Draghici Oana Georgiana

Clasa a X-a A

Surse regenerabile și neregenerabile:energia solară,eoliană,geotermala și hidroenergia

Energii regenerabile (cunoscute și ca „energii verzi”)[necesită  citare][1] sunt considerate în

practică, energiile ce provin din surse care fie că se regenerează de la sine în scurt timp, fie
sunt surse practic inepuizabile. Termenul de energie regenerabilă se referă la forme de
energie produse prin transferul energetic al energiei rezultate din procese naturale
regenerabile. Astfel, energia luminii solare, a vânturilor, a apelor curgătoare, a proceselor
biologice și a căldurii geotermale pot fi captate de către oameni utilizând diferite procedee.
Sursele de energie ne-reînnoibile includ energia nuclearăprecum și energia generată prin
arderea combustibilor fosili, așa cum ar fi petrolul, cărbuneleși gazele naturale. Aceste resurse
sunt, în chip evident, limitate la existența zăcămintelor respective și sunt considerate în
general (a se vedea teoria academicianului român Ludovic Mrazec de formare anorganică
a țițeiului și a gazelor naturale) ne-regenerabile.
Energia eoliană este generată prin transferul energiei vântului unei turbine eoliene.
Vânturile se formează datorită încălzirii neuniforme a suprafeței Pământuluide către energia
radiată de Soare care ajunge la suprafața planetei noastre. Această încălzire variabilă a
straturilor de aer produce zone de aer de densități diferite, fapt care creează diferite mișcări
ale aerului.  Energia cinetică a vântului poate fi folosită la antrenarea elicelor turbinelor, care
sunt capabile de a genera electricitate. Unele turbine eoliene sunt capabile de a produce
până la 5 MW de energie electrică, deși acestea necesită o viteză constantă a vântului de
aproximativ 5,5 m/s, sau 20 kilometri pe oră. În puține zone ale Pământului există vânturi
având viteze constante de această valoare, deși vânturi mai puternice se pot găsi la altitudine
mai mare și în zonele oceanice.
Energia solară. Conceptul de "energie solară" se referă la energia care este direct
produsă prin transferul energiei luminoase radiată de Soare. Aceasta poate fi folosită
ca să genereze energie electrică sau să încălzească aerul din interiorul unor clădiri. Deși
energia solară este reînnoibilă și ușor de produs, problema principală este că soarele
nu oferă energie constantă în nici un loc de pe Pământ. În plus, datorită rotației
Pământului în jurul axei sale, și deci a alternanței zi-noapte, lumina solară nu poate fi
folosită la generarea electricității decât pentru un timp limitat în fiecare zi. O altă
limitare a folosirii acestui tip de energie o reprezintă existența zilelor noroase, când
potențialul de captare al energiei solare scade sensibil datorită ecranării Soarelui,
limitând aplicațiile acestei forme de energie reînnoibilă.
Nu există nici un dezavantaj deoarece instalațiile solare aduc beneficii din toate
punctele de vedere.

Panourile solare produc energie electrică 9h/zi (calculul se face pe minim; iarna ziua
are 9 ore) Ziua timp de 9 ore aceste panouri solare produc energie electrică și în
același timp înmagazinează energie în baterii pentru a fi folosită noaptea.
Instalațiile solare sunt de 2 tipuri: termice și fotovoltaice. Cele fotovoltaice produc
energie electrică gratis. Cele termice ajută la economisirea gazului în proporție de
75% pe an. O casă care are la dispoziție ambele instalații solare (cu panouri
fotovoltaice și termice în vid) este considerată "FARA FACTURI" deoarece energia
acumulată ziua în baterii este trimisă în rețea).
Instalațiile solare funcționează chiar și atunci când cerul este înnorat. De asemenea
sunt rezistente la grindină (în cazul celor mai bune panouri).

Energia geotermala este o formă de energie regenerabilă, obținută din căldura aflată în
interiorul Pământului. Apa fierbinte și aburul, captate în zonele de activitate vulcanică și
tectonică, sunt utilizate pentru încălzirea locuințelor și pentru producerea electricității.
Există trei tipuri de centrale geotermale care sunt folosite actual pe glob, pentru
transformarea energiei apei geotermale în electricitate: uscat, flashși binar, iar acestea
depind de starea fluidului: vapori sau lichid, sau după temperatura acestuia. 
 centralele uscate au fost primele tipuri de centrale construite. Acestea utilizează abur
din izvorul geotermal.
 centralele flash sunt cele mai răspândite centrale de azi. Ele folosesc apa la
temperaturi de 182 °C, injectând-o la presiuni înalte în echipamentul de la suprafață.
 centralele cu ciclu binar diferă față de primele două prin faptul că apa sau aburul din
izvorul geotermal nu vine în contact cu turbina, respectiv generatorul electric. Apa
folosită atinge temperaturi de până la 200 °C.

Energia geotermală este o formă de energie regenerabilă derivată din căldura emanată din
interiorul Pământului prin roci și fluide subterane. Ea face parte din clasa energiilor
regenerabile/verzi.

Energia geotermală poate fi găsită sub formă de vulcani, izvoare cu apă caldă și gheizere.
Această energie nepoluantă este utilizată în trei direcții energetice: încălzire, electricitate
și pompe geotermale. Avantajele energiei geotermale sunt multiple și cunoscute încă din
Antichitate ( grecii și romanii le foloseau în scopuri curative și sub formă de apă caldă).

Energia geotermală e mai ieftină și mai “prietenoasă” cu natura decât cea obținută din
hidrocentrale. Platformele energetice geotermale sunt  mai mici decât cele
hidroenergetice, ceea ce are un impact scăzut asupra mediului înconjurător

Hidroenergia.

. O hidrocentrală este o centrală electrică folosită pentru a transforma energia

mecanică produsă de apă în energie electrică.

Printr-un baraj de acumulare a apei pe cursul unui râu, unde poate exista eventual și

o cascadă, se realizează acumularea unei energii potențiale, transformată în energie
cinetică prin rotirea turbinelor hidrocentralei. Această mișcare de rotație va fi
transmisă mai departe printr-un angrenaj de roți dințate generatorului de curent
electric, care va transforma energia mecanică în energie electrică.
Folosirea căderii de apă acest parametru este determinat de diferența de nivel dintre oglinda
apei din lacul de acumulare (în spatele barajului) și oglinda apei de jos după ce apa a trecut
prin turbină. După acest criteriu sunt hidrocentrale:
1. cu o cădere mică de apă - < 15 m, debit mare, cu turbine Kaplan
2. cu o cădere mijlocie - 15–50 m, cu debit mijlociu, cu turbine Francis sau Kaplan
3. cu o cădere mare 50–2.000 m, cu un debit mic de apă, turbinele utilizate
fiind turbinele Peltonsau Francis

Hidrocentralele mai pot fi clasificate după capacitate, sau după felul construcției, ca de
exemplu hidrocentrale:

1. așezate pe firul râului (centrale fluviale), producând curent în funcție de debitul râului
respectiv
2. cu lac de acumulare
3. CHEAP - centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompare
4. cu caverne pentru acumularea apei

 Avantajul economic, randament ridicat, preț de cost redus, având o viață lungă
Iar avantajul ecologic, nu poluează mediul înconjurător, uneori pot genera conflicte
când sunt amplasate în parcuri naționale sau când nivelul apei barajului acoperă
localități.