Universitatea “Dunărea de jos„ din

Galați
Departamentul de Formare Continuă
și Transfer Tehnologic.
Educație tehnologică

Energia solară

Conf. dr. ing. Vlad Ciprian

Student:Țuțuianu Georgian-Alin
Cuprins
I. Introducere- ce este energia solară? .......................................................................................................... 3
De ce energia solară? ........................................................................................................................................ 3
Condiţii energetice actuale care impun utilzarea energiilor regenerabile ..................................................... 3
Tipuri de energii regenerabile ............................................................................................................................... 5
Demersuri pe plan mondial, cu privire la folosirea surselor de energie neconvenţionale .......................... 7
II. Energia solara. Dispozitive de captare a energiei solare.......................................................................... 9
a) Energia solară termică . .......................................................................................................................... 9
b) Energia solară fotovoltaică ..................................................................................................................... 9
Ponderea producţiei de energie prin conversia energiei solare în România ................................................... 11
Panourile solare............................................................................................................................................... 13
Fabricarea panoului solar ................................................................................................................................ 14
Verificarea calitatii panourilor solare.............................................................................................................. 14
Cum sa-ti construiesti propriul panou solar .................................................................................................... 15
Celule fotovoltaice .......................................................................................................................................... 16
Principiul de functionare al celulelor fotovoltaice............................................................................................... 16
Fabricarea celulelor fotovoltaice ......................................................................................................................... 17
Caracteristicile celulelor fotovoltaice ................................................................................................................. 19
Panoul fotovoltaic ........................................................................................................................................... 20
BIOGRAFIE ....................................................................................................................................................... 23
I. Introducere- ce este energia solară?
De ce energia solară?

Pentru ca este disponibilă în cantitați imense, este inepuizabilă (cel

putin pentru cateva miliarde de ani) si este ecologică. Captarea energiei
solare nu este poluantă si nu are efecte nocive asupra atmosferei, iar in
condițiile în care degradarea Terrei atinge un nivel din ce în ce mai
ridicat, această problemă începe sa fie luata în seama de tot mai mulți
oameni.

Și acest lucru se vede. În cazul producerii de energie electrică prin

intermediul panourilor fotovoltaice, procentul energiei solare din totalul
energiei produse pe glob a crescut de la 0,04% în 2004 la peste 0.3% și
se estimează că va depăși 0,4% până la finalul lui 2010. În continuare
este un procent minuscul, dar este de apreciat faptul că omenirii a
început să îi pese. Iar pe masură ce tehnologia se va dezvolta, energia
solară va fi utlizată din ce în ce mai mult.
Condiţii energetice actuale care impun utilzarea energiilor
regenerabile
Unul din efectele dezvoltării tehnologice a întregii societăţi umane,
din ultimul secol, este creşterea tot mai pronunţată a consumurilor de
energie, dar şi dependenţa tot mai accentuată a omenirii,de consumul
combustibililor fosili, în special produse petroliere, gaze naturale şi
cărbuni.

3
 O altă problemă majoră a producerii energiei din combustibili
convenţionali, este reprezentată de nivelul ridicat al emisiilor de CO2,
datorate proceselor de producere a energiei. Aceste emisii contribuie la
accentuarea efectului de seră şi la accelerarea modificărilor climatice
conexe acestui fenomen. In figura 4, este prezentat nivelul acestor emisii.

Nivelul emisiilor de CO2 în atmosferă

Este evident că modificările climatice din ultimii ani, caracetrizaţi

printr-un nivel crescut al emisiilor de CO2, au produs mult mai multe

4
pagube decât în perioadele caracterizate de un nivel mult mai redus al
poluării.
Chiar dacă nu demonstrează că emisiile de CO2 sunt responsabile de
nivelul ridicat al pagubelor datorate modificărilor climatice, cele două
grafice sugerează că este foarte posibil să existe o corelaţie între nivelul
ridicat al emisiilor de CO2 şi modificările climatice, cu impact negativ
asupra mediului.
Una din cele mai eficiente soluţii pentru reducerea nivelului
emisiilor de CO2, il reprezintă utilizarea energiilor regenerabile,
caracterizate printr-un nivel extrem de redus al acestor emisii.

Tipuri de energii regenerabile

Cele mai utilizate forme de energie regenerabilă sunt prezentate in
continuare:

Energia solara

Energia geotermala

5
 Energia apei

Energia eoliana

Câteva dintre avantajele utilizării energiilor regenerabile sunt

următoarele:
- Sunt ecologice;
- Nu generează emisii de CO2;
- Sunt disponibile în cantităţi teoretic nelimitate;
- Pot fi utilizate local;
- Reprezintă soluţii pentru toate nevoile.

Primele utilizări ale energiei solare, prin captare sunt legate de

antichitate. Este suficient să amintim că „efectul de seră”a fost descoperit
şi folosit de vechii egipteni, că Heron din Alexandria a construit un
dispozitiv pentru pomparea apei care folosea că sursă primară energia
solară şi că celebra incendiere a flotei romane de către Arhimede din
Syracuza a fost subiect de discuţii şi comentarii de-alungul timpului,
întrucât se spune că a utilizat oglinzi pentru a reflecta razele Soarelui
spre aceste corabii cu pânze.

6
 Puterea furnizată de Soare depinde de felul activităţii Soarelui
însuşi,de latitudinea geografică,de altitudinea locului, de nebulozitate, de
umiditatea atmosferică, de numărul orelor de insolaţie, de poluarea
atmosferică ,într-un cuvant, de un ansamblu de condiţii geografice şi
meteorologice, care fie că nu pot fi schimbate, fie că scapă controlului
nostru.În plus,energia solară este difuză si discontinuă
(zi,noapte,vara,iarna) şi extrem de capricioasă, aşa că detractorii ei au
destule argumente convingătoare pentru a combate utilizarea ei.
Aceste însuşiri ale energiei solare, au facut ca omenirea,
confruntată cu o criza energetică serioasă, să se întoarcă la sursele
primare, să reconsidere utilizările posibile posibile şi rentabile ale
energiei solare. Soarele este una dintre miliardele de stele, de mărime
mijlocie, sursa de energie a tuturor fiinţelor vii de pe intregul Pămant.
Omul utilizează într-o aşa măsură combustibilul pe bază de materie
fosiliazată (petrol şi cărbune) încat rezervele se vor epuiza în a doua parte
a secolului următor.

Demersuri pe plan mondial, cu privire la folosirea surselor de energie

neconvenţionale

Societatea Internaţională de Energie Solară (ISES) cu 35.000 de

membrii din peste o sută de ţări, pledează pentru folosirea energiei solare
încă din 1954. De-a lungul anilor, membrii acestei organizaţii au inventat
tehnologii nucleare foarte eficiente pentru înlocuirea combustibililor.
ISES a iniţializat aşa-numitul program “Şcolile solare – un viitor
strălucit”. Programul încearcă să arate studenţilor importanţa folosirii şi
descoperirii de noi metode prin care are loc înlocuirea resurselor
convenţionale cu cele neconvenţionale. În astfel de şcoli sunt folosite
acele sisteme solare nu numai pentru a reduce costurile de energie, ci şi
pentru a salva planeta.
Pentru asigurarea armoniei dintre climatul din interiorul clădirilor şi
mediul exterior s-a procedat la elaborarea unor acte normative valabile
atat pe plan naţional, cât şi internaţional. Sau creat două mari categorii de
acte comunitare ce conţin restricţii, pentru punerea de acord a

7
conceptelor statelor membre ale CEE şi anume: regulamente comunitare
(comune) şi directive (norme) cu caracter naţional, cu posibilităţi de
extindere şi în ţările cooperante.
Problema esenţială în realizarea normelor şi directivelor vizând
armonizarea legăturii construcţie–mediu o constituie obţinerea unei cat
mai mici poluări a mediului ambiant, care este mult mai scăzută decat in
cazul folosirii energiilor primare, cat şi natura materialelor pentru
construcţii şi instalaţii. Aceste norme şi reglementări, deşi elaborate sunt
într-o continuă imbunătăţire vizand, in principal, ca măsuri: economia de
energie, reducerea poluanţilor sub normele admise, eliminarea
pericolului de incendiu, securitatea în exploatare, etc.
Pe plan mondial, trebuie menţionat că, din anii ’40, ţările avansate
au luat în studio utilizarea surselor de energie regenerabilă pentru
acoperirea necesităţilor gospodăreşti şi chiar industriale. SUA se numără
printre primele ţări care au făcut studii privind utilizarea energiei solare
pentru încălzire, climatizare şi prepararea apei calde de consum, precum
şi a energiei vantului pentru producerea de energie electrică. După anii
’70, toate ţările industrializate au trecut la cercetări legate de utilizarea
altor surse de energie în afara celor clasice. Referitor la ţara noastră, este
de arătat că, dintre sursele de energie regenerabile, energia solară ar
putea fi studiată cu scopul producerii de energie termică pentru
prepararea apei calde de consum în perioada caldă. La Campina, există,
de exemplu, case solare.
De aceea, este deosebit de atractivă ideea utilizarii energiei solare
în scopul încalzirii locuinţelor şi se pare ca acesta va fi unul dintre cele
mai largi domenii de aplicaţie a energiei solare în urmatorul secol.
Tehnologia echipamentului pentru instalaţiile solare de încalzire a
cladirilor este deja destul de bine pusa la punct într-o serie de ţari ca
Japonia, S.U.A., Australia,
Israel, Rusia, Franţa, Canada şi Germania.

8
II. Energia solara. Dispozitive de captare a energiei
solare

Energia solară constă în radiaţii calorice, luminoase, radio sau de

altă natură emise de soare.
Este practic inepuizabilă şi reprezintă cea mai curată formă de
energie de pe pămant; cantităţile uriaşe disponibile stau la baza a aproape
tuturor proceselor naturale de pe planetă.
Energia totală capată de scoarţa terestră este de 720 x 106 TWh/an,
disponibilitatea acestei energii depinzand de cilclul zi/ noapte, de
latitudinea zonei unde este captată, anotimpuri, nebulozitate.
a) Energia solară termică presupune producerea de apă caldă
menajeră şi agent pentru încălzire. Producerea energiei electrice prin
conversia energiei solare termice prezintă randamente sub 15%. Apele
de suprafaţă ale oceanelor în zonele tropicale, natural încălzite de soare
reprezintă un imens rezervor de energie. Proiectele de “extracţie a acestei
energii termice a mărilor” au la bază acţionarea unor instalaţii
termotehnice, care generează lucru mecanic .
b) Energia solară fotovoltaică se bazează pe producerea directă de
electricitate prin intermediul celulelor de siliciu. Soarele furnizează în
medie o putere de 1kW/m2 . Panourile fotovoltaice permit convesia doar
a 10 – 15% din această putere, producţia de energie electrică a unui
panou de suprafaţă unitară variind cu creşterea sau scăderea intensităţii
solare:
100kW/m2 şi an in Europa de Nord iar in zona mediteraneană este mult
mai mare.
Intensitatea energiei solare în orice punct de pe Pămant depinde
într-un mod complicat, dar previzibil, de ziua anului, de oră, de
latitudinea punctului. Chiar mai mult, cantitatea de energie solară care
poate fi absorbită depinde de orientarea obiectului ce o absoarbe.

9
 Captarea directă a energiei solare presupune mijloace artificiale,
numite colectori solari, care sunt proiectaţi să capteze energia, uneori
prin focalizarea directă a razelor solare. Energia, odată captată, este
folosită in procese termice, fotoelectrice sau fotovoltaice. În procesele
termice, energia solară este folosită pentru a încălzi un gaz sau un lichid,
care apoi este înmagazinat sau distribuit. În procesele fotovoltaice,
energia solară este transformată direct în energie electrică, fără a folosi
dispozitive mecanice intermediare. In procesele fotoelectrice, sunt
folosite oglinzile sau lentilele care captează razele solare într-un
receptor, unde căldura solară este transferată într-un fluid care pune in
funcţiune un sistem de conversie a energiei electrice convenţionale.

Energia solară fotovoltaică se bazează pe producerea directă de

electricitate prin intermediul celulelor cu siliciu. Atunci cand străluceşte
şi atunci cand condiţiile climatice sunt favorabile, soarele furnizează o
putere de 1 KW/mp. Panourile fotovoltaice permit convertirea directă in
electricitate a 10 - 15% din această putere. Producţia de energie a unui
astfel de panou variază odată cu creşterea sau scăderea intensităţii solare:
100 kWh/mp/an în Europa de Nord, iar in zona mediteraneană este de

10
două ori mai mare. Un acoperiş fotovoltaic de 5x4 metri are o putere de
3kW şi produce 2 -6 MWh/an.

Principalele obstacole în utilizarea pe scară largă a energiei solare

fotovoltaice (şi termice) le reprezintă, pe de o parte disponibilul de
putere furnizată, care constrange la stocarea electricităţii pentru o
funcţionare autonomă sau la utilizarea de soluţii energetice
complementare, iar pe de altă parte competitivitatea economică.

Ponderea producţiei de energie prin conversia energiei solare în

România

Potenţialul energetic al Romaniei, care rezultă din cantitatea de

energie solară, este evaluat la 1000 kW/m2 , distribuţia geografică a
cestui potenţial este realizată pe 5 zone, din care zona zero cu potenţial
de peste 1250 kW/m2 şi an, iar zona 4 cu potenţial sub 950 kW/m2 .
Radiaţia solară cu valori mai mari de 1200 kW/m2 şi se
înregistrază pe o suprafaţă mai mare de 50% din sprafaţa totală a ţării.
Utilizarea potenţialului energetic solar se realizeză prin sisteme
solare termice pentru căldură şi apă caldă menajeră pentru locuinţele
individuale sau instalaţii centralizate de mică anvergură. Pentru a fi
utilizate cu eficienţă ridicată, aceste sisteme trebuie să funcţioneze

11
în“regim hibrid” cu alte sisteme termice convenţionale sau
neconvenţionale. Potenţialul utilizabil în sistemele solare ternice este
apreciat la 1,434 milioane tep.

În Romania s-au realizat sisteme fotovoltaice cu puteri variate şi în

regimuri de funcţionare diferenţiate, pe fondul derulării unor programe

12
de cercetare – dezvoltare demonstrative. Astfel, au fost realizate sisteme
autonome pentru alimentarea unor consumatori izolaţi, staţii de radio -
telecomunicaţii, instalaţii de pompare a apei, iluminat public sau
semnalizare trafic şi obiective înscrise în programele de dezvoltare
rurală. De asemenea au fost realizate sisteme conectate la reţeaua
electrică publică ( staţii pilot fotovoltaice cu panouri mobile, sisteme
integrate în imobile etc)
Sistemele solar fotovoltaice îşi găsesc utilitatea în aplicaţii din
zone geografice izolate sau cu posibilităţi limitate de acces la reţeau
electrică. În aplicaţiile fotovoltaice s-au delimitat mai multe tipuri de
proiecte de genul: sisteme fotovoltaice autonome pentru electrificarea
rurală, cu aplicaţii in munţii Apuseni sau alte zone izolate ( Nordul
Moldovei, Delta Dunării ) şi sisteme fotovoltaice conectate la sistemele
de transport sau distribuţie a energiei electrice existente.
Proiectele demonstrative pentru producerea de energie termică din
surse solare se realizează cu sisteme solar termale cu performanţe
superioare, avand posibilitatea de funcţionare în paralel cu sistemele
clasice de incălzire.

Panourile solare

Fluidul colector care trece prin canalele panoului solar are

temperatura crescută datorită transferului de căldură. Energia transferată
fluidului purtător este numită eficienţă colectoare instantanee. Panourile
solare au in general una sau mai multe straturi transparente pentru a
minimaliza pierderile de căldură şi pentru a putea obţine o eficienţă cat
mai mare. In general, sunt capabile să incălzească lichidul colector pană
la 82C cu un randament cuprins între 40 şi 80%.
Aceste panouri solare au fost folosite eficient pentru încălzirea
apei şi a locuinţelor, înlocuind acoperişurile. În emisfera nordică, ele
sunt orientate spre sud, în timp ce în emisfera sudică sunt orientate spre
nord. Unghiul optim la care sunt montate panourile depinde de
latitudinea la care se găseşte instalaţia respectivă. În general, pentru

13
dispozitivele folosite tot anul, panourile sunt înclinate la un unghi egal cu
latitudinea la care se adună sau se scad 15 şi sunt orientate spre sud
respectiv nord. In plus, panourile solare folosite la încălzirea apei sau a
locuinţelor prezintă pompe, senzori de temperatură, controllere automate
care activează pompele şi dispozitivul de stocare a energiei. Aerul sau
chiar un lichid pot fi utilizate ca fluide în sistemul de încălzire solară şi un
acumulator sau un rezervor cu apă, bine izolate, sunt folosite de obicei
ca medii de stocare a căldurii.

Fabricarea panoului solar

Fabricarea începe întotdeauna de pe partea activă expusă la soare.
La inceput se pregăteşte şi se curăţă un geam de mărime
corespunzătoare. Pe acesta se aşează un strat de folie de etilen vinil
acetat, EVA adaptat profilului celulelor solare utilizate. Celulele solare
vor fi legate cu ajutorul benzilor de cositor în grupe (şiruri - strings) care
mai apoi se aşează pe folia de EVA după care se face conectarea
grupelor intre ele şi racordarea la priza de legătură prin lipire.În final
totul se acoperă cu o folie EVA şi peste aceasta o folie tedlar.
Pasul următor constă în laminarea panoului în vacuum la 150 °C.
În urma laminării din folia EVA plastifiată, prin polimerizare, se va
obţine un strat de material plastic ce nu se va mai topi şi în care celulele
solare sunt bine încastrate şi lipite strans de geam şi folia de tedlar. După
procesul de laminare, marginile se vor debavura şi se va fixa priza de
conectare in care se vor monta diodele de bypass. Totul se prevede cu o
ramă metalică, se măsoară caracteristicile şi se sortează după parametrii
electrici după care se impachetează.

Verificarea calitatii panourilor solare

La verificarea calităţii trebuie specificate urmatoarele:
Calitatea este principala caracteristică a panourilor solare prezentate: cat
mai multă energie solară captată într-un timp cat mai scurt pe un spatiu
cat mai mic de panoul solar, randament mare cu costuri reduse.
De asemenea este foarte importantă calitatea în privinţa
materialelor folosite in procesul de fabricare .Incapsularea durabilă a
elementelor componente are o importanţă foarte mare deoarece

14
umiditatatea ce ar putea pătrunde ar afecta durata de viaţă a panoului
solar prin coroziune şi prin scurtcircuitarea legăturilor dintre elementele
prin care trece curent electric

Avantaje si dezavantaje folosirii panourilor solare pentru obtinerea

energiei electrice si a caldurii

Cum sa-ti construiesti propriul panou solar

Din cauza diminuarii resurselor energetice si incalzirii globale, din

ce in ce mai multi oameni sunt în cautare de energii regenerabile pentru
reducerea amprentei de carbon. Cu toate acestea, chiar si cel mai convins
ecologist nu poate face un astfel de efort fără resurse financiare
corespunzătoare. Sistemele de energie solare pot costa mii de dolari,
astfel au aparut foarte multe articole de unde poti invata cum sa-ti
construiesti propriu panou solar.

Trebuie sa fim atenți ce cautăm deoarece aceste panouri solare sunt

mici si nu produc energia necesara pentru a alimenta altceva decat o
simpla lampa si numai pentru cateva minute. Cea mai eficienta cale de a
produce energie solara, atunci cand nu iți permiți un sistem profesional,

15
ar fi un kit de panouri solare. Cu ajutorul acestuia iți poți construi un
panou solar oriunde vrei, în camera, curte sau garaj.

Aceste kituri de panouri solare pentru casa nu sunt greu de gasit.

Multe companii cum ar fi GE produc aceste kituri. In general,
instructiunile sunt foarte usor de urmarit, chiar si copii pot face acest
lucru.

Celule fotovoltaice

Celulele fotovoltaice reprezintă o soluţie tentantă pentru alimentarea

cu energie electrică a unor amplasamente izolate. In acest sens,
principalele măsuri ce trebuie luate constau in coborarea costului
celulelor fotovoltaice la preţuri acceptabile pe piaţa energetică. Celulele
solare făcute din cristale de silicon, arsenicat de galiu şi alte materiale
semiconductoare, transformă direct radiaţia solară in electricitate. Prin
conectarea unui număr mare de celule fotovoltaice, costul electricităţii
fotovoltaice a fost redus la 30 de cenţi/KWh, adică de două ori mai mare
decat rata pe care oraşele mari din Statele Unite o plăteau pentru
electricitate in 1989.
Principiul de functionare al celulelor fotovoltaice

O celulă fotovoltaică de silicon e compusă din o foiţă de un strat

foarte subţire de silicon de tip N, deasupra unui strat gros de silicon de
tip P. Un camp electric este creeat deasupra suprafeţei de sus a acelei
celule unde cele două materiale intră in contact, numită jucţia P-N.
Cand razele solare ajung la suprafaţa unei celule fotovoltaice, campul
electric produce momentul şi direcţia la electronii stimulaţi de lumină,
rezultand fluxul de current, celulele solare fiind conectate la un
încărcator electric.

16
 Indiferent de mărime, o bucată de celulă fotovoltaică de silicon
produce în jur de 0.5 - 0.6 volti în conformitate cu un circuit deschis, fără
condiţii de încărcare. Curentul (şi puterea ) de ieşire a unei celule
fotovoltaice depinde de eficienţa şi mărimea suprafeţei, şi este
proporţională cu intensitatea soarelui care ajunge la suprafaţa celulei. De
exemplu, în condiţiile în care lumina solară este foarte puternică, o celulă
fotovoltaică comercială cu o suprafaţă de 160 cm2 va produce în jur de 2
waţi, la putere maximă. Dacă intensitatea razelor solare au fost la 40%
din putere, acea celulă va produce in jur de 0.8 waţi.

Fabricarea celulelor fotovoltaice

Procesul de fabricare convenţional singular şi policristalin al

celulelor de silicon fotovoltaic începe foarte cu aplicarea
semiconductorului în polisilicon – un material produs din quarţ şi folosit

17
mult în industria electronică. Polisiliconul este pe urmă încălzit pană la
temperatura de topire, şi sunt adăugate în polisiliconul topic bucăţi mici
de bor pentru a creea un material semiconductor de tip P. Pe urmă
blocuri de silicon sunt formate, de obicei folosind una din cele doua
metode:

1) Formand un bloc pur de silicon cristalizat din seminţe de cristal

făcute din polisiliconul topit;

2) Turnand polisiliconul topit intr-un cazan, formand un material de

silicon policristalin. Bucăti individuale de wafere sunt feliate din blocurile
de silicon folosind un fierăstrău de sarmă şi pe urmă sunt supuse
gravurării suprafeţei. După ce waferele sunt curăţate, ele sunt aşezate intr-
un cuptor de difuzie de fosfor, creand un strat subţire de semiconductor de
tip N in jurul intregii suprafeţe exterioare a celulei. Pe urmă, un înveliş
antireflexiv este aplicat deasupra suprafeţei celulei, şi contactele electrice
sunt imprimate deasupra suprafeţei celulei (negativ). Un material
conductor de aluminiu este aşezat dedesubtul suprafeţei fiecărei celule
(pozitiv), reatribuindui proprietăţile de tip P a părţii de jos, deplasand
stratul difuz de fosfor.

18
 În ceea ce priveste randamentul celulelor fotovoltaice
convenţionale, acestea transformă intre 5 si 15% din energia solară
primită in energie electrică. Unele celule experimentale, fabricate din
materiale foarte scumpe, au o eficienţă aproape dublă dar numai in
anumite condiţii de laborator. Incapsularea durabilă a elementelor
componente are o importanţă foarte mare deoarece umiditatatea ce ar
putea pătrunde ar afecta durata de viaţă a panoului solar prin coroziune şi
prin scurtcircuitarea legăturilor dintre elementele prin care trece curent
electric.
Amortizarea energetică este momentul în care energia consumată
pentru fabricarea celulei fotovoltaice este egalată de cea produsă în
timpul exploatării. Cel mai bine se prezintă din acest punct de vedere
celulele cu strat subţire. Un panou solar (fără cadru) cu astfel de celule se
amortizează în 2-3 ani, Celulele policristaline necesită până la amortizare
cca 3-5 ani, pe cand cele monocristaline 4-6 ani. Deoarece un sistem cu
panouri solare include şi suporţii de montare, invertor etc. durata de
amortizare energetică se măreşte cu cca 1 an.
Caracteristicile celulelor fotovoltaice
Celulele solare deci pot ceda o putere de 160 W/ m2. Incluse in
module puterea pe suprafaţă va fi mai scăzută pentru că între celule şi
marginea modulului este o distanţă. Randamentul este raportul dintre
puterea debitată de panou şi putere conţinută în lumina incidentă totală.
Semiconductoare cu zona interzisă stabilă utilizează doar o parte a
luminii solare. Randamentul teoretic maxim ce poate fi atins în acest caz
este de 33 %, pe cand randamentul teoretic maxim la sistemele cu mai
multe benzi interzise care reacţionează la toate lungimile de undă a
luminii solare este de 85 %.

19
 Imbătranirea conduce la scăderea randamentului cu cca 10 % in 25
ani. Fabricanţii dau garanţii pe cel puţin 80 % din puterea maximă in 20
ani.
În spaţiu constanta solară este mai mare decat iluminarea globală pe
pămint, totodată celulele solare îmbătranesc mai repede. Panourile pentru
sateliţi ating momentan (2005) un randament de 25 % la o durată de
viaţă de 15 ani.

Avantajele si dezavantajele folosirii celulelor fotovoltaice pentru obtinerea

energiei electrice

Panoul fotovoltaic
Un panou fotovoltaic spre deosebire de un Panou solar termic
transformă energia luminoasă din razele solare direct in energie electrică.
Componentele principale ale panoului fotovoltaic sunt celulele
fotovoltaice.

20
 Panou fotovoltaic

Pentru utilizarea energiei solare ca sursă de energie electrică,

potenţialul exploatabil este ridicat, iar conversia energiei solare in
energie electrică se realizează cu instalaţii fotovoltaice care cuprind
module solare, in configuraţii şi de dimensiuni diferite.
Un sistem clasic fotovoltaic insular este alcatuit din urmatoarele
componente:
-panouri fotovoltaice,
-regulatorul de incarcare al bateriilor,
-grupul de baterii de 12, 24 sau 48 V DC
-invertor, ce tranforma curentul continuu DC in curent alternativ AC

21
 Costul investiţiei pentru realizarea sistemelor fotovoltaice a avut o
evolutie favorabil in ultimele decenii, costul unui modul solar s-a
diminuat treptat, ajungandu-se in prezent la un nivel de aproape 6
$/Winstalat . Un panou fotovoltaic de 1 kW poate produce 800 kW de
current electric intr-un an, contribuind astfel la protejarea mediului
inconjurator de 500 kg de dioxid de
carbon si alte elemente daunatoare.
Cantitatea energiei solare accesibile se schimbă în decursul zilei din
cauza mişcării relative a Soarelui şi depinde de gradul innourării cerului.
La miezul zilei pe un timp frumos, iluminarea energetică, formată de
soare, poate ajunge la 1000 Wt/mp sau poate fi mai mică de 100 Wt/mp
in condiţii cu nivel inalt de acoperire a cerului cu nori. Cantitatea
energiei solare se schimbă odată cu unghiul de inclinare a instalaţiei şi
orientării suprafeţei ei, scăzand pe măsura îndepărtării de direcţia
sudului. Romania dispune de o cantitate de energie solară mult mai mare
decat alte ţări dezvoltate precum Gemania, Austria, Belgia , Olanda, ceea
ce face ca utilizarea oricărui panou solar, pentru producerea curentului
electric, in locatii unde nu există acces la reteaua naţională de energie, să
devină nu numai interesantă, ci şi necesară. Panourile solare se utilizează
separat sau legate in baterii pentru alimentarea consumatorilor
independenţi sau pentru generarea de curent electric ce se livrează in
reţeaua publică.
22
 BIOGRAFIE

- www.lpelectric.ro
- www.wikipedia.org
- www.naturenergy.ro
- https://vreaulanova.ro/blog/energie-solara-avantaje-si-dezavantaje
- https://www.greenpeace.org/romania/articol/869/energia-solara/
- Kelemen G., Ursa D. – Alternativa energetica. Partea I. Argumente in
favoarea utilizarii energiei solare, Rev. Tehnica instalatiilor nr. 5/2003.
- Kelemen G., Ursa D. - Alternativa eneregtica. Partea II. Aplicatii ale
sistemelor solare in instalatiile pentru constructii, Rev. Tehnica
instalatiilor nr. 6/2003.

23