Cuprins

pag.

Cap. I. introducere.3

Cap. II. Energia fotovolatica

2.1.Energia solara..5
2.2.Efectul fotovoltaic ... ....7
2.3. Celula fotovoltaica
2.3.1. constructia si principiul de functionare al celulei

...8

2.3.2. Caracteristicile celulei fotovoltaice...14

2.3.3. Tipuri de celule fotovoltaie
2.3.3.1.Celule fotovoltaice cu siliciu..17
2.3.3.2. Celule fotovoltaice cu alte material semiconductoare...19
2.3.4. Factori de care depinde eficienta celulelor solare..22
2.4. Module fotovoltaice
2.4.1.Module fotovoltaice..23
2.4.2. Reciclarea modulelor23
2.5. Sisteme fotovoltaice
2.5.1. structura unui sistem fotovoltaic ..24
2.5.2. Clasificarea sistemelor..25
2.5.2. Aplicatii ale sistemelor......25
2.5.3. Principalele avantaje si dezavantaje..30

Cap. III. Alegerea si justificarea solutiei existente

3.1. Pensiunea verde........31
3.2. Calculul energetic si determinarea numarului de module utilizate.33
Cap. IV. Concluzii.36

Bibliografie..36

CAP. I. INTRODUCERE
Energia regenerabila a fost folosita de om incepand din cele mai vechi timpuri.
Arderea biomasei pentru incalzire si iluminare a fost practicata inca de la inceputurile istoriei,
fara a mentiona utilizarea alimentelor organice ca energie pentru supravietuire. Morile de vant si
cele de apa au exploatat resursele naturale pe parcursul deceniilor, fiind cea mai timpurie sursa
de obtinere a energiei pentru agricultura si pentru procesele industriale la scara mica.
Tehnologiile moderne de conversie a surselor regenerabile au istorii diferite. Inceputurile
dezvoltarii tehnologiilor eoliene pot fi atribuite sfarsitului secolului al XIX-lea, in Danemarca.
Interesul fata de aceste tehnologii a atins nivelul optim pe parcursul celor 2 razboaie mondiale,
din cauza limitarii accesului la conbustibilii fosili. Incepand cu anii 1950 celulele fotovoltaice au
cunoscut investitii datorita utilizarii lor fulminante in sistemele spatiale de zbor, cu rezultate
aplicabile in tehnologia si stiinta materialelor, urmate de reducerea preturilor pana la nivelul
acceptat de consumatori.
Motivatia de baza pentru expansiunea energiilor regenerabile, vine odata cu crizele
petrolului din 1973 si 1979. Tehnologiile eoliana, a valurilor marilor si eoliana au beneficiat
astfel de investitii, odata cu cresterea nivelului lor de aplicare.
Energia regenerabila este energia derivata din surse care sunt regenerative si pentru toate
aplicatiile practice nu pot fi epuizate. Actualmente sursele regenerabile de energie contribuie cu
aproximativ 18,4 % la consumul uman global de energie.
Sursa primara de energie regenerabila este radiatia solara, adica energia solara.
Energiile solara, eoliana si hidraulica sunt utilizate tradiional pe larg in tarile dezvoltate si
in curs de dezvoltare. Insa, producerea in masa a electricitatii, folosind sursele regenerabile de
energie, a inceput relativ recent reflectand tratatele majore privind schimbarea climei si poluarea,
epuizarea combustibililor fosili si riscurile sociale, politice si de mediu ale combustibililor fosili
si ale energiei nucleare. Mai multe tari si organizatii promoveaza energiile regenerabile prin
subsidiere si reduceri de taxa.
Cel mai mare aport de energie primar este adus de radiatia solar ce ajunge n straturile
superioare ale atmosferei terestre. Aproximativ 30% din radiatia primit de pamnt este
reflectat n spatiul cosmic de ctre nori si suprafata terestr iar restul de 70% este absorbit ea
regsindu-se n cldura aerului, a apei, n cldura latent de evaporare a apei din mri si oceane
si de pe suprafata de uscat umeda; se regseste n biomas datorit proceselor de fotosintez din
plante. Cldura absorbit de aer si ap este remis n cele din urm sub form de radiatii
infrarosii (IR) spatiului nconjurtur. Cldura latent de evaporare a apei este deasemenea
eliberat prin condensare. Energia geotermal produce un flux de energie comparativ mic
2

dinspre litosfer spre atmosfer si oceane prin conductia cldurii. Din aceast energie numai 1%
se regseste n vulcani sau n cmpuri geotermale active. Miscarea planetelor din sistemul solar
se regseste disipat n mareele din oceane. Fluxurile de energie generate de radiatia solar si
celelalte dou surse n mediului nconjurtor al omului sunt fluxurile naturale de energie
secundar care sunt mult mai mici dect fluxurile rezultate prin transferul direct de enegie de la
lumina solare. Aceste fluxuri de energie naturala sunt:

Energia potential si cinetica a cursurilor de apa;

Vanturile, valurile si energia cinetica a curentilor oceanic;

Energia solara absorbita prin fotosinteza din biomasa

Cele mai importante fluxuri natural de energie din mediul inconjurator direct al omului ce
pot fi exploatate sunt:
o Radiatia solara absorbita la nivelul scoartei terestre;
o Vanturile care transporta aer fierbinte spre poli si aer rece si uscat catre ecuator.
Trecerea la tehnologiile bazate pe energii regenerabile este dictata atat de cresterea
continua a preturilor la petrol si gaze cat si de constietizarea problemelor legate de schimbarea
climei globale. In ultimii 30 de ani, sistemele energetice solare si eoliene sau dezvoltat rapid
reducand substantial costurile capitale si ale energiei generate, continuand imbunatatirea
performantelor sistemelor. De fapt, preturile combustibililor fosili si ale energiei regenerabile,
precum si costurile sociale si de mediu crescande au favorizat evolutia rapida si pe scara larga a
diseminarii si dezvoltarii pieselor pentru energiile regenerabile.
In conditii concrete din Romania, in balanta energetica se iau in considerare urmatoarele
tipuri de resurse regenerabile de energie :
Energia solara utilizata la producerea de caldura prin metode de conversie
pasiva sau activa sau la furnizarea de energie electrica prin sisteme fotovoltaice
Energia eoliana utilizata la producerea de energie electrica cu grupuri
aerogeneratoare ;
Hidroenergia utilizeaza centrale hidroelectice cu o putere instalata mai mica sau
egala cu 10 MW (hidroenergia mica) respectiv centrale hidro cu o putere instalata
mai mare de 10 MW (hidroenergia mare) ;
Biomasa provine din reziduuri de la exploatari forestiere si agricole,deseuri de
prelucrare a lemnului si alte produse ; biogazul este rezultatul fermentarii in regim
anaerob a dejectiilor animaliere sau de la statiile de epurare orasenesti ;

 Energia geotermala energia magazinata in depozite si zacaminte

hidrogeotermale subterane, exploatabila cu tehnologii speciale de foraj si
extractie.

CAP. II. ENERGIA FOTOVOLTAICA

2.1. ENERGIA SOLARA
Energia solara este energia radianta produsa n Soare ca rezultat al reactiilor de fuziune
nucleara. Ea este transmisa pe Pamnt prin spatiu n cuante de energie numite fotoni, care
interactioneaza cu atmosfera si suprafata Pamntului.
Soarele trimite catre pamnt un flux de energie care corespunde unei puteri de 170
miliarde MW. Daca s-ar captura numai 0,1% din aceasta energie pentru o populatie de cca. 6
miliarde de oameni (anul 2000), ar reveni fiecarui locuitor o ptere de 30 kW, cu o durata de 4-5
ore zilnic, s-ar putea produce cca. 50.000 kWh pentru fiecare locuitor (fata de cca. 3.000 kWh
produsi in prezent). Din pacate energia solara prezinta o serie de dezavantaje: concentratia de
energie solara este mica, iar captarea ei se face greu, cu cheltuieli mari si este distribuita
neregulat in timp si pe suprafata planetei.
O cantitate imensa de energie solara ajunge la suprafata pamantului in fiecare zi. Aceasta
energie poate fi captata, si folosita sub forma de caldura in aplicatii termo-solare, sau poate fi
transformata direct in electricitate cu ajutorul celulelor fotovoltaice(CF) . Pentru a intelege cum
CF si sistemele termo-solare capteaza energia solara, este important sa intelegem cum aceasta isi
urmeaza cursul de la soare spre Pamant si cum acest flux se schimba periodic. Cum produce
soarele energie Soarele este o sfera cu diametrul de aproximativ 1.4 milioane de km, formata din
gaze cu temperaturi foarte mari(temperatura interiora a soarelui este de aproximativ 15 milioane
de grade Kelvin). Aceasta temperatura imensa, combinata cu o presiune de 70 miliarde de ori
mai mare decat aceea a atmosferei Pamantului creeaza conditiile ideale pentru reactiile de
fuziune. Reactia de fuziune Reactiile de fuziune din soare au loc intre atomi de hidrogen, care se
combina si formeaza atomi de helium. In urma acestui proces se degaja energie sub forma unor
radiatii cu energie mare, mai cu seama raze gamma. In timp ce aceaste radiatii migreaza din
centrul spre exteriorul sferei solare, ele reactioneaza cu diferite elemente din interiorul soarelui si
se transforma in radiatii cu energie mica. Soarele a produs in acest fel energie timp de
aproximativ 5 miliarde de ani, si va continua sa faca la fel pentru inca 4-5 miliarde. Cum este
transportata energia pe Pamant Pamantul se roteste in jurul soarelui la o distanta de aproximativ
150 milioane de km. Radiatiile se extind la viteza de 300.000 de km pe sec, viteza luminii.
Timpul necesar pentru a ajunge pe Pamant este de aproximativ 8 min.

Intensitatea radiatiei solare la marginea exterioara a atmosferei, cnd Pamntul se afla la

distanta medie de Soare, este numita constanta solara, a carei valoare este de 1,37*106
ergs/sec/cm2 sau aproximativ 2 cal/min/cm2. Cu toate acestea, intensitatea nu este constanta; ea
variaza cu aproximativ 0,2 procente n 30 de ani. Intensitatea energiei solare la suprafata
Pamntului este mai mica dect constanta solara, datorita absorbtiei si difractiei energiei solare,
cnd fotonii interactioneaza cu atmosfera.
Intensitatea energiei solare n orice punct de pe Pamnt depinde ntr-un mod
complicat, dar previzibil, de ziua anului, de ora, de latitudinea punctului. Chiar mai mult,
cantitatea de energie solara care poate fi absorbita depinde de orientarea obiectului ce o
absoarbe.
Absorbtia naturala a energiei solare are loc n atmosfera, n oceane si n plante.
Interactiunea dintre energia solara, oceane si atmosfera, de exemplu, produce vnt, care
de secole a fost folosit pentru morile de vnt. Utilizarile moderne ale energiei eoliene presupun
masini puternice, usoare, cu design aerodinamic, rezistente la orice conditii meteo, care atasate la
generatoare produc electricitate pentru uz local, specializat sau ca parte a unei retele de
distributie
locala
sau
regionala.
Aproximativ 30% din energia solara care ajunge la marginea atmosferei este consumata
n circuitul hidrologic, care produce ploi si energia potentiala a apei din izvoarele de munte si
ruri. Puterea produsa de aceste ape curgatoare cnd trec prin turbinele moderne este numita
energie hidroelectrica. Prin procesul de fotosinteza, energia solara contribuie la cresterea
biomasei, care poate fi folosita drept combustibil incluznd lemnul si combustibilele fosile ce sau format din plantele de mult disparute. Combustibili ca alcoolul sau metanul pot fi, de
asemenea,
extrase
din
biomasa.
De asemenea, oceanele reprezinta o forma naturala de absorbtie a energiei. Ca rezultat al
absorbtiei energiei solare n oceane si curenti oceanici, temperatura variaza cu cteva grade. n
anumite locuri, aceste variatii verticale se apropie de 20C pe o distanta de cteva sute de metri.
Cnd mase mari de apa au temperaturi diferite, principiile termodinamice prevad ca un
circuit de generare a energiei poate fi creat prin luarea de energie de la masa cu temperatura mai
mare si transfernd o cantitate mai mica de energie celei cu temperatura mai mica. Diferenta
ntre aceste doua energii calorice se manifesta ca energie mecanica, putnd fi legata la un
generator
pentru
a
produce
electricitate.
Captarea directa a energiei solare presupune mijloace artificiale, numite colectori solari,
care sunt proiectate sa capteze energia, uneori prin focalizarea directa a razelor solare. Energia,
odata captata, este folosita n procese termice, fotoelectrice sau fotovoltaice. n procesele
termice, energia solara este folosita pentru a ncalzi un gaz sau un lichid, care apoi este
nmagazinat sau distribuit. n procesele fotovoltaice, energia solara este transformata direct n
energie electrica, fara a folosi dispozitive mecanice intermediare. n procesele fotoelectrice, sunt
folosite oglinzile sau lentilele care capteaza razele solare ntr-un receptor, unde caldura solara
este transferata ntr-un fluid care pune n functiune un sistem de conversie a energiei electrice
conventionale.
5

n continuare vom prezenta cteva dintre aceste dispozitive de captare a energiei solare:
A:Panouri solare:
Fluidul colector care trece prin canalele panoului solar are temperatura crescuta datorita
transferului de caldura. Energia transferata fluidului purtator este numita eficienta colectoare
instantanee. Panourile solare au n general una sau mai multe straturi transparente pentru a
minimaliza pierderile de caldura si pentru a putea obtine o eficienta ct mai mare. n general,
sunt capabile sa ncalzeasca lichidul colector pna la 82C cu un randament cuprins ntre 40 si
80%.
Aceste panouri solare au fost folosite eficient pentru ncalzirea apei si a locuintelor.
Acestea nlocuiesc acoperisurile locuintelor. n emisfera nordica, ele sunt orientate spre sud, n
timp ce n emisfera sudica sunt orientate spre nord. Unghiul optim la care sunt montate panourile
depinde de latitudinea la care se gaseste instalatia respectiva. n general, pentru dispozitivele
folosite tot anul, panourile sunt nclinate la un unghi egal cu latitudinea la care se aduna sau se
scad
15
si
sunt
orientate
spre
sud
respectiv
nord.
n plus, panourile solare folosite la ncalzirea apei sau a locuintelor prezinta pompe,
senzori de temperatura, controllere automate care activeaza pompele si dispozitivul de stocare a
energiei. Aerul sau chiar un lichid pot fi utilizate ca fluide n sistemul de ncalzire solara si un
acumulator sau un rezervor cu apa, bine izolate, sunt folosite de obicei ca medii de stocare a
caldurii. n anexa 1 este prezentata schema simplificata a unei locuinte care foloseste pentru
ncalzire
sau
racire
astfel
de
panouri
solare.
B.
Captatoare
de
energie
Pentru aplicatii cum sunt aerul conditionat, centrale de energie si numeroase cereri de caldura,
panourile solare nu pot furniza fluide colectoare la temperaturi suficient de mari pentru a fi
eficiente. Ele pot fi folosite ca dispozitive de ncalzire n prima faza, dupa care temperatura
fluidului este apoi crescuta prin mijloace conventionale de ncalzire. Alternativ, pot fi folosite
colectoare mai complexe si mai scumpe. Acestea sunt dispozitivele care reflecta si focalizeaza
razele solare incidente ntr-o zona mica de captare. Ca rezultat al acestei concentrari, intensitatea
energiei solare este marita si temperatura care poate fi atinsa poate ajunge la cteva sute sau chiar
cteva mi de grade Celsius. Aceasta captatoare trebuie sa se miste dupa cum se misca soarele,
pentru a functiona eficient si dispozitivele utilizate se numesc heliostate.

2.2. EFECTUL FOTOVOLTAIC

Efectul de apariie a unei tensiuni electromotoare, sub aciunea energiei solare, denumit
effect fotovoltaic, a fost descoperit de fizicianul francez Alexandre-Edmond Becquerel, n anul
1839.
Termenul fotovoltaicderiva din combinatia cuvantului grec photos, ceea ce inseamna
limina si numele unitatii de masuta a fortei electromotoare volt. Astfel, tehnologia
fotovoltaica(PV) descrie procesul de generare a electricitatii cu ajutorul luminii.
6

Sistemele fotovoltaice realizeaza conversia directa a energiei radiatiei solare in energie

electrica, fara o poluare sonora si fara emisia unor gaze poluante in mediul ambiant. Sistemele
fotovoltaice au fost folosite la inceput pentru a echipa satelitii, dupa aceea pe scara mai larga la
echiparea ceasurilor electronice precum si a unor calculatoare. In ultimii 20 de ani sute de mii de
sisteme fotovoltaice au fost instalate in toata lumea.
Ele sunt folosite in orase mici, precum si in sate in care implementarea unui astfel de
sistem este mai rentabila decat conectarea la reteaua electrica sau folosirea de baterii /
minigeneratoare de curent. Astfel de sisteme au functionat perioade lungi de timp in domenii ca
pomparea apei, electrificarea unor localitati sau case izolate, gestionarea unor rezerve de apa,
aparate
de
taxat
pentru
parcari,
telecomunicatii
sau
protectie
catodica.
Totusi, in ciuda succesului acestor sisteme in toata lumea piata lor reprezinta numai un
procent mic din ceea ce ar putea reprezenta piata de sisteme independente. Motivul principal nu
este atat unul care tine de tehnologie cat lipsa de informatie. Existenta sistemelor fotovoltaice si
rentabilitatea implementarii lor, atat la nivel urban cat si rural nu este cunoscuta de potentialii
utilizatori. Deasemenea, exista conceptii gresite privind tehnologia fotovoltaica, ca de exemplu
ideea ca sistemele fotovoltaice functioneaza numai in lumina solara intensa, tehnologia este prea
sofisticata sau ideea ca ar fi prea scumpa comparativ cu extinderea retelei electrice.
Efectul fotovoltaic este datorat eliberrii de sarcini electrice negative (electroni) i
pozitive (goluri), ntr-un material solid, atunci cnd suprafaa acestuia interacioneaz cu lumina.
Datorit polarizrii electrice a materialului respectiv, care se produce sub aciunea
luminii, apare o tensiune electromotoare, care poate genera current electric ntr-un circuit nchis.
Dispozitivele care funcioneaz pe baza acestui fenomen, sunt denumite celule fotovoltaice, sau
celule electrice solare. Pentru a permite furnizarea unei puteri elctrice rezonabile, celulele
fotovoltaice nu funcioneaz individual ci legate n serie ntr-un mumr mai mare, alctuind
panouri fotovoltaice, sau panouri electrice solare (a nu se confunda cu panourile solare pentru
producerea energiei termice, denumite i colectori solari sau panouri solare termice).

2.3. CELULELE FOTOVOLTAICE

2.3.1 Constructia si principiul de functionare al celulelor fotovoltaice
Celulele fotovoltaice sunt dispozitive opto elecronice ce pot fi realizate din mai multe
materiale semiconductoare,si a caror functionare se datoreaza efectului generarii de catre lumina
a purtatorilor de sarcina liberi si separarea lor de catre campul electric intern al jonctiunilor p-n.
Ca material initial pentru fabricare se utilizeaza, de obicei, siliciu cristalin sau policristalin, in
care prin diverse metode tehnologice se formeaza straturi cu diversa conductibilitate pentru a
ovtine jonctiunea p-n. Materialul semiconductor de baza care se foloseste la producerea
celolelor fotovoltaice este siliciu.
n figura 2.1 este prezentat structura energetic a materialelor semiconductoare, deci i a
siliciului.

Fig. 2.1. Structura energetic a materialeor semiconductoare

Analizarea acestei scheme energetice este util n vederea nelegerii condiiilor n care
semiconductorii pot deveni materiale conductoare de curent electric. n situaii normale,
electronii ocup n jurul nucleelor atomilor materialului respectiv, diferite nivelele energetice
denumite i straturi sau benzi energetice. Aceste nivele energetic accesibile pentru electroni, sunt
separate de benzi energetice interzise, reprezentnd adevrate bariere energetice pentru
electroni. Nivelul energetic cel mai ridicat dintre cele ocupate de electroni, este denumit i band
energetic de valen, sau mai simplu band de valen. Urmtorul nivel energetic accesibil
electronilor, dar neocupat de acetia, este denumit band energetic de conduie, sau mai simplu
band de conducie. Este evident c pentru materiale diferite, nivelele energetice ale benzii de
valen i ale benzii de conducie sunt diferite. Diferena de potenial energetic E, dintre banda
de conducie i banda de valen, reprezentnd i valoarea barierei energetice dintre cele dou
straturi, este diferena dintre nivelurile energetice Ec al benzii de conducie i Ev al benzii de
valen E=Ec-Ev. n cazul siliciului monocristalin, valoarea acestei bariere energetice este
E1eV, iar n cazul siliciului amorf poate s ajung la E1,7eV.
Aceste valori ale barierei energetice, reprezint cuante de energie care trebuie s
fie transmise electronilor de pe stratul de valen pentru ca acetia s devin liberi, adic pentru a
putea trece pe banda de conducie. Prin supunerea materialelor semiconductoare de tipul
siliciului la radiaia solar, fotonii, sau cuantele de lumin cum mai sunt numii acetia, sunt
capabili s transmit electronilor de pe banda de valen, energia necesar pentru a depi bariera
energetic i a trece pe banda de conducie. Acest fenomen se produce n celulele fotovoltaice.
n vederea fabricrii celulelor fotovoltaice, Si este impurificat (dopat) cu diferite elemente
chimice, pentru obinerea unui surplus de sarcini electrice negative (electroni) sau pozitive
(goluri). Se obin astfel straturi de siliciu semiconductoare de tip n, respectiv de tip p, n funcie
de tipul sarcinilor electrice care predomin. Prin alturarea a dou asemenea straturi de material
8

semiconductor, caracterizate prin predominana diferit a sarcinilor electrice, n zona de contact,

se obine o aa numit jonciune de tip p-n de tipul celei reprezentate schematic n figura 2.2.

Fig. 2.2. Jonciune p-n

Sub aciunea diferenei de potenial electric, manifestat n zona de contact, electronii
excedentari din stratul n, prezint tendina de migraie n stratul p, deficitar n electroni. Analog,
golurile excedentare din stratul p, prezint tendina de a migra n stratul n, deficitar n sarcin
electric pozitiv. Aceast tendin de deplasare a sarcinilor electrice este reprezentat n figura
2.3.

Fig. 2.3. Tendina de migrare a sarcinilor electrice ntre straturile jonciunii p-n
Amploarea migraiei sarcinilor electrice ntre cele dou straturi ale jonciunii p-n este
limitat de nivelul energetic al purttorilor celor dou tipuri de sarcini electrice. Astfel, cu toate
c nu se va realiza o reechilibrare la nivelul sarcinilor electrice n toat profunzimea celor dou
straturi, o zon superficial din stratul p va fi ocupat de sarcini electrice negative (electroni), iar
o zon superficial din stratul n, va fi ocupat de sarcini electrice pozitive (goluri). Ca efect, se va
produce o redistribuire a sarcinilor electrice n zona jonciunii p-n, de tipul celei reprezentate n
figura 2.4.

Fig. 2.4.. Apariia unei diferene de potenial electric n zona jonciunii p-n
Se observ c efectul acestei redistribuiri este reprezentat de apariia unei diferene de
potenial locale, la nivelul jonciunii. Aceast diferen intern de potenial reprezint o barier
care mpiedic o eventual deplasare ulterioar a sarcinilor electrice negative din stratul n spre
stratul p i a celor pozitive din stratul p spre stratul n. Sarcinile electrice libere din cele dou
straturi sunt response din zona jonciunii spre suprafeele acestor straturi, opuse jonciunii p-n.
Este cunoscut faptul c lumina prezint un caracter dual, avnd att caracteristici de
und, conform teoriei ondulatorii a luminii, ct i caracteristici corpusculare, conform teoriei
corpusculare, sau fotonice a luminii. Din punctul de vedere al efectului fotovoltaic este mai util
ca lumina s fie considerat ca avnd caracter corpuscular.
Dac jonciunea p-n este supus radiaiei solare, fotonii avnd un nivel energetic suficient
de ridicat (cu att mai ridicat cu ct radiaia solar prezint o intensitate mai mare), sunt capabili
s transfere suficient energie electronilor aflai pe straturile de valen ale atomilor, pentru a
treace pe straturile de conducie i s devin electroni liberi.
Sub aciunea diferenei interne de potenial, care se manifest local la nivelul jonciunii pn, electronii liberi care se formeaz n stratul n, sunt respini spre suprafaa stratului n al
jonciunii, iar electronii liberi care se formeaz n stratul p, sunt atrai spre zona de jonciune, pe
care o vor traversa i odat ajuni n stratul n, sunt respini spre suprafaa acestui strat. Fiecare
electron liber, n momentul trecerii sale pe stratul de conducie, las n urm un gol (sarcin
electric pozitiv) n structura atomului pe care l-a prsit, astfel c sub aciunea radiaiei solare
nu apar doar electroni liberi ci perechi de sarcini electrice negative (electroni) i positive (goluri).
Sub aciunea diferenei interne de potenial, care se manifest local la nivelul jonciunii p-n,
golurile care se formeaz n stratul p sunt respinse spre periferia stratului p al jonciunii, iar
golurile care se formeaz n stratul n, sunt atrase spre zona de jonciune, pe care o vor traversa i
odat ajuni n stratul p, sunt respini spre suprafaa acestui strat.
n urma deplasrii sarcinilor electrice n cele dou straturi i n zona jonciunii p-n,
conform mecanismului prezentat, se produce o polarizare electric la nivelul suprafeelor
exterioare ale jonciunii p-n, aa cum se observ n figura 2.5.

10

Fig. 2.5. Polarizarea suprafeelor exterioare ale jonciunii p-n

Dac suprafeele exterioare ale jonciunii p-n sunt acoperite cu cte un strat metalic,
reprezentnd fiecare cte un electrod, ntre acetia se va manifesta o diferen de potenial, care
ntr-un circuit nchis va produce manifestarea unui curent electric.
Diferena de potenial
i curentul electric se pot menine la un nivel constant atta tip ct se manifest radiaia solar.
Este evident c variaia intensitii radiaiei solare va produce i variaii ale diferenei de
potenial, dar mai ales ale intensitii curentului electric aa cumse va arta ulterior.
Jonciunea p-n, mpreun cu cei doi electrozi, alctuiete o celul fotovoltaic sau o
celul elctric solar avnd construcia de tipul celei reprezentate n figura 2.6.

Fig. 2.6. Elementele constructive ale unei

celule fotovoltaice

11

Grosimea total a unei celule fotovoltaice este ce cca. 0,3mm, iar grosimea stratului n,
este de cca. 0,002mm. Uzual, deasupra electrodului negativ al celulei fotovoltaice, se amplaseaza
un strat antireflexie, cu rolul de a mpiedica reflexia radiaiei solare incidente pe suprafaa celulei
electrice solare, astfel nct o cantitate ct mai mare de energie s fie transferat electronilor de
valen din cele dou straturi semiconductoare. Celulele fotovoltaice au dimensiuni uzulale de
10x10cm i mai recent de 15x15cm.
Grosimea stratului influeneaz culoarea celulei (culoarea de interferen). Grosimea
stratului trebuie s fie ct se pote de uniform, deoarece abateri de civa nanometri mresc
gradul de reflexie. Celulele i datoreaz culoarea albastr realizrii unei grosimi ce corespunde
lungimii de und a culorii roii, culorea cea mai bine absorbit de siliciu. n principiu ns n
acest mod se pot realiza celule roii, galbene, sau verzi la cerine arhitectonice deosebite, dar vor
avea un randament mai slab. n cazul nitratului de siliciu i a bioxidului de siliciu stratul
antireflectorizant mai are i un rol de a reduce viteza de recombinare superficial
Primele celule fotovoltaice, au fost utilizate n 1958, pe satelitul Vanguard I, prezentat n
figura 2.7. Eficiena de conversie a energiei radiaiei solare n electricitate era de 10%, iar
puterea total a acelor celule fotovoltaice a fost de cca. 0,1W. Pn n 2005, puterea total
instalat pe planeta panourilor fotovoltaice, depea 1.000.000.000W=1GW

.
Fig. 2.7. Primele panouri solare, montate pe Vanguard I
Eficiena celulelor fotovoltaice depinde de doi factori:
Intensitatea radiaiei solare incidente pe suprafaa celulei;
Eficiena procesului de conversie a energiei radiaiei solare n energie electric.
n prezent, construciile de celule fotovoltaice au eficiene n jurul valorii de 15%, ceea ce
reprezint o valoare destul de sczut. Din acest motiv, panourile fotovoltaice sunt amplasate
preponderent n zone caracterizate prin radiaie solar intens. Cu toate acestea, ri ca Germania
sau Austria reprezint exemple de utilizare pe scar larg a acestei tehnologii, cu toate c nu sunt
favorizate din punct de vedere al intensitii radiaiei solare.

12

2.3.2. Caracteristicile celulei fotovoltaice

Cele mai importante caracteristici ale celulelor fotovoltaice sunt ca i n cazul bateriilor:
Tensiunea;
Intensitatea curentului electric;
Puterea electric.
Tensiunea de mers n gol UOC (auch VOC)
Curentul de scurtcircuit ISC
Tensiunea n punctul optim de funcionare UMPP (auch VMPP)
Curentul n punctual de putere mazim IMPP
Puterea maxim estimatPMPP
Factor de umplere

Coeficient de modificare a puterii cu temperatura celulei

Randamentul celulei solare
luminoas Popt

la o suprafa iluminat A i intensitate

Tensiunea util a celulelor fotovoltaice, ca i intensitatea curentului electric asigurat, depind

semnificativ de natura materialului semiconductor utilizat la fabricaie, ca i de dimensiunile
acestor celule. n figura 2.8 este reprezentat variaia tensiunii i a intensitii curentului electric
asigurate de o celul fotovoltaic realizat din siliciu i avnd dimensiunile de 10x10cm.

13

Fig. 2.8. Tensiunea i intensitatea curentului electric asigurate de o celul fotovoltaic din Si, la
diferite intensiti ale radiaiei solare
Se observ c tensiunea maxim care poate fi asigurat de celulele fotovoltaice rtealizate
din acest material este de aproximativ 0,5V. Valoarea tensiunii maxime care poate fi asigurat,
depinde foarte puin de intensitatea radiaiei solare, dar valoarea intensitii curentului electric,
depinde sensibil de acest parametru, prezentnd o variaie ntre 0,4A n cazul unei radiaii solare
de 200W/m2 i 2,2A n cazul unei radiaii solare de 1000W/m2.
Puterea electric a celulelor fotovoltaice se calculeaz ca produs dintre tensiunea U i
intensitatea curentului electric I, avnd n vedere c aceste echipamente genereaz curent
continuu.
P=UI
Considernd c tensiunea este de U=0,5V i intensitatea curentului electric este I=2A, se
poate calcula puterea asigurat de o celul din Si de 100cm2: P=0,52=1W. Aceast valoare
redus a puterii, arat c este evident necesitatea de a lega mai multe celule fotovoltaice n serie,
pentru a se obine panouri fotovoltaice capabile s asigure o putere electric semnificativ. Din
acest motiv i dimensiunile panourilor sunt semnificative. Considernd un panou realizat din
10x10 celule fotovoltaice de tipul celor prezentate anterior, dimensiunile acestuia vor fi
100x100cm=1m2, iar acest panou va putea s asigure o putere de 10x10=100W.
Pornind de la curbele de variaie a intensitii curentului electric, cu intensitatea radiaiei solare,
reprezentate n figura 5.8, i calculnd valoarea puterii ca produs dintre tensiune i intensitate, se
pot trasa curbe de variaie a puterii furnizate de celulele fotovoltaice, de tipul celei din figura 2.9.

Fig. 2.9. Curba de variaia puterii electrice a celulelor fotovoltaice

Analiznd aceast curb se observ c valoarea maxim a puterii se obine n punctul n
care intensitatea curentului electric generat de celula fotovoltaic ncepe s scad. Acel punct de
pe curba de variaie a intensitii curentului electric, este numit punct de putere maxim PPM, iar
puterea maxim corespunztoare, poart denumirea de putere n punctul de putere maxim
PPPM. Se observ c i n condiiile n care s-a considerat c intensitatea curentului electric este
14

de 3A, ceea ce corespunde unei intensiti foarte mari a radiaiei solare i unei construcii foarte
performante a celulei fotovoltaice, puterea maxim pe care o poate atinge celula fotovoltaic este
de cca. 1,35W, ceea ce sugereaz din nou necesitatea legrii n serie a mai multor celule n
vedrea obinerii unor panouri fotovoltaice, ca cel din figura 2.10, asemenea panouri fiind
capabile s asigure puteri de cca. 10250W.

Fig. 2.10. Panou fotovoltaic

Trebuie menionat i faptul c performanele panourilor fotovoltaice sunt dependente de
temperatur. Astfel cu ct crete temperatura, cu att scade i eficiena panourilor fotovoltaice de
a converti energia radiaiei solare n curent electric. Se poate considera, ca valoare orientativ, o
reducere a eficienei panourilor fotovoltaice cu 0,3%, pentru fiecare grad de cretere a
temperaturii. De regul performanele electrice ale panourilor fotovoltaice sunt indicate la
temperatura de 25C. Este evident c din acest punct de vedere, cea mai eficient conversie a
energiei solare n energie electric este realizat n spaiul cosmic, unde temperatura este apropiat
de 0K.
Celulele solare deci pot ceda o putere de 160 W/ m. Incluse n module puterea pe
suprafa va fi mai sczut pentru c ntre celule i marginea modulului este o distan.
Randamentul este raportul dintre puterea debitat de panou i putere coninut n lumina
incident total. Semiconductoare cu zona interzis stabil utilizeaz doar o parte a luminii
solare. Randamentul teoretic maxim ce poate fi atins n acest caz este de 33 %, pe cnd
randamentul theoretic maxim la sistemele cu mai multe benzi interzise care reacioneaz la toate
lungimile de und a luminii solare este de 85 %.
Material
Siliciu amorf
Siliciu policristalin
Siliciu monocristalin

Randament(AM1,5)
5-10%
10-15%
15-20%

Durata de viata
<20 ani
10-15 ani
15-20 ani
15

Costuri
5 eur/w
10 eur/w

Arseniu ra de galiu
(monostrat)
Arseniura de galiu
(doua straturi)
Arseniura de galiu
(trei straturi)

15-20%
20%
25%

>20 ani

20-100 eur/w

Randamentul celulelor solare comerciale este de cca 20 %, iar modulele construite cu

acestea ating un randament de cca 17 %. Recordul pentru celulele fabricate n condiii de
laborator este de 24,7 % (University of New South Wales, Australia), din care s-au confecionat
panouri cu un randament de 22 %. Preul acestor module fabricate prin procedeul de topire
zonal este de cca 200 Euro pe celul la o suprafa a celulei de 21,6 cm 2, corespunznd unui
cost de 5-10 Euro/W. Sistemele GaAs au costuri de 5 pn la 10 ori mai mari.
mbtrnirea conduce la scderea randamentului cu cca 10 % n 25 ani. Fabricanii dau
garanii pe cel puin 80 % din puterea maxim n 20 ani.
n spaiu constanta solar este mai mare dect iluminarea global pe pmnt, totodat
celulele solare mbtrnesc mai repede. Panourile pentru satelii ating momentan (2005) un
randament de 25 % la o durat de via de 15 ani

2.3.3. TIPURI DE CELULE FOTOVOLTAICE

2.3.3.1 Celule fotovoltaice cu siliciu ca si material semiconductor
n funcie de natura cristalin a materialului semiconductor utilizat la fabricarea acestora
(de regul siliciul, aa cum s-a artat anterior), se disting trei tipuri de celule fotovoltaice:
- monocristaline;
- policristaline;
- amorfe.
Monocristalele se obin sub form de baghet sau vergea, prin turnarea siliciului pur.
Aceste baghete se taie ulterior n plci foarte subiri care se utilizeaz la fabricaia celulelor
fotovoltaice. Acest proces tehnologic asigur cel mai ridicat nivel de eficien a conversiei
fotoelectrice, dar este i cel mai costisitor.
Policristalele se obin n urma unui proces de producie mai puin ieftin, constnd din
turnarea siliciului lichid n blocuri, care ulterior sunt tiate n plci subiri. n procesul de
solidificare, se formeaz cristale de diferite dimensiuni i forme, iar la marginea acestor cristale
apar i unele defecte de structur. Ca urmare a acestor defecte, celulele fotovoltaice fabricate prin
aceast metod sunt mai puin eficiente.
16

Structura amorf se obine prin depunerea unui film extrem de subire de siliciu pe o
suprafa de sticl, sau pe un substrat realizat dintr-un alt material. n acest caz, solidificarea
atomilor nu se realizeaz ntr-o structur cristalin ci sub forma unei reele atomice cu dispunere
neregulat, denumit structur amorf. n aceast reea atomic apar i numeroase defecte, care
diminueaz performanele electrice ale materialului. Grosimea stratului amorf de siliciu, obinut
prin aceast metod este mai mic de1m. Pentru comparaie grosimea unui fir de pr uman este
de 50100m. Costurile de fabricaie ale silicului amorf sunt foarte reduse, datort cantitii
extrem de reduse de material utilizat, dar eficiena celulelor fotovoltaice care utilizeaz siliciu
amorf este mult mai redus dect a celor care utilizeaz structuri cristaline de material. Datorit
costului redus, celulele fotovoltaice cu siliciu amorf se utilizeaz preponderent la fabricarea
echipamentelor cu putere redus, cum sunt ceasurile sau, calculatoare de buzunar.
n tabelul alturat sunt prezentate performanele celor trei tipuri de celule fotovoltaice din
punct de vedere al conversiei energiei radiaiei solare n energie electric.
Performanele diferitelor tipuri de celule fotovoltaice
Material
Eficien n condiii
de laborator

Eficien n condiii
de producie n serie

Siliciu monocristalin

24 %

1417 %

Siliciu policristalin

18 %

1315 %

Siliciu amorf

13 %

57 %

n continuare sunt prezentate cteva dintre fenomenele care limiteaz creterea eficienei
celulelor fotovoltaice:
O parte semnificativ din fotonii care alctuiesc radiaia solar, au un nivel energetic
insuficient pentru a determina trecerea electronilor de pe stratul de valen pe cel de conducie;
Energia fotonilor cu nivel energetic prea sczut, se transform n cldur i nu n energie
electric;
Apar pierderi optice datorate reflexiei dadiaiei solare, pe suprafaa celulelor fotovoltaice;
Apar pierderi datorate rezistenei electrice a materialului semiconductor sau cablurilor
electrice de legtur;
Defectele de structur a materialelor din care este realizat celula fotovoltaic nrutesc
performanele acestora.

17

n figura 2.11 sunt prezentate eficienele maxime teoretice, ale conversiei fotovoltaice
care pot fi atinse n condiii optime, pentru diferite tipuri de materiale semiconductoare,
mpreun cu valoarea barierei energetice adic diferena dintre nivelul energetic al benzii de
conducie i al benzii de valen.

Fig. 2.11. Eficiena teoretic i nivelul barierei energetice, pentru diferite materiale
semiconductoare
Se observ c de exemplu pentru Si monocristalin, valoarea efcienei teoretice este de
cca. 28%, dar valorile acestui parametru sunt situate pentru toate materialele sub 30%.
La ora actual, toi productorii de celule fotovoltaice caut soluii pentru mbunirea
performanelor celulelor fotovoltaice i pentru reducerea costurilor de fabricaie a acestora,
respectiv a panourilor care le conin. Cteva dintre aceste tendine sunt:
Realizarea de suprafee cu pierderi prin relfexie minime. Astfel de celule fotovoltaice
au suprafaa realizat ntr-o structur piramidal, pentru ca lumina incident s loveasc de mai
multe ori suprafaa celulei.

2.3.3.2. Celule fotovoltaice care folosesc alte material semiconductoare

Pe langa siliciu, constructia celulelor fotovoltaice se mai poate baza si pe alte material
semiconductoare. Dintre acestea amintim utilizarea unor materiale noi, cum sunt: Galiu-Arseniu
(GaAs), Cadmiu-Teluriu (Cd-Te) sau Cupru-Indiu-Seleniu (CuInSe2).
Realizarea unor celule fotovoltaice tandem, construite din materiale semiconductoare
diferite aezate unul deasupra celuilalt, cu scopul de a capta energia luminoas ntr-un domeniu
de lungimi de und ct mai larg.

18

Utilizarea unor concentratori de lumin, realizai dintr-un sistem de oglinzi, care pe deo parte s mreasc intensitatea radiaiei luminoase i pe de alt parte s poat urmri deplasarea
Soarelui pe cer.
Producerea cmpului electric intern prin realizarea unei jonciuni ntre un strat subire
de oxid i un semiconductor, aceast soluie fiind mai eficient dect jonciunea p-n.
Utilizarea celulelor Grtzel, care sunt celule fotovoltaice cu lichid electrochimic i
utilizeaz dioxid de titan ca electrolit i o vopsea special, pentru a mbunti procesul de
absorbie a luminii.

Celule solare cu strat subire

Celule solare cu strat subire din siliciu amorf pe sticl, 4 celule pe rnd

Vedere din spate (din partea stratului, lcuit maro)

Celulele solare cu strat subire se gsesc n diferite variante dup substrat i materialul
condensat avnd o varietate a proprietilor fizice i a randamentului pe msur. Celulele solare
cu strat subire se deosebesc de celulele tradiionale (celule solare cristaline bazate pe plci de
siliciu) nainte de toate n tehnologia de fabricaie i grosimea stratului materialului ntrebuinat.
Proprietile fizice ale siliciului amorf, care se deosebesc de cele ale siliciului cristalin determin
proprietile celulelor solare. Anumite proprieti nu sunt nc pe deplin clarificate din punct de
vedere teoretic.
Chiar i la celulele solare cristaline lumina este absorbit deja ntr-un strat superficial (de
o adncime de cca 10 m). Ar fi deci de preferat s se fabrice celulele solare cu un strat foarte
subire. n comparaie cu celulele din plci de siliciu cristalin celule cu strat subire sunt de 100
de ori mai subiri. Celulele cu strat subire se obin de cele mai multe ori prin condensarea din
faz gazoas direct pe un material purttor care poate fi sticl, folie metalic, material sintetic,
sau alt material. Procesul costisitor de debitare a blocurilor de siliciu descris n capitolul anterior
poate
fi
deci
eliminat.
Cel mai ntrebuinat material pentru celulele cu strat foarte subire este siliciul amorf (aSi:H). Modulele cu celule de acest tip au o durat de via lung. Testele confirm un randament
19

stabil

pe
o
perioad
de
mai
mult
de
10
ani.
Alte materiale ce se mai pot ntrebuina sunt siliciul microcristalin (c-Si:H), arseniura de
galiu (GaAs), teluriura de cadmiu (CdTe) sau legturi cupru-indiu-(galiu)-sulf-seleniu, aa
numitele celule CIS, respective celule CIGS unde n funcie de tip S poate nsemna sulf sau
seleniu.
Modulele pe baz de celule cu strat subire CIS au atins deja un randament de 11-12 % )
egal cu cel al modulelor multicristaline cu siliciu.
Pentru producerea de curent electric este de dorit un randament mai mare, pe care parial
l pot oferi i celulele cu strat subire. Se pot atinge randamente n jur de 20 %
Totui randamentul nu este singurul criteriu n alegere, de multe ori mai importante sunt
costurile la care se poate produce curent cu ajutorul panourilor solare, iar acestea sunt
determinate de procedeul de fabricaie utilizat i de preul materiei prime.
Una din proprietile avantajoase a celulelor cu strat subire const n fapul c nu necesit
un substrat rigid ca de exemplu sticl sau aluminiu. La celulele solare flexibile ce pot fi fixate pe
rucsac sau cusute pe hain, se accept un randament mai sczut deoarece factorul greutate este
mai important dect transformarea optim a luminii n energie electric.
O alt proprietate avantajoas a celulelor cu strat subire, mai ales al celor din siliciu
amorf este c ele au un mod de fabricaie mai simplu i pot avea o suprafa efectiv mai mare.
Din acest motiv ele au un segment de pia semnificativ.
Utilajele de fabricaie parial sunt identice cu cele utilizate n fabricarea de ecrane plate, i
se pot obine straturi cu o suprafa de peste 5 m. Cu procedeul de fabricaie bazat pe siliciu
amorf se pot produce i straturi subiri din siliciu cristalin, aa numitul siliciu microcristalin
combinnd proprietile siliciului cristalin ca material pentru celule solare cu avantajele
metodelor utilizate n tehnica filmului subire. Prin combinarea siliciului amorf i a celui
microcristalin au fost obinute mriri substaniale de randament n ultimul timp.
Un procedeu de producere a celulelor cu strat subire din siliciu este CSG (Crystalline
Silicon on Glass); prin acesta se depune un strat subire de mai puin de 2 m direct pe o
suprafa de sticl; dup un tratament termic se obine structura cristalin. Circuitele pentru
curentul electric se aplic cu ajutorul tehnicii laser i celei utilizate n imprimantele cu jet de
cerneal. Pe baza acestei tehnologii se construiete o fabric n Germania, care ar trebui s
produc primele module n 2006. (Sursa: CSG Solar)

20

 Celule cu concentrator
La acest tip de celul se economisete suprafa de material semiconductor prin faptul c
lumina este concentrat pe o suprafa mai mic prin utilizarea lentilelor, acestea fiind mult mai
ieftine dect materialul semiconductor. n mare parte la acest tip de celule se utilizeaz
semiconductori pe baz de elemente din grupa III-V de multe ori aplicate n tandem sau pe trei
straturi. Din cauza utilizrii lentilelor, panourile cu acest tip de celule trebuie orientate
incontinuu perpendicular pe direcia razelor solare.
Celule solare electrochimice pe baz de pigmeni
Acest tip ce cellule se mai numesc si celule Grtzel. Spre deosebire de celulele prezentate
pn acum la celule Grtzel curentul se obine prin absorbie de lumin cu ajutorul unui pigment,
utilizndu-se oxidul de titan ca semiconductor. Ca pigmeni se utilizeaz n principiu legturi
complexe al metalului rar ruthenium, dar n scop demonstrativ se pot utiliza i pigmeni organici,
de exemplu clorofila, sau anthocian (din mure) (dar au o durat de via foarte redus). Modul de
funcionare al acestui tip de celule nu este nc pe deplin clarificat; este foarte probabil
utilizarea comercial, dar tehnologia de producie nu este pus la punct.

Celule solare din compui organici

Celule solare din compui organici utilizeaz legturi carbon-hidrogen care au proprieti
semiconductoare. n aceti semiconductori lumina excit goluri/electroni din legturile de
valen, care ns au un spectru de lungime de und destul de restrns. De aceea deseori se
utilizeaz dou materiale semiconductoare cu nivele de energie puin diferite pentru a mpiedica
dispariia acestor purttori. Randamentul pe o suprafa de 1cm se cifreaz la maximal 5 %
(situaia la nivel de ianuarie 2007).
Celule bazate pe fluorescen
Este vorba de celule solare, care mai nti produc lumin de lungime de und mai mare
prin fenomenul de fluorescen, ca mai apoi s o transforme la marginile plcii.

2.3.4. Factorii de care depinde eficienta celulei solare.

O celula fotovoltaica transforma doar o parte din energia radianta n energie electrica, restul
se pierde ca urmare a unei serii de procese ce se petrec n timpul conversiei:
- procese care intervin cand energia este sub forma de radiatie (pierderi de radiatie)
- procese care intervin dupa ce energia radianta a fost transferata semiconductorului
- pentru fiecare proces se poate defini cate o eficienta partiala
21

 eficienta celulei rezulta ca un produs al tuturor eficientelor partiale

- patrunderea luminii prin suprafata
- absorbtia incompleta
- generarea purtatorilor
- pierderi de curent datorate recombinarii
- pierderi de tensiune<O:P</O:P
jumatate din energia absorbita de la soare se pierde sub forma de caldura
aceasta pierdere face ca maximum de eficienta sa fie n jur de 25%.

2.4. MODULE FOTOVOLTAICE

2.4.1. Module fotovoltaice
Celulele fotovoltaice de constructie moderna produc energie electrica de putere care nu
depaseste 1,5-2 W la tensiuni de 0,5-0,6V. Pentru a obtine tensiuni si puteri necesae
consumatorului, celulele PV se conecteaza in serie si/sau paralel. Cea mai mica instalatie
fotoelectronica forata din celule PV interconectate in serie si/ sau in paralel, intercapsulate pentru
a obtine o rezistenta mecanica mai mare si pentru a proteja celulele de actiunea mediului se
numeste modul fotovoltaic. Un numar de module PV asamblate mecanic ca o unitate mai mare
si conectate electric poarta denumirea de panou sau camp de module.
Constructia modulului Pv este in general dreptunghiulara . Suportul se confectioneaza din
aluminiu anodizat si separat de structura laminata a celulelor cu captuseala, care nu permite
patrunderea umezelii. Celulele PV sunt protejate de actiunea conditiilor nefavorabile, care pot
interveni pe parcursul exploatarii:ploaie, grindina, zapada, praf, etc., de un sistem care consta
dintr-un strat de sticla si cel putin doua straturi din etilen vinil acetat EVA sau polivinil butirol
Pentru a obtine tensiunea si puterea necesara consumatorului de energie electrica,
modulele PV pot fi conectate in serie in paralel sau in serie-paralel. La conecatrea in serie a doua
module PV identice curentul debitata consumatorului ramane acemasi si tensiunea creste de doua
ori. La conectarea in paralel a doua module identice tensiunea generata ramane aceiasi iar
curentul creste de doua ori in timp ce in cazul unui sistem cu modulele unite dar legate in serie
intre ele se obtine o majorare de doua ori a tensiunii si de trei ori a curentului.

2.4.2. Recilarea modulelor fotovoltaice

Productorii de obicei ofer garanii pe termen lung pentru performana modulelor lor - n
acelai timp, 80% din puterea nominal a modulului pentru 20 de la 25 de ani. Desigur, sfritul
duratei de funcionare a unitii nu este atins n acel punct; ntr-adevr, se ateapt ca modulul s
22

rmn n uz pentru mult mai mult timp. Cu toate acestea, strategii i procese de reciclare a
modulelor solare scoase din funciune trebuie s fie dezvoltate acum.
Celulele cristaline - sau cel puin plachetele lor - pot fi de ateptat s fie utilizabile dup
durata de funcionare a modulele lor n situaia n care, n general, numai partea din fa i spate /
pelicula din spate, materialul de acoperire, precum i conexiunile i liniile electrice sunt supuse
intemperiilor. Pentru a reutiliza celule, laminatul trebuie s fie tratat termic i chimic pentru
ndeprtare, lsnd n urm celule goale. Acestea pot fi utilizate apoi fie din nou direct dup
curare i msurare corespunztoare, sau suprafata lor poate fi eliminat mecanic sau prin
decapare, practic lasand in urma o plachet similar cu cea de la nceputul produciei de celule,
care este gata de reprocesare. Panourile pot fi topite i reintegrate apoi n procesul de fabricaie.
Materialele de suprafa i materialele plastice pentru conexiuni sunt, n general, incinerate.
Modulele de pelicul subire au materiale mai puin active dect modulele de cristalin;
substanele principale sunt sticl i material plastic. Siliciul amorf ar putea fi, astfel, ars direct i
poriunea din sticl recuperat; legtura modulelor ar putea fi dizolvat n prealabil. Alte
tehnologii de pelicul subire, cum ar fi CdTe sau module ale CSI, care au unele poriuni din
metale grele (care sunt, totui, legate chimic), vor avea nevoie, probabil, de un ciclu de
funcionare nchis, atent monitorizat.

2.5. SISTEME FOTOVOLTAICE

2.5.1. Structura unui sistem fotovoltaic
Celulele sau modulele PV nu sunt unicele componente ale unui sistem PV. Pentru
asigurarea continua a consumatorului cu energie electrica, multe sisteme PV contin acumulatoare
de energie electrica. Modulul PV prezinta un generator de current continuu, dar adesea
consumatorul de energie este de current alternative.
Energia electrica PV are un caracter variabil, alternanta zi/ noapte, cer senin/ cer acoperit
provoaca variatia intr-o gama larga a fluxului de energie si a tensiunii generate de modulul PV.
Astfel apare necesitatea conditionarii fluxului de energie, folosind convertoare electronice care
indeplinesc si functia de monitorizare a procesului de incarcare/descarcare a acumulatorului
pentru transformarea curentui continuu in current alternative.
Pentru a evita supradimensionarea sistemului fotovoltaic adesea se foloseste o sursa
auxiliara de energie. Fie un grup electrogen, fie un generator eolian sau chiar reteaua electrica
publica
Toate aceste componente trebuie as fie interconectate, dimensionate si specificate pentru
a functiona intr-un system unic, numit sistem fotovoltaic.
Principalele componente sunt:

23

o Modulul, panoul, camoul de module sau, altfel spus, generatorul fotovoltaic

o Bateria de acumulatoare
o Subsistemul pentru conditionarea energiei electrice, care include si elemente de masurare,
monitorizare si protectie
o Sursa auxiliara de energie

2.5.2. Clasificarea sistemelor fotovoltaice

Sistemele fotovoltaice se divizeaza in doua categorii principale
Conectate la retea
Sisteme autonome
Sistemele PV conectate la retea pot fi divizate in:
Sisteme in care reteaua electrica publica are un rol de sursa auxiliara (grid back-up)
Sisteme in care excesul de energie este furnizat in retea (grid interactive PV sistem)
Central electrice PV (multi MW PV sistem) care furnizeaza toata energia produsa in
retea.
Sisteme fotovoltaice autonome- Intreaga energie produsa fotovoltaic este preluata de
consumator. Astfel consumatorul, care poate fi un aparat individual, o locuinta sau un grup de
locuinte, este complet independent de reteaua publica de distributie electrica
Exista multe configuratii posibile

Sisteme fotovoltaice fara stocare de energie electrica-Conectarea directa a

consumatorului la GFV si iesire in c.c.
Sisteme fotovoltaice cu stocarea energiei (accumulator)
Sisteme hibride- Atunci cand autonomia alimentarii consumatorilor trebuie asigurata pe
un interval lung de timp, capacitatea bateriei de acumulatori poate ajunge foarte mare.
Daca, in plus, consumatorul este de putere mare, solutia de compromis economic o
reprezinta folosirea unor surse de energie alternative u stocarea energiei (accumulator).

2.5.3. Aplicatii tipice ale sistemelor fotovoltaice

Din energiile regenerabile cea mai accesibila este energia solara. Oricune poate folosi
aceasta energie gratuita. Deseori sistemele fotovoltaice sunt utilizate in combinative cu alte surse
de energie (energia eoliana, hidraulica sau energia obtinuta din arderea combustililor fosili).
Panourile solare se bucura de o raspandire larga in special in cazul unor consumatori de
energie izolati dintre care amintim:
- Sisteme de alimentare cu apa:

24

Sursa de apa potabila intr-o asezare rurala din Senegal

Fantana arteziana intr-o localitate din Germania

25

Automobile fotovoltaice

Incarcator de telefonie mobila

Barca a carei motor este actionat cu energia produse de panouri

26

Iluminator stradal

Obiecte decorative

27

Lampadar de gradina

Iluminator solar

28

Iluminator solar

2.5.4 Principalele avantaje si dezavantaje

Avantaje:
Energia solara este disponibila in cantitati imense, este inepuizabila (cel putin pentru cateva
miliarde de ani) si este ecologica. Mijloacele de captarea energiei solare nu sunt poluante si nu
au efecte nocive asupra atmosferei, iar in conditiile in care degradarea Terrei atinge un nivel din
ce in ce mai ridicat, aceasta problema incepe sa fie luata in seama de tot mai multi oameni. Si
acest lucru se vede. In cazul producerii de energie electrica prin intermediul panourilor
fotovoltaice, procentul energiei solare din totalul energiei produse pe glob a crescut de la 0,04%
in 2004 la peste 0.3% si se estimeaza ca va depasi 0,4% pana la finalul lui 2010. In continuare
este un procent minuscul, dar este de apreciat faptul ca omenirii a inceput sa ii pese. Iar pe
masura ce tehnologia se va dezvolta, energia solara va fi utlizata din ce in ce mai mult.7

Dezavantaje:
Raspandirea foarte limitata a utlizarii tehnologiei pentru captarea energiei solare are
foarte multe cauze.
In primul rand, tehnologia de captarea a energiei solare este inca la inceput si costisitoare.
Pretul producerii unui WATT in prezent, prin intermediul celulelor fotovoltaice, este de 6-7 ori
mai mare decat cel al producerii sale in termocentrale. De aceea investitia initiala intr-un sistem
de producere a energiei prin captarea razelor solare este mare, chiar daca amortizarea se produce
in timp, sistemele fiind in general foarte fiabile si putand functiona 10-25 de ani fara mari costuri
de intretinere.
29

In plus, panourile solare au un randament foarte scazut daca raportam cantitatea de

energie produsa la dimensiunea lor: pentru acoperirea necesitatilor unei locuinte fiind necesare
panouri solare de cateva zeci de metri patrati. Dar si acest lucru se va schimba pe masura ce
tehnologia evolueaza.
Cel mai mare dezavantaj este insa acela ca energia solara este dependenta de razele
soarelui, cu alte cuvinte de cantitatea de radiatii solare care ajung pe Pamant. Iar aceasta este
variabila, in functie de ora, de perioada a anului, de conditiile atmosferice, etc. Si nu in ultimul
rand, randamentul sistemelor solare depinde in mare masura de unghiul sub care cade raza de
soare pe panoul solar, asadar de pozitia pe glob.7 Energia solara este cu siguranta o alternativa,
la fel ca si energia eoliana sau marina. Pentru ca in conditiile actuale, necesarul energetic al
Terrei are nevoie de existenta centralelor pe baza de carbune sau nucleare. Dar in viitor, acest
fapt se va schimba cu singuranta.

CAP.III. ALEGEREA SOLUTIEI EXISTENTE

3.1. PENSIUNEA VERDE
Pensiunea Verde este situata la marginea comunei Cristian - prima localitate dupa Sibiu in
directia Sebes-Alba (DN 1). Veti gasi aici o oaza de liniste in mijlocul naturii, la doar 10 km de
centrul Sibiului.
Casa Verde este locatia ideala pentru o scurta vacanta, petrecuta in aerul curat de munte,
departe de zgomotul si de poluarea oraselor. Daca va doriti o iesire in care sa va incarcati
bateriile... Casa Verde este solutia perfecta.

30

Pensiunea are capacitatea de cazare de 30 de locuri in 12 camere (3 camere cu 4 paturi, 4

cu 3 paturi si 5 cu 2 paturi) fiecare camera avand baie proprie, balcon, TV cablu, internet
wireless. Confortul deosebit consta in organizarea spatiilor in camere, acestea fiind amplasate pe
doua nivele; fiecare camera are livingul la parter iar spatiul de dormit la etaj, legatura fiind
asigurata de o scara interioara

Pensiunea este amplasata pe un teren dreptunghiular de dimensiuni mari. Accesul in

locuinta se face pe fatada principala a casei dar si prin partea laterala, printr-un hol ge-neros de
care distribuie circulatiile la nivelul parterului catre living, bucatarie si sala de mese, sauna si o
sala de jocuri. La etaj avem sase dormitoare care dispun de televizor, incalzire centrala, apa
calda,
terasa
si
grup
sanitar
comun.
In camere paturile sunt din lemn de brad cu noptiere si cu saltele relaxa. De asemenea in
fiecare camera se afla o masuta cu cate doua sau trei scaune, un dulap cu umerase si rafturi, cate
un
cuier
cu
etajera
si
o
oglinda
de
60x70
cm.
Camerele au grup sanitar comun. Incalzirea in camere si bai este asigurata de centrala
proprie cladirii. Baile, frumos amenajate sunt dotate cu lavoar, wc si cabina cu dus.
Deasemeanea veti mai gasi si o oglinda , 4 prosoape din care 2 sunt pentru fata si 2 prosoape
pulsate
pentru
baie,
un
dulap
si
un
cos
de
gunoi.
Restaurantul se intinde pe o suprafata de 45 mp, mobilat cu piese din lemn cu o capacitate
de 20 de locuri. Aici gasim si un minibar de unde poti servi bauturi calde ( ceai, cafea,
cappucino..) dar si bauturi reci alcoolice sau nonalcoolice. Pivnita este prevazuta cu 3 incaperi. O
camera unde se depoziteaza alimentele, o camera pentru centrala termica si o minicrama.
Gratarul este amplasat in curte, alaturi avem o masa unde se pot prepara produsele care se vor
pune
pe
gratar
si
o
pompa
cu
apa
potabila.
Bucataria este dotata cu instalatii de ultima generatie, folosite pentru a prepara in cele mai
sofisticate moduri atat mancaruri cu specific traditional cat si mancaruri intermationale. Materiile
prime folosite pentru prepararea felurilor destinate servirii clientilor sunt 100% naturale, produse
in ferma proprie sau in fermele din apropiere.
Acoperisul a fost astfel construit, pentru a putea sustine un sistem fotovoltaic, conceput
pentru a transforma energia solara in energie electrica, energie necesara pentru buna functionare
a pensiunii

31

3.2.Calculul energiei consumate intr-un weekend si determinarea

numarului de module necesare pentru acoperirea energiei consummate.
Pensiunea Verde a fost astfel conceputa incat totalul de energie consumata la
capacitatea maxima de cazare sa fie acoperita de un sistem de panouri fotovoltaice amplasate pe
acoperisul acesteia.
Pentru determinarea numarului de module necesare la crearea sistemului fotovoltaic s-a
facut urmatorul set de calcule:

32

Necesar
Bucatarie
mixer
cafetiera
masina vase
feliator
cuptor
microunde
aragaz electric
frigider*3
masina spalat
friteuza dubla
robot bucatarie
prajitor paine
becuri*5
sala de mese
sistem audio
becuri*10
vitrine
frigorifice
plasma
dormitoare*12
becuri*3
TV
minifrigider
veioze*2
baie*12
becuri

Total

Putere[w] curent[A] h/zi

12460
300
1038.33
8
1000
1450
150
1500
2100
600
900
2200
800
1400
60
1520
500
120
600
300
3720
36
150
100
24
144
12

h/2 zile

A/weekwnd

16

16613.33333

126.667

1013.333333

310

2480

12

48

Capacitatea
bateriei
20154.66667

17844

Astfel la o ocupare maxima a pensiunii, intr-un weekend, necesarul de energie produs de

panouri ar trebui sa fie de:

1. Necesarul de energie electrica in pensiune intr-un weekend:

33

E.totala=12460[w]*2[zile]*8[h/zi]+1520[w]*2[zile]*4[h/zi]+3720[w]*2[zile]*4[h/zi]+1
44[w]*2[zile]*2[h/zi]=199360+12160+29760+576=241856[w]
2. Determinarea capacitatii bateriei:
[A/weekend]

-valoare calculate in tabel

3. Capacitatea corecta a bateriei avand in vedete ca baterie este de 0.8 si fire=0.98

Astfel, capacitatea corecta a bateriei va fi:
11322.84644[A/h]
4. Pentru o asemenea capacitate vom avea nevoie de un numar de baterii de:
-

daca bacteria se poate reincarca la 20% curent avem:

[A/h]
-

Atunci,avem nevoie de
[ ]

177 baterii

5. Presupunand ca avem doar 4 ore pe zi lumina de la soare si ca avem module de 12[V] si

3,02[A] care au 10 % pierderi, vom obtine:

[ ]

la o incarcare de 4 ore pe zi

deci, vom avea nevoie de un numar de module de:

In concluzie pentru a asigura necesarul de energie al unei pensiuni de 12 camere

trebuie sa utilizam 1042 module in constructia unui panou fotovoltaic
34

La constructia sistemului fotovoltaic s-au folosit 1042 de module grupate in 58 de

panouri, fiecare panou in parte fiind construit din care 18 module fotovoltaice.

CAP. IV. CONCLUZII.

Majoritate politicilor energiilor regenerabile contin simulatrea pietelor, iar aceasta cere
diferite tehnologii cu eficienta sporita si costuri reduse. Au fost aplicate mai multe mecanisme
ale politicii energetice, dar mecanismele cele mai utilizate au fost mecanismul de cota,
mecanismul contractual, mecanismul tarifelor fixe si aplicarea taxelor creditare. Mecanismul de
cota, uneori cunoscut ca Portofoliul Standard de Regenerabile (PSR), indica guvernelor sa oblige
companiile di alti consumatori de a realize o parte din electricitatea consumata din surse
regenerabile. Companiile care se eschiveaza de la aceasta obligatiune sunt obligate sa plateasca o
amenda pentru fiecare unitate de electricitate. Aceasta conduce la cresterea capacitatilor
energiilor regenerabile si, in rezultat, la scaderea preturilor.
Mecanismele contractual se exprima prin faptul ca autoritatile guvernamentale oblige
companiile sa accepte energia electrica produsa din surse regenerabile in baza unui contract
guvernamental.
In cazul mecanismului tarifar, guvernul fixeaza pretul pentru fiecare unitate de
electricitate produsa, prin intermediul tehnologiilor clasificate drept regenerabile. Deoarece
combustibilii fosili sunt, deocamdata, mai ieftini, acest prt este mai mare pentru electricitatea
regenerabila si aceste tarife nu sunt regeneratoare economice regenerabile. Tarife diferite pot fi
stabilite pentru energii diferite. Guvernul poate aloca subsidii sau poate impune campanile
beneficiare de a cumpara aceasta electriciatate produsa fara a transfera consumul ei la
consumatori.
Toate aceste mecanisme au avantajul prmar de a impulsiona tehniologiile de energie
regenerabila, fapt ce va reduce impactul ecologic al activitatilor umane. Sursele regenerabile de
energie vor cunoaste o crestere considerabila, startul acestei cresteri fiind dat la inceputul anilor
2000. In anul 2050 se asteapta ca volumul energiei totale de energie regenerabila sa creasca de
cca. 3 ori comparative cu anul 2000.
Dezvoltatea si utilizarea surselor regenerabile de energie introduce o diversitate a pietelor
de consum ale energiei, contribuie la securizarea pe termen lung a satisfacerii energetice
durabile, contribuie la reducerea emisiilor atmosferice locale si globale si propune optiuni
comerciale atractive pentru promovarea serviciilor specifice in satisfacerea necesitatilor
energetice, in particular, in tarile in curs de dezvoltare si mediul rural, ajutand la crearea unor noi
oportunitati privind deschiderea locurilor de munca.

35

In ciuda pretului si a dependentei de factorii externi, panourile solare sunt o solutie pentru
viitor. Acest lucru este dovedit si de cresterea de aprope 50% inregistrata in numarul de astfel de
sisteme folosite pe glob, in fiecare an din 2002 incoace. Procentul utilizarii energiei solare este in
continuare minuscul, estimand ca va ajunge la 0,40% in 2010. Insa pe viitor, odata cu
dezvoltarea tehnologiei si micsorarea costurilor initiale, panourile fotovoltaice vor deveni cu
siguranta din ce in ce mai utilizate.
Investitia initiala este marele dezavantaj al tuturor sistemelor energetice alternative, si
astfel si a celor bazate pe panouri fotovoltaice. Insa aceasta se amortizeaza in timp, astfel incat pe
mai multi ani, instalarea unui astfel de sistem este un lucru recomandat. Mai multe detalii despre
preturile panourilor fotovoltaice si perioada de amortizare puteti citi aici.
Exista desigur si alte dezavantaje, printre care putem enumera randamentul scazut al celulei
fotovoltaice privit prin prisma energiei produse raportata la suprafata si dependenta acuta de
radiatia solara (unghiul razei, temperatura, intensitatea, etc).
Majoritatea panourilor existente sunt rigide, dar in unele domenii se folosesc si panouri
solare flexibile. In ambele cazuri, celulele fotovoltaice sunt protejate impotriva interperiilor,
furtunilor sau razelor ultraviolete de un strat protector de sticla speciala. Astfel producatorii pot
afirma ca panourile fotovoltaice actuale sunt destinate unei utilizari de lunga durata, ce poate
depasi 20 de ani.

36

Bibliografie:
1.Corneliu Marinescu, Marius Georgescu, Luminita Clotea - Surse regenerabile de
energie : abordari actuale, Brasov: Editura Universitatii 'Transilvania' din Brasov, 2009.

2. Daniel Tudor Cotfas - Celule fotovoltaice , Brasov: Editura Universitatii 'Transilvania'

din Brasov, 2010

3. Dumitru Manea - TENDINTE moderne in reducerea consumului de energie. Surse

energetice regenerabile - Bucuresti: Institutul National de Informare si Documentare, 1985.

4. www.lpelectric.ro.

1. 5. http://www.e-referate.ro/referate/Romania_si_Uniunea_Europeana2007-014.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_regenerabil%C4%83

37