Masuri Neconventionale de Eficienta Energetica

MODUL 3
MASURI NECONVENTIONALE DE
EFICIENTA ENERGETICA
1. ANALIZA MULTICRITERIALA INTEGRATA
A SOLUTIILOR DE EFICIENTA ENERGETICA
PENTRU CLADIRI SUSTENABILE
Conf. dr. ing. Mihaela Georgescu
Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu
Bucuresti
Membru fondator AAEC
CUPRINS
1.1 Performantele impuse de analiza multicriteriala integrata

(materiale,
materiale, structura securitate la incendiu,
incendiu, energie,
energie, acustica,
acustica,
puritatea aerului,
aerului, permeabilitate la aer,
aer, securitate in
exploatare)
exploatare)
1.2 Abordara integrata a consumului de energie (energie

inglobata in materiale de constructie si energie consumata pe
durata de viata a cladirii)
cladirii)
1.3 Principii de abordare holistica in amenajarea ansamblurilor

de cladiri (performanta energetica individuala dar si colectiva
acces la utilitati pe RES, transport, sisteme comune de
colectare/
colectare/tratare apa
apa)
2
1.1 Performantele impuse de analiza multicriteriala integrata

(materiale,
materiale, structura securitate la incendiu,
incendiu, energie,
energie,
acustica,
acustica, puritatea aerului,
aerului, permeabilitate la aer,
aer, securitate
in exploatare)
exploatare)
PURITATEA AERULUI,
AERULUI, PERMEABILITATE LA AER,
AER, SECURITATE IN EXPLOATARE)
EXPLOATARE)
Cladirile reprezinta sisteme complexe in care se impletesc aspecte
multidisciplinare.
Asigurarea unei functionari corecte presupune asigurarea unui minim de
performanta dupa mai multe criterii rezultate din cerintele impuse prin
legislatia privind calitatea in constructii. Abordarea se impune a fi de tip
integrat, pentru ca orice criteriu influenteaza pe toate celelalte. Specialistii
au tendinta de a se preocupa de un anumit aspect, specific pregatirii lor. O
trecere in revista a multiplelor aspecte este necesara, atat in activitatea de
proiectare a cladirilor noi, cat si in interventiile realizate pentru
modernizarea cladirilor vechi.
In ceea ce priveste performanta energetica a unei cladiri, cele mai recente
cerinte in legislatia europeana prevad considerarea energiei inglobate in
materiale si consumul de energie pe durata vietii cladirii, energia folosita la
demolarea si reciclare/depozitare. Si nu in ultimul rand, cresterea eficienei
energetice la nivel de societate este mult mai putin costisitoare daca se au
in vedere ansambluri de cladiri sau comunitati intr-o abordare holistica
(utilitati, acces, solutii comune de alimentare cu energie, sisteme comune
pentru tratarea apei gri sau asigurarea iluminatului exterior)
1.2 Abordara integrata a consumului de energie (energie

inglobata in materiale de constructie si energie consumata
pe durata de viata a cladirii)
cladirii)
OVERVIEW / CALCULATION ENERGY FLOW
building energy use

(conditioning
boundary)
balance boundary
primary
energy
delivered energy
(building boundary)
6
Energie initiala inglobata (initial embodied energy) = energia utilizata

pentru extragerea, procesarea, fabricarea (energie indirecta), transportul
(energie directa), punerea in opera a materialelor de constructie; pondere
mare o au elementele de anvelopa (cca 26%), structura (24%), serviciile
(24%), finisajele (13%).
Energie utilizata in exploatarea cladirii (energy in use)
energie inglobata in exploatarea cladirii (operationala) = utilizata
de ocupanti pentru a asigura calitatea mediului interior (incalzire,
raciere, ventilare, preparare apa calda de consum, iluminat interior,
echipamente)
energie inglobata recurenta (recurring embodied energy) =
energia utilizata pentru mentenanta cladirilor intretinerea,
repararea, restaurarea, renovarea, inlocuirea de material component
sau sisteme pe parcursul duratei de viata a cladirii (poate ajunge la
6,5 6,8 GJ/m2 intr-un ciclu de viata de cca 50 ani, echivalentul
energiei initiale inglobate in cladire)
Energie postutilizare - demolare
7
ENERGIE INGLOBATA
Energie inglobata pe intreg ciclul de viata al cladirii =
cantitatea de energie ne-regenerabila pe unitatea de
material de constructii, componenta, sistem; se exprima in
MJ, GJ, pe unitate de greutate (kg, t) sau zona (m2).
Este un indicator al impactului materialelor de constructie,
ansamblurilor, sistemelor asupra mediului.
Calculul este complex necesitand date care vizeaza
implicatiile de mediu asociate cu epuizarea resurselor, gaze
cu efect de sera, degradarea mediului, reducerea
biodiversitatii/
8
10 CRITERII DE EVALUARE A MATERIALELOR DE CONSTRUCTIE ECO:

Energie inglobata redusa cantitatea totala de energie consumata in
procesul de productie sa fie cat mai mica;
Posibilitate de reciclare materialele produse partial din alte material
reciclate si care la randul lor pot fi reutilizate;
Utilizarea energiilor regenerabile in procesele de productie surse de
energie regenerabile lemn, energie solara etc. in locul combustibililor
fosili;
Utilizarea materialelor locale sau regionale mai putina poluare datorata
transportului, sustinerea economiei regionale;
Eficienta energetic reducerea consumului de energie
Impact redus asupra mediului
Durabilitate produse cu durata mare de viata ce necesita mentenanta
redusa
Minimizarea cantitatii de deseuri atat in procesul de productie cat sip e
perioada de utilizare si postutilizare
Impact social pozitiv produse care ajuta la imbunatatirea calitatii vietii si
ridicarea standardelor
Costuri accesibile costurile nu trebuie sa fie semnificativ ridicate
9
comparative cu cele ale materialelor conventionale.

CLASIFICARE CLADIRI DIN PUNCT DE VEDERE AL EFICIENTEI ENERGETIC:

Cladiri plus energie

Cladiri zero energie nZEB Net Zero Energy Building
Cladiri cu consum aproape zero energie NZEB Nearly Net Zero Energy
Building
Cladiri cu consum redus de energie
Cladiri eficiente energetic
Cladirea
15% - energie inglobata in material, tehnologii de realizare, demolare etc.
85% - energie utilizata in scopul functionarii cladirii
Reducerea consumului de energie:
Reducerea consumului de utilitati
Cresterea randamentului de functionare a echipamentelor si a instalatiilor
10
NEARLY ZERO ENERGY BUILDING - CLADIRE

CU CONSUM ENERGETIC APROAPE ZERO
Principiile aceleasi atat pentru cladiri noi cat si in cazul modernizarii unei
cladiri existente, respectiv:
Aplicarea solutiilor tehnice conventionale cu scopul de a diminua pana la o
valoare justificata economic consumul eneregtic al cladirii.
Utilizarea surselor alternative de energie in scopul diminuarii consumului
de energie provenita din surse clasice, cu conditia, ca eficienta economica
a solutiilor sa fie sustenabila.
Directiva Europeana 31/2010/UE privind performanta energetica a cladirilor
PANA LA 31 DECEMBRIE 2020, TOATE CLADIRILE NOI VOR FI CLADIRI AL CAROR CONSUM DE ENERGIE ESTE APROAPE
EGAL CU ZERO
DUPA 31 DECEMBRIE 2018, CLADIRILE NOI OCUPATE SI DETINUTE DE AUTORITATILE PUBLICE SUNT CLADIRI AL
CAROR CONSUM DE ENERGIE ESTE APROAPE EGAL CU ZERO
11
The Member of the European Parliament (MEP) defines Nearly Zero Energy
Buildings as buildings "where, as a result of the very high level of energy
efficiency of the building, the overall annual primary energy consumption is
equal to or less than the energy production from renewable energy
sources.
System boundary for nearly net zero
Source: How to define nearly net zero energy buildings nZEB REHVA
proposal for uniformed national implementation of EPBD recast, Jarek
Kurnitski, Francis Allard, Derrick Braham, Guillaume Goeders, Per Heiselberg,
Lennart Jagemar, Risto Kosonen, Jean Lebrun, Livio Mazzarella, Jorma Railio,
Olli Seppnen, Michael Schmidt, Maija Virta - REHVA Journal may 2011
energy building definition, connecting a

building to energy networks. Net
delivered energy is delivered (Edel,i)
minus exported energy (Eexp,i) accounted
separately for each energy carrier i (fi).
Primary energy (E) is calculated with
primary energy factors fi (the same
factors are assumed for delivered and
exported energy carriers in the figure).
12
CONTROL PASIV/
PASIV/ACTIV
Componente cu impact major:
Anvelopa (cca 60-75%)
Sistemele si instalatiile (prin randament si surse primare de energie) (cca
15-25%)
Managementul energiei (inclusive optimizarea profilului energetic) (cca 1015%)
Principii de control pasiv:
pasiv:
Inertia termica mare pentru a evita variatiile temperaturii spatiului interior
ca raspuns la variatiile temperaturii diurne si nocturne
Controlul solar pentru a evita supraincalzirea spatiilor interioare. Exista mai
multe solutii ce pot fi adoptate:
asigurarea circulatiei aerului,
utilizarea sistemelor de umbrire,
utilizarea sticlei cu transmisie termica limitata numita sticla de control
solar care nu lasa sa treaca decat o fractiune a radiatiei solare,
permitand patrunderea luminii naturale, dar evitand supraincalzirea. 13
MASURI PASIVE:
PASIVE:

Protectia termica
Vitraje eficiente
Protectia antiradiativa sisteme de umbrire a fatadei,
parasolare
Ventilare naturala organizata/neorganizata in orele de noapte
free cooling;
Ventilare mecanica si recuperatoare entalpice de caldura;
Capacitate termica diferentiata a cladirii pentru procesele de
incalzire/raciere,
Unitati de stocaj termic in material cu schimbare de faza
PCM;
Finisaje exterioare in culori stabile reci;
Dotarea ferestrelor cu obloane termoizolante, etanse, mobile,
14
utilizabile in orele de neocupare a cladirii in sezonul rece
MASURI ACTIVE:

Utilizarea sistemelor pasive de captare a radiatiei solare;

Panouri fotovoltaice
Generator de vant
Suprafete de absorbtie fatade endotermice racordate la
vaporizatorul pompei de caldura care asigura partial
necesarul de caldura in lunile de tranzitie
Fatade ventilate cu efect parietodinamic
Echipamente de cogenerare de mica putere ce conduc atat
caldura cat si energia electrica
15
ENERGIE INGLOBATA IN DIVERSE MATERIALE IZOLATOARE

TIP MATERIAL
MJ/kg
ENERGIE INGLOBATA
MJ/m3
Celuloza
3,3
112
Vata minerala
14,6
139
Fibra de sticla
30,3
970
Polistiren expandat EPS
117,0
3 770
16
ENERGIA INGLOBATA
In
In cazul unei cladiri clasice,
clasice, incadrata in clasa A, energia inglobata in termoizolatie este neglijabila,
neglijabila,
deoarece ea reprezinta aproximativ 5% din consumul anual de energie;
energie;
In
In cazul unei cladiri nZEB,
nZEB, studiul devine deosebit de interesant deoarece energia inglobata in
termoizolatie poate reprezenta pana la 75 % din consumul anual de energie;
energie;
MATERIAL
Densitatea
materialului
[kg/mc]
Termoizolatie celulozica
Blocuri BCA
Traverse din lemn panou compozit
Vata minerala
Otel constructii
Polistiren expandat
80
550
800
60
7200
20
Energie inglobata Energie inglobata TOTAL Energie

inglobata pe mc
de material
de material
[kWh/mc]
[kWh/kg]
[MJ/kg]
kWh/kg]
MJ/kg]
0,95
3,50
7,75
16,60
24,40
10,.03
0,26
0,95
2,09
4,48
6,59
28,09
20,52
519,75
1674,00
268,92
47 433,60
561,76
17
ENERGIA INGLOBATA
TIPUL TERMOIZOLATIEI
Energie inglobata [kWh]
Rezistenta termica corectata [m2K/W]
Energia inglobata pe metrul patrat de anvelopanta
[kWh/m2]
Suprafata utila aferenta zonei de anvelopa studiata [m2]
Energia inglobata in termoizolatie raportata la un metru
patrat util de constructie [kWh/m2]
Impactul energiei inglobate in termoizolatie asupra
consumului anual de energie (pentru un ciclu de viata al
cladirii de 30 de ani)
ani)
PANOU
COMPOZIT
15 cm
61 707,28
POLISTIREN
EXPANDAT
15 cm
29 007,41
VATA
MINERALA 25
cm
47 364,43
4,85
2,58
3,62
333,34
156,70
255,86
389,00
389,00
389,00
158,63
74,57
121,76
5,29
2,49
4,06
18
DIOXIDUL DE CARBON INGLOBAT

MATERIAL
Termoizolatie celulozica
Blocuri BCA
Traverse din lemn panou
compozit
Vata minerala
Otel constructii
Polistiren expandat
Densitatea
materialului
[kg/mc]
80
550
800
60
7 200
20
Dioxid de
TOTAL
carbon
dioxid de carbon
inglobat
inglobat pe mc
[kg/kg]
[kg/kg]
0,01
0,80
0,38
209,00
0,74
1,10
1,77
2,50
592,00
66,00
12 744,00
50,00
Produsele
Produsele pe baza de ciment (ex:
(ex: BCA), au valori mici de energie si dioxid de carbon inglobate pe kg, insa
din cauza densitatii mari, aceste produse ascund valori ridicate;
ridicate;
Polistirenul
Polistirenul expandat nu este considerat un material ecologic, provine din surse neregenerabile, are
cantitati mari de energie si dioxid de carbon inglobate dar densitatea este mica si rezulta consum mic CO2
CO2
pe mc;
mc;
Vata
Vata minerala este un produs cu cantitati ridicate de energie si dioxid de carbon inglobate, acest lucru
este cauzat de procesul tehnologic energofag, insa provenienta materiei prime dar si impactul post utilizare
asupra mediului fac din acest produs unul preferabil in cazul unei lucrari de termoizolare;
termoizolare;
Termoizolatia
Termoizolatia celulozica este un material ecologic, cu valori mici ale energiei si dioxidului de carbon
inglobate, insa este un material problematic din punctul de vedere al punerii in opera, iar pretul sistemului
este prohibitiv.
prohibitiv.
19
DIOXIDUL DE CARBON INGLOBAT
TIPUL TERMOIZOLATIEI
CO2 inglobat
PANOU POLISTIREN VATA

COMPOZIT EXPANDAT MINERALA
15 cm
15 cm
25 cm
13 156,42
6 929,02 9 714,53
CO2 inglobat pe metru patrat
82,94
92,92
79,78
CO2 inglobat raportat la R'
17,10
36,02
22,04
20
PREZENTAREA PROIECTULUI DE CERCETARE PNII (2008(2008-2011): SIR

SOLUTII INTEGRATE DE REABILITARE A ANSAMBLURILOR,
ANSAMBLURILOR, CLADIRILOR
SI UNITATILOR DE LOCUIT
LOCUIT
Context actual:
trebuie sa schimbam ATITUDINEA
ATITUDINEA
trebuie
sa actionam pornind de la
PRINCIPIILE DEZVOLTARII DURABILE:
DURABILE: sa
luam in considerare ciclul de viata al
produselor, utilizarea unor materiale si
tehnologii verzi, a energiilor regenerabile
regenerabile
21
OBIECTIVELE
identificarea problemelor de rezolvat in cadrul

procesului de reabilitare complexa a ansamblurilor
de locuit
propunerea de solutii integrate pentru ameliorarea

confortului,
confortului, reducerea consumului de energie si a
emisiilor poluante
definirea modalitatilor de aplicare a unei strategii de

dezvoltare durabila in reabilitarea locurii
22
PARTENERIAT
Abordarea se face de catre un parteneriat

intre specialisti/
specialisti/experti in domenii conexe
dispunand de un management comun.
comun.
Abordarea holistica integreaza intrintr-o

maniera critica opiniile locatarilor si
autoritatilor locale.
locale.
23
I. ETAPA 1:
Documentare asupra diverselor modele de

analiza existente.
existente.
Documentare asupra diverselor tipuri de

solutii pentru cladirile noi sau pentru
interventie de reabilitare/
reabilitare/modernizare.
modernizare.
Structurarea informatiei cu ajutorul unei fise

standard:
standard: organizarea unei baze de date.
date.
24
II. ETAPA 2
Definirea unei metodologii de analiza/evaluare a realitatilor

concrete, diagnosticarea problemelor specifice. Se studiaza
mai multe modele de analiza si liste de criterii si se alege o
grila de analiza.
Propunerea unui sistem de evaluare si certificare a cladirilor.
Realizarea unui program informatic de analiza si diagnoza.
Selectarea tehnologiilor, materialelor, solutiilor de utilizat in

realizarea unor solutii integrate pentru cladiri noi sau pentru
interventii de reabilitare/modernizare.
Se prezinta un model adaptat dupa criteriile Minessota,

pornind de la care a fost pus la punct un program informatic
25
UN PROCES INTEGRAT DE EVALUARE

Consum de resurse,
resurse,
Repercusiuni asupra mediului,
mediului,
Calitatea mediului interior,
Rezistenta in timp,
timp,
Siguranta si Securitate,
Securitate,
Calitatea procesului de proiectare si Inovare,
Inovare,
Calitatea procesului de executie,
executie,
Calitatea dotarilor si a amplasamentului
26
PROCES INTEGRAT
Credit 1 Proces Integrat
Credit 2 Specialisti acreditati
AMPLASAMENT SI TRANSPORT
Cerinta 1 Parcare biciclete
Credit 1 Selectarea amplasamentului
Credit 2 Respectarea prevederilor urbanistice si accesul pe
amplasament
Credit 3 Descurajarea transportului cu automobilul
Credit 4 Amenajari destinate transportului pe bicicleta
Credit 5 Pietonale
Credit 6 Asigurarea unui numar controlat de parcari auto
Credit 7 Automobile cu emisii controlate
27
AMPLASAMENT SUSTENABIL
Cerinta 1 -Prevenirea poluarii provenite din activitatea de
constructii
Credit 1 -Lucrari de amenajare a zonelor mlastinoase
Credit 22- Lucrari de amplasament protectia sau refacerea
habitatului
Credit 3 -Lucrari de amplasament spatii deschise
Credit 44- Lucrari de amenajare privind preluarea apelor
proivenite din precipitatii
Credit 5 -Lucrari de amenajare insulele termice
termice
Credit 6 -Lucrari de amenajare privind reducerea poluarii
28
EFICIENTA DE UTILIZARE A APEI

Cerinta 1- Reducerea utilizarii apei pentru intretinerea amenajarilor
peisagere
Cerinta 2 -Reducerea instalatiilor necesare utilizarii apei pentru
intretinerea amenajarilor peisagere
Cerinta 3 -Reducerea aparaturii necesare utilizarii apei si controlul
procesului utilizarii apei pentru intretinerea amenajarilor peisagere
Credit 1- Reducerea apei utilizate in surplus pentru amenajari
peisagere
Credit 2 - Reducerea instalatiilor utilizate in surplus pentru amenajari
peisagere
Credit 3 - Managementul durabil (sustainable) al apei deseu
Credit 4 - Utilizarea apei ca element de racire (turnuri de apa)
apa)
Credit 5 - Reducerea aparaturii utilizate in surplus pentru amenajari
peisagere
29
ENERGIE SI ATMOSFERA
Cerinta 11- Performanta energetica minima
Credit 11- Optimizarea performantei energetice
Credit 22- Solutii
Credit 3 -Utilizarea energiilor regenerabile onon-site
site
Credit 4 -Management energetic destinat racirii
Credit 5 -Energia verde
30
RESURSE SI MATERIALE
Cerinta 1 Depozitarea si colectarea materialelor reciclabile
Cerinta 2 Asigurarea unor spatii minime de depozitare a materialelor
reciclabile
Cerinta 3 Plan managerial de gestionare a deseurilor provenite din
activitatea de construire si demolare
Credit 1.1 Reutilizarea cladirii mentinerea peretilor planseelor si
acoperisului (existente)
Credit 1.2 Reutilizarea cladirii mentinerea elementelor constructive
interioare nestructurale
Credit 1.3 Reutilizarea intregii cladiri
Credit 2 Managementul deseurilor provenite din construire si demolare
Credit 3 Reutilizarea materialelor
Credit 4 Reciclarea materialelor
Credit 5 Materiale regionale
Credit 6 Materiale ecologice (bio)
Credit 7 Lemn certificat
31
CALITATEA MEDIULUI INTERIOR

Cerinta 1 Performanta minima de calitate asigurata aerului interior
Cerinta 2 Asigurarea controlului emanatiilor de fum
Cerinta 3 Plan managerial de asigurare a controlului calitatii aerului
interior pe timpul constructiei
Credit 1 Monitorizarea calitatilor aerului exterior ce patrunde in cladire
Credit 2 Sporirea ventilarii
Credit 3 Construirea unui plan managerial pentru calitatea aerului
interior inainte de ocuparea cladirii
Credit 4 Asigurarea unui mediu interior caracterizat de joase emisii
Credit 5 Controlul surselor de poluare chimica
Credit 6 Iluminat interior
Credit 7 Confort termic
Credit 8.1 Luminare naturala
Credit 8.2 Confort vizual
Credit 9 Performanta acustica
32
PERFORMANTA ENERGETICA
Cerinta 1 Nivelul de eficienta energetica a cladirii
Cerinta 2 Sistemul energetic al cladirii incredintare si
verificare
Cerinta 3 Nivelul de eficienta al utilizarii apei si raportare
Credit 1.1 Sisteme avansate de eficienta energetica
Credit 1.2 Reconsiderarea proiectarii fata de performanta
energetica actuala
Credit 2 Incredintarea proiectarii si executiei
Credit 3 Sisteme avansate de utilizarea apei
Credit 4 Studiu privind experienta ocupantilor
33
34
CHEIA DE PLATINA
CHEIA DE AUR
CHEIA DE ARGINT
CHEIA DE BRONZ
35
STUDIU DE CAZ PROIECT SIR

selectarea unui caz reprezentativ pentru problemele

de reabilitare a zonelor si unitatilor de locuit un
ansamblu din zona Politehnica, cartierul Militari,
Bucuresti.
Bucuresti.
releveul zonei.
zonei.
definirea si administrarea unui chestionar pentru a
preciza problemele specifice, vazute din punctul de
vedere al locuitorilor.
locuitorilor.
propunere de reabilitare complexa, cu ajutorul
solutiilor de arhitectura durabila, integrand noi
materiale, tehnologii verzi, moderne si eficiente,
energii regenerabile, pornind de la scara urbanistica
si mergand pana la detaliul de arhitectura.
arhitectura.
36
INCADRAREA IN TERITORIU
37
RELEVEUL ZONEI ALESE

38
FUNCTIUNI SI REGIM DE
INALTIME
39
VEGETATIE SI MEDIU
40
AMENAJARE PROPUSA
PENTRU TOATA ZONA
41
Disfunctii si potential
42
ELEMENTE PROPUSE
dublarea partiala a fatadelor,

fatadelor, extinderea cu o
mansarda si volume noi amplasate in spatiile libere,
in lateral.
lateral.
amplasarea de panouri solare pentru apa calda si

panouri fotovoltaice,
fotovoltaice, sere,
sere, murs verts pereti verticali
vegetalizati au fost integrate mai multe solutii care
ar optimiza utilizarea spatiului si ar creste nivelul de
confort, facilitand in acelasi timp o mai buna calitate
de viata comunitara
43
STRATEGIE DE APLICARE A METODOLOGIEI SI

SOLUTIILOR INTEGRATE PROPUSE.

intalniri cu partenerii din proiect si reprezentantii

beneficiarilor si ai administratiei locale, si
reprezentantii ministerelor de resort.
definirea unei strategii de aplicare a metodei de
analiza si interventie.
propunere de adoptare si aplicare la scara
nationala a sistemului de certificare propus in
cadrul proiectului SIR.
constituirea de parteneriate pentru aplicarea
concreta a solutiilor integrate propuse in cadrul
proiectului SIR.
44
CONSOLIDAREA PROPUNERII
Metodologia propusa poate fi aplicata atat pentru

interventii punctuale cat si pentru interventii la scara
mare, propunand solutii integrate adaptate situatiilor
concrete specifice.
Trebuie incurajate initiative locale de reabilitare a
locuintelor; se urmareste punerea in convergenta cu
programele de dezvoltare europene.
Rezultatele cercetarii au fost apreciate ca interesante si

promitatoare, atat in planul de analiza cat si in detaliile
concrete, solutiile propuse si strategia de aplicat.
Va trebui ca acest proiect sa inspire schimbari

importante in maniera de intelegere si abordare a
procesului de reabilitare a zonelor si imobilelor de
locuinte.
45
PROIECT PILOT
46
DIRECTII ALE SOLUT

SOLUTIEI DE REABILITARE ARHITECTURALA
Necesitatea extinderii suprafet

suprafetei utile la
apartamentele existente;
Oportunitatea cresterii spatiului locativ prin

mansardare.
Utilitatea unor spatii comunitare
Amenajarea peisagera a zonelor verzi cu introducerea

unor spatii de loisir
47
EXTINDEREA SPATIULUI LOCATIV EXISTENT

Adaptabilitatea la diverse
scenarii de folosire este extrem
de redusa data fiind
compartimentarea rigida.
refunctionalizarea
incaperilor, practic micsorand
numarul de locatari pe metru
patrat.
extinderea spatiului locativ

printr-un volum adosat
peretelui de fatada langa
bucatarie, ce va adaposti locul
de luat masa. Aceste spatii vor
avea structura metalica
independenta, si vor fi inchise
cu panouri prefabricate de tip
sandwish termoizolant si
tamplarie performanta.
48
SOLUTIA DE MANSARDARE
Solutia de mansardare propune folosirea intregii terase.
Pentru corpurile de VEST sI DE EST se propune a se realiza pe un

singur nivel, folosindu-se intreaga suprafata a terasei.
CORPUL de VEST are o suprafata construita de 775 mp si o
suprafata utila de 475,5 mp, pe nivel curent.
Mansardarea va avea o suprafata construita totala de 874 mp si va
contine 12 apartamente, ocupand un singur nivel, insumand o
suprafata utila de 680 mp.
CORPUL de EST este desfsurat pe o suprafata construita la sol de
890 mp, fiind subimpartit in trei tronsoane, fiecare fiind deservite de
o circulatie verticala.
Suprafata utila totala pe fiecare nivel este de 575 mp.
S construita 1200 mp, incluzand si terasa verde si circulatia
verticala. Suprafata utila este de 680 mp.
49
MANSARDA NIVEL 1
50
MANSARDA NIVEL 2
Pentru corpurile de nord si sud se propune mansarda pe doua nivele.

Aria construita a corpurilor existente de nord si de sud, este de 387,
387,5 mp.
mp.
Mansarda corpurilor de NORD SI SUD va avea o arie construita de 437 mp,
mp pe nivel,
cu un total de 874 mp per corp.
corp
Sunt compartimentate 7 apartamente de tip duplex, pe tract dublu, cu un total de
700 mp suprafata utila rezultata.
51
SPATIU COMUNITAR
SIR propune doua constructii noi, care vor inchide doua plombe ale
ansamblului, constructii P+4E ce vor adaposti cateva din functiuni:
spatii de socializare,
spatii destinate administratiei locale
birouri,
spatii de sport,
spatii after-school,
cateva spatii tehnice.
accesul vertical pentru aceste functiuni si pentru mansardele propuse.
52
Parterul va fi liber, pentru un

posibil acces carosabil la curtea
interioara. El va contine doar
accesul la circulatia verticala.
Suprafata construita rezultata
este de 40 mp.
La etajele 1,2,3 sunt spatii

libere
cu
posibilitate
de
compartimentare flexibila.
La nivelul 3 este pozitionata
camera pentru bateriile de
acumulatoare
si
instalatiile
anexa cu o suprafata de 23 mp
pentru tronson de mansarda si
pentru corpul de legatura.
Aria construita este de 163,5
mp, iar cea utila, excluzand
circulatia verticala, rezulta de
120 mp la fiecare etaj
53
La Etajul 4 se propune un spatiu

comun de socializare de tip cafeterie,
sala de jocuri etc. Ea este prevazuta cu
un balcon perimetral si spatiu de
preparare.
Suprafetele propuse sunt:
-Sconstruit=102,4 mp
-Sutil=62,4 mp
-Sterasa=65 mp
-Scafeterie=55 mp
Terasa acestor doua

constructii anexe pentru spatii
comune, se propune a fi
integral plantata.
54
FATADE ANSAMBLU
Constructia existenta va fi
finisata
finisata cu tencuieli decorative
colorate sau albe.
albe. Se va
schimba tamplaria exterioara
cu una performanta avand
vitraj termoizolant.
termoizolant. (UW = 0,8
W/m2K).
K).
inchiderile opace se vor
executa cu pereti ventilati de
tip
prefabricat,
cu
prefabricat,
termoizolatie din placi rigide
din vata minerala bazaltica de
2525-30 cm grosime.
grosime.
55
FATADE ANSAMBLU
invelitoarea mansardelor
va fi din acelas
acelasi tip cu cea
utilizata pentru pereti.
pereti.
Majoritatea
celulelor
fotovoltaice si panourilor
solare se vor monta pe
invelitorile mansardelor,
profitandude
profitandu-se
orientarea variata si de
suprafetele mari oferite.
oferite.
56
INSTALATII
Se propun:
Schimbarea in totalitate a instalatiilor de apa si
canalizare.
Folosirea noilor forme de incalzire si apa calda si
menajera, obtinute din resurse regenerabile.
Pompe de caldura aer-aer, pentru climatizare/racire:

cate o unitate exterioara pentru fiecare apartament al
mansardei, deci 6 si 7 unitati pe tronson de mansarda, montate
in aer liber in corpurile de legatura; dimensiunile unei unitati
exterioare:
L x l x H = 1mx0,5mx0,8m;
pentru spatiile comunitare si comert putem estima un necesar
de 3...4 unitati exterioare / corp de legatura.
57
INSTALATII
Panouri fotovoltaice (pentru iluminat):

suprafata verticala (sau inclinata) pe fatada sud (si, la limita,
est-vest ): 80...100 mp/tronson, pentru necesitatile mansardelor
si
50...60 mp/corp de legatura, pentru servicii comunitare/comert.
camera pentru bateriile de acumulatore si instalatiile anexa:
suprafata 12...14 mp, pentru tronson mansarda si 8...10 mp,
pentru corp legatura
Panouri termosolare (pentru apa calda de consum):

2 panouri x 2 mp pentru fiecare apartament = 12...14 panouri pe
tronson de mansarda, montate pe acoperis, orientate sud,
unghi de inclinare fata de orizontala 40...45 grade;
pentru corpul de legatura (servicii comunitare, comert) sunt
necesare 4...6 panouri solare, cu suprafata de 2 mp, fiecare.
58
CONCEPT AMENAJARE PEISAGERA - VARIANTE
59
MASURI DE INTERVENTIE
Masuri pasive de reducere a necesarului de frig

Control solar parasolare

Ventilare nocturna

Utilizare stocaj termic in PCM capacitate termica diferentiata a cladirii pentru proces de
incalzire / racire masa termica

Utlizare obloane etanse - fatada NV- iarna
Masuri de recuperare energie:
energie

Sistem de ventilare mecanica cu recuperare de caldura - se va avea in vedere recuparea
caldurii din aerul viciat ce va fi eliminat si preincalzirea aerului proaspat introdus in acest
sens se va utiliza sistemul de ventilare mecanica dotat cu recuperatoare entalpice de caldura

Studiu peretele parieto - dinamic
Masuri active - utilizarea surselor alternative de energie:

Panouri solare - apa solara. Perezentarea scenarii Ex: uz propriu /sistem credite verzi spital

Tipuri de panouri amortizare investitie.
60
PARASOLAR
PARASOLAR (BRISE SOLEIL)
SOLEIL)

obiective
obiective:
iective:
diminuarea aportului solar factor solar "g" minim;
diminuarea transferului de caldura de la interior la exterior coeficient "U"
minim;
garantarea unei bune transmisii luminoase factor de transmisie
luminoasa maxim.
61
PARASOLAR
Comportare la vant
Comportare la ploaie
62
COMBINAREA UMBRIRII CU DEFLECTIA LUMINII
hight of head
increase
illumination
reduce illumination
63
EXEMPLE SOLUTII UMBRIRE
64
MASA TERMICA
Reducerea sau neglijarea masivitatii elemenetelor interioare poate

conduce la un necesar sporit de frig pentru climatizare
Pe perioada sezonului estival capacitatea termica ridicata a cladirii

(cladire masiva) poate contribui la reducerea varfurilor de
temperatura interioara si ca atare a necesarului de frig. Elementele
constructive se racesc prin ventilare nocturna si inmagazineaza
caldura din interiorul spatiilor in timpul zilei.
Pe perioada rece a anului capacitatea termica scazuta a cladirii

(cladire usoara) genereaza o gestiune energetica mai buna,
masivitatea redusa permitand o incalzire mai rapida.
65
MASA TERMICA
66
PCM
Materialele cu schimbare de faza (PCM - phase change materials) sunt
substante chimice care au puncte de cristalizare si lichefiere foarte
apropiate si sunt folosite pentru a stoca energie si pentru eliberarea ei
intr-o forma latenta, atunci cand sursa de energie nu mai este disponibila.
Dupa ce se realizeaza stocarea in materialul de depozitare, materialul in
cauza incepe sa se topeasca cand temperatura de schimbare de faza este
atinsa. Dupa acest moment, temperatura se mentine constanta pana la
terminarea procesului de topire.
67
RECUPERATOR CALDURA (VENTILATIE)

VENTILATIE)
Modul schimb total de caldura:

unitatea schimba caldura intre aerul
evacuat si aerul introdus prin
intermediul
schimbatorului
de
caldura (se evita aparitia curentului
rece atunci cand aerul exterior e mai
rece decat cel interior)
68
SCHEMA DE ACTIVARE TERMICA A PLANSEULUI DIN

ELEMENTE DE BETON CU GOLURI
bypass of heat pump
heat pump
buffer storage
earth to brine or water heat exchanger
69
PERETELE PARIETO DINAMIC PE EVACUARE

(MASURI ACTIVE)
t e1
t e2
te
Va
V1 = V + Va
(H)
X=H
Spaiu
t e1
te2
Va
1. Mod functionare iarna, si vara in

timpul zilei
tehnic
V + Va , t e2
Va = n a VLOC
Int
E
< 1( 0,90)
t io
(1 )Va
Re
Ve
(H)
e
i
Ve
Spaiu
tehnic
Ri
Int
V + Va , t io
E
X=0
Re
2. Mod functionare in sezonul estival

pe timp de noapte
Ri
t i ti o
t e < ti
Ve
te
70
CAPTATOARE SOLARE (MASURI ACTIVE)

140
120
110
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
120
REGIM TERMIC INSTALATIE TIP CLASIC
100
80
60
40
10
11
12
13
14
15
16
temp.stocaj
temp.capt.solar
20
randament
17 18
temp.echiv.
120
110
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
270
REGIM TERMIC INSTALATIE

CAPTATOARE VIDATE
170
120
70
20
5
10
11
12
13
14
15
16
17
18
temp.echivalenta [C]
220
71
CAPTATOARE SOLARE (MASURI ACTIVE)
Suprafata captatoare
(mp)
Persoane deservite
Nr elemente stocaj
1x0.85m diametru
(buc)
Durata recuperare
estimata (ani)
Varianta
Varianta
Varianta
acoperire cladire acoperire cladire
acoperire doar
studiata
cladire studiata studiata+ Spital * cu
captatoare in
cu captatoare captatoare solare in
sistem clasic
sistem clasic
solare cu tuburi
vidate
26
50
26
400
3
726
5
411
3
12
14
72
MODUL 3
MASURI NECONVENTIONALE DE EFICIENTA
ENERGETICA
2. SOLUTII DE CRESTERE A PERFORMANTEI
ENERGETICE A ANVELOPEI UNEI CLADIRI
7. STUDII DE CAZ DIN TARA SI DIN STRAINATATE
Conf. dr. ing. Mihaela Georgescu,
Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu
Bucuresti,
ROMANIA
Membru fondator AAEC
73
CUPRINS
2.1 Solutii cu materiale neconventionale/

neconventionale/ ecologice/
ecologice/ sustenabile
(solutii simple cu materiale ecologice:
ecologice: lana,
lana, canepa,
canepa, trestie,
trestie,
pamant,
pamant, celuloza etc.). Tehnologii low tech
tech.
2.2 Solutii neconventionale de mare eficienta (sisteme de

termoizolare complexe)
complexe). Tehnologii high tech
tech.
74
INTRODUCERE

Cele mai multe pierderi de caldura au loc prin anvelopa cladirii.

Se prezinta solutii mai putin cunoscute de diminuare a acestor
pierderi prin diferite elemente de constructie.
Unele folosesc sisteme simple cu materiale ecologice care pot fi
disponibile local si in tara noastra, desi neagrementate tehnic inca.
Altele includ sisteme complexe de mare eficienta, cu materiale
ecologice si/sau de sinteza. Desi poate mai scumpe ca investitie,
acestea conduc la costuri mai reduse pe durata de viata a cladirii.
O buna intelegere a acestui aspect, promovat cu insistenta in
legislatia europeana de profil, va permite promovarea tehnologiilor
performante de termoizolare.
Recomandarea solutiilor cu materiale locale prelucrate cu
tehnologii moderne poate in plus genera si impulsiona o piata
locala de mici producatori, care va conduce la costuri ale
materialelor mai reduse si la creearea de noi locuri de munca.
75
2.1 Solutii cu materiale

neconventionale/
neconventionale/ecologice/
ecologice/sustenabile (solutii simple cu
materiale ecologice:
ecologice: lana,
lana, canepa,
canepa, trestie,
trestie, pamant,
pamant,
celuloza etc.)
Tehnologii low tech
tech
76
Abordarea LOW TECH, permite:

satisfacerea cererii de pe piata prin dezvoltarea lanturilor de

aprovizionare locale, regionale si transfrontaliere, gestionate de catre
mandatari locali, care provin din mediul de afaceri, din centre de
cercetare si institutii locale.
dezvoltarea sinergiilor intre partile interesate pentru a combina

inovatia tehnologica cu dezvoltarea locala.
Utilizarea lanei de oaie - un deseu provenind din cresterea ovinelor - ca

material izolant in urma prelucrarii, este un exemplu al noii abordari prin
care piata de constructii ar putea indeplini cerintele ecologice din
arhitectura.
77
MATERIALE SI SOLUTII DURABILE DISPONIBILE PE PLAN LOCAL

Problema energiei inglobate (embodied energy + operating energy +

cach chemical polluants)
Problema analizei pe tot ciclul de viata al cladirii
Solutii de realizare a elementelor de anvelopa
Materiale pentru izolare termica (si acustica):

certificarea performantei (rezistenta la compresiune si la tractiune,

stabilitate dimensionala, comportare la foc, comportare la transferul
caldurii si al vaporilor de apa),
certificare ecologica care tine seama de:
(1) energia gri cantitatea de energie necesara elaborarii produsului de la
extractie pana la punerea in opera, inclusiv transportul si
(2) emisia de CO2 tinand seama de tot ciclul de viata,
(3) consumul de apa,
(4) poluarea aerului etc.
clasificare
78
MATERIALE FIBROASE
In cadrul unor programe de cercetare au fost facute urmatoarele
observatii:
Fibrele din resurse regenerabile pot fi utilizate pentru a dezvolta

un material de constructie usor, pe baza de ciment, din fibre de
celuloza. Fibrele au fost extrase printr-o tehnica simpla si directa,
fara a fi nevoie de aditivi chimici sau alte masuri consumatoare de
timp. Adaosul de ciment a fost intre 0% si 20%.
Au fost determinate proprietatile mecanice, conductivitatea
termica, densitatea si microstructura.
S-a constatat ca marirea procentului de fibre afecteaza in mod
negativ proprietatile mecanice, dar are efecte pozitive asupra
densitatii si conductivitatii termice, conducand la o reducere de
pana la 92% din valoarea conductivitatii termice de referinta - biofibra simpla.
79
MATERIALE CELULARE
Materia prima de origine minerala, vegetala, animala, petrochimica
(sintetica)
Tipuri:
Vata de sticla
Vata minerala
Lana de oaie
Lana de capra
Lana de lemn
Lana de celuloza
Celuloza de lemn
Fibre de in
Fibre de capra
Pene
Argila expandata
Perlit/vermiculite
Polistiren expandat Polistiren extrudat
Poliuretan
Sticla celulara
Pluta
Lemn aglomerat
Fibrociment
80
MATERIALE TERMOIZOLANTE (1):

SINTETICE
EPS din monomer de stiren polimerizati cu amestec de gaz pentan, apa
si styrene supusi expandarii cu vapori de apa rezulta un material care
contine aer (98%), se recicleaza dificil, in caz de incendiu elibereaza gaz
carbonic, monoxide de carbon se ignifugheaza si se asociaza cu
material incombustibile ex: ipsos; uneori are adios de nanoparticule de
argint sau grafit reduc razele infrarosii prin absorbtie si reflexive;
performanta acustica mediocre; impermiabil la vapori; sensibil la
coroziune electrolitica;
XPS obtinut prin extrudare sub presiune rezistent la compresiune si
apa, inghet-dezghet;
PUR poliuretan amestec de polyol, isocianat, agent de expansiune
(HFC, CO2), catalizator), periculos la incendiu deoarece degaja isocianati,
monoxide de carbon, acxid cianhidric toxice pentru sistemul nervos, placi
intre 2 foi kraft, aluminiu, panza de sticla, fabricarea consuma multa
energie gri, performante acustice mediocre;
PIR spuma polyizocianurata sub forma de panouri;
PF - spuma fenolica si uree-formol, periculoase pentru sanatate si mediu 81

MINERALE
vata de sticla, vata de roca, vata celulara, perlit, vermiculit, argila
expandata
VEGETALE
vata de canepa (chanvre, cannabis sativa) ecocultura, se separa
fibrele mecanic, inflamabila se ignifugheaza cu fosfsat de amoniu
sau carbonat de sodiu, sensibila la umiditate, se adauga liant sintetic
(polyester, polyolefine) sau natural (bumbac), permeabila la vapori,
regleaza umiditatea
celuloza (chevenotte) in vrac sau adaos la betoane, mortare, blocuri
de zidarie; hidrofila
vata de in (linum usitatissimum) se utilizeaza tijele care se
amesteca cu poliester sau cu fecula de cartof prin procedeu
termomecanic, reciclabila, trebuie tratata cu sare de bor sau silicat
de sodium
82

kenaf (Hibiscus Cannabis&Sabdafira = chanvre de Deccan) din familia

bumbacului India, Pakistan, Malayesia, Sudan, Cuba, Italia, Spania
insensibil la paraziti si la umiditate dar permeabil la vaporii de apa;
panouri, rulouri
fibre de coco si corkoco (din nuca de cocos)
pluta (chene-liege, Quercus suber), se aglomereaza cu polyuretan, nu
putrezeste
vata de bumbac (Gossypium hirsutum) amestec din bumbac natural si
reciclat din resturi de imbracaminte
granule de fibre de celuloza din reciclarea hartiei
fibre de lemn
fibragglos
fibragglos composite
lemn mineralizat
paie de lavanda
83
trestie

ANIMALE
lana de oaie
pene de gasca
REFLECTANTE MULTISTRAT
aerogel
PIV - panouri izolante cu vid
REPARTIZATE
BCA beton celular autoclavizat
Blocuri bistrat (la interior silicocalcar sau beton celular, la exterior
beton celular usor)
Blocuri din piatra ponce (roca vulcanica)
Bile din argila expandata
Blocuri din argila alveolate
84

Produsele pot fi sub forma de:

Rulouri si panouri pentru materialele fibroase

Placi pentru polistiren si poliuretan
Granule in vrac: vata minerala, vermiculite, sticla
Material de constructie: beton celular autoclavizat, caramizi cu
goluri
Panouri compozite, alcatuite din placa de gips-carton pe care
este lipit un strat termoizolant: vata minerala, polistirenI
85
MATERIALE STANDARDIZATE LA NIVEL EUROPEAN

EPS - produse fabricate din polistiren expandat (Expanded PolyStyrene),

material plastic celular rigid, realizat prin sinterizarea perlelor de polistiren
expandabil sau dintr-unul din copolimerii acestuia, avand o structura
celulara inchisa umpluta cu aer, (cf. EN 13163)
XPS - produse fabricate din polistiren extrudat (Extruded PolyStyrene),
(cf. EN 13164)
MW - produse fabricate din vata minerala (Mineral Wool), material de
izolatie cu structura fibroasa, fabricata din topituri de roca, zgura sau sticla,
(cf. EN 13162)
PUR - produse fabricate din spuma rigida de poliuretan (cf. EN 13165)
PF - produse fabricate din spuma fenolica, (cf. EN 13166)
CG - produse fabricate din sticla celulara, (cf. EN 13167)
WW - produse fabricate din vata de lemn, (cf. EN 13168)
EPB - produse fabricate din perlit expandat, (cf. EN 13169)
ICB - produse fabricate din pluta expandata, (cf. EN 13170)
WF - produse fabricate din fibre de lemn, (cf. EN 13171)
86
LANA DE OAIE (1)

Izolatia din lana se face exclusiv din fibre de lana de oaie, care sunt
compactate mecanic, sau prin lipire, folosind pana la 12% adeziv poliester
pentru a forma panouri izolante, rulouri si franghii.
Panourile sunt utilizate in mod obisnuit la case din lemn, rulourile pentru
poduri de case si anexe, iar franghiile sunt in principal utilizate intre
bustenii caselor din barne.
Izolatia din lana este folosita atat pentru operatiuni de izolare termica cat
si acustica.
Lana de oaie este un material regenerabil, natural, durabil, teoretic
reciclabil si biodegradabil in totalitate, care nu pune in pericol sanatatea
oamenilor si nu afecteaza mediul inconjurator.
Are o structura ondulata, care capteaza aerul in milioane de buzunare
mici, acesta fiind un excelent izolator.Izolatia din lana de oaie are o valoare
R (rezistenta la fluxul de caldura) de aproximativ 3,5 3,8 per inch
grosime (2,54 cm) de material.
87
LANA DE OAIE (2)

Lana este un material higroscopic, ceea ce inseamna ca acesta poate sa

absorba umezeala in proportie de pana la 30% - 40% din propria greutate,
fara a deveni umeda la atingere,
Utilizata ca izolatie fonica, lana se inscrie intr-un ecart care incepe de la
44 dB pentru o grosime de 60 mm, si merge pana la 53 dB pentru o
grosime de 100mm.
Are o durata de viata mare si poate fi refolosita.
Are, un consum energetic redus pe durata de fabricatie, de aproximativ
15 megajouli/kg de material produs. Consumul energetic scazut pe
durata de fabricatie este putin peste jumatate din cel folosit la fabricarea
materialelor izolatoare din celuloza si, practic, 1/6 din consumul energetic
necesar pentru a produce vata minerala.
Problemele legate de costurile cu energia pentru transport, insa, trebuie
sa fie luate in considerare.
Consumatorii trebuie sa analizeze atat etapele de transport, de preproductie, ca materie prima, cat si de post-productie sub forma de
material izolant, sa aleaga fabricantul cel mai apropiat de santier.
88
LANA DE OAIE (3)

Lana nu este un material iritant pentru sistemul respirator sau pentru piele, deoarece fibrele
sale au mai mult de 30 de microni, grosime care este prea mare pentru a fi un risc pentru
sanatate; totusi, trebui subliniat faptul ca alternativele conventionale, cum ar fi vata
minerala de sticla sunt, la randul lor, mai mari decat fibrele potential cancerigene, care au 1
4 microni grosime.
Izolatia din lana poate ajuta la prevenirea sindromului "cladirii bolnave, deoarece este
cunoscut faptul ca retine substante cum ar fi formaldehida, dioxidul de azot si dioxidul de
sulf emise de alte materiale de constructie si in timpul proceselor de ardere.
Lana este rezistenta la mucegai, spre deosebire de celuloza si bumbac utilizate ca izolant.
Lana de oaie are proprietatea de a reduce, in mod natural, flacara, de a se autostinge si de a
nu se topi, dar, din pacate, poliesterul, in unele produse de izolare hibride pe baza de lana le
face mai inflamabile decat alternativele conventionale de izolare.
Intrucat lana este compactata mecanic sau aglomerata cu poliester nu sunt necesare
produse chimice sau adezivi suplimentari la producerea materialului izolator.
Material izolant din lana de oaie este biodegradabil, spre deosebire de alternativele de fibre
mixte.
Lana de oaie folosita la izolatie poate fi prelucrata drept gunoi/ingrasamant, fara a cauza
daune mediului, dar, din pacate, in cazul in care materialul este aruncat la groapa de gunoi,
se poate produce gaz metan cu efect de sera.
89
LANA DE OAIE (4)

Izolatia din lana de obicei se livreaza in rulouri de panouri sau franghii cu latimi si
grosimi variate in functie de producator.
In general, panourile de lana au grosimi de la 50 mm la 100mm, cu latimi de la
400 mm la 600 mm, si o lungime de 4000 mm, 5000 mm, 6000 mm si 7200
mm.
Distantele intre stalpii dintr-un perete cadru pentru montarea izolatiei din lana sunt
intre 40cm si 60 cm).
Izolatiile din lana pot fi utilizate la acoperis, la peretii si pardoselile oricaror tipuri
de cladire, atata timp cat exista spatiu pentru a fixa izolatia.
Costurile de montaj atunci cand se foloseste izolatie din lana sunt putin mai reduse
ca urmare a faptului ca nu este nevoie de manusi de protectie, acest lucru
determinand, de asemenea, o instalare mai usoara si mai rapida, dar, din pacate,
costurile de achizitie sunt de cateva ori mai mari decat alternativele conventionale.
Instalarea izolatiei de lana este similara cu instalarea panourilor conventionale de
izolare, aceasta putand fi facuta cu capse fie prin fixare in cadre, ceea ce implica
taierea izolatiei putin mai mare decat spatiul pe care il ocupa, folosindu-se astfel
frecarea la mentinerea materialului pe pozitie.
90
LANA DE OAIE (5)

Factori primari de mediu care trebuie luati in considerare atunci cand se cauta o
sursa de lana: modul in care turma a fost tratata impotriva pesticidelor, produsele
chimice utilizate in tratamentul lanii dupa tuns si distanta dintre sursa de lana si
destinatia finala. Oile sunt adesea tratate cu insecticide si fungicide intr-un proces
numit scufundare. Acest proces lasa un reziduu pe lana si poate duce la
contaminarea apelor subterane, daca este realizat in mod necorespunzator. Aceste
reziduuri sunt adesea spalate la tunderea lanii, dar acest lucru conduce la
obtinerea a trei sub-produse: grasimi, emulsii de grasimi si namol. Primele doua
pot fi eliminate in conditii de siguranta, dar ultimul contine resturile de pesticide,
care constituie o problema in eliminare.
Izolatia din lana de oaie este adesea tratata cu Borax pentru a spori rezistenta la
foc si proprietatile de rezistenta la paraziti. Nivelul de Borax este relativ scazut,
doar 4% din greutatea materialului uscat, desi baile de spalare au o concentratie
mai mare, de 8% 9%. Mineritul de Borax dispune de una dintre cele mai curate
tehnici miniere, dar Borax-ul este tot mai mult in centrul atentiei drept o posibila
toxina care afecteaza reproducerea; studii pe mai multe specii de animale, prin
ingerarea de doze mari, indica faptul ca cel mai mult compusii de borax afecteaza
reproducerea si au efecte asupra dezvoltarii. Expunerea cea mai semnificativa
pentru om este prin inhalare.
91
LANA DE OAIE (6)

Lana poate fi clasificata ca material de constructie verde. Acesta este

caracterizat printr-un impact scazut asupra mediului, in ciclul sau de viata
(cf. Studiul de evaluare a ciclului de viata realizat de catre echipa de
cercetare de la Politehnica din Torino Facultatea pentru Stiinta si
Tehnologia Asezarilor Umane.
In analiza pe intreg ciclul de viata, transportul devine un element relevant
din punct de vedere al energiei incorporate, precum si in ceea ce priveste
carbonul incorporat. Achizitionarea unui material natural este doar un
raspuns partial spre o abordare durabila.
92
PRODUSE DIN LANA - THERMAFLEECE

THERMAFLEECE TF35
TF35 contine 60%
60% lana englezeasca, 30%
30% poliester
reciclat si 10%
10% liant poliester cu un continut ridicat de material reciclat.
reciclat.
Este furnizat sub forma de dale usor de manevrat, care se fixeaza astfel
incat sa se obtina o performanta de izolare termica si acustica, "best in
class".
class".
La fel ca toate produsele din lana THERMAFLEECE, THERMAFLEECE

TF35
TF35 :
are o perioada lunga de viata,
permite o manipulare in siguranta
contribuie la realizarea unui mediu sanatos in interior, actionand ca
un tampon umed, absorbind poluantii din interior, ca de exemplu
formaldehida din tesaturile din cladire.
cladire.
93
PRODUSUL THERMAFLEECE - PENTRU PERETI OPACI (1):

(1):
Poate sa fie usor montat intre elementele structurale si este disponibil in

grosimi de izolatie diferite pentru a permite umplerea totala sau partiala a
spatiilor.
spatiilor.
Fixarea straturilor
straturilor de izolatie intre stalpi trebuie facuta foarte atent,
imbinarile corect facute, pentru a se evita golurile de aer.
aer. In cazul in care se
utilizeaza mai mult de un strat de izolatie, se suprapun straturile pentru
reducerea puntilor termice si a golurilor de aer.
aer. Prin montarea festa a
izolatiei, frecarea tine izolatia montata.
montata.
Trebuie sa se monteze atat o membrana care sa permita difuzia vaporilor pe

partea rece a termoizolatiei,
termoizolatiei, precum si o bariera de vapori,
vapori, montata pe
partea calda a termoizolatiei
termoizolatiei,
izolatiei, inainte de finisarea peretelui.
peretelui.
La interior se poate crea un spatiu liber necesar intretinerii,

intretinerii, prin fixarea pe
scheletul de lemn, pe fata interioara a izolatiei, a unor placi de ghipsghips- carton.
94
PRODUSUL THERMAFLEECE - PENTRU PERETI OPACI (1):

(1):
Acest lucru asigura ca izolatia sa rama

ramana nealterata si etanseitatea
intacta in cazul in care spatiul este accesat pentru intretinere.
intretinere.
Bariera contra vaporilor de apa (VCL)
VCL) poate fi inlocuita cu o
membrana reflectorizanta pentru a crea o cavitate cu emisivitate
redusa, care imbunatateste performanta de izolare a golului.
golului.
Cablurile electrice standard pentru iluminat pot fi, de regula, plasate
in izolatie.
izolatie.
THERMAFLEECE Original - este de mare densitate, din lana cu grad
ridicat de izolare - produs din lana de oaie britanica de deal.
deal. Contine
85%
85% lana in amestec cu 15%
15% liant poliester si este certificata de BBA
ca are durata de viata egala cu durata de viata a cladirii.
cladirii.
95
O EXPERIENTA DE CERCETARE IN CADRUL ABORDARII LOW TECH:
CARTONLANA
Panoul
anoul termotermo-acustic autoportant obtinut din reciclarea lanii naturale
locale CARTONLANA pastreaza principalele caracteristici ale unui panou
de lana (rezistenta la foc, porozitate, conductivitatea si higroscopicitate),
dar cu performante mecanice imbunatatite.
imbunatatite.
CARTONLANA este mai rigida decat un panou obisnuit.
obisnuit. Imbunatatirea
proprietatilor mecanice este un rezultat al unui proces termic si chimic.
chimic.
Structura Keratinei din lana se schimba si materialul din moale devine
rigid si autoportant.
autoportant.
CARTONLANA poate fi considerat un produs ecologic de constructii, in
special in ceea ce priveste durabilitatea si adaptabilitatea.
adaptabilitatea.
Procesul termic si chimic de fabricare a CARTONLANA, in comparatie cu
rulourile
rulourile termoizolante
termoizolante de lana, necesita o noua etapa in sistemul de
productie.
productie. Continutul primar de energie este mai mare, dar panoul
autoportant este conceput astfel incat sa reduca pierderile de energie,
precum si influenta puntilor
puntilor termice.
termice.
96
DEZVOLTAREA MATERIALELOR
MATERIALELOR DE CONSTRUCTIE
CONSTRUCTIE DURABILE.
DURABILE. RESURSE
REGENERABILE DIN FIBRE PE BAZA DE CELULOZA AMESTECATE CU CIMENT.
CIMENT.
Studiu facut de Academia Finlandei

Materialele folosite au fost hartia si cartonul - reciclate. S-a mers pe premiza utilizarii
materialelor de la un singur producator pentru a evita variatiile de textura si
morfologice ale materialelor.
Hartia de ziar a fost tocata inainte de utilizare. Cartonul a fost recuperat de la cutii
pentru suc. De la alte teste anterioare s-a constatat ca tocarea cartonului nu este
necesara. Nu s-a facut nici o pretratare chimica a hartiei si cartonului.
In amestec s-a folosit ciment produs de o firma locala si nisip cu granulutie
0,5-1,2mm.
Testele au aratat ca adaugarea de hartie si carton necesita o cantitate mai mare de
apa in amestec. Amestecurile de referinta fara adaos de fibre erau prea fluide pentru
a obtine betonul cu marca dorita.
Folosirea unui mixer cu viteze mari de amestec, cuplat cu alcalinitatea pastei de
ciment, a permis dezintegrarea ziarului si cartonului in micro-bio-fibre, fara a fi nevoie
de masuri suplimentare. Nu au fost adaugate alte elemente in amestec.
Initial amestecurile au continut apa, ciment si nisip. Dupa o mixare prealabila s-au
adaugat hartia si cartonul. Proprietatile amestecurilor obtinute au depins major de
raportul apa-ciment si cantitatea de bio-fibra. Amestecurile au variat intre fluid si
97
uscat.
MATERIALE COMPOZITE PE BAZA DE HARTIE DIN BIOBIO-FIBRA (1)

Marimea rezistentei la compresiune dupa 28 de zile, depinde de continutul de hartie din biobio-fibra.
fibra.
Marirea continutului de hartie conduce la scaderea rezistentei la compresiune.
compresiune.
Forta medie de compresiune la care au fost supuse esantionele a fost de cca.
cca. 50 MPa.
MPa.
La 5% continut de hartie forta de compresiune masurata a fost de 13 MPa.
MPa.
Marirea continutului de hartie la 20%
20% a condus la o forta de compresiune masurata de sub
1MPa.
MPa.
98

Marirea cantitatii de fibra de hartie a condus la scaderea densitatii.

densitatii.
Cea mai mica densitate a fost obtinuta la esantionul cu 20%
20% continut de fibra de
hartie,
hartie, respectiv 800 kg/m3
99

Infasuratoarea fibrelor are un continut scazut de ciment nehidratat.
nehidratat. BioBio-fibrele par a
stoca apa in exces in timpul etapelor de productie initiale ale materialului compozit.
compozit.
Mai tarziu, acest exces de apa este eliberat de fibre si utilizat intrintr-un proces numit
tratare interna, conducand la o rata de hidratare mai mare a particulelor de ciment
din jurul fibrelor
100
MATERIALE COMPOZITE PE BAZA DE CARTON DIN BIOBIO-FIBRA (4)

S-a folosit carton din biobio-fibre variind intre 0 si 4 kilograme.

kilograme.
Proportia de ciment a fost mentinuta constanta la 0.8.
In functie de cantitatea de carton adaugata,
adaugata, aspectul materialului a variat
intre fluid si foarte uscat.
uscat.
Amestecul foarte fluid nu a putut sa dezintegreze tot cartonul in fibre,
probabil datorita fortelor prea mici de forfecare in timpul procesului de
amestecare.
amestecare.
Amestecul care continea 4 kg de carton a fost prea uscat pentru a
dezintegra complet cartonul.
cartonul.
Densitatea in fibra de carton a materialului compozit a scazut, in functie
de continutul de fibre.
fibre. Cu un plus de greutate de 10%
10% din fibre de carton
3
densitatea a scazut de la 2200 kg/m
kg/ la 1850 kg/m3.
101
MATERIALE COMPOZITE PE BAZA DE HARTIE SI CARTON DIN BIOBIO-FIBRA (5)

Dezintegrarea hartiei si cartonului in micromicro-biobio-fibre,

fibre, intrintr-o pasta de
ciment,
ciment, este un proces simplu si ieftin.
ieftin.
Nu sunt necesare tratamente chimice anterioare asupra hartiei si
cartonului.
cartonului.
Proprietatile mecanice ale amestecului pe baza de ciment Portland
obtinut se altereaza, dar proprietatile termice sunt mult imbunatatite prin
adaugarea de biobio-fibre.
fibre.
Este redusa densitatea materialului obtinut si, prin aceasta, greutatea.
greutatea.
Aplicatii posibile ar putea include zone in care pot fi folosite proprietatile
termice imbunatatite, de exemplu, in pereti tip sandwich.
sandwich.
Incorporarea de carton reciclat scade costul materiei prime, evita
ocuparea terenului cu materialele reciclabile si conduce la obtinerea unui
material de construtii pe baza de ciment,
ciment, mai durabil.
durabil.
102
2.2 Solutii neconventionale de mare eficienta (sisteme de

termoizolare complexe)
Tehnologii high tech
tech
103
Vata minerala, 200 mm

Polistiren expandat, 140 mm
Polistiren extrudat, 130 mm
Vacupor, 20 mm
104
PROIECTUL EUROPEAN CLEAR UP (1)

PATRU ELEMENTE IMPORTANTE ALE UNEI CLADIRI DURABILE:

DURABILE:
Senzorii si dispozitivele de control sunt inclusi in tehnologia care sta la
baza abordarii lucrarilor de constructii. Se vor dezvolta noi senzori pentru
o crestere a performantelor ferestrelor inteligente, a controlului ventilatiei
si a purificarii aerului.
Aerul conditionat.
conditionat Se vor imbunatati mijloacele de ventilatie controlata,
precum si cele pentru controlul combinatiei inteligente dintre ventilatia
naturala si cea mecanica.
Peretii utilizeaza materiale foto catalitice pentru purificarea aerului si
izolatii vacuumate nano-poroase combinate cu materiale de
schimbare/transformare de faza pentru controlul pasiv al temperaturii.
Ferestre.
Ferestre. Se folosesc jaluzele si folii electro-cromice pentru sticla, care
reduc sarcina de racire a cladirii si, impreuna cu tehnologiile de folosire a
energiei luminii, reduc necesarul de iluminare artificiala. Acestea cuprind
ventilatia naturala controlata, cu potential integrat de recuperare a
caldurii, reducand necesitatea de incalzire in timpul iernii si de racire in
105
timpul verii.
PROIECTUL EUROPEAN CLEAR UP (2)

Sunt abordate patru elemente principale ale cladirii:
Ferestrele. Clear-up promoveaza utilizarea practica a jaluzelelor
si a ferestrelor electrochromice care reduc sarcina de racire a
cladirii si, impreuna cu tehnologiile de folosire a energiei luminii,
reduc necesarul de iluminare artificiala.
Peretii. Clear-up utilizeaza materiale foto catalitice pentru
purificarea aerului si izolatii vacuumate nano-poroase combinate
cu materiale cu schimbare/transformare de faza pentru controlul
pasiv al temperaturii.
Aerul conditionat. Clear-up promoveaza tehnologii de ventilatie
controlata, precum si pentru imbunatatirea calitatii aerului.
Senzorii si dispozitivele de control fac parte din tehnologiile
specifice unor abordari de protectie a mediului inconjurator. Sunt
in curs de realizare noi senzori si optimizarea folosirii lor pentru
cresterea performantelor ferestrelor inteligente, a controlului
ventilatiei si a purificarii aerului.
106
NANOMATERIALELE DE LA LABORATOR IN CLADIRILE REALE

O mare parte din activitatea desfasurata in cadrul proiectului

european clear-up se refera la imbunatatirea materialelor si
componentelor. In centrul atentiei sunt tehnologiile bazate pe nano
sau micro-tehnologii aplicate la domenii cum ar fi:
Geamuri electrochromice pentru transmisia variabila a luminii,
Materiale fotocatalitice pentru purificarea aerului,
Materiale de schimbare de faza pentru inmagazinarea caldurii,
Panouri izolatoare vacuumate (PIV-uri) pentru izolarea termica, si
Materiale sesizoare de gaze pentru detectarea de CO2 si COV
(compusi organici volatili).
Directiile de actiune importante in dezvoltarea si punerea in
aplicare la cladiri existente, pe baza a doua componente:
(1) Materiale fotocatalitice
(2) Panouri izolante vacuumate.
107
MATERIALE FOTOCATALITICE PENTRU PURIFICAREA AERULUI (1)

Principiul de functionare a materialelor fotocatalitice se bazeaza pe o

reactie chimica stimulata de lumina, care ajuta la transformarea
poluantilor periculosi din aer cum ar fi oxizii de azot, formaldehida,
benzenul, compusii organici volatili (COV), etc. in compusi inofensivi.
Fotocataliza, pur si simplu, accelereaza procesele care au loc in natura.
Aceasta stimuleaza descompunere poluantilor inpiedicand acumularea lor
in aerul din jurul nostru.
Materialele fotocatalitice si aplicatiile lor reactioneaza cel mai bine in
prezente luminii ultraviolete care se regaseste in spatiile exterioare, in cazul
in care acestea sunt expuse la soare, dar mai putin eficiente in spatiile
interioare cu iluminare artificiala si ferestre care filtreaza componenta UV a
luminii.
108
MATERIALE FOTOCATALITICE PENTRU PURIFICAREA AERULUI (2)

Mai multe grupuri de cercetare si companii conlucreaza pentru

producerea de materialele fotocatalitice active in prezenta luminii de
interior. Materiale nanocristaline precum TiO2 si ZnO cu o buna activitate
fotocatalitica la lumina UV sunt aditivate cu metaloizi (non-metals) cum ar
fi C, S, N si B, precum si cu Mn si alte metale de tranzitie pentru a le face
sa reactioneze la lumina vizibila (lungime de unda > 420 nm).
Sunt, in studiu compusi de sinteza diferiti cum ar fi pregatirea prafului de
TiO2 aditivat, sau depunerea sub forma de film a ZnO si Bi2O3.
Rezultatele de laborator cu privire la dezvoltarea de noi materiale sunt
foarte promitatoare. Testele efectuate pe albastru de metilen (MB), pe
compusi organici volatili (COV) si pe compusi anorganici precum NOx au
indicat grade acceptabile de degradare si in conditii de lumina vizibila.
Pe langa studiile de laborator apartinand de stiinta materialelor,
photocatalizatorii activi trebuie sa fie cercetati in combinatie cu sistemul
de iluminat aplicat, si, datorita mecanismelor de degradare, rezultatele
vor depinde si de conditiile de mediu, cum ar fi temperatura, umiditatea si
fluxul de aer.
109
PANOURILE IZOLANTE VACUU

VACUUMATE (PIV(PIV-URI) (1)

Izolatia vacuu
vacuumata consta intrintr-un material poros fin, cu celule deschise vapori de silice (fumed silica), cu o dimensiune a porilor de 100 de nanometri
- care este vacuu
vacuumat si inchis etans - acoperit cu o pelicula cu rol de bariera
multimulti-strat (folia metalica, ipsos sau o combinatie a acestora),
acestora), pentru a
impiedica permeabilitatea gazelor si a umiditatii.
umiditatii. PIVPIV-urile sunt de obicei
vidate la o presiune interioara sub 5 mbar.
mbar.
Panourile izolante vacuumate (PIV(PIV-uri), pot rezolva problema de spatiu.
spatiu.
Ele au o conductivitate termica de cca 0,007 W/mK, care permite folosirea
lor intrintr-un spatiu de 5 - 6 ori mai ingust decat in cazul materialelor izolatoare
traditionale, la aceleasi performante de izolare termica.
termica.
Transferul de caldura prin conductie, convectie si radiatie este redus dramatic
din cauza dimensiunilor foarte mici a porilor materialelor de baza care
formeaza miezul panoului, de vid si de materialele pentru opacizare
adaugate.
adaugate.
Cu toate acestea, filmul - bariera foarte subtire - este foarte sensibil si, in consecinta,
PIVPIV-urile sunt destul de fragile.
fragile. O perforare a sacului de folie ar provoca o pierdere a
vidului ceea ce ar conduce la o conductivitatea termica de 0,020 W / (mK).
(mK).
110
PANOURILE IZOLANTE VACUU

VACUUMATE (PIV(PIV-URI) (2)
111
PANOURILE IZOLANTE VACUUMATE (PIV(PIV-URI) (3)

Din considerente practice, materialul PIV trebuie sa fie protejat. Pentru a

rezolva aceasta problema partenerul clear-up Saint-Gobain Weber, in
anul 2010, a dezvoltat sistemul LockPlate, bazat pe placi de EPS
(polistiren expandat), cu PIV-uri incorporate in miezul sau. Astfel, panoul
EPS serveste ca o protectie mecanica pentru PIV. Pentru a reduce efectul
de punte termica de la marginile PIV, PIV-urile se suprapun unul peste
celalalt intr-un strat dublu. Prin impachetarea in EPS, panourile pot fi
fixate pe perete cu elemente de fixare fara perforarea PIV-urilor.
In comparatie cu materialele fotocatalitice, PIV-urile se gasesc pe piata si
au fost deja utilizate in diferite tipuri de lucrari de constructii.
Cu toate acestea, cercetarile continua si se refera, de exemplu, la
optimizarea materialului de baza din miezul panoului referitor la
functionalitatea si costurile lui.
Avantajele posibile, sub forma economisirii de energie, sunt evidente, dar
datorita proprietatilor lor de buna izolare, aceste materiale vor conduce si
la cresterea temperaturii interioare a peretelui exterior in timpul perioadei
de incalzire, imbunatatind astfel confortul utilizatorilor cladirii.
112

Exista un instrument software pentru
personalizarea dimensiunilor panourilor
de fatada. Rezultatul softului este o lista
de dimensiuni pentru fiecare fatada,
precum
prezentarea
grafica
a
formatelor de panouri necesare. Astfel,
posibilele erori in numararea placilor
pentru fatada sunt reduse la minimum.
113

Sistemul LockPlate prezinta interes nu numai cu privire la economiile de energie

posibile in timpul functionarii, ci este analizat si din perspectiva ciclului de viata,
fiind posibila inspectarea produsului de-a lungul intregului ciclu de viata.
Determinarile cantitative cu privire la economiile de energie prin folosirea
panourilor izolante vacuumate comparativ cu izolatiile traditionale alternativele,
precum si comparativ cu impactul direct asupra mediului a izolatiei vacuumate
sunt de mare interes pentru aprecierea durabilitatii (sustenabilitatii).
Colectare datelor pentru o astfel de analiza a ciclului de viata este in curs de
desfasurare si sunt asteptate primele rezultate.
PIVPIV-uri (panouri izolante vacuumate)
vacuumate) in ETICS - calea inteligenta (VIP - vacuum
insulation panels).
panels). Este un ETICS imbunatatit (sistem compozit de izolare termica
exterioara), prin folosirea PIV-urilor (panouri izolante vacuumate), inglobate in EPS
(polistiren expandat), in mijlocul polistirenului. Anvelopa de EPS serveste drept
protectie mecanica pentru PIV-uri. Pentru a reduce efectul de punte termica pe
marginile PIV-urilor la nivelul puntilor termice (pentru a sigila vidul, fiecare PIV este
infasurat intr-o punga de folie de aluminiu), PIV-urile de baza sunt suprapuse cu o
alta placa, de asemenea, cu PIV-uri incorporate.
114

Materialul: dioxid de siliciu cu granulatie fina sau asemanator, aer evacuat si

sigilat etans intr-o membrana. Diferite acoperiri disponibile.
10(W/mK):0,0044 sau 0,0053 W/mK, in functie de structura panoului.
c (W/mK): 0,008 (~ 0,025 daca se realizeaza prin perforare)
Durabilitatea valorii : > 30 ani
Grosimea panoului: 6-40 mm
Dimensiune panou: 250x600 - 1200x1200
Rezistenta la foc: incombustibil, Clasa Euro A1
Temperatura de operare: -50 la +90 C
Proprietati de umiditate: Permeabilitate foarte redusa la vapori
Performanta structurala: greutate redusa.
Panourile usoare nu pot fi taiate si sunt sensibile la deteriorare mecanica. Un
panou perforat pierde presiunea scazuta a aerului, rezultand o valoare de 3-4 ori
mai crescuta de transmitere. Pierderea de subpresiune este clar vizibila, intrucat
acoperirea se desface de pe panou.
Durabilitatea produsului este de 30 - 50 de ani si mai mult de 50% din materialele
pot fi refolosite sau reciclate.
115

Avantaje
- Conductivitate extrem de scazuta
- Straturi izolante foarte subtiri
Dezavantaje
- Foarte sensibile la socuri mecanice
- Elementele nu pot fi taiate sau perforate in situ
- Proces de fabricare foarte exact, montare dificila
- Marginile PIV determina formarea puntilor termice
116
AEROGELURI PE PASLA LAMINATA (LAMINATED FELT) (1)

Materialul: silica, carbon, oxizi de metal sau compoziti. Material paslos din
fibra de sticla ca suport.
(W / m, K): 0,014
Durabilitatea valorii : 60 ani, testata la imbatranire
Grosimea panoului: 10 mm
Dimensiune panou: 1445 mm latime de acoperire
Rezistenta la foc: combustibil, Clasa Euro C, C-s1, d0, combustibil
Temperatura de operare: <+200 C
Proprietati de umiditate: hidrofobic, deschis la vapori
Performanta structurale: greutate redusa, fonoabsorbant.
Materialul aerogel are o densitate scazuta si o mare porozitate, de pana la
95%. Se compune din oxizi de silicat, compoziti, oxizi de carbon sau metal
in structuri foarte subtiri. Numai 1 la 15% este material solid, restul este
umplut cu gazul inconjurator sau cu vacuum. Materialul este usor
translucid sau transparent.
117
AEROGELURI PE PASLA LAMINATA (LAMINATED FELT) (2)

Produse pe piata
In prezent, materialele izolante pe baza de aerogeluri sunt oferite, cel mai
frecvent, sub forma de pasla laminata de fibra de sticla ce functioneaza ca
suport al materialului aerogel. Valoarea caracteristica lambda este de
0,014 W/mK. Invelisul de aerogel este livrat sub forma de rola si are o
grosime de 10 mm si o latime de 1445 mm. Este flexibil, permite indoirea
si poate fi taiat in dimensiune dorite cu un cutit electric.
Intrucat materialul emana mult praf se recomanda folosirea de maneci
lungi, manusi, masca de respiratie si asigurarea unei ventilatii adecvate.
Materialele ramase pot fi refolosite sau reciclate in proportie de peste 50%.
Pasla laminata este un este material hidrofob, deschis la vapori, cu
proprietati fonoabsorbante bune. Este un material combustibil care poate
rezista la temperaturi de pana la +200 C si este clasificat in clasa de
reactie la foc C-s1, d0. Durabilitate estimata este de peste 20 de ani.
Testele de imbatranire arata ca valoara lambda este stabila in timp, se
pastreaza la o imbatranire simulata de 60 de ani.
118
PIR POLIIZOCIANURATI (1)

Materialul: poliizocianurat expandat. Acoperiri diferite disponibile.

(W/mK): 0,026-0,028 stabilizat
Durabilitatea valorii :> 50 ani, experimentate pe materialele PUR
Grosimea panoului: 20-200 mm
Dimensiune panou: 600x1200 - 1200x2600
Rezistenta la foc: Euro Clasa E, B-s1, d0,
Temperatura de operare: <+110 C (pentru scurt timp +200 C)
Proprietati de umiditate: celule inchise (extinse), permeabilitate scazuta
la vapori
Performante structurale: capacitate portanta buna, izolare acustica
redusa
Poliizocianurat, PIR, este o izolatie de inalta performanta din plastic
expandat sub forma de placi rigide, usoare, si de dimensiuni fixe. In
procesul de fabricatie se adauga un agent de expandare care
transforma materialul intr-o spuma tare.
119

Produse pe piata
In mod uzual, izolatia PIR se livreaza in panouri cu acoperiri diferite, cum
ar fi din materialele plastice sau folie metalica.
Conductivitatea termica variaza in functie de o valoare lambda initiala
intre 0,023 0,027 W/mK, in functie de cat de bine este retinut in izolatie
agentul de expandare. Din acest motiv, valoarea lambda depinde, de
asemenea, de grosimea panoului si de proprietatile materialului de
acoperire.
Durabilitatea materialului este estimata la peste 50 de ani. Exista o
deteriorare mai mult sau mai putin exponentiala a capacitatii de izolare ca urmare a difuziei de gaz care, in cele din urma, se plafoneaza.
Conform testelor de imbatranire si a experientelor pe materiale
traditionale de poliuretan (PUR), fabricate cu aceiasi agenti de expandare,
valoarea lambda declarata, probabil, nu va depasi 25 de ani.
Pe termen lung, se plafoneaza intre 0,026 si 0,028 W/mK.
120

Este posibil sa se obtina, direct din fabrica, diferite acoperiri ale panoului cum ar fi
un strat de aluminiu, de vata de sticla sau de ipsos.
Produsele sunt disponibile intr-o gama larga de dimensiuni si grosimi. Grosimea
normala este de 20-120mm, dar grosimi pana la 200 mm sunt posibile.
Dimensiunile normale ale panourilor sunt de la 1200x600 la 1200x2600.
Materialul poate fi taiat cu un cutit, cu un fierastrau de mana sau cu un fierastrau
electric.
Produsele emana praf la taiere, in special PIR-ul cu fibra de sticla, care poate fi
iritant pentru piele si respiratie. Resturile de materiale pot fi reciclate sau
valorificate energetic.
Rezistenta la compresiune a panourilor izolante PIR variaza intre 100 - 150 kPa.
Materialul este inflamabil dar flacara este scurta si inalta si nu se rasfrange iar
materialul nu se topeste. Materialul arde complet si nu contribuie la raspandirea
focului. PIR se califica pentru clasa de reactie la foc E si are o temperatura de
aprindere de +425 - +525 C. Temperatura maxima in care poate functiona este
de +110 C, iar pentru scurt timp, +200 C.
PIR nu este indicat ca izolatie fonica. Porii din material sunt inchisi si are o
permeabilitate scazuta la vapori.
121
EPS CONSOLIDAT CU GRAFIT (1)

Materialul: polistiren expandat consolidat cu pulbere de grafit

(W/mK): 0,031
Durabilitatea valorii :> 50 ani, similar cu EPS normal
Grosimea panoului: grosimi standard EPS
Dimensiune panou: dimensiuni standard EPS
Rezistenta la foc: inflamabil, combustibil, clasa Euro F
Temperatura de operare: <+80C
Proprietati de umiditate: pori inchisi (plastic celular), permeabilitate la vapori
scazuta
Performante structurale: capacitate portanta buna,
Izolare acustica redusa
EPS-ul consolidat cu Grafit este o spuma de polistiren cu adaos de pudra de grafit in
compusul de material plastic, ceea ce-i confera culoarea gri.
Particulele de grafit reflecta si absoarb radiatiile infrarosii de caldura, care scad
valoarea lambda a materialului pana la 0,031 W/mK.
122
TEHNOLOGIE AVANSATA DE IZOLARE IZOLAREA TRANSPARENTA SI DINAMICA

Materialele de izolare transparenta (TIM), reprezinta o noua clasa de

izolare termica, care consta dintr-o matrice fagure transparenta
scufundata intr-un strat de aer. TIM este transparent la radiatiile solare,
dar realizeaza o buna izolare termica si previne pierderile mari de radiatii
care pot aparea la sticla traditionala. Materialul poate fi, de asemenea,
utilizat ca un strat exterior in izolarea cladirilor.
Izolarea dinamica are ca scop capturarea radiatiilor solare scapand de
caldura radianta printr-un strat de izolare permeabil. Aerul din exterior
este apoi atras prin stratul de izolatie care formeaza anvelopa cladirii, si
este incalzit in timpul trecerii. Sistemul foloseste un ventilator "activ"
extern pentru a extrage aerul din interior, astfel incat spatiul interior
devine depresurizat si permite aerului extern sa fie tras prin izolatie in
interior. Acest sistem necesita un control strict al scurgerilor de aer,
depinzand de o depresurizare adecvata. Desi izolarea dinamica necesita
un sistem de ventilatie cu reglaj electric si aspectul material este inca o
problema, aceasta ofera potentialul de a reduce la minimum pierderile de
caldura radianta, fara utilizarea materialelor traditionale izolante groase.
123
STICLA CU PROPRIETATI DE IZOLARE SI FILTRARE SELECTIVA

Sistemele speciale de sticla cu acoperire pentru emisivitate scazuta sau

filtrare selectiva a radiatiilor (SS) sunt folosite tot mai mult la cladiri si pot
contribui in mod semnificativ la utilizarea eficienta pasiva a energiei
solare. Aceasta tehnologie moduleaza proprietatile optice ale sticlei
permitand trecerea undelor scurte (lumina zilei), simultan cu limitarea
absorbtiei si pierderii radiatiilor infrarosii (caldura).
Acest lucru duce la reducerea semnificativa a pierderilor de caldura prin
sticla si poate actiona ca o oglinda la radiatiile din interiorul cladirii.
Sticla SS poate fi utilizata optim in panouri cu doua foi de sticla pentru a
maximiza controlul radiatiilor solare.
Tehnologia ferestre duble cuprinde doua foi de sticla, cu un spatiu sigilat
intre ele, pentru a mari proprietatile de izolare. Acest spatiu este, in
general, umplut cu aer sau un gaz inert, ceea ce conduce la proprietati de
izolare termica mai bune ale ferestrei, fata de cele ale ferestrelor cu o
singura foaie de sticla.
124
SISTEME DINAMICE DE FATADE SI UMBRIRE

Sistemele dinamice de umbrire sunt o noua tehnologie inovatoare,

rezultate din cererea de fatade transparente si eficienta energetica. Ele
sunt folosite pentru un control optim al energiei solare.
In general, aceste sisteme includ elemente pentru umbrire cu role, care
se misca in mod automat pentru a redirectiona lumina soarelui si permit
patrunderea luminii difuze in cladire, in timp ce jaluzele orizontale
redirectioneaza automat lumina naturala uniform.
Aceste sisteme pot fi cuplate cu ferestre automate pentru a permite
ventilatia naturala in anumite momente.
Ele pot fi, de asemenea, legate de controlul simultan al iluminatului
electric, ventilarii si conditionarii aerului, pot reduce consumul de energie
pentru iluminatul electric si racire, mentinand in acelasi timp conditii
optime pentru nivelul de iluminare si incalzire in interior.
Aceste sisteme trebuie sa fie adaptate la conditiile climatice specifice, la
amplasamentul si orientarea cladirii.
125
MODELARE PASIVA EFICIENTA DIN PUNCT DE VEDERE ECOLOGIC

Tehnologia moderna de modelare pe calculator a imbunatatit

optimizarea procesului de proiectare pasiva a cladirilor.
Aceasta tehnologie permite proiectantilor modelarea proprietatilor
termodinamice si de transfer de caldura ale materialelor de constructii,
analizeaza conditiile climatice (adaptand proiectul la conditiile climatice
specifice si orientarilor geografice), si vin in intampinarea utilizarii
potentialului solar.
Aceste tehnologii emergente ajuta proiectantii sa realizeze economii
semnificative de energie, pastrand in acelasi timp functionalitatea,
confortul termic interior si estetica cladirii.
De asemenea, proiectantii pot evalua potentialul materialelor de
constructii si a eficientei energetice pasive inainte de inceperea
constructiei pe santier.
Eco-eficienta pasiva este cheia managementului in constructii, care
poate fi incorporata in modele digitale de construire.
126
TEHNOLOGII PASIVE IN CONSTRUCTII SISTEME DINAMICE

Beneficiile proiectarii pasive cuplat cu progresele in tehnologia solara

pasiva si materialele de constructii ofera beneficii clientilor si proprietarilor
in imbunatatirea eficientei energetice pe termen lung a cladirilor lor.
Proiectarea cladirilor pasive foarte eficiente energetic nu este un concept
nou. Intr-adevar, principiile sale au fost aplicate de secole in proiectarea
cladirilor traditionale, cu scopul de a reduce la minimum variatiile
climatice aspre, fara a avea la dispozitie sistemele de incalzire mecanice si
sistemele de racire disponibile astazi.
Un astfel de exemplu de proiectare eco-pasiva este reprezentat de casele
cu ventilatie naturala mare in zonele cu clima umeda si calda, care profita
de briza naturala pentru racire.
127
SENZORI SI DISPOZITIVE DE CONTROL

Componente active
Ferestre electrocromice (EC)
Fibra optica pentru dirijarea luminii
Ferestre cu ochiuri mobile pentru mansarda
Ventilatie mecanica
Senzori (T, VOC)
Sistem de management al cladirii (BMS)
Compoente pasive
Tencuiala PCM
Zugraveala fotocatalitica
Panou izolant vacuumat
128
DIS (SISTEM DINAMIC DE IZOLARE); FATADE VENTILATE (1)

In primul rand, acesta se refera la sistemul de izolare exterioara, cu scopul

de a minimiza pierderile de caldura prin intermediul puntilor termice, si
potenteaza materialele de izolare vacuumate in cadrul sistemului de
izolare. Acesta formeaza o cavitate de aer intre structura si panoul de
finisaj exterior care permite ventilarea la partea superioara si inferioara a
panourilor, ceea ce conduce la circulatia aerului prin interval respectiv.
In plus, reduce transferul de radiatii prin cavitatea de aer prin aplicarea
unor materiale compozite izolatoare subtiri cu nivel scazut de emisivitate.
Figurile urmatoare prezinta ventilarea sistemului de acoperire exterior si
efectul transferului convectiv al caldurii.
129
130
131

Radiatiile sunt interceptate convergand spre materiale subtiri de izolare cu

emisivitate redusa ale sistemului exterior de izolare, pentru a face un modul cu
EPS, vata de sticla si vid.
In plus, prototipul a fost fabricat cu un sistem modular integrat, inclusiv o structura
de ventilatie, pentru a utiliza transferul de caldura convectiv din sistemul de izolare
exterior si straturile de aer dintre module exterioare de finisare.
S-a propus ca sistemul de izolare exterior sa minimizeze pierderile de caldura
datorate puntilor termice si sarcina termica din radiatiile solare pe perioada de
racire, si a produs un prototip modular de acoperire exterior prin construirea unui
modul integrat de perete care sa utilizeze transferul de caldura prin convectie in
cadrul circulatiei aerului.
Studiile au analizat posibilitatea de aplicare a convergentei modulului exterior prin
evaluarea pe termen lung a performantei domeniul de aplicare a prototip intr-o
cladire reala si construirea unui sistem de monitorizare, si a comparat nivelul
pierderilor de caldura din timpul iernii prin peretele anvelopat cu sistemul dinamic
de izolare (DIS) si anvelopa clasica, fara sistem de izolare dinamic (DIS).
132
SISTEM INTELIGENT DE PLACARE DUBLA A FATADELOR PRIN

UTILIZAREA JALUZELELOR MOBILE REGLABILE
Fatadele de vest si est ale unei cladirii au sarcina termica considerabila, dar si
posibilitatea de a utiliza ventilatia naturala, lumina naturala si radiatia termica a
razelor solare in timpul iernii.
Pentru a rezolva cerintele contradictorii referitoare la controlul selectiv al incalzirii din
radiatia solara si a circulatiei curentilor de aer, a fost dezvoltat un sistem dublu de
placare cu jaluzele mobile reglabile.
In cazul ferestrelor fixe,
fixe au fost montate ochiuri cu geam triplu cu dispozitive pentru
admisia aerului necesar ventilatiei naturale, alaturi de dispozitive de umbrire
exterioare.
In cazul ferestrelor mobile,

mobile se aplica sistemul dublu alcatuit din jaluzele verticale
mobile si zone vitrate. Fiecare unitate de jaluzele verticale este compusa din panouri
alcatuite din doua randuri de lamele metalice si un panou cu geamuri duble. Datorita
faptului ca acest sistem dublu este instalat pe fatadele de vest si est, lamelele sunt
instalate in pozitie verticala. Panourile se pot roti in jurul axului vertical. In consecinta,
atat panourile din lamele cat si panoul vitrat pot fi rotite spre exterior / interior
selectiv, in functie de conditiile exterioare. In plus, atat fata colorata in alb, cat si fata
colorata in negru ale panourilor din lamele pot fi indreptate spre exterior selectiv,
functie de conditiile exterioare.
133
CELE 3 MODURI DE POZITIONARE/FUNCTIONARE A SISTEMULUI

INTELIGENT DE FATADA DUBLA PRIN UTILIZAREA JALUZELELOR MOBILE
Modul A are ca scop sa reduca la minimum sarcina termica a razelor solare in timpul
verii, prin reflectarea razelor ultraviolete datorita culorii albe plasate spre exterior.
Modul B urmareste sa maximizeze ventilatia naturala si iluminatul natural primavara
si toamna (adica atunci cand sarcina termica din exterior este scazuta), prin pozitia
suprafetelor de sticla si a lamelelor metalice care dau drumul la maxim fluxului de aer
si luminii din exterior spre interior.
Modul C intentioneaza sa aduca un plus de caldura din exterior spre interior, prin
pozitionarea panourilor cu lamele cu fata colorata in negru spre exterior in timpul
iernii.
134
CELE 3 MODURI DE POZITIONARE/FUNCTIONARE A SISTEMULUI

INTELIGENT DE FATADA DUBLA PRIN UTILIZAREA JALUZELELOR MOBILE
Modul A
In principal, dimineata in timpul verii, partea de culoare alba a panourilor mobile cu
lamele este indreptata spre exterior si unghiul de rotire a jaluzelelor urmareste
miscarea diurna al soarelui pentru a preveni patrunderea razelor solare la interior.
Modul B
In principal, primavara si toamna, jaluzele mobile sunt deschise spre exterior pentru
a maximiza ventilatie naturala. Daca in noptile de vara temperatura exterioara este
mai mica decat cea interioara, este permisa admisia aerului exterior prin panourile
cu lamele pentru realizarea unei ventilatii naturale. Mecanismul de miscare a
jaluzelelor este controlat automatizat .
Modul C
In principal, in diminetile de vara (cand altitudinea soarelui este relativ scazuta),
partea de culoare neagra a jaluzelele mobile este indreptata spre exterior, cu scopul
de a colecta caldura radiata de soare si de a o stoca in planseele de beton de la
partea superioara a incaperilor, utilizand inertia termica a acestora (thermal mass).
Chiar si in momentul in care jaluzelele sunt inchise, vizibilitatea din interior spre
exterior este asigurata prin perforatiile realizate deliberat in lamelele metalice.
135
FERESTRE INTELIGENTE (SMART WINDOWS) (1)

Ferestrele joaca un rol-cheie din punctul de vedere al eficientei energetice

si al atractivitatii cladirii. Prin iluminarea naturala si o vedere neopturata la
exterior se contribuie la crearea unui mediu de lucru placut. Prin accesul
razelor solare in incaperi se reduce necesarul de incalzire.
Totusi, dispozitivele de umbrire sunt inevitabile pentru a ne proteja
impotriva stralucirii soarelui si supraincalzirii pe timpul verii. Adesea,
acestea sunt catalogate drept elemente perturbatoare. Chiar daca solutiile
standard de jaluzele pot fi reglate automat sau manual, aceste dispozitive
pot fi sensibile la vant si pot obstructiona vederea spre exterior si pot face
incaperile atat de intunecoase incat iluminatul artificial devine necesar.
Noile ferestre rabatabile ofera posibilitati suplimentare. Ele pot schimba
transparenta printr-o simpla actionare a unui comutator, pastrand
nealterata vederea spre exterior. Punerea lor in functiune, in combinatie cu
un senzor de retea, permite controlul accesului luminii diurne si a caldurii
solare, fara folosirea altor piese mobile.
Costurile energiei pentru iluminare, pentru incalzire, pentru conditionarea
aerului pot fi reduse intr-o maniera eficienta.
136

Ferestre reversibile (switchable windows)

Principiul de lucru se bazeaza pe un fenomen numit electro-chromism.

Materialele care prezinta acest fenomen isi schimba culoarea, in mod reversibil,
atunci cand sunt supuse la o tensiune electrica.
O folie electro-cromica flexibila, cu greutate redusa, compusa din mai multe
straturi de materiale diferite este aplicat pe fereastra. Se poate schimba gradul
sau de opacitate prin aplicarea unei tensiuni electrice de cativa volti. Oxizi de
nichel si de tungsten servesc drept straturi active electro-cromice. Comutarea este
reversibila si, odata ce s-a realizat gradul dorit de opacitate, nu mai este necesar
consumul de energie electrica, ceea ce face ca tehnologia sa fie foarte eficienta.
Pentru o cladire de birouri, de dimensiune medie, cu birourile orientate spre sud,
situata intr-un climat nordic (Stockholm), ferestrele inteligente permit o buna
protectie la supraincalzire dar lasa caldura solara sa intre in camere in timpul
iernii.
Regimul de temperatura in luna iulie arata ca, in ciuda climatului moderat intr-o
tara nordica, temperatura interioara depaseste intervalul de confort aproape in
fiecare zi in timpul verii, daca nu se aplica umbrirea.
137

Ferestrele inteligente reduc supraincalzirea si au un efect comparabil cu cele care

folosesc umbrirea cu traditionalele jaluzele venetiene.
Noaptea, in absenta razelor solare, cladirea se raceste. Cu toate acestea, ca
urmare a inertiei termice a cladirii si a gradului limitat de ventilatie, temperaturile
din interior nu pot fi reduse la temperatura exterioara.
Analizand rezultatele pe un an intreg, constatam ca ferestrele inteligente
imbunatatesc substantial confortul termic interior. Numarul de zile pe an situate
peste nivelul de confort (> 26 C)
fara umbrire 104
cu ferestre inteligente - 45
Potentialul de economisire a energiei, in sine, devine vizibil atunci cand ne
comparam cu aceeasi cladire dotata cu aer conditionat. Folosind ferestre
inteligente se poate economisi aproximativ 17% din totalul consumului de energie
ca urmare a reducerii sarcinii de racire, in timp ce consumul energetic pentru
incalzire ramane aproape constant.
138
7. Alte studii de caz din tara si din strainatate
139
CUPRINS

Abordare integrata,
integrata, corecta,
corecta, a interventiilor pentru eficienta energetica
Promovarea unor solutii de modernizare energetica cu eficienta
ridicata,
ridicata, sustenabile si avantajoase economic pe termen lung
Implicatiile utilizatorului/
utilizatorului/managerului de cladire in utilizarea rationala
a energiei
Simularea pietei de eficienta energetica,
energetica, resurse regenerabile si
materiale sustenabile disponibile local, in constructia de cladiri
140
SEDIULUI FIRMEI SUNPOWER DIN SAN JOSE (1)

Echipa de arhitecti Valerio Dewalt Train Associates impreuna cu Corporatia

SunPower (producator de panouri foto-voltaice) au finalizat lucrarile de
renovare si design ale sediului acesteia din San Jose, amplasat intr-un
imobil din beton, avand un singur nivel. Arhitectii au propus o regandire a
spatiilor interioare si a zonei exterioare, din vecinatatea cladirii urmarind
includerea in design a panourilor foto-voltaice si a tehnologiei de productie,
dar in acelasi timp si crearea unui loc de munca care sa sustina
interactiunea dintre angajati, urmarind incadrarea intr-un buget fix alocat.
Cei 16 700 mp supusi interventiei au oferit spatiu pentru birourile a
aproximativ 500 de angajati, cuprinzand spatii de lucru deschise, birouri
individuale si sali de conferinte.
Sediul cuprinde un centru de fitness, o cafetarie cu servicii complete, un
centru de pregatire si un centru de instructaj pentru clienti.
Una dintre cele trei cladiri adaposteste un laborator de cercetare si
dezvoltare avand 1000 de camere albe si spatii flexibile destinate
laboratoarelor generale pentru testarea echipamentelor.
Costurile de proiectare si constructie au fost mentinute sub 80$/mp. 141
142

In vederea cresterii interactiunii dintre angajati, raportul dintre spatiile de lucru

deschise si birourile individuale este de 80/20. Pentru a obtine o diferentiere a
spatiilor interioare de mari dimensiuni s-a propus introducerea unor zone de tavan
mai coborate, pozitionate la 4,20 m care definesc zonele de lucru.
Spatiile destinate interactiunii dintre angajati au fost amenajate intre zonele de
lucru, fiind marcate prin lamele verticale din lemn.
Echipamentele produse de compania SunPower, sunt elemente decorative in spatii
precum salile de conferinta, centrul de instruire a clientilor si foaierul principal.
Inca de la intrarea in cladire vizitatorii sunt anuntati de specificul activitatii
companiei prin prezentarea unui bandou orizontal realizat dintr-o serie de panouri
foto-voltaice.
Elementul central al foaierului este un candelabru de mari dimensiuni, sub forma
unui trunchi de prisma obtinut prin asamblarea mai multor panouri foto-voltaice,
suspendat in centrul unui luminator deasupra receptiei. Conceptul de amenajare a
spatiilor s-a axat pe ideea luminii si a absentei acesteia astfel ca inserarea de
luminatoare in spatiile interioare ajuta la crearea unui mediu de lucru placut,
imagine sustinuta si prin sectiunile alternante avand 1,5 m de perete si vitraj care
permit o vizibilitate sporita catre spatiul exterior.
143

Spatiul din jurul cladirii beneficia de o vegetatie cu inaltime mica astfel ca

arhitectii au gandit o serie de fasii continue realizate din panouri fotovoltaice ce traverseaza gradina, extinzandu-se pe acoperisul cladirii si in
zona parcarii. Cu ajutorul acestor echipamente cladirea va ajunge sa
furnizeze in reteaua locala 2 MW de energie regenerabila.
S-a propus modificarea istalatiilor pentru a reduce consumul de apa,

includerea unor echipamente care sa colecteze si sa filtreze apa de ploaie
din spatiile deschise si incurajarea angajatilor sa foloseasca biciletele ca
mijloc de transport prin realizarea unui spatiu de parcare a acestora si a
unor vestiare.
Prin solutiile arhitecturale si strategiile abordate, SunPower urmareste sa

obtina certificatul LEED CI Gold pentru sediul din San Jose.
Mai multe informatii gasiti pe: http://www.worldarchitecturenews.com
144
IMOBIL DE LOCUIT (1)

Amplasat in zona de sud a centrului istoric din Memmingen,

Memmingen imobilul
construit de echipa Soho Architektur contine doua unitati locative si din
punct de vedere estetic, reproduce tipologia standard locala cu trei randuri
de geamuri pe fatada principala.
Linia acoperisului in doua ape, inaltimea fiecarui etaj si amprenta fostei
cladiri au fost adaptate si modificate astfel incat sa indeplineasaca
cerintele actuale de confort.
Fatada principala se remarca prin seriile de goluri marcate printr-un profil
simplu, la partea superioara, repetat la fiecare etaj facand trimitere la
tema istorica a decoratiilor si designului traditional.
Mai multe informatii gasiti pe: http://www.worldarchitecturenews.com
145

Fiecare locuinta beneficiaza de acces separat din strada Kempter, iar un set de
scari intr-o rampa fac legatura intre parter si mansarda. Pozitionarea nodului de
scara in centrul volumului a permis deschiderea spatiilor interioare atat spre strada
cat si spre curtea din spate.
Incepand cu etajul all doilea camerele au fost orientate alternativ cand spre est
cand spre vest.
La parter, in spatiile dinspre strada a fost reorganizat accesul astfel incat sa incapa
un spatiu tehnic si zona de depozitare. Tot la parter, in zona cetrala de unde
pornesc scarile a fost amenajata o baie si o camera care se deschide catre curtea
din spate. La primele doua etaje, organizarea spatiilor se pastreaza, fiecare
locuinta beneficiind de o zona de zi cu bucatarie si un spatiu de luat masa pe
partea dinspre curte, o baie, un birou si dormitorul spre strada.
La mansarda, fiecare locuinta are un spatiu multi-functional, deschis, de unde se
poate iesi pe o terasa al carei volum a fost decupat in pantele acoperisului, oferind
vederi catre sud si nord.
Prin folosirea ingenioasa a unui nod de circulatie central si alternarea spatiilor pe
verticala arhitectiii au creat un spatiu flexibil, adaptat unei vieti citadine dar
beneficiind in acelasi timp de gradina si spatii ample in centrul orasului.
146
147
CENTRU DE SANATATE MELBOURNE (1)

Euneva Avenue Community Healthcare centre & Living Car Park a fost
proiectat de arhitectii de la WMIA (Whitefield McQueen Irwin Alsop)
impreuna cu consultantii de la ESD (Eductional for Sustainable
Development), Cundall & Project Managers, Johnstaff Projects si este
prima parcare sustenabila din Melbourne.
Melbourne.
Construita in 2012 in Centrul de Activitati Glen Waverley cladirea
beneficiaza de ventilare naturala, un sistem de iluminat eficient actionat cu
ajutorul senzorilor, echipamente pentru managementul apei si de materiale
sustenabile.
Un parteneriat special realizat intre orasul Monash si Departamentul de
Sanatate a condus la definirea unei teme de proiectare care sa urmareasca
directivele unei arhitecturi durabile si realizarea unei constructii exemplare
pentru acel tip de functiune.
La decorarea interioara a parcajului au fost implicati elevi de la liceele din zona, constructia
devenind element catalizator care a ajutat la integrarea sociala in cadrul membilor
comunitatii. Noua cladire depaseste granitele initiativelor sustenabile, la nivel social si
ecologic, clientul si autoritatile urmand sa o promoveze folosind-o ca punct de reper pentru
alte cladiri similare. Mai multe informatii gasiti pe: http://www.worldarchitecturenews.com
148
CENTRU DE SANATATE MELBOURNE (2)

Rezultatul este o cladire hibrid avand sase niveluri de parcare publica, un

centru de sanatate la parter si un subsol destinat parcajelor private.
Printr-o folosire simpla a terenului pus la dispozitie, planul cladirii a fost
adaptat astfel incat sa se permita ventilarea si iluminarea naturala a
parcarii.
Panourile modulare ale fatadei au fost construite din lemn provenind din
surse controlate iar din loc in loc au fost introduse fasii din otel, al carui
aspect cu timpul se va schimba pe masura ce va prinde patina.
Din planul fatadei de pe nord si vest au fost scoase in consola o serie de
volume inchise in beton, gandite ca jardiniere unde sa poata creste
diferite plante locale, sezoniere aducand astfel vegetatia in cladire.
Apa de ploaie este colectata, depozitata pe teren si filtrata cu ajutorul
unui bio-filtru urmand sa fie folosita pentru irigatii si in instalatiile
Centrului medical. In containere este pastrata suficienta apa ca sa asigure
irigarea jardinierelor timp de trei luni in perioada de seceta, ajutand astfel
la mentinerea fatadei vegetale care reflecta schimbarile sezoniere si
climatul local.
149
150
CLADIRE DE BIROURI SLOVACIA (1)

Sediul din Slovacia al companiei austriece de constructii Strabag este o

cladire eficienta energetic, construita tinandu-se cont de principiile unei
arhitecturi durabile. Cladirea socheaza prin prezentarea unei case
rasturnate fixata in peretele cortina.
Reprezentantii companiei austriece au angajat pe Erwin Wurm pentru a-si
implementa lucrarea House Attack
Attack pe exteriorul noii cladiri. Proiectata
de echipa MHM Architects,
Architects SKC Bratislava este o cladire moderna de
birouri avand 530 de angajati.
In spatiile interioare a fost expusa impresionanta colectie de obiecte de
arta, printre care o serie de lucrari semnate de artisti renumiti.
Opera de arta cu expunere maxima este lucrarea artistului Erwin Wrum, o
locuinta unifamiliara traditionala pe care arhitectii s-au gandit sa o
foloseasca ca element decorativ pe fatada, poztionand-o cu susul in jos, de
parca urmeaza sa se rastoarne de pe acoperis.
151

Imobilul avand sase niveluri a fost ridicat pe o serie de stalpi astfel incat la
parter sa se obtina o piateta umbrita din care se face accesul in foaierul de
intrare si printr-o rampa, in subsol unde pot parca 450 de masini.
Sistemul de incalzire al cladirii este alimentat din sursa geotermala care
pe timpul verii ajuta la racirea spatiilor interioare.
Vitrajele anvelopei au fost realizate din sticla low-e, in diferite nuante de
verde, asigurand izolarea fonica si protectia impotriva razelor solare.
Latimea mica a volmului cladirii permite ca birourile din zona centrala sa
beneficieze in egala masura de lumina naturala, vederi catre exterior si
ventilatie naturala.
Gradinile de pe acoperis asigura spatiul exterior pentru pauzele si
relaxarea angajatilor, dar in acelasi timp contribuie la o buna izolare
termica a cladirii si la preluarea controlata a apei de ploaie.
152
153

Masuri Neconventionale de Eficienta Energetica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Masuri Neconventionale de Eficienta Energetica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MODUL 3

1.1 Performantele impuse de analiza multicriteriala integrata

1.2 Abordara integrata a consumului de energie (energie

1.3 Principii de abordare holistica in amenajarea ansamblurilor

1.1 Performantele impuse de analiza multicriteriala integrata

1.2 Abordara integrata a consumului de energie (energie

OVERVIEW / CALCULATION ENERGY FLOW

building energy use

Energie initiala inglobata (initial embodied energy) = energia utilizata

10 CRITERII DE EVALUARE A MATERIALELOR DE CONSTRUCTIE ECO:

CLASIFICARE CLADIRI DIN PUNCT DE VEDERE AL EFICIENTEI ENERGETIC:

Cladiri plus energie

NEARLY ZERO ENERGY BUILDING - CLADIRE

energy building definition, connecting a

Utilizarea sistemelor pasive de captare a radiatiei solare;

ENERGIE INGLOBATA IN DIVERSE MATERIALE IZOLATOARE

Polistiren expandat EPS

Energie inglobata Energie inglobata TOTAL Energie

DIOXIDUL DE CARBON INGLOBAT

DIOXIDUL DE CARBON INGLOBAT

PANOU POLISTIREN VATA

CO2 inglobat pe metru patrat

CO2 inglobat raportat la R'

PREZENTAREA PROIECTULUI DE CERCETARE PNII (2008(2008-2011): SIR

identificarea problemelor de rezolvat in cadrul

propunerea de solutii integrate pentru ameliorarea

definirea modalitatilor de aplicare a unei strategii de

Abordarea se face de catre un parteneriat

Abordarea holistica integreaza intrintr-o

Documentare asupra diverselor modele de

Documentare asupra diverselor tipuri de

Structurarea informatiei cu ajutorul unei fise

Definirea unei metodologii de analiza/evaluare a realitatilor

Propunerea unui sistem de evaluare si certificare a cladirilor.

Realizarea unui program informatic de analiza si diagnoza.

Selectarea tehnologiilor, materialelor, solutiilor de utilizat in

Se prezinta un model adaptat dupa criteriile Minessota,

UN PROCES INTEGRAT DE EVALUARE

EFICIENTA DE UTILIZARE A APEI

CALITATEA MEDIULUI INTERIOR

STUDIU DE CAZ PROIECT SIR

selectarea unui caz reprezentativ pentru problemele

RELEVEUL ZONEI ALESE

dublarea partiala a fatadelor,

amplasarea de panouri solare pentru apa calda si

STRATEGIE DE APLICARE A METODOLOGIEI SI

intalniri cu partenerii din proiect si reprezentantii

Metodologia propusa poate fi aplicata atat pentru

Rezultatele cercetarii au fost apreciate ca interesante si

Va trebui ca acest proiect sa inspire schimbari

DIRECTII ALE SOLUT

Necesitatea extinderii suprafet

Oportunitatea cresterii spatiului locativ prin

Utilitatea unor spatii comunitare

Amenajarea peisagera a zonelor verzi cu introducerea

EXTINDEREA SPATIULUI LOCATIV EXISTENT

extinderea spatiului locativ

Pentru corpurile de VEST sI DE EST se propune a se realiza pe un

Pentru corpurile de nord si sud se propune mansarda pe doua nivele.

Parterul va fi liber, pentru un

La etajele 1,2,3 sunt spatii

La Etajul 4 se propune un spatiu

Terasa acestor doua