COLEGIUL TEHNIC ENERGETIC

Dragomir Hurmuzescu Deva

SOARELE - SURS DE
ENERGIE PENTRU VIITOR







Autor: erban Mircea




1

Cuprins

Introducere - ce este energia solar?

1.1 De ce energia solara? 1
1.2 Condiii energetice actuale care impun utilzarea
energiilor regenerabile
1
1.3 Demersuri pe plan mondial cu privire la folosirea
energiei neconventionale
5

Energia solar. Dispozitive de captare a energiei
solare

II.1 Ponderea productiei de energie prin conversia
energiei solare in Romania
7
II.2 Panouri solare
a) Fabricarea panoului solar
b) Verificarea calitatii panourilor solare
c) Cum sa-ti construiesti propriul panou solar
11
II.3 Celulele fotovoltaice 14
II.4 Panoul fotovoltaic 18

Proiectarea sistemelor solare. Aplicatii ale sistemelor
solare

Orientarea si inclinarea modulelor 21
Stocarea energiei solare. 24
Proiecte actuale si pe viitor cu ajutorul energiei solare 26
III.4 Sisteme solare- preturi, amortizarea investitiilor 29

Analiza SWOT a sistemelor solare. Analiza
riscurilor
Biografie
2

I. Introducere- ce este energia solara?

1.1 De ce energia solara?
Pentru ca este disponibila in cantitati imense, este inepuizabila (cel
putin pentru cateva miliarde de ani) si este ecologica. Captarea energiei
solare nu este poluanta si nu are efecte nocive asupra atmosferei, iar in
conditiile in care degradarea Terrei atinge un nivel din ce in ce mai
ridicat, aceasta problema incepe sa fie luata in seama de tot mai multi
oameni.
Si acest lucru se vede. In cazul producerii de energie electrica prin
intermediul panourilor fotovoltaice, procentul energiei solare din totalul
energiei produse pe glob a crescut de la 0,04% in 2004 la peste 0.3% si
se estimeaza ca va depasi 0,4% pana la finalul lui 2010. In continuare
este un procent minuscul, dar este de apreciat faptul ca omenirii a
inceput sa ii pese. Iar pe masura ce tehnologia se va dezvolta, energia
solara va fi utlizata din ce in ce mai mult.
1.2. Condiii energetice actuale care impun utilzarea energiilor
regenerabile
Unul din efectele dezvoltrii tehnologice a intregii societi umane,
din ultimul secol, este
creterea tot mai pronunat a consumurilor de energie, dar i dependena
tot mai accentuat a
omenirii, de consumul combustibililor fosili, in special produse
petroliere, gaze naturale i crbuni.



Analizand aceste estimri, se observ c timpul extrem de scurt,
rmas pan la epuizarea resurselor existente, cel puin in cazul petrolului
3

i a gazelor naturale, impune gsirea unor soluii rapide i eficiente de
inlocuire a energiei care se va putea produce pan atunci cu ajutorul
acestor combustibili. Aceste soluii sunt cu atat mai necesare cu cat
consumurile de energie ale economiei mondiale sunt in continu cretere
i nu se estimeaz o reducere a acestor consumuri in viitorul apropiat.
Pentru rezolvarea acestei probleme, singura soluie previzibil este
reprezentat de utilizarea energiilor regenerabile.
O alt problem major a producerii energiei din combustibili
convenionali, este reprezentat de nivelul ridicat al emisiilor de CO2,
datorate proceselor de producere a energiei. Aceste emisii contribuie la
accentuarea efectului de ser i la accelerarea modificrilor climatice
conexe acestui fenomen. In figura 4, este prezentat nivelul acestor emisii.




Nivelul emisiilor de CO2 in atmosfer

Este evident c modificrile climatice din ultimii ani, caracetrizai
printr-un nivel crescut al emisiilor de CO2, au produs mult mai multe
4

pagube decat in perioadele caracterizate de un nivel mult mai redus al
polurii.
Chiar daca nu demonstreaz c emisiile de CO2 sunt responsabile de
nivelul ridicat al pagubelor datorate modificrilor climatice, cele dou
grafice sugereaz c este foarte posibil s existe o corelaie intre nivelul
ridicat al emisiilor de CO2 i modificrile climatice, cu impact negativ
asupra mediului.
Una din cele mai eficiente soluii pentru reducerea nivelului
emisiilor de CO2, il reprezint utilizarea energiilor regenerabile,
caracterizate printr-un nivel extrem de redus al acestor emisii.

Tipuri de energii regenerabile
Cele mai utilizate forme de energie regenerabil sunt prezentate in
continuare:
Energia solara

Energia geotermala



5

Energia apei


Energia eoliana


Cateva dintre avantajele utilizrii energiilor regenerabile sunt
urmtoarele:
- Sunt ecologice;
- Nu genereaz emisii de CO2;
- Sunt disponibile in cantiti teoretic nelimitate;
- Pot fi utilizate local;
- Reprezint soluii pentru toate nevoile.

Primele utilizri ale energiei solare, prin captare sunt legate de
antichitate. Este suficient s amintim c efectul de sera fost descoperit
i folosit de vechii egipteni, c Heron din Alexandria a construit un
dispozitiv pentru pomparea apei care folosea c surs primar energia
solar i c celebra incendiere a flotei romane de ctre Arhimede din
Syracuza a fost subiect de
discuii i comentarii de-alungul timpului, intrucat se spune c a utilizat
oglinzi pentru a reflecta razele Soarelui spre aceste corabii cu panze.
6

Puterea furnizat de Soare depinde de felul activitii Soarelui
insui,de latitudinea geografic,de altitudinea locului, de nebulozitate, de
umiditatea atmosferic, de numrul orelor de insolaie, de poluarea
atmosferic ,intr-un cuvant, de un ansamblu de condiii geografice i
meteorologice, care fie c nu pot fi schimbate, fie c scap controlului
nostru.In plus,energia solar este difuz si discontinu
(zi,noapte,vara,iarna) i extrem de capricioas, aa c
detractorii ei au destule argumente convingatoare pentru a combate
utilizarea ei.
Aceste insuiri ale energiei solare, au facut ca omenirea,
confruntat cu o criza energetic serioas, s se intoarc la sursele
primare, s reconsidere utilizrile posibile posibile i rentabile ale
energiei solare. Soarele este una dintre miliardele de stele, de mrime
mijlocie, sursa de energie a tuturor fiinelor vii de pe intregul Pmant.
Omul utilizeaz intr-o aa msur
combustibilul pe baz de materie fosiliazat (petrol i crbune) incat
rezervele se vor epuiza in a doua parte a secolului urmtor.

1.3. Demersuri pe plan mondial, cu privire la folosirea surselor de
energie neconvenionale

Societatea Internaional de Energie Solar (ISES) cu 35.000 de
membrii din peste o sut de ri, pledeaz pentru folosirea energiei solare
inc din 1954. De-a lungul anilor, membrii acestei organizaii au inventat
tehnologii nucleare foarte eficiente pentru inlocuirea combustibililor.
ISES a iniializat aa-numitul program colile solare un viitor
strlucit. Programul incearc s arate studenilor importana folosirii i
descoperirii de noi metode prin care are loc inlocuirea resurselor
convenionale cu cele neconvenionale. In astfel de coli sunt folosite
acele sisteme solare nu numai pentru a reduce costurile de energie, ci i
pentru a salva planeta.
Pentru asigurarea armoniei dintre climatul din interiorul cldirilor i
mediul exterior s-a procedat la elaborarea unor acte normative valabile
atat pe plan naional, cat i internaional. Sau creat dou mari categorii de
acte comunitare ce conin restricii, pentru punerea de acord a
7

conceptelor statelor membre ale CEE i anume: regulamente comunitare
(comune) i directive
(norme) cu caracter naional, cu posibiliti de extindere i in rile
cooperante.
Problema esenial in realizarea normelor i directivelor vizand
armonizarea legturii construciemediu o constituie obinerea unei cat
mai mici poluri a mediului ambiant, care este mult mai sczut decat in
cazul folosirii energiilor primare, cat i natura materialelor pentru
construcii i instalaii. Aceste norme i reglementri, dei elaborate sunt
intr-o continu
imbuntire vizand, in principal, ca msuri: economia de energie,
reducerea poluanilor sub normele admise, eliminarea pericolului de
incendiu, securitatea in exploatare, etc.
Pe plan mondial, trebuie menionat c, din anii 40, rile avansate
au luat in studio utilizarea surselor de energie regenerabil pentru
acoperirea necesitilor gospodreti i chiar industriale. SUA se numr
printre primele ri care au fcut studii privind utilizarea energiei solare
pentru inclzire, climatizare i prepararea apei calde de consum, precum
i a energiei
vantului pentru producerea de energie electric. Dup anii 70, toate
rile industrializate au trecut la cercetri legate de utilizarea altor surse
de energie in afara celor clasice. Referitor la ara noastr, este de artat
c, dintre sursele de energie regenerabile, energia solar ar putea fi
studiat cu scopul producerii de energie termic pentru prepararea apei
calde de consum in
perioada cald. La Campina, exist, de exemplu, case solare.
De aceea, este deosebit de atractiva ideea utilizarii energiei solare
in scopul incalzirii locuinelor i se pare ca acesta va fi unul dintre cele
mai largi domenii de aplicaie a energiei solare in urmatorul secol.
Tehnologia echipamentului pentru instalaiile solare de incalzire a
cladirilor este deja destul de bine pusa la punct intr-o serie de ari ca
Japonia, S.U.A., Australia,
Israel, Rusia, Frana, Canada i Germania.



8


II. Energia solara. Dispozitive de captare a energiei
solare

Energia solar const in radiaii calorice, luminoase, radio sau de
alt natur emise de soare.
Este practic inepuizabil i reprezint cea mai curat form de
energie de pe pmant; cantitile uriae disponibile stau la baza a aproape
tuturor proceselor naturale de pe planet.
Energia total capat de scoara terestr este de 720 x 106 TWh/an,
disponibilitatea acestei energii depinzand de cilclul zi/ noapte, de
latitudinea zonei unde este captat, anotimpuri, nebulozitate.
a) Energia solar termic presupune producerea de ap
cald menajer i agent pentru inclzire. Producerea energiei electrice
prin conversia energiei solare termice prezint randamente sub 15%.
Apele de suprafa ale oceanelor in zonele tropicale, natural inclzite de
soare reprezint un imens rezervor de energie. Proiectele de extracie a
acestei energii termice a mrilor au la baz acionarea unor instalaii
termotehnice, care genereaz lucru mecanic ca
urmare a diferenei de temperatur dintre cele dou straturi de ap (de
suprafa 25 30 C i de adancime 5C).
b) Energia solar fotovoltaic se bazeaz pe producerea direct de
electricitate prin intermediul celulelor de siliciu. Soarele furnizeaz in
medie o putere de 1kW/m2 . Panourile fotovoltaice permit convesia doar
a 10 15% din aceast putere, producia de energie electric a unui
panou de suprafa unitar variind cu creterea sau scderea intensitii
solare:
100kW/m2 i an in Europa de Nord iar in zona mediteranean este mult
mai mare.
Intensitatea energiei solare in orice punct de pe Pmant depinde
intr-un mod complicat, dar previzibil, de ziua anului, de or, de
latitudinea punctului. Chiar mai mult, cantitatea de energie solar care
poate fi absorbit depinde de orientarea obiectului ce o absoarbe.


9





Captarea direct a energiei solare presupune mijloace artificiale,
numite colectori solari, care sunt proiectai s capteze energia, uneori
prin focalizarea direct a razelor solare. Energia, odat captat, este
folosit in procese termice, fotoelectrice sau fotovoltaice. In procesele
termice, energia solar este folosit pentru a inclzi un gaz sau un lichid,
care apoi este inmagazinat sau distribuit. In procesele fotovoltaice,
energia solar este transformat direct in energie electric, fr a folosi
dispozitive mecanice intermediare. In procesele fotoelectrice, sunt
folosite oglinzile sau lentilele care capteaz razele solare intr-un
receptor, unde cldura solar este transferat intr-un fluid care pune in
funciune un sistem de conversie a energiei electrice convenionale.

Energia solar fotovoltaic se bazeaz pe producerea direct de
electricitate prin intermediul celulelor cu siliciu. Atunci cand strlucete
i atunci cand condiiile climatice sunt favorabile, soarele furnizeaz o
putere de 1 KW/mp. Panourile fotovoltaice permit convertirea direct in
electricitate a 10 - 15% din aceast putere. Producia de energie a unui
astfel de panou variaz odat cu creterea sau scderea intensitii solare:
100 kWh/mp/an in Europa de Nord, iar in zona mediteranean este de
10

dou ori mai mare. Un acoperi fotovoltaic de 5x4 metri are o putere de
3kW i produce 2 -6 MWh/an.



Principalele obstacole in utilizarea pe scar larg a energiei solare
fotovoltaice (i termice) le reprezint, pe de o parte disponibilul de
putere furnizat, care constrange la stocarea electricitii pentru o
funcionare autonom sau la utilizarea de soluii energetice
complementare, iar pe de alt parte competitivitatea economic.

2.1. Ponderea produciei de energie prin conversia energiei solare n
Romnia

Potenialul energetic al Romaniei, care rezult din cantitatea de
energie solar, este evaluat la 1000 kW/m2 i an, distribuia geografic a
cestui potenial este realizat pe 5 zone, din care zona zero cu potenial
de peste 1250 kW/m2 i an, iar zona 4 cu potenial sub 950 kW/m2 i an.
Radiaia solar cu valori mai mari de 1200 kW/m2 i an se
inregistraz pe o suprafa mai mare de 50% din sprafaa total a rii.
Utilizarea potenialului energetic solar se realizez prin sisteme
solare termice pentru cldur i ap cald menajer pentru locuinele
individuale sau instalaii centralizate de mic anvergur. Pentru a fi
utilizate cu eficien ridicat, aceste sisteme trebuie s funcioneze
11

inregim hibrid cu alte sisteme termice convenionale sau
neconvenionale. Potenialul utilizabil
in sistemele solare ternice este apreciat la 1,434 milioane tep.






In Romania s-au realizat sisteme fotovoltaice cu puteri variate i in
regimuri de funcionare difereniate, pe fondul derulrii unor programe
12

de cercetare dezvoltare demonstrative. Astfel, au fost realizate sisteme
autonome pentru alimentarea unor consumatori izolai, staii de radio -
telecomunicaii, instalaii de pompare a apei, iluminat public sau
semnalizare trafic i obiective
inscrise in programele de dezvoltare rural. De asemenea au fost
realizate sisteme conectate la reeaua electric public ( staii pilot
fotovoltaice cu panouri mobile, sisteme integrate in imobile etc)
Sistemele solar fotovoltaice ii gsesc utilitatea in aplicaii din
zone geografice izolate sau cu posibiliti limitate de acces la reeau
electric. In aplicaiile fotovoltaice s-au delimitat mai multe tipuri de
proiecte de genul: sisteme fotovoltaice autonome pentru electrificarea
rural, cu aplicaii in munii Apuseni sau alte zone izolate ( Nordul
Moldovei, Delta Dunrii ) i sisteme
fotovoltaice conectate la sistemele de transport sau distribuie a energiei
electrice existente.
Proiectele demonstrative pentru producerea de energie termic din
surse solare se realizeaz cu sisteme solar termale cu performane
superioare, avand posibilitatea de funcionare in paralel cu sistemele
clasice de inclzire.

2.2. Panourile solare

Fluidul colector care trece prin canalele panoului solar are
temperatura crescut datorit transferului de cldur. Energia transferat
fluidului purttor este numit eficien colectoare instantanee. Panourile
solare au in general una sau mai multe straturi transparente pentru a
minimaliza pierderile de cldur i pentru a putea obine o eficien cat
mai mare. In general, sunt capabile s inclzeasc lichidul colector pan
la 82C cu un randament cuprins intre 40 i
80%.
Aceste panouri solare au fost folosite eficient pentru inclzirea
apei i a locuinelor, inlocuind acoperiurile. In emisfera nordic, ele
sunt orientate spre sud, in timp ce in emisfera sudic sunt orientate spre
nord. Unghiul optim la care sunt montate panourile depinde de
latitudinea la care se gsete instalaia respectiv. In general, pentru
13

dispozitivele folosite tot anul, panourile sunt inclinate la un unghi egal cu
latitudinea la care se adun sau se scad 15 i
sunt orientate spre sud respectiv nord. In plus, panourile solare folosite la
inclzirea apei sau a locuinelor prezint pompe, senzori de temperatur,
controllere automate care activeaz pompele i dispozitivul de stocare a
energiei. Aerul sau chiar un lichid pot fi utilizate ca fluide in sistemul de
inclzire solar i un acumulator sau un rezervor cu ap, bine izolate,
sunt folosite de obicei ca medii de stocare a cldurii.

d) Fabricarea panoului solar
Fabricarea incepe intotdeauna de pe partea activ expus la soare.
La inceput se pregtete i se cur un geam de mrime
corespunztoare. Pe acesta se aeaz un strat de folie de etilen vinil
acetat, EVA adaptat profilului celulelor solare utilizate. Celulele solare
vor fi legate cu ajutorul benzilor de cositor in grupe (iruri - strings) care
mai apoi se aeaz pe folia de EVA dup care se face conectarea
grupelor intre ele i racordarea la priza de legtur prin lipire. In final
totul se acoper cu o folie EVA i peste aceasta o folie tedlar.
Pasul urmtor const in laminarea panoului in vacuum la 150 C.
In urma laminrii din folia EVA plastifiat, prin polimerizare, se va
obine un strat de material plastic ce nu se va mai topi i in care celulele
solare sunt bine incastrate i lipite strans de geam i folia de tedlar. Dup
procesul de laminare, marginile se vor debavura i se va fixa priza de
conectare in care se vor
monta diodele de bypass. Totul se prevede cu o ram metalic, se
msoar caracteristicile i se sorteaz dup parametrii electrici dup care
se impacheteaz.

e) Verificarea calitatii panourilor solare
La verificarea calitii trebuie specificate urmatoarele:
Calitatea este principala caracteristic a panourilor solare prezentate: cat
mai mult energie solar captat intr-un timp cat mai scurt pe un spatiu
cat mai mic de panoul solar, randament mare cu costuri reduse.
De asemenea este foarte important calitatea in privina
materialelor folosite in procesul de fabricare .Incapsularea durabil a
elementelor componente are o importan foarte mare deoarece
14

umiditatatea ce ar putea ptrunde ar afecta durata de via a panoului
solar prin coroziune i prin scurtcircuitarea legturilor dintre elementele
prin care trece curent electric




Avantaje si dezavantaje folosirii panourilor solare pentru obtinerea
energiei electrice si a caldurii


c)Cum sa-ti construiesti propriul panou solar
Din cauza diminuarii resurselor energetice si incalzirii globale, din
ce in ce mai multi oameni sunt in cautare de energii regenerabile pentru
reducerea amprentei de carbon. Cu toate acestea, chiar si cel mai convins
ecologist nu poate face un astfel de efort fr resurse financiare
corespunztoare. Sistemele de energie solare pot costa mii de dolari,
astfel au aparut foarte multe articole de unde poti invata cum sa-ti
construiesti propriu panou solar.
Trebuie sa fim atenti ce cautam deoarece aceste panouri solare sunt
mici si nu produc energia necesara pentru a alimenta altceva decat o
simpla lampa si numai pentru cateva minute. Cea mai eficienta cale de a
produce energie solara, atunci cand nu iti permiti un sistem profesional,
15

ar fi un kit de panouri solare. Cu ajutorul acestuia iti poti construi un
panou solar oriunde vrei, in camera, curte sau garaj.
Aceste kituri de panouri solare pentru casa nu sunt greu de gasit.
Multe companii cum ar fi GE produc aceste kituri. In general,
instructiunile sunt foarte usor de urmarit, chiar si copii pot face acest
lucru.

2.3. Celule fotovoltaice

Celulele fotovoltaice reprezint o soluie tentant pentru alimentarea
cu energie electric a unor amplasamente izolate. In acest sens,
principalele msuri ce trebuie luate constau in coborarea costului
celulelor fotovoltaice la preuri acceptabile pe piaa energetic. Celulele
solare fcute din cristale de silicon, arsenicat de galiu i alte materiale
semiconductoare, transform direct radiaia solar in electricitate. Prin
conectarea unui numr mare de celule fotovoltaice, costul electricitii
fotovoltaice a fost redus la 30 de ceni/KWh, adic de dou ori mai mare
decat rata pe care oraele mari din Statele Unite o plteau pentru
electricitate in 1989.
A. Principiul de functionare al celulelor fotovoltaice
O celul fotovoltaic de silicon e compus din o foi de un strat
foarte subire de silicon de tip N, deasupra unui strat gros de silicon de
tip P. Un camp electric este creeat deasupra suprafeei de sus a acelei
celule unde cele dou materiale intr in contact, numit jucia P-N.
Cand razele solare ajung la suprafaa unei celule fotovoltaice, campul
electric produce momentul i direcia la electronii stimulai de lumin,
rezultand fluxul de current, celulele solare fiind conectate la un
incrcator electric.
16



Indiferent de mrime, o bucat de celul fotovoltaic de silicon
produce in jur de 0.5 - 0.6 volti in conformitate cu un circuit deschis, fr
condiii de incrcare. Curentul (i puterea ) de ieire a unei celule
fotovoltaice depinde de eficiena i mrimea suprafeei, i este
proporional cu intensitatea soarelui care ajunge la suprafaa celulei. De
exemplu, in condiiile in care
lumina solar este foarte puternic, o celul fotovoltaic comercial cu o
suprafa de 160 cm2 va produce in jur de 2 wai, la putere maxim.
Dac intensitatea razelor solare au fost la 40% din putere, acea celul va
produce in jur de 0.8 wai.

B. Fabricarea celulelor fotovoltaice


Procesul de fabricare convenional singular i policristalin al
celulelor de silicon fotovoltaic incepe foarte cu aplicarea
semiconductorului in polisilicon un material produs din quar i folosit
17

mult in industria electronic. Polisiliconul este pe urm inclzit pan la
temperatura de topire, i sunt adugate in polisiliconul topic buci mici
de bor pentru a creea un material semiconductor de tip P. Pe urm
blocuri de silicon sunt formate, de obicei folosind una din cele doua
metode:

1) Formand un bloc pur de silicon cristalizat din semine de cristal
fcute din polisiliconul topit;

2) Turnand polisiliconul topit intr-un cazan, formand un material de
silicon policristalin. Bucti individuale de wafere sunt feliate din
blocurile de silicon folosind un fierstru de sarm i pe urm sunt
supuse gravurrii suprafeei. Dup ce waferele sunt curate, ele sunt
aezate intr-un cuptor de difuzie de fosfor, creand un strat subire de
semiconductor de tip N in jurul intregii suprafee exterioare a celulei. Pe
urm, un inveli antireflexiv este aplicat deasupra suprafeei celulei, i
contactele electrice sunt imprimate deasupra suprafeei celulei (negativ).
Un material conductor de aluminiu este aezat dedesubtul suprafeei
fiecrei celule (pozitiv), reatribuindui proprietile de tip P a prii de jos,
deplasand stratul difuz de fosfor. Fiecare celula este pe urm verificat
electric, sortata dup curentul electric de ieire, i electric conectate la
celelalte celule pentru a creea circuite de celule pentru asamblare in
module
fotovoltaice.


18

In ceea ce priveste randamentul celulelor fotovoltaice
convenionale, acestea transform intre 5 si 15% din energia solar
primit in energie electric. Unele celule experimentale, fabricate din
materiale foarte scumpe, au o eficien aproape dubl dar numai in
anumite condiii de laborator. Incapsularea durabil a elementelor
componente are o importan foarte mare deoarece umiditatatea ce ar
putea ptrunde ar afecta durata de via a panoului solar prin
coroziune i prin scurtcircuitarea legturilor dintre elementele prin care
trece curent electric.
Amortizarea energetic este momentul in care energia consumat
pentru fabricarea celulei fotovoltaice este egalat de cea produs in
timpul exploatrii. Cel mai bine se prezint din acest punct de vedere
celulele cu strat subire. Un panou solar (fr cadru) cu astfel de celule se
amortizeaz in 2-3 ani, Celulele policristaline necesit pan la amortizare
cca 3-5 ani, pe cand cele monocristaline 4-6 ani. Deoarece un sistem cu
panouri solare include i suporii de montare, invertor etc. durata de
amortizare energetic se mrete cu cca 1 an.
C. Caracteristicile celulelor fotovoltaice
Celulele solare deci pot ceda o putere de 160 W/ m2. Incluse in
module puterea pe suprafa va fi mai sczut pentru c intre celule i
marginea modulului este o distan. Randamentul este raportul dintre
puterea debitat de panou i putere coninut in lumina incident total.
Semiconductoare cu zona interzis stabil utilizeaz doar o parte a
luminii solare. Randamentul teoretic maxim ce poate fi atins in acest caz
este de 33 %, pe cand randamentul
theoretic maxim la sistemele cu mai multe benzi interzise care
reacioneaz la toate lungimile de und a luminii solare este de 85 %.
Randamentul celulelor solare comerciale este de cca 20 %, iar
modulele construite cu acestea ating un randament de cca 17 %.
Recordul pentru celulele fabricate in condiii de laborator este de 24,7 %
(University of New South Wales, Australia), din care s-au confecionat
panouri cu un randament de 22 %. Preul acestor module fabricate prin
procedeul de topire zonal este de cca
19

200 Euro pe celul la o suprafa a celulei de 21,6 cm2, corespunzand
unui cost de 5-10 Euro/W. Sistemele GaAs au costuri de 5 pan la 10 ori
mai mari.
Imbtranirea conduce la scderea randamentului cu cca 10 % in 25
ani. Fabricanii dau garanii pe cel puin 80 % din puterea maxim in 20
ani.
In spaiu constanta solar este mai mare decat iluminarea global pe
pmint, totodat celulele solare imbtranesc mai repede. Panourile pentru
satelii ating momentan (2005) un randament de 25 % la o durat de
via de 15 ani.


Avantajele si dezavantajele folosirii celulelor fotovoltaice pentru obtinerea
energiei electrice



2.4. Panoul fotovoltaic
Un panou fotovoltaic spre deosebire de un Panou solar termic
transform energia luminoas din razele solare direct in energie electric.
Componentele principale ale panoului fotovoltaic sunt celulele
fotovoltaice.

20


Panou fotovoltaic

Pentru utilizarea energiei solare ca surs de energie electric,
potenialul exploatabil este ridicat, iar conversia energiei solare in
energie electric se realizeaz cu instalaii fotovoltaice care cuprind
module solare, in configuraii i de dimensiuni diferite.
Un sistem clasic fotovoltaic insular este alcatuit din urmatoarele
componente:
-panouri fotovoltaice,
-regulatorul de incarcare al bateriilor,
-grupul de baterii de 12, 24 sau 48 V DC
-invertor, ce tranforma curentul continuu DC in curent alternativ AC
21


Costul investiiei pentru realizarea sistemelor fotovoltaice a avut o
evolutie favorabil in ultimele decenii, costul unui modul solar s-a
diminuat treptat, ajungandu-se in prezent la un nivel de aproape 6
$/Winstalat . Un panou fotovoltaic de 1 kW poate produce 800 kW de
current electric intr-un an, contribuind astfel la protejarea mediului
inconjurator de 500 kg de dioxid de
carbon si alte elemente daunatoare.
Cantitatea energiei solare accesibile se schimb in decursul zilei din
cauza micrii relative a Soarelui i depinde de gradul innourrii cerului.
La miezul zilei pe un timp frumos, iluminarea energetic, format de
soare, poate ajunge la 1000 Wt/mp sau poate fi mai mic de 100 Wt/mp
in condiii cu nivel inalt de acoperire a cerului cu nori. Cantitatea
energiei solare se schimb odat cu unghiul de inclinare a instalaiei i
orientrii suprafeei ei, sczand pe msura indeprtrii de direcia
sudului. Romania dispune de o cantitate de energie solar mult mai mare
decat alte ri dezvoltate precum Gemania, Austria, Belgia , Olanda, ceea
ce face ca utilizarea oricrui panou solar, pentru producerea curentului
electric, in locatii unde nu exist acces la reteaua naional de energie, s
devin nu numai interesant, ci i necesar. Panourile solare se utilizeaz
separat sau legate in baterii pentru alimentarea consumatorilor
independeni sau pentru generarea de curent electric ce se livreaz in
reeaua public.
22


III. Proiectare sisteme solare. Aplicatii ale sistemelor
solare

3.1 Orientarea si inclinarea modulelor

a. Evaluarea necesitatilor
Este important de subliniat ca primordiala este economia de energie
la nivelul consumatorilor. Aceasta implica un pret de achizitie mai mare,
dar costul global va fi mai mic, deoarece va rezulta necesitatea unei
instalatii mai mici.

b. Orientarea i inclinarea modulelor
Randamentul modulelor fotoelectrice este influenat direct de
poziia acestora fa de radiaia solar. Este foarte important s fie bine
plasate pentru a beneficia la maxim de posibilitile lor.
Dac este posibil de ales, este foarte simplu de determinat
orientarea ideal a modulelor fotoelectrice: se plaseaz pe direcia
Ecuatorului. Dac site-ul este in emisfera nordic, panoul va fi orientat
ctre Sud, iar in emisfera sudic, ctre Nord.
In ceea ce privete inclinarea, aceasta se determin mai special. S
considerm mai intai o aplicaie autonom, care consum energie cvasi-
constant pe toat durata anului. Pe durata iernii trebuie optimizat
producia, fiind perioada mai puin insorit. Panourile trebuie s
recupereze energia Soarelui, a crui inlime este mic. In Europa, pentru
o utilizare pe toat durata anului, inclinarea ideal este aproximativ egal
cu latitudinea amplasamentului + 10. Aceasta inseamn c in Romania,
vom avea un amplasament numit "55 Sud" (orientare Sud, inclinare
55). Dac aplicaia nu funcioneaz decat vara, se prefer o inclinare de
20 - 30, cu aceeai orientare.
In cazul in care panourile sunt instalate pe acoperiul locuinei, nu
totdeauna este posibil orientarea ctre Sud, datorit amplasamentului
casei. In acest caz, trebuie tiut c trebuie excluse orientrile ctre Nord,
Nord-Est, Nord-Vest, care sunt foarte defavorabile. Din contr, pentru un
site a crui amplasament ideal este de exemplu "30 Sud", nu vom pierde
23

decat cel mult 15% din producia anual, dac panourile sunt orientate
ctre Est, Vest, Sud-Est sau Sud-Vest, iar inclinarea panourilor nu
depete 30 fa de orizontal.
Transformarea, sau conversia energiei solare in energie termic,
este realizat in captatori solari, avand funcionarea bazat pe diverse
principii constructive. Indiferent de tipul captatorilor solari, pentru ca
randamentul conversiei energiei solare in energie termic s fie ridicat,
este important ca orientarea captatorilor spre Soare, s fie cat mai
corect.
Poziia captatorilor solari este definit prin dou unghiuri i
anume, unghiul de inclinare fa de orizontal, prezentat in figura 3.1. a)
i notat cu , respectiv unghiul azimutului, reprezentand orientarea fa
de direcia sudului, prezentat in figura 3.1. b).


Fig 3.1 a) Unghiul de inclinare a captatorilor solari fa de orizontal

24



Fig 3.1. b) Unghiul azimutului (orientarea fa de direcia Sud)

Diagrama de mai jos prezint intr-un mod sintetic, influena
combinat a celor doi parametrii care definesc orientarea captatorilor
solari, asupra gradului de captare a energiei solare disponibile.
A fost trasat pentru Germania, dar concluziile care se pot obine cu
ajutorul acesteia pot fi extrapolate pentru majoritatea rilor din Europa,
inclusiv pentru Romania.



25



Influena combinat a unghiului de inclinare i a unghiului azimutului,
asupra gradului de captare a energiei solare disponibile.


3.2. Stocarea energiei solare
Datorita micarii Pamantului i datorita unor factori meteorologici,
energia solara la nivelul scoarei terestre este o sursa energetica
dependenta de timp. in general, necesitaile de energie pentru cele mai
multe domenii de aplicaii sunt de asemenea dependente de timp, insa
intr-o maniera diferita faa de modul in care are loc furnizarea energiei
solare. In consecina, daca se urmarete ca anumite necesitai de energie
sa fie asigurate folosind energia solara, este necesar ca instalaiile solare
respective sa fie prevazute cu elemente corespunzatoare de stocare
(acumulare) a energiei.

26



Sistem termo-energetic pentru stocarea energiei

Daca energia solara este transformata in energie mecanica, aceasta
poate fi transformata in energie poteniala, i stocata sub forma de
energie poteniala a unui fluid (de exemplu, prin pomparea apei din aval
in amontele unui baraj de acumulare).
Alegerea modului de stocare a energiei solare depinde de natura
procesului care se urmarete in instalaia solara. De exemplu, pentru
incalzirea apei este practica folosirea stocarii energiei solare prin caldura
sensibila a apei. Daca se folosesc captatoare solare cu incalzirea aerului
se poate utiliza pentru stocarea energiei solare caldura sensibila a unui
pat de pietre in
schimbatoare de caldura de tip regenerativ. Daca in instalaia solara se
folosesc cellule fotovoltaice sau fotochimice, cea mai indicata forma de
stocare a energiei este, in acest caz, energia chimica.
Proiectantul unei instalaii termoenergetice solare are la dispozitie
diverse alternative in ceea ce privete locul de plasare a unitaii de
stocare a energiei in ansamblul instalaiei. Spre exemplu in figura
urmatoare se considera o instalaie in care o masina termica transforma
energia solara in energie electrica. in acest caz energia se poate stoca fie
sub forma de energie
27

termica, intr-o unitate plasata intre captatorul solar i masina termica, fie
sub forma de energie mecanica intr-o unitate de stocare plasata intre
masina termica i generatorul electric, sau, in fine, sub forma de energie
chimica in baterii de acumulatoare electrice plasate intre generatorul
electric i consumatorul de energie electrica.

3.3. Aplicatii ale sistemelor solare

Alimentarea cu energie solara a unei locuinte este costisitoare. In
ciuda beneficiilor pe termen lung, nu toti dintre noi putem plati in
numerar pentru investitia initiala. Din fericire,deoarece soarele este o
sursa constanta de
de a valorifica razele soarelui. Iata o lista cu top 5 lucruri privind alte
forme de valorificare a energiei solare care s-ar putea potrivi mai bine cu
bugetul dvs. si cu nevoile pe care le aveti.

a. Boilerul solar
Boilerele solare vin intr-o varietate de tipuri si modele, ceea ce
inseamna ca sunt o optiune practica pentru toti cei care adora un dus
fierbinte. Cum functioneaza? Majoritatea folosesc caldura de la soare
pentru a incalzi apa, ceea ce inseamna ca acestea consuma mult mai
putina energie electrica. Beneficiile acestei tehnologii: pret, randament si
marime. Puteti modifica un boiler deja existent intr-un boiler ce foloseste
energia solara pentru o suma destul de mica.
Calculele arata ca facturile care le plateati pentru incalzirea apei vor
scadea cu 50-80% dupa instalare. Va veti recupera investitia mult mai
repede decat cu alt sistem solar.

b. Luminatoare si tuburi solare
Pentru majoritatea locuintelor instalarea unui luminator poate fi
costisitoare. Luati in considerare un tub solar un tub reflectorizant care
directioneaza lumina in interiorul spatiilor fara ferestre. Tuburile solare
ofera lumina naturala fara a consuma energie electrica, sunt ieftine si nu
ocupa loc mai mult decat orice alt corp de iluminat.


28

c. Incarcatoare solare pentru baterii
Panouri solare portabile care iti incarca telefonul, ipod-ul sau
laptop-ul. Acestea se regasesc sub forma de saculeti sau rucsaci si sunt
perfecti pentru excursii in aer liber, mai ales in caz de urgente. Aceste
este un item mai scump, insa cu totii stim frustrarea pe care o avem cand
ne moare bateria.

d. Luminatoare solare de gradina
Acestea sunt probabil cele mai cunoscute si accesibile produse
solare de pe piata. Cu totii am vazut luminile mici din unele gradini care
parca ies din pamant. Pe langa acestea mai exista si lanterne portabile
pentru camping sau urgente. La scara larga, unele orase au investit in
felinare solare. Daca doriti sa iluminati ceva si nu aveti energie electrica,
solutia perfecta o reprezinta energia solara.

e. Perdele solare
Oricat de mult am iubi soarele, uneori avem nevoie de o pauza la
umbra. Energia solara pasiva este o modalitate fantezista de a spune
soare cald, umbra rece. Puneti in functiune acest principiu in casa dvs.
controland cand si unde lasati soarele sa intre. Daca lasati soarele sa intre
pe durata iernii, va tine de cald. Daca vara il lasati sa intre mai putin, va
usura munca aparatului de aer conditionat, in special in zilele toride.
Punerea energiei solare in avantajul vostru poate reduce facturile de
energie electrica.
Puteti vedea din aceste lucruri faptul ca nu este neaparat nevoie sa
cumparati panouri solare imense pentru a putea beneficia de energia
soarelui. Unele tehnici, cum ar fi energia solara pasiva, nu necesita nici
un ban. Solar inseamna mult mai mult decat plachete de siliciu sau
gadget-uri de lux este orice aplicatie care pune la munca soarele. Multe
din aceste aplicatii va pot ajuta sa economisiti bani si sa incurajati o
tehnologie energetica puternica si practica.
Exist o varietate de aplicaii ce utilizeaz energia electric produs
de ctre celulele solare pornind de la aparate de uz comun i ajungand
pan la tehnica spaial care este mult mai costisitoare.


29

f. Ceas de man
Ceasurile produse de firma japonez Citizen sunt dotate cu o
celul solar inclus in cadran care incarc un acumulator cu litiu avand
o independen de 150-240 zile i care dup o funcionare de 20 ani
prezint o scdere de capacitate de maximum 20%.

g. Aparat de taxare in parcri
Aparatele automate de taxare in parcri aparin sitemelor cu alimentare
autonom care pe lang un modul cu celule solare mai este inzestrat i cu
un acumlator pentru a se asigura alimentarea continu cu energie
electric.









30

3.4. Sisteme solare - preturi , amortizarea investitiilor

Pretul panourilor solare este in general ridicat. Insa sistemele ce le
utilizeaza sunt foarte fiabile, astfel ca investitia initiala se va amortiza in
timp. Scopul acestei pagini este de a va ajuta in a va face o idee generala
asupra investitiilor intr-un astfel de sistem. In cazul in care veti dori sa va
montati unul, vor fi necesare calcule mai amanuntite, preturile variind in
functie de necesitati.
Preturile incep de la 1500 - 2000 RON pentru sistemele foarte
simple ce pot fi utilizate doar vara. Ele pot urca pana spre 3000 - 8000 de
euro, pentru cele mai complexe, care pot fi utilizate pe tot parcursul
anului. Preturile variaza insa in fuctie de componente, de numarul de
panouri si de dimensiunea rezervorului de stocare.

Amortizarea investitiei
Panourile solare de acest tip au o perioada medie de amortizare a
investitiei de 5-10 ani. Cu toate acestea, sunt foarte multi factori care
influenteaza acest fapt, asadar o apreciere exacta nu se poate face decat
pentru o serie de parametri fixi: pozitia geografica, clima locala, nivelul
de utilizare, capacitatea etc. Tinand cont insa de faptul ca durata de viata
garantata a acestor sisteme este de 20 de ani, investitia intr-un astfel de
sistem poate fi una de viitor.

Sisteme de producere a energiei electrice preturi
De cele mai multe ori, sistemele fotovoltaice sunt integrate cu
sisteme eoliene sau cu sistemul electric general, pentru reducerea facturii
la energie electrica. Functionarea unei locuinte doar cu ajutorul energiei
solare este posibila, insa in practica ea nu este tot timpul posibila. De
aceea existenta unui sistem de back-up este necesara, fie ca e vorba de un
generator diesel sau reteaua de la electrica.
Preturile pornesc de la 1000 - 2000 de euro (pentru sisteme de 150-
200 W) si pot urca foarte mult, in functie de necesitatea energetica, de
sistemele de back-up folosite, etc.
In general, sistemele fotovoltaice moderne pot fi folosite pe tot
parcursul anului si chiar si noaptea, cu un randament mai scazut insa.
31

Durata de utilizare preconizata este de pana la 25 de ani, caz in care
randamentul lor nu ar trebui sa scada sub 70% din cel initial.
In prezent recuperarea investitiilor facute intr-un sistem de
panouri fotovoltaice se face in 8-10 ani. Daca ne uitam la preturile
resurselor energetice obisnuite, producatoare de energie electrica,
observam ca pretul acestora tot creste, iar pretul obtinerii energiei
electrice prin energia solara, cu ajutorul panourilor fotovoltaice, devine
tot mai mica.
Avand in vedere preturile crescatoare, poluarea si volumul limitat
a resurselor energetice fosile, folosirea resurselor energetice regenerabile
si a energiei solare prin panouri fotovoltaice, ne ofera solutii tot mai
favorabile.
In Romania numarul orelor insorite este in medie intre 1900-2200
ore/an. Energia solara din radiatiile solare, care ajunge pe suprafata
pamantului este 1000-1300kWh/m2 / an, ceea ce ne ofera posibilitati de
exploatare excelente prin panouri fotovoltaice.


32


IV.Analiza SWOT a sistemelor ce capteaz
energia solar

Analiza SWOT consta in elaborarea unei tehnici prin care se pot
identifica punctele tari si aspectele slabe si examineaza oportunitatile si
amenintarile existente pentru produsul/proiectul supus analizei.
Etapele analizei S.W.O.T. sunt urmatoarele:
1. Enumerarea principalelor puncte tari si puncte slabe ale produsului,
etc.;
2. Enumerarea oportunitatilor (posibilitatilor) si amenintarilor
(pericolelor) prezente si viitoare;

Puncte tari

- instalarea unui panou solar pentru nclzirea apei calde menajere este
rentabil mai ales dac nu sunt gaze naturale n zon
- un sistem pentru inclzirea apei menajere (cu boiler de 300 litri i trei
panouri cu 12 tuburi solare vidate) poate fi considerat amortizat
dup cinci ani, comparativ cu alimentarea electric, sau in 15 ani,
comparativ cu cea pe gaz.
- un sistem solar care asigur i aport la inclzirea casei poate duce la
economii in perioada de iarn de 30-45%, mai ales dac e asociat cu
inclzirea prin pardoseal
- energia solar poate inclzi locuinele in mod pasiv
- cu ajutorul celulelor fotovoltaice se produse energie electric gratis
- celulele fotovoltaice sunt protejate mpotriva intemperiilor, furtunilor
sau razelor ultraviolete, de un strat protector de sticl special
- durata de folosina a panourilor fotovoltaice poate depi 20 de ani
- un sistem fotovoltaic bine realizat poate opera neurmrit
- necesit o ntreinere periodic minim
- se pot integra in cldiri, pot inlocui subansamble, materiale de
constructie sau chiar intregi parti componente ale cladiri cum ar fi de
exemplu acoperisul.

33

Puncte slabe
- panourile solare instalate acas sunt un risc pentru un eventual
incendiu
- panourile solare ocup foarte mult spaiu
- produsele foarte ieftine i pot pierde din randament chiar i dup
un an
- nu toate panourile existente sunt flexibile


Oportuniti
- energia solar este reinnoibil i uor de produs
- panourile solare produc energie electric 9h/zi
- creterea de aproape 50% a numrului de astfel de sisteme folosite
pe glob
- dezvoltarea tehnogiei
- micorarea costurilor iniiale
- epuizarea surselor convenionale de energie: crbune, petrol, gaze
naturale
- utilizare n alimentarea consumatorilor izolai, de mic putere, cum
ar fi: telecomunicaii, balizaj, refrigerare, irigaii etc.


Ameninri
- soarele nu ofer energie constant in nici un loc de pe Pmant
- datorit rotaiei Pmantului in jurul axei sale, i deci a alternanei
zi-noapte, lumina solar nu poate fi folosit la generarea
electricitii decat pentru un timp limitat in fiecare zi
- n zilele noroase, potenialul de captare al energiei solare scade
datorit ecranrii
34



BIOGRAFIE


- www.inmh.ro
- www.windenergy.com
- www.magnus.ro
- www.lpelectric.ro
- www.wikipedia.org
- www.naturenergy.ro
- Kelemen G., Ursa D. Alternativa energetica. Partea I. Argumente in
favoarea utilizarii energiei solare, Rev. Tehnica instalatiilor nr. 5/2003.
- Kelemen G., Ursa D. - Alternativa eneregtica. Partea II. Aplicatii ale
sistemelor solare in instalatiile pentru constructii, Rev. Tehnica
instalatiilor nr. 6/2003.