Sunteți pe pagina 1din 25

Conversia energiei solare in energie electrica

Panouri fotovltaice

Prof.univ:Ciobanu Daniela 16184

Autor: Anul II,gr

-2010-

Cuprins
1.Introducere .3 2.Formele de energie si de conversie a acestora.5 3.Conversia energiei solare in alte tipuri de energie.......7 4.Captarea energiei solare-domenii de utilizare....8 5. Panourile fotovoltaice................................................................................... ................10 6.Principiu de functionare al celulelor solare...12 7.Constructia sistemelor fotovoltaice17 8.Baterii solare .....19 9.Avantajele folosirii panourilor fotovoltaice20 10.Concluzii .21 Bibliografie

Introducere
Soarele s-a format cu 5 miliarde de ani n urm. Este steaua cea mai apropiat de pmnt, la cca. 150 milioane kilometri distan, iar diametrul su e de 100 de ori mai mare dect cel al pmntului. Energia emis de soare provine dintr-un lan de reacii termonucleare din nucleul soarelui. Cnd energia acestora atinge suprafaa soarelui, puterea este de 66 milioane Watt/m2. Aceast radiaie sau energie radiant este dispersat i cltorete de la soare spre univers. Cnd atinge atmosfera pmntului puterea sa medie scade la 1360 Watt/m2. Cnd atinge suprafaa pmntului, atmosfera reflect i absoarbe o parte a radiaiei, astfel nct, ntr-o zi nsorit, puterea ei medie este de doar 1000 Watt/m2. Energia radiant a soarelui conine un ntreg spectru de lungimi de und i constituie mici pachete de particule de energie numite fotoni. Lumina este format din acele lungimi de und vizibile pentru ochiul uman. Lumina se deplaseaz cu o vitez de 300 000 km/secund. Soarele nclzete pmntul, mrile, lacurile, rurile i aerul n timpul verii. Din aceasta decurge stocarea cldurii n perioada rece i aceasta este cldura ce poate fi concentrat folosind pompele de cldur.
3

Energia solara reprezinta una din potentialele viitoare surse de energie, folosita fie la nlocuirea definitiva a surselor conventionale de energie cum ar fi: carbune, petrol, gaze naturale etc, fie la folosirea ei ca alternativ la utilizarea surselor de energie conventionale mai ales pe timpul verii, cea de a doua utilizare fiind n momentul de fata cea mai raspandita utilizare din ntreaga lume. Poate cel mai evident avantaj, n vederea utilizarii acesteia, pe care l are, este acela de a nu produce poluarea mediului nconjurator, deci este o sursa de energie curata; un alt avantaj al energiei solare este faptul ca sursa de energie pe care se bazeaza ntrega tehnologie este gratuita. Utilizarea energiei solare apare din timpurile istoriei ca prezenta n viata oamenilor sub diferite forme: arma, curioziotate, utilizare efectiva; astfel n secolul al III-lea .H., matematicianul grec Arhimede (287 - 212 .H.) a aparat cetatea Siracuza (Sicilia) de atacuri, cu ajutorul unor oglinzi uriase care orientau fasciculele de lumina focalizata spre navele inamice, incendiindu-le.

In 1767, apare si termenul de energie termo-solar, cnd omul de stiinta elevetian Horace de Saussure a inventat "cutia fierbinte", n fapt cel dintai colector solar iar n 1830 astrologul Sir John Hershel utilizeaza "cutia fierbinte" pentru a gati n timpul unei expeditii n sudul Africii ori n anul 1891 cnd are loc patentarea primului sistem comercial de ncalzire a apei de catre Clarence Kemp.Dintre toate sursele de energie care intra n categoria surse ecologice si regenerabile cum ar fi: energia
4

eoliana, energia geotermala, energia mareelor; energia solara se remarc prin instalatiile simple si cu costuri reduse ale acestora la nivelul unor temperaturi n jur de 100C, temperatura folosita pentru ncalzirea apei cu peste 40 grade peste temperatura mediului ambiant, instalatii folosite la ncalzirea apei menajere sau a cladirilor. De aceea, este deosebit de atractiva ideea utilizarii energiei solare n scopul ncalzirii locuintelor si se pare ca acesta va fi unul dintre cele mai largi domenii de aplicatie a energiei solare n urmatorul secol. Tehnologia echipamentului pentru instalatiile solare de ncalzire a cldirilor este deja destul de bine pusa la punct ntr-o serie de tari ca Japonia, S.U.A., Australia, Israel, Rusia, Franta, Canada si Germania. In acest proiect voi incerca sa evidentiez importanta acestor surse de energie regenerabila,cat si noi idei cu privire la dezvoltarea exploatarii acestora.

2. Formele de energie si formele de conversie a acestora


n functie de etapele de conversie si utilizare, energia are formele urmtoare: Energie primara.Aceasta energie este recuperata din natura.Poate fi:finita (combustibili clasici) si regenerabila; Energie secundara definita ca forma de energie obtinuta prin conversia energiei primare si care poate fi folosita ntr-o gama larga de aplicatii cum sunt : energie electrica, mangalul, carbunele sortat de calitate superioara, lemnul de foc taiat si spart etc. Energie finala reprezinta energia obtinuta prin conversia energiei secundare ntr-un motor ,cazan , calculator, bec Energia utila se obtine prin conversia energiei finale si este energia efectiv nglobata ntr-un produs sau exclusiv utilizata pentru un serviciu.
5

Formele primare pot fi grupate astfel:


Surse conventionale sau clasice: sursele care s-au impus prin folosire ndelungata: combustibili fosili, deseurile combustibile; Surse neconventionale sunt acele surse care nu au o folosire ndelungata: energie nucleara, energie primara regenerabila cu cele trei forme: energie solara, energie geotermala, energia data de miscarea planetelor. Sursele regenerabile (rennoibile) sunt sursele care se regenereaza pe masura ce sunt consumate. Cel mai mare aport de energie primara este adus de radiatia solara ce ajunge n straturile superioare ale atmosferei terestre. Aproximativ 30% din radiatia primita de pamant este reflectata n spatiul cosmic de catre nori si suprafata terestra iar restul de 70% este absorbita ea regasindu-se n caldura aerului, a apei, n caldura latenta de evaporare a apei din mari si oceane si de pe suprafata de uscat umeda; se regseste n biomasa datorita proceselor de fotosinteza din plante. Caldura absorbita de aer si apa este remisa n cele din urma sub forma de radiatii infrarosii (IR) spatiului nconjurator. Caldura latenta de evaporare a apei este deasemenea eliberata prin condensare. Energia geotermala produce un flux de energie comparativ mic dinspre litosfera spre atmosfera si oceane prin conductia caldurii. Din aceasta energie numai 1% se regaseste n vulcani sau n campuri geotermale active. Miscarea planetelor din sistemul solar se regaseste disipata n mareele din oceane. Fluxurile de energie generate de radiatia solar si celelalte dou surse n mediului nconjurator al omului sunt fluxurile naturale de energie secundar care sunt mult mai mici decat fluxurile rezultate prin transferul direct de enegie de la lumina solara. Aceste fluxuri de energie naturala sunt: Energia potentiala si cinetica a cursurilor de apa; Vanturile, valurile si energia cinetica a curentilor oceanici; Energia solara absorbita prin fotosinteza din biomasa; Cele mai importante fluxuri naturale de energie din mediul nconjurator direct al omului, ce pot fi exploatate sunt:
6

Radiatia solara absorbita la nivelul scoartei terestre; Vanturile care transporta aer fierbinte si umed spre poli si aer rece si uscat catre ecuator;

3. Conversia energiei solare in alte forme de energie


conversia fototermica: Prezinta o mare importanta in aplicatiile industriale cum sunt incalzirea cladirilor, prepararea apei calde de consum, uscarea materialelor, distilarea apei etc. In cazul conversiei fototermice, adica a termoconversiei directe a energiei solare, se obtine caldura inmagazinata in apa, abur, aer cald, alte medii,lichide, gazoase sau solide. Caldura astfel obtinuta poate fi folosita direct sau convertita n energie electrica, prin centrale termoelectrice sau prin efect termoionic; poate fi folosita prin transformari termochimice sau poate fi stocata n diverse medii solide sau lichide.

conversia fotomecanica: Aceasta prezinta o importana deocamdata n energetica spaiala, unde conversia bazata pe presiunea luminii da nastere la motorul tip "vela solara", necesar zborurilor navelor cosmice. Conversia fotomecanica se refera la echiparea navelor cosmice destinate calatoriilor lungi, interplanetare, cu asazisele "panze solare", la care, datorita interaciei ntre fotoni si mari suprafete reflectante, desfasurate dupa ce nava a ajuns n "vidul cosmic", se produce propulsarea prin impulsul cedat de fotoni la interactie.
7

conversia fotochimica: Poate prin doua moduri sa utilizeze Soarele ntr-o reactie chimica, fie direct prin excitatii luminoase a moleculelor unui corp, fie indirect prin intermediul plantelor (fotosintez) sau a transformarii produselor de dejectie a animalelor. Conversia fotochimica priveste obtinerea pilelor de combustie prin procesele de mai sus.

conversia fotoelectrica: Cu mari aplicatii atat n energetica solara terestra, cat si in energetica spatiala. Conversia fotoelectrica directa se poate realiza folosind proprietatile materialelor semiconductoare din care se confectioneaza pilele fotovoltaice. Problema a fost complet rezolvata la nivelul satelitilor si a navelor cosmice, dar preturile, pentru utilizarile curente, sunt inca prohibitive.

4.Captarea energiei solare - Domenii de utilizare


8

Energia solar cu ajutorul diverselor instalaii se utilizeaz n toate domeniile de activitate i pentru diferite procese cum ar fi: cel mai raspndit pentru nclzirea apei menajere, pentru producerea de curent electric, pentru uscarea lemnului, pentru desalinizarea apei etc. Energia solar se folosete n diverse activiti cum ar fi:

Domenii de utilizare a principalelor tipuri de instalaii solare: IMAGINI INSTALA TEMPERAT DOMENIU II CU URI Colector plan 100C nclzire preparat ap cald uscare

desalinizare Colector cu de producere concentrat 300 - 500C a apei fierbini or i a aburului cilndrico parabolic procese tehnologice de Colector descompunere cu a unor concentrat substane 600 - 900C or pentru de producere de revoluie lucru mecanic i energie electric Sisteme de concentrar e 3000 a radiaiei 5000C cu heliostate i receptor turn pentru determinarea performanelor diferitelor materiale la temperaturi nalte

Panourile solare se impart in captatoare solare:sunt cele care transforma energia solara in energie termica si panouri fotovoltaice,sunt cele care transforma energia solara in energie electrica.
10

6.Panourile fotovoltaice

Scurt istoric Oamenii cercetau de mult posibilitatile de folosire a energiei solare, a apei si a vantului. Utilizarea energiei solare ca resursa eneregetica, a inceput inca din antichitate, unde cu ajutorul lentilelor si oglinzilor au captat acest tip de energie. Acestea erau panourile solare antice. Cu trecerea timpului insa resursele energetice fosile au inceput sa domine, iar resursele energetice alternative au devenit mai putin importante. Resursele energetice alternative au capatat iarasi importanta dupa ce omenirea s-a confruntat cu faptul ca resursele energetice fosile sunt limitate. Asa am inceput din nou sa ne orientam cu totii spre folosirea resurselor energetice alternative inepuizabile care include si folosirea panourilor fotovoltaice. Primele celule aveau 4% eficienta si au fost produse in anul 1950. Astazi in a treia generatie de panouri fotovoltaice, celula contine o eficienta de 20% si se spera ca in cativa ani aceasta sa creasca. Celulele solare inainte erau folosite adesea pentru
11

calculatoarele personale i pentru ceasuri.Ea mai este folosit pentru alimentarea sateliilor artificiali, a staiilor cosmice, outpost-uri indepartate. In zilele de azi panourile fotovoltaice au intrat in aproape toate domeniile si mediile sociale. Pretul variaza in functie de necesarul electric al incintei pentru care se monteaza sistemul, acesta poate asigura intre 20 si chiar 80% din necesarul de consum, pentru anumite perioade de timp. Reglementarile UE obliga tarile membre ca un procent semnificativ din energia produsa de acestea pana in anul 2012 sa fie prin mijloace alternative. Cresterea cantitatii de energie solara convertita in electricitate de un sistem de panouri solare poate fi crescuta in doua moduri: adaugi mai multe panouri sau cresti eficienta celulelor fotovoltaice. Cea de-a doua metoda preocupa oamenii de stiinta, care au reusit stabilirea unui nou record de eficienta: 40,8 %, cu 0,1 % mai mult decat recordul precedent stabilit cu doi ani in urma. n zonele tropicale aceasta cauzeaz arderea tufiiurilor, focul izbucnind datorita focalizrii razelor solare prin picturile de rou, care se conporta ca nite lentile optice. Grecii au utilizat energia solara nc din 400 .e.n. pentru aprinderea focului, folosind globuri de sticl pline cu ap. n 200 .e.n. ei si chinezii foloseau oglinzi concave n acest scop.

Panourile fotovoltaice transform radiaia solar n


energie electric. Un panou fotovoltaic este compus din mai multe celule solare legate n serie sau paralel. Randamentul unor asemenea panouri este cuprins ntre 8-20%, n funcie de gradul de absorbie a radiaiei solare. Eficiena destul de scazut a panourilor fotovoltaice actuale este n principal datorat faptului c din spectrul solar vizibil doar o mic parte de frecvene de und a radiaiilor luminoase sunt transformate n electricitate. Panourile fotovoltaice genereaz curent continuu, cu parametri variabili, inadecvai ncrcrii unor acumulatori. Din
12

acest motiv este nevoie de un convertor care s transforme energia electric produs de panurile fotovoltaice n energie electric cu parametri bine determinai. Acest convertor are i diverse funcii de protecie a acumulatorilor i a panoului fotovoltaic. Un panou solar fotovoltaic spre deosebire de un panou solar termic transform energia luminoas din razele solare direct n energie electric. Componentele principale ale panoului solar reprezint celulele solare. Pentru a ndeplini condiiile impuse de producerea de energie electric, celulele solare se vor asambla n panouri solare utiliznd diverse materiale, ceea ce va asigura:

protecie transparent mpotriva radiaiilor i intemperiilor legturi electrice robuste protecia celulelor solare rigide de aciuni mecanice protecia celulelor solare i a legturilor electrice de umiditate asigurare unei rciri corespunztoare a celulelor solare proteia mpotriva atingerii a elementelor componente conductoare de electricitate posibilitatea manipulrii i montrii uoare

13

6.Principiu de funcionare al celulelor solare

Fotonii incidentali elibereaz electroni i goluri, care se vor separa n cmpul electric al zonei de sarcin spaial a jonciunii p-n.

Structura unei celule solare simple cu impurificare pin - positive intrinsic negative.
14

Celulele solare pe baz de materiale semiconductoare n principiu sunt construite ca nite fotodiode cu suprafa mare care ns nu se utilizeaz ca detectoare de radiaii ci ca surs de curent. Interesant la acest tip de semiconductoare este c prin absorbie de energie (cldur sau lumin) elibereaz purttori de sarcin (electroni i goluri). Este nevoie de un cmp electrostatic intern pentru ca din aceti purttori s se creeze un curent electric dirijndu-i n direcii diferite. Acest cmp electric intern apare n dreptul unei jonciuni p-n. Pentru c intensitatea fluxului luminos scade exponenial cu adncimea, aceast jonciune este necesar s fie ct mai aproape de suprafaa materialului i s se ptrund ct mai adnc. Aceast jonciune se creeaz prin impurificarea controlat. Pentru a realiza profilul dorit, n mod normal se impurific n un strat subire de suprafa i p stratul gros de dedesubt n urma cruia apare jonciunea. Sub aciunea fotonilor apar cupluri electron-gol n jonciune, din care electronii vor fi accelerai spre interior, iar golurile spre suprafa. O parte din aceste cupluri electron-gol se vor recombina n jonciune rezultnd o disipare de cldur, restul curentului putnd fi utilizat de un consumator, ncrcat ntr-un acumulator sau prin intermediul unui invertor livrat n reeaua public. Tensiunea electromotare maxim la bornele unei celule solare (de exemplu la cele mai utilizate, celulele de siliciu cristaline) este de 0,5 V. Structura celulelor solare se realizeaz n aa mod nct s absoarb ct mai mult lumin i s apar ct mai multe sarcini in jonciune. Pentru aceasta electrodul de suprafa trebuie s fie transparent, contactele la acest strat s fie pe ct posibil de subiri, pe suprafa se va aplica un strat antireflectorizant pentru a micora gradul de reflexie a luminii incidente. Acestui strat antireflectorizant i se atribuie culoare negru-albstruie a celulelor solare care fr aceasta ar avea o culoare gri-argintie.

15

La celulele solare moderne se obine din nitrat de siliciu prin procedeul PE-CVD(pe o suprafa nclzit se depun n urma unei reacii chimice componente extrase dintr-o faz gazoas) un stratul antireflectorizant de cca 70 nm grosime (sfert de lungime de und la un coeficient de refracie de 2,0). Se mai utilizeaz straturi reflectorizante din SiO2 i TiO2 ce se depun prin procedeul AP-CVD. Grosimea stratului influeneaz culoarea celulei (culoarea de interferen). Grosimea stratului trebuie s fie ct se pote de uniform, deoarece abateri de civa nanometri mresc gradul de reflexie. Celulele i datoreaz culoarea albastr realizrii unei grosimi ce corespunde lungimii de und a culorii roii, culorea cea mai bine absorbit de siliciu. n principiu ns n acest mod se pot realiza celule roii, galbene, sau verzi la cerine arhitectonice deosebite, dar vor avea un randament mai slab. n cazul nitratului de siliciu i a bioxidului de siliciu stratul antireflectorizant mai are i un rol de a reduce viteza de recombinare superficial. Celule solare pe baz de siliciu

Celul solar multicristalin

16

o plac (wafer) multicristalin

Materialul cel mai utilizat pentru fabricarea de celule solare pe baz de semiconductori este Siliciul. Dac la nceput pentru producerea celulelor solare se utilizau deeuri rezultate din alte procese tehnologice pe baz de semiconductori, astzi se apeleaz la materiale special n acest scop fabricate. Pentru industria semiconductorilor siliciul este materialul aproape ideal. Este ieftin, se poate produce ntru-un singur cristal la un nalt grad de puritate, i se poate impurifica(dota) n semiconductor de tip n sau p. Prin simpla oxidare se pot crea straturi izolatoare subiri. Totui lrgimea zonei interzise fac siliciul mai puin potrivit pentru exploatarea direct a efectului fotoelectric. Celule solare pe baz pe siliciu cristalin necesit o grosime de strat de cel puin 100 m sau mai mult pentru a pute absorbi lumina solar eficient. La celulele cu strat subire de tip semiconductor direct ca de exemplu GaAs sau chiar siliciu cu structura cristalin puternic perturbat (vezi mai jos), sunt suficiente 10 m. n funcie de starea cristalin se deosebesc urmtoarele tipuri de siliciu:
Tip celula solara utilizat Randament Descriere Siliciu Monocristalin 10 15 % Siliciu monocristalin cristal unic si continu fara aproape nici un defect Foarte stabil Experienta indelungata Proces lung si complicat de productie

Avantaje Dezavantaje

17

Parte din piata mondiala

42%

Tip celula solara utilizat Randament Descriere

Siliciu Multicristalin 9 13 % Siliciu multicristalin granule multiple de cristal monocristalin turnat in lingou Fabricare rapida Experienta buna Proces lung si complicat de productie

Avantaje Dezavantaje Parte din piata mondiala

42%

Tip celula solara utilizat Randament Descriere Avantaje

Siliciu EFG (Edge-defined Film-fed Growth) 10 13 % Siliciu cristalin crescut in blocuri dar in straturi subtiri Fabricare rapidasi economica Experienta buna Suprafata celulei neregulata si poate cauza probleme in procesul de fabricare

Dezavantaje Parte din piata mondiala

3%

Tip celula solara utilizat Randament

Siliciu Amorf 46%

Descriere

Siliciu amorf

Avantaje Dezavantaje Parte din piata mondiala

Fabricare in tehnologie dezvoltata pentru consumatori Randament foarte scazut

12%

18

Tip celula solara utilizat Randament Descriere Avantaje Dezavantaje Parte din piata mondiala

CIS, CdTe 7 10 % Cupru Iridium Deselenit (CIS) sau Cadmiu telurit (CdTe)

Fabricare rapida Tehnoligie relativ noua si inca neperformanta

1%

7.Constructia sistemelor fotovoltaice


Un astfel de sistem este compus din: - panouri fotovoltaice pentru conectare la retea - invertor pentru divertare in retea -contor electric pentru a masura cantitatea de energie produsa si livrata in retea;

Construcia unui panou solar obinuit -Un geam (de cele mai multe ori geam securizat monostrat) de protecie pe faa expus la soare; -Un strat transparent din material plastic (etilen vinil acetat, EVA sau cauciuc siliconic) n care se fixeaz celulele solare;

19

-Celule solare monocristaline sau policristaline conectate ntre ele prin benzi de cositor; -Caserarea feei posterioare a panoului cu o folie stratificat din material plastic rezistent la intemperii fluorura de poliviniliden (Tedlar) i Polyester;

Sistemul clasic fotovoltaic insular-alcatuit din urmatoarele componente: -panouri fotovoltaice, -regulatorul de incarcare al bateriilor, -grupul de baterii de 12, 24 sau 48 V DC -invertor, ce tranforma curentul continuu DC in curent alternativ AC;

20

Se pot realiza sisteme ce pot diverta energia produsa(surplusul de energie ) in retea.

8.Bateriile solare

Radiatia solara mai are numeroase utilitati. Astfel, pe langa rolul foarte important pe care l-am amintit mai sus, acela de a ncalzi apa sau de a topi metalele, energia solara mai poate fi folosita si pentru producerea de energie. Aparatele care convertesc energia solara n energie electrica se numesc panouri solare. Pe aceste panouri solare se afla niste baterii solare sau fotocelule. Bateriile solare sunt niste instrumente electronice care utilizeaza fenomenul fotoelectric pentru producerea energiei electrice. ntr-o fotocelula se genereaza o tensiune mica, de aceea trebuie legate mai multe astfel de celule n serie, pentru ca bateria solara sa se poata folosi ca sursa de energie. Fotocelulele sunt niste placi subtiri din materiale semiconductoare, de obicei siliciu. Unele sunt facute din galiu, arseniu, care sunt tot semiconductoare. Astfel de celule au randamentul mai scazut, dar sunt functionale si la
21

temperaturi ridicate si au avantajul ca sunt mai ieftine. De aceea se folosesc pentru alimentarea cu energie a satelitiilor, mai expusi radiatiei solare deoarece n spatiul cosmic nu exista strat de ozon care sa reduca cantitatea de radiatie solara, asa cum se ntampla pe Pamnt. Cei mai multi sateliti artificiali functioneaza cu ajutorul panourilor solare, asemenea calculatoarelor si a majoritatii ceasurilor cu quartz. Energia solara poate fi folosita de masini, ca o alternativa la combustibilii fosili, deoarece energia solara este o sursa de energie relativ ieftina, n comparatie cu combustibilii fosili, si pe deasupra are avantajul ca este si mai putin poluanta, astfel se evita distrugerea stratului de ozon. Drept urmare, englezii au facut si ei un experiment. Avionul Solar Challenger a zburat peste Canalul Mnecii avnd o singura sursa de energie si anume radiatia solara. Panourile solare care i acopereau aripile generau suficient curent electric pentru a roti elicea cu turatie corespunzatoare. Avantajele energiei solare sunt nenumarate, spre deosebire de dezavantaje, care sunt costurile panourilor solare si mai precis a pilelor fotoelectrice. Astfel, n locurile mai greu accesibile, se utilizeaza pilele fotoelectrice pentru furnizarea curentului electric n gospodarii. O parte din energia solara captata n timpul zilei este ncarcata n niste acumulatori, astfel ca energia electrica nu se ntrerupe odata cu lasarea serii, cnd razele solare nu mai ajung pe pamnt datorita alternantei zi-noapte. Bateriile soalare mai au avantajul ca ofera o siguranta mare. Odata ce sunt montate, ele nu prea necesita revizie tehnica deoarece nu exista nimic mecanic n componenta lor, si astfel nu exista nici forte de frecare care sa uzeze metalele. n Marea Britanie si n alte parti ale lumii se utilizeaza bateriile solare pentru farurile fara personal. Aceste faruri folosesc acelasi principiu si sunt de ncredere. nca din anii 60 satelitii artificiali care graviteaza n jurul pamantului sunt alimentati de panouri solare. ncalzirea cu ajutorul radiatiei solare este primul pas n utilizarea energiei solare pe scara larga. Urmatorul pas este
22

proiectul inginerului american Peter Glaser. Acesta consta n utilizarea unor panouri solare n spatiu pentru captarea energei solare iar curentul electric sa fie trimis pe Pamnt cu ajutorul microundelor. Avantajul acestui sistem este ca aceste panouri ar folosi toata radiatia solara furnizata de soare iar dezavantajul ar fi ca microundele care transporta energia eletrica pe Pamnt ar ucide orice fiinta vie care s-ar intersecta cu raza de microunde. Att timp ct mai exista combustibilii fosili, folosirea energiei solare este limitata deoarece panourile solare necesare captarii energiei solare ocupa un spatiu destul de ntins n comparatie cu echipamentele care folosesc energie electrica furnizata de combustibilii fosili.

9.Avantajele utilizarii panourilor fotovoltaice


Avantajul este reprezentat in primul rand de posibilitatea asigurarii energiei electrice in locatii izolate care nu au acces la reteaua de furnizare energie electrica. Un astfel de sistem este usor de instalat, nu necesita cunostinte speciale in domeniu energetic, intretinerea panourilor este facila acestea nu necesita decat curatarea de impuritatile ce se ataseaza pe suprafata acestora. Durata medie de utilizare a acestor panouri este de 20-25 ani, singura componenta care necesita o atentie mai sporita si a carei durata de viata este mai scurta in cazul sistemelor insulare sunt bateriile. Un alt avantaj considerabil al acestor sisteme este ca se pot extinde in cazul aparitiei unor consumatori electrici suplimentari.

Concluzii

23

In concluzie, caracteristicile pe care trebuie sa le indeplineasca o unitate de stocare a energiei solare pot fi rezumate astfel (in functie de domeniul de aplicatie):

unitatea de stocare trebuie sa fie capabila sa primeasca energia cu maximum de viteza fara forte termodinamice excesive (de ex. diferente de temperatura; diferente de presiune; diferente de potential etc.) unitatea de stocare trebuie sa livreze energia cu maximum de viteza (dependenta de scopul instalatei) fara a utiliza forte termodinamice excesive; unitatea de stocare trebuie sa aiba pierderi mici (o caracteristica de autodescarcare scazuta); unitatea de stocare a energiei trebuie sa fie capabila sa suporte un numar ridicat de cicluri ncarcare-descarcare, fara diminuarea substantiala a capacitatii sale; unitatea de stocare trebuie sa fie ieftina.

Problema stocarii energiei solare nu poate fi separata complet de aceea a utilizarii n sistem a unei surse de energie auxiliara. Analiza performantelor sistemelor de stocare, n corelatie cu analiza costurilor echipamentului solar de captare si echipamentului auxiliar (care furnizeaza energie conventionala), trebuie folosita pentru determinarea dimensiunilor optime ale captatorului si ale unitatii de stocare pentru fiecare aplicatie parti In ciuda pretului si a dependentei de factorii externi, panourile solare sunt o solutie pentru viitor. Acest lucru este dovedit si de cresterea de aprope 50% inregistrata in numarul de astfel de sisteme folosite pe glob, in fiecare an din 2002 incoace. Procentul utilizarii energiei solare este in continuare minuscul, estimand ca va ajunge la 0,40% in 2010. Insa pe viitor, odata cu dezvoltarea tehnologiei si micsorarea costurilor initiale, panourile fotovoltaice vor deveni cu siguranta din ce in ce mai utilizate.culara, in parte.

24

Bibliografie: -www.bpsolar.fr -www.panourisolare-online.ro -www.referat.ro -http://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar -http://www.ecovolt.ro/ro/support/cell_solar_ro.html -http://www.naturenergy.ro/index.php?pag=7&id=832 -http://panourisolare.org/panouri-fotovoltaice-notiuni-generale

25