectate ntre ele prin benzi de cositor,
Caserarea feei posterioare a panoului cu o folie stratificat din material plastic rezistent la
intemperii fluorura de poliviniliden (Tedlar) i Polyester,
Priz de conectare prevzut cu diod de protecie respectiv diod de scurtcircuitare (vezi
mai jos) i racord,
O ram din profil de aluminiu pentru protejarea geamului la transport, manipulare i
montare, pentru fixare i rigidizarea legturii. Caracteristicile unui panou solar sunt:
Tensiunea de mers n gol UOC
Curent de scurtcircuit ISC
Tensiunea n punctul optim de funcionare UMPP
Curentul n punctual de putere maxim IMPP
Putere maxim PMPP
Factor de umplere FF
Coeficient de modificare a puterii cu temperatura celulei
Randamentul celulei solare
Incapsulare durabil a elementelor componente are o importan foarte mare deoarece
umiditatatea ce ar putea ptrunde ar afecta durata de via a panoului solar prin coroziune i
prin scurtcircuitarea legturilor dintre elementele prin care trece curent electric.
Dioda pentru mers n gol (Bypass)
Dac se conecteaz mai multe module n serie, este necesar s montm cte o diod
antiparalel cu fiecare panou. Curentul maxim i tensiunea de strpungere ale diodei trebuie s
fie cel puin egale cu curentul i tensiunea panoului. De multe ori se utilizeaz diode de
redresare de 3 Amper / 100 Volt. Dioda pentru mers n gol este conectat la bornele de
legtur ale fiecrui panou astfel nct n regim normal de funcionare (panoul debiteaz
curent) are la borne tensiune invers (catodul diodei legat la polul pozitiv al panoului). Dac
panoul ar fi umbrit sau s-ar defecta nu ar mai debita curent, polaritatea tensiunii la borne s-ar
schimba i acesta s-ar defecta, sau n cel mai bun caz randamentul acelui lan de module ar
scdea. Acest lucru este mpiedicat de dioda bypass care preia curentul n acest caz.

Alte tipuri de panouri

panouri laminate sticla-sticla
panouri sticla-sticla utiliznd rini aplicate prin turnare
panouri cu strat subire (CdTe, CIGSSe, CIS, a-Si) pe suprafee de sticl sau aplicate ca folie
flexibil
panouri concentrator lumina solar se concentreaz cu ajutorul unui dispozitiv Optic pe
celule solare de dimensiuni mai mici. Astfel utiliznd lentile comparativ mai ieftine pentru a
crea un fascicol de lumin mai subire, se economisete material semiconductor care este mai
scump. Sistemele cu concentrator sunt utilizate de cele mai multe ori la celule solare din

semiconductori pe baz de elemente din grupa III-V. Pentru c utilizarea lentilelor impune ca
razele solare s cad perpendicular pe acestea, va fi nevoie de un sistem de orientare mecanic
n funcie de poziia soarelui.
Colector cu fuorescen. Acest tip deosebit de panou solar transform lumina incident, prin
intermediul unui strat de material sintetic, n radiaie de o lungime de und acordat pe
frecvena de absorbie maxim din celula solar. n acest scop materialul sintetic este
impurificat cu un pigment fluorescent. Lumina solar este absorbit de pigment i reemis cu
o lungime de und mai mare. Aceast lumin generat prsete stratul de material sintetic
doar pe o anumit direcie bine determinat pe toate celelalte direcii fiind reflectet i astfel
reinut n material. Pe direcia emisie se aeaz celulele solare ce sunt optimizate pe
lungimea de und emis de pigment. Prin aplicare mai multor straturi de material sintetic i
celule solare acordate pe lungimi de und diferite, se poate mri randamentul deoarece se
poate acoperi un spectru mai larg dect cu panourile solare obinuite.
3. Fabricarea panoului solar
Fabricarea ncepe ntotdeauna de pe partea activ expus la soare. La nceput se pregtete i
se cur un geam de mrime corespunztoare. Pe acesta se aeaz un strat de folie de etilen
vinil acetat, EVA adaptat profilului celulelor solare utilizate. Celulele solare vor fi legate cu
ajutorul benzilor de cositor n grupe (iruri - strings) care mai apoi se aeaz pe folia de EVA
dup care se face conectarea grupelor ntre ele i racordarea la priza de legtur prin lipire. n
final totul se acoper cu o folie EVA i peste aceasta o folie tedlar. Pasul urmtor const n
laminarea panoului n vacuum la 150 C. n urma laminrii din folia EVA plastifiat, prin
polimerizare, se va obine un strat de material plastic ce nu se va mai topi i n care celulele
solare sunt bine incastrate i lipite strns de geam i folia de tedlar. Dup procesul de
laminare, marginile se vor debavura i se va fixa priza de conectare n care se vor monta
diodele de bypass. Totul se prevede cu o ram metalic, se msoar caracteristicile i se
sorteaz dup parametrii electrici dup care se mpacheteaz.

Notiuni teoretice:
Celulele fotovoltaice
O celul solar const din dou sau mai multe straturi de material
semiconductor, cel mai ntlnit fiind siliciul. Aceste straturi au o grosime cuprins
ntre 0,001 i 0,2 mm i sunt dopate cu anumite elemente chimice pentru a forma
jonciuni p i n. Aceast structur e similar cu a unei diode. Cnd stratul de
siliciu este expus la lumin se va produce o agitaie a electronilor din material i
va fi generat un curent electric.
Celulele, numite i celule fotovoltaice, au de obicei o suprafa foarte
mic i curentul generat de o singur celul este mic dar combinaii serie, paralel
ale acestor celule pot produce cureni suficient de mari pentru a putea fi utilizai
n practic. Pentru aceasta, celulele sunt ncapsulate n panouri care le ofer
rezisten mecanic i la intemperii.
Celulele solare pot fi clasificate dup mai multe criterii. Cel mai folosit
criteriu este dup grosimea stratului materialului. Aici deosebim celule cu strat

gros i celule cu strat subire.

Un alt criteriu este felul materialului : se ntrebuineaz, de exemplu, ca
materiale semiconductoare combinaiile CdTe, GaAs sau CuInSe, dar cel mai
des folosit este siliciul.
Dup structur de baz deosebim materiale cristaline(mono-/policristaline)
respectiv amorfe.
In fabricarea celulelor fotovoltaice pe lng materiale semiconductoare,
mai nou, exist posibiltatea utilizrii i a materialelor organice sau a pigmenilor
organici.
Teoria constructala
"Teoria constructala" se bazeaza pe principiul potrivit caruia toate
lucrurile de pe planeta curg, tinzand spre perfectiune, astfel pentru ca un sistem
deschis (cu curgere), de dimensiuni finite, sa persiste in timp (sa
supravietuiasca), el trebuie sa evolueze, astfel incat sa asigure acces din ce in
ce mai usor curentilor care-l strabat.
Conform teoriei constructale, forma globala a unui biosistem este
determinata a priori ca directiva genetica, fiind supusa, n acelasi timp, n
decursul cresterii si evolutiei lui unor multiple interactii localeautoorganizatoare
- de optimizare a distributiei imperfectiunilor. Spre exemplu, forma globala a unui os rezulta
din optimizarile locale
determinate de biosenzorii ce masoara n permanenta presiunea exercitata
asupra osului, oblignd osteoblastele sa depuna compusii de calciu n
zonele n care presiunea este mai ridicata. Spre deosebire de interpretarea
fractala - descriptiva -, perspectiva constructala este predictiva - sugernd
ca natura nu este fractala, ci constructala, evolund antientropic prin
autoorganizare. ( Adrian Bejan - Shape and structure, from engineering to
nature).
Ideea principala a teoriei constructale este ca orice sistem are ca
destinatie imperfectiunea. Avand in vedere aceasta idee cel mai bun lucru care
trebuie facut este sa optimizam distributia imperfectiunilor din sistem, astfel
aceasta va determina geometria sau forma sistemului studiat.
Calea constructala de distributie a imperfectiunilor sistemului este de a
pune un regim mai rezistiv la cea mai mica scala a acestuia. Legea constructala
este principiul care genereaza forma perfecta, care este ultima forma imperfecta
posibila.
O celul fotovoltaica poate fi asimilata cu o dioda fotosensibila,
functionarea ei bazandu-se pe proprietatile materialelor semiconductoare. Celula
fotovoltaica permite conversia directa a energiei luminoase in energie electrica.
Principiul de functionare se bazeaz pe efectul fotoelectric.
De fapt, o celula este constituita din doua straturi subtiri de material
semiconductor. Cele doua straturi sunt dopate diferit:
- pentru stratul n, aport de electroni periferici;
- pentru stratul p, deficit de electroni.