UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA ENERGETICA

ENERGIA VERDE

Jilaveanu Petrica Gabriel

GRUPA 2203

SERIA A

1
 o Cuprins:

• Introducere.

• Siguranta energiei eoliene

• Utilizarea energiilor regenerabile in tarile din

Europa si pe plan mondial

• Stadiul surselor neconventionale regenerabile pe

plan mondial

• Bibliografie

2
 Introducere

Energie verde” este un termen care se referă la surse de energie

regenerabila şi nepoluantă. Electricitatea generată din surse regenerabile
devine din ce în mai disponibilă. Prin alegerea unor astfel de surse de
energie regenerabila consumatorii pot susţine dezvoltarea unor energii curate
care vor reduce impactul asupra mediului asociat generării energiei
convenţionale şi vor creşte independenţa energetică.
Mai mult, când aceste tehnologii pot sa vină în ajutorul
consumatorului prin reducerea facturilor pentru diferite utilităţi (apă,
încălzire) şi printr-un timp de amortizare scurt în cazul sistemelor de
încălzire a apei menajere, instalarea unor panouri solare devine o investiţie
extrem de rentabilă în cazul consumatorilor casnici, a hotelurilor, spitalelor
etc.
Energia fotovoltaică şi eoliană reprezintă o soluţie viabilă pentru
locaţiile care nu beneficiază în prezent de racordare la reţeaua naţională de
electricitate. În viitor, printr-o legislaţie corespunzătoare aceste sisteme pot
deveni rentabile şi pentru consumatorii conectaţi la reţeaua naţională prin
eliminarea necesităţii folosirii unor acumulatori şi livrării energiei direct în
reţeaua naţională.

1. Siguranta energiei eoliene:

Energia eoliana e o sursa de putere electrica promitatoare in viitor datorita

ecologitatii si infinitatii sale. Totusi, pentru ca viteza vantului variaza in
timpul zilei, sezonului sau anilor energia generata de vant e o resursa
intermitenta. In zonele de pe glob cu actiune puternica a vantului turbinele
actioneaza in jur de 60% din timpul anului. Chiar si asa vantul poate fi
insuficient pentru ca turbinele sa functioneze la capacitate maxima. Cu toate
acestea tehnologia a reusit sa-si adapteze creatiile imbunatatindu-le si
producand si alte ce folosesc acest tip de energie.
Potenţialul eolian major este observat pe litoralurile marine, pe ridicături şi
în munţi. Dar există multe alte teritorii cu un potenţial eolian necesar pentru
utilizare.

3
Ca sursă energetică vântul poate fi mai greu de calculat spre deosebire de
soare, dar în anumite perioade prezenţa vântului se observă pe parcursul
întregii zile. Asupra resurselor eoliene influenţează relieful pământului şi
prezenţa barierelor (obstacolelor) plasate la înălţimi de până la 100 metri. De
aceea vântul, într-o mai mare măsură, depinde de condiţiile locale (relief)
decât de soare. În localităţile montane, spre exemplu, două suprafeţe pot
avea potenţial solar egal, însă potenţialul vântului poate fi diferit datorită
diferenţei în relief şi direcţiile curenţilor maselor de aer. În legătură cu
aceasta planificarea locului pentru plasarea instalaţiei se petrece mai detaliat
decât montarea unui sistem solar. Energia vântului de asemenea este supusă
schimbărilor sezoniere a timpului. Lucrul unei asemenea instalaţii este mai
efectiv iarna şi mai putin efectiv în lunile de vară (în cazul sistemelor solare
situaţia este inversă). În condiţiile climaterice din Danemarca sistemele
fotoelectrice sunt efective la 18% în ianuarie şi la 100% în iulie. Eficacitatea
lucrului staţiei eoliene este de 55% în iulie şi 100% în ianuarie. Astfel,
varianta optimă este combinarea într-um sistem a instalaţiilor eoliene şi
solare. Asemenea sisteme simbiotice asigură o productivitate a energiei
electrice mai înalt în comparaţie cu instalaţiile eoliene sau fotoelectrice,
luate aparte.

Pe suprafaţa pământului vegetaţia şi construcţiile aflate pe ea sunt

factorul de bază, care influenţează la micşorarea vitezei vântului. Cu cât ne
îndepărtăm de suprafaţă, cu atât se micşorează influenţa reliefului asupra
mişcării maselor de aer. Cu alte cuvinte: cu cât mai sus cu atât viteza
vântului e mai mare. La înălţimi de circa un kilometru de la suprafaţa mării
relieful practic nu influenţează viteza vântului. În straturile de jos a
atmosferei o influenţă majoră asupra vitezei o are contactul cu suprafaţa
pământului: cu cât relieful este mai complicat, cu atât mai mică e viteza
vântului. El încetineşte în păduri şi oraşe mari. Dar aşa suprafeţe ca litoralul
mării practic nu influenţează asupra lui. Clădirile, pădurile şi alte bariere nu
numai că încetinesc vântul, dar şi formează curenţii turbulenţi de aer.

4
2.Utilizarea energiilor regenerabile in tarile din Europa si pe plan
mondial.

Energiile regenerabile nu produc emisii poluante şi prezintă avantaje pentru

mediul mondial şi pentru combaterea poluarii locale. Obiectivul principal al
folosirii energiilor regenerabile îl reprezintă reducerea emisiilor de gaze cu
efect de seră.
Dezvoltarea surselor regenerabile de energie ca o resursă energetică
semnificativă şi nepoluantă este unul din principalele obiective ale politicilor
energetice mondiale care, în contextul dezvoltării durabile, au ca scop
creşterea siguranţei în alimentarea cu energie, protejarea mediului
înconjurator şi dezvoltarea la scară comercială a tehnologiilor energetice
viabile.
De la adoptarea in 1997 a Protocolului de la Kyoto asupra Convenţiei Cadru
a Naţiunilor Unite despre schimbările climatice (1992), industria surselor
regenerabile de energie a fost împinsă către capitalizare pe o piaţă globală a
energiei regenerabile, ţintă ce poate fi atinsă numai prin coagularea într-un
plan comun a imperativelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Prin acest protocol, ţările dezvoltate au stabilit drept ţintă reducerea până în
2012 a gazelor cu efect de seră cu 5,2 % faţă de nivelul din 1990. Protocolul
de la Kyoto a fost semnat în Decembrie 1997 la Conferinţa din Japonia de
către 84 de naţiuni, însă ratificat doar de către 37, majoritatea din acestea
fiind ţări în curs de dezvoltare. Acestui protocol i-au urmat multe astfel de
înţelegeri şi angajamente la nivel mondial şi european în dorinţa unei
dezvoltări durabile a lumii, cum ar fi Agreementul de la Haga (noiembrie
2000) sau Bonn (iulie 2001).
La Summit-ul Mondial asupra Dezvoltării Durabile (Sustainability Summit)
de la Johannesburg din Septembrie 2002, energia a fost unul dintre cele mai
controversate domenii în discuţii, cu texte progresive blocate de
protecţionisti naţionali, interese proprii sau vederi pe termen scurt. Astfel,
problema adoptării unei ţinte comune în ceea ce priveşte energia
regenerabilă a rămas una dintre cele mai controversate, întârziind zile întregi
agreementul asupra Planului comun de implementare a surselor regenerabile
de energie. Nu a fost fixată nici o ţintă, însă toate ţările au recunoscut
necesitatea creşterii de surse regenerabile în totalul energiei furnizate. În
final, pe 4 Septembrie 2002 a fost semnat Planul de Implementare, inclusiv
de către România, care s-a pronunţat în favoarea surselor regenerabile şi
politicilor UE şi mondiale (in special Protocolul de la Kyoto).

5
3. Stadiul surselor neconventionale regenerabile pe plan mondial

În anul 2010, ponderea surselor regenerabile în producţia totală de

energie primară pe plan mondial era de 13,8 %.
Din analiza ratelor de dezvoltare din ultimele trei decenii se observă că
energia produsă din surse regenerabile a înregistrat o creştere anuală de 2 %.
Este evident că pe termen mediu sursele regenerabile de energie nu pot fi
privite ca alternativă totală la sursele convenţionale, dar este cert că, în
măsura potenţialului local, datorită avantajelor pe care le au (resurse locale
abundente, ecologice, ieftine, independente de importuri), acestea trebuie
utilizate în complementaritate cu combustibilii fosili şi energia nucleară.

Fig: 25

Combustibilii în producţia totală de energie primară în anul 2010, pe plan

mondial

Studiile oamenilor de ştiinţă au devenit în ultimii ani din ce în ce mai

unanime în a aprecia că o creştere puternică a emisiilor mondiale de gaze cu
efect de seră va conduce la o încălzire globală a atmosferei terestre de 2 - 6
o
C, până la sfârşitul acestui secol, cu efecte dezastroase asupra mediului
înconjurător.
Prin schimbul natural dintre atmosferă, biosferă şi oceane pot fi
absorbite circa 11 miliarde de tone de CO2 din atmosferă (sau 3 miliarde de
tone echivalent carbon), ceea ce reprezintă circa jumătate din emisiile
actuale ale omenirii. Aceasta a condus la o creştere permanentă a

6
concentraţiei de CO2 din atmosferă de la 280 de ppm înainte de dezvoltarea
industrială la 360 ppm în prezent.
Estimând că la sfârşitul acestui secol populaţia globului va atinge
circa 10 miliarde de locuitori, în condiţiile unor drepturi de emisie uniforme
pentru intreaga populaţie, pentru a nu depăşi concentraţia de CO2 de 450
ppm în atmosferă, ar fi necesar ca emisiile pe cap de locuitor să se limiteze
la 0,3 tone C/locuitor, ceea ce pentru ţările dezvoltate reprezintă o reducere
de 10 ori a actualelor emisii de gaze cu efect de seră.
Sursele regenerabile de energie sunt energia solară, energia eoliană,
energia geotermală, hidrotermală, biomasa, energia hidrogenului şi altele.
Sursele fosile posedă proprietăţi foarte folositoare care le-au făcut foarte
populare în ultimul secol. Din nefericire, sursele fosile nu sunt regenerabile.
Mai mult decât atât, acestea sunt responsabile de emisiile de CO2 din
atmosferă, care sunt dăunatoare unui climat ecologic. Utilizarea în
continuare a surselor de energie fosile ar produce o creştere a emisiilor de
CO2 (fig. 2).

Fig: 2.6

7
 Creşterea emisiilor de CO2 generate prin arderea surselor fosile de
energie.O problemă majoră în utilizarea combustibililor clasici (cărbuni,
petrol, gaze naturale) este poluarea mediului.
Aproximativ 30 milioane tone CO2, CO, SO2 si NOx împreună cu
funingine şi cenuşa se degajă anual în utilizarea mijloacelor de transport,
generarea căldurii şi altele.

Fig: 2.7

Poluanţii sistemelor de energie

Noile cerinţe în domeniul dezvoltării durabile au determinat statele lumii să

îşi pună problema metodelor de producere a energiei şi să crească cota de
energie produsă pe baza energiilor regenerabile. Protocolul de la Kyoto
angajează statele semnatare să reducă emisiile de gaze cu efect de seră.
Acest acord a determinat adoptarea unor politici naţionale de dezvoltare a
eolienelor şi a altor surse ce nu degajă bioxid ce carbon.
Trei factori au determinat ca soluţia eolienelor să devină mai competitivă:
• noile cunoştinţe şi dezvoltarea electronicii de putere;
• ameliorarea performanţelor aerodinamice în conceperea turbilor eoliene;
• finanţarea naţională pentru implantarea de noi eoliene.

Începuta cu cca. 40 de ani în urma, utilizarea energiilor regenerabile în

special a energiei solare, eoliene, apelor geotermale si a mareelor, provocata
de prima criza a petrolului din 1972, a ajuns în prezent sa reprezinte un

8
procent important din balanta de furnizare a energiei în multe tari ce poseda
potential in acest domeniu, printre care citam:
1) Suedia : hidro 55%,
2) Islanda : hidro 17%, geotermala 55%
3) Elvetia : hidro 43%
4) Turcia : biomasa 9%, geotermala 1%
5) Germania : eoliana 40% din capacitatea mondiala

În aceste tari se depaseste cu mult pragul propus prin Directivele UE pâna în

anul 2010 în domeniul utilizarii energiilor regenerabile de 12%, legat si de
respectarea prevederilor protocolului de la Kyoto.
Principalele pârghii în acest domeniu sunt:
a. Investitiile masive de la 5 miliarde dolari din 1995 pâna la peste 20
miliarde dolari in 2003 pe plan mondial, economiile anuale realizate la
energie primara (carbune, hidrocarburi) fiind estimate numai in SUA la cca.
36 miliarde de dolari pe an începand din 2005. Energia verde fiind
nepoluanta rezulta ca în plus se economisesc si cheltuielile ascunse cum ar fi
cele pentru sanatate publica si cele legate de pierderi de recolte vis-a-vis de
ploile acide.Ceea ce este ciudat este faptul ca, pentru producerea energiei
electrice cu cele mai poluante tehnologii în centralele pe carbune si cele
nucleare, se investesc si in prezent cca. 90% din fondurile disponibile, pe
când utilizând tehnologii curate doar câteva procente, desi acestea se
implementeaza usor si nu au efecte nocive asupra mediului înconjurator.
b. Subventii importante care ajung pâna la 110 E / m2 de colectori solari
folositi pentru incalzirea spatiilor în Germania. În conformitate cu
prevederile Cartii albe pentru energii regenerabile (1997) se prevede ca pîna
în 2010 sa fie instalati 100 milioane m2 de colectori solari în toata Europa.
Se mentioneaza ca în prezent în Spania sunt instalati mai mult de 500.000
m2 de colectori solari. În Germania se acorda deasemeni subventii
importante pentru montarea de celule fotovoltaice integrate în special în
acoperisurile si ferestrele cladirilor existente.
c. Îmbunatatirea tehnologiilor de producere a instalatiilor care duce la
scaderea pretului de cost (de ex. la celule fotovoltaice de la 30 $/w în urma
cu 30 de ani la cca.3-4 E/w, în prezent).
În prezent, pe plan mondial, ponderea energiilor regenerabile în producerea
energiei electrice, este scăzută. S poate spune că potenţialul diferitelor filiere
de energii regenerabile, este sub-exploatat. Totuşi, ameliorările tehnologice
au favorizat instalarea de generatoare eoliene , într-un ritm permanent
crescător în ultimii ani, cu o evoluţie exponenţială, având o rată de creştere
de 25% în 2003. Filiera eoliană este destul de dezvoltată în Europa, deţinând

9
poziţia de lider în topul energiilor regenerabile. Acest tip de energie
regenerabilă asigură necesarul de energie electrică pentru 10 milioane de
locuitori. Dealtfel, 90 % din producătorii de eoliene de medie şi mare putere,
se află în Europa. Repartiţia în Europa a energiei electrice produse pe baza
eolienelor, arată diferenţe între state. Germania este liderul pe piaţa
europeană, în ciuda unei încetiniri în 2003 a instalărilor. Spania, pe poziţia a
doua, continuă să instaleze intensiv parcuri eoliene. Danemarca este pe a
treia poziţie, având dezvoltate eoliene offshore şi trecând la modernizarea
eolienelor mai vechi de 10 ani.
Costurile şi eficienţa unui proiect eolian trebuie să ţină seama atât de preţul
eolienei, cât de cele ale instalării şi întreţinerii acesteia, precum şi de cel al
vânzării energiei. O eoliană este scumpă. Trebuiesc realizate încă progrese
economice pentru a se putea asigura resursele dezvoltării eolienelor. Se
estimează că instalarea unui kW eolian, costă aproximativ 1000 Euro.
Progresele tehnologice şi producţia în creştere de eoliene din ultimii ani
permit reducerea constantă a preţului estimat. Preţul unui kWh depinde de
preţul instalării eolienei, ca şi de cantitatea de energie produsă anual. Acest
preţ variază în funcţie de locaţie şi scade pe măsura dezvoltării tehnologie.
În Germania şi Danemarca, investitorii sunt fie mari grupuri industriale, fie
particulari sau agricultori. Această particularitate tinde să implice populaţia
în dezvoltarea eolienelor. Energia eoliană este percepută ca o cale de
diversificare a producţiei agricole. În Danemarca, 100 000 de familii deţin
acţiuni în energia eoliană. Filiera eoliană a permis, de asemenea, crearea de
locuri de muncă în diverse sectoare, ca cele de producere a eolienelor şi a
componentelor acestora, instalării eolienelor, exploatării şi întreţinerii,
precum şi în domeniul cercetării şi dezvoltării. Se înregistrează peste 15 000
de angajaţi în Danemarca şi 30 000 în Germania, direct sau indirect implicaţi

10
în filiera eoliană.

Fig. 2.8:Parcuri eoliene

(Sursa: Wind energy barometer-EuroObserv'ER 2004)

Energia eoliană este considerată ca una din opţiunile cele mai durabile dintre
variantele viitorului, resursele vântului fiind imense. Se estimează că energia
eoliană recuperabilă la nivel mondial se situează la aproximativ 53 000 TWh
(TerraWatt-oră), ceea ce reprezintă de 2 ori mai mult decât consumul
mondial actual de electricitate.
În Europa, potenţialul este suficient pentru asigurarea a cel puţin 20% din
necesarul de energie electrică până în 2020, mai ales dacă se ia în
considerare noul potenţial offshore.
Chiar dacă eolienele de primă generaţie erau deranjante din punct de vedere
sonor, se pare că în prezent, dezvoltările tehnologice au permis reducerea
considerabilă a zgomotului produs de astfel de instalaţii. Astfel, pe scara
surselor de zgomot, eolienele se situează undeva între zgomotul produs de
un vânt slab şi zgomotul din interiorul unei locuinţe, respectiv la
aproximativ 45 dB. Evoluţia nivelului sonor în funcţie de numărul de eoliene
este logaritmică, respectiv instalarea unei a doua eoliene determină creşterea
nivelului sonor cu 3 dB şi nu dublarea acestuia.

11
Pentru diminuarea poluării sonore există mai multe căi:
- multiplicatoarele sunt special concepute pentru eoliene. În plus, se încearcă
favorizarea acţionărilor directe, fără utilizarea multiplicatoarelor.
- profilul palelor face obiectul unor cercetări intense pentru reducerea
poluării sonore determinată de scurgerea vântului în jurul palelor sau a
emisiilor datorate nacelei sau pilonului. Arborii de transmisie sunt prevăzuţi
cu amortizoare pentru limitarea vibraţiilor.
- antifonarea nacelei permite, de asemenea, reducerea zgomotelor.
In urmatorii 8 ani va fi instalata o putere de 110.000 MW in centralele
eoliene. Daca acestea s-au dezvoltat pe zonele de coasta, in prezent tendinta
este de a construi unitati in interior pentru a furniza energie pentru mii de
gospodarii, ferme, mici intreprinderi.
Cea mai dezvoltata zona eoliana in Germania este Westfalia - regiunea
Sintfeld, unde sunt montate 65 de instalatii cu o capacitate de 180 milioane
kWh pe an (adica suficient pentru 50.000 gospodarii).
Cel mai mare producator mondial de turbine eoliene este firma Flender
GmbH, care livreaza 40% din toate centralele eoliene instalate in lume
(Europa, SUA si China).
O intreaga industrie s-a dezvoltat pentru fabricarea componentelor, pentru
servicii de montaj, intretinere, exploatare.
Centralele eoliene actuale au puteri standardizate, incepand de la 100 kW la
5 MW/unitate. Unde este posibil, unitatile sunt cuplate in baterii pentru a
obtine puteri mai mari.
Industria romaneasca ar putea sa se implice intr-o piata de 60-70 mld.euro
(estimata pe 8 ani), putand produce o serie de componente cum ar fi:
motoare si generatoare electrice, componente mecanice - arbori grei, stalpi
de sustinere, carcase, reductoare, confectii metalice, pe baza de avantaje
comparative si competitive.
Aproximativ 80% din energia eoliana din lume este produsa acum in
California, dar energia eoliana este pe cale de raspandire Midwest-ul
american, in Europa- in special in Belgia - si in alte regiuni.

Romania, peste 30 de ani!

Poluarea accentuata ameninta civilizatia umana. Dezechilibrele produse de
emisiile de dioxid de carbon pot arunca omenirea intr-o iarna vesnica.
Romania nu este ocolita de schimbarile extreme ale vremii
Ultimii ani au fost critici din punct de vedere al fenomenului de incalzire
globala. In 2005, din cauza temperaturilor in crestere, s-a inregistrat un
record negativ. Doar in urma cu sapte ani Terra a fost mai calda, dar atunci
El Nino a avut un cuvant greu de spus. Arderea combustibililor face ca

12
atmosfera sa fie tot mai ingreunata de gazele toxice, iar razele solare tot mai
periculoase pentru viata pe Pamant. Temperatura globala este mai mare in
fiecare an, nivelul oceanului creste din cauza topirii ghetii, iar consumul
energetic este din ce in ce mai mare. Acest lucru se simte, provocandu-se
anomaliile climatice. Romania nu este scutita de schimbarile radicale ale
vremii.

Incalzirea globala
Precipitatiile abundente si topirea ghetarilor si a unor parti din Groenlanda
pot aduce un volum impresionant de apa in calea curentilor din Atlantic.
Aceste ape reduc salinitatea oceanului, ceea ce conduce la o incetinire a
scufundarii apei mai reci, oprind astfel transportarea caldurii de catre
curenti.
Curentul Golfului
Acesta aduce apa calda dinspre Ecuator spre nord. Apa elimina caldura in
atmosfera si se raceste. Caldura pierduta face ca apa sa devina mai sarata si
foarte deasa. Pana cand ajunge in nordul Islandei, devine destul de densa ca
sa se scufunde.
Curent rece adanc - Cu 50% scade transportul de apa aflata la adancime din
Atlanticul de nord catre sud
Curentii de adancime
In timpul iernii, apa rece, sarata si densa care este adusa de curentul Golfului
si coboara in adancul oceanului, declansand intoarcerea centurii de transport.
Curentul de adancime curge usor inapoi catre Ecuator si oceanele Pacific si
Indian.
Circulatia din mijlocul Atlanticului
Ajungerea apei mai putin sarate in emisfera nordica blocheaza valul de apa
calda dinspre tropice. Apa se indreapta catre est si sud, in loc sa-si urmeze
cursul catre nord.
Monitorizarea curentilor
In 2004, cercetatorii au instalat 22 de stalpi ancorati de-a lungul unei fasii
din Atlantic aflata la circa 25 de grade nord. Fiecare stalp a fost echipat cu
aparatura pentru masurarea temperaturii, a salinitatii, a vitezei curentilor si a
directiei acestora.

Apa calda de suprafata din mijlocul oceanului care se indreapta catre sud
circula cu 50% mai rapid.

13
"Defrisarile vor crea, in 12 ani, un coridor al tornadelor"
Gaura de ozon, incalzirea globala, suprapopularea si defrisarile masive au
alarmat intreg mapamondul, ridicand probleme specialistilor care au incercat
sa prevada viitorul apropiat al umanitatii.
Cum va arata Romania anului 2030 in conditiile in care tara noastra se
confrunta in ultimii ani cu fenomene climatice nemaiintalnite?
Specialistii cred ca o Romanie in care vor continua defrisarile in acelasi ritm,
masinile poluante vor continua sa circule, iar emisiile de dioxid de carbon
sau gaze cu efect de sera se vor mentine intre aceleasi cote va fi o tara in
care vor fi deserturi in Dobrogea si in sudul tarii, in care vor disparea rauri si
vor fi alunecari de teren masive, asemanatoare celor de anul acesta de pe
Valea Trotusului, Harghita, Covasna ori de pe Valea Nehoiului.
Uraganele vor deveni un fenomen firesc peste 12 ani, odata cu aparitia
"coridorului european al tornadelor". Anul se va imparti in doua anotimpuri,
unul ploios si altul secetos, iar temperaturile vor continua sa creasca
inexplicabil pentru perioada interglaciara pe care o parcurgem.
Pe de alta parte, incalzirea temperaturii va favoriza aparitia epidemiilor
tropicale de tipul malariei. Si pentru a completa imaginea de nerecunoscut a
Romaniei anului 2030, taranii se vor ocupa de plantatii de portocali, in locul
lanurilor de porumb care nu vor rezista temperaturilor tropicale.

"Romania foloseste cu 50% mai multa energie si produce de aproape cinci

ori mai mult dioxid de carbon pentru a obtine un dolar la Produsul Intern
Brut decat media europeana", a afirmat Jurrien Westerhof, coordonator de
campanii in cadrul Greenpeace.

14
 5.Bibilografie:

1. Todos P., Sobor I., ş.a. „Energia regenerabilă. Studiu de

fezabilitate”. PNUD Moldova, 2002.

2. Brown Lester R., Flavin Christopher, French Hilary, Starea

lumii 2000. Editura Tehnică Bucureşti, 2000.

3. http://www.referat.ro/

15