See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/368307584

UTILIZAREA ENERGIEI REGENERABILE ÎN CLĂDIRI

Article · February 2023

CITATIONS READS

0 215

1 author:

Codreanu Constantin
ADD Technology
88 PUBLICATIONS 6 CITATIONS

SEE PROFILE

All content following this page was uploaded by Codreanu Constantin on 07 February 2023.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 UTILIZAREA ENERGIEI REGENERABILE ÎN CLĂDIRI
Constantin CODREANU, dr.ing. ADD Technology SRL

Abstract

Sectorul energetic global se află în mijlocul unei tranziții, din cauza preocupărilor economice, de
sănătate, sociale și de mediu determinate de schimbările climatice. Realizarea unei economii cu emisii zero
până la jumătatea secolului necesită o remodelare profundă a sistemului energetic, cu o schimbare majoră de
la combustibilii fosili cu consum intens de carbon la surse de energie curată. Pe lângă abordarea inteligentă,
cercetarea este necesară pentru proiectarea căilor către zero emisii nete în orașele din întreaga lume, cu
acțiuni ambițioase și direcționate; în clădiri și cartiere, în transportul public și privat și în industrie și servicii.
Participarea și cooperarea tuturor părților interesate este necesară pentru a modela noul sistem.

Nevoile precum încălzirea, refrigerarea și iluminatul pot fi satisfăcute prin energia regenerabilă. Această
cercetare își propune să exploreze și să demonstreze modul în care energia regenerabilă poate profita atunci
când îndeplinește funcțiile de clădire publică. Prin utilizarea atât a metodelor convenționale, cât și a metodelor
creative împreună, rata de utilizare a resurselor regenerabile, cum ar fi resursele solare, eoliene și geotermale
în clădiri poate fi crescută. Prin urmare, se pot aduce contribuții majore la reducerea problemelor de mediu
cauzate de consumul de energie.

Cuvinte cheie: resurse de energie regenerabilă, clădiri durabile, durabilitate, eficiență energetică,
energie regenerabilă în clădiri.

1. Introducere

Deoarece clădirile sunt sectoare mari consumatoare de energie din lume, care cauzează ineficiență
energetică, ele pot acționa ca o țintă promițătoare cu cel mai mare potențial de a atinge obiectivul comun spre
dezvoltarea durabilă. Cu toate astea, consumul prea mare de energie a clădirii va genera efecte negative
asupra mediului, cum ar fi poluarea aerului, efectul de seră, efectul de insulă de căldură urbană și altele, care
pot dăuna mult sănătății umane și dezvoltării economiei sociale [1].

Energiile în bază de fosile sunt cea mai importantă sursă de poluanți ai mediului. Cu toate acestea,
84,7% din consumul total de energie din lume se datorează energiei pe bază de fosile. Energiile din surse
regenerabile și nucleare au o pondere de 5 și 4 % numai în consumul de energie primară [2].

Într‐un studiu realizat în rândul țărilor Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), clădirile sunt văzute
ca un important consumator de energie, iar din jumătate din totalul energiei electrice consumate, o treime din
gazul natural este consumat în clădiri. Din nou în acest studiu, construcțiile sunt considerate responsabile
pentru o treime din gazele cu efect de seră generate în lume [3].

Una dintre metodele eficiente de economisire a energiei în clădiri este utilizarea energiei regenerabile în
locul resurselor naturale limitate. În acest fel, atât păstrând, cât și protejându‐ne resursele pentru generațiile
viitoare, valorile de mediu nu vor fi afectate.

Scopul acestui studiu este de a sublinia importanța utilizării energiei regenerabile în clădiri și de a
investiga posibilitățile de utilizare a energiei regenerabile. Din acest motiv, au fost discutate utilizarea tipurilor
de energie regenerabilă în clădiri și beneficiile acesteia și au fost propuse soluții adecvate.

Posibilități de utilizare a resurselor de energie regenerabilă în clădiri

În faza incipientă de proiectare, importanța consumului de energie a intrat treptat în considerare

inginerească. În plus, începând cu primul deceniu al secolului XXI, conservarea energiei este considerată cel
mai important element în proiectare. Această tranziție se referă la confruntarea cu efectele exploatării
resurselor naturale din secolul trecut. Lumea trebuie să înțeleagă că utilizarea energiilor regenerabile din

1
cauza efectelor nocive asupra mediului ale gazelor cu efect de seră și o aprovizionare limitată de surse
tradiționale de energie (combustibili fosili) trebuie luată în serios. Strategiile de reducere a consumului de
energie ar trebui luate în considerare și atunci când se înlocuiesc energiile neregenerabile cu cele regenerabile
[4].

Energia este utilizată din diverse motive pe parcursul ciclului de viață al clădirii. 94,4% din energia totală
utilizată în aceste faze este consumată pentru sistemele de încălzire/ventilație/climatizare (HVAC) care asigură
condiții de confort în faza de utilizare [5].

Pentru a reduce această rată, ar trebui folosite metode pasive și surse regenerabile de energie în locul
sistemelor mecanice, pentru a oferi condiții de confort. În acest fel, în cadrul clădirilor se pot stabili condiții
fizice mai adecvate pentru sănătatea umană.

Sursele regenerabile de energie sunt energia obținută din fluxul de energie existent în procesele
naturale continue. În general, sursa de energie regenerabilă este definită ca abilitatea de a se reînnoi la o rată
egală cu energia primită de la sursa de energie sau mai rapid decât rata de epuizare a sursei [6]. Energia apei,
energia eoliană, energia solară, energia valurilor și a mareelor, combustibilul bio(organic), energia geotermală,
energia hidrogenului și energia oceanică sunt surse de energie regenerabilă.

Posibilitatea epuizării celor mai frecvent utilizate energii, precum cărbunele și petrolul, a condus
omenirea către noi surse de energie. La selectarea surselor de energie, se acordă atenție faptului că aceasta
este sigură, curată, economică și, cel mai important, o sursă regenerabilă care nu dăunează mediului.

Utilizarea sistemelor solare în clădiri

Soarele este o sursă nelimitată de lumină și energie termică. Principiul de bază în proiectele de utilizare
a energiei solare în clădiri sunt următoarele.

Este utilizat fluxul de energie termică a soarelui prin conducție, convecție și radiație. Aceste procese
naturale sunt gestionate printr‐un design al clădirii care ajută la încălzirea și răcirea clădirii.

Razele solare care vin pe suprafața clădirii sunt reflectate, transmise sau absorbite de materialul de
construcție. În plus, căldura generată de soare provoacă mișcări previzibile de aer în zonele proiectate. Acest
efect de bază al căldurii solare conduce la selectarea materialelor și la proiectarea elementelor de construcție
care asigură un efect de încălzire și răcire în interiorul clădirii, cum ar fi grosimea, densitatea δ, (g/cm3),
factorul de conductivitate termică λ (W)/m0K), căldură specifică c,(Wh/m30K), absorbția de suprafață și
coeficientul de reflexie, netezime sau rugozitate, cavitate și plenitudine. Este posibil să se utilizeze energia
solară ca activă și pasivă prin măsurile luate în proiectarea arhitecturii.

S‐a stabilit că cea mai eficientă metodă de reducere a emisiilor de dioxid de carbon sunt sistemele
mixte, în care atât sistemele active, cât și cele pasive sunt utilizate împreună [4].

2.1.1 Utilizarea sistemelor solare pasive în clădiri

Utilizarea unei forme de clădire și a unei carcase pentru a accepta, stoca și distribui energie din surse
regenerabile adecvate pentru clădiri este definită în mod obișnuit ca proiectare solară pasivă.

Sistemele solare pasive folosesc în principal energia solară și aerul proaspăt prin încălzirea, răcirea și
iluminarea spațiului fără echipamente mecanice sau electronice.

Încălzire pasivă

Sistemele de încălzire pasive sunt cel mai frecvent utilizate în arhitectura solară pasivă. Cu aplicațiile de
proiectare pentru sisteme solare pasive, aporturile de căldură solară din energia solară pot fi crescute în lunile
de iarnă. Conceptul fundamental de utilizare a energiei solare pentru încălzire este de a proiecta elementele
care modelează exteriorul clădirii în acest scop (acoperișul, pereții și podeaua sunt izolate la un nivel înalt) și
2
de a permite utilizarea cât mai mult posibil a radiației solare. Programul folosește trei componente cheie.
Aceștia sunt captatori, depozitari și distribuitori. Energia solară este captată de colectoare și transformată în
căldură. Depozitele permit utilizarea căldurii atunci când nu există energie solară. Rolul distribuitorilor este de
a transfera energia colectată către elementele de stocare și locurile adecvate prin intermediul colectoarelor.

Energia obținută depinde de dimensiunea deschiderii (ferestre, lucarnă, seră etc.). Conservarea energiei
obținute se bazează pe izolarea termică și etanșarea anvelopei clădirii. Stocarea energiei depinde de
amplasarea elementelor de construcție și de performanța termică a acestora. Casa filozofului Socrate, care a
trăit între 470 și 399 î.Hr., este cel mai simplu exemplu de aplicare a încălzirii pasive (Figura 1). Casa lui se
deschide spre soare, oferind o productivitate optimă cu o structură compactă și o schemă de plan trapezoidal
cu partea cea lungă îndreptată spre soare, când partea dinspre nord a fost redusă. Streașina de la sudul
acoperișului oferă protecție atunci când orbita soarelui este vara și permite soarelui dedesubt să intre în
clădire iarna. Acoperișul este înclinat în jos în spate pentru a evita vânturile de iarnă [7].

Figura 1‐ Planul casei lui Socrate și secțiunea transversală [7]

Iluminatul natural

Șaptesprezece la sută din toată energia utilizată în lume este consumată în scopuri de iluminat. Cu un
design potrivit, 70% din necesitățile de iluminare pot fi obținute de la soare. În clădirile obișnuite, această rată
este de 25%. Folosirea cât mai mult posibil a luminii naturale la iluminarea spațiilor din clădiri în funcție de
necesitatea de confort vizual reduce necesitatea de iluminat artificial.

Acesta permite clădirilor să consume mai puțină energie în timpul fazei de utilizare [8].

Cea mai ușoară abordare a iluminatului natural este de utilizat deschiderile suficiente rămase în
anvelopa clădirii. Mai jos, aranjamentele ferestrelor sunt văzute în exemplele tradiționale de locuințe care
oferă lumină naturală adecvată (Figura 2).

Figura 2 – Aranjamentul ferestrelor în casele tradiționale

3
 Iluminatul natural poate fi asigurat în locuri fără fațade potrivite pentru lumina directă a soarelui, prin
ferestrele de acoperiș sau tuburi de lumină. Iluminarea naturală poate fi asigurată prin deschiderea lucarnelor
pe acoperișuri unde elementul de acoperiș acoperă spațiul interior. (Figura 3).

Figura 3 – Iluminatul spațiilor de interior prin ferestre și lucarnă [9]

Tuburile de lumină aduc lumina zilei din exterior spre interior. Componentele și principiul de
funcționare al unui tub de lumină este explicat în figurile 4 și 5. Un colector în formă de cupolă se află în
partea superioară a conductei de lumină. Coșul de lumină folosește acoperiri ușoare de armare. Lumina
obținuta este purtată în interior de panouri la marginile laterale ale tubului de lumină.

Figura 4 ‐ Principiul de funcționare a tubului de lumină [10]

2.1.2 Utilizarea sistemelor solare active în clădiri

Sistemele solare active se deosebesc de sistemele pasive, care utilizează materialul clădirii, în ceea ce
privește colectarea energiei solare, stocarea căldurii colectate și distribuția căldurii în spații.

Sistemele active folosesc componente pentru colectare, stocare și distribuție sau pompe pentru
distribuirea forțată a căldurii colectate și stocate.

Sistemele active care utilizează energia solară sunt sisteme formate din ansamblul elementelor
mecanice și/sau electronice care transformă radiația solară absorbită de colectoarele produse special în forma
dorită de energie și permit utilizarea acesteia în structură. Prin aceste sisteme, radiația solară poate fi
transformată în căldură și energie electrică [12]. Aceste sisteme transformă radiația solară în energie și, în
funcție de energia pe care o produc, pot fi împărțite în două: sisteme solare termice, care produc energie
termică, și sisteme fotovoltaice (PV), care generează energie electrică. Aceste sisteme sunt descrise pe scurt
mai jos.

4
 Figura 5 – Componentele tubului de lumină [11]

Sisteme de încălzire solară

Prin transformarea radiației solare în energie termică cu ajutorul colectoarelor, sistemele de încălzire
solară pot încălzi apa, aerul etc. direct cu un fluid, sau toate sistemele mecanice și/sau electronice care sunt
utilizate într‐o unitate de depozitare pentru evaluare și utilizare se numesc „Sisteme de încălzire solară”.
Sistemele de încălzire activă solară sunt utilizate în clădiri pentru utilizarea/încălzirea apei piscinei,
preîncălzirea aerului condiționat și încălzirea spațiului [12]. Principiul general de funcționare al sistemelor de
încălzire se bazează pe colectarea căldurii prin intermediul colectoarelor, stocarea și distribuția energiei
termice colectate în zonele aferente pentru a o utiliza ulterior [13].

Sisteme solare de încălzire a apei

Aceste sisteme transformă radiația solară în energie termică. Utilizează unele elemente care stochează
și distribuie căldura în apă. Toate sistemele solare de încălzire a apei se bazează pe încălzirea, stocarea și
distribuția apei. În funcție de caracteristicile sistemului, apa caldă produsă prin transformarea energiei solare
poate fi utilizată direct pentru a satisface nevoile utilizatorului precum spălare sau poate fi utilizată pentru a
susține sistemul tradițional de încălzire [12].

Sisteme fotovoltaice

Sistemele fotovoltaice (PV) sunt componentele care generează energie electrică din radiația solară prin
colectoare și permit utilizarea acestei energii. Sistemele fotovoltaice sunt utilizate pentru producerea de
energie electrică în domenii diferite, cum ar fi iluminatul rutier, farurile, vehiculele, clădirile și centralele
electrice, cu configurații diferite sau simple.

Figura 6 ‐ Panourile solare de pe acoperișul clădirilor [14]

5
 Un sistem fotovoltaic generează energie electrică, stochează energia generată atunci când este necesar
și o transferă în mod fiabil în domeniile de utilizare. Bateriile fotovoltaice sunt amplasate pe fațadele și
acoperișurile clădirilor și transformă energia solară care vine pe aceste suprafețe în energie electrică (Figura
6). Panourile solare folosite în uz casnic sunt conectate la rețeaua electrică prin intermediul unui invertor,
economisind astfel stocarea energiei electrice generate în baterii.

2.2 Utilizarea energiei eoliene în clădiri

Vântul a fost folosit ca sursă de energie de foarte mult timp și este o sursă importantă de energie
ecologică și a devenit din ce în ce mai importantă în ultimii ani [15].

Figura 7 – Refulare și aspirație în captorul de vânt [17].

Figura 8 ‐ O casă tradițională care asigură ventilație naturală profitând de diferențele de presiune din jurul
casei [18]

Strategia principală pentru răcirea pasivă a clădirilor în climă caldă și umedă este asigurarea unei
ventilații naturale. Utilizarea ferestrelor care se pot deschide pentru ventilația naturală este cea mai des
variantă întâlnită (Figura 8). În plus, un atrium poate fi proiectat în direcția vântului dominant în clădire în
timpul fazei de proiectare. În timp ce spațiile din jurul atriumului se umple cu aer rece prin ferestre, atriumul
colectează aerul cald și‐l circulă (Figura 9).

6
 Figura 9‐ Planul și secțiunea cu curte interioară care prezintă ventilația naturală prin convecție [19].

2.2.2 Utilizarea energiei eoliene cu sisteme active în clădiri

Energia eoliană este conversia energiei cinetice a masei de aer în energie mecanică. Energia eoliană este
naturală, inepuizabilă, nu produce deșeuri în timpul utilizării, nu are efect radioactiv și, prin urmare, nu are
impact negativ asupra naturii și sănătății umane și este o sursă rapidă de energie de dezvoltare tehnologică
[18].

Este posibil să obțineți energie electrică din vânt de pe suprafața Pământului. În 2040, se prevede că
40% din energia lumii va fi obținută din vânt [8].

Sistemele active de utilizare a energiei eoliene sunt turbinele eoliene. Turbinele eoliene la scară medie și
mică sunt utilizate în clădiri. Aceste turbine pot fi amplasate într‐un loc potrivit în grădină sau pe acoperișuri. În
clădirile înalte cu mai multe etaje, există exemple de utilizare a turbinelor eoliene integrate în clădire (Figura
10).

Figura 10 – Turbine eoliene integrate în clădire [20, 21]

2.3 Utilizarea energiei geotermale în clădiri

Energia geotermală se obține prin faptul că căldura acumulată în subteran este eliberată din fisuri către
pământ. Uneori, se poate extrage din subteran sub formă de apă caldă, apă caldă și amestec de vapori de apă
sau abur.
7
 Energia geotermală este utilizată pentru încălzirea și răcirea caselor, a serelor și a agriculturii. Conform
metodelor de aplicare a fluidului geotermal, sistemele de energie geotermală sunt aplicate în trei moduri
diferite, cum ar fi pompe de căldură, schimbătoare de căldură în puț și conducte de căldură. De asemenea,
căldura poate fi extrasă din sol la temperaturi normale folosind dispozitiv numit pompe de căldură.

O altă utilizare a energiei geotermale o reprezintă metodele de utilizare a temperaturii solului.

Temperatura este, de asemenea, între 45 și 75F (7,22‐23,88C), în funcție de latitudinea pământului la un
anumit nivel [22]. Această temperatură a solului poate fi utilizată de apă sau aer. Aerul preluat prin coșurile
deschise este transferat în sistem la diferite adâncimi ale solului, iar volumul intern este adus la aceeași
cantitate cu temperatura solului. O astfel de tehnologie este utilă în contextul încălzirii de iarnă și al răcirii de
vară (Figura 11).

Figura 11 – Funcționarea pompei de căldură sursa solului [23]

2.4 Utilizarea energiei hidrogenului în clădiri

Energia cu hidrogen poate fi folosită pentru încălzirea caselor, furnizarea de apă caldă, gătit și
satisfacerea nevoilor de electricitate. Pentru a utiliza hidrogenul, acesta trebuie mai întâi produs,
depozitat și transportat. Hidrogenul poate fi produs din surse de energie regenerabilă, cum ar fi solară,
hidroelectrică, eoliană și geotermală.

Astăzi, printre sursele de energie regenerabilă, sistemul hibrid solar‐hidrogen se remarcă drept cel
mai eficient sistem. Într‐un astfel de sistem, sunt necesare componente precum panouri fotovoltaice,
electrolizor, pile de combustibil, rezervor de stocare cu hidrogen (H2), grup de baterii și invertor
(convertor). Funcționarea sistemului în sistemul energetic al casei solar‐hidrogen este următoarea [24]:

Panourile fotovoltaice generează energie electrică din energia solară, H2 și O2 sunt produse de
electrolizor, gazele sunt duse la rezervorul de stocare pentru încălzirea solului și a apei, încălzirea
aerului din sistemul de ventilație prin arderea hidrogenului fără flacără cu arzător catalitic cu hidrogen
(1,5 kW) iarna, pila de combustibil este activată dacă este nevoie de energie electrică suplimentară și o
parte din căldura degajată în celula de combustie este folosită și pentru încălzirea apei.

2.5 Utilizarea energiei din biomasă în clădiri

Bioenergia poate fi numită și energie de vitalitate. Toate ființele vii folosesc energia solară. Din
acest motiv, toate tipurile de materiale biologice conțin energie, care este eliberată atunci când sunt
arse. Plantele transformă și stochează energia solară în energie chimică prin fotosinteză, formând astfel

8
o sursă de masă biologică și materie organică, numită biomasă [25]. În domeniul tehnologiei energiei
din biomasă; lemn (păduri energetice și reziduuri de arbori), plante oleaginoase (floarea soarelui,
rapiță, soia etc.), plante carbohidrate (cartof, grâu, porumb, sfeclă etc.), plante cu fibre (in, kenaf,
cânepă, sorg etc.). ), se evaluează reziduurile vegetale (ramuri, tulpini, paie, rădăcini, scoarță etc.),
deșeuri animale și deșeuri urbane și industriale. Biomasa este o sursă de energie regenerabilă,
strategică, care poate fi cultivată peste tot, oferă dezvoltare socioeconomică, este ecologică, poate
genera electricitate și oferă combustibil pentru vehicule. Biomasa este evaluată în tehnologia energetică
fie prin ardere directă, fie prin creșterea calității combustibilului prin diverse procese și prin obținerea
de biocombustibili alternativi (combustibili ușor transportabili, stocabili și utilizabili) cu proprietăți
echivalente cu combustibilii existenți.

Din biomasă, combustibilul este obținut prin procese fizice (reducerea dimensiunii – zdrobire și
măcinare, uscare, filtrare, extracție și brichetare) și procese de conversie (procese biochimice și
termochimice) [26]. Din sursă de biomasă în locuințe; biogazul obținut prin metoda digestiei fără aer
este utilizat în producerea de energie electrică. Etanolul obținut prin metoda piroliză este utilizat
pentru încălzire, hidrogenul obținut prin metoda arderii directe este utilizat pentru încălzire (Tabelul 1).

Tabelul 1 – Defalcarea principalelor piloni ai producției de energie din biomasă

Resursele de biomasă Sisteme de Conversie Utilizare finală

alimentare
Silvicultura convențională Recoltarea Biochimic Combustibilii de transport
Silvicultura cu rotație scurtă Colectare Combustie Căldura
Produse de transformare a gaterului Manipulare Gazeificare Electricitate
Culturi și reziduuri agricole Livrare Piroliză Combustibili solizi
Plante purtătoare de ulei Depozitare Digestia anaerobă Materiale de construcții
regenerabile
Produse animaliere Căldura combinată Farmaceutica pe bază de
și putere plante
Deșeuri solide municipale Încălzire Produse chimice
regenerabile, inclusiv
polimeri
Deșeuri industriale Dezoxigenarea
Depolimerizarea
Hidroliza
Fermentarea

3. Discuție și concluzie

Clădirile dețin o pondere semnificativă din consumul de energie la nivel global și aliat regional. În special
în timpul fazei de utilizare a ciclului de viață al clădirii, se consumă multă energie pentru a oferi condiții de
confort în interiorul clădirii. Cota mare de clădiri care consumă energie crește, de asemenea, utilizarea,
utilizarea resurselor pe bază de fosile.

Problemele de mediu care decurg din utilizarea energiei sunt, de asemenea, în creștere. Întrucât,
clădirile adecvate utilizării surselor de energie regenerabilă pot fi construite folosind metode pasive sau active.
este clar că utilizarea surselor regenerabile de energie în clădiri va oferi beneficii de mediu și economice.
Reducerea pe cât posibil a acestei cantități de energie și obținerea ei din surse regenerabile este una dintre
metodele eficiente care asigură clădirilor eficiența energetică și caracteristici ecologice.

Sursele de energie regenerabilă pot fi utilizate de la soare cu metode active și pasive pentru încălzire,
răcire, ventilație, iluminare naturală și obținerea apei calde.

9
 Energia eoliană este, de asemenea, utilizată în ventilație și răcire cu sisteme active și pasive. Energia
geotermală poate fi utilizată în scopuri de încălzire și răcire. Poate fi utilizat pentru încălzire și alimentare cu
apă caldă din energie cu hidrogen, gătit și pentru furnizarea de energie electrică. Energia din biomasă este
benefică pentru încălzire și alimentarea cu apă caldă. Aceste resurse pot fi folosite împreună dacă este
necesar.

La utilizarea energiei regenerabile, sistemele pasive ar trebui să fie preferate, deoarece sunt mai simple
și mai rentabile. În cazurile în care sistemele pasive sunt inadecvate, acestea ar trebui să fie susținute cu
sisteme active. Prin utilizarea energiilor regenerabile acolo, unde aceste condiții sunt posibile, utilizarea
energiilor pe bază de fosile este redusă și se oferă multe beneficii de mediu și economice. Cu toate acestea,
pentru a răspândi utilizarea surselor regenerabile de energie în clădiri, se consideră necesar și important ca
guvernele să pregătească legile și reglementările necesare și să aibă sancțiuni și stimulente pentru
implementarea acestora.

Referințe
[1] Pan Y, Zhang L. Data‐driven estimation of building energy consumption with multi‐source heterogeneous
data. Applied Energy. 2020; V268:114965. DOI: 10.1016/j.apenergy.2020.114965

[2] BP Statistical Review of World Energy. 2019. 68th edition. Available from:
https://www.bp.com/content/dam/bp/business‐sites/en/global/corporate/pdfs/energy‐economics/statistical‐
review/bp‐stats‐review‐2019‐full‐report.pdf

[3] International Energy Agency (IEA). Energy Efficiency: Buildings [Internet]. 2009. Available from:
https://www.iea.org/topics/energyefficiency/buildings/ [Accessed: 03 March 2009]

[4] Rezaie B, Esmailzadeh E, Dincer I. Renewable energy options for buildings: Case studies. Energy and
Buildings. 2010;43:56‐65. DOI: 10.1016/j.enbuild.2010.08.013

[5] Scheuer C, Gregory A, Reppe P. Life cycle energy and environmental performance of a new university
building: Modeling challenges and design implications. Energy and Buildings. 2003; 35(10):1049‐1064. DOI:
10.1016/S0378‐7788(03)00066‐5

[6] Surse de energie regenerabilă. Invest Moldova. Available from:

https://invest.gov.md/ro/sectors/renewable‐
energy#:~:text=Capacitate%20de%20energie%20regenerabil%C4%83%20instalat%C4%83,7%25%20(4%20MW
)%20.

[7] Hegger M. From passive utilization to smart solar architecture. In: Schittich C, editor. Solar Architecture:
Stategies, Vision, Concepts. Basel, Boston, Berlin: Birkhäuser ‐ Publishers for Architecture; 2003. pp. 12‐25.
DOI: 10.11129/detail.9783034615198

[8] SR RN 17037:2019 Natural lighting of buildings/Iluminatul natural al clădirilor.

[9] Methods for natural lighting in our buildings. Econaur. https://econaur.com/methods‐for‐natural‐lighting‐

in‐our‐buildings/.

[10] High‐Performance Skylight System [Internet]. 2006. Available from:

https://yenra.com/skylights/system.html [Accessed: 13 March 2006]

[11] Commercial Sun Tunnel Accessories [Internet]. 2009. Available from:

https://www.veluxusa.com/professional/tools/architects/drawings‐and‐specifications

[12] Современные подходы и методики научно‐исследовательской работы в архитектуре. Сборник

научных трудов кафедры архитектурного проектирования 2021‐2022. СПГАСУ, 2022

10
 https://doc.spbgasu.ru/ipo/2022/sovremennye_podhody_i_metodiki_nauchno‐
issledovatelskoj_raboty_v_arhitekture_sbornik_2022.pdf

[13] Какие бывают солнечные системы отопления ‐виды, характеристики, особенности выбора;
Теплоспец, https://teplospec.com/alternativnoe‐otoplenie/kakie‐byvayut‐solnechnye‐sistemy‐otopleniya‐
vidy‐kharakteristiki‐osobennosti‐vybora.html

[14] Environmental Energy Innovation Building [Internet]. 2013. Available from:

https://www.titech.ac.jp/english/research/stories/eei_building.html [Accessed: 06 June 2019]

[15] Eriksson S, Bernhoff H, Mats LS, Eriksson, et al. Evaluation of different turbine concepts for wind power.
Renewable and Sustainable Energy Reviews. 2008; 12:1419‐1434. DOI: 10.1016/j.rser.2006.05.017

[16] Halacy D. Understanding Passive Cooling Systems. Virginia USA: Volunteers in Technical Assistance (VITA);
1986

[17] Dehnavi M, Ghadiri MH, Mohammadi H. Study of wind catchers with square plan: Influence of physical
parameters. International Journal of Modern Engineering Research. 2012; 2(1):559‐564

[18] Tantasavasdi C, Srebric J, Chen Q. Natural ventilation design for houses in Thailand. Energy and Buildings.
10.2001; 33‐8:815‐824. DOI: 10.1016/S0378‐7788(01)00073‐1

[19] Возможности применения естественной вентиляции для городских зданий. ABOK #3, 2007
https://www.abok.ru/for_spec/articles.php?nid=3568

[20] Wind‐powered building design revealed [Internet]. 2001. Available from:

https://www.newscientist.com/article/dn1292‐wind‐powered‐building‐design‐revealed [Accessed: 06 June
2019]

[21] Venger Wind Unveils World’s Largest Rooftop Wind Farm in Oklahoma City [Internet]. 2012. Available
from: https://inhabitat.com/venger‐wind‐unveils‐worlds‐largest‐rooftop‐wind‐farm‐in‐oklahoma‐city/omrf‐
oklahoma‐worlds‐largest‐windfarm‐omni‐directional‐turbines‐6/ [Accessed: 06 June 2019]

[22] Geoexchange Fact Sheet for Architects [Internet]. 2009. Available from:
http://www.earthenergysystems.com/for_architects/ [Accessed: 04 April 2019

[23] Johnston IW, Narsilio GA, Colls S. Emerging geothermal energy technologies. KSCE Journal of Civil
Engineering. 2011;15(4):643‐653. DOI: 10.1007/s12205‐011‐0005‐7

[24] Care sunt avantajele și dezavantajele celulelor cu hidrojen? TWI România; https://www.twi‐
global.com/locations/romania/ce‐facem/intrebari‐frecvente‐faq/care‐sunt‐avantajele‐si‐dezavantajele‐
celulelor‐cu‐hidrogen

[25] NCM M.01.02:2016 Performanța energetică a clădirilor. Metodologia de calcul al performanței energetice
a clădirilor. Normativ în construcții. 2016;
http://old.mdrc.gov.md/public/files/vmdrc2015/croitoru/16012017/NCM_METODOLOGIA_CALCUL_PERFORM
ANTA_ENERGETICA__PN_.pdf

[26] Agenția pentru eficiență energetică. Surse de Energie Regenerabilă. https://www.aee.md/ro/page/surse‐

de‐energie‐regenerabila

[27] Korhaliller S. The UK’s Biomass Energy Development Path [Internet]. 2010. Available from:
https://www.iied.org/sites/default/files/pdfs/migrate/G02921.pdf [Accessed: 04 April 2019].

11

View publication stats