GHID DE REFERINTĂ

AutoCAD 14
 AutoCAD Instant Reference
George Om ura
Cop~'fight ID 1998 SYBEX Inc.

AutoCAD 14: ghid de referinţă

George Omura
Copyright 1[) 1999 Editura ALL EDUCATIONAL

Toate drepturile rezervate Editurii ALL EDUCATIONAL. Nici o parte

din acest volum nu poate fi copiată fără permisiunea scrisă a
Editurii ALL EDUCATIONAL. Drepturile de distribuţie in străinătate
aparţin in exclusivitate editurii

AII rights reserved. The distribution of this book oulside Romania.

without the written permission of ALL EDUCATIONAL is
strictly prohibited.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale

OMURA, GEORGE
AutoCAD 14: ghid de referinţă! George Omura,
B. Robert Catlori; trad.: Daniel Munteanu - Bucureşti:
368 p. : il. : 20 cm .. (Minighid informatic)
Tit. orig. (eng.) : AutoCAD instant reference.

1. Callori. Robert B.
II. Munteanu, Daniel (trad.)

681306 AUTOCAD 14

Editura ALL EDUCATIONAL Bucure~ti

Bd. Timi~oara nr. 58. sector 6. cod 76548
'il 413.11.58. 413.43.21. 413.18.50
413.0720 Fax: 413.05.40

Departamentul difuzare 413.07.15 Fax: 413.03.29

Redactor: Mihai Mănăstireanu

Printed in Romania
 GEORGEOMURA
ROBERT B. CALLORI

GHID DE REFERINT, Ă

AutoCAD 14

TRADUCERE:
DANIEL MUNTEANU

[tiu, EDITURA ALL )

-Introducere
Organizarea cărţii
in ace astă lucrare sunt prezentate comenzi şi proprietăţi organizate în ordine
~ l fabe tică . Multe dintre acestea au următoarea structură :

1. Numele comenzii sau al proprietăţii, afişat sub formă de titlu .

2. Titlul comenzii este urmat de câteva rânduri explicative, referitoare la
scopul comenzii.
3. Cu excepţia procedurilor a căror utilizare este evidentă , vor urma
instrucţiunidespre utilizarea comenzii respective, care vor lua forma Se
va proceda astfel. Aceste instrucţiuni vor prezenta mesajele şi casetele
de dialog afişate de AutoCAD. Instrucţiunile furnizează informaţiile de
care AutoCAD are nevoie pentru a executa comanda .
il. Multe dintre comenzile AutoCAD prezintă câteva alegeri sau opţiuni. În
secţiunea Opţiuni vor fi prezentate scurte descrieri ale acestor opţiuni şi
note referitoare la efectul selecţiei opţiunilor.
5. Secţiunile Note , Sugestii şi Atenţie! se referă la restricţiile comenzilor, la
scurtăturile asociate, precum şi la evidenţierea unor posibile probleme .
6. Secţiunea A se vedea indică unele comenzi înrudite necesare pentru a
obţine mai multe i nformaţii .
De asemenea, pe parcursul lucrării au fost utilizate următoarele convenţii
tipografice: mesajele comenzilor sunt afişate cu litere îngroşate , in secvenţe
numerotate , opţiunile comenzilor şi variabilele de sistem sunt afişate cu
:aractere italice. Mesajele ca apar după comenzi sunt prezentate între
::lhilimele , iar numele fişierelor sunt scrise cu fontul Program. (Acad . PGP,
spre exemplu) .

Lucrul cu linia de comandă

Toate comenzile AutoCAD pot fi lansate tastând comanda la linia de
:oma ndă. De asemenea, comenzile pot fi selectate din meniuri desfăşurătoare
sau dintr-o bară de instrumente. Nu toate comenzile pot fi accesate prin
Intermediul meniuri lor desfăşurătoare sau dintr-o bară de instrumente .
Majoritatea comenzilor fie vor fi executate imediat, fie vor solicita informaţii
suplime ntare în fereastra de comandă acoperitoare (floating sau docked)
sau în caseta de dialog ce se va deschide . Dacă utilizatorul preferă stilul linie
je com andă , se pot folosi variabilele de sistem Filedia sau Cmddia pentru
_' 1 _ -
'ÎÎ~ ./'.-"
'lX <--z; dezactivn Clpnr itia casetelor de dia log . pentru cele ma i mu lte dintre cazuri .
Va riabira Fi/edia contro l ează casetele de d ialog asocia te ges li onăr i i fisiere lor
şi d irectoarelor. iar Cmddia controleaza case ra de dialoy penrru plo/r ing . ca
ş i comenzile extern e re feritoare la baza de date. Pen tru a dezacriva Filedia .
se va tasta pur ş i simplu Fi/edia şi se va seta valoarea la zero (O) . Variabilele
mFi/edia sau Cmddia pot fi modificate oricât de des, in fu ncţie de necesi t ăţi.
Unele comenzi , cum ar fi Layer, Bhatch, Linetype. Pan ş i Xref, afişează
o casetă de dialog În locul mesajelor la linia de comandă. Dacă se doreşte
utilizarea uneia dintre aceste comenzi la linia de comand ă , se va tasta comanda,
adăugând o cratimă în faţa numelui comenzii, spre exemplu -Layer . Toate
comenzile ce pot fi scrise astfel sunt incluse în lucrarea de faţă .

Lucrul cu casetele de dialog AutoCAD

Ca setele de dialog permit vizualizarea tuturor opţiunilor necesare la un
moment dat , pentru o anumită operaţie . Variabilele Filedia şi Cmddia
trebuie să fie setate pe ON (1). Dacă variabila Filedia este OFF şi se doreşte
modificarea acesteia doar pentru comanda curentă , se va tasta o tildă (-)
după orice mesaj care solicită un nume de fişier.
Atunci când se deschide o casetă de dialog, forma cursorului se modifică
din cruce În săgeată , care va putea fi poziţionată pe articolul dorit cu ajutorul
mouse-ului (sau cu orice alt dispozitiv de poziţionare şi selectare) , mişcându­
I ş i executând clic, sau prin apăsarea tastei Tab de pe tastatură. De asemenea,
se poate ţine tasla Alt de pe tastatură apăsată şi se va tasta litera subliniată
din articolul care trebuie selectat. Spre exemplu acţionarea tastelor Alt + P
va activa caseta de editare Pattern , pentru introducere de la tastatură.
Următoarele operaţii referitoare la casetele de dialog sunt standardizate În
cadrul sistemului de casete de dialog din AutoCAD.
Pentru a selecta cu ajutorul cursorului , se va executa clic cu săgeata pe
articolul ce trebuie selectat;
Pe ntru a introduce i n forma ţ i i într-o casetă de ed ita re. se va executa clic
cu săgea ta În interiorul casetei de ed itare, pentru a plasa cursorul în
poziţia dorită .
Pentru a mişca o bară
de intensitate , se va muta săgeata în direcţia
dorită (ţinând apăsat butonul mouse-ului în timpul mişcării acestuia) .
Pentru a bifa un buton radio sau o casetă de dialog se va executa clic pe
acestea.
Pentru a deschide o anumită pagină a unei casete de dialog se va
executa clic pe numele paginii din secţiunea corespun ză toare .
Pentru a extinde o listă pop-up sau derulantă , se e x ecut ă dublu clic pe
acestea.
 Pen tru a vizualiza o imagine se execută du blu clic pe acesta.
~N'
')1
Pen tru a selecta un buton cu pi ctogram ă , se execută clic pe aceasta .
Pentru a extinde titlul unei coloane sau pentru a muta o secţ iune , se
apasă cu cursorul pe linia verticală din dreapta coloanei până când
apare simbolul in formă de ancoră , apoi se trage pentru a mări sau a
miC?ora dimensiunile sale .
Pentru a extinde sau a restaura casetele de dialog ce co nţin un bu to n
Details » sau Details « se va executa clic pe butonul Details respectiv .
Pentru a afişa un meniu cursor in interiorul unei casete de dialog, se
apasă butonul din dreapta al mouse-lui. Această proprietate este
disponibilă pentru unele casete de dialog, cum ar fi Layer sau Unetype .
Pentru a selecta o comandă din bara de stare , se execută dublu clic pe
acesta.

Lucrul cu barele de instrumente Windows

Au toCAD versiunea 14 include un set de bare de instrumente Standard.
Comenzile frecvent utilizate sunt grupate pe bare de instrumente, pentru a
asigura un acces mai rapid . Barele de instrumente pot fi plasate în orice
poziţie pe fereastra AutoCAD sau pot ocupa partea stângă din spaţiul pentru
desenare. Fiecare comandă (sau subgrup de comenzi) este reprezentată
pri ntr-o pictogramă sau un buton reprezentativ. Pentru a identifica o
co mandă pe o bară de instrumente se va plasa dispozitivul de indicare pe
pictograma respectivă . Va apărea o casetă explicativ ă (Tool Tip) sub
pictogramă , in care va fi afişat numele comenzii. Această proprietate poate
fi dez activată folosind caseta de dialog T oolbar, deselectând opţiunea Show
ToolTips . De asemenea , în linia de stare va apărea o scurtă descriere a
fu ncţii lor comenzii.
Pentru a lansa o comandă , se va executa clic pe pictogramă şi se vor
urma ins trucţiunile sau se vor introduce informaţiile solicitate în caseta de
dialog. Atunci când se execută clic pe o pictogramă ce conţine o săgeată în
co lţul din dreapta-jos, va apărea o a ltă bară de instrumente (numită flyout) ,
care va oferi mai multe opţiuni referitoare la grupul de comenzi .
De observat că în momentul în care se selectează o pictogramă din
gru pul flyout, aceasta devine implicită şi va apărea in viitor in partea vizibilă
a grupului flyout. Această proprietate este controlată selectând opţiunea
Sh ow This Button 's /con din caseta de dialog Flyout Properties. Pentru a
afişa caseta de dialog Flyout Properties (din caseta de dialog Toolbar) , se
execută clic dreapta de două ori pe respectivul flyout, făcând o scurtă pauză
intre cele două clicuri .
AutoCAD versiunea 14 include următoarele noi componente:
PaperSpace: Permite eliminări sau rezervări În spaţiu de desen după o
co mandă Zoom sau Pan . Nu sunt permise operaţiunile Transparent Zoom
and Pan şi Realtime Zoom and Pan .
Light weight Polylines: Poliliniile sunt acum linii 20 compuse din linii ş i
segmente de arc memorate ca un singur obiect ş i ocupă mai puţin spaţiu În
bara de date pentru desene.
Hatching: AutoCAD permite acum memorarea modelelor de haşurare ca
obiecte individuale, şi nu ca bloc fără nume . Există un nou model solid de
haşurare, ce permite crearea de regiuni acoperite integral. Se va folosi
comanda Bhatch şi se va apăsa butonul Pick Points pentru a defini zona
de acoperit. Dacă se doreşte vizualizarea modelelor de haşurare disponibile
se apasă butonul Pattern, pentru a deschide Hatch Pattern Pallete, apoi se
execută dublu clic pe o casetă imagine pentru a o selecta.

Application Demand Loading: Componentele 30 - modelatorul ACIS

solid, modulullmage Support, comanda Draworder. Multiline Text Edi-
tor, bazele de date externe, Match Properties. Internet Utilities şi Render -
soli cită acum Încărcarea de aplicaţii ARX. Apelarea sau execuţia unei comenzi
are ca efect încărcarea aplicaţiei specifice în sesiunea de desen propriu.
AutoSnap: AutoSnap reprezintă o componentă executabilă nouă pentru
operaţia de snap a obiectelor, care identifică modurile snap afişând un
simbol grafic tolerat unic şi o casetă explicativă. Apăsarea tastei Tab permite
executarea unui ciclu al tuturor modurilor snap disponibile pentru un obiect.
Se poate utiliza caseta de dialog Osnap Settings pentru a configura
controalele pentru modurile snap dorite pentru un obiect.
Object Snap: Butonul Osnap din bara de stare permite activarea, respectiv
inhibarea temporară a modurilor snap pentru un obiect.
PlotPreview: Permite previzualizarea, precum şi folosirea facilităţii Zoom şi
Pan În timp real pentru un desen care trebuie schiţat utilizând formatullayout
standard al Microsoft. Această componentă a fost încorporată în secţiunea de
descriere completă a casetei de dialog Plot.
Tracking: Această opţiune a fost adăugată pentru a ajuta utilizatorii să
selecteze punctele ortogonale în funcţie de alt punct din desen, asemănător
filtrelor de puncte X şi Y, pentru a face ca această operaţie să fie simplă şi
rapidă.
Realtime Zoom and Pan: Comenzile Zoom şi Pan au fost acum combinate
in Realtime Zoom and Pan . După lansarea comenzii , se poate executa clic
dreapta cu dispozitivul de indicare pentru a afişa un meniu cursor ce conţine
opţi uni pentru a comuta între comenzile respective .

Zoom Dynamic: În cazul în care opţiunea Fast Zoom este activată, se poate
folos i opţiunea Dynamic a comenzii Zoom pentru a modifica stilul curent de
dese nare, fără a regenera desenul. în caz contrar, desenul va fi regenerat.
Opţi unea Fast Zoom este controlată de către comanda Viewers.

Command Line Window Editing: Se poate plasa dispozitivul de indicare

peste linia de comandă şi se execută clic dreapta pentru a afişa un meniu
cursor care oferă opţiuni cum ar fi: Paste to CmdLine (linia de comandă),
Copy, Copy History, Paste şi Preferences. Se utilizează tastele săgeţi sus şi
jos pentru a restabili comanda anterioară introdusă de la tastatură, apoi se
apasă Enter pentru a lansa din nou comanda de pe linia curentă.

Dialog Boxes: Au fost introduse mai multe comenzi referitoare la casetele

de dialog, pentru a facilita gestionarea informaţiilor. Comenzile Layer şi
Line type au fost combinate într-o singură casetă de dialog, cu secţiuni de
pa gină separate. Comenzile Xref, Xbind ş i Image vor afişa acum casete
de dialog. în unele situaţii, utilizatorul are posibilitatea de a sorta, a redenumi
şi a şterge, prin intermediul metodelor Standard din Windows. Combinaţiil e
Ctrl + buton dreapta şi Shift + buton dreapta vor avea ca efect, în multe
dintre situaţii , afişarea unui meniu cursor pentru controlul şi selecţia
informaţi i lor suplimentare. Comanda Style afişează o casetă de dialog
no uă şi îmbunătăţită , care permite selectarea oricăruia dintre fonturile
înregistrate True Type care au fost instalate în sistem.
Toolbars: Modul de afişare al barei de instrumente a fost îmbunătăţit şi simplificat.
Un clic dreapta pe oricare dintre pictograme va avea ca efect, ca şi în versiunile
anterioare, deschiderea casetei de dialog Toolbar. Cu toate acestea, selectarea
uneia sau mai multor casete de validare adiacente numelui unei bare de
instrumente va afişa automat bara respectivă pe ecran. Bara de instrumente
Object Properties a căpătat o formă ergonomică şi conţine acum comenzi care
aj ută utilizatorul să modifice mai rapid proprietăţile unui obiect. Au fost adăugate
noi pictograme, cum ar fi Match Properties (Matchprop) şi Make Object' s
Layer Current (Ai_molc), pentru a îmbunătăţi eficienţa utilizatorului.
Multiline Text Editor: Caseta de dialog Multiline Text Editor oferă o
inte rfaţă Windows după standardul Microsoft, pentru a crea şi a modifica
textul paragrafelor. Standardul SHX al AutoCAD şi fonturile True Type
su nt acum disponibile utilizatorilor în interiorul sesiunii de desenare.
~ /.
-(V~Start Up and Setup Wizards : Noua casetă de dialog Start Up a versiunii
14 a AutoCAD oferă o varietate de moduri pentru a începe un nou desen.
Se poate utiliza un Wizard pentru Quick Setup sau Advanced Setup pentru
a stabili unităţile de măsură , limitele desenului şi spaţiul de lucru . Desenele
prototip sunt acum memorate ca Templates (cu extensia. DWT) , având un
text explicativ care ajută utilizatorul să-şi organizeze stilul de lucru. Se va
folosi comanda Saveas pentru a deschide caseta de dialog Save (Drawing
Template File) din lista Save as pentru a asocia o descriere şi o unitate de
măsură unui tipar (template).

Internet Browser: Instrumentul implicit de navigare prin Internet al

sistemului poate fi lansat din sesiunea AutoCAD selectând pictograma
Launch Browser din bara de instrumente Standard. Astfel se va realiza
conectarea la pagina de Web dorită . Se va folosi pagina Files din caseta de
dialog Preferences şi se va executa dublu clic pe denumirile Menu , Help,
Log şi Miscellaneous File pentru a stabili adresa Internet proprie.
Windows OlE: La versiunea 14 a AutoCAD a fost adăugată o nouă
componentă , referitoare la suportul pentru tipărirea obiectelor metafişiere
OLE, cum ar fi desenele ş i tabelele liniare, ca şi controlul vizibilităţi i ş i
ordinii de tipărire pe imprimantele non-sistem. De asemenea , utilizatorul
are posibilitatea de a controla mai bine scalarea proporţională a obiectelor
OLE ş i transformarea acestora în obiecte rastru AutoCAD În urma unei
operaţii de copiere şi inserare .

Reduced File Size: AutoCAD a permis reducerea dimensiunii fişierelor

de desene prin introducerea unor elemente ca: polilinia subţire, h aş ura rea
şi noua comandă XClip. Comanda XClip permite specificarea unei ferestre
de decupare cu formă neregulată , oferind utilizatorului posibilitatea de a
obţine un desen clar şi de a reduce gradul de utilizare al memoriei.

Bonus Utilities : De pe CD-ROM-ul asociat versiunii pot fi instalate mai

multe comenzi şi utilitare suplimentare. Pentru a cunoaşte modul de utilizare
a acestor facilităţi se va parcurge lista comenzilor suplimentare din Anexa A.
 GHID DE REFERINT,Ă

AutoCAD 14
About identifică versiunea AutoCAD şi numerele de serie şi afişează fişieru l
de mesaje Acad. MSG.

Pentru a accesa informaţiile despre AutoCAD:

Linia de comandă: About (sau 'About, pentru a utiliza comanda În
mod transparent) .
Meniu: Help>About AutoCAD
Fişierul Acad . MSG poate fi personalizat utilizând orice procesor de text
ce permite salvarea fişierelor În formatul ASCII.

Acad.PGP
Acad . PGP este fişierul ASCII ProGram Parameters ce conţine informaţii
organizate într-un fiş i er ASCII, necesare pentru lansarea un ui program DOS
din AutoCAD; de asemenea , reprezintă adresa definirilor sinonimelor
comenzilor. Multe dintre comenzile din menul Utility-ExternaJ Commands
utilizează acest fişier. Spre exemplu , pentru un program DOS specificarea
unui sinonim în fişierul Acad . PGP permite executarea acestuia ca şi când
ar fi o comandă AutoCAD.

Pentru a adăuga comenzi externe şi sinonime:

\ Notă: Fiecare comandă

Între ele prin virgulă.
externă conţine maxim patru părţi, delimitate

În cele ce urmează va fi descris textul ce se introduce pentru Catalog,

denumire ce a fost deja asociată de către AutoCAD , în fişierul Acad . PGP,
cu comanda DOS DIR/W . Comanda DIR/W execută comanda DOS Dir
utilizând comutatorul /W pentru a permite vizualizarea listei directoarelor în
formatul extins.
Catalog, DlR/W, 0 , File Specification :
Primul element este reprezentat de numele comenzii care se va folosi la
linia de comandă AutoCAD (în exemplul folosit - catalog).
Cel de-al doilea element este comanda propriu-zisă , aşa cum ar fi fost
introdusă la linia de comandă DOS. Litera unităţii şi calea directorului
pot fi incluse - în exemplul folosit: DIR/W .
 Cel de-al treilea element reprezintă volumul de memorie, măsurafin
o cteţi ,
alocat comenzii . Versiunea 12 AutoCAD şi versiunile anterioare
acesteia nu foloseau valoarea acestui câmp - el este reţin ut doar pentru
a asigura compatibilitatea cu versiunile anterioare şi trebuie să fie
Întotdeauna O.
AI patrulea element specifică mesajul (dacă este cazul) care va apărea
după lansarea comenzii. Dacă în faţa comenzii se opteaz ă pentru
utilizarea unui asterisc, AutoCAD va fi astfel informat să accepte spaţii În
textul introdus de utilizator. Dacă nu există nici un mesaj , acest element
va fi gol. În exemplul utilizat, mesajul este File specijication:.
Formatul sinonimului comenzii este simplu
AR , * ARRAY
Primul element, AR , reprezintă sinonimul sau comanda care va fi
introdusă la linia de comandă . Acesta este urmat de o virgulă , un spaţiu , un
asterisc şi de numele comenzii pentru care se foloseşte un sinonim. Fi ş ierul
Aca d . PGP din versiunea 14 conţine o listă vastă de sinonime pentru
comenzile AutoCAD cele mai utilizate.
Se va folosi comanda Reinit pentru a reiniţializa fişierul Acad . PGP,
În cazul în care acesta se modifică şi se doreşte activarea acestor modificări
in sesiunea curentă de desen.
A se vedea variabila de sistem Re-init

Ai-molc
Ai-molc stabileşte nivelul obiectului care va fi considerat ca nivel curent.

Pentru a stabili un nivel curent:

Linia de comandă : Ai-molc
Bara de instrumente Object Properties: ~ Make Object' s Layer
Cu rrent.
Selectarea obiectului al cărui nivel va deveni curent: Se va selecta
un obiect de pe nivelul care trebuie stabilit ca nivel curent.

Ai-propchk
Ai-propchk permite modificarea proprietăţilor unui obiect.
~ ?
F1JO-"'/
' -;~ entru a modifica unul sau mai multe obiecte:

Linia de comandă: Ai-propchk

Bara de instrumente Object Properties ~ Properties
Comanda Ddmodify este executată dacă se selectează doar un singur
obiect; În caz contrar, selectarea mai multor obiecte va invoca Odchprop.
A se vedea: Odmodify şi Odchprop.

Align
Align se fo los eşte pentru a muta. a roti şi/sau a scala obiecte În două sau
trei dimensiun i, utilizând punctele sursă ale obiectului original ş i punctele
destinaţie ale obiectului de referinţă.

Pentru a alinia obiecte

Linia de comandă: Align .
Meniu: Modify>30 Operation >Align.
1. Select Objects: Se aleg obiectele care vor fi mutate, rotite şi/sa u scalate,
apo i se efectuează paşii 2-5 pentru a alinia un obiect bidimensional sau se
trece la pasul 7 pentru a muta, roti ş i scala obiecte in spaţiu l tridimensional.
2 . Specify Ist source point: Se se l ectează primul punct sursă pe obiectul
care va fi aliniat.

3 . Specify Ist destination point: Se selectează noua poziţie a primului

punct de destinaţie în care obiectul va fi realiniat.

4. Specify 2nd source point: Se va selecta cel de-al doilea punct sursă
pe obiectul care va fi aliniat.

5. Specify 2nd destination point: Se va selecta cel de-al doilea punct

de destinaţie în care obiectul va fi realiniat.

6 . Specify 3nd source point or <continue>: Pentru a deplasa obiectul

în trei dimensiuni se va specifica u rmătoarea pereche de puncte. Pentru a
opta pe aliniere în 20 se va apăsa Enter.

7 . Scale objects to alignment points [Yes/NoJ <No> : Se va selecta

No pentru a roti obiectul de la punctul sursă la punctul destinaţie şi Yes
pentru a roti şi a scala obiectul direct de la punctul sursă la punctul destinaţie.
-
Ameconvert
A se vedea Solid Modeling

Aperture
Aperture stabileşte dimensiunea casetei ţintă Osnap (Object snap), În
fu nc ţie de preferinţă. Comanda echivalentă pentru casetă de dialog esre
Ddos nap.

Pentru a stabili dimensiunea casetei ţintă Osnap

Linia de comandă: Aperture (sau 'Aperture, pentru a utiliza comanda
În mod transparent).
Meniu: Tools:'-Object Snap Settings
Bara de instrumente Object Snap ~ Object Snap Settings.
Selectarea oricăreia dintre metodele anterioare va avea ca efect
deschiderea unei casete de dialog. Se va introduce dimensiunea dorită a
ţintei Osnap, În pixeli. Parametrii impliciţi pot diferi În funcţie de monitor.
Object snap target height (1 - 50 pixels) <10>: Utilizarea casetei
de dialog Osnap Settings permite utilizarea bare i de modificare Aperture
pentru a stabili în mod vizual dimensiunea casetei Osnap.
A se vedea Ddosnap . Ddselect, Gripsize , Osnap, Pickbox; variabila de
sistem Aperture

Appload
Appload afişează o casetă de dialog pentru încărcarea fişierelor AutoLlSP
sau incărcarea şi descărcarea aplicaţiilor ADS şi ARX .

Pentru Încărcarea aplicaţiilor AutoLisp:

Linia de comandă: Appload
Meniu: Tools:'-Load Application

Oppuni
File : Deschide caseta de dialog Select AutoLlSP, ADS sau ARX şi permite
localizarea fişierelor ce vor fi adăugate .
Load: Încarcă unul sau mai multe fişiere selectate din listă, utilizând tastele Shift
sau Ctrl în combinaţie cu butonul de selectare al mouse-ului .
Unload : descarcă aplicaţiile ADS, AutoLlSP sau ARX.
Save List: Salvează aplicaţiile prezentate în listă în fişierul Appload . dfs
din directorul curent.
Exit: Salvează modificările În Save List şi părăseşte caseta de dialog.

Notă : Tipurile fişierelor listate au extensiile: AutoLlSP (. LSP ), AutoCAD

Development System (. EXE ) şi Rendering (. ARX ).

A se vedea AutoLlSP, ARX.

Arc
Arc pennite desenarea unui arc de cerc utilizând o varietate de metode. Mesajele
de sistem prezentate În continuare vor diferi în funcţie de opţiuni le selectate.

Pentru a desena un arc

Li nia de co mandă Arc
Meniu: Draw}.>Arc}.> Preset Options
Bara de instrumente Draw: {j Arc
1. Center / <Start point> : Se va utiliza mouse-ul pentru a selecta
punctul de star! al arcului sau se alege C pentru mai multe opţiuni.
2 . Center /End / <Second Point> : Se va selecta cel de-a! doilea punct a!
arcului sau C pentru opţiunile AnglelLength of ChordiEnd Point sau E
pentru opţiunile AnglelDirectionlRadiusl < Center Point>.
În funcţie de opţiunea selectată , va apărea fie mesajul 3, fie mesajul 4:
3 . Angle/Length of Chord/End point: Se va selecta punctul final a! arcului.
4 . Angle/Dire ction/Radius/ <Center point> : Se va selecta punctul
final al arcului sau se va specifica o valoare pentru opţi u nea se lectată.

Opţiuni:

Angle :Se introduce cu arc măsurat În grade sau în unităţile curente de

măsurare a unghiurilor. Va apărea mesajul "Included angle". Se poate
introduce o valoare pentru unghi sau se poate utiliza cursorul pentru a
selecta de pe ecran punctele unghiului.
Center: Se introduce adresa centrului arcului. La mesajul "Center": se vor';,;
introduce coordonatele sau se va selecta cu cursorul un punct de pe ecran.
Direction : Se introduce o direcţie tangentă din punctul de .start al arcului.
La mesajul "Direction from Start point", fie se vor introduce coordonatele
relative, fie se va selecta un punct cu cursorul.
End: Se introduce punctul final al unui arc. La mesajul "End point": se vor
introduce coordonatele sau se va selecta un punct cu cursorul.
Length: Se introduce lungimea corzii arcului. La mesajul "Length of chord":
se va introduce o lungime sau se va selecta o lungime cu cursorul.
Radius: Se introduce raza arcului. La mesajul "Radius": se va introduce
raza sau se va selecta un punct ce defineşte lungimea razei.
Start point: Se introduce punctul de început al arcului.

Figura 1: Opţiunile din meniul Arc şi semnifica~ile acestora

3 I I2
3-Point Center, start, end Start, center, angle Start, center, lenoth
(of chord)

Start, end, angle Start, end, angle Start, end, Oir

/
31 ~ ~
' /\~." (! 1
Lenoth
(of chord)

Start, center, end Center, start, anole Center, start, lenoth

",/';i':; Dacă se apasă Enter la primul mesaj al comenzii Arc , AutoCAD va
utiliza ultimul punct introdus pentru o linie sau un arc, ca punct de start al
noului arc. Apoi va solicita un nou punct de sfârşit. Arcul va fi desenat ca o
tangentă la ultima linie sau la ultimul arc desenat.
Dacă se selectează opţiunea Arc din meniul desfăşurător va apărea un
meniu Arc în cascadă, prezentând 10 opţiuni prestabilite pentru arce. Spre
exemplu , opţiunile S , E, D permit selectarea punctului de start, a punctului
final şi a direcţiei arcului. Figura 1 prezintă modul în care sunt desenate
arcele cu aceste opţiuni .
Arcele pot fi transformate în arce din polilinii subţiri, utilizând una din
comenzile Pedit sau Bpoly. De asemenea, arce le existente pot fi lungite cu
ajutorul comenzii Lengthen.

A se vedea Change, Elev, Ellipse, Lengthen, UCS

Area
Area execută calculul ariei În funcţie de dimensiunile specificate prin
definirea segmentelor de linie , prin selectarea liniilor şi poliliniilor sau prin
ambele metode .

Pentru a calcula aria

Linia de comandă: Area
Meniu: ToolsYlnquiryyArea
Bara de instrumente standard: .sJ Distance Flyout ~ Area
Bara de instrumente Inquiry: ~ Area

1. < First point> / Object / Add / Subtract: Se va selecta primul punct

sau se va introduce una dintre opţiuni.

2. Next point: Se va selecta următorul punct. Se va continua cu selectarea

punctelor până când aria este complet definită , apoi se apasă Enter
pentru a afişa valoarea calculată a ariei şi a perimetrului , În următorul
format:
Area = <Aria calculată>, Perimeter = <Perimetrul>
Opţiunea Object afişează aria calculată şi lungimea În următorul format:
Area = <Aria calculată>, Length = <Lungimea>
oppuni:
N ext point: Continuă selectarea punctelor până la definirea completă a
ariei care va fi calculată. După definirea ariei , se apasă Enter la mesajul
., e:-;t Poinf'.
Object: S e l ectează un cerc sau o polilinie pentru calculul ariei. Dacă se
selectează o polilinie deschisă , atunci AutoCAD va calcula aria poliliniei ca
şi când cele două puncte finale ar fi unite.
Add: Co ntorizează numărul de arii. in mod normal, comanda Area pro-
duce reve nirea la linia de comandă de îndată ce a fost calculată o nouă arie.
Dacă se com ută în modul Add, se va reveni la linia de comandă Area după
ce aria a fost calculată ş i se va continua, adăugând valorile ariei la aria
curentă.

Subtract : Scade arii dintr-un şir.

Return: Terminarea comenzii .

Comanda Area nu calculează aria arcelor. Pentru a calcula aria unei

forme care include ş i arce, trebuie să se transforme zonele cu arce în polilinii
(A se vedea comanda Pedit) înainte de a lansa comanda Area . Apoi. se
lansează comanda, se selectează opţiunea Object şi se alege polilinia . Astfel,
Area va produce calculul ariei poliliniei. Se vor aduna toate ariile poliliniilor
cu ariile dreptunghiuri lor pentru a obţine aria totală . De asemenea, se pot
obţine ariile elipselor, curbelor spline, poligoanelor, regiunilor sau corpurilor
solide . Se va utiliza comanda Bpoly pentru a crea automat o polilinie
Înc h isă. Comanda Area calculează doar ariile dintr-un plan paralel cu
sistemul de coordonate curent al utilizatoru lui.
A se vedea Bhatch , Bpoly, Dblist, List, Pedit, Perimeter; variabila de
sistem Area

Array / Array 3D
Comanda Array creează mai multe copii ale unui obiect sau ale unui grup
de obiecte într-o singură matrice cu linii şi coloane, într-o singură linie sau
coloa nă sau într-un vector circular (pentru a forma unele obiecte, cum ar fi
dinţii dintr- un mecanism sau numerele pe cadranul circular al unui ceas).

Pentru a crea vectori de obiecte:

lin ia de comandă : Array
Men iu : Modify:"'Array
 : Meniu : Modify>3D Operation:'-3D Array
Baza de instrumente Modify : ~ Array

1 . Select objects: Se se lectează obiectele din vector.

2. Rectangular sau Polar Array «R>!P): Se va introduce tipul de vector dorit
Dacă se selectează opţiunea Rectangular sau se introduce R atun
când apare mesajul Rectangu/ar ar Polar Array , atunci vor fi afiş at
următorele mesaje:

Center point of array: Se va selecta centrul de rotaţie.

Number of rows (-) < 1 >: Se va introduce numărul de linii .

Number of columns (III) < 1 >: Se va introduce numărul de coloane.
Unit ceH or distance between rows (-): Se va introduce distanţ
numerică dintre linii sau adâncimea celulei (a se vedea opţiunea Unit Ce
de mai jos)
Distance between columns <III): Se va introduce distanţa numeri că
dintre coloane.
Dacă se selectează opţiunea Polar sau se introduce P la mesajul "Rec
tangular ori Polar Array" , se vor solicita următoarele informaţii:
Base / <Specify center point of array>: (Specificaţi punctul central
vectorului) Se va selecta un punct central al vectorulu i polar sau se intro-
duce B pentru opţiunea de stabilire a unui nou punct de bază la mesaj u
"Specify base point of objects :" (Specificaţi punctul de bază al obiectelor ),
apoi" Specify center point of array " (Specifi caţi punctul central al vectorului)
Number of items: (numărul de componente) Se va introduce numărul
elementelor vectorulu i, inclusiv obiectele selectate iniţial.
Angle to fiii <360> :(unghiul pentru umplere) Se va introduce unghiul
pe care îl va ocupa vectorul. Pentru a indica un vector în sensul acelor de
ceasornic, se va introduce o valoare negativă.
Rotate objects as they are copied ?<Y> : (Se rotesc obiectele pe măsură
ce sunt copiate ?) Se va introduce N în cazul În care obiectele vectorului
trebuie să-şi păstreze orientarea actuală.

Opţiuni:

Rectangular (dreptunghiular): Se copiază obiectele selectate Într-un vec-

tor cu linii ş i coloane. Apoi se va solicita numărul de linii şi de coloane,
precum şi distanţa dintre acestea.
polar: Se copiază obiectele selectate într-un vector circular. Se va soli~if<l ;.
mai întâi punctul central al vectorului , apoi numărul de elemente ale
vectorului. Utilizatorul va fi întrebat dacă doreşte rotirea obiectelor pe măsură
ce acestea sunt copiate. Dacă se apasă Enter fără a introduce vreo valoare
la mesajul "Number of items: ", se va solicita introducerea unghiului dintre
elemente.
Unit ceH : Se va introduce dimensiunea celulei unitate dreptunghiulare ,
selectând două puncte în mod dinamic sau folosind modul Osnap. După
alegerea primului punct, va apărea mesajul "Other corner: ". Se va selecta
ce l ăl al t colţ al celulei unitate.
În mod normal, vectorii cu linii şi coloane vor fi aliniaţi la axele X şi Y a
sistemului curent de coordonate al utilizatorului. Dacă distanţa este pozitivă ,
obiectele vor fi copiate spre dreapta şi/sau în sus, pe când o distanţă negativă va
avea ca efect copierea obiectelor spre stânga şi/sau în jos. Pentru a crea un
vector înclinat sub un anumit unghi, se va seta opţiunea Rotate a comenzii
Snap cu valoarea dorită a unghiului. Vectorii dreptunghiulari vor fi rotiţi cu
unghiul specificat de Snap. Variabila de sistem Snapang permite, de asemenea,
stabilirea unghiului de rotaţie a cursorului. Ordinea În care se selectează cele
două puncte pentru opţiunea Unit Cell va determina direcţia vectorului.

A se vedea: Minsert, Select, Snap/Rotate; variabile de sistem: Snapang,

30 Array .

ARX
Comanda ARX Încarcă şi descarcă aplicaţii ARX şi furnizează informaţii
referitoare la aplicaţiile ARX, cum ar fi programele software CAD realizate
de terţi sau aplicaţiile interne , ca Render sau ASE.

Pentru a Încărca sau a descărca aplicaţiile ARX :

Linia de comandă : Arx
?/LoadlUnloadlCommandiOptions: Se va aplica o opţiune.

Op~uni:

?: Listează aplicaţiile ARX care sunt Încărcate În desenul curent.

load : Afişează mesajul Load ARX file :. Se va introduce numele fişierului
ARX. Se poate utiliza o tildă (-) pentru a deschide şi a selecta un fişier din
caseta de dialog Select ARX Filles.
acestui mesaj , numele fişierului care se va descărca.

Comma nd : AutoCAD liste ază comenzile Înre$istrate ale programelor de

extensie .
Options: În funcţie de opţiunea seleetată , va apărea mesajul "Group/Classe
Services". Mesajele Group pentru "Command Group Name" şi "Classes
listează ierarhia pentru anumite aplicaţii ARX, iar "Services" afişează denumiril
serviciilor introduse În dicţionarul de servicii ARX.

ASE
ASE este o aplicaţie care face legătura între AutoCAD şi fişierele bazei d
date externe . Fişierele bazei de date pot fi modificate din interiorul AutoCAD
Se poate face legătura între obiectele AutoCAD ş i înregistrările din bază d
date. Se va folosi ASE pentru a accesa dBASE III , Microsoft ODBC şi Orade 7.

Pentru a utiliza aplicaţia ASE:

Linia de comandă: Ase
Meniu: Tools~ External Database Options
Bara de instrumente External Database> § Administration ~ Ro
1!J Links ~ Select Objects .f!J Export Links ~ SQL Editor.
Op~uni:

Opţiunile următoare apar în meniul şi În bara de instrumente Externe

Database. Linia de comanda echivalentă fiecărei opţiuni din meniu sau di
bara de instrumente este prezentată între paranteze.
Administration : Permite configurarea mediului ASE . Mai intâi se v
specifica tipul bazei de date (Database Object) la care se va realiz
conexiunea ş i se va defini calea către tabela actuală a bazei de date (Catalo
Scheme(Ţable). Se va stabili un nume de utilizator ş i o parolă ~i se v
selecta un nivel de izolare pentru a determina dacă datele folosite in diferit
tranzacţii de către dife riţi utilizatori vor fi intercalate sau izolate .
Din momentul În care obiectul bază de date a fost definit, se va folos'
opţiunea Set by pentru a defini un nume pentru calea de legătură - Lin
Path Name - prin selectarea coloanelor cheie din baza de date şi pentru
selecta obiectele grafi ce AutoCAD (Graphical) pentru legături (comand
Aseadmin ).
Rows : Afişează proprietăţile curente referitoare la obiectul bază de'da:e~;~(
permite selectarea obiectelor şi vizualizarea şi modificarea liniilor din baza .
de date prin intermediul casetei de dialog Edit Rows. Această opţiune a
comenzii este folosită şi pentru a modifica şi a şterge legăturile către liniile
selectate din baza de date şi pentru a crea seturi de selecţii şi de atribute
afişabile (comanda Aserows).
Links :Permite selectarea obiectelor AutoCAO şi modificarea sau ştergerea
legăturilor acestora cu baza de date. Se pot şterge anumite legături sau
toate legăturile (comanda Aselinks) .
Select Objects: Permite crearea unui set de selecţii bazat pe o combinaţie
de date grafice şi non-grafice. Se vor defini criteriile de căutare bazate pe
informaţiile din baza de date prin intermediul opţiunii Se/ect, introducând
o fază de selectare în câmpul Condition . Apoi se selectează obiectele
AutoCAO (Graphical) şi se vor compara seturile de selecţie utilizând
operatorii logici Union/lntersect/Subtract A-BI Subtract B-A. În funcţie de
operaţia logică selectată setul de selecţie final va conţine fie toate obiectele
ce aparţin fiecăruia dintre seturile de selecţie, fie numai acele obiecte care
intrunesc parametrii ambelor seturi de selecţie, fie un set bazat pe diferenţa
dintre un set şi altul (comanda Aseselect).
Export Links: Permite selectarea obiectelor AutoCAO şi a informaţiilor de
l egătură ale acestora cu baza de date şi exportul acestor informaţii într-un
fişier text cu o varietate de formate. Formatele de export disponibile sunt
delimitate de spaţii (SOF), de virg ulă (COF) şi formatele native de baze de
date. Aceste tabele de export pot fi utilizate pentru a genera rapoarte utilizând
un software corespunzător pentru scrierea rapoartelor. O tabelă separată
va fi generată pentru fiecare Link Path Name (comanda Aseexport) .
SQL Editor: Permite interacţiunea cu baza de date externă prin intermediul
comenzilor SQL. Această metodă permite generarea unor interogări şi
modificări mai complexe decât cele disponibile prin comenzile AutoCAO
pentru baza de date externă. Se pot introduce comenzi SQL direct În caseta
de dialog SQL Editor sau se pot încărca şi executa comenzi SQL salvate
anterior (comanda Asesqled) .

Attachurl
Comanda Attachurl ataşează o adresă URL obiectelor sau regiunilor din
desen . Un URL poate fi ataşat ca Xdata (extended data - date extinse)
unuia sau mai multor obiecte. Se va folosi metoda obiectului în cazul În
care elementele geometrice sunt î mpră şti a te pe cuprinsul desenul
Ataşarea unui URL unei zone are ca efect plasarea unui dreptunghi în ju
zonei specificate, pe nivelul urllayer. Dacă nu e x istă elemente geometri
se va folosi intreaga zonă.

Pentru a ataşa un URL:

Linia de comandă : Attachurl
Bara de instrumente Internet Utilities> ~ Attach URL
URL by (Area / < Objects » : Specificarea unei opţiuni.

Opţiuni:

Area: Se vor selecta First comer: (primul colt) şi Other comer: utilizân
metodele de selecţie în fereastră , apoi se va specifica un nume la apariţi
mesajului " Enter URL".
Object: Mai întâi se vor selecta obiectele (Select objects:) care vor fi ataşate
apoi se va specifica un nume la apariţia mesajului '"Enter URL:" .

Avertisment : Ş te rgerea , i nghe ţarea, blocarea sau modificare

vizibilităţii nivelului urllayer poate distruge i nformaţia despre hiper

l egătura din desen. Modificarea dreptunghiurilor de pe urllayer sa

ataşarea URL-urilor la acestea poate avea rezultate imprevizibile. Daca
se dezactivează urJlayer, acesta trebuie activat din nou i nainte d
utilizarea comenzii Dwfont.

A se vedea Detachurl, Gotourl, Listurl , Selecturl, Openurl, Inserturl

Saveurl, Inetcfg, Inetulp.

Attdef
Comanda Attdef creează o definiţie de atribut care permite stocarea datelor
textuale şi numerice sub formă de bloc. Atunci când se inserează într-un
desen un bloc care con ţine o definiţie de atribut, se vor solicita datele care
vor fi stocate în cadrul blocului . Se va folosi Attdef pentru a lucra din linia
de comandă şi Ddattdef pentru a lucra din caseta de dialog Attribute
Definition . Comanda Ddattdef furnizează o componentă suplimentară
pentru alinierea noilor definiţii de atribute la cele existente anterior. Ulte-
rior se poate utiliza comanda Ddatte pentru a vizualiza datele şi a modifica
atributele . Comenzile Attext sau Ddattext extrag datele atributelor înlr-
un fişier de text ASCII. Se poate controla formatul fişierului extras pe ntru: a
facilita importul către un manager de baze de date, un program pentru
tabel are sau un procesor de text.

Pentru a crea o definiţie de atribut cu Attdef:

Linia de com a ndă : Attdef
1. Attribute modes - Invisible: N Constant: N Verify: N Preset: N
Eoter (ICVP) to change, or press enter when done: se va intro-
duce 1, C , V, sau P pentru a activa/dezactiva o opţ iune sau se apasă
Enter pentru a trece la următorul mesaj .
2 . Attribute tag: Se introduce numele atributului .
3. Attribute prompt: Se va introduce mesajul care va fi afişat la introdu-
cerea a tributului.
4 . Default attribute value: Se va introduce valoarea implicită pentru
introducerea atributului.
5 . J u stify/Style/<Start point>: Se vor introduce coordonatele sau se
va selecta cu cursorul pentru a indica adresa textului atributului sau se
sele cte ază una dintre opţiuni pentru a determina orientarea sau stilul
textului atributului.
6 . Height (0.2000): Se va introduce înălţimea textului atributului. Acest
mesaj va apărea numai dacă înălţimea stilului curent de text este
sta bilită la O.

7 . Rotation angle <O>: Se va introduce unghiul textului atributului.

Op~uni:

Invisible : Atunci când este folosită , atributul va deveni invizibil.

Constant : Atribuie atributului o valoare ce nu va mai putea fi modificată
de către utilizator.
Verify: Permite revizuirea valorii atributului după introducerea acesteia.
Preset: Introduce automat valoarea implicită a atributului , atunci când
este fo l os ită. Spre deosebire de opţiunea Constant, această opţiune
permite modificarea valorii unui atribut prestabilit, utilizând comenzile
Ddatte sau Attedit. A se vedea opţiunea Text pentru Attdef referitoare
la adresa, stilul şi orientarea atributelor. Se vor folosi Change, Ddmodify
sau Ddedit pentru a modifica definiţia atributului înainte de a insera
atribu tul într- un bloc.
 Sfat: Atunci când se inserează un bloc de atribute, secvenţa de mesa'
va fi determinată de ordinea selectată În timpul cre ă rii blocului.

A se vedea Atted it, Attdisp, Attext, Attredef, Block, Change , Chpro

Ddatte, Ddattext. Ddedit. lnsert, Text, Xdata / Xdlist ; variabile de siste
Aflags, Attdia, Attreq , Attmode.

Attdisp
Comanda Attdisp permite controlul asupra afişării şi asupra operaţiei d
plotting pentru toate atributele dintr-un desen . Atributele pot deveni vizibil
respectiv invizibile, În funcţie de modul lor de afişare.

Pentru a stabili modul de afişare a atributului utilizând Attdisp:

Linia de comandă : Attdisp (sau 'Attdisp, pentru uti lizarea comenzii Î
mod transparent)
Menu: View ~ Display,. Attribu te Display,. Options
NormaVON/OFF<Normal> : Se va introduce ON , OFF sau se apă
Enter pentru a realiza selecţia .

Opţiuni:

Normal: Produce ascunderea atributelor care sunt stabilite ca invizibile

Toate celelalte atribute vor fi afişate .
ON: Se afişează toate atributele, inclusiv cele ce sunt stabilite ca invizibile
OFF: Ascunde toate atributele, chiar dacă acestea nu sunt invizibile .
Dacă regenerarea automată
este activă (Regenauto), desenul va
regenerat după execuţia acestei comenzi, iar afişarea atributelor va reflect
opţiunea selectată. Dacă regenerarea automată este dezactivată , desen
va fi regenerat până la execuţia comenzii Regen .
A se vedea Attdef, Regen, Regenauto; variabile de sistem: Aflags, Attmode

Attedit
Comanda Attedit permite modificarea valorilor atributelor după ce aceste
au fost inserate Într-un desen. Atributele pot fi modificate fie individual, fi
global.
pentru a modifica valorile atributelor cu Attedit
Lista de comandă : Atte d it
Me niu: Modify >Object>- Attribute>-Global
1. Edit attributes one at a time? <Y> : Se va introduce Y pentru a le
mod ifica individual sau N pentru modificarea globală a atributelor. În
func ţie de răspunsul dat, vor fi afişate unul sau mai multe mesaje
suplimentare Înainte de mesajul "Block name:". Aceste mesaje sunt şi
ex plicative; se va răspunde la fiecare pe rând şi se va trece la următorul
mesaj.
2. Block name specification < *> : Se apasă Enter sau se introduce un
nume de bloc pentru a restricţiona modificarea atributului la un anume
bloc sau se introduce o listă cu filtru wildcard pentru a limita modificarea
la un grup de blocuri.
3 . Attribute tag specification < *> : Se apasă Enter sau se introduce
un nume de atribut pentru a restricţio n a modificarea a tributelor la un
atribut specific sau se introduce o listă cu filtru wildcard.
4. Attribute value specification < * > : Se apasă Enter sau se intro-
duce o valoare pentru a restricţiona modificarea atributelor la o anumită
valoare de atribut sau se introduce un wildcard pentru a filtra o listă.
5. Select Attributes : Se vor selecta atributele care trebuie modificate .
Dacă la pasul 1 s-a optat pentru modificarea individuală a atributelor,
atunci pe primul atribut care va fi modificat va apărea un X şi se va
observa următorul mesaj:
Value/Position/Height!Angle/S tyle/La yer/Color!Next! < N > :
Opţiunile prezentate în acest mesaj vor fi discutate în continuare.

Op~uni:

Y (Ia primul mesaj): Permite modificarea valorilor atributelor câte unul

pe rând, precum şi modificarea poziţiei atributului , înălţimii, unghiului,
stilului textului , nivelului ş i culorii.
N (Ia primul mesaj) : Permite modificarea globală a valorilor atributului.
Dacă se selectează această opţiune , utilizatorul va fi întrebat dacă doreste
modificarea numai a atributelor vizibile.
Value: Modifică valoarea atributului marcat în momentul respectiv.
Position: Deplasează un atribut.
Height: Modifică înălţimea textului unui atribut.
5ty"le : Modifică stilul textului atributului .
Layer: Modifică ni velul la care se află atributul.
Color: Modifică culoarea atributului . Culorile sunt specificate printr-u
cod numeric sau printr-un nume. A se vedea Color/Colour.
Next: afişează următorul atribut din secvenţă .
În cazul în care s-a selectat modificarea individuală a atributelor şi
răspunde la toate mesajele (se selectează Y la primul mesaj ), se va solici
printr-un mesaj selectarea atributelor. După realizarea selecţiei , primul atrib
de modificat va fi marcat cu un X. Opţiunea implicită, Next, va depl
marcajul X pe următorul atribut.
Dacă se introduce V la mesajul "Value/Position/Height", va fi posib·
fie modificarea, fie inlocuirea valorii atributului. Dacă se selectează Re
place, opţiunea implicită , se va solicita introducerea noii valori a atributulu·
Noua valoare a atributului va înlocui valoarea anterioară şi se va re ve
apoi la mesajul "Value/Position/Height". Dacă se selectează Change , se v
solicita şirul de caractere care va fi modificat, precum şi noul şir care îl
înlocui pe cel anterior. Această opţiune permite modificarea numai a uno
porţiuni din valoarea atributului, fară a fi nevoie să se introducă întreag
valoare a atributului. Dacă se execută clic pe atribut va fi posibilă modificare
poziţiei acestuia, utilizând opţiunea de modificare Stretch .
Dacă se optează pentru modificarea doar a atributelor vizibile (după ce
s-a introdus N la primul mesaj) , va fi solicitată selectarea atributelor. Se po
selecta în mod vizual atributele ce se vor modifica. În continuare , se va
solicita un şir pentru a înlocui o porţiune din şirul existent. După ce se
răspunde la mesaje , AutoCAD va modifica toate atributele selectate. Dacă
se introduce N la mesajul "Visible attribute :", nu se va solicita selectarea
atributelor. În schimb, AutoCAD va presupune că se doreşte modificarea
tuturor atributelor din desen , indiferent dacă ele sunt visibile sau nu . Mesajul
"Select attribute" va fi omis şi se va trece direct la mesajul "Change string:".
Atunci când se răspunde la mesajele referitoare la specificaţia atributului,
se pot utiliza caractere wildcard (semnul de intrebare, asteriscul, şi alte
câteva - A se vedea Caractere Wildcard) pentru a "filtra" un grup de blocuri,
denumiri sau valori ale atributelor. Pentru a restricţiona modificarea
atributelor numai la atributele care au valori nule, se va introduce un
backslash (\) la mesajul '"Attribute value specification <*> :". Caseta de
dialog Ddatte Attribute limitează modificarea numai la valorile atributelor.
A se vedea Attext, Ddattdef, Ddatte, Ddattext, Select, Wildcard.
Attext
Comanda Attext converteşte informaţiile atributelor În fişiere de text ASCII
externe. Aceste fişiere pot fi aduse în baza de date sau În programe tabelare
pentru a naliză . Attext permite selectarea dintre trei formate de fişiere stand-
ard pentru baze de date şi tabele.

Pentru a realiza o conversie cu Attext:

Linia de comandă: Attext
1. COF, SDF or OXF Attribute extract (or Objects)? <C> : Se va
introduce formatul fişierului extras sau O pentru obiecte, pentru a selecta
a numite atribute pentru extragere.
2. Dacă variabila de sistem Filedia are valoarea 1, se va deschide caseta
de dialog cu listă Select Template File, pentru a alege un fişier tipar,
apoi se va deschide caseta de dialog cu listă Create Extract File, pentru
a de numi fişieru l extras .
în cazul în care variabila de sistem Filedia are valoarea O, atunci mesajele
de la linia de comandă vor fi următoarele :
COF, SDF or DXF Attribute extract (or Objects)? <C> : Se va
introduce formatul fişierul u i extras sau O pentru a selecta anumite
atribute pentru extragerea din obiecte.
Template file <filename. txt> : Se va introduce numele fişierului
tipar extern.
Extract file nam e <drawing name >: Se va introduce numele
fiş ierului care va reţine informaţia extrasă.

Op~uni:

COF (fişier delimitat prin virgulă): Creează un fişier ASCII utilizând

virgule pentru a delimita câmpurile. Fiecare atribut este tratat ca un câmp al
unei înregistrări , iar toate atributele dintr-un bloc sunt tratate ca o înregistrare.
Câmpurile de tip caracter sunt cuprinse Între ghilimele. Unele programe de
gestionare a bazelor de date, cum ar fi dBASE III, III Plus şi IV, pot citi acest
format fară nici o alterare .
SOF (format de delimitare prin spaţii): Creează un fişier ASCII utilizând
spaţii pentru a delimita câmpurile. Fiecare atribut este tratat ca un câmp al
Unei Înregistrâri, iar toate atributele dintr-un bloc sunt tratate ca o înregistrare.
~~~'alorile câm purilor au o lungimefi xă, ia r câmp urile de tip caracter nu Sun
trata te in mod diferi t fa ţă de a lte câmpuri . Atu nci când se deschide aces
fi ş i er ut il izând un procesor de text, valorile atributelor apar ca linii ş i coloan
(lin iile reprez intă î nreg i s trăr il e. iar coloane le câmpurile).
DXF (format de schimb de date) : Creează un fişier DXF AutoCAD redu
ca re co nţine numa i re ferinţ a la bloc. atributul ş i obiectele de la s fârş itu
secvenţei. Mesaje le obiectelor vo r soli cita se lectarea obiectelor. Se po
specifica anumite atribute pentru a fi extrase . Din momentul în care selectare
s-a înche ia t, va rea păre a mesaj ul Attrib ute extra ct: .
Îna inte de a putea extrage valorile atributului cu comanda Attext, este
nevoie să se creeze un fişier template , adică un fişier ASCII extern care s
conţină o listă cu denumirile atributelor care trebuie extrase . Fi şierele tem
plate , care au extensia TXT, conţin , de asemenea, un cod care descrie
caracteristicile atributelor asociate cu fiecare denumire . Codul indică valorile
de tip caracter şi pe cele numerice , precum şi numărul de caractere al
valorilor şir sau numărul de poziţii al valorilor numerice . Spre exemplu,
dacă se doreşte ca valoarea introdusă pe ntru un atribut numeric al cărui
nume este cost să fie de cinci caractere ş i de două zecimale, se va include in
fişierul tipar următoarea linie :

cost N005002
Litera N indică faptul că atributul acesta are o valoare numerică.
Următoarele trei caractere indică numărul de cifre al valorii. Ultimele tre i
caractere indică numărul de zecimale ce vor fi cerute de acest număr. Dacă
se doreşte extragerea unui atribut de tip caracter, se poate introduce in
fi ş ierul template următoarea linie:

name C030000
Litera C indică o valoare de tip caracter. Urm ă t o arele trei caractere
indică num ă rul de cara ctere dorit pentru valoarea a tributului . Ultimele trei
caractere pentru atributele de tip caracter vor fi intotdeauna zerouri , deoarece
valorile de tip ca racter nu a u zecimale .
Ultima linie din fi ş ierul tipa r trebuie să se termine cu Enter. altfel se va
primi un mesaj de eroare atunci când se încearcă utilizarea fişierului tipar.
De asemenea , se pot extrage informaţii despre blocul care conţine
atributele . Tabelul! prezintă formatul care va fi folosit in fişierul tipar pentru
a extrage informaţii despre bloc. Un fişier tipar care contine aceste coduri
trebuie să conţină , de asemenea , cel puţin un nume de atribu t, deoarece
AutoCAD trebuie să cunoască ce atribut se extrage , înainte de a spune cu
ce bloc este asociat atributul respectiv .
Tabelul 1: Denumirile tiparelor şi codurile pentru extragerea Informavilor despre

-
D enumire
-~
BL:LEVEL
bkx:uri.
Co d
NXXX OOO
CXXXOOO
Desc ri ere
Nivelul de ierarhizare al blocului
Numele blocului
BL:NAME
BL:X NXXXXXX Coordonata X pentru punctul de inserţie al
blocului
BL :Y NXXXXXX Coordonata Y pentru punctul de inserţie
al blocului

Denumire Cod Descr i er e

BL :Z NXXXXXX Coordonata Z pentru punctul de inserţie al

blocului
BL:NUMBER NXXXOOO Contorul blocului
BL:HANDLE CXXXOOO Handle-ul blocului
BL:LAYER CXXXOOO Numele stratului pe care se află blocul
BL:ORIENT NXXXXXX Unghiul de rota ţie al blocului
BL:XSCALE NXXXXXX Scala X a blocului
BL:YSCALE NXXXXXX Scala Y a blocului
BL:ZSCALE NXXXXXX Scala Z a blocului
BL:XEXTRUDE NXXXXXX Coordonata X pentru d irecţia de expulzare
a blocului
BL:YEXTRUDE NXXXXXX Coordonata Y pentru d i recţi a de expulzare
a blocului
BL:ZEXTRUDE NXXXXXX Coordonata Z pentru d irecţi a de expulzare
a blocului
Notă : Zerourile scrise cu caractere italice indică variabile numerice ajus/abi/e.

A se vedea Attdef, Attedit, Ddattdef, Ddattext; variabila de sistem: Filedia.

Âttre def
Comanda Attredef permite redefinirea unui bloc existent şi ştergerea şi!
sau actualizarea atributelor asociate .

Pentru a redefini atributele dintr-un bloc

linia de comandă : Attredef
1. Name of 810ck you wish to redefine: Se va introduce numele blocului.
2 . Select objects: Se vor selecta obiectele şi definiţia atributului.
 : ~/
, ~ : Insertion base point of new Block: Se va selecta un nou punct
'" inserare pentru blocul respectiv.
Atunci când se d e semnează noi atribute pentru o referinţă de bl
e x istentă , aceste atribute vor avea valori implicite, iar atributele existente Î
păstrează vechile valori . Dacă un atribut vechi nu este inclus în noua defini:
a blocului, atunci acesta va fi şters din referinţa blocului.

~~ Sfat: Pen tru a evita rezultate imprevizibile este important să s

t \ redefinească atributul utilizând acelaşi punct de inserţie . Desenar
unui cerc şi inserarea atributului ca un obiect expandat in centrul cercul
va pune la dispoziţie acelaşi punct de inserţie pentru blocuri atunci câ
va apărea mesajul "Insertion ba se point of new Block:".

A se vedea Attedit, Odate, Odattdef.

Audit
Se va folosi comanda Audit pentru a verifica erorile sau datele alterat
dintr-un fişier de desen . În cazul în care sunt detectate erori, se poate op
pentru corecţia acestora.

Pentru a utiliza comanda Audit

Linia de comandă: Audit
Fix any errors detected? <N>: Se va introduce Y pentru a corect
toate erorile detectate . Selectarea variantei N produce afişarea raportul
asupra erorilor, nu însă şi corecţia acestora. În cazul în care nu s-au detecta
erori, va apărea un mesaj asemănător cu cel care urmează:
4 Blocks audited
Pass 1 4 objects audited
Pass 2 4 objects audited
total errors found O fixed O
Comanda Audit creează un fişier ASCII care conţine un raport al
rezultatelor comenzii şi al tuturor acţiunilor ce au fost îndeplinite. Acest fişie
are extensia . ADT . Informaţiile prezentate de comanda Audit nu sun
importante pentru majoritatea utilizatorilor. Cu toate acestea, ar putea să fie
de folos unui distribuitor AutoCAD sau departamentului de producţie
Autodesk pentru a diagnostica un fişier cu probleme .
A se vedea Recover; variabila de sistem: Auditctl.
AutoLISP
AutoLlSP reprezintă un limbaj de programare inclus în AutoCAD. Acesta
permite automatizare a sarcinilor repetitive şi adăugarea de comenzi
personale în AutoCAD . AutoLlSP permite legarea aplicaţiilor scrise în C cu
AutoCAD .
Mai multe programe AutoLlSP sunt distribuite odată cu AutoCAD , alte
programe putând fi obţinute din buletinele computerizate, cum ar fi forumul
Autodesk de pe Compuserve.

Pentru a utiliza AutoLlSP

1. Se va introduce codul programului AutoLlSP direct, prin intermediul
liniei de comandă, sau se va scrie codul utilizând un procesor de text.
Se sa lvează acest program ca un fişier ASCII cu extensia. LSP .
2. În cazul în care se salvează codul programului ca fişier pe disc, se va
utiliza functia Load din AutoLISP pentru a încărca programul în timp
ce se lucrează cu editorul de desene AutoCAD sau se va executa
comanda Appload. Următorul exemplu prezintă sintaxa funcţiei Load
la linia de comandă:
(I oad "drive / directory / file name") (Enter)

Se pot omite drive-ul şi directorul în cazul în care variabila de mediu

Acad indică spre directorul care conţine programele AutoLlSP.
3 . De asemenea, se poate deschide caseta de dialog Appload şi se salvează
fişie rul L1SP în caseta listă , apoi se activează selectând Load.

4 . Din mome ntul în care fişierul programului este încărcat , acesta poate fi
utilizat introducând numele său la tastatură , ca orice program AutoCAD
Standard . Nu este nevoie să se încarce fişierul din nou în timpul sesiunii
de editare curente.
Programele AutoLlSP preferate pot fi combinate într-un singur fişier
denumit Aca d. LSP. Se va plasa acest fişier în directorul AutoCAD . Acest
fişier va fi încărcat automat de fiecare dată când se deschide un fisier de
desen. Rutinele AutoCAD nu necesită reîncărcarea şi vor persista 'pe tot
parcursul perioadei de iniţializare a fişierului de desen. Codul AutoLlSP
poate fi inclus în meniul de sistem AutoCAD.
A se vedea Appload .
Comanda Base stabileşte punctul de bază al desenului, adică un punct d
referinţă pentru inserţie la momentul când se inserează un desen în alt
Se va selecta punctul de bază în funcţie de sistemul de coordonate re
(World coordinate system - WCS) . Punctul de bază implicit pentru toat
desenele este punctul de origine al WCS, de coordonate O, O, O.

Pentru a stabili un punct de bază

Linia de comandă: Base (sau 'Base, pentru a utiliza comanda în m
transparent)
Meniu: Draw> Block> Base .
Base point <0.0000, 0 .0000, 0 .0000> : Se introduc coordonatei
unui punct sau se se l ectează un punct.
A se vedea Block, Bmake, Ddinsert, lnsert, Select, Wblock; variabila d
sistem: lnsbase.

Batchplt
Batchplt este un utilitar care deschide caseta de dialog AutoCAD Batc
Plot Utility, care permite realizarea operaţiei de plot pe mai multe desen
AutoCAD către unul sau mai multe dispozitive .

Pentru a rula Batch Plotting:

Windows NT 3.51: În grupul de programe Autodesk R 14 se ~ ..,"1
execută dublu clic pe pidograma Batch Plot Utility. Pentru ~
8atch Plat
NT 4 .0 acest utilitar lansează o nouă sesiune de AutoCAD R 14, Ut~~y

apoi lansează utilizatorul de batchplot.

Presupunând că s-a instalat versiunea 14 de AutoCAD în directoru
implicit pentru Windows 95 sau NT 4.0: Din meniul Start>Programs>
AutoCAD R 14>Batch Plot Utility.

Opţiuni:

Caseta de dialog AutoCAD Batch Plot Utility conţine casete de selecţie

pentru alegerea fişierelor de desen şi configuraţiile de plot salvate anterio
pentru operaţia de batch plotting. Secţiunea casetelor cu listă serveşte pentru
identificarea fişieru lui de desen şi a fişierului PCP / PC2 .
Add Drawing: Deschide caseta de dialog Add drawing file pentru a locali;' ,
drive-uri, directoare ş i fişiere , permiţând astfel selectarea fişierelor de desen
rin intermediul metodelor Windows standard pentru o listă batch . Fişierele
~electate vor fi afişate într-o casetă cu listă.
Associate PCP / PC2: Deschide caseta de dialog Associate PCP/PC2 File
pentru a salva unul sau mai multe fişiere de desen cu extensia . PC2 sau
. PCp pe durata unui batch plot. Fişierele de configurare a parametrilor
pentru plot ( . PCP ) conţin informaţii cum ar fi atribuirile, aria pentru plot,
scala, dimensiunea hârtiei şi orientarea. Fişierele de configurare completă
pentru plot (. PC2 ) stochează informaţiile specifice dispozitivelor (definite
de obicei în fişierul acad . GFG ), precum şi informaţii despre fişiere. P CP.
Delete Entry: Se selectează această casetă pentru a şterge desene din
caseta cu listă .
Save List As: Deschide caseta de dialog Save Batch Plot List File pentru a
selecta un drive şi o cale pentru salvarea listei de batch curente şi
configuraţiile asociate sub forma unui fişier Batch Plot List (. BPL) .

Open List: Afişează caseta de dialog Open Batch Plot List File pentru a
selecta un drive şi o cale pentru a încărca un fişier. BPL, Înlocuind cu acesta
conţinutu l casetei cu listă curente.

Append List: Deschide caseta de dialog Append Batch Plot List File pentru
a încărca un fisier . BPL, adăugând conţinutul acestuia În caseta cu listă.
Plot: Desenele cu plot sunt afişate În caseta cu listă.

Close: Închide caseta de dialog şi nu reţine lista curentă de desene şi de

configuraţii ,
decât dacă acestea au fost salvate în prealabil într-un fişier. BPL.
Desenele, imaginile trasate prin plotting sau configuraţiile de dispozitiv
existente nu pot fi modificate cu utilitarul Batch Plot. Se vor pregăti desenele
înainte de a efectua plot prin verificarea completitudinii acestora, salvarea
imaginilor trasate prin plotting şi verificarea configuraţiilor de plotter
originale. În cazul existenţei mai multor configuraţii pentru un singur
dispOZitiv, se vor salva configuraţii le ca fişiere. PCP În AutoCAD înainte de
a realiza batch plotting. În cazul existenţei mai multor dispozitive se vor
verifica configuraţiile de dispozitiv şi se vor salva ca fişiere. PC2.

\ Notă : Pentru a termina o operaţie batch plot in desfăşurare, se selectează

Cancel Remaining Drawings din caseta de dialog Batch Plot Progress
şi toate operaţiile de plot rămase vor fi anulate. Pentru a intrerupe operaţia
de plot pentru desenul curent, se selectează Cancel.
Comanda Bhatch deschide o casetă de dialog ce conţine opţiuni
haşurare , permi!ând umplerea unei zone Închise definite de linii, cercu
arce şi polilinii cu un model predefinit, cu un model simplu de haşură sa
cu unul solid , după selectarea acestui model. Modelul poate fi previzuar
Într-o casetă imagine sau Într-o casetă de dialog cu paleta de model
inainte de a fi aplicat. Se va folosi - Hatch pentru a afişa toate mesajele
linia de comandă .

Pentru a utiliza caseta de dialog Bhatch

Linia de comandă: Bhatch
Meniu: Draw ~Hatch
Bara de instrumente Draw: ~ Hatch
Se vor selecta opţiunile corespunzătoare din caseta de dialog Bhatch.

Opţiuni:

Pattern Type: Permite stabilirea modelelor de haşurare utilizând modele

predefinite stocate În fişierul Ac ad . PAT sau modelele cu o linie definită d
utilizator sau modelele personalizate. Un grafic pe ecran permite ciclar
prin modelele predefinite, executând doar clic pe grafic. Pattern .. . deschi
caseta de dialog secundară Hatch pattern pallette şi afîşează o imagine sa
o pictogramă a fîecărui model. Selecţia unui model se face executând dubl
clic pe pictogramă, ceea ce va avea ca efect Închiderea casetei de dialog
afişarea modelului În caseta imagine. Primul model se numeşte Solid, fijn
o componentă nouă a versiunii 14 şi furnizează o nouă capacitate d
umplere solidă .
Pattern Properties: Permite modificarea sea/ei , unghiului ş i spaţie riJ
modelului . Opţional, se poate dubla (cross-hatch) modelul de haşurare sa
se poate alege varianta Explode . în cazul în care s-a selectat un model d
haşurare ISO, se poate alege ISO Pen Width pentru a obţine o scalare de ti
ISO . Caseta Double hatch devine activă atunci când se selectează mod
User-defined, permi!ând utilizatorului să deseneze linii la 90°. Caseta d
editare Custom Pattern este activă atunci când se selectează tipul de mod
Custom.
Boundary: Controlează aspecte ale definirii frontierelor. Mesajul Pie
Points solicită selectarea unui punct din interiorul limitelor zonei , inclusi
blocuri. Dacă opţiunea Island Detection este activată (de mai jos), obiectkl·
din interiorul frontierei sunt definite ca "insule" şi nu vor fi haşurate .
Textul co nţinut în zona delimitată este considerat o insulă. Se va crea un
dreptu nghi imaginar în jurul textului, iar acesta nu va fi haşurat. Mesajul
S eled Objects permite selectarea obiectelor sau utilizarea modurilor
Osnap pentru a defini aria care va fi haşurată. Mesajul Remove Islands
îndepărtează din setul delimitat "insulele" definite de opţiunea Pick Points.
View Se ledion selectează frontierele şi obiectele alese pentru zona
haşurată, apoi revine la caseta de dialog.

Inherit Properties: Permite selectarea unui obiect haşurat existent şi

aplicarea proprietăţilor acestuia modelului curent de haşurare.
Preview Hatch: Afişează o imagine a modelului de haşurare, apoi revine
la caseta de dialog.
Advanced Options: Permite controlul asupra metodei pe care AutoCAD
o folos eşte pentru a crea un nou set de frontiere (Make New Boundary
S et). Casetele de selectare permit selectarea unui set dintre toate obiectele
de pe ecran (From Everything on Screen) sau din setul existent de frontiere
(From Existing Boundary Set). Style permite stabilirea opţiunilor frontierei
selectându-Ie dintr-o casetă cu listă sau în mod vizual prin selectarea din
pictogramele de pe ecran. De asemenea, frontierele pot fi reţinute ca o
polilin ie sau ca o regiune; în cazul în care nu se selectează această opţiune
(Retain Boundaries), vor fi şterse după crearea modelului de haşurare .
O pţi u n ea Island Detection permite specificarea faptului dacă obiectele
din interiorul frontierei extreme vor fi haşurate sau vor fi considerate ca
"insule".
Associativity: Asociază modelul de haşurare cu obiectul delimitat haşurat,
astfel încât acesta îşi va modifica forma atunci când frontiera obiectului se
schimbă.

Apply: Aplică modelul selectat zonei delimitate .

Nu se poate copia un model de haşurare creat cu o versiune de AutoCAD

anterioară versiunii 12 . Limitele de haşurare pot fi definite de o linie, un
arc, un cerc, o polilinie 2D sau 3D, un corp 3D sau un obiect din Viewport.
Zonele di n blocurile ierarhizate pot fi şi ele haşurate. Variabila de sistem
Fii/mode controlează în mod global vizibilitatea umpluturilor solide şi a
haşurilo r.
A se vedea Blipmode, Hatch ; variabile de sistem: Hpang, Hpbound ,
HPdouble , Hpname, Hpscale , Hpspace , Fillmode.
Atunci când se execută desene cu AutoCAD, în locurile unde se selecte
puncte vor apărea mici cruciuliţe numite blip. Aceste blip-uri nu fac part
din desen , ele doar ajută la localizarea punctelor care au fost selectate;
poate utiliza comanda Blipmode pentru a suprima aceste blip-uri , da
nu se doreşte afişarea lor. Se vor folosi comezile Redraw, Regen , Zoom sa
Pan pentru a îndepărta blip-urile.

Pentru a reseta Blipmode

Unia de comandă : Blipmode (sau 'Blipmode, pentru a utiliza comand
în mod transparent)
ON / OFF <current seting>: Se introduce ON sau OFF

Opţiuni:

ON: Afişează blip-urile atunci când se introduc punctele.

OFF: Suprimă blip-urile la introducerea punctelor.
A se vedea Ddrmodes; variabila de sistem: Blipmode.

8Iock
Comanda Block grupează un set de obiecte de desen pentru a se comport
ca un singur obiect. Se poate apoi insera, copia, oglindi, deplasa, roti , scaI
sau salva blocul ca un fişier extern. Caseta de dialog echivalentă est
Bmake .

Pentru a crea un bloc

Linia de comandă: Block
Bara de instrumente: ~ Block

1 . Block name (or?): Se va introduce numele blocului. Pentru a list

blocurile existente se poate introduce un semn de întrebare. Caset
de editare Block name permite introducerea unui nume în caseta de
dialog. Selectarea opţiunii List Block Names ... deschide caseta de
dialog secundară Block Names In This Drawing pentru a specifica un
Pattern (model) utilizând willdcard-uri pentru a filtra numele blocurilo
 sau se selectează un nume de bloc din caseta cu listă , cu ajutdtri./i:,.
cursorului. ' ',
2 . Insertion base point: Se introduce valoarea unei coordonate sau se
sele ctează un punct pentru a determina punctul de bază al blocului. Un
punct de bază poate fi selectat cu opţiunea Select Point< sau se specifică
prin casetele de editare X, Y şi Z din caseta de dialog,
3. Select Objects: Se vor selecta obiectele care vor fi introduse în bloc,
Obiectele ce sunt selectate vor dispărea , însă ele pot fi restaurate ca obiecte
individuale, utilizând comanda Oops sau selectând opţiunea Retain
Objects din caseta de dialog Block Definition. În cazul în care blocul
include atribute , acestea se vor selecta pe rând, în ordinea în care se
doreşte să apară din caseta de dialog. În cazul în care se utilizează caseta
de dialog, selectarea opţiunii Select Objects < produce părăsirea temporară
a casetei de dialog, pentru a putea alege obiectele de pe ecran,
Blocurile există numai în interiorul desenului în care sunt create. Cu
toate acestea, blocurile pot fi transformate În fişiere de desen folosind
comanda Wblock. Blocurile pot include alte blocuri. Se pot include atribute
în blocuri pentru a permite introducerea şi stocarea informaţiilor împre ună
cu blocul (A se vedea Attdef) ,
Dacă se încearcă crearea unui bloc care are acelaşi nume cu un bloc
deja existent, va apărea mesajul:
Block <name> already exists. Redefine it? <N>
Pentru a redefini un bloc existent, se va introduce Y. Comanda 810ck
va continua în mod normal şi va Înlocui blocul existent cu cel nou creat. în
cazul în care blocul existent a fost inserat în desen, noul bloc va apărea în
locul acestuia, Dacă comanda Regenauto a fost dezactivată , noul bloc nu
va apărea pâna la execuţia comenzii Regen.
Dacă se creează un bloc ce include un alt bloc care are acelaşi nume,
AutoCAD va afişa mesajul:
Block <block name> references itself
Pentru a rezolva această problemă se va deschide desenul, se
expandează blocul şi se şterge numele blocului inclus care este duplicat.
Pentru a insera un bloc expandat Într-un desen , în faţa numelui blocului se
adaugă un asterisc.

A se vedea Attedit, Attdisp, Attext, Attredef, Ddatte , Ddinsert, Insert,

Reg en , Regenauto, Wblok, Wildcards, Xref, Xbind.
Comanda Bmake este similară cu Block, cu excepţia faptului că aceas
afişează caseta de dialog Block Definition . Se poate insera, copia, oglindi
deplasa, roti , scala sau salva blocul ca un fişier extern .

Pentru a crea un bloc utilizând o casetă de dialog

Linia de comandă: Bmake
Menu: Draw ~ Block~Make
Bara de instrumente Draw: g Se introduc informaţiile în caseta de dial

Opţiuni:

Block Name: Se introduce un nume pentru bloc în caseta de editare.

Select Objects: Selectarea acestei opţiuni închide temporar caset
astfel încât să se poată selecta obiectele din desen . Se poate folosi ori
metodă de selectare la mesajul "Select objects" pentru a alege obiectel
ce vor fi incluse în bloc. Apăsarea tastei Enter are ca efect revenirea 1
caseta de dialog.
Base Point: Selectarea opţiunii Seled Point > produce revenirea la desen,
permiţând specificarea unui punct de bază pentru inserţie (Insertion b
pOint:) , apoi se redeschide caseta de dialog.
list Block Names: Deschide caseta de dialog Block Name in This Draw-
ing pentru a vizualiza blocurile existente din desen.
Retain Objects: Dacă se selectează această opţiune , AutoCAD va reţine
entităţile originale după crearea blocului. în caz contrar, obiectele vor fi
şterse .

A se vedea Block, Wblock.

BMPOUT
A se vedea Import / Export.

Boundary/Bpoly
Comanda Boundary funcţionează ca şi comanda Pedit, creând o regiune
sau o frontieră în formă de polilinie din obiecte suprapuse. Afişează o
 setă de dialog pentru a crea automat o frontieră polilinie din obie~te ­
~chise, selectând un punct din interiorul ariei. Pentru a afişa mesajele la
linia de coma ndă , se va utiliza -Boundary.

Pentru a crea o polilinie Închisă sau o regiune Închisă

Linia de comandă : Boundary sau Bpoly
Meniu: Oraw}> Boundary
1. Se spe cifică tipul obiectului (polilinie sau regiune) şi se defineşte setul
de fron tiere şi alţi parametri.
2. Se apasă butonul Pick Points din caseta de dialog Boundary Creation
si se se lectează un punct din interiorul obiectelor conectate. Această
~elecţie va lumina frontiera, apoi uneşte obiectele într-o polilinie sau o
regiune.
Comanda Boundary utilizează aceleaşi opţiuni şi parametri ca şi
comanda Bhatch . A se vedea Bhatch pentru detalii suplimentare . Se va
folosi comanda 3Dpoly pentru a desena o polilinie 30 di n segmente de
dreaptă. Comanda Pedit modifică polilinii 30. Comanda Bpoly a fost
redenumită în Boundary.

~., Sfat. Se va utiliza tasta Esc pentru a anula complet comanda.

\f,;

A se vedea Area, Bhatch, Pedit, Polygon, Psfill, Region .

- Boundary
Comanda -Boundary creează o frontieră regiune sau polilinie din obiecte
suprapuse. Comenzile echivalente pentru casete de dialog sunt Boundary
şi 8poly.

Pentru a crea o polilinie sau o regiune Închisă la linia de comandă

Linia de comandă : -Boundary
1. Advanced options / < Interna) point>: Se va selecta un punct din
interiorul zonei care se va transforma într-o polilinie sau o regiune
înc hisă , se va introduce u pentru a renunţa la o selecţie , se va introduce
A pentru Advanced options sau se apasă Enter pentru a înc heia
selectarea punctului .
.,:\" hDacă s-a introdus A va apărea mesajul Boundary set/Island Det
tion/Object Type/<exit> , ce conţine câteva opţiuni suplimentare:
Dacă se introduce B, va fi afişat mesajul "Specify candidate set ~
boundary, New I < Everything> :". Dacă se introduce N, se va soli '
selectarea obiectelor pentru a defini setul de frontiere ; dacă se in
duce E va apărea "Selecting everything visible ... " şi se va reve ni
pasul 1.
Dacă se introduce 1, apoi Y la mesajul "Do you want island dete
tions? <Y>", obiectele din interiorul frontierei extreme vor fi trata
ca "insule" . Dacă se introduce N, va apărea mesajul "Specify ra
Nearest l +x l -x l +y I -y I Angle <Nearest>:", care permite stabilir
controlului pentru ca AutoCAD să definească obiectul delimitat.
Se introduce O şi apoi R pentru a crea fro ntiera ca o regiune sau
pentru a defini frontiera ca o polilinie la mesajul "Region I Polyli
I <current> :". Dacă se apasă Enter, se va utiliza selecţia care În m
curent este implicită şi se revine la pasul 1.
Se apasă Enter pentru a Încheia comanda după selectarea une'
sau mai multora dintre opţiunile descrise anterior.
A se vedea Bhatch, Boundary, Hatch, Hatchedit; variabila de sistem: Hpbou

Box
A se vedea Solid Modeling

Break
Comanda Break şterge o linie , un cerc, o schiţă , un arc sau o polilinie 2
Între două puncte.

Pentru a utiliza comanda Break

Linia de comandă : Break
Meniu: Modi fy~ Break.
Bara de instrumente: Modify: g Break
1 . Select objects: Se va selecta obiectul care va fi şters .

2 . Enter second point (or F for first point): Se va selecta cel de-al
doilea punct de ştergere sau se va introduce F pentru a specifica primul
şi cel de-al doilea punct.
Opţiuni:

1 point: Desface un obiect într-un singur loc, în pu nctul de se l ecţie .

1 pointJS elect : Permite selectarea mai întâi a obiectului. apoi specificarea
pu nctului de ştergere .
2 points: Permite desfacerea obiectulu i în două puncte . Primul punct este
pu nctul de sel ecţie.
2 points/Select: Permite selectarea obiectului, apoi specificarea primului
punct de ş tergere .
In cazul in care se utilizează cursorul pentru a selecta obiectul, punctul
de selecţ i e devine primul punct de ştergere . Se va selecta cel de-al doilea
pu nct de ş tergere sau se va introduce F pe ntru a specifica un prim punct de
ştergere defi nit. Dacă s-a selectat obiectul utilizând o fereastră , o fereastră
crossing , wpolygon , cpolygon , fence sau ultima opţiune sau opţiunea
ant erioa ră, se va solicita automat un prim punct ş i un al doilea punct.
Comanda 8reak nu funcţionează pentru blocuri. corpuri solide , text,
forme. corpuri 3 D sau polilinii 3D. Pot fi ş terse obiectele care nu se află într-
un plan paralel cu sistemul de coordo nate reale al utilizatorului (UCS). De
asemenea, dacă nu se vizualizează UCS curent în plan , este posibil să se
obţ in ă rezultate incorecte. Se va folosi comanda Plan pentru a vizual iza
UCS curent in plan . Atunci când se şterg cercuri , este necesar să se utilizeze
secve n ţa corectă de puncte de ştergere de selecţie:

În cazu l unui cerc, o secvenţă de selecţie în sensul contrar acelor de

ceasornic va cauza realizarea desfacerii între cele dou ă puncte de
ş tergere.

a secvenţ ăde selecţie în sensul acelor de ceasornic va produce

păstrarea segmentului dintre cele două puncte şi dispariţia restului
cercului.
Se poate şte rge o li nie la d istanţă pornind de la un punct de bază
specificat dacă se utilizează detecţia . După selectarea obiectului se va utiliza
opţiu nea F for the first point, apoi Sh ift+ clic pentru a deschide meniul
CUrsor ş i selectarea opţiunii Tracking. Din momentul în care detecţia este
lansată , se va specifica un punct pentru operaţia de snap a obiectului, se va
introduce o distanţă . apoi se apasă Enter pentru a încheia detecţia . Atunci
când apare mesajul "Enter second point", se va specifica intervalul de
ştergere .

A se vedea Cha nge , Trim, UCS .

Comanda Browser lansează instrumentul de navigare prin Web inst

Pentru a accesa Internetul

Linia de comandă: Bro wser
Bara de instrumente Standard: ~ Launch Browser
Locat ion <http://www.autodesk.com/acaduser>: Se apasă Enter
se specifică o altă adresă pentru conexiune.
Pentru a utiliza comanda Browser, utilizatorul trebuie să dispună
Netscape Navigator 3.0 sau de o versiune superioară sau de
Internet Explorer 3 .0.

Cal
Cal reprez i ntă un instrument de calcul on-Iine. Acesta stochează valo .
calculate sub formă de variabile ce pot fi apelate În orice moment În timp
sesiunii curente de editare. Poate fi utilizat În mod trasparent pentru
furniza valori ca răspuns la mesajele la linia de comandă . Comanda C
permite, de asemenea, translatarea Între coordonatele reale şi UCS .

Pentru a utiliza Calculatorul

Linia de comandă: Cal (sau 'Cal , pentru a utiliza comanda În mo
transparent) .
> > Expressio n: Se va introduce expresia matematică dorită .

Comanda Cal evaluează vectori (puncte), expresii reale sau intregi

Expresiile pot accesa elementele geometrice existente utilizând funcţiile d
snap al obiectelor, cum ar fi Cev, End şi Ins. Este posibil să se insereze
variabile AutoUSP în expresiile aritmetice şi să se atribuie valoarea expresiei
unei variabile AutoUSP. Aceste expresii aritmetice şi vectoriale pot fi utilizate
În orice comandă AutoCAD care solicită introducerea de puncte, vectori
sau numere.
Catalog/ Dir
Comanda Catalog afişează o listă a fişierelor dintr-un drive specificat sau
dintr-un director.

Pentru a vizualiza un catalog sau un director Într-o fereastră DOS

Linia de comandă: Catalog
Linia de comandă: Dir
File specification: Se va introduce orice l ite ră de drive, un nume de
director sau un caracter wildcard , aşa cum s-ar proceda şi în DOS . Dacă nu
se introduce nici o specificaţie , comanda Catalog afişează lista pentru
drive-ul curent.
Ambele comenzi sunt stocate în fişierul A ca d. pgp. Comanda Catalog
este asociată cu comanda DOS externă dir/w şi afişează directorul respectiv
într-o fere astră DOS cu comutatorul DOS pentru "wide" (larg) . dir apelează
comanda DOS dir şi listează conţinutul directorului într-o fereastră DOS
sub forma unei liste de fişiere.
A se vedea Acad .PGP.

Chamfer
Comanda Chamfer produce unirea a două linii neparalele cu o linie
intermediară sau cu o linie oblică sau adaugă linii intermediare între
segmentele de linie ale unei polilinii bidimensionale. Se poate efectua
ac eas tă operaţ ie asupra unei spline , elipse , polilinie 3 D, rază , xline ,
segmente de polilinie, arce de polilinie , ca şi asupra liniilor şi poliliniilor.

Pentru a utiliza comanda Chamfer

linia de comandă: Chamfer
Meniu: Modify~Chamfer
Bara de instrumente Modify: l:J Chamfer
1. Polyline/Distance/Angle!frim/Method <Select first line>: Se
va selecta prima linie sau se introduce o opţiune.

2 . Select second line: Se va selecta cea de-a doua linie.

~ ..~ în cazul în care obiectul este un corp 30, pentru pasul 3 vor apăr
următoarel e mesaje:
3 . Select base surface:
Next / < OK >: Se introduce N pentru a selecta o suprafaţă adiacen
sau Enter pentru a accepta suprafaţa curentă ca suprafaţă de bază .
4 . Specify the two edges of the base surface to chamfer: Se specifi
cele două margini ale suprafeţe i de b ază care vor fi supuse operaţiei d
chamfer (racordare).
Enter base surface distance <0 .2500> : Se apasă Enter sau
introduce va loarea unei distanţe.
Enter other surface distance <0.2500> : Se apasă Enter sau
introduce a ltă valoare a distanţei .
5 . Se selectează individual sau global marginile care vor fi supuse operaţi
de racordare.
Loop / <Select edge> : Se introduce L, se selectează o margine sau
apasă Enter pentru a selecta toate marginile . Se pot cicla mesajele pen
a alege în mod repetat câte o margine sau se poate selecta marginea d
la care să înceapă ciclul.

Op~uni:

Polyline : Permite efectuarea operaţiei de racordareasupra tuturo

segmentelor de linie din interiorul unei polilinii. Această opţ iu ne va solicit
selectarea unei polilinii bidimensionale. Toate segmentele de polilinie unite
vor fi apoi supuse operaţ i ei de racordare .
Distance: Permite specificarea lungimii liniei de racordare . Această opţiune
solicităintroducerea primei şi celei de-a doua distanţe pentru racordare
apoi stabileşte valorile acestora ca implicite. Acestea vor fi distanţele măsurate
din punctul de intersecţie al celor două linii până la începutul liniei de
racordare.
Angle: Permite specificarea unghiului pentru racordare dintr-un punc
selectat de pe segmentul de linie . Mesajele care apar sunt:
Enter chamfer length on the first line < 1.0000>:
Enter chamfer angle from the first line < O> :
Trim : Permite comutarea opţiunii Trim în starea ON sau OFF şi stabilirea
modului selectat ca fiind implicit. Oezactivarea opţiunii Trim (OFF) permite
adăugarea unei linii de racordare, reţinând în acelaşi timp segmentele de
linie originale .
J't1eth od : Permite stabilirea unei metode implicite pentru realizarea operatiei
de racorda re , fie în funcţie de distanţă , fie în funcţie de unghi .
Se pot supune operaţiei de racordare obiecte care nu se găsesc în
sistemul de coordonate curent al utilizatorului (UCS). Cele două linii se vor
întâlni atunci când distanţele de racordare sunt stabilite la O (valoarea
implicită). În cazul în care obiectele selectate nu se află la acelaşi nivel, linia
de racordare va căpăta toate proprietăţile nivelului curent.
A se vedea Fillet; variabile de sistem: Chamfera, Chamferb.

-Change
Comanda Change poate produce modificarea mai multor proprietăţi ale
unui obiect. Se pot modifica toate proprietăţile liniilor. Se pot muta capetele
liniei selectând un punct la primul mesaj. În cazul în care se selectează mai
multe linii, toate capetele situate cel mai aproape de punctul selectat vor fi
deplasate în noul punct. Dacă modul Ortho este activat, liniile vor deveni
paralele, iar capetele lor se vor alinia cu punctul selectat.
Se pot modifica: înălţimea, culoarea, nivelul, tipul liniei , tipul scalei
liniei sau grosimea arce lor, a cercurilor, a liniilor şi a poliliniilor. De asemenea,
se pot modifica unghiul de rotaţie , punctul de inserţie sau atribuirea stratului
pentru un bloc.

Pentru a modifica proprietăţile unui obiect

Linia de comandă: Change
1. Select objects: Se vor selecta obiectele ce vor fi modificate.
2. Properties I <Change point> : Se introduce P pentru a modifica
proprietăţile obiectului selectat sau se va selecta o linie şi i se va modifica
punctul de sfârşit.
3 . Change what property (Color/Elev/LAyerl LType/LtScaleffhick-
ness)?: Se va introduce opţiunea dorită .
4. În funcţie de selecţia făcută pentru modificare , vor apărea câteva sau
toate mesajele următoare :
Enter text insertion point: Se va selecta o nouă adresă pentru text.
Enter block insertion point: Se va selecta noua adresă a blocului.
New style or press ENTER for no change: Se va introduce stilul
textului. Acesta trebuie să fi fost creat anterior, utilizând comanda
Style.
 New height <height> : Se va introduce noua înălţime.
New rotation angle <O>: Se va introduce valoarea no
unghiului de rotaţie.
New text <text> : Se va introduce noul text.
New tag <tag name>: Se va introduce noua etichetă a atribu
New prompt <prompt> : Se va introduce un nou mesaj al atribu
New default value <value>: Se va introduce noua valoare
atributului.

Opţiuni:

Properties: Modifică înă lţimea , culoarea , nivelul, tipul liniei sau grosi
unui obiect.
Color: Solicită introducerea culorii care se va aplica obiectelor selectate
Elev: Solicită introducerea unei noi înălţimi pe axa Z a obiectului.
LAyer: Se va introduce un nou nivel.
LType: Se va introduce un nou tip de linie.
LtScale: Se va introduce o nouă valoare UScaie pentru obiectuVobiect
selectat(e) .
Thickness: Se va introduce o nouă grosime pe axa Z a obiectului.
Opţiunea Thickness va produce expulzarea unei linii bidimension
arc, cerc sau polilinie pe axa Z. Această opţiune nu are efect asu
blocurilor. Opţiunea Elev modifică poziţia unui obiect pe axa Z. Ace
opţiune nu are efect asupra obiectelor ce nu sunt situate Într-un plan par
cu sistemul de coordonate curent al utilizatorului (UCS) .
Atunci când se schimbă culoarea obiectului , obiectul respectiv nu
mai avea culoarea nivelului pe care se găseşte. Acest lucru poate cr
confuzie în cazul desenelor complexe. Pentru ca un obiect să dobândea
aceeasi culoare ca şi nivelul său , se va introduce 8ylayer la mesajul Color
A se vedea Chprop, Color, Ddmodify, Select, UCS .

Chprop
Comanda Chprop acţionează similar comenzii Change, cu excepţia faptulu'
că Chprop permite modificarea proprietăţilor tuturor tipurilor de obiecte,
indiferent de orientarea lor tridimensională. Cu toate acestea, opţiun ea
Elev nu este disponibilă - se va folosi in schimb comanda Move. Comanda
echivalentă pentru caseta de dialog este Ddchprop.
pentru a modifica proprietăţile unui obiect
Lin ia de comandă: Chprop
1. Seled objeds: Se vor selecta obiectele ale căl'Or proprietăţi vor fi
modificate.
2. Change what property (Color/LAyerILType/LtScale!fhickness)?:
Se va introduce o opţiune.

Opţiuni:
Color: Se va introduce culoarea ce va fi aplicată obiectelor selectate.
LAyer: Se va introduce noul nivel.
LType: Se va introduce un nou tip de linie .
UScale: Permite introducerea unei noi valori UScale pentru obiectuV
obiectele selectat(e).
Thickness: Se va introduce noua grosime pe axa Z a obiectului.
A se vedea Change , Color, Ddchprop, Elev, Select, UCS.

Circle
Comanda Circle oferă mai multe metode de desenare a cercurilor, metoda
impli ci tă constând în selectarea punctului central şi introducerea sau
selectarea diametrului sau a razei.

Pentru a desena un cerc

Linia de comandă: Circle
Meniu: Draw~Cirele~Preset Options
Bara de instrumente Draw: ~ Cirele
1. 3P/2PnTRI<Center Point>: Se va selecta centrul cercului sau se
introduce o opţiune.

2 . Diameter/<Radius> <current default>: În funcţie de valoarea

cure ntă implicită , se va introduce diametrul sau raza prin selectare
dinamică sau introducând litera O sau R sau se introduce o valoare.

Selectarea opţiunii TIR va avea ca efect afişarea unor mesaje care

solicită introducerea a două puncte osnap tangente şi a razei.
1. Enter Tangent spec: Se va selecta primul punct osnap.
 Enter Second Tangent spec: Se va selecta cel de-al doilea pun
osnap.
3 . Radius <current value> : Se va specifica raza.
Opţiunea Tan din meniul desfăşurător Draw ~Circle~ Tan oferă o metod
similară cu cea bazată pe trei puncte, permiţând trasarea unui cerc pri
specificarea a trei puncte tangente şi afişând automat punctele de autosna
Deferred Tangent. Pentru a stabili dimensiunea cercului, se va răspunde la
mesajele: First point:, Second point: şi Third point:.

Op~uni:

3P (3 Point): Permite definirea unui cerc pornind de la trei puncte. Dacă

se selectează această opţiune , se vor solicita primul, al doilea, respectiv
treilea punct. Cercul va fi desenat prin aceste trei puncte.
2P (2 Point) : Permite definirea diametrului unui cerc pornind de la dou
puncte. Dacă se selectează această opţiune se va solicita selectarea primului
şi celui de-al doilea. Cele două puncte vor fi cele două extremităţi ale unui
diametru .
TIR (Tangent, Tangent, Radius): Permite definirea unu i cerc pornind
de la două puncte tangente şi de la rază . Punctele tangente pot fi situate pe
linii, arce sau cercuri.

Color/Colour
Color/Colour stabileşte culoarea obiectelor ce sunt desenate . Dup ă
selectarea unei culori, toate obiectele vor fi colorate cu culoarea selectată,
indiferent de nivelul la care se află , în afara cazului în care se specifică
pentru culoare Bylayer sau Byblock. Obiectele ce au fost desenate anterio
nu vor fi afectate la utilizarea comenzii Color. Caseta de dialog echivalentă
este Ddcolor.

Pentru a stabili culoarea obiectelor

Linia de comandă : Color sau Colour (sau 'Color sau 'Colour, pentru
a utiliza comanda în mod transparent) .
New obje ct color < c urrent default > : Se va specifica numele culorii,
numărulculorii sau o opţiune.
OP9 uni:
Bylayer: Atribuie obiectelor culoarea nivelului pe care se găsesc. Aceasta
este opţ iunea implicită pentru culoare.
Byblock: Funcţionează asupra obiectelor utilizate în blocuri. În cazul în
care unui asemenea obiect i se atribuie culoarea Byblock, acesta va avea
culoarea nivelului la care se găseşte blocul. În tabelul 2 sunt prezentate
numele culorilor recunoscute de AutoCAD, precum şi codurile numerice
ale culorilor. Se poate introduce oricare număr între 1 şi 255. Culoarea ce
este afişată depinde de adaptorul de display şi de monitor, însă primele
şapte culori sunt aceleaşi pentru cele mai multe dintre sistemele de afişare .

Tabelul 2: Numele culorilor recunoscute de AutoCAD

Numele culorii Numărul culorii
Red - Roşu 1
Yellow - Galben 2
Green - Verde 3
Cyan - Albastru deschis 4
Blue - Albastru 5
Magenta - Violet 6
White - Alb 7
Bylayer Culoarea nivelului la care se află obiectul
Byblock Culoarea nivelului la care se află blocul

Atribuirea'culorilor trebuie să se facă cu grijă, mai ales în cazul în care se

vor folosi culori pentru a deosebi nivelurile între ele. O listă de control a
culorilor este accesibilă în bara de instrumente Object Properties. Selectarea
opţiun ii Other ... deschide caseta de dialog Select Color.

A se vedea Change , Chprop, Ddcolor, Layer.

Editarea la linia de comandă

Se pot repeta comenzile introduse anterior de la linia de comandă, utilizând
tastele săgeţi sus şi jos. AutoCAD a adaptat metodele standard de editare
din Windows, permiţând utilizarea tastelor Insert, Backspace, Overwrite,
End, Home, Delete , Page Up şi Page Down la linia de comandă. Dacă se
selectează o comandă introdusă anterior şi se execută clic dreapta cu mouse-
ul , va apărea un meniu ce conţine şi opţiunea Paste to Cmdline. Selectarea
acestei opţiuni are ca efect copierea textului la linia de comandă.
'~ '"
... :.' . "Execuţia unui clic dreapta cu mouse-ul peste linia de comandă pr
. duce afişarea unui meniu pop-up, care permite selectarea uneia di ntr
comenzile Paste to Cmdline, Copy, Copy Hist, Paste şi Preferences ..
A se vedea Copy, Copy Hist, Paste, Preferences

Compile
Pentru a crea propriile fonturi de text şi propriile forme , se va compila u
fişierde descriere a formelor şi fonturilor. Acest fişier este în format ASCII
utilizează un sistem special de coduri pentru a descrie fonturile ş i formele
Comanda Compile produce afişarea unei casete de dialog ce listează fişiere
ASCII cu extensiile . SHB şi . PHB pentru conversia acestora într-o formă di
care AutoCAD să poată citi descrierile şi să le includă într-un desen.

Pentru a compila propriile fonturi de text:

Linia de comandă: Compile
Atunci când variabila de sistem Filedia are valoarea 1, comanda Comp'
va deschide caseta de dialog Select Shape or Font File, care afişează fişier
cu extensia . SHP (pentru fişierele de forme) şi cu extensia. PHB (pen
fişierele PostScript) . Se va introduce numele unui fişier de forme/fon t î
caseta Filename pentru a realiza compilarea într-un fişier cu extensia . SHX
Atunci când variabila Filedia are valoarea O şi se introduce comand
Compile la linia de comandă, va apărea următorul mesaj :
Ente.r NAME of shape file: Se va introduce numele fişierului de fon
sau forme .
Opţiunea Load inserează fişierele compilate Într-un desen . Fişiere le
compilate cu fonturi PostScript . PFB vor fi Încărcate mai rapid în desene .

Cone
A se vedea Solid Modeling.

Convert
Comanda Convert transformă poliliniile 20 şi haşurile asociative,
optimizându-le, în obiecte AutoCAD versiunea 14.
 Linia de comandă: Convert.
1. Hatch / Polyline / < AII >: Se apasă Enter pentru a selecta atât haşurile ,
cât ş i obiectele polilinie sau se introduce H pentru haşuri şi P pentru
polilinii .
2 . Select / < AII >: în funcţie de ceea ce a fost introdus la pasul 1, se
poate apăsa Enter pentru a converti toate haşurile sau poliliniile din
desen sau se introduce S pentru a selecta doar anumite obiecte.

Notă: În general, poliliniile sunt converti te automat de către variabila de

sistem Plinetype În momentul În care desenul este salvat În AutoCAD 14.

A se vedea variabilă de sistem Plinetype.

Config
A se vedea References, Editarea în linie de comandă.

Copy
Comanda Copy realizează copierea unui singur obiect sau a unui set de
obiecte.

Pentru a copia
Linia de comandă: Copy
Meniu: Modify>Copy
Bara de instrumente Modify : ~ Copy
1. Select objects: Se vor selecta obiectele ce vor fi copiate.
2 . < Base point or displacement > /Multiple: Se va selecta punctul de
referinţă sau de "bază" pentru copiere sau se va introduce M pentru
copii multiple. Opţiunea M informează AutoCAD că se doreşte realizarea
mai multor copii şi solicită reintroducerea punctului de bază.
3 . Second point of displacement: Se va selecta distanţa şi direcţia
copiei relativ la punctul de bază sau se introduce valoarea înlocuitoare.

Opţiuni

Multiple: Permite crearea mai multor copii ale obiectelor selectate. Cel
de-al doilea punct va fi repetat până la apăsarea tastei Enter sali a tastei Esc.
 " AutoCAD presupune că se dore~te crearea copiilor În sistemul d
coordonate curent al utilizatorului (UCS), Cu toate acestea se pot crea
copii În spaţiul tridimensional introducând coordonatele 0,0 ,0 pentru
punctul de bază şi coordonatele X, Y, Z dorite pentru cel de-al doilea pun
sau utilizând Osnap pentru a selecta obiecte din spaţiul tridimensional.
Dacă se apasă Enter la mesajul Second point: , fără a introduce o valoare
a punctului, obiectele selectate pot fi copiate Într-o zonă ce se află În exterio
desenului curent Pentru a reveni asupra operaţiei se poate utiliza comand
Undo sau comanda Zoom .
Pentru a realiza copii multiple utilizând grip-uri, vezi comanda Move.
A se vedea Array, Grips, Move, Multiple, Select

Copyclip
Comanda Copyclip utilizează c1ipboard-ul din Windows pentru a copi
obiecte din AutoCAD În alte aplicaţii Windows .

Pentru a copia obiecte În alte aplicaţii

Linia de comandă: Copyclip
Meniu : Edit>Copy
Bara de instrumente Standard: ~ Copy to c1ipboard
Select objects: Se vor selecta obiectul sau obiectele ce vor fi copiate.
Se execută clic dreapta sau se tastează Ctrl+C pentru a copia tex
selectat de la linia de comandă sau din fereastra de text AutoCAD sa
obiectele selectate din zona grafică În clipboard.
Atunci când se selectează numai text, comanda Copycl ip stocheaz~
acest text În format ASCII.
A se vedea Copyhist, Copylink

Copyhist
Comanda Copyhist copiază Întreg textul de la linia de comandă sau din
fereastrajumal În c1ipboard . Textul poate fi plasat În ferestrele altor aplicaţii
selectând opţiunea Paste din meniu riie derulante ale majorităţii ferestrelor
standard sau tastând Ctrl+V.
pentru a copia jurnalul liniei de comandă AutoCAD
Linia de comandă: Copyhist
întreg textul din fereastra jurnal va fi copiat în clipboard.
Se va apăsa tasta funcţională F2 pentru a afişa fereastra de text AutoCAD,
apoi se utilizează butonul de selecţie pentru a marca textul care va fi copiat.
După ce acesta este marcat, se execută clic dreapta cu mouse-ul pentru a afişa
meniul cursor ş i se selectează una dintre opţiunile Copy sau Copy History .
A se vedea Copyclip, Copylink, Editarea în linie de comandă.

Cutclip
Comanda Cutclip permite exportul imaginilor vectoriale sau de tip bitmap
din AutoCAD către alte programe ce acceptă imagini prin intermediul
clipboard-ului. De asemenea, permite schimbul imaginilor între mai multe
sesiuni AutoCAD sau importul de text în AutoCAD din aplicaţii bazate pe
text.

Pentru a şterge obiecte

Linia de comandă: Cutclip
Meniu: Edit~Cut
Bara de instrumente Standard: ~ Cut to clipboard
Select objects: Se vor selecta obiectele care vor fi şterse.

Comanda Cutclip deplasează obiectele selectate în clipboard-ul din

Windows. Operaţia Cut şterge obiectele selectate din desenul curent şi le
plasează în clipboard pentru a putea fi copiate într-un alt desen sau aplicaţie.
Comanda Cut poate fi activată utilizând secvenţa de taste Ctrl + X.
A se vedea Copyhist, Copylink, Pastclip, Pastespec

Copylink
Comanda Copylink copiază ecranul grafic curent în clipboard-ul Win-
dows, pentru a face legătura cu alte aplicaţii OlE.

Pentru a executa Copylink asupra obiectelor

Linia de comandă: Copylink
 Meniu: Edit~Copylink
După lansarea comenzii , toa te obiectele afişate pe ecranul grafic vor
copiate În clipboard , apoi se revine la linia de comandă .
Comanda Pastespec permite copierea şi legarea (link) imaginii copia
Într-un alt document. Imaginile desenelor AutoCAD, atât din spaţiu l
modelare, cât şi în spaţiul hârtiei pot fi conectate şi actualizate În alte apli
OlE. AutoCAD utilizează imaginea curentă atunci când este selectat
singur viewporl.
A se vedea Pastespec, OlE

Cylinder
A se vedea Modelarea solidelor.

Dblist
Comanda Dblist afişează proprietăţile tuturor obiectelor dintr-un desen.

Pentru a afişa informaţiile despre desen

Linia de comandă : Dblist
Atunci când se lansează comanda Dblist, ecranul trece În modul text.
pe ecran va defila lista obiectelor, cu pauză d u pă fiecare ecran. Se poa
apăsa tasta Escape pentru a anula listarea. Dblist este similară come
List.
A se vedea Id, Lisl.

Ddattdef
Comanda Ddattdef deschide caseta de dialog Attribute Definition , ca
permite crearea definiţiilor atributelor ce pot memora un bloc împreună
date de tip caracter şi date numerice.

Pentru a utiliza caseta de dialog Attribute Definition

Linia de comandă: Ddattdef
Meniu: Draw .... Block:>Define Attributes
Se vor introduce informaţiile solicitate in casetele de dialog.
 OP9uni
Mode : Stabileşte unul dintre modurile Invisib/e , Constant, Verify sau Presei.
Attribute: Stabileşte eticheta atributului, mesajul de introducere şi valoarea
implicită.
Insertion Point: Permite fie se lectarea unui punct, fie introducerea
coordonatelor X , Y , Z ale acestuia.
Text Options: Stabileşte modul de aliniere a textului, stilul textului, Înălţimea
ş i rotaţ ia acestuia.
Align below previous attribute: Localizează o etichetă de atribut sub un
atribut definit anterior.

Notă : Se vor utiliza comenzile Change, Ddmodify sau Ddedit pentru a

modifica defini ţi a atributului. Pictograma Properties (Ai-propchk) din bara
, de instrumente Object Properties poate fi utilizată , de asemenea, pentru a
modifica definiţiile atributelor. Etichetele atributelor vor fi afişate întotdeauna
cu majuscule. AutoCAD înlocuieşte eticheta cu valoarea atributului din
momentul în care defini~ile atributului au fost inserate sub formă de bloc.

A se vedea Attdef, Change , Ddedit.

Ddatte
Comanda Ddatte afişează caseta de dialog Edit Attributes, care permite
vizualizarea şi modificarea valorilor atributelor unui singur bloc. Comanda
ech ivalentă la linia de comandă este Attedit.

Pentru a modifica valorile atributelor

Lin ia de comandă : Ddatte
Meniu: Modify ~Object~ Attribute~Single
Bara de instrumente Modify Il: ~ Edit Attribute.
Select block: Se va selecta blocul ce conţine atributul sau atributele
ce trebuie modificate. Va apărea caseta de dialog Edit attributes, ce conţine
mesajele atributului si valorile acestuia. Se va introduce noul text al
atribu tului sau se va m~difica textul existent, poziţionând cursorul În poziţia
Corespunzătoare , ştergând textul şi introducând noul text.

A se vedea Attdef, Attedit, Attext, Ddattdef. Ddattext, Ddselect. Multiple

Comanda Ddattext afişează caseta de dialog Attribute Extraction,
permite conversia atributelor în fişiere de text ASCII externe. Aceste fişi
pot fi apoi importate în programe de gestiune a bazelor de date sau
programe de calcul tabelar. Comanda echivalentă la linia de comandă
Attext .

Pentru a converti atributele În format ASCII

Linia de comandă: Ddattext
1. File Format: Se va selecta unul dintre formatele C DF, S DF sau D
pentru fişierul extras. (Vezi Attext pentru descrierile formatelor
fişiere.)

2 . Select objects: Produce părăsirea temporară a casetei de dial

permiţând selectarea entităţ il or atributelor.

3. Template File ... : Deschide caseta de dialog Template File , c

afişează o casetă cu listă ce conţine toate fişiere l e . T XT din care se p
face o selecţie pentru caseta de editare corespunzătoare . Fişierul ti
(template) trebuie să fi fost creat în prealabil. Extensia de fişier . TX
este atribuită automat fişierului din caseta de editare, în cazul în care
se introduce o extensie pentru acest fişier.
4. Output File ... : Deschide caseta de dialog secundară Output Fii
care afişează o casetă cu listă ce conţine toate fişierele . TXT din care
poate face o selecţie pentru caseta de editare corespunzătoare . Atun
când se selectează numele unui fişier de ieşire numele fişierului cure
de desen va fi automat atribuit fişierului din caseta de editare , însă
extensia . TXT .

\ ~
Notă . Butonul Template File ... este dezactivat atunci când format
. DXF este activ.

A se vedea Attdef, Attedit, Attext, Ddattdef, Multiple

Ddchprop
Comanda Ddchprop deschide caseta de dialog Change Properties, car
permite modificarea proprietăţilor tuturor tipurilor de obiecte. Comand
echivalentă de la linia de comandă este Chprop .
pentru a modifica proprietăţile unui obiect
Linia de comandă: Ddchprop
Seled objects: Se vor selecta obiectele ale căror proprietăţi vor fi modificate .

oppuni
Color: Deschide caseta de dialog Select Color, pentru a putea stabili culorile
obiectului . (A se vedea Color / Colour / Ddcolor) .
Layer: Deschide caseta de dialog Select Layer, care afişează o listă a
numelor nivelurilor, pentru a putea selecta un nivel.
Linetype: Deschide caseta de dialog Select Linetype , care afişează
Bylayer, Byblock şi o listă a tipurilor de linii , pentru a putea selecta un tip.
Linetype Scale: Se va folosi caseta de editare pentru a modifica valoarea
scalei tipului de linie a obiectului selectat.
Thickness: Se va folosi caseta de editare pentru a modifica grosimea
obiectului.
A se vedea Ai-propchk, Change, Chprop, Color, Ddlmodes, Layer,
Tipuri de linii , Thickness

Ddcolor
Comanda Ddcolor deschide caseta de dialog Select Color şi permite
stabilirea culorii pentru noile obiecte. După selectarea unei culori , toate
obiectele vor avea culoarea selectată , indiferent de nivelul la care se află ,
cu exce pţ ia cazului în care se specifică By/ayer pentru culoare. Comanda
ec hi va l e ntă la linia de comandă este Color sau Colour.

Pentru a stabili culoarea obiectului

Linia de comandă : Ddcolor
Meniu: Format>-Color. ..
Bara de instrumente Object Properties: 1_ ByLayer iii Color Control
pOp-up, list, Other. ..

Op~uni

BYlayer: Atribuie obiectelor culoarea nivelului la care acestea se află.

Aceasta este opţiunea implicită pentru culoare.
 block: Are efect asupra obiectelor conţinute în blocuri . Dacă u
asemenea obiect i se atribuie culoarea Byblock, acest obiect va avea culo
nivelului la care se află blocul.
A se uedea Color, Layer

Ddedit
Comanda Odedit modifică textul explicativ sau definiţia atributului . afi . •
o linie de text. Comanda Odedit afişează o linie de text într-o casetă
dialog, pentru vizualizare ş i modificare . Se poate plasa cursorul astfel în
să se şteargă un singur caracter, să se corecteze sau să se adauge caract
la text. Comanda ec h ivalentă la linia de comandă este Change.

Pentru a modifica obiectele de tip text

Linia de comandă : Odedit
Meniu : Modify~Object ~ Text
Bara de instrumente Modify II: ~ Edit Text

< Select an annotation object > /Undo: Se va selecta o linie de text

definiţia unui atribut, pentru modificarea acestora. În funcţie de obiectul
a fost selectat, se va desch ide fie caseta de d ialog Edit text (cu o casetă
editare Text), fie caseta de dialog Attribute Definition (conţinând caset
de editare Tag, Prompt ş i Default) .

Notă : in cazul în care un atribut nu a fost încă inclus într-un bloc, i se

modifica doar eticheta, mesajul atributului sau valoarea implicită .

Op~uni

Annotation : Casetă de editare pentru revizuirea textului.

Tag: Casetă de editare pentru modificarea numelui etichetei.

Prompt: Casetă de editare pentru modificarea mesajului atributului .

Oefault : Casetă de editare pentru modificarea valorii atributului.

No tă: De fiecare da tă cănd se încheie modificarea unei linii de te

Au to CAD sol i c it ă selectarea altui text sau comanda Attdef pent
obiectul respectiv şi nu revine la linia de comandă . Pen tru apă ră
comanda Ddedit, se apasă Enter (nu se introduce nici un text la ultimei
mesaje Text sau Attdef) sau tasta Escape.

A se uedea Attdef, AutoLlSP, Chtext, Change, Ddattdef, Mtext

...- .
Odgnps
comanda Ddgrips afişează caseta de dialog Grips pentru activarea sau
dezadivarea grip-urilor şi pentru modificarea culorii şi dimensiunii. Comanda
Grips permite modificarea rapidă a obiectelor afişate pe ecran. Comanda
echivalentă ce poate fi introdusă de la linia de comandă este Grips.

Pentru a deschide caseta de dialog Grips

Linia de comandă: Ddgrips (sau 'Ddgrips , pentru utilizarea comenzii
în mod transparent).
Meniu: Tools»-Grips ...
Se vor introduce informaţiile solicitate în casetele de dialog.

OP?uni
Seled Settings: Permite activarea grip-urilor pentru a selecta obiectele ce
vor fi modificate utilizând o casetă de grip. Opţiunea Enable Grips Within
Blocks determină dacă pentru un bloc sau pentru fiecare entitate din bloc va
apărea doar câte un grip.

Grip Col ors : Deschide caseta de dialog Select Color pentru a defini
culoarea pentru grip-urile neselectate ce nu sunt umplute cu o culoare sau
pentru grip-urile selectate umplute integral.
Grip Size: Controlează dimensiunea grip-urilor, utilizând bara de intensitate
plasată lângă caseta fiecărui grip.
Grip-urile pot fi asociate cu variabilele de sistem specifice acestora şi
sunt asociate cu comenzi specifice AutoCAD, cum ar fi Stretch, Move
(pentru copii multiple), Rotate , Scale sau Mirror.
A se vedea Grips; variabile de sistem: Gripblock, Gripcolor, Griphot,
Grips, Gripsize.

Ddim
Comanda Ddim deschide caseta de dialog Dimension Styles şi permite
stabilirea şi controlul vizual asupra parametrilor referitori la dimensiune şi
la linia de extensie , la tipul şi dimensiunea săgeţii , la poziţia şi formatul
textului, la unităţile de măsură , la dimensiunea aparentă a textului şi la
culori. Stilurile de dimensiune pot forma acum "familii" de parametri diferiţi.
Pentru a controla şi a modifica stilurile de dimensiune
Linia de comandă : Ddim (sau 'Ddim, pentru a utiliza comanda
mod transparent)
Mediu : Format>-Dimension Style
Bara de instrumente Dimension: ~ Style
Caseta listă Dimension Styles conţine numele tuturor stilurilor
dimensiune ce au fost create pentru desenul curent. Pentru a activa un
acesta se va selecta poziţionând cursorul în caseta listă şi astfel, acesta
apă rea în caseta de editare Name . Parametrii Family permit specifjca~
variaţiilor de stil pentru fiecare dintre tipurile de dimensiune înrudite: Li
ear, Radial, Angular, Diameter, Ordinate sau Leader. După selectarea stil
de dimensiune corespunzător , se vor utiliza casetele de dialog secund
Geometry , Format şi Annotation pentru a aduce modificăr i stilului
dimensi une.

Opţiuni

Geometry: Caseta de dialog secundară Geometry permite gestionar

aspectului elementelor geometrice şi al scalei globale de dimensiuni. T
parametrii Geometry sunt memora ţi ca variabile de dimensiune .
Dimension Line: Controlează aspectul liniei de dimensiune . Se poa
inhiba afişarea liniilor de dimensiune , în cazul în care acestea se găsesc î
exteriorul liniilor de extensie . Opţiunea lst produce suprimarea primei lin
de dimensiune şi stochează valoarea în variabila Dimsdl ; opţiunea 2 n
produ ce suprimarea celei de-a doua linii de dimensiune şi stochea
valoarea în varia bila Dimsd2 . Atunci când se u t il izează li nii oblice (numit
şi ticks ) În locul săgeţilor de pe linia de dimensiune . opţiunea Extensia
permite specificarea dista n ţei la care va fi e xtinsă linia de dimensiune di ncol
d e linia de e xtens ie (variabila Dimdle ). Opţ i unea Spacing permit
introducerea distanţei dintre liniile de dimensiune ale dimensiunii de b
(variabila Dimdli). Opţiunea Color permite stabilirea culorii pentru o lini
de dimensiune prin intermediul casetei de dialog Select Color sau pri
introducerea unei valori de culoare în caseta de text (varia bila DimcJrd) .
Extension Line: Controlează aspectul liniilor de extensie . Opţiunea S u
press produce inhibarea afişării liniilor de extensie . Opţiunea lst suprim
prima linie de extensie ş i stoch ează valoarea în variabila Dimsel ; 2n
 uprirnă cea de-a doua linie de extensie şi stochează valoarea în variabila
~irYIse2. Opţiunea Extension permite specificarea distanţei la care se extinde
linia de extensie deasupra liniei de dimensiune (variabilei Dimex e) .
Opţiunea Origin Offset permite specificarea unei distanţe dintre liniile de
extensie şi punctele de origine (variabila Dimexo). Opţiunea Ca/ar permite
afişarea ş i stabilirea culorii unei linii de extensie, prin intermediul casetei de
dialog Select Color sau introducând o valoare de culoare în caseta de text
(variabila Dimclre) .
An'owheads: Controlează aspectul vârfurilor săgeţilor. Implicit, cel de-al
doilea vârf de săgeată va fi stabilit la fel ca primul selectat, iar valoarea va fi
s tocată În variabila Dimb/k. De asemenea, se pot specifica diferite vârfuri de
săgeţi selectându-le din caseta imagine din lista primului şi celui de-al doilea
vârf de săgeată. În acest caz, valorile sunt stocate În variabilele Dimb/kl şi
Dimb/k2. Opţiunea S ize afişează şi stabileşte dimensiunea vârfului săgeţii
(variabila Dimasz) . Pentru a modifica dimensiunea, se va introduce o valoare
în caseta de text. Selectarea opţiunii User Arrow ... dintre opţiunile prestabilite
prezentate în casetele cu listă 1 st Arrowhead şi 2nd Arrowhead deschide
caseta de dialog User Arrow şi permite încărcarea unui vârf de săgeată
definit de utilizator (variabila Dimsah) . În această listă au fost adăugate mai
multe vârfuri noi de săgeată , inclusiv cel numit Architectura/ Tick.
Center: Controlează aspectul marcajelor şi liniilor centrale pentru
dimensi unile Diameter şi Radia/, utilizate de comenzile Dimcenter,
Dimdiameter şi Dimradius . Atunci când se utilizează comenzile
Dimdiameter sau Dimradius , marcajul central va fi desenat numai dacă
se poziţ i o nează linia de dimensiune în exteriorul cercului sau al arcului.
Opţiunea Mark creează un marcaj central; opţiunea Line creează o linie
centrală; op ţ iunea None nu adaugă nici un marcaj sau linie centrală, iar
opţ i unea S ize afişează ş i stabileşte dimensiunea marcajului central sau
liniei centrale. Toate aceste valori sunt stoca te în variabila Dimcen : un
marcaj central va fi stocat cu o valoare pozitivă; o linie ce n tra l ă cu o valoare
n egativă ; None este stocat cu zero; iar dimensiunea este stocată cu valoarea
ei propriu -z isă.
Overall Scale: Stabileşte factorul de scalare global al desenului , prin
Specificarea dimensiunii, distanţelor şi deplasări lor şi îl stochează în variabila
Dimsca /e .
Scale to Paper Space: AutoCAD calculează factorul de scalare în funcţie
de scalarea dintre viewport-ul curent al spaţiului model şi spaţiul hârtiei.
Selectarea opţiunii Sca/e ta Paper Space dezactivează Feature Sca/ing şi
transformă valoarea variabilei Dimsca/e în 0 .0 .
· ormat: Caseta de dialog secundară Format permite specificarea po .
textului dimensiunii , a vârfurilor de săgeată, a liniilor directoare şi a liniei
dimensiune. Toţi parametrii Format sunt stocaţi ca variabile de dimensiu
User Defined: Permite selectarea unei poziţii pentru textul dimensi
prin specificarea acestei poziţii la mesajul Dimension line loca ·
(variabila Dimnpt ). Dacă această opţiune nu este selectată, Auto
determină poziţia textului dimensiunii utilizând parametrii Horizo
Justijication .
Force Line Inside : Desenează linii de dimensiune între liniile
extensie, chiar şi atunci când vârfurile de săgeată sunt plasate În exteri
liniilor de extensie (variabila Dimtofl).
Fit: Controlează plasarea textului şi vârfurilor de săgeată în interi
sau în exteriorul liniilor de extensie , în funcţie de spaţi u l dispon
dintre liniile de extensie (variabila Dimjit) .
Horizontal Justification : Co n trolează alinierea pe orizo ntală
textului de-a lungul liniilor de dimensiune şi de extensie (variab
Dimjust ), selectând dintr-o listă sau din caseta cu imagine . Opţiun
Centered produce centrarea textului Între liniile de extensie: opţi un
lst Extension Line aliniază la stânga textul de-a lungul liniei
dimensiune , aproape de prima linie de extensie; opţi u nea 2nd Ext
sion Line aliniază la dreapta textul de-a lungul liniei de dimensiu
aproape de cea de-a doua linie de extensie; opţiunea Over 1 st E
sion Line poziţionează textul paralel cu prima linie de extensie, i
opţiunea Over 2nd Extension Line poziţionează textul paralel cu
de-a doua linie de extensie.
Te xt: Determină poziţia textului dimensiunii În interiorul şi în exterio
liniilor de extensie . Atunci când se selectează opţiunea Inside , textul .
interiorul liniilor de extensie va fi Întotdeauna orizontal, şi nu aliniat
linia de dimensiune (variabila Dimtih). Când opţiunea Outside es
se lectată , textul din exteriorul liniilor de extensie va fi întotdeau
orizontal (variabila Dimtoh) . Se vor marca una sau mai multe casete
validare sau se execută clic pe caseta de imagine.
Vertical Justification : Controlează alinierea pe verticală a textu
dimensiunii de-a lungul liniei de dimensiune (variabila Dim ta
selectând din listă sau din caseta cu imagine. Opţiunea Centered p
duce centrarea textului între liniile de extensie ; opţiunea Abo
poziţionează textul deasupra liniei de dimensiune, la o distant
determinată de opţiunea Annotation : Gap; opţiunea Outsi d
poziţionează lextullateral faţă de linia de dimensiune, cât mai depa
 de punctele de definire; opţiunea JIS stabileşte poziţia textului conform '
standardelor industriale japoneze.
Annotation: Caseta de dialog secundară Annotation permite specificarea
unităţ ilor de măsură pentru dimensiuni, a unităţilor de măsură alternate , a
toleranţe lor pentru textul dimensiunii , a variabilelor referitoare la stilul
textului dimensiunii , precum şi a factorilor de scalare liniari şi ai spaţiului
hârtiei. To ţi parametrii Annotation sunt stocaţi ca variabile de dime nsiune .
Primary Uoits : Controlează modul de afişare a unităţilor de măsură
principale şi permite, de asemenea, adăugarea unui Text Prefix sau
unui Text Suffix la textul implicit al dimensiunii , prin introducerea
etichetelor în fiecare casetă de editare (variabila Dimpost). Butonul
Units deschide caseta de dialog Primary Units şi permite stabilirea tuturor
variabilelor de măsură. Secţiunea Units permite selectarea formatu lui
un ită ţii: Decima!, Scientific, Engineering, Architectural (stackedl, Frac-
tional (stacked) , Architectural, Fractional sau Windows Desktop
(variabila Dimunit). Secţiunea Angles pemite selectarea formatului
unghiului, gradelor zecimale , Degrees / Minutes / Seconds, Grads, Ra-
dia ns şi Surveyor. În secţiunile Dimension şi Tolerance poate fi
speci ficată precizia sau numărul de zecimale care vor fi folosite în
măsurători (variabile Dimdec), precum şi parametrul Zero Suppres-
sion (variabila Dimzin) . Parametrul Zero Suppression conţine caseta
de validare pentru stabilirea aspectului unităţilor Feet şi Inches, ca şi
suprimarea zerourilor de la început şi de la sfârşit din textul dimensiunii .
În secţiunea Scale, opţiunea Linear stabileşte o variabilă pentru lungimea
scalei, care specifică un factor global de scalare pentru lungimea
dimensiunii (variabila Dimlfac) . Bifarea casetei Paper Space Only permite
dime nsionarea corectă în spaţiul hârtiei, utilizând unităţile spaţiului de
model. AutoCAD stoch ează lungimea scalei pentru spaţiu l hârtiei ca o
valoare negativă în variabila Dimlfac.
Alternate Uoits: Această opţiune permite stabilirea unităţilor de
dimensionare alternante . Variabilele sunt aceleaşi cu cele din cazul
opţiu nii Primary Units , inclusiv etichetele Prefix ş i Suffix pentru textul
dime nsiunii alternant. Variabilele Dimaltd, Dimaltf, Dimalttd, Dimalttz,
Dimaltn , Dimaltz şi Dimunit sunt manipulate de această opţiune .
Toleraoce: Această opţiune permite adăugarea de toleranţe pentru
dimensiuni, putând opta pentru None, Unilateral (o expresie a toleranţei,
pozitivă sau negativă, într-o singură direcţie) , Bilateral (o expresie, pozitivă
sau negativă , în a mbele direcţii) , Limits (o expresie limită ce conţine o
valoare maximă şi o valoare mi nimă) şi Basic. Opţiunea Basic creează
 textul dimensiunii , având desenată o casetă în jurul acesteia. In funcţie
opţiunea selectată , va fi nevoie să se specifice o valoare superioară şi/sa
inferioară, alinierea textului - Text Justijication (Top/Middle/Bottom)
înălţimea - Height - pentru textul asociat toleranţei . Variabilele Dim
Dimlim, Dimtm, Dimtp şi Dimtfac sunt utilizate pentru a stoca valo .
toleranţei.

Text: Această opţiune permite manipularea stilului textului , înălţim

spaţiile textului şi culoarea textului. Caseta cu lista de stiluri permi
afişarea şi stabilirea stilului curent pentru textul dimensiunii (variab'
Dimtxsty) . Se va utiliza comanda Style pentru a modifica stilul un
text al dimensiunii. Opţiunea Height permite stabilirea Înălţimii curen
a textului dimensiunii. D acă înălţ i mea stilului textului are valoarea O,
poate introduce înălţimea pentru textul dimensi unii, care va fi stocată Î
variabila Dimtxt. Opţiunea Gap specifică spaţiile textului (variabi
Dimgap), care determină un anumit număr de variabile de poziţion
pentru textul dimensiunii : distanţa din jurul textului dimensiunii
capătul liniei de dimensiune, distanţa textului dimensiunii de deasup
unei linii de dimensiune şi poziţia casetei desenate În jurul textul
toleranţei (opţiunea Tolerance Option: Basic Method ). Opţiunea Col
permite stabilirea culorii textului dimensiunii (variabila Dimclrt) , p .
intermediul casetei de dialog Select Color sau prin introducerea un
valori a culorii În caseta de text. Culoarea se le ctată este prezentată î
caseta de culoare.
Round OH: Această opţiune controlează rotunjirea tuturor măsuril
dimensiunii (variabila Dimmd). O valoare de 0.25 va produce rotunjir
tuturor măsurilor la valoarea cea mai apropiată de 0 ,25; o valoare
1,0 rotunjeşte toate măsurile la cel mai apropiat întreg. Valoarea d
rotunjire nu se aplică dimensiunilor unghiulare .

Ddinsert
Comanda Ddinsert deschide caseta de dialog Insert pentru inserarea un
bloc În desen . Se pot alege în prealabil punctul de inserţie , scala şi unghi
de rotaţie al blocului sau se inserează blocul ca un bloc expandat. Comand
echivalentă la linia de comandă este (nsert.

Pentru a insera un bloc

Linia de comandă : Ddinsert
Meniu: Insert~Insert Block
 Bara de instrumente Draw: ~ Insert Block
Bara de instrumente Insert: ~ Insert Block
Se vor introduce informaţiile solicitate în casetele de dialog.

oppuni
Block : Deschide caseta de dialog secundară Defined Blocks in this Draw-
ing, care oferă o listă alfabetică a blocurilor ce au fost definite în desen. Se
va selecta din această listă un bloc pentru a fi inserat. Caseta de editare
Pattern poate fi utilizată ca o interogare cu caractere wildcard pentru a filtra
numele blocurilor. Selectarea numelui unui bloc din listă cu cursorul pro-
duce duplicarea numelui blocului în caseta de editare Selection.
File: Deschide caseta de dialog secundară Select Drawing File, care prezintă
lista directoarelor şi a fişierelor de desen. O casetă de imagine afişează
desenele selectate. Interogările pot fi realizate utilizând caseta de editare
Pattern, iar rezultatele vor fi afişate în caseta de editare File. În timpul acestui
proces, butoanele Type it şi Oefault vor fi in hibate. Se va utiliza butonul
Find File pentru a deschide caseta de dialog Browse/Search, în cazul în
care se doreşte localizarea unor fişiere.
Specify Parameters on Screen: Permite specificarea punctului de inserţie
a blocului de la linia de comandă sau prin selectarea unui punct de pe ecran.
Atunci când această opţi u ne este activată , se poate evita afişarea mesajelor
prin selectarea în prealabil a punctului de inserţie , scalei ş i rotaţiei din casetele
de editare corespunzătoare. Atunci când variabila Attdia are valoarea 1, În
timpul inserţ iei blocului se va deschide caseta de dialog Attribute Edi!.
Explode: Inserează o versiune expandată a blocului în cadrul desenului.
Procedura echivalentă de la linia de comandă are nevoie de specificarea
unu i aste risc în faţa numelui blocului:
Block name (or?) :*numebloc
A se vedea Base, Ddatte, Insert: variabile de sistem: Attdia, Attreq, Insbase

Ddlmodes/Ddltype
Comenzile Ddlmodes, Ddltype, Layer şi Linetype afişează caseta de
dialog Layer & Linetype Properties, utilizată pentru a controla proprietăţile
niveluri lor şi tipurilor de linii . Se vor folosi comenzile Layer şi Ddltype
pentru a activa paginile corespunzătoare fiecărei comenzi din caseta de
~ialog. Se vor folosi comenzile - Layer şi - Linetype pentru a afişa mesajele
a lInia de coma ndă .
.. entru a invoca controlul niveluri lor prin Odlmodes
Linia de co mand ă: Ddlmodes (sau 'Ddlmodes , pentru a util'
comanda În mod transparent) , Ddltype (sau 'Ddltype, pentru a util'
comanda În mod transparent), Layer sau Linetype.
Meniu : Format>Layer
Meniu : Format> Linetype
Bara de instrumente Object Properties: ~ Layer
Bara de instrumente Object Properties: '------------Syl
- .yer
----
Linetype Control
Caseta de dialog conţine două secţiuni de pagină: Layer şi Linety
Fiecare pagină conţine câte un buton Details« care produce expanda
casetei de dialog şi afişarea de casete de editare, casete de validare şi r
specifice fiecărei secţiuni. în funcţie de rolul coloanelor, selectarea u
titlu de coloană produce sortarea nivelurilor sau tipurilor de linie În ordi
descendentă sau ascendentă . Lăţimea coloanelor poate fi mărită
micşorată apăsând butonul de selecţie al mouse-ului pe linia verticală
dreapta coloanei până când apare cursorul În formă de ancoră. Se
trage titlul coloanei pentru a mări sau micşora coloana. Se execută du
clic pe linia verticală pentru a se restabili lăţimea implicită a coloanei.
va utiliza meniul cursor din paginile corespunzătoare pentru a sele
toate nivelurile sau tipurile de linii (Se/ect AII) sau pentru a le şterg e
toate (C/ear AII). De asemenea, se pot selecta un nume sau un grup
nume ţinând apăsată tasta Shift sau tasta Control. Dacă se execută de
ori clic pe numele unui nivel de caseta cu listă, va apărea în jurul aces
o casetă ce permite deplasarea cursorului deasupra oricărui caracter,
scopul redenumirii unui nivel existent.
Se vor introduce toate informaţiile solicitate În casetele de dialog.

Opţiuni

Layer Tab: Caseta cu listă pentru nivele conţine următoarele opt titluri
secţiuni ce pot fi redimensionate: On , Freeze in AII Viewports, Freeze
Current Viewport, Freeze in New Viewports, Lock, Color şi Linetype. J
funcţie de pictograma de nivel particulară , selectarea imaginii grafice
modifica starea nivelurilor de la On la Off, de la Frozen la Thawed , de
Locked la Un/ocked , va deschide caseta de dialog Set Color sau va afi,
caseta de dialog Select Linetype .
Current: Stabileşte ş i identifică nivelul curent.
5ho W : Se va deschide lista pentru a selecta unul dintre filtrele de nive
redefinite, care pot sau nu să fie dependente Xref şi sunt îngheţate în
~iewport-urile noi sau in cel curent. Se va selecta opţiunea Set Filter pentru a
stabili grupuri de nivele sau filtre utilizând caractere wildcard bazate pe nume,
s1a re . culoare, nivel şi/sau tipul liniei. O casetă de validare oferă opţiunea
ApP/Y lhis fi/ter to the /ayer control on the Object Properties too/bar. Se va
selecta butonul Reset pentru a restabili toate filtrele la valoarea lor implicită.
New: Creează noi nume de niveluri implicite, modificabile: Layerl, Layer2
si asa mai departe . După ce un nou nivel implicit este creat în caseta cu listă,
~ ;pasă imediat Enter dacă se doreşte crearea implicită de nume de nivel în
secvenţă. Nivelele suplimentare pot fi, de asemenea, create în interiorul casetei
de editare a unui nivel nou selectat, dacă sunt separate prin virgule. În cazul
în care un nivel din caseta cu listă este subliniat, noile nivele vor moşteni
automat proprietăţile acestuia.
Delete: Produce ştergerea oricărui nivel nefolosit.
Details: Produce extinderea paginii Layer, furnizând o altă metodă de a
crea noi nume de niveluri şi a stabili starea nivelului. Utilizatorii Începători
sau cei mai puţin experimentaţi pot apăsa butonul Detai/s« pentru a accesa
câteva casete de editare şi de validare mai convenţionale folosite pentru
gestionarea nivelurilor.
Name: Se selectează New pentru un nume de nivel implicit, care poate fi
redenumit, sau se modifică un nume de nivel existent.
Color: Se deschide lista pentru a selecta o culoare de atribuit nivelurilor
sau e selectează Other... pentru a deschide caseta de dialog Standard
Select Color.
Linetype: Se deschide lista pentru a selecta unul dintre tipurile de linie
încărcate
În prealabil.
On: Afişează starea nivelurilor (On/OffJ .
Freeze in AII Viewpo rts : Afişează starea Freeze/Thaw a nivelurilor din
toate viewport-urile .
Freeze in Current Viewports : Afişează starea Freeze/Thaw a nivelurilor
din viewport-urile curente .
Freeze in New Viewports : Nişează starea Freeze/Thaw a nivelurilor din
noile viewport-uri.
lock: Afisează starea Lock/Un/ock a nivelurilor. Bifarea casetei de validare
Re1ain Ch~nges to xref-dependent /ayers produce comutarea variabilei de
sistem Visretain din starea On în starea Of! şi invers.
 inetype Tab: Caseta listă Linetype conţine următoarele trei titluri de secţi
dimensionabile : Linetype , Appearance ~ i Description . Coloana referitoare
aspect (App earance) furnizează o imagine grafică a fiecărui tip de linie.
Current: Stabileşte ş i identifică tipul curent de linie .
Show: Permite stabilirea filtrelor ce au fost descrise anterior la opţi un
Layer Tab .
Load: Deschide caseta de d ialog Load & Reload line types pentru
vizualiza ~i a selecta tipuri de linie predefinite, ce sunt stocate În fişi
Acad . LIN. Meniul ce apare la efectuarea unui clic cu butonul din drea
al mouse-ului permite selectarea uneia dintre opţiunile Se/ect AII sau CI
AII pentru tipurile de linie .
File: Deschide caseta de dialog Select linetype File pentru tipurile de li
definite de utilizator, ce sunt stocate În diferite fişiere. LIN .
List Box: Se va selecta titlul secţi un ii pentru a sorta conţin utul casetei r
in funcţie de Linetype sau de Description .
Delete: Şterge orice tip de linie selectat ce nu a fost utilizat.
Details: Produce extinderea paginii Linetype cu casetele de editare Na
şi Description , folosite pentru a modifica numele şi descrierile tipurilor
linie, precum şi pentru stabilirea unui fador de scalare globală a tipurilor
linie (G/oba/ Sca/e Factor - Ltsca/el, a unei scale curente a obiectului (C
rent abject Sca/e - Ce/tsca/e) ş i a unei lăţimi standard a creion ului usa
Width) . Atunci când se selectează o lăţime a creionului din lista tipurilor
linie lSO, scala tipurilor de linie va fi actualizată pentru a fi conformă
standardullSO pentru acea l ăţime . Selectarea opţiunii Use paper space u .
for scaling produce activarea, respectiv inhibarea variabilei de sistem Ps/tsc
A se vedea Color/Ddcolor, Layer, Linetype, Mspace, Mview, Pspa
Re name ; variabile de sistem: Tilemode , Viewports, Vplayer, Cels
Psltscale , Visretrain .

Ddmodify
Comanda Ddmodify deschide o casetă de dialog specifică tipului de obie
selectat, incluzând 3dfaces, arce haşuri asociative , definiţii de atribut
corpuri, blocuri cercuri dimensiuni, elipse. referinţe externe, linii directo
linii . Mtext, puncte, polilinii , raze. regiuni forme, corpuri solide, splin
urme, text, viewport-uri sau xline. Porţiunea superioară a fiecărei casete
dialog conţine o secţiune intitulată Properties, folosită pentru a modifi
culoarea , tipul liniei , numele nivelului , num ă rul handle-ului şi grosimea.
pentru a modifica un obiect
Linia de co m an d ă: Ddmodify
Bara de instrumente Object Properties: ~ Properties (numai pentru
cazurile în care s-a selectat un singur obiect, În caz contrar se va folosi
comanda Ddchprop).
Seled one object to modify: Se va selecta obiectul care va fi modificat.
Se vor introduce informaţiile solicitate în casetele de dialog.

Oppuni
Următoarele elemente de control sunt Întâlnite În toate casetele de dialog
Modify.
Color: Selectarea acestui buton sau a comutatorului de culoare adiacent
afi şează
caseta de dialog secundară Select Color, pentru a schimba culoarea
unui obiect (Vezi Color/Colour, Ddcolor).
Layer: Deschide caseta de dialog secundară Select Layer pentru a modifica
nivelul unui obiect, prin selectarea acestuia în caseta cu listă Current Layer
sau prin introducerea acestuia în caseta de editare Set Layer Name.
Linetype: Deschide caseta de dialog secundară Select Linetype pentru a
vizualiza ş i a modifica tipul de linie pentru obiectele selectate dintr-o listă sau
casetă de editare. (Vezi DdlmodeslDdltype pentru încărcarea nivelurilor.)

Handle: Afişează handle-ul AutoCAD - un identificator unic asociat

obiectului selectat. Identificatorul Handle nu este modificabil; cu toate
acestea, da că variabila de sistem Handles este introdusă Off prin comandă ,
eticheta Handle va afişa None .
Thickness: O casetă de editare care permite introducerea unei valori pentru
grosimea obiectului.
Linetype Scale: O casetă de editare pentru modificarea valorii Ltscale
pentru un obiect.

Alte opţiuni:
Opţi unile de control prezentate variază În funcţie de tipul obiectului
selectat: corp 30, solid 30, arc, definiţie de atribut, inserţie de bloc, corp,
cerc, dimensiune, elipsă , referinţă externă, haşură, imagine, linie directoare,
linie , text, multilinie , punct, polilinie, rază, regiune , formă, solid , splină,
text, tOlera nţă, urmă , viewport sau xline. Următoarele elemente de control
se regăsesc În unele dintre casetele de dialog Modify:
Ce nter: Caseta de editare pentru a modifica valoarea razei apoi pen
afişa diametrul, circumferinţa şi aria.

X,Y,Z: Casete de editare pentru repozi ţionarea coordonatelor i niţia le

obiectului.
Pick Point: Dacă se utilizează UCS curent (sistem de coordonate utilizat
se poate părăsi temporar caseta de dialog pentru a selecta un nou punct
ecran, utilizând cursorul sau introducând coordonatele de la linia
comandă.

Scale and Rotation : Casete de editare pentru actualizarea scalării

axele X,Y, Z a obiectului, precum şi unghiul său de rotaţie.
Justify: Deschide o Listă pentru alinierea textului.
Style: Deschide o listă a stilurilor de text definite în mod curent în desen
către comanda Style. Casete de validare suplimentare sunt incluse pe
a comuta opţiunea Text între Right Side Up/Upside Down sau Forw
Bockword şi pentru a selecta opţiunea Mode ca fiind lnvisible , Cons
Verify şi/sau Presei.
Radius and Angle: Casete de validare folosite pentru a modifica
unghiului unui arc, unghiul de start şi unghiul final. în timp ce sunt afi .
unghiul total şi lungimea arcului.
Tag: Casetă de editare pentru modificarea valorii etichetei unui atribut
Prompt: Casetă de editare pentru modificarea etichetei mesajului u
atribuI.
Default: Casetă de editare pentru modificarea atribuirii impLicite a
atribuI.
Height, Rotation , Width Factor, and Obliquing: Casete de edi
pentru a modifica fiecare proprietate in parte.
Size, Ro tation, Width Factor and Obliquing: Casete de editare pen
a modifica fiecare proprietate utilizând UCS-ul curent pentru a defini ungh·
şi puncte.

Columns and Rows : Caseta de ed itare pentru crearea unui vect

dreptunghiular al unui bloc.
Col Spacing and Row Spacing: Casete de editare pentru a stabili distan
dintre coloanele ş i liniile pentru un vector dreptunghiular al unu i bl
Această opţiune este copia comenzii Minsert ş i funcţionează pe un sin
bloc, ca şi blocurile Minsert.
Radius: Casetă de editare care permite introducerea unei noi raze in tim
ce se afişează diame trul, circumferinţa şi aria unui cerc.
Columns and Rows : Casete de editare pentru crearea unui vector
dreptunghiular al unei referinţe externe (xref).
Vertex Listing: Listează maximele succesive de valori ale coordonatelor
X, Y şi Z pentru polilinii .
Fit/Smooth: Oferă butoane de opţiune pentru modificarea tipului liniei sau
curba suprafeţelor , de la None la Quadratic, Cubic, Bezier sau Curve Fit.
Mes h : Furn izează comutatoare pentru a stabili reţele Închise sau deschise în
direcţiil eM sau N pentru polilinii. De asemenea, furnizează casete ce acceptă
valori între 2 şi 200 pentru a controla acurateţea aproximării unei suprafeţe
în direcţiile M şi N atunci când se uti lizează su prafeţe pentru reţea de polilinii
3D. Casetele de editare stochează variabilele de sistem Surfu şi Surfu.
polyline: Afişează casete de validare pentru a confirma faptul că o polilinie
este închisă şi pentru a stabili un model Ltgen (linetype generation) .
Visibility: Conţine comutatoare pentru a face marginile unei feţe 30
invizibile . Atribuirea valorii 1 variabilei de sistem Splfram face ca toate
marginile să fie vizibile , indiferent de parametrii de vizibilitate.

N otă : Pictograma Properties lansează comanda Ddmodify. atunci când

se se l ectează un s ingur obiect, in caz contra r Au toCAD utilizează
comanda Ddchprop.

A se vedea Arc, Attdef, Block, Cirele, Odattdef, Oimensioning, Com-

mands, Otext, Layer, Line, Pline , Point, Shape, Solid , Text, 30 Face , Tarce ,
Viewport, Xref.

Ddosnap
Comanda Ddosnap afişează caseta de dialog Osnap Settings, ce conţine
paginile Running Osnap şi AutoSnap. Pagina Running Osnap permite
activare a mai multor moduri de snap pentru obiecte în timpul selectării
Unor puncte geometrice specifice de pe un obiect şi stabilirea dimensiunea
casetei ţin tă pentru forma cruce a cursorului grafic. Pentru a evita un osnap
executabil, se va introduce un osnap specific la linia de comandă . Pagina
AutoSnap oferă opţiuni pentru stabilirea metodelor grafice de selectare a
Punctelor. Se pot stabili elemente de control pentru marker, magnet şi snap
tip. Comenzile echivalente la linia de comandă sunt - Osnap, Aperture,
Autosnap.
 Linia de comandă : Ddosnap (sau 'Ddosnap , pentru a utiliza coma n
În mod transparent) .
Meniu: Tools~Object Snap Settings.
Bara de instrumente standard: ~ Object Snap Ryout ~ Object Sn
Settings.
Bara de instrumente Object Snap: .2J Object Snap Settings
Se vor selecta parametrii corespunzători din caseta de dialog.

Oppuni
Running Osnap Tab: Activarea uneia sau mai multor casete de valida
din secţiunea Select Settings permite selectarea poziţiei pentru aplicar
moduri lor Osnap. Spre exemplu, dacă se vor bifa atât caseta Endpoin
cât şi caseta Midpoint, AutoCAD va selecta automat modul în funcţie
punctul cel mai apropiat de caseta ţintă . Se va plasa cursorul peste obie
apoi se utilizează tasta TAB pentru a cicla parametrii de snap selectaţi. i
funcţ ie de aceşti parametri , atunci când se selectează o casetă pen
Objectsnap , vor apărea un marcaj asociat şi un text explicativ pen
snap . Fiecare mod poate fi suprascris de la linia de comandă , introducân
literele mari prezentate În continuare.
ENDpoint Selectează punctul final al obiectelor.
MIDpoint Selectează punctele din mijloc ale liniilor şi arcelor.
CENter Selectează centrul cercurilor şi al arce lor.
NODe Selectează un obiect punctiform (Vezi Ddptype).
QUAdrant Se l ectează un punct principal al unui arc sau cerc.
INTersection Selectează i ntersecţi a obiectelor.
INSertion Selectează punctul de inserţie al blocurilor şi textului.

PERpendicular Selectează un punct de pe un obiect perpendicular

ultimul punct.
TANgent Selectează un punct tangent la un cerc sau la un arc.

N EArest Selectează punctul de pe un obiect situat cel mai aproaM

de cursor.
APParent Selectează int ersec ţia aparentă a două linii bidi-
Intersection mensionale separate.
 'Sl.
QUlck Scurtează timpul necesar AutoCAD-ului pentru a găsI q ;
un punct pentru Object snap prin oprirea imediat după
localizarea unui obiect. Opţiunea Quick nu lu creează in
conjuncţie cu Intersect.

Aperture Si z e : Această secţiune permite aj ustarea dimensiunii casetei de

deschidere prin deplasarea barei de intensitate ş i vizualizarea acesteia În
caseta a d i acentă .
Clear AII : Dezactivează toţi parametrii osnap selectaţi.
Automatic Snap Tab: Una sau mai multe valori automate de snap pot fi
activa te de la linia de comandă , utilizând variabila de sistem Autosnap . Vezi
Variabile de sistem pentru lista valorilor de autosnap .
Select Settings : Controlează metoda şi aspectul parametrilor object snap
activi.
Marker : Dezactivează sau activează afişarea unei forme geometrice unice
pentru fiecare mod object snap atunci când caseta de deschidere este plasată
peste un grup de snap .
Snap t ip : Dezactivează sau activează textul explicativ sau identificatorul
poziţ i e i de snap specificată .
M agnet: Dezactivează sau activează componenta de blocare pentru
snap-urile ob iectului selectat la p unctul lor de snap.
Marker Size: Această secţiune permite ajustarea dimensiunii marcatorului ,
prin deplasarea barei de intensitatea şi vizualizarea sa în caseta alăturată .
Marker Color: Selectează dintr-o listă culoarea marcatorului .

,
~
\
Notă: Introducerea comenzii Osnap la linia de comandă şi apăsarea

tastei Enter la mesajul Object snap modes: va anula , de asemenea ,

toate modurile de osnap.

A se vedea Aperture , Osnap , Point Filters ; variabile d e sistem: Aper-

ture , Osmode, Autosnap

Ddptype
Comanda Ddptype deschide case ta de dialog Point Style pentru a selecta
şi a controla aspectele punctelor ş i pentru a plasa obiecte punctiforme în
desen , utilizând suprascrierea Mode Osnap . Punctele vor apărea , de
asemenea, ca marcatoare pentru comenzile Divide şi Measure .
 Linia de comandă : Ddptype (sau 'Ddptype, pentru a utiliza coman
În mod transparent).
Meniu: Format:P>Point Style ...
Se va selecta un stil al punctului şi se va defini dimensiunea punctului.

Op~uni

Caseta de dialog oferă imagini ale modurilor În 16 puncte . Se va selec

modul dorit, apoi se va utiliza caseta de editare Point Size pentru a aju~t
dimensiunea punctului .
Point size: Casetă de editare pentru stabilirea dimensiunii punctului. Selectar
unui buton de opţiune produce modificarea specificaţiilor de dimensiune
la Relatiue la Absolute, după cum se descrie în continuare.
Set Size Relative to Screen : Buton de opţiune pentru a stabil
dimensiunea punctului ca un procent din dimensiunea ecranului .
Set Size in Absolute Units : Buton de opţiune pentru
dimensiunii actuale a punctului, în funcţie de unităţi absolute.

Notă: Fiecare stil al punctului este asociat cu o valoa re întreag ă sau

pdmode. Spre exemplu, numărul nodului pentru o cruce este 2, pen
, cerc este 33, iar pentru forma combinată este 34 . Diferitele tipuri d
noduri pot fi introduse, de asemenea, de la linia de comandă cu variabila
de sistem pdmode, prin introducerea sumei modurilor active.

A se uedea Point; variabile de sistem : Pdmode , Pdsize .

Ddrename
Comanda Ddrena m e deschide caseta de dialog Rename pentru a modifica
numele unui bloc, stilul dimensiunii , nivelul, stilul textului , sistemul de
coordonate al utilizatorului, viziunea sau configuraţia viewport-ului.

Pentru a activa caseta de dialog Rename

Linia de comandă : Ddrename
Meniu: Format:P> Rename ...
Se va selecta obiectul corespunzător din caseta cu listă Named Objects.
oppuni
Selectarea obiectului din caseta cu listă Named Objects produce
înregistrarea numelor asociate acestuia în caseta cu listă Items. Se va selecta
elementul ce va fi redenumit, iar acesta va apărea în caseta de editare Old
ame.
Old Name : Se va introduce elementul care va fi redenumit sau se va
selecta acest element din caseta cu listă Items. Se vor utiliza caractere wildcard
pentru a redenumi grupuri de obiecte ce au caracteristici comune. Spre
exemplu, se vor ţine apăsate tasta Shift sau tasta CIr! pentru a selecta mai
multe niveluri (layerl, layer2, layer3), apoi se va introduce o parte a numelui
modificat (new*) În caseta de editare Rename To .
Rename To: Se va introduce noul nume al elementului afişat în caseta de
editare Old Name , utilizând caractere wildcard pentru grupuri de obiecte cu
caracteristici comune , apoi se va selecta caseta Rename To . Obiectele
reden umite vor apărea în caseta cu listă Items.

Sfat: Se poate folosi Ddrename şi pentru a descoperi obiectele ce

sunt utilizate În desenul curent.

A se vedea Rename, Wildcard Characters.

Odrmodes
Comanda Ddnnodes deschide caseta de dialog Drawing Aids, pentru a
modifica mai mulţi parametri modali, prin accesarea funcţiilor pentru
comenzile Orlho, Fiii (Solid Fiii) , QText, Blipmode, Groups, Snap,
Grid, Isop Iane şi pentru variabila de sistem Highlight.

Pentru a deschide caseta de dialog Odrmodes

linia de comandă : Ddrmodes (sau 'Ddrmodes, pentru a utiliza
comanda în mod transparent)
Meniu: Tools>Drawing Aids ...
Se va selecta funcţia dorită din caseta de dialog:

Op~uni

Atunci când se lansează comanda Ddrmodes, următoarele opţiuni vor

apăre a sub forma unor casete de validare în care se poate fie selecta o
oPţiune, fie se poate introduce valoarea distanţei .
 odes : Caseta de selecţie pentru a comuta modurile Orrho, S olid, F
Quick Text, Blips, Hatch şi Highlighr. Modul Ortho produce fortarea desen
liniilor fie vertical. fie orizontal , urmând orientarea cruciuli!elor. Coman
Fiii sau variabila de sistem Fii/mode creează arii umplute integral sau umplu
sau goale pentru corpuri solide. urme şi polilinii. Modul Quick Text permi"
folosirea comenzii Qtext sau a variabilei de sistem Qtextm ode pentru
inlocui temporar textul cu dreptunghiu ri , pe ntru a re duce regenerare
desenului. Blip-urile sunt comutate in starea ON sau OFF folosind variabiW
de sistem Blipmode, prin plasarea de mici cruciuliţe pe ecran atunci când
selectează punctele. Modul Hatch determină obiectul care va fi selectat atun
când se foloseşte haşurarea asoci at ivă . Atunci când se active ază acest m~
sele cţia va include haşura asociată şi limitele obiectului asocia!. Variabila
sistem Highlight controlează aspectul obiectelor atunci când sunt selectate
Variabila Groups permite activarea sau inhibarea selecţi ei automate de grup
Snap : Selectarea opţiu ni i On stab i leşte modul Snap, În timp ce casetele de
editare X Spacing, Y Spacing şi Snop Angle permit ajustarea distanţei şi
unghiului pe axele X ş i Y. Casetele X Base şi Y Base permit introducerea
coord o natelor X ş i Y a punctului de bază pen tru Snap . Tasta fun cţio nală
F9 sau combinaţia de taste CIr! + B Îndeplinesc aceeaşi funcţie de comutare
ca ş i caseta de selecţi e Snap. Valorile pentru Snop Angle determ ină orientarea
cru c iu li ţelor pe ecran .

Grid : Selectarea opţiunii On permite comutarea modului Grid În starea on

sau off. pentru a afişa o serie de puncte de referinţă pe ecran . Casetele de
editare X Spacing ş i Y Spacing permit stabilirea aceloraşi intervale pentru
d is tanţele Grid şi Snap .

Isometric Snap/Grid: Selectarea opţiunii permite comutarea dese nului

În modul izometric. Butoa nele de o pţiun e sta bilesc orientarea cursorului
pentru planele de desen Left , Top şi Right. Aceste izoplane pot fi activate/
inhibate utilizând com b inaţia Clr!+ E, a tunci când opţiunea snap 'grid
izomelrice este activată .
A se vedea Blipmode, Dtext. FiII, Grid, Isoplane, Ortho, Qtext, Snap;
variabile de sistem : Grdimode, Gridunit, Orthomode. Pickstyle, Snapang,
Snapbase , Sn ap iso pa ir , S nap mod e , S naps tyle , Snapun it, Hpang ,
Hpbound , Hpdouble, Hpname , Hpscale şi Hpspace .

Ddselect
Comanda Ddselect deschide caseta de dialog Object Selection Settings
pentru a defini o metodă pro prie de se l e cţie a obiectelor.
pentru a stabili modurile obiectelor
Linia de comandă : Ddselect (sau 'Ddselect, pentru a utiliza comanda
in mod transparent) .
Meniu : Tools ~ Selection ...
Se vor introduce informaţiile solicitate în casetele de dialog.

oppuni
Selection Modes: în această secţiune pot fi configuraţi mai mulţi parametri.
NounNe rb Se/ection : permite crearea unei casete ţintă a cursorului grafic
pentru selectarea obiectelor înainte de a executa comenzi specifice ,
permiţân d astfel cursorului să funcţioneze ca o casetă de selecţie sau să
poată deplasa o fereastră . Tabelul 3 prezintă comenzile care permit se lecţii
nume/verb .

Tabelul 3: Comenzile care permit utilizarea cursorului ca o casetă de selecţie

Vec tor Dview Move
810ck Erase Rotate
Change Explode Scale
Chprop Hatch Stre!ch
Copy Lis! Wblock
Ddchprop Mirror

Secţi unea Selection Modes oferă , de asemenea, următoarele combinaţii

de metode de selectare a obiectelor: Use Shift to Add - care permite selectarea
obiectelor. După definirea unui set de selecţie se va reţine tasta Shift apăsată
pentru a adăuga alte obiecte setului. Dacă tasta Shift nu va fi ţinută apăsată ,
setul de selecţie iniţial va fi părăsit, iar un nou set va fi iniţiat pentru seturile
NounNerb S election; Press and Drag - care permite crearea unei ferestre de
selecţi e astfel: se ţine apăsat butonul de selecţie al mouse-ului, se trage ş i apoi
se eliberează butonul; Implied Windowing: care permite folosi rea unei ferestre
de selecţie prin selectarea de la stânga la dreapta sau utilizarea unei ferestre
incru cişate prin selectarea de la dreapta la stânga la mesajul Select Objects:
Object Grouping, care inhibă sau activează gruparea obiectelor; Associative
Hatch , care controlează selectarea obiectelor pentru obiectele cu haşuri
asociative; Deja uit: care produce revenirea parametrilor Se/ection Mode la
opţ iunile iniţiale NounNerb Selection ş i Imp/ied Windowing.

Pickbox Size: Această secţiune co nţine o bară de intensitate cu o casetă

de imagine pentru a modifica în mod dinamic dimensiunea casetei de
sele cţie.
--;;r
" l~ Obj ect Sort Method : Această sectiune deschide caseta de di
. secundară Object Sort Method şi permite rearanjarea următoarelor met
de sortare pentru entităţile din baza de date, În cele mai multe cazuri, nu
va dori modificarea ordinii de sortare pentru snap-urile obiectului
pentru regenerări , Cu toate acestea, se poate utiliza Object Selection pen
a controla care dintre cele două linii de suprapunere va fi selectată atu
când se optează pentru acestea, Opţiunile Plotting şi Postscript pe
determinarea suprapunerii zonelor ecranate sau haşurate,
Object Selection
Object Snap
Redraws
Regens
Plotting
PostScript Output
A se vedea Ddgrips. Grips; variabile de sistem: NounNerb Selection
Pickfirst, Use Shift to Add - Pickadd, Press and Drag - Pickdrag, lmpli
Windowing - Pickauto, Pickbox Size - Pickbox, Object Grouping
Pickstyle.

Ddstyle/Style
Comenzile Ddstyle şi Style deschid ambele caseta de dialog Text Styles ş.
permit crearea noilor stiluri de text şi modificarea stilurilor existente pen
comenzile Text, Dtext şi Mtext, Se va utiliza comanda - Style pentru a
afişa toate mesajele la linia de comandă ,

Pentru a crea sau a modifica un stil de text

Linia de comandă : Ddstyle sau Style
Meniu : Format;;'Text Style

Op~uni

Style Na me: Secţiunea Style Name conţine butoane de selecţie folos ite
pentru a deschide o casetă de dialog care permite crearea noilor stiluri de
text (New .. , l. redenumirea stilurilor existente (Rename .. ,) şi ştergere a
stilurilor ce nu sunt folosite (De/ete), Se va selecta caseta cu listă pentru a
localiza şi a stabili stilul de text curent
New: Deschide caseta de dialog New Text Style , Stilurile noi apar În caseta
de editare Style Name, având asociate nume implicite, modificabile, ordonate
Într-o se cve nţă numerotată , cum ar fi Stylel , Style2, şi aşa mai departe .
flename: Deschide caseta de dialog Rename Text Style, care afişează nurhel~ ;.
stilului de text care apare în listă. Se va introduce un nou nume.
Delete: Se va apăsa butonul pentru a şterge numele stilurilor nefolosite ce
sunt afişate în caseta cu listă.
font name: Secţiunea Font Name conţine casete pentru crearea unui
nume de font şi a unui stil de font: se va stabili înălţimea fontului sau se vor
utiliza fo nturile mari.
Height: casetă de editare.
Font Name: Se va selecta un fişier de fonturi din caseta cu listă Font
Na me. Caseta cu listă conţine numele familiei de fonturi pentru toate
fon turile TrueType înregistrate, precum şi toate fonturile de forme
compilate (SHX) ale AutoCAD, ce sunt stocate în directorul AutoCAD
Fonts. Se pot defini mai multe stiluri pentru acelaşi font.
Font Style: În funcţie de fontul selectat, caseta cu listă Font Style şi
caseta de validare Use Big Font vor deveni active. Stilurile de font
definesc formatele caracterelor de fonturi disponibile, cum ar fi italic,
bold, obişnuit, subţire şi mediu, pentru fontul selectat.
Use Big Fonts: Se va bifa această casetă pentru a specifica fişierul Big
Font pentru limbajul Asian . Fonturile cu extensia .SHX reprezintă tipuri
de fişiere valide pentru crearea Big Fonts.
Height: Se va utiliza caseta de editare Height pentru a stabili o înălţime
fixă pentru stilul selectat. Atribuirea valorii O pentru înălţime produce
afiş area unui mesaj pentru introducerea înălţimii textului, de fiecare
dată când se introduce un text ce are stilul respectiv. Înălţimea O va
produce, de asemenea, modificări în efectul variabilei dimscale asupra
textului dimensiunii.
Effects: Secţiunea Effects cuprinde casete de validare pentru a selecta
parametrii fontului cu valorile Backwards, Upside-Down şi Vertical, precum
şi casete de editare pentru a selecta factorul de lăţime (Width Factor) şi
unghiul oblic (Oblique Angle) pentru stilul textului.
Preview: Secţiunea Preview conţine o casetă de imagine pentru vizualizarea
stilului textului. Se poate modifica textul exemplu ce este afişat prin selectarea
casetei de sub imaginea de previzualizare a caracterelor şi prin modificarea
conţin utului acesteia. Apăsarea butonului Preview produce actualizarea
casetei de imagine.
Apply: Produce aplicarea tuturor modificărilor de text asupra stilului afişat
In lista Style Name .
CJose: Opţiunea Cancel este Înlocuită de Close , care se poate folosi du
ce se produce o modificare asupra oricăreia dintre opţiunile din secţiu n
Style Name şi după ce aceste modificări sunt aplicate stilului textului.
A se uedea Change. Style, Ddrename, Ddlmodes, Layer

Dducs
Comanda Dducs deschide caseta de dialog UCS (sistemul de coordona
al utilizatorului) Control pentru a redenumi, restabili, afişa sau şterge orica
dintre UCS-urile existente.

Pentru a deschide caseta de dialog Oducs

Linia de comandă : Dducs
Meniu : Tools;;>Named UCS ...
Bara de instrumente Standard: ~ UCS Flyout}> ~ Named UCS
Bara de instrumente UCS: ~ Named UCS
Se vor vizualiza sau se vor introduce informaţiile solicitate În caseta d
dialog .

Opţiuni

Current: Selectează UCS care va deveni curent, din caseta cu listă U

Names.
Delete: Şterge un UCS selectat În caseta cu listă.

Ust: Deschide caseta de dialog UCS pentru a afişa punctul de origine

direcţia
axelor X, Y şi Z, relativ la UCS curent.
Rename To: Se va selecta un nume din caseta cu listă pentru a-I modifica
in caseta de editare, apoi se va selecta opţiunea Rename To: pentru a
confirma noul nume de UCS din caseta cu listă .
Caseta cu listă va conţine Întotdeauna numele *World* Coordinat
System. De asemenea, pot apare şi numele *Previous* şi *No Name* .
A se uedea Ddrename , Dview, Elev, Plan , Rename , Vpoint, UCS;
variabile de sistem: Ucsfollow , Ucsicon , Ucsname , UcsOrg, Ucsxidir,
Ucsydir, Worlducs, Thickness.
~-----------------~~
OducsP
;,.:~
comanda Dducsp deschide caseta de dialog UCS Orientation. Aceasta
conţine casete de imagine ale stilurilor prestabilite de UCS (sistemul de
coordonate al utilizatorului) şi permite selectarea unuia dintre acestea şi
modificarea parametrilor UCS-ului curent.

Pentru a apela caseta de dialog Dducsp

Linia de comandă: Dducsp
Meniu: Tools>UCS>Preset UCS ...
Bara de instrumente standard: ~ UCS Flyout
Bara de instrumente UCS: ~ Preset UCS
Se va selecta o imagine prestabilită şi se va alege una dintre opţiunile
Relative ta Current UCS sau Absolute ta WCS.

QpFuni
(Image Tiles): Pentru următoarele direcţii ale UCS : World, Top, Back,
Left, Front, Right, Current View, Boltom şi Previous.
Relative to Current UCS: Buton de opţiune pentru modificarea UCS-ului
curent, bazată pe imaginea asociată.
Absolute to WCS: Buton de opţiune pentru modificarea UCS-ului în
funcţie de imaginea asociată.

A se vedea Dducs, Dview, Plan, UCS, View, Vpoint; variabile de sistem:

Ucsfollow, Ucsicon, Ucsname, Ucsorg, Ucsxdir, Ucsydir, Worlducs, Ucsicon .

Ddunits
Comanda Ddunits deschide caseta de dialog Units Control pentru a stabili
unităţi l e
de măsură ale desenului, unităţile pentru unghiuri , direcţia şi
precizia. Se va folosi comanda Units pentru a afişa toate mesajele la linia
de comandă .

Pentru a afişa caseta de dialog Ddunits

linia de comandă: Ddunits (sau 'Ddunits, pentru a utiliza comanda
în mod transparen t).
 Meniu: Format>Units ...
Se vor introduce informaţiile solicitate În casetele de dialog.

Oppuni
Units : Această secţiune include următoarele butoane de opţiune pen
stabilirea unităţilor de măsură: Scientific, Decimal, Engineering, Archi
tural şi Fractional.
Angles : Această secţiune cuprinde următoarele butoane de opţiune pe
a stabili unităţile de măsură pentru unghiuri: Decimal Degrees, De
Sec, Grads, Radians şi Surveyor.
Precis ion : Caseta cu listă ce afişează nivelurile de precizie implicite pen
unităţile de măsură şi pentru unghiuri.

Direction: Această opţiune deschide caseta de dialog secundară Di~

tion Control ce conţine butoane pentru indicarea direcţiei unghiurilor:
North , West şi South , indicând poziţia pentru valoarea O. Butonul de opţ i
Other activează butonul Pick şi caseta de editare Angle . Butoanele ra
pentru direcţ i i l e În sensul acelor de ceasornic şi În sens trigonometric
mit stabilirea direcţiilor pentru unghiurile pozitive şi negative .
A se vedea Units.

Ddview
Comanda Ddview deschide caseta de dialog View Control pentru crear
ştergerea şi
restabilirea viziunilor. Comanda echivalentă la linia de coman
este View.

Pentru a deschide caseta de dialog Ddview

Linia de comandă : Ddview
Meniu : View,Named Views ...
Bara de instrumente Standard: ~ Viewport Flyout
Bara de instrumente Viewpoint: ~ Named Views
Se vor introduce informaţiile solicitate in casetele de dialog.

Oppuni
Views : Ni şe ază numele afişărilor cu Pspace sau Mspace.
Restore : Buton de se lecţie pentru restabilirea unei afişări prin selectar
numelui acesteia din caseta cu listă .
NeW: Deschide caseta de dialog secundară Define New View pentr-li >

salvarea unei afişări nou create. Butoanele de opţiune permit salvarea

current Display ca o afişare sau definirea unei ferestre (Define Window) .
Se va atribui un nou nume în caseta de editare, apoi se va utiliza butonul
Window pentru a părăs i temporar caseta de dialog în vederea creării afişării.
Casetele de afişare identifică coordonatele X ş i Y pentru First Corner şi
Other Co rner.
Delete: Buton de opţiune pentru ştergerea unei viziuni prin selectarea
nu melui viziunii din caseta cu listă.
Descripti on : Deschide caseta de dialog secundară View Description,
specificând datele viziunii selectate.
A se vedea Mspace , Pspace, View; variabila de sistem: Tilemode.

Ddvpoint
Comanda Ddpoint deschide caseta de dialog Viewpoint Presets pentru
stabilirea unei afişări 3D prin selectarea dinamică a unui unghi de pe axa X
din planul XY şi a unui unghi din planul XY . Comanda echivalentă la linia
de coma ndă este Vpoint.

Pentru a stabili o viziune 30

Linia de comandă : Ddvpoint
Meniu : View~3D Viewpoint~Select...
Se vor introduce informaţiile solicitate în caseta de dialog.

Oppuni
Caseta de dialog Viewpoint Presets cuprinde butoane de selecţie a
opţi uni i
Set Viewing Angles pe valorile Absolute to WCS sau Relative to
UCS . O casetă imagine , atunci când se selectează În exteriorul cercului,
produce rotirea unui braţ alb pentru a prestabili unghiurile de vizualizare
cu aju torul cursorului şi, atunci când se selectează în interiorul cercului ,
pentru a specifica unghiurile. Unghiul desenat va apărea apoi În caseta de
editare pentru axa X şi planul XY. Imaginea din stânga va indica unghiul
din planul XY . Imaginea din dreapta va indica unghiul de deasupra sau de
subplan ul XY. Selectarea opţiunii Set to Plan View deplasează afişarea În
Planul de vizualizare relativ la sistemul de coordonate selectat.
A se vedea Plan, View, Vpoint
Comanda Delay permite stabilirea unui interval de timp predetermi
pentru vizualizarea unui dispozitiv dintr-un fişier script.

Pentru a întârzia schimbarea unui dispozitiv

Linia de comandă : Delay (sau 'Delay, pentru a utiliza comanda'
mod transparent)
Delay tirne În rnilliseconds : Se va introduce valoarea dorită (maxi
32767 ms) .
A se vedea Mslide, Rscript, Script, Vslide

Detachurl
Comanda DetachurI permite detaşarea URL-ului de la un obiect
desen, pentru a elimina h iperiegătura către o pagină Web.

Pentru a detaşa un URL

Linia de comandă : Detachurl
Bara de instrumente Internet Utilities: ~ Detach URLs.
Se poate folosi orice metodă de selecţie pentru URL-ul dintr-un dese
AutoCAD îndepărtează datele extinse (Xdata) ale obiectului 5
dreptunghiul ş i datele sale extinse, ce reprezintă aria. Nivelul url/ayer cr
În momentul ataşării URL-ului poate fi şters din desen . Pentru a actual"
desenul şi fişierul . DWF asociat, se va salva desenul sub forma unui fişi
. DWG sau . DWF.

A se vedea Attachurl, Gotourl, Listurl, Selecturl, Openurl , Insertu

Saveurl, lnetcfg, Inethelp.

Comenzi pentru dimensionare

in versiunile anterioare a le AutaCAD , dimensionarea era realizată utilizA
mai întâi comanda Dirn pentru a trece linia de comandă în modul
dimensionare (Dim: mode) , apoi lansând o subcomandă de dimensio nare
Pentru a menţine compatibilitatea cu aceste versiuni anterioare, I
AutoCAD 14 sunt disponibile încă toate subcomenzile de dimensionare,
iar modul de utilizare al acestora este neschimbat .
 AutoCAD utilizeazăîn general aceleaşi
tipuri de dimensiuni~~~
cofTlPonente ale etichetei dimensiunii , ca şi În versiunile standard . Figura
2 exem plifică cinci tipuri de dimensiuni posibile în desenele AuloCAD :
liniară. un ghiulară , diametrală , radială şi ordonată. Etichetele dimensiunilor
constau În elementele ilustrate în Figura 3 .

---
Figura 2: Tipuri de dimensiuni

,1.9032
1
I I
o
o~
Ordinal. Oimension

Figura 3: Componentele etichetelor unei dimensiuni

I
I
'

ExtenSlon Une
/ 7~F~
9 . 3327 =:r O"nenSlon
Extension Above
Un.

ExtenSlon Un.

~=~~"
· ~riabilele pentru controlul dimensiunilor
rn Tabelul 4 sunt descrise variabilele care controlează mod ul
deseneare al dimensiunilor În AutoCAD . Aceste variabile controlează li •
de extensie şi poziţia textului , specificaţiil e de toleranţă , stilurile şi dirnensiun
săgeţil or, şi multe altele.

Tabelul 4: Variabilele de dimensiune

Variabila Descriere

Dima~ Atunci când este activată , textele dimensiunii pentru două sist
de măsurare sunt inserate simultan (alternate). Variabile Dim
şi Dimal tb trebuie să fie, de asemenea , setate i n m
corespunzător. Dimensiunea alternativă va fi plasată in
paranteze pătrate. Dimensiunile unghiulare nu sunt afecta
Acea stă variabilă este folosită , de obicei , atunci când unită

metrice şi in inch trebuie să fie afişate În acelaşi timp Înlf

dimensiune. Valoarea implicită este OFF.
Dimaltd Atunci când Dimalt are valoarea ON , variabila Dimaltd controle
numărul zecimalelor pe care il va avea dimensiunea altema .

(alternate decimal places). Valoarea i mplicită este 2.

Dimaltf Atunci când Dimalt are valoarea ON , variabila Dimaltf control
factorul de multiplicare pentru dimensiunea alternativă (alte
factor). Valoarea variabilei Dimaltf va fi multipl icată cu valoa
dimensiunii Standard pentru a determina dimensiunea alterna'
Valoarea implicită este 25,4, care reprezintă numărul nece
pentru afişarea unităţilor metrice.
Dimapost Atunci când Dima~ are valoarea ON, se poate utiliza variabila Dima
pentru a adăuga text la dimensiunea alternativă (alternate po
Spre exemplu, dacâ variabilei Dimapost i se atribuie valuem
dimensiunea alternativă va apare ca valoare mm, În loc de valoa
Valoarea implicită este nulL Pentru a modifica o valoare setată an
rior pe nu", se va introduce un punct ca noua valoare a lui Dima
Dimaso Atunci câ nd este activatâ, dimensiunile vor fi asociative (a
ciative). Atunci când este dezactivatâ, dimensiunile vor fi consti
din entităţi de desen separate, ce nu vor avea nici una din
proprietăţile dimensiunii asociative. Valoarea implicită este ONo
Dimasz - Stabileşte mărimea săgeţilor unei dimensiuni sau Dim
(arrow size). Dacâ are valoarea 0, În locul săgeţii va fi dese
o linie oblicâ (Vezi Dimblk). Valoarea implicită este 0,18 unită~.
rabelUl4: Variabilele de dimensiune (continuare)
v;;ia"bila Descriere
~ Săgeata unei dimensiuni standard AutoCAD poate fi Înlocuită cu
una creată de utilizator, prin crearea unui simbol propriu şi
transformarea acestuia Într-un bloc (block). Apoi se va atribui
variabilei Dimblk numele blocului simbolului. Blocul trebuie să fie
desenat corespunzător cu aria unităţii unu-la-unu şi trebuie să fie
orientat ca şi săgeata spre dreapta. Valoarea implicită este nul!.

Dirnblk 1 Atunci cănd variabila Dimsah este activată, săgeVle dimensiunii stand-
ard AutoCad pot fi Înlocuite cu două săgeţi diferite, utilizând
variabilele Dimblk1 şi Dimblk2. Variabila Dimblk1 stochează numele
blocului care defineşte prima săgeată a dimensiunii, iar Dimblk2
reţine numele blocului (block) celei de-a doua săgeţi a dimensiunii.

Dirnblk2 Vezi Dimblk1.

Dirncen Stabileşte dimensiunea marcajelor centrale (center), utilizate la
lansarea comenzilor pentru dimensiuni Center, Diameter şi Ra-
dius. Dacă are valoarea negativă vor fi desenate linii la centru , În
locul cruciuliţei de marcaj din centru, iar dacă are valoarea O nu
se va desena nimic. Valoarea implicită este de 0,09 unităţi.
Dirnclrd Permite specificarea culorii pentru liniile, vârfurile săgeţilor şi
liniilor directoare ale dimensiunilor.
Dirnclre Stabileşte culoarea pentru liniile de extensie ale dimensiunilor.
Dirnclrt Stabileşte culoarea textului dimensiunii.
Dirndle Atunci când variabila Dimtsz are o valoare mai mare decăt O, liniile
dimensiunii pot fi extinse dincolo de liniile de extensie cu valoarea
specificată de variabila Dimdle (dimension line extension). Această
valoare nu este ajustată de variabila Dimscale. Valoarea implicită
este O.
Dimdli Stabileşte distanţa la care liniile dimensiunii sunt deplasate atunci
cănd se utilizează subcomenzile pentru dimensiuni Baseline sau
Continue (dimension line increment). Valoarea implicită este de
0,38 unităţi.
Dimexe Stabileşte distanţa la care liniile de extensie sunt desenate dincolo
de liniile de dimensiune x (extension line extension). Valoarea
implicită este de 0,18 unităţi.

Dimexo Stabileşte distanţa dintre Începutul liniei de extensie şi punctul

actual selectat la mesajul "Extension line origin " (extension line

offset). Valoarea implicită este de 0,0625 unităt,i.
-----------------~--------~----------~--------~------------
Variabila Descriere
Dimgap Stabileşte distanţa (sau gap) dintre text şi linia de dimensiune
permite inchiderea textului in interiorul unei casete prin atribui
unei valori negative acestei variabile. Valoarea impl icită este O.
Dimlfac Stabileşte factorul de scalare globală pentru valorile dimensi
(Ienght factor). Distanţele liniare vor fi multiplicate cu valoa
variabilei Dimlfac. Acest multiplu va fi introdus ca textul dimensi
Valoarea implicită este 1,0. Această variabilă poate fi utilă atunci
desenele nu sunt trasate la scară .
Dimlim Atunci când este activată , textul dimensiunii va fi introdus
două valori ce reprezintă intervalul dimensiunii şi nu ca o sing
valoare . Intervalul este determinat de valorile date de varia
Dimtp (plus tolerance) şi Dimtm (minus tolerance). Valoa
implicită este OFF.

Dimpost Produce adăugarea automată a şirurilor de text la textul dimensi

Spre exemplu, dacă variabilei Dimpost i se atribuie valoa
"inches", textul dimensiunii va apare sub forma "valoare inch
in loc de "valoare". Valoarea implicită este null. Pentru a modifica
valoare stabilită anterior la null, se va introduce un punct ca
valoare a variabilei Dimpost. Dacă se utilizează Dimpost
conjuncţie cu textul adăugat al dimensiunii, valoarea lui Dimpost
fi inclusă ca parte componentă a textului implicit al dimensiunii.
Dimmd Stabileşte valoarea cu care vor fi rotunji te (rounded) toa
dimensiunile. Spre exemplu, dacă se atribuie valoarea 1 variabi
Dimrnd, toate dimensiunile vor avea valori intregi. Numărul
zecimale afectat depinde de valoarea preciziei stabilită d
comanda Units. Valoarea implicită este O.
Dimsah Atunci când este activată , permite ca blocurile separate de săg
Dimblk1 şi Dimblk2 să inlocuiascâ săge~le AutoCAD standard (se
rate arrow heads). Dacâ variabila Dimtsz este pozitivă , Dimsah n
are nici un efect.
Dimscale Stabileşte factorul de scalare pentru variabilele de dimensiu
care controlează liniile de dimensiune ş i dimensiunile săgeţilor
textului (cu excepţia cazului in care stilul curent de text are
inălţime fixată). În cazul in care desenul nu este complet la scară,
ar trebuie să se seteze această variabilă cu o valoare care
reflecte scala desenului. Spre exemplu, pentru un desen a câ
scală este - q - "equals 1 - trebuie să se seteze Dimscale la 48.
Valoa rea implicită este 1.0.
fabelul4: Variabilele de dimensiune (continuare)
v;labila Descriere
~ Atunci când este activată, prima linie de extensie a dimensiunii
nu va fi desenată (suppress extension 1). Valoarea implicită
este OFF.

Dim se2 Atunci când este activată, cea de-a doua linie de extensie a
dimensiunii nu va fi desenată (suppress extension 2). Valoarea
implicită este OFF.

Dimsho Atunci când este activată , textul dimensiunii În cazul dimensiunilor

asociative se va modifica În mod dinamic pentru a reflecta poziţia
punctului de dimensiune, pe măsură ce acesta este deplasat
(show dimension). Valoarea implicită este OFF.
Dimsoxd Atunci când este activată, liniile de dimensiune nu apar În exteriorul
liniilor de extensie (suppress outside extension dimension lines).
Dacă şi variabila Dimtix are valoarea ON şi spaţiul dintre liniile de
extensie nu permite afişarea unei linii de dimensiune, atunci nu va
fi desenată nici o linie de dimensiune. Valoarea implicită este OFF.
Dimstyle Identifică stilul (style) curent al dimensiunii. Se vor utiliza comenzile
de dimensionare Save şi Restore pentru a modifica Dimstyle.
Valoarea implicită este *UNNAMED.
Dimtad Atunci când este activată şi Dimtih are valoarea OFF, textul dimensiunii
pentru dimensiunile liniare va fi plasat deasupra liniei de dimensiune
(text above dimension line). Atunci când are valoarea OFF, linia de
dimensiune va fi Împărţită În două, iar textul a fi plasat aliniat cu linia
de dimensiune. Valoarea implicită este OFF.
Dimtdec Controlează valoarea toleranţei dimensiunilor unităţilor primare,
mai exact numărul de zecimale (decimals) pentru aceasta.
Valorile pot fi selectate din lista Precision din secţiunea Primary
Units a casetei de dialog Annotation .
Dimtfac Stabileşte factorul de scalare al textului (text scale factor) pentru
înălţimea textului valorilor toleranţei, În funcţie de variabila Dimtxt
(pentru înălţimea textului va lorilor toleranţei). Se va utiliza Dimtfac
pentru a afişa caracterele plus şi minus atunci când variabila
Dimtol are valoarea ON şi variabila Dimtm nu este egală cu Dimtp,
sau atunci când variabila Dimline are valoarea ONo Valoarea
implicită este 1,0.

Dimtih Atunci când are valoarea ON , textul dimensiunii plasat Între liniile
de extensie va fi Întotdeauna orizontal (text inside horizontal).
Atunci când are valoarea OFF, textul va fi aliniat cu linia de
dimensiune. Valoarea implicită este ON o
Variabila Descriere
Dimtix Atunci când are valoarea ON , textul dimensiunii va fi Întotdea
plasat Între liniile de extensie (text inside extension). Valoa
implicită este OFF.

Dimtrn Atunci când variabilele Dimtal sau Dimlin au valoarea ON , varia

Dimtm determină valoarea negativă a toleranţei textului dimensi
(tolerance minus).
Dimtofl Atunci cănd variabila Dimtofl are valoarea ON , o linie
dimensiune va fi desenată Întotdeauna Între liniile de exten .
chiar şi atunci când textul este desenat În exterior (text outsi
forced line). Valoarea implicită este OFF.
Dimtoh Atunci când Dimtoh are valoarea ON , textul difTIensiunii care
plasat În exteriorul liniilor de extensie va fi intotdeauna orizon
(text outside-horizontal). Atunci când are valoarea OFF. te
din exteriorul liniilor de extensie va fi aliniat cu linia de dimensiu
Valoarea implicită este ONo
Dimtol Atunci când Dimtol are valoarea ON , valorile toleranţei stabil
de variabilele Dimtp şi Dimtm vor fi adăugate la textul dimensiu
(tolerance). Valoarea implicită este OFF.
Dimtp Cănd variabilele Dimtol sau Dimlim au valoarea ON, variabila Di
determină valoarea pozitivă a toleranţei textului dimensiunii (
erance plus).
Dimtsz Stabileşte dimensiunea marcajelor oblice desenate În 10
săgeţilor standard Au toCAD (tick size ). Atunci cănd a
valoarea O, va fi desenată o săgeată standard. Atunci cân
este mai mare decât O, marcajele oblice vor fi desenate şi v
avea precedenţă asupra variabilelor Dimblk1 şi Dimblk2. Valoa
i mplicită este O.

Dimvop Atunci când va riabila Dimtad are valoarea OFF, variabila Dimt
permite specificarea poziţiei textului dimensiunii relativ la linia de
dimensiune (te xt ve rtical position) . O valoare pozitivă v
determina plasarea textului deasupra liniei de dimensiune, În timp
ce o valoare negativă va plasa textul sub linia de dimensiune
Linia de dimensiune se va diviza pentru a cuprinde textul,
excepţia cazului in care valoarea lui Dimvop este mai mare ca 1

Dimtxt Stabileşte inăI~mea textului dimensiunii, atunci când inălţi m

stilului curent de text are valoarea 1. Valoarea implicită este 0,18
--
Tabelul 4: Variabilele de dimensiune (rontinuare)
v ariabila

Oirnzin
Descriere
Determină afişarea În inch atunci cănd se folosesc unităţile de
măsură arhitecturale. Atunci cănd variabila are valoarea O, nu vor
fi afişate valorile de zero picioare şi zero inches; cănd are valoarea
1, vor fi afişate ambele valori; cănd are valoarea 2, nu va fi afişată
valoare de zero inches, iar cănd valoarea sa este 3, nu se va
afişa valoarea de zece picioare.

Dimensionarea şi desenarea scalelor

Se va avea gr ijă atunci când se dimensionează desenele cu o scară diferită
de scara l-la-1. În cazul În care variabila de dimensiune Dimsca/e nu este
setată În mod corespunzător , săgeţile şi textul vor apărea prea mici sau prea
mari. in unele cazuri extreme, acestea pot să nu fie afişate deloc. Dacă se
introduce o dimensiune şi săgeţile sau textul nu apar, se va verifica dacă
valoarea lui Dimscale este egal ă cu scara desenului. Spre exemplu , pentru un
desen cu scara lla 1 care va fi afişat la _"= 1', variabila Dimsca/e trebuie să
aibă valoarea 48.

Iniţierea procesului de dimensionare

in funcţie de configuraţia sistemului şi de preferinţele utilizatorului ,
comenzile de dimensionare pot fi accesate În mai multe moduri diferite:
Bara de instrumente: Din bara de instrumente Dimensioing. se va
selecta butonul de dimensionare corespunzător.
Meniu derulant: Din meniul Dimensioning, se va selecta comanda
corespunzătoare .

Direct de la linia de comandă: Fiecare comandă în modul de

dime nsionare are o comandă AutoCAD echivalentă , care poate fi lansată
direct de la linia de comandă; spre exemplu Dimaligned.
la linia de comandă cu Dim/ Diml : Toate subcomenzile de
dimensionare din versiunile anteriore ale AutoCAD sunt însă disponibile ,
În scopul menţinerii compatibilităţii . Pentru a le utiliza, se va introduce la
linia de comandă Dim sau Diml. În acest moment, mesajul se va
mo difica în Dim : şi se poate introduce orice subcomandă de
di mensionare . Aceste comenzi , precum şi comenzile transparente (Vezi
Transparent) sunt singurele comenzi AutoCAD care pot fi introduse in
tim pul modului de dimensionare . Atunci când s-a încheiat introducerea
dime nsiunilor la comanda Dim, se va lansa comanda Exit sau se apasă
 tast.a Excape pentru a reveni la linia de comandă standard . Dac4
dore ş t e introducerea unei singure dimensiuni , se va utiliza corn
Dim 1. Numărull informează AutoCAD-ul să revină automat la linia
comandă după ce s-a introdus o dimensiune. Se poate apela o·
comandă de dimensiune prin introducerea primelor trei litere ale aces .
Spre exemplu, se poate introduce Dia in loc de Diameter. Form
scurte alternative ale comenzilor sunt prezentate În mod corespun
Împreună cu fiecare subcomandă in parte .

Dimaligned
Dimaligned produce alinierea unei dimensiuni cu două puncte sau
un obiect . Textul dimensiunii apare În stilul curent. Figura 4 ilustre
diferenţa dintre dimensiunea alin iată şi cea rotită . Parametrii dimensi
sunt modificaţi În caseta de dialog Ddim . Modul Dimensioning echival
este DimalignedlAI .

Pentru a alinia o dimensiune

Linia de coman dă : Dimaligned
Meniu: Dimension>Aligned
Bara de instrumente Dimension : ~ Aligned Dimension

Figura 4. Dimensiuni aliniate şi rotite

Dimensiune alin iată

19 01 4

Dimensiune roută
 First extension line origin or press ENTER to select: Se va selecta
1·
un capăt al obiectului care va fi dimensionat. Dacă s-au introdus
coordonatele unei linii de extensie, se va afişa următorul mesaj:
Second extension line origin: Se va selecta celălalt capăt al
obiectului .
Z. Dimensi on line location (MtextffextJAngle): Dacă se doreşte
modificarea textului sau a unghiului textului , se va introduce una dintre
opţ iunile M, T sau A. Pentru a poziţiona În mod dinamic linia de
dime nsiune , se va deplasa cursorul şi se va selecta un punct; sau se
introduce o coordonată pentru poziţia liniei de dimensiune.
3 . Dimension text < default dimension >: Se apasă Enter pentru a
accepta dimensiunea implicită sau se introduce valoarea dimensiunii.

Opţiuni

Mtext: Se introduce M pentru a deschide caseta de dialog Multiline Text

Editor ş i a afişa textul Între paranteze unghiulare « ». Se va accepta valoarea
impli c it ă şi se apasă butonul OK, sau se va introduce un nou text al
dimensiunii . Textul suplimentar poate fi plasat Înainte sau după parantezele
unghiulare, după cum este descris pentru opţiunea Text.
Text: Această opţiune (T) permite modificarea şi personalizarea dimensiunii.
AutoCAD afişează unităţile de măsură ale dimensiunii la mesajul Dimen-
sion text < measured length >: şi permite modificarea acestora. Dacă se
doreş te introducerea unei alte valori, se va realiza acest lucru la linia de
co ma ndă , apoi se apasă tasta EnteT. Dacă se doreşte adăugarea de text
inai ntea unităţilor de măsură ale dimensiunii sau adăugarea textului după
acestea . se vor plasa semnele de paranteze unghiulare « » pentru a
repreze nta valoarea implicită a dimensiunii şi se adaugă textul dorit Înainte
sau du pă . Spre exemplu , dacă se doreşte adăugarea textului inches după
valoare . se va introduce < >inches la mesajul Dimension text:.
Angle: Această opţiune (A) permite modificarea unghiului implicit al
textului. Textul va fi plasat orizontal (Ia O grade) , cu excepţia cazului În care
se specifică orientarea textului dimensiunii la mesajul Enter text angle.

Dimangular
Comanda Dimangular creează o etichetă de dimensiune care prezintă
Ungh iul descris de un arc, de un cerc, de două linii sau de un set de trei
PUncte. Va fi desenat un arc cu săgeţi de dimensionare la fiecare capăt, iar
~

~Ibarea unghiului este plasată utilizând stilul curent de text. Param

dimensiunii pot fi mod i ficaţi din cadrul casetei de dialog Ddim sau
selectarea fiecărei variabile Dim În parte. Modul de dimensionare echiv
este Dim (Enter) Angular/An.

Pentru a crea o etichetă pentru unghiul dimensiunii

Linia de comandă: Dimangular
Meniu : Dimension>Angular
Bara de instrumente Dimension: ~ Angular Dimension
1 . Seled arc, circle , line, press Enter: Se va selecta un obiect du
indicaţiile mesajului sau se apasă Enter pentru a indica unghiul
intermediul cursorului .
Dacă s-a selectat un arc sau un cerc, se con ti n uă cu pasul 2.
Dacă s-a selectat o linie, se va afişa mesajul Second Line; se select
o altă linie, apoi se continuă cu pasul 2 .
Dacă s-a apăsat Enter, se poate specifica unghiul dorit prin introdu
a trei puncte: Angle vertex, First angle endpoint şi Second
gle endpoint, apoi se conti nuă cu pasul 2.
2. Dimension arc line location (Mtextffext/Angle): Dacă se dore
modificarea textului sau a unghiulu i textului , se va introduce una din
dimensiunile M, T sau A. în caz contrar, se deplasează cursorul şi
se l ectează un punct sau, atunci când apare linia de extensie Împreu
cu textul , se introduce o coordonată pentru poziţia liniei de dimensiu

Oppuni
Pentru descrierea opţiunilor Mtext , Text şi Angle , vezi
D ima ligned .

Oimbaseline
Comanda Dimbaseline contin u ă un şir de di me nsiune, utilizând ca pri
linie de extensie prima linie de extensie a celei mai recent insera
dimensiuni. Se va solicita numai originea celei de-a doua linii de extensi
Fiecare nouă dimensiune va fi deplasată cu o valoare increme nta l ă stabili
de variabila de sistem Dimdli din linia de dimensiune anterioară . Mesaje
care apar variază în funcţie de cel mai recent creat tip de dimensiune . Mod
de dimensionare echivalent este Dim (Enter) Baseline /8 .
pentru a continua o dimensiune de la linia de bază:
Linia de comandă : Dimbaseline
Meniu: Dimension>- Baseline
Bara de instrumente Dimension: lîJ Baseline Dimension.
1. Specify a second extension line origin or «select > !Undo): Dacă
se do reşte selectarea unei noi dimensiuni pentru punctul de start,
apăsarea tastei Enter va produce afi şarea mesajului Select base di-
mension. În caz contrar, se vor selecta toate punctele dorite de-a lungul
obiectului măsurat. AutoCAD răspunde cu Dimension text = de-
fault dimension şi desenează o serie de dimensiuni, fiecare pornind
din cel de-al doilea punct de extensie de pe ultima dimensiune a seriei .
Pentru a încheia comanda, se introduce Enter sau se utilizează tasta
Escape.
Dacă în sesiunea curentă nu există nici o dimensiune , va apărea
mesaj ul: Select base dimension: Linear, Ordinate, or Angu-
lar associative dimension required .
Dacă dimensiunea anterioară a fost liniară , va apărea mesajul de la
pasul 1. În caz contrar, dimensiunea anterioară unghiulară sau
o rdonată va afişa mesajul : Specify a point or an object or «se-
lect > / Undo): se va selecta un punct şi se va utiliza opţiunea de
mod de snap al obiectelor pentru selecţie sau se apasă Enter pentru
a alege o dimensiune de bază .

Op~uni

Undo : Şterge ultimul şir al dimensiunii. AutoCAD permite repetarea opţiunii

U până când toate şirurile dimensiunii sunt şterse , apoi afişează mesajul
Select base dimension .
A se vedea vari abi lă de dimensiune: Dimdli

Dimcenter
Comanda Dimcenter plasează o cruce în punctul central al unui arc sau
cerc selectat. Pentru a selecta linii centrale în locul marcajelor centrale şi
Pentru a modifica dimensiunea marcaj ului central , se utilizează variabila de
dimensi une Dimcen sau se resetează această variabilă din caseta de dialog
Geometry a comenzii Ddim. Modul de dimensionare echivalent este: Dim
(Enter) Center /Ce.
> '~"'ehtru a marca centrul unui arc sau a unui cerc
Linia de comandă: Dimcenter
Meniu : Dimension~Center Mark
Bara de instrumente Dimension: ~ Center Mark
Select arc or circle: Se va selecta un arc sau un cerc, iar marcajul va
apărea pe acesta.

Dimcontinue
Comanda Dimcontinue desenează o serie (sau un " lanţ" ) de dimensiuni
înrudite, prin utilizarea celei de-a doua linii de extensie a celei mai rece
inserate dimensiuni ca primă linie de extensie. Toate unităţile de măsură ale
dimensiunilor "înlănţuite" se adaugă la măsura totală a obiectului. Se va
solicita numai originea celei de-a doua linii de extensie. Dacă dimensiun
originală este liniară , dimensiunile Înrudite vor fi plasate în linie şi paralel ~
această dimensiune. Variabila de sistem Dimfit controlează poziţionarea:
liniilor de dimensiune şi a textului între punctele selectate. Modul d,
dimensionare echivalent este Dim (Enter) Continue/Co.

Pentru a continua o dimensiune

Linia de comandă: Dimcontinue
Meniu: Dimension~Continue
Bara de instrumente Dimension: ~ Continue Dimension
Specify a second extension line origin or «select> /Undo): Se
selecta cât de multe puncte posibil de-a lungul obiectului măsurat. AutoCAQ
răspunde cu mesajul Dimension text = defauIt dimension şi deseneazl
o serie de dimensiuni, fiecare pornind din cea de-a doua linie de extensie a
ultimei dimensiuni din lanţ .

Notă: Apăsarea tastei Enter produce afişarea mesajului "Select contin-

ued dimension :". Se va selecta o nouă dimensiune pentru punctul de
start sau se apasă Enter pentru a părăsi comanda Dimcontinue.

Opţiuni

Undo: Şterge ultimul şir al dimensiunii. AutoCAD permite repetarea opţiunii

U până În momentul În care toate şirurile dimensiunilor sunt şterse , după care
afişează mesajul "Specify a second extension line origin or ( < select > /Undo):".
Dimdiameter
Comanda Dimdiameter desenează diferite tipuri de dimensiuni diametrale,
în funcţ ie de mărimea arcului sau cercului şi de parametrii creaţi În Ddim
din caseta de dialog Format şi stocaţi în variabile de sistem pentru
dimensionare, cum ar fi cele de tipul dim . Modul de dimensionare echivalent
este: Dim (Enter) Diameter/Di .

Pentru a dimensiona diametrul unui cerc sau a unui arc

Linia de comandă: Dimdiameter
Meniu: Dimension~ Diameter
Bara de instrumente Dimension: ~ Diameter Dimension
1. Select arc or circle: Se va selecta arcul sau cercul corespunzător.

2. Dimension line location < MtextffextJAngle >: Pe măsură ce linia

directoare se extinde, în mod dragging, de la arc sau de la cerc, se va
selecta un punct care indică poziţia textului sau se va introduce una
dintre opţiunile M , T sau A . AutoCAD afişează valoarea cu mesajul
Dimension text = default dimension. Direcţia liniei directoare este
spre punctul central. Un marcaj central va fi plasat În centrul arcului sau
al cercului.

Op~uni

Pen tru descrierea opţiunilor Mtext , Text şi Angle , vezi comanda

Dimaligned.

\ N o tă:

va fi
Cu excepţia cazului in care se modifică textul , valoarea dimensiunii
precedată

ca dimensiunea
de simbolul diametrului. Punctul in care se
arcul sau cercul determină un capăt al săgeţii dimensiunii.
să aibă orientarea orizontală sau
Dacă

verticală ,
selectează

se doreşte
se va utiliza
comanda Quadrant Osnap . Se vor selecta cuadrantul stâng sau cel
drept pentru o dimensiune orizontală şi cuadrantul de sus sau cel de jos
pentru o dimensiune verticală . Dacă variabila de dimensiune Dimtix are
valoarea ON, dimensiunea va fi plasată i n interiorul cercului, incepând
din punctul de selecţie. De asemenea , in centrul arcului sau al cercului se
va plasa un marcaj central.

A se vedea variabilele de dimensiune: Dimcen, Dimtix.

Comanda Dimedit permite modificarea şi deplasarea te xtului selectat
liniilor de extensie . Dimedit poate fi utilizată pentru a modifica acel
elemente pe mai multe obiecte dimensiune în acelaşi timp. Utilizând ace
comandă , textul se poate roti , se poate deplasa în poz iţia sa originală şi
poate modifica textul dimensiunii. Opţiunea Ob/ique permite rotirea Iinr
de extensie ale dimensiunilor existente cu un unghi diferit de 90° faţă
linia de dimensiune. Această opţiune este folosită în izometrie. Coma
Dimedit combină sub comenzile de dime nsionare Dim: Hometext, D'
Newtext, Dim : Trotate şi Dim : Oblique .

Pentru a modifica textul dimensiunii

Linia de comandă : Dimedit
Meniu: Dimension>-Oblique
Bara de instrumente Dimension: ~ Dimension Edit
1. Dimension Edit (Home/NewlRotate/Oblique) < Current>:
selectează o opţiune sau se apasă tasta Enter.

2. Select Objects: Se selectează dimensiunile şi textul ce trebuie modifi

Opţiuni

Home: Repoziţionează toate obiectele textului dimensiunii la starea

implicită . Această opţiune are acelaşi efect ca şi subcomanda de dimension
Dim: Home .
New: Deschide Multiline Text Editor, care permite în locuirea textul
dimensiunilor asociative pentru mai multe dimensiuni simultan. Se v
înlocui parantezele unghiulare cu noul text al dimensiunii, apoi se selecte
OK. Introducerea textului în afara parantezelor produce adăugarea aces .
la şiru l existent a l dimensiunii. Toate dimensi unile asociative selectate vor
modificate cu noul text. Aceas tă opţiu n e are ace l aş i efect ca şi subcomanda
de dimensionare Dim: Newtext.
Rotate: Permite rotirea textului dimensiunii cu un unghi specificat.
mesajul Enter text angle se va introduce unghiul solicitat. Această opţiu
are acelaşi efect ca şi subcomanda de dimensionare Dim: Trotate.
Oblique: Permite modificarea tuturor liniilor de sel ecţie selectate cu u
unghi specificat. La mesajul "Enter obliquing angle (press ENTER for none):",
se va introduce unghiul solicitat. Această opţiune are acelaşi efect ca ~
subcomanda de dimensionare Dim: Oblique.
Dirnlinear
Creează o dimensiune liniară . Comanda Dimlinear permite poziţionarea
dimensiunilor liniare fie În direcţie orizontală , fie verticală , precum şi rotirea
liniei si textului dimensiunii cu un unghi specificat. Această comandă combină
5ubcomenzile de dimensionare Dim: Horizontal , Dim: Vertical şi Dim:
Rotate .

Pentru a crea dimensiuni liniare

Linia de comandă : Dimlinear
Meniu : Dimension~Linear
Bara de instrumente: ~ Linear Dimension

1. First extension line origin or press ENTER to select: Se va selecta

un punct de pe obiectul care va fi dimensionat sau se apasă Enter.
2 . Second extension line origin: Se va selecta un al doilea punct de pe
obiect.
Dacă s-a apăsat tasta Enter, va apărea mesajul Select object to
dimension. Atunci când se selectează un obiect, AutoCAD va localiza
automat punctele de origine ale liniilor de extensie.
3. Dimension line location (Mtextffext/Angle/HorizontaINertical/
Rotated): Se va introduce o opţiune, se va selecta o poziţie sau se va
introduce o coordonată pentru poziţia liniei de dimensiune ca linie de
extensie cu mtext sau apare textul.

Opţiuni

Pentru descrierea opţiunilor Mtext , Text şi Angle , vezi comanda

Dimaligned .
Horizontal : Permite specificarea unei dimensiuni orizontale la mesajul
"Dimension line location (MtextlTextiAngle) :" sau introducerea unei opţiuni.
Acest lucru poate fi realizat şi În mod dinamic. Dacă se deplasează cursorul
în sus şi În jos pe ecran, va apărea dimensiunea orizontală .
Vertical: Permite specificarea unei dimensiuni verticale la mesajul ' Di-
rnens ion line location (MtextlTextiAngle) :" sau introducerea unei opţiuni .
Acest lucru poate fi realizat şi În mod dinamic. Dacă se deplasează cursorul
în stânga şi În dreapta peste ecran , va apărea dimensiunea verticală .
Rotate d: Permite crearea dimensiunilor rotite . Dacă se introduce R pentru
a selecta opţiunea Rotated, va fi afişat mesajul " Dimension line angle <de-
fault angle > " . Se va introduce un unghi de rotaţie pentru linia de dimensiune .
 Notă : Dacă se selectează o linie sau un arc, punctele sale finale su
utilizate ca origini pentru liniile de dimensiune; dacă se selectează
cerc, capetele diametrului său vor fi utilizate ca puncte de origi
Selectarea poliliniilor şi a altor obiecte expandabile va dimensiona nu
linia individuală sau segmentele de arc. Obiectele dintr-o referinţă
bloc scalată neuniform nu sunt selectabile .

Dimordinate
Comanda Dimordinate creează şirul unei dimensiuni ordonate bazat pe
dată sau pe un punct de origine. Modul de dimensionare echivalent e
Dim (Enter) Ordinate/Or. Pentru a stabili punctul de origine se va util"
comanda UCS şi se va specifica un punct de origine pentru partea respecti
spre exemplu colţul din stânga al părţii.

Pentru a crea o dimensiune ordonată

Linia de comandă: Dimordinate
Meniu: Dimension ~ Ordinate
Bara de instrumente Dimension: EiJ Ordinate Dimension
1. Select Feature: Se va selecta poziţia componentei
dimensionată .

2. Leader endpoint (Xdatum/Ydatum/Mtextffext): Se va specifica

capăt al liniei directoare. AutoCAD va determina automat dacă se măs
coordonata X şi Y. Sau se pot introduce valorile X şi Y pentru a specifi
axa pe care va fi considerată dimensiunea. Se va introduce T sau M da
se d~rj:!şte modificarea textului dimensiunii. Apoi se apasă Enter pen
a afişa valoarea.
Dimension text = < dimension default >

Op~uni

Pentru descrierea opţiunilor Mtext şi Text, vezi comanda Dimaligned.

\ Notă: Dacă se selectează un punct la primul mesaj Leader endpol

AutoCAD va selecta apoi axa dimensiunii În funcţie de unghiul definit dt
punctele ce au fost selectate la mesajele Select Feature: şi Lead
endpoint:.

A se vedea UCS .
 Dirnoverride
Comanda Dimoverride permite modificarea proprietăţilor unei dimensiuni
individuale, cum ar fi stilul săgeţii , culorile, scala, orientarea textului etc.
Permite suprascrierea valorilor variabilelor de dimensiune curente numai '
pentru obiectele selectate, fără a modifica stilul de dimensiune curent. Modul
de dimensionare echivalent este Dim (Enter) Override/One .

Pentru a suprascrie valorile variabilelor de dimensiune

Linia de comandă : Dimoverride
Meniu: Dim ension~Override
1 . Dimension variable to override (or Clear to remove overrides) :
Se va introduce numele variabilei de dimensiune sau se introduce C
pentru a şterge.
2 . Current value « Variables Value» New value: Se va introduce
noua valoare sau parametru pentru variabila de dimensiune .
3 . Dimension variable to override: Se va introduce numele unei alte
variabile de dimensiune şi se repetă procesul sau se apasă Enter pentru
a continua .
4 . Select objects: Se vor selecta obiectele dimensiunii care se vor
modifica.

Oppuni
Clear: Permite ştergerea tuturor variabilelor de dimensiune suprascrise.
AutoCAD şterge toate suprascrierile, iar obiectul dimensiunii revine la
parametrii definiţi de stilul său de dimensiune .
A se vedea Dimstyle, Restore, Ddmodify.

Dimradius
Comanda Dimradius permite adăugarea unei dimensiuni radiale arcelor
şi cercurilor, în acelaşi mod în care comanda Dimdiameter adaugă
dimensiuni diametrale . Modul de dimensionare echivalent este Dim (En-
ter) RadiuslRa.

Pentru a adăuga o dimensiune radială

linia de comandă: Dimradius
 Meniu : Dimension>Radius
Bara de instrumente Dimension: .-:J Radius Dimension
1 . Select arc or circle: Se vor selecta arcul sau cercul dori!. Punctul
care se selectează arcul sau cercul determină un'u l dintre capetele săg
dimensiunii.
2. Dimension line location (MtextffextiAngle): Dac ă se dore.
modificarea textului , a valorii mtext sau a unghiului textului , se va intro-
duce una dintre opţiunile M , T sau A sau se deplasează cursorul pen
a poziţiona mtext sau textul (şi linia directoare). Valoarea Dimensi
text = default radius va fi afişată deasupra mesajului.

Opţiuni

Pentru descrierea opţiunilor Mtext , Text ş i Angle , vezi

Dimaligned.

\ Notă: Cu excepţia situaţiei În care se modifică mtext sau text, valoarea

dimensiunii va fi precedată de litera R. Dacă arcul sau cercul dimension

este suficient de mare, dimensiunea radială va fi poziţionată În interiorul
cercului sau arcului. În caz contrar, va fi poziţionată În exteriorul cercului
sau arcului, având o linie directoare Înspre centrul său. De asemenea, u
marcaj central va fi plasat În centrul arcului sau cerculu i. Pentru a deplasa
textul dimensiunii În exteriorul cercului sau arcului, se va activa variabila
Dimupt sau se va utiliza comanda Ddim şi se selectează opţiunea U
defined in Format. În comanda Ddim este selectată opţiunea Format..
definită de utilizator.

Dimstyle
Comanda Dimstyle permite crearea şi modificarea stilurilor dimensiunii
de la linia de comandă. Casetele de dialog Ddim oferă o metodă de abordare
grafică mai detaliată pentru crearea stiluri lor dimensiunii, însă comanda
Dimstyle oferă o metodă rapidă de salvare şi de creare a stilurilor
dimensiunii. Modul de dimensionare echivalent este Dim (Enter)
Dimstyle .

Pentru a crea/modifica stilul unei dimensiuni

Linia de comandă : Dimstyle
Meniu: Dimension ,. Dimstyle
 Bara de instrumente Dimension: ~ Dimension Style
1. Dimension Style Edit (Save/Restore/STatusNariables/Applyl?)
< Restore > : Se va introduce? pentru a afişa stilurile dimensiunilor din
desenul curent sau se selectează una dintre opţiuni . AutoCAD va afişa , de
asemenea, stilul curent al dimensiunii odată cu mesajul.
2 . în funcţie de opţiunea selectată , vor apărea diferite mesaje. Se vor intro-
duce informaţiile solicitate.

Op~uni

Save: Afişează mesajul ') /Name for new dimension style:" atunci când se
introduce S. Se va introduce un nume pentru a salva parametrii variabilelor
de dimensiune curente, care pot fi restauraţi ulterior utilizând opţiunea Re-
stare. Se pot salva mai multe stiluri de dimensiune . De asemenea, se poate
redefini un stil existent prin salvarea acestuia cu acelaşi nume. Astfel vor fi
actualizate toate dimensiunile ce au stilul respectiv.
Restore: Introducerea opţiunii R produce afişarea mesajului "? /Enter di-
mension style name or press ENTER", pentru selectarea dimensiunii. Se va
introduce un nume pentru ca un stil de dimensiune existent să devină stilul
curent implicit. Se poate fie introduce numele unui stil specific, fie se poate
selecta un obiect care utilizează stilul respectiv. Opţiunea Restare va modifica
imediat stilul curent al dimensiunii, pentru a reflecta orice schimbare.
Status: Selectarea acestei opţiuni se face prin introducerea textului Sta, în
vederea afişării parametrilor şi descrierilor variabilelor de dimensiune
curente . Comanda Dimstyle se încheie după ce variabilele de dimensiune
au fost listate.
Variables: Pentru a lista parametrii variabilei de dimensiune pentru un stil
de dimensiune specific, se introduce V apoi se apasă Enter. Se va introduce
numele unui stil specific sau se va selecta un obiect ce utilizează stilul
respectiv, la mesajul "Select dimensions:". După ce variabilele de dimensiune
au fost listate, comanda Dimstyle se încheie .
App ly: Introducerea opţiunii A produce afişarea mesajului "Select objects:",
care permite actualizarea obiectelor de dimensiune selectate cu stilul de
dimensiune curent, incluzând toate suprascrierile.
?: Listează stilurile de dimensiune precizate din desenul curent. La apăsarea
tastei Enter se afişează mesajul "Dimension Style(s) to list < * > " şi apoi sunt
listate toate stilurile de dimensiune precizate ce sunt stocate În desenul
curent.
A se vedea Restore, Save, Ddim .
Comanda Dimtedit modifică plasamentul , alinierea şi unghiul de rotaţie al
unui singur obiect text de dimensiune . Modul de dimensionare echivale
este Dim (Enter) Dimtedit.

Pentru a modifica textul dimensiunii

Linia de comandă: Dim (Enter) Tedit/fe
Meniu: Dimension>A1ign Text>Home /Angle/ Center/Right
Bara de instrumente: ~ Dimension Text Edit

1 . Select dimension: Se va selecta o singură dimensiune.

2. Enter text location (Left!Right/Home/Angle): Se va introduce
opţiune sau se va selecta o nouă poziţie pentru textul dimensiunii.
poate deplasa textul în noua poziţie cu ajutorul cursorului. Dacă
mută textul într-o poziţie situată pe aceeaşi linie cu linia de dimensiun
dimensiunea se va uni automat, devenind o linie continuă.

Opţiuni

Left: Produce alinierea textului la stânga în interiorul liniilor de extensie i

cazul dimensiunilor radiale , liniare şi diametrale .
Right: Aliniază textul la dreapta în interiorul liniilor de extensie în c
dimensiunilor liniare, radiale şi diametrale.
Home: Plasează textul în dimensiunea sa implicită . Această opţiune are
acelaşi efect ca şi subcomanda Hometext.
Angle: Modifică unghiul textului. La mesajul " Text angle :", se va introdu
valoarea unui unghi sau se indică un unghi, prin selectarea a două puncte.

Notă: Atunci când comanda Tedit este utilizată pentru o dimensiune

stilul va fi actualizat la valoarea stilului curent al dimensiunii. Dacă nici un

stil nu este asociat dimensiunii , atunci vor fi utilizaţi parametrii variabileI
de dimensiune curente.

A se vedea Dim : Hometext; variabile de sistem: Dimaso, Dimsho.

Subcomenzile modului de dimensionare

Multe dintre comenzile de dimensionare sunt încă disponibile ca subcomenzi
în modul de dimensionare (D im : mo de ). Echivalentele din D im : mode,
atunci când sunt disponibile , sunt identificate pentru fiecare dintre rnlm,,'n?iilt
prezentate anterior. Un număr de variabile de dimensionare rămân
sub formă de subcomenzi Dim.

Tabelul 5. Subcomenzile DIM şi comenzile de dimensionare

5ubc omanda DIM Comanda de dimensiune

Dim: Aligned/AI DIMALIGNED

Dim: Angular/AN DIMANGULAR
Dim: Baseline/B DIMBASELINE
Dim: Center/CE DIMCENTER
Dim: Continue/CO DIMCONTINUE
Dim: Diameter/D DIMDIAMETER
Dim: HometexVHOM DIMEDIT Home
Dim: Horizontal/HOR DIMLlNEAR Horizontal
Dim: Leader/L LEADER
Dim: NewtextlN DIMEDITNew
Dim: Oblique/OB DIMEDIT Oblique
Dim: Ordinate/OR DIMORDINATE
Dim: Override/OV DIMOVERRIDE
Dim: Radius/RA DIMRADIUS
Dim: Restore/RES DIMSTYLE Restore
Dim: Rotated/RO DIMLlNEAR Rotated
Dim: Save/SA DIMSTYLE Save
Dim: Status/STA DIMSTYLE Status
Dim: TeditITE DIMTEDIT
Dim: Trotate/TR DIMTEDIT Angle
Dim: VariablesNA DIMSTYLE Variables
Dim: TeditITE DIMTEDIT
Dim: VerticalNE DIMLlNEAR Vertical

Rest ul subcomenzilor
Dim:ExitlE Închide modul DIM şi revine la modul de
comandă

Dim: Redraw/RED Redesenează ecranul

Dim: Style/StY Comută la un nou stil de text
Dim:Undo/U Şterge cele mai recente obiecte dimensiune
Dim: Update/UP Redesenează dimensiunile după parametrii
curenţ i
Această comandă Încheie execuţia comenzii Dim şi produce revenirea
linia de comandă standard .

Pentru a Încheia comanda Dim

Linia de comandă : Dim (Enter) Exit/E
Se poate apăsa tasta Escape sau se poate introduce E În loc de Exit. Da
s-a introdus Dim 1 pentru a Începe dimensionarea, Exit nu va fi necesară.

Dim: Leader/L
Comanda Dim:Leader adaugă În desene dimensiuni conduse , în funcţie
de stilul curent de dimensiune. Se poate Înlocui textul implicit al dimensiun
cu o singură linie de text.

Pentru a adăuga dimensiunii text cu Leader

Linia de comandă: Dim (Enter) Leader/L
1 . Leader start: Se va selecta un punct pentru a începe linia directoare
Acesta va fi punctul În care va fi plasată săgeata .
2. To point: Se va selecta punctul următor de-a lungul liniei directoare sau
se va continua selectarea punctelor, aşa cum s-ar realiza la selectarea
unei linii dintr-un desen . Atunci când s-a terminat selectarea, se apasă
Enter. Se poate introduce opţiunea U pentru a anula ultimul segment d
linie desenat.
3. Dimension text < default dimension > : Se apasă Enter pentru a
accepta valoarea implicită şi se va introduce noul text al dimensiunii sau
o singură linie de text.
Distanţa dintre punctul de start al liniei directoare şi următorul punct
trebuie să fie cel puţin dublul lungimii săgeţii ; În caz contrar, nu se va plasa
nici o săgeată . Dacă ultimul segment de linie al liniei directoare nu este
orizontal, va fi adăugat un segment de linie orizontal.
Textul director nu are efect asupra dimensionării asociative. Se poate
adăuga text la valoarea implicită a dimensiunii . Valoarea implicită este, de
obicei , ultima dimensiune introdusă .
A se vedea Dimstyle, Leader Mtext, T olerance, Spline.
Dim: Oblique/Ob
Comanda Dim: Oblique roteşte liniile de extensie ale dimensiunilor
existen te cu un unghi diferit de 90° faţă de linia de dimensiune.

Pentru a roti linile de extensie

Lin ia de comandă: Dim (Enter) Oblique/Ob
Meniu: Dimension~Oblique
1. Select objects: Se vor selecta dimensiunile care vor fi modificate.
2. Enter obliquing angle (press ENTER for none): Se va introduce
unghiul dorit pentru liniile de extensie.
Dacă dimensiunea care se modifică are o valoare a stilului dimensiunii ,
atunci această valoare va fi menţinută. Dacă nici un stil nu este asociat cu
dime nsiunea respectivă , valorile variabilei curente de dimensiune vor fi
utilizate pentru a actualiza dimensiunea.
A se vedea Dimedit, Dimstyle

Dim: Redraw/Red
Comanda Redraw se comportă ca şi comenzile transparente, permiţând
redesenarea ecranului din viewport-ul curent.

Pentru a redesena ecranul

Linia de comandă: Dim (Enter) Redraw/Red
A se vedea Redraw

Dim: Restore/Res
Aceas tă comandă transformă un stil de dimensiune existent în stil curent
implicit.

Pentru a utiliza comanda Restore

Linia de comandă: Dim (Enter) Restore/Res.
?/Enter dimension style name or press Enter to select dimension:
Se va introduce ? pentru a lista stilurile de dimensiune disponibile , sau se
va introduce numele unui stil de dimensiune cunoscut (se acceptă caractere
wildcard) sau se apasă Enter pentru a selecta o dimensiune al cărei stil va
deve ni curent.
 Pentru a selecta un stil de dimensiune, se va alege o dimensiune asociati
ce este asociată cu stilul dorit sau se va introduce numele stilului. Se poat
utiliza, de asemenea, o tildă (-) pentru a compara stilurile. Pentru a descope .
diferenţele dintre stilul curent de dimensiune ş i un alt stil , se va introduce
numele unui stil de dimensiune precedat de o tildă (-) la mesajul 'Dimen
sion style(s) to list <*>:". Diferenţele vor fi afişate Într-o listă a valorilo
variabilelor dimensiunii.

Dim: Save/Sav
Comanda Dim:Save salvează valorile variabilelor de dimensiune curent
sub forma unui stil de dimensiune ce poate fi restaurat ulterior utilizân
subcomanda Dim:Restore. Se pot salva mai multe stiluri de dimensiune.

Pentru a salva parametrii dimensiunii

Linia de comandă : Dim (Enter) Save/Sa
?/Name for new dimension style: Se va introduce un nou nume al stilulu'
dimensiunii. Dacă se introduce ?, va apărea următorul mesajul :
Dimension style(s) to Iist <*> c: Se va apăsa tasta Enter sau se v
introduce specificaţia unui nume utilizând caractere wildcard .

Notă : Tilda (- ) poate fi folosită , de asemenea , pentru a compara stilurile.

Pentru a descoperi diferenţele dintre stilul curent al dimensiunii şi un al
, stil , se va introduce numele stilului dimensiunii precedat de o ti ldă (-) la
mesajul "Dimension style(s) to list <*>:". Diferenţele vor fi afişate Într-o
listă a valorilor variabilelor dimensiunii.

A se vedea Dim , Dimoverride, Restore

Dim: Status/Sta
Comanda Dim:Status afişează valorile variabilei de dimensiune curente
şi
descrierea acesteia.

Pentru a afişa parametrii dimensiunii

Linia de comandă: Dim (Enter) Status/Sta
Va apărea un ecran de text, reprezentând parametrii dimensiunii, starea
sau valorile acestora, precum şi o scurtă descriere .
Dim: Style/Sty
Comanda D im: S tyle specifică un stil al textului dimensiunii . După ce stilul
textu lui a fost modificat, toate dimensiunile create ulterior vor avea textul cu
noul stil. Textele dimensiunilor existente nu vor fi afectate .

Pentru a specifica un stil de text

Linia de comandă: Dim (Enter) Style/Sty
1. New text s tyle < current style name > : Se apasă Enter pentru a
accepta stilul curent sau se introduce un nume de stil ce a fost creat
anterior.
Dacă s-a introdus numele unui stil care nu există, va fi afişat mesajul
No such text style: Use the ma in S1YLE command to create it.
A se vedea Ddstyle , Style.

Dim:UndolU
Comanda Undo, atâta timp cât se află în modul de dimensionare, anulează
o di mensiune la care utilizatorul doreşte să ren u nţe.

Pentru a anula o dimensiune

Linia de comandă : Dim (Enter) Undo/U

Notă: Dacă se lansează

comanda Undo in timpul execuţiei comenzii
Leader, ultimul segment de linie al liniei directoare care a fost desenat va
\
, fi şters .

Dim: Update/Up
Comanda Update modifică vechile dimensiuni cu noii parametrii ai
variabilelor de dimensiune . Comanda Update va funcţiona numai asupra
dimensiunilor asociative care nu au fost expandate .
Linia de comandă: D im (Enter) Update/Up
Meniu : Dimension ~ Update
Bara de instrumente Dimension: ~ Update
Select objects : Se va selecta şirul dimensiunii ce se va actualiza.
Comanda Variables listează parametrii variabilelor de dimensiune
unui stil de dimensiune .

Pentru a lista parametrii variabilei de dimensiune

Linia de comandă: Dim (Enter) Variables/Va
?/Enter dimension style name or press Enter to select dimensio
Se va introduce? pentru a vizualiza stilurile de dimensiune disponibile,
va introduce numele unui stil de dimensiune cunoscut (se acceptă şi caractet'
wildcard) sau se va introduce Enter pentru a selecta o dimensiune al căru
stil va fi listat.
Pentru a compara două stiluri se va utiliza o tildă (-) . Pentru a descope
diferenţele dintre stilul curent de dimensiune şi un alt stil , se va introdu
numele unui stil de dimensiune , precedat de o tildă (-) , la mesajul "Dimen
sion style(s) to list < * > .". Diferenţele vor fi afişate Într-o listă a valorilo
variabilelor de dimensiune.
A se vedea Ddim.

Alte opţiuni de dimensionare

Cele două procese descrise În continuare pot fi utilizate în conjuncţie atât
comenzile de dimensionare, cât şi cu cele din modul Dim .
La mesajul "Dimension text: ", se poate adăuga text la textul implicit
dimensiunii.

Pentru a adăuga la textul dimensiunii

Se va lansa comanda de dimensionare necesară , apoi se vor fum'
următoarele informaţii :

Dimension text < default text >: Se vor plasa simbolurile < > în locuril
în care se doreşte afişarea textului, apoi se introduce textul.
La mesajul "First extension line origin or press Enter to select:·, sau la mesaju
"Select arc, circle, line, or press Enter:" se poate permite ca AutoCAD s
dimensioneze automat o linie, un arc sau un cerc.

Pentru a utiliza dimensionarea automată

Se va lansa comanda de dimensionare necesară , apoi se vor introduce
informaţiile următoare :
1. First extension line or press Enter to select: Se va apăsa Enter. '.~'
2 . Select arc, circle, line or press Enter: Se va selecta obiectul ca;e va
fi dimensional.

Notă: După selectarea unei linii , cerc sau arc se poate deplasa cursorul
şi textul dimensiunii , iar apoi se va selecta un punct destinaţie.

-DIST
Comanda Dist returnează d i stanţa dintre două puncte În spaţiul bi- sau
tridimensional. De asemenea, return ează unghiul în planul XY curent,
unghi ul de la planul XY curent, şi distanţa în funcţie de valorile coordonatelor
X, Y şi Z. De asemenea, returneaZă modificările pe X, Y şi Z. Acestea reprezintă
in formaţ ia Delta X, Y şi Z.

Pentru a afla distanţa Între două puncte

Linia de comandă: Dist (sau 'Dist, pentru a utiliza comanda în mod
transpare nt) .
Men iu: Tools~ Inquiry ~ Distance
Bara de instrumente Inquiry: .§l Distance
1. First point: Se va selecta punctul de început al distanţei.

2 . Second point: Se va selecta punctul final al distanţe i.

DIVIDE
Comanda Divide marchează un obiect în diviziuni egale. Se va specifica
numărul diviziunilor, iar AutoCAD va marca obiectul în p ărţi egale .

Pentru a diviza un obiect

Linia de comandă: Divide
Meniu : Draw ~ Point~Divide
1. Select object to divide : Se va selecta un singur obiect.
2 . < Number of segments >/Block : Se va introduce numărul
segmentelor care vor fi marcate sau se introduce numele blocului ce va
fi utilizat pentru marcaj .
Number of segments: Prin utilizarea variabilelor Pdmode şi Pdsize se
plasa un marcaj sau un punct, la intervale specificate, în scopul de a determ'
mărimea şi tipul punctului .

8lock: Permite utilizarea unui bloc existent ca sursă de marcare . Se va ali

mesajul "Block name to insert" şi utilizatorul va fi întrebat dacă doreşte
blocul să fie aliniat cu obiectul. Dacă se introduce Y la mesajul "A1ign bl
with object:", atunci blocul va fi aliniat fie de-a lungul axei unei linii, fie
unei tangente la polilinia, cercul sau arcul selectat. Opţiunea Block este u .
pentru desenarea unor serii de obiecte ce sun t egal depărtate de-a lun
unui traseu curb.
Implicit, comanda Divide utilizează un obiect punctiform ca marcat
De regulă , este dificil de observat un punct atunci când acesta este pl
peste o linie sau un arc. Pentru a modifica aspectul punctelor, se poate
variabila de sistem Pdmode utilizând comanda 'Ddptype în mod transpar
ent sau se poate utiliza opţiunea B/ock. Marcatorul punctiform poate
selectat folosind modul de snap al obiectelor Node.
A se vedea Block, Ddpype, Measure , Point: variabile de sistem: Pdm
Pdsize .

Donut/Doughnut
Comanda Donut desenează un cerc a cărui grosime a liniei poate
specificată introducând diametrul interior, respectiv pe cel exterior (v
Figura 5). Pentru a crea un punct solid, se va introduce O la mesajul Insi
diameter:. Ultimele valori introduse pentru diametre vor fi valorile implici
ale diametrului interior şi exterior. După ce se lansează comanda Donut
se răspunde la mesaje , se pot plasa oricâte cercuri solide se doreşte . Se v
apăsa tasta Enter pentru a termina rularea comenzii.

Pentru a crea un cerc solid

Linia de comandă: Donut sau Doughnut
Meniu : Draw}>Donut
1. Inside diameter < current default >: Se va introduce diametrul inte
rior al cercului solid sau se va selecta un punct, pentru care apare u
mesaj de specificare a celui de-al doilea punct ("Second point:").
 outside diameter < current default > : Se va introduce diametrul:~k"i..
2· terior al cercului solid sau se vor selecta două puncte. ·······
3. Center of donut: Se va selecta un punct pentru centrul cercului solid,
apoi se apasă tasta Enter pentru a termina rular8a comenzii sau se
co ntinuă selectarea punctelor centrale.

Figura 5: Diametrele interioare şi exterioare ale unui cerc solid

Diametru exterior

\\, Notă : Întrucât cercurile solide sunt, de fapt, polilinii, acestea pot fi
modificate utilizând comanda Pedit.

A se vedea Fill, Pedit: , variabilă de sistem: Fillmode

Dragmode
Comanda Dragmode controlează momentul În care este utilizată facilitatea
de drag (deplasare) . Valoarea implicită este Auto şi permite repoziţionarea
tem porară a obiectelor selectate prin mutarea lor cu ajutorul cursorului.

Pentru a deplasa un obiect

Linia de comandă : Dragmode (sau ' Dragmode , pentru a utiliza
Coma nda În mod transparent) .
O N/OFF/Auto < current > Setting > : Se va introduce valoarea dorită
ON: Activează modul Drag, astfel încât obiectele să poată fi deplasate ori
câte ori se lansează comanda Drag.
OFF: Dezactivează modul Drag, astfel încât să nu poată fi posibilă nici
deplasare .
Auto: Toate comenzile care permit deplasarea vor muta automat obie
În momentul în care se lansează comanda Drag.
Atunci când se modifică seturi mari de obiecte, funcţia Drag poate în
procesul , deoarece AutoCAD are nevoie de timp pentru a redesena o im
ine temporară , mai ales când este vorba de o imagine complexă. Dacă
selectează variabila Dragmode pe ON, în timpul desfăşurării unei ope
se poate utiliza funcţia Drag introducând doar Drag, ca o subcomandă, şi
poate renunţa la ea atunci când se lucrează cu grupuri mari de obiecte.
A se vedea Variabilă de sistem: Dragmode .

Draworder
Comanda Draworder ordonează după priorităţi modul de afiş are
obiectelor şi copiază imagini in cazul în care două sau mai multe obiecte
suprapun.

Pentru a stabili ordinea afişării obiectelor

Linia de comandă: Draworder.
1. Select objects: Se vor selecta unul sau mai multe obiecte pentru
aranja afişarea lor şi rezultatul plotării , prin utilizarea oricărui set d
metode de selecţie.
2 . Above objectJUnder object/Front/ < Back > : Se va selecta una dintr
o pţ i un i .

Op~uni
Above object: Plasează obiectul imediat deasupra sau peste toate celelalte
obiecte.
Under object: Plasează obiectul imediat dedesubt sau sub celelalte obiecte.
Front: Obiectul selectat va fi plasat pe prima poziţie a listei desenului.
Back: Obiectul selectat va fi plasat pe ultima poziţie a listei desenului.
 Comanda Draworder produce activare a tuturor opţiunilor referito~~ '~ '
la me todele de sortare a obiectelor. Sortarea va fi activată numai pentru ' ,
rezultatele plotării şi a PostScript-ului . Specificarea valorii corespunzătoare
la linia de comandă pentru variabila de sistem de sortare va produce, de
aseme nea, selectarea unei metode de sortare a obiectelor. Se poate activa ,
respectiv dezactiva, gruparea obiectelor folosind combinaţia Ctrl+A.

-Dsviewer
Comanda Dsviewer deschide caseta de dialog Aerial View, ca instrument de
navigare ce permite vizualizarea întregului desen într-o fereastră separată,
localizarea zonei dorite şi accesarea rapidă a acesteia. Caseta de dialog conţine
meniurile derulante View, Mode, Options şi Help.

Pentru a deschide fereastra Aerial View

Linia de comandă: Dsviewer
Meniu: View>Aerial View
Bara de instrumente standard: jtJ Aerial View
Desenul întreg va fi afişat în fereastra Aerial View.

Meniuri
View: Opţiunea Zoom In produce creşterea factorului de magnificare a
desenului cu 2 , iar Zoom Out descreşte acest factor cu 2 . Opţiunea Global
a fi ş ează întregul desen şi viziunea curentă.

Mode: Permite comutarea între modurile Pan şi Zoom.

Options: Realizează activarea modului Auto Viewport pentru a afişarea
auto mată a spaţiului model a viewport-ului activ, a modului Dynamic Up-
date pentru a actualiza afişarea aeriană în timpul modificării desenului şi a
modului RealTime Zoom pentru a activa sau a dezactiva opţiunea de Zoom
in timp real.

DtextJText
Comanda Dtext, permite introducerea simultană a mai multor linii de text.
De asemenea, această comandă afişează textul în zona de desen pe măsură
ce acesta este introdus. La primul mesaj se poate stabili alinierea sau stilul
 aranjarea textului între două puncte.

Pentru a introduce textul

Linia de comand ă: Dtext
Meniu: Draw ~ Text ~ Single Line Text
1. Justify/Style/ < Start point > : Se vor introd uce opţi u n il e dorite
se va selecta un punct de start al textului.
2. Dacă s-a selectat un punct care indică poziţ ia de început a textului, vor
afişate următoarele mesaje :
Height < default height > : Se va introduce înălţimea dorită a textului
se apasă Enter pentru a accepta valoarea imp licită . Acest mesaj apare nu
dacă înălţimea stilului curent a fost stabilită la O.

Rotation angle < default angle > : Se va introduce un unghi de rola-

sau se va apăsa Enter pentru a accepta valoarea implicită .
Text: Se va introduce textul dorit.
Aceste mesaje vor apare, de asemenea, după ce s-a selectat un stil sau
Optiune de aliniere .
~ ,

Opţiuni
\ ~ ,
Start point: Permite indicarea poziţiei textului. Textul va fi automat alin'
la stânga.
Justify: Specifică alinierea textului . Mesajul este următorul:

Align/Fit/Center!Middle/Right/Tl./TC/TR/Ml/MC!MRlBlJBC/BR:
Opţiunile formate din două litere din mesajul anterior permit stabilirea ali ni ,.
ca o combinaţie între top, middIe sau botlom (sus, la mijloc sau jos) şi leIt)
center, sau right (stânga, centrat sau dreapta) . Spre exemplu , TL Înseamn
"top left" (stânga sus), iar MC însea mn ă "middle center" (centrat şi la mijloc),
Dacă se cunoaşte opţiunea dor i tă , aceasta poate fi introdusă direct la mesaj
"Justify:".
Align: Forţează redimensionarea proporţională a textului, pentru a se potri '
între două puncte date . Se va solicita selectarea celor două puncte. Înălţime
textului va fi modificată la scară, În funcţi e de valoarea acesteia în stil
curent de text.
Center: Produce centrarea textului la punctul de start, care defineşte, d
asemenea, linia de bază a textului.
Fit: Produce forţarea
textului pentru a se potrivi întredouăpuncte. Spre deoseb~
de opţiunea Align, opţiunea Fit menţine înălţimea implicită şi extinde sau "
comprim ă textul pentru a se potrivi în spaţiul existent.

Midd1e: Centrează textul la punctul de start. Punctul de start se va afla la

mijlocul înălţimii textului.
Right: Produce alinierea la dreapta a textului. Punctul de start se va afla în
partea dreaptă a textului .
5tyle: Permite modificarea stilului textului. Stilul introdus va deveni stil curent.
Enter: Dacă nu s-a selectat nici o opţiune din primul mesaj, apăsarea tastei
Enter selectează linia de text cea mai recent introdusă şi afişează mesajul
"Text", permiţând adăugarea în continuare a textului chiar sub această linie.
Vor fi utilizate stilul şi unghiul curent al textului şi alinierea textului celui mai
recent introdus.
Dacă se utilizează comanda Dtext, va apărea o casetă care prezintă
dimensiunea aproximativă a textului. Textul apare în desen pe măsură ce este
introdus, iar caseta se deplasează o dată cu acesta, precum un cursor. Atunci
când se apasă Enter, caseta se deplasează cu o linie în jos. De asemenea, se
poate selecta un punct din orice loc de pe ecran pentru următoarea linie de
text şi se poate reveni cu tasta Backspace până la linia de început pentru a face
core cţii. Dacă s-a selectat o altă opţiune de aliniere decât Left, efectele nu vor
putea fi văzute până la încheierea introducerii textului.
Comanda Text funcţionează similar comenzii Dtext, dar comanda nu
afişe ază textul în desen pe măsură introducerii acestuia. Textul care a fost
introdus apare numai în zona liniei de comandă . În continuare , după ce s-a
apăsat Enter, textul va apărea în desen şi se va reveni la linia de comandă.
Este nevoie să se apese tasta Enter de două ori pentru a introduce mai multe
linii de text. Comanda Dtext nu are efect asupra fişierelor script. Codurile
de control, cum ar fi %%d pot fi introduse înainte sau după text, pentru a
insera diametre , simboluri de toleranţă , linii de subliniere (underscore) etc.
A se vedea AutoLISP, Chtext, Mtext, Ptext, Change, Color, Ddedit,
Ddrename, Ddstyle, Rename, Qtext; variabile de sistem: Texteval, Textsize,
Textstyle, Style.

Dview
Comanda Dview afişează desenul în perspectivă şi activează posibilitatea de
a decupa o porţiune a unei afişări. Spre deosebire de comenzile standard
Zoom şi Pan, Dview permite realizarea de zoom şi pan pe afişări în perspectivă.
 Linia de com a nd ă : Dview
Meniu: View,. 3 D Dynamic View
1 . Select object: Se vor selecta obiectele care ajută la stabilirea modulUi
de afi ş are in pe rspectivă.
2. Cameraffarget/Ditance/Points/Paan/Zoom!fwist/CliplHideJOffI
Undo/ < eXit > : Se va selecta un punct sau o opţiune din meniu sau se
va introduce litera mare corespunzătoare opţiunii dorite .
Dacă se selectează un punct, va apărea mesajul Enter directi.,.
and magnitude angles. Înainte de a selecta o opţiune , se va intro-
duce direcţia (+ sau -) şi unghiul dorit, separate de o virgulă .
Mesajele ce vor fi afişate in continuare vor varia În funcţie de opţiunea
selectatăla pasul precedent.

Opţiuni

CAmera: Permite modificarea poziţiei camerei de luat vederi, în acelaşi

mod in care s-ar muta o cameră reală , continuând in acelaşi timp ţintirea
către obiectul ţintă. Opţiunea CAmera produce afişarea mesajelor Enter
angle Iram XY plane: şi Enter angle În XY plane Irom X-axis , pentru
specificarea celor două unghiuri de rotaţie. La fiecare mesaj, se poate ne
introduce o valoare, fie se poate selecta modul de afişare utilizând cursorul.
Dacă se introduce o valoare, aceasta va fi interpretată în relaţie cu sistemul
curent de coordonate al utilizatorului (UCS). Vezi Figura 6.
TArget: Permite mutarea poziţiei ţintă , în acelaşi mod în care s-ar fi mişcat
camera de luat vederi în diferite direcţii , menţinând camera în aceeaşi poziţie.
Opţiunea TArget soli cită introducerea celor două unghiuri de rotaţie , prin
mesajele Enter angle Iram XY plane şi Enter angle in XY plane Iram X-axis.
La fiecare mesaj se poate fie introduce o valoare, fie se poate selecta modul
de afişare utilizând cursorul. Vezi Figura 7.
Distance: Activează modul Perspective şi permite stabilirea distanţei de la
ţintă la camera de luat vederi , în acelaş i mod în care s-ar deplasa camera
îna inte şi inapoi de la punctul ţintă . La mesajul care apare, se va introduce
o nouă distanţă sau se deplasează bara de intensitate din partea superio~
a ecranului , pentru a deplasa imaginea 3D în poziţia dorită.
Points: Stabileşte , în acelaşi timp, atât punctele ţintă, cât şi cele pentru
cameră . Punctele care se selectează sunt relative la sistemul de coordonate
curent al utilizatorului. La apariţia mesajului, se va selecta mai întâi punctul
ţintă , apoi cel pe ntru poz i ţ ia camerei.
Figura 6: Op~unea CAmera controlează pozi~a camerei de luat vederi, relativ la ţintă
----
Traseul camerei

Figura 7: Op~unea TArgetcontrolează poziţia ~ntei relativ la camera de luat vederi

, ' ~An: Deplasează atât camera, cât si punctul ţintă, în acelasi mod în care
, ~-" ·d~plasa camera pe fereastra unui ~utomobil in mişcare . Nu se poate utilila
comanda Pan standard în timp ce se vizualizează un desen în perspectiV6.
Vezi comanda Pan pentru in'formaţii suplimentare.
Zoom: Realizează operaţiile de Zoom in şi Zoom out atunci când se
vizualizează un desen într-o proiecţie paralelă. Introduce lungimea focalii a
lentilei atunci când se vizualizează desenul în perspectivă . Nu se poate
utiliza comanda Zoom standard în timp ce se vizualizează un desen in
perspectivă ,

Dacă afişarea 30 proprie este o proiecţie paralelă , se va introduce un

nou factor de scalare sau se va utiliza bara de intensitate din partea superioart
a ecranului pentru a ajusta în mod vizual factorul de scalare la mesajul
DviewlZoom. Dacă afişarea 30 proprie este în perspectivă , se va introduce
o nouă lungime focală sau se va utiliza bara de intensitate din partea
superioară a ecranulu i pentru a determina noua lungime focală la mesajul
"Dview/Zoom". Dacă se utilizează bara de intensitatea pentru a aju
lungimea focală, caseta pentru coordonate de pe linia de stare va afişa În
mod dinamic valoarea lungimii focale.
TWist: Roteşte camera în jurul axei sale, în acelaşi mod în care s-ar fi roti
imaginea într-un cadru al camerei. La mesajul Dviewffwist, se va introdu
un unghi sau se va utiliza cursorul pentru a răsuci în vizibil imaginea afişa
de cameră . Dacă se utilizează cursorul, caseta pentru coordonate de pe lini
de stare va afişa în mod dinamic unghiul de rotaţie al camerei. Se va util'
opţiunea Twist , dacă se doreşte rotirea punctelor de vedere de pe spaţi
hârtiei.
Clip: Ascunde porţiuni dintr-o afişare tridimensională . Spre exemplu,
îndepărtează obiectele din prim plan care ar putea interfera cu elementele
afişate În fundal (vezi Figura 8) . Opţiunea CLip afişează mesajul Bac
Fron t/< Ojf>:. Se va introduce B pentru a selecta opţiunea Back Clip Plane,
F pentru opţiunea Front Clip Plane sau O sau Enter pentru a dezactiv
funcţia Clip Plane. Dacă se selectează Back sau Front, va apărea un mesaj
care permite fie activarea sau inhibarea planului de decupare selectat, fi
stabilirea unei distanţe până la planul de decupare . Se poate utiliza bara de
intensitate din partea superioară a ecranului pentru a determina în m
vizual poziţia planului de decupare sau se poate introduce valoare une'
distanţe. Dacă se introduce o valoare pozitivă , planul de decupare va fi
plasat în faţa punctului ţintă, iar o valoare negativă va plasa planul în spatele
punctului ţintă .
Figura 8: Opţiunea CUp permite ascunderea unor porţiuni din prim plan sau din
fundal ale desenului

Panou Ironlal

I ___~~~~_
/ :==spa~
1_7'c-_--.!.~_~p,:;;ano~:ului dorsal sunt
se

Obiectele din fata

panouIui Ironlal ~unt
asa.nse

Hide: Îndepărtează liniile ascunse din obiectele afişate , transformând modul

de afişare wireframe într-o afişare plană .
eXit: Produce revenirea la linia de comandă AutoCAD . Orice operaţie ce a
fost îndeplinită în timpul execuţiei comenzii Dview va afecta întregul desen ,
nu doar obiectele selectate .

Notă: Deoarece desenele mari pot produce întârzieri asupra func~ei Drag ,
se va solicita selectarea obiectelor care vor fi deplasate la începutul
comenzii Dview. Astfel, se va limita numărul de obiecte care vor fi deplasate.
Este de preferat să se selecteze obiectele care dau aspectul general al
desenului şi au suficiente detalii pentru a indica orientarea desenului. Dacă
nu se selectează nici un obiect, va apărea o imagine 30 implicită care să
ajute utilizatorul În selectarea unei viziuni. Se poate crea propria imagine
bloc şi se poate utiliza această imagine ca imagine predefinită. Blocul
trebuie să poarte denumirea Dviewblock.

A se vedea UCS ; variabile de sistem : BacZ, Frontz, Lenslength , Target,

Viewctr, Viewdir, Viewmode, Viewsize, Viewtwist.

Dwfont
Comanda Dwfont afişează caseta de dialog de creare a fişierelor . DWF în
scopul creării unui fişier extern în format web (. DWF).
~

l N
(/-,Pentru a exporta un desen . DWF
Linia de comandă: Dwfont
În cazul în care variabila de sistem Filedia are valoarea O, la linia de
comandă vor apărea u rmătoarele mesaje:

1. Enter file name < current drawing name > : Se va introduce l1Q
nume pentru desen , În scopul exportării acestuia ca fişier . DWF.
2. Enter precision (Low/High /< Medium » : Se va selecta nivelul
preciziei zecimale la una din valorile Low (mic), Medium (mediu) sau
High (mare) .
3 . Compress file? (No /< Yes » : Se va preciza dacă fişierul. DWF trebuia
să fie exportat utilizând compresia fişiereloL

Dacă variabila de sistem Filedia are valoarea 1, atunci se va deschide caseta

de dialog pentru crearea fişierelor. DWF, care permite introducerea unei unitiJ
de disc sau a unei căi şi a unui nume pentru fişierul . DWF.

Opţiuni

Options: Se apasă butonul Options ... pentru a selecta butoanele de precizie

Low, Medium sau High . Se va bifa caseta Use File Compress dacă se doreşte
exportul fişierului utilizând compresia.

Notă : Desenele create în spaţiul hârtiei (Tilemode " O) nu posedă formatul

web pentru desene. Numai elementele geometrice din modul de afiŞa118
curent vor fi scrise în fişierul . DW F . Valorile alese pentru variabilele de
sistem Viewres, Facetres, Dispsilh şi Hide vor determina calitatea rezultatelor
din fişierul . DWF. Viziunea selectată este salvată împreună cu fişierul. DWF.
iar, atunci când este lansată comanda Dwfont, din afişarea curentă a
desenului va fi creată automat o afişare denum ită Initial. in cazul în care se
utilizează meniul WHIPi, dacă se apasă butonul dreapta al mouse-ului , mod~
de afişare selectat pentru fişierelor . DWF va fi restaurat. Fi şie rul . DWF are
aceeaşi culoare de fundal ca şi fereastra grafică din AutoCAD. Pentru a
reduce dimensiunea fişierului , se va folosi un fundal negru sau alb.

Dxbin
A se vedea Import/Export

Dxfin
A se vede Import/Export
-Dxfont
A se uedea Import/Export

-Edge
Comanda Edge activează sau inhibă vizibilitatea marginilor feţelor 3D.
Linia de comandă : Edge
Meniu : Draw ~S urfaces ~ Edge
Bara de instrumente Surfaces: -.9J Edge
Pentru a schimba vizibilitatea unei margini 30
Display/< Select edge > : Se va introduce litera D sau se va selecta
marginea care se doreşte a fi invizibilă. Mesajul va fi repetat, permiţând
se lectarea mai multor margini , până când se apasă tasta Enter.
Dacă s-a selectat opţiunea Disp/ay prin introducerea literei D , va apărea
mesajul: Se/ect/< Al/> :. Se va selecta astfel o margine, sau se introduce A
pentru a selecta toate marginile. Apoi se vor selecta marginile care vor fi
descoperite. Se apasă Enter pentru a termina rularea comenzii.

Op~uni
Select edge: Permite selectarea individuală a marginilor, apoi ascunde
margi nile selectate.
Display: Selectează marginile invizibile, fie cele selectate, fie toate marginile
invizibile .
A se uedea Edgesurf; variabile de sistem: Splframe, 3 Dface.

Edgesurf
Comanda Edgesurf desenează o reţea de poligoane cu suprafeţe 3D formată
di n margini alăturate . Aceste margini pot fi linii, arce, polilinii sau polilinii
3D, însă ele trebuie să se potrivească exact la capete.

Pentru a crea o suprafaţă 30 utilizând comanda Edgesurf

Linia de comandă: Edgesurf.
Meniu : Draw~Surfaces~Edge Surface
Bara de instrumente Surfaces: ~ Edge Surface.
2. Select edge 2: Se va selecta cel de-al doilea obiect care defineşte o
margine.
3. Select edge 3: Se va selecta cel de-al treilea obiect care defineşte o
margine .
4. Select edge 4: Se va selecta cel de-al patrulea obiect care defineşte o
margine.

Figura 10: Tipul de suprafaţă Coons Surface Patch

Marginea 1

Marginea 4

Suprafaţa 30

Marginea 2

Marginea 3

Tipul s uprafe ţe i desenate cu comanda Egesurf poartă denumirea Coons

surface patch (vezi Figura 10) . Prima margine selectată defineşte direcţia M
a reţelei , iar marginile care se Învecinează cu prima margine definesc direcţia
N. Capătul cel mai apropiat de punctul selectat va deveni originea direcţiilor
MşiN .
Variabilele de sistem Surftabl şi Surftab2 controlează numărul de faţete
de pe direcţiile M, respectiv N. Creşterea numărului de faţete creează o reţea
mai fină , Însă măreşte şi dimensiunea fişierului desen . Prin aceasta, vor
creşte timpii de deschidere a fişierului, cei de redesenare şi cei de regenerare.
Mărirea valorilor variabilelor Surftabl şi Surftab2 după crearea suprafeţei
nU va produce o creştere a fineţii suprafeţei 30. Numai suprafetele create;
după aceea, cu noile valori , vor conţine modificările. Vezi Variabil~ de sist~m " ;'
pen tru detalii.
A se vedea Pedit, Pface, 3 Dface; variabile de sistem : Splframe, Surftab 1 ,
Surftab2 .

-Elev
Comanda Elev permite stabilirea înălţimii implicite pe axa Z şi a grosimii
desenelor realizate. În mod normal, obiectele vor fi plasate la înălţimea
zero. După ce s-a introdus o valoare pentru î n ă l ţime sau pentru grosime,
folosind comanda Elev, toate obiectele desenate ulterior vor avea noua
valoare pe axa Z; obiectele ce au fost desenate înainte de aceasta, utilizând
com anda Elev, nu vor fi afectate . De asemenea, se poate modifica înăl ţimea
unui obiect existent, utilizând comanda Move .

Pentru a stabili înălţimea şi grosimea

Linia de comandă: Elev
1 . New current elevation < current default >: Se va introduce o nouă
înă l ţ im e i m p li cită faţă d e planul de b ază pe axa Z.

2 . New current thickness < current default >: Se va introduce o nouă

grosime de expandare implicită pe axa Z.

Notă: Polilini ile 30 , fa ţ etele ş i reţel e le , precum şi viewport-urile şi

dimensiunile. igno ră valoarea grosimii introdusă prin comanda Elev. Acest
lucru se Întâmplă deoarece aceste entităţi nu pot avea grosime. E ntităţile
text şi definiţiile de atribute vor avea Întotdeauna grosimea zero, indiferent
de valorile Elev utilizate În timpul creării acestora.

A se vedea Dducs, Move; variabilă de sistem: Elevation

Ellipse
Comanda Ellipse desenează o elipsă pentru care se vor specifica axa
mare şi axa mică, centrul şi cele două puncte focale sau centrul şi raza ori
diametrul unui cerc izometric. De asemenea, permite definirea unei proiecţii
secundare a unui cerc 30 , utilizând opţiunea Rotation.
 Linia de comandă : Ell ipse
Meniu: Draw> ElIipse>Center/Axis , End/Arc
Bara de instrumente Draw: 3 Ellipse .
Următoarele mesaje vor varia În funcţie de opţiunile prestabilite ce s-a
selectat ~i de modul de snap izometric.
1. Opţiunea izometrică din comanda Snap este an sau aH.
Dacă modul de snap izometric este activ, va apărea următorul mesaj:
Arc/CenterJlsocircle/ < Axis endpoint 1 >: Se va introduce I
apoi se va selecta un punct care determină unul dintre capetele
elipsei sau se va introduce A pentru arc ori C pentru a introduce un
punct de centru .
În cazul în care modul de snap izometric nu este activ, va apăr
următorul mesaj:

Arc/Center/< Axis endpoint 1 > : Se va selecta un punct pentru a

determina unul dintre capetele elipsei sau se introduce C pentru a
defini centrul.
2 . În oricare dintre cazurile anterioare, dacă se selectează opţiunea implicită
prin alegerea unui punct, vor apărea următoarele mesaje :
Axis endpoint 2 : Se va selecta punctul care defineşte capătul opus
al elipsei.
< Other axis distance > /Rotation: Se va selecta punctul care
defineşte cealaltă axâ a elipsei sau se va introduce R pentru a defmi
valoarea rotaţiei.

Oppuni
Axis endpoind: Permite introducerea capătului uneia dintre axele elipsei
(vezi Figura Il) .
Center: Permite selectarea centrului elipsei
Arc: Creează un arc eliptic. Unghiul de pe prima axă determină unghiul arcului.
Other axis distance: Apare după ce s-a definit deja una dintre axele
elipsei . Se va introduce distanţa de la centrul elipsei la capătul celei de-a
doua axe.
Isocircle: Apare atunci când se atribuie valoarea Isometric opţiunii Style a
comenzii Isometric . Această opţiune creează un cerc izometric În planul
izometric curent al desenului.
Figura 11: Capetele axelor şi cealaltă distanţă pe axă

Punctele extreme
ale axei

Alte dimensiuni
ale axei

Rotati on : Permite introducerea unei valori de rotaţie a elipsei cuprinsă

între O şi 89,4 grade. Elipsa poate fi comparată cu pro i ecţia b idimensiona l ă
a unui cerc tridimensional rotit pe o axă . Pe măsură ce cercul se roteşte,
proie cţia sa se transformă într-o elipsă. Valoarea rotaţiei determină unghiul
de rotaţie al acestui cerc. Dacă valoarea este de O grade, va fi afişat un cerc
complet, iar la o valoare de 80 grade va fi afişa o elipsă lurtită.
Se va atribui valoarea 1 variabilei de sistem Pellipse pentru o elipsă
polilinie sau O pentru o elipsă adevărată . Dacă se creează o elipsă care este
de fapt o polilinie, aceasta poate fi modificată utilizând comanda Pedit.
A se vedea lsoplane, Snap/Style/Spline; variabile de sistem: Pellipse,
Snapisopair

Erase
Comanda Erase şterge unul sau mai multe dintre obiectele selectate într-un
dese n.

Pentru a şterge obiecte

Linia de comandă : Erase
 Bara de instrumente Modify: ~ Erase
Select objects: Se vor selecta obiectele care vor fi ş terse , prin alegerea lor
sau utilizând oricare altă metodă de selecţ ie .

Opţiuni

Ca şi opţiunile de selecţie standard , comanda Erase utilizează următoarele

opţiuni:

Single: Permite selectarea unui singur obiect. Se poate introduce şi de la

tastatură prin tastarea Si după apariţia mesajului Select objects.

Last: Permite ştergerea ultimei entităţi desenate . De la tastatură se poate

introduce litera L la mesajul Select objects. De asemenea, pentru a şterge
setul de selecţie precedent, se poate introduce Previous sau P .
Oops: Permite anularea ştergerii anterioare (Vezi comanda Oops). (Comanda
Undo va anula întreaga secvenţă Erase, nu însă şi ultimul obiect şters).
Pentru a şterge un obiect care este suprapus sau acoperit de către un
altul, la apariţia mesajului Select abject se va ţine apăsată tasta Ctrl. Se va
selecta punctul în care două sau mai multe obiecte se suprapun , întrucât ar
fi dificil să se selecteze obiectul potrivit. La linia de comandă va apărea
mesajul <Cycle on> . Se va continua apăsarea pe acelaşi punct până când
obiectul care trebuie şters este selectat, apoi se apasă Enter.
A se vedea Multiple , Oops, Select/Si, Undo.

Exit
Comanda Exit încheie sesiunea AutoCAD

Pentru a închide o sesiune AutoCAD

Linia de comandă : Exit
Meniu: File » Exit

\ Notă: Dacă În timpul sesiunii de desenare s-a realizat ceva, iar desenul
nu a fost salvat sau numit, Într-o casetă de dialog va apărea mesajul
Save changes ta Drawing.dwg? care permite selectarea butoanelor Yes,
No sau Cancel. Dacă nu s-a desenat nimic, sesiunea de desenare va fi
Încheiată imediat, fără nici un mesaj de avertizare.

A se vedea Quit.
Explode
Comanda Explode produce reducerea unui bloc, polilinie, dimensiune
aso ciativă ,
corp , multilinie, polifaţetă , reţea poligonală , regiune, grup sau
reţea 30 sau corp solid la componentele sale.

Pentru a expanda un obiect

Linia de comandă: Explode
Meniu: Modify > Explode
Bare de instrumente Modify: ~ Explode
1. <Select objects>: Se va selecta un bloc, o polilinie 20, 30, o linie
largă , o multilinie , un solid 30, o regiune, o reţea poligonală, un cerc
sau un arc pentru a fi expandat prin alegerea sau specificarea oricărui set
de selecţie în fereastră . Seturile de selecţie includ şi window, wpolygon ,
cpolygon şi fence.
2. În funcţie de obiectul care se expandează, rezultatele pot diferi , astfel:
3S Solid: Suprafeţele plane se transformă în regiuni , iar cele
non-plane devin corpuri.
Blocks: Dacă blocul este ierarhic, comanda Explode va exclude
din ierarhie numai blocul exterior. De asemenea, se pot expanda
blocuri scalate neuniform, însă rezultatele pot fi surprinzătoare .
Region: O regiune este expandată în linii, arce şi curbe spline.
2D/wide polyline: Returnează linii şi arce cu lăţimea O şi
îndepărtează informaţiile tangente.
Body: Converteşte obiectele în corpuri cu o singură suprafaţă
(suprafeţe non-plane) , regiuni sau curbe.
Polyface mesh: Reţelele cu un vertex vor fi expandate în obiecte
punctiforme, iar cele cu două devin o linie, iar reţelele cu trei vertex-uri
devin faţete 30.
3D Polyline: Expandarea unei polilinii 30 transformă polilinia în
segmente de linie .
Circle: Dacă se expandează un cerc într-un bloc scalat neuniform ,
acesta va deveni o elipsă.
Multiline: Multiliniile expandate devin linii.
Arc: Dacă se expandează un arc într-un bloc neuniform , acesta va
deveni un arc eliptic.
 . Blocurile inserate cu comanda Minse rt nu pot fi expandate. Nici Xref şi
blocurile lor dependente nu pot fi expandate, cu excepţia cazului în care
acestea sunt conectate . Blocurile oglindite nu pot fi expandate cu comanda
Explode, însă pot fi expandate utilizând noua comanda Xplode. Poliliniile
largi îşi pierd proprietăţile referitoare la lăţim e atunci când sunt expandate.
A se vedea Select. Undo, Xplode , Xref

Extend
Comanda Extend produce extinderea unui obiect până când se intersectează
cu un alt obiect. Obiectele care pot fi extinse sunt arce, arce eliptice , linii,
polilinii desc h ise şi raze. Se pot extinde obiecte către o fro ntieră
"subînţe l easă" , precum şi către una reală.

Pentru a extinde un obiect

Linia de comandă: Extend
Meniu: Modify~Extend
Bara de instrumente Modify: -=tl Extend
1 . Select boundary edges: (projmode - < current value >. Edgemode
- < current value > Select objects: Se va selecta obiectul sau se va
utiliza se l ecţia fe nce pentru a desemna obiectele mărg i ni te. D acă la
mesaj ul S elect objects: se apasă tasta Enter, Au toCAD va selecta toate
obiectele din desen , după care va afişa mesajul de la Pasul 2.
2. < Select objects to extend > ProjectlEdge/Undo: Se vor selecta
obiectele care vor fi extinse, alegând un obiect, utilizând selecţia fe nce
sau introducând U pentru a anula ultima operaţie de extindere. De
asemenea, se poate introduce P sau E pentru a reseta parametrii Project
sau Edge.
Dacă se introduce P , va apărea mesajul No n e/UCSNiew/ < cur-
re nt value > :.
Dacă se introduce E , va apărea mesajul Extend/No extend < cur-
rent value >: .

Opţiuni

Project: Specifică modul de proiecţie care va fi utilizat de către AutoCAD

atunci când va extinde obiecte: dacă se se lectează None , vor fi extinse numai
obiectele selectate care intersectează efectiv frontiera ; modul UCS specifică
pro i e cţia pe planul XY al UCS-ului curent; modul View produce extinderea:
tuturor obiectelor selectate care intersectează frontiera. Această opţiune este
co ntrolată de către variabilă de sistem Projmode. Valorile acestei variabile
su nt zero = " None", 1 = "UCS" şi 2 = "View".
Edge: Permite extinderea obiectelor până la frontierele subînţelese sau reale.
Marginile frontierei nu trebuie să se afle neapărat în calea obiectelor care vor
fi extinse. Această opţiune este controlată de către variabila de sistem
Edgemode. Valoarea O ("No extend" ) interzice extinderea obiectelor până la
frontiera subînţeleasă , pe când valoarea 1 (" Extend") permite extinderea
acestora până la o frontieră subînţeleasă.
Undo: Restabileşte opţiunea executată anterior. Nu se pot extinde obiectele
di n interiorul blocurilor şi nu se pot utiliza blocuri ca margini ale frontierelor.
A se vedea Change, Lengthen, Trim; variabile de sistem: Edgemode ,
Projmode.

Extensii
Sunt prezentate extensiile fişierelor AutoCAD şi semnificaţiile acestora. Atunci
când se introduce un nume de fişier , trebuie să se includă şi extensia acestuia.
Atu nci când se şterg fişiere, trebuie avută în vedere păstrarea fişierelor de
care AutoCAD are nevoie pentru operaţiile sale interne . Dacă un utilizator
d in reţea editează fişierul la un moment dat, nu trebuie să se şteargă fişierele
temporare AutoCAD cu extensiile, SAC, , ACS sau, SA. Tabelul 6 prezintă
alte extensii de fişiere AutoCAD, precum şi semnificaţiile acestora.

Tabelul 6: Extensiile fişierelor AutoCAD şi semnificaţia acestora

Extensia standard Descrierea fişierului

.3 os Fişier 30 Studio
, AOS Fişier de aplicaţii AOS
· A oT Fişier de rapoarte Audit
· AH P Fişiere de asistenţă AutoCAO
· ARX Fişier de extensie run-time AutoCAO

· Av 1 Fişier Intemet
· BAK Fişier copie de desen
, Bo Fişier de afişare a fonturilor
· BoF Fişier de afişare a fonturilor
· BKn Fişier pentru copii de urgenţă , unde n =număr secvenţial
· BMP Fişiere Bitmap
apilul6: Extensiile fişierelor AutoCAD şi semnifica9a acestora (continuare)

Extensia standard Descrierea fişierului

·C Fişier cu cod sursă ADS

· cc Fişier cu cod sursă ADS
· CC P Fişier cu palete de culori CalComp
· CFG Fişier de configurare AutoCAD
· CNT (HELPDIRECTORY)
· C PM (BONUS DIRECTORY)
·CPP (ADSRX\SAMPLE DIRECTORy)
· cu S Fişier Custom Dictionary
· DCC Controlul casetei de dialog pentru culoare
· DCE Raportul casetei de dialog pentru erori
· DC L Fişierul descriptiv Dialog Control Language
· DCT Fişier dicţionar
· DE F Fişier cu cod sursă ADS
· DFS Fişier cu parametrii impliciţi pentru fişiere
· DWT Fişier tipar (template) pentru desene
· G1 D (HELP DIRECTORY)
· DB F Fişier al bazei de date pentru aplicaţii ASE
· D1M Fişier dimensiune
· DFS Fişier cu parametrii impliciţi pentru fişiere
· DLL Fişier pentru biblioteci cu legare dinamică

· DOC Fişier document

· DWG Fişier de desen
· DXB Fişier pentru schimbul datelor binare

· DXF Fişier pentru interschimbarea desenelor

• DXT Fişier translator DXFIX
· DXX Datele atributului in format DXF
· FMP (SUPPORTDIRECTORY)
· E PS F işi er PostScript incapsulat
· ERR Raport al erorilor AutoCAD
· FTG (HELPDIRECTORY)
· FTS (HELP DIRECTORy)
· EXE Fişier executabil
· FLM Fişier de film AutoShade
· G1 D (HELP DIRECTORy)
· G1 F Fişier cu imagini grafice (CompuServe)
· GS F (FONTS DIRECTORy)
· H F işier inclus ADS
Tabelul 6: Extensiile fişierelor AutoCAD şi semnifica9a acestora (continuare)
Extensia standard Descrierea fişierului

.HOI Interfaţă cu dispozitive Hoops

.HLP Fişier de asistenţă Windows
.HOX Fişier index pentru asistenţă
. INI (BONUS \ UTILS DIRECTORY)
· INM (DRV DIRECTORY)
· IPG (SAMPLE DIRECTORy)
. ISU (ACADR14DIRECTORY)
.LIB Fişier bibliotecă ADS

. LIN Fişier de definire a tipului de linie

. LLI (SUPPORT DIRECTORy)
.L ST Fişier plot de imprimantă
.MAK (ADSRX \ SAMPLE DIRECTORY)
. MAP (SUPPORT DIRECTORy)
. MOP (ADSRX \ SAMPLE DIRECTORY)
.MIO Fişier cu informaţii de identificare

.MLI Fişier de materiale de redare

. MLN Fişier bibliotecă multilinie
. MNC Fişier meniu compilat (numai pentru Windows)
. MNL Funcţii AutoLlSP relative la un fişier meniu
. MNR Fişier sursă de meniu

. MNS Fişier sursă de meniu

.MNU Fişier tem plate de meniu

. MMX Fişier de meniu compilat (numai pentru DOS)

. MP R Fişier text de ieşire de proprietăţi

. OLO Copia unui fişier convertit dintr-o versiune anterioară de

AutoCAD
.P AT Fişier b i bl iotecă cu modele de haşura re

· PCP Fişi er de parametri de configurare plotter

.PCX F i ş i er de imagine raster PCX

.PFB Fişier de fonturi PostScript

.PFM Fişier de metrică de fonturi PostScript

. PIF Fişier de interfaţă cu programul

.PLT Fişier plot

. PM (SUPPORT DIRECTORY)
.PS Fişier PostScript

.PSF Fişier suport PostScript

. PLT Fişier plot
 abelul6: Extensiile fişierelor AutoCAD şi semnifica~a acestora (continuare)

Extensia standard Descrierea fişierului -

.PWD Fişier de conectare AutoCAD

.REG (ACAD 14 DIRECTORY)

.RPF Fişier de definiţii a modelelor de umplere - haşurare (de
utilizat cu imprimante Hewlelt Packard şi driver-e plolter)
.SAB Fişier binar ACIS Solid
.SAT Fişier ACIS pentru Solid Modeling (format ASCII)
.seR Fişier Script

. SHP Fişier de fonturi

. SHX Fişier de forme sau de fonturi

. SLB Fişier bibliotecă Slide

.SLD Fişier Slide

.STL Fişier stereolitografie

.SVF (BONUS DIRECTORY)

. TGA Format Truevision
.TIF Fişier de imagine raster TI FF
. TLB Zonă tampon Translation Lookaside

.TTr Fişier de fonturi TrueType

. TXT Extrasul atributului sau fişier tipar (format CDF/SDF)
. UNT Fişiere unităţi
.WMF Metafişier Windows
. Xn =
unde n 16 sau 32
.XLG Fişier jurnal de referinţe externe
.XMX Fişier de mesaje externe

Extrude
A se vedea Solid Modeling

FiII
Comanda Fiii activează, respectiv dezactivează modul de umplere solidă
pentru corpuri solide , urme şi polilinii. Atunci când comanda File este
dezactivată , zonele umplute solid sunt delimitate doar de o linie, atât pe ecran,
cât şi la imprimantă . Opţiunea pentru caseta de dialog pentru modul umplere
solidă este Ddnnodes (Tools>Drawing Aids) .
Pentru a umple un obiect
Linia de comandă : Fiii (sau 'Fiii , pentru a utiliza comanda in mod
transparent)
ON/OFF < ON >: Se va introduce On sau Off sau se apasă Enter.
A se vedea Ddrmodes, Pline, Solid , Trace; variabilă de sistem: Fillmode.

Fillet
Comanda Fillet utilizează un arc intermediar pentru a uni două linii
neparalele, o linie şi un arc sau segmentele unei polilinii.

Pentru a utiliza comanda Fillet

Linia de comandă: Fillet
Meniu : Modify ~ Fillet
Bara de instrumente Modify: D Fillet
1. (TRIM mode) Current fillet radius - Polyline!RadiuslTrim < Se-
led first object > : Se va selecta prima linie care va fi unită cu ajutorul
comenzii Fillet.
2 . Select second line: Se va selecta cea de-a doua linie 2D.
Dacă se introduce R, apare mesajul Enter fil/et radius:, iar dacă se
introduce T, va fi afişat mesajul Trim/No trim:.
Dacă se selectează mai multe margini ale unui corp solid 3D, va apărea
următorul mesaj : Enter radius <current> . Se va introduce o distanţă
sau se va apăsa Enter pentru a fi afişat mesajul Chain/Radius<Seleet
edge>: . Se va selecta o margine, sau se introduce C pentru a alege
margini adiacente sau se introduce R pentru a specifica o nouă rază .

Opţiuni

Polyline: Produce captarea tuturor segmentelor de linie in interiorul unei

polilinii. Se va solicita selectarea unei polilinii 2D . Toale segmentele unite
ale poliliniei vor fi apoi prinse in fileu .
Radius: Permite specificarea razei cercului creat cu Fillet.
Trim: Permite activarea, respectiv dezactivarea opţiunii Trim, precum şi setarea
unei valori implicite temporare (utilizând variabila de sistem Trimmode ). Dacă
se atribuie valoarea Off opţiunii Trim , este posibilă adăugarea unei linii oblice,
reţinând În acelaşi timp segmentele de linie iniţiale .
Edge: Activează selecţia unei singure margini .

Notă : Comanda Fillet produce unirea capetelor cele mai apropiate de

intersecţie. Poziţ ia din care se selectează obiectele determină care parte
a obiectului va fi reţinută . Dacă liniile (sau linia şi arcul) se intersectează
deja, comanda Fillet substituie arcul specificat cu colţul existent. Pentru
a conecta două linii neparalele cu un colţ, şi nu un arc, se va specifica
valoarea razei la O. Dacă se selectează două linii paralele, comanda le va
uni cu un segment de arc. De asemenea, se poate utiliza Fillet numai
pentru un colţ al unei polilinii, prin selectarea segmentelor sale adiacente.
Condiţia este însă, ca ambele segmente să facă parte din aceeaşi polilinie.
Liniile şi poliliniile pot fi unite cu comanda Fillet. Rezultatul acestei operaţii
va fi o polilinie. Dacă nu se vizualizează UCS-ul curent în plan, comanda
Fillet ar putea să producă rezultate incorecte. Se va utiliza comanda
Plan pentru a vizualiza UCS-ul curent în plan, apoi se lansează comanda
Fillet.

A se vedea Chamfer; variabile de sistem: Filletrad, Trimmode

Filter
Comanda Filter deschide caseta de dialog Object Selection Files pentru a
genera un filtru al unui set de selecţie bazat pe combinaţii între proprietăţile
obiectului şi pentru a salva acest filtru într-un fişier.

Pentru a filtra proprietăţile

Linia de comandă : Filter (sau 'Filter, pentru a utiliza comanda în mod
transparent) .
Filtrul poate conţine coordonatele obiectului , tipul, culoarea, nivelul,
tipul liniei, numele blocului , stilul textului sau grosimea.

Opţiuni

Ust Box: Afişează o casetă cu listă (în partea superioară a casetei de dialog)
ce conţine obiectele filtrate din setul de selecţie curent.
Edit Item: Casetă de selecţie utilizată pentru a transfera filtrul selectat afişat
în caseta cu listă (din partea superioară a casetei de dialog) În zona Seled
Filter, situată mai jos. Se va selecta opţiunea Edit Item pentru a transfera
fil trele suplimentare ce se doresc a fi modificate, din caseta cu listă În zona
Select Filter. Filtrele pot fi modificate şi Înlocuite , iar valorile acestora vodi
afişate În casetele de editare de sub zona Select Filter.

Delete: Casetă de selecţie pentru ştergerea filtrului selectat În caseta cu

listă.

Clear List: Casetă de selecţie pentru ştergerea tuturor filtrelor din caseta cu
listă.

Named Filters: Zonă ce conţine opţiuni pentru salvarea, restabilirea şi

şte rgerea listei curente de filtre.

Current: listă ce afişează numele filtre lor salvate anterior.

Save As: Casetă de editare pentru atribuirea de nume şi pentru salvarea
listei de filtre.
Delete Current Filter List: Casetă de selecţie pentru ştergerea filtre lor
salvate din lista Current.
Apply: Închide caseta de dialog şi execută procedura de filtrare .
Select Filter: Zonă ce conţine casete de editare pentru coordonatele X, Y
şiZ, o casetă de dialog secundară numită Select, pentru listarea tipurilor de
obiecte şi a operatorilor relaţionali, precum şi alte casete de selecţie. Caseta
de dialog secundară Select este specifică tipului elementului ce va fi filtrat.
Add to List: Adaugă un obiect din zona Select Filter în lista filtrelor din
partea superioară a casetei de dialog.
Substitute: Casetă de selecţie pentru înlocuirea criteriilor de filtrare selectate
cu cele din zona Select Fi/ter.
Add Selected Object: Casetă de selecţie care închide temporar caseta de
dialog, permiţând selectarea de obiecte din desen şi adăugarea acestora în
lista filtrelor.

\ ~,
Notă: Oacă s-a introdus la linia de comandă 'Filter (Filter În mod trans-
parent), atunci este pos i b ilă aplicarea setului de selecţie anterior (P -
previous) pentru a accesa entităţile filtrate . Pentru ca filtrele să opereze
În mod corect, următorii operanzi trebuie să se găsească În perechi şi
trebuie să fie echilibraţi :
Begin ANO I End ANO
Begin Or I End Or
Begin XOR I End XOR
Begin NOT I End NOT
 -
Comanda Gotourl permite selectarea unui obiect la care este ataşat un
URL şi accesarea adresei specificate atribuită URL-ului .

Pentru a selecta URL-ul ataşat unui obiect

Linia de comandă: Gotourl

Select objects: Se va selecta obiectul cu URL-ul ataşat ş i AutoCAD va

deschide automat instrumentul de navigare Internet predefinit şi va accesa
URL-ul respectiv.
A se vedea Attachurl, Detachurl, Listurl , Selecturl, Openurl, Inserturl,
Saveurl, Inetcfg, Inethelp .

Graphscr
Comanda Graphscr produce trecerea de la ecranul de text la ecranul
grafic, atunci când se lucrează într-un sistem cu un singur ecran . Apăsarea
tastei F2 are acelaşi efect. Deşi comanda Graphscr poate fi utilizată şi la
linia de comandă , ea a fost creată cu intenţia de a fi folosită În fişiere de
me niuri şi fişiere script, atunci când o comandă, cum ar fi List, forţe ază
afişarea ecranului de te xt.

Pentru a comuta la ecranul grafic

Linia de comandă: Graphscr.

'\ Notă: Dacă este afişat ecranul de text, AutoCAD va comuta la ecranul
" grafic.

Grid
Comanda Grid activează şi stabileşte spaţierea grilei .

Pentru a activa grila

Linia de comandă : Grid

Pentru a modifica parametrii grilei

Meniu: Tools:'-Drawing Aids ...
 in caseta de dialog Drawing Aids se va introduce spaţierea dorită pentru
grilă,precum şi celelalte opţiuni necesare.

Oppuni
Grid spacing (X): Permite introducerea spaţierii dorite pentru grilă în unităti
ale desenului. Se va introduce O pentru ca spaţierea grilei să se potriveasc~
cu parametrii Snap .
ON: Activează afişarea grilei. (Tasta F7 îndeplineşte aceeaşi funcţie).

OFF: Dezactivează afişarea grilei . (Tasta F7 are aceeaşi funcţie).

Snap: Stabileşte spaţierea grilei astfel încât să se potrivească cu parametrii de
sp aţiere Snap, După ce s-a stabilit o valoare, comanda Grid va prelua in mod
dinamic orice schimbare a parametrilor de spaţiere Snap.
Aspect: Specifică valoarea spaţierii grilei pe axa Y , care este diferită de cea
pentru axa X .

No tă: Dacă se adaugă X după valoarea de spaţiere a grilei la mesajul

corespunzător, AutoCAD va interpreta valoarea ca un multiplu al
parametrului Sna p. Spre exemplu, dacă se introduce 2, distanţa dintre
punctele grilei va fi de două unită ţi, însă dacă se introduce 2X, distanţa
dintre punctele grilei va fi de două ori mai mare decât parametrul Snap.

\ Notă: În unele cazuri , parametrii aleşi pentru grilă pot provoca eclipsarea
desenului. În această situa pe, AutoCAD va dezactiva automat modul grilă
şi va afişa mesajul: Grid too dense to display. Dacă se utilizează mai multe

viewport-uri în spaţiul desenului , se poate configura grila în mod diferit

pentru fiecare dintre acestea în parte.

A se vedea Ddrmodes; variabile de sistem: Gridmode, Gridunit.

Grips
Comanda Grips permite efectuarea de modificări rapide asupra obiectelor
dintr-un desen . Atunci când această facilitate este activată (utilizând comanda
Ddgrips), se poate acţiona asupra capetelor, punctelor centrale, punctelor
mediane ale obiectelor, în sensul alungirii, deplasării , copierii, rotirii , oglindirii
sau scalării acestora. Pentru a afişa punctele de grip, se va executa clic pe un
singur obiect sau se vor selecta mai multe obiecte la linia de comandă . Se
poate executa clic pe un singur grip pentru a-I modifica sau Shift+c1ic pe
mai multe grip-uri pentru a selecta mai multe puncte . Dacă s-au selectat mai
n uite grip-uri, trebuie să
se execute clic pe unul dintre acestea, pentru a
începe modificarea asupra lui .

Pentru a utiliza comanda Grips

linia de comandă: Grips
Meniu : Tools~Grips ...
Se poate activa, respectiv dezactiva modul grip atât de la linia de coman dă ,
cât ş i prin intermediul casetei de dialog Ddrips.
La mesajul New value for GHIPS , se introduce valoarea O pentru a
dezactiva modul Grip sau 1 pentru a-l activa.
Atunci când se selectează un grip, acesta va căpăta o culoare solidă şi se
va numi hot grip. Mesajul de la linia de comandă va afişa opţiunea
curentă de editare. Când este vorba de o opţiune de editare pentru
grip-uri , se pot observa asteriscurile care înconjoară numele opţiunii, ca
de exemplu: **STRECH ** sau **MOVE**
Dacă se apasă tasta Tab în momentul în care se apasă butonul dreapta
al mouse-ului pe un hot grip , va fi afişa t un meniu din care se pot selecta
comenzile . în plus, faţă de opţiunea de comandă standard pentru grip,
AutoCAD include comenzi cum ar fi Properties ... (AiJlropchk) , Go
to URL ... (Gotourl) şi Exit.

\ Notă : După
împreună

opţiunile
(opţi unile
cu
ce s-a selectat un grip, va
opţiunile

Move , Rotate , Scale

se repetă după
şi Mirror, se
apă rea

apasă
mesajul " STRETCH"
disponibile pentru ··STRETCH··. Pentru a selecta
tasta Space sau Enter
Mirror). Hot grip-ul va fi considerat punct de
bază al modificării pentru toate aceste opţiuni. Pentru a specifica un alt
punct de bază , se introduce B şi se apasă Enter la oricare dintre opţiunil e
de grup. De asemenea, se pot copia obiectele selectate introducănd C şi
Enter sau se poate anula ultima opţiune de grup introducănd U. Pentru a
şterge grip-uril e unei ent it ă ţi se apasă tasta Esc .

A se vedea Copy, Ddgrips , Mirror, Move , Rotate, Scale, Stretch .

Group
Comanda Group deschide caseta de dialog Object Grouping , care permite
gruparea obiectelor în scopul modificării acestora.
Pentru a selecta grupuri de obiecte
Linia de comandă: Group
Meniu: Ţools ~ Object Group ...
Se vor introduce informaţiile corespunzătoare în caseta de dialog.

Opţiuni

Group Name : Această casetă cu listă afişează numele grupurilor existente.

Selectable: Indică faptul că un grup poate fi selectat sau nu . Dacă un grup
poate fi selectat atunci, la selectarea unuia dintre membrii grupului, vor fi
s electaţi toţi membrii grupului, cu excepţia celor de pe nivelurile blocate. D acă
un grup nu poate fi selectat, atunci selectarea unui singur membru al grupului
va avea efect numai asupra obiectului respectiv.
Group Identification: În momentul în care se selectează un grup din lista
Group Name, numele acestuia şi descrierile opţionale corespunzătoare vor
fi afişate în această zonă .
Create Group: Permite crearea unui nou grup şi specificarea faptului că
acesta poate fi selectat sau nu . Se va introduce numele în caseta de text
Group Identification sau se uti lizează caseta de validare Unnamed pentru a
crea un grup fără nume .
Change Group: Permite modificarea unui grup existent. Asupra grupului
se pot efectua următoarele operaţii : ştergere (Remove ), adăugare de obiecte
(Add Objectsl, redenumire (Rename), reordonare (Re-orderl, modificarea
sau adăugarea parametrilor Description şi Selectable, expandarea grupului
(Explode) .

Notă : Deşi se creează un "grup", obiectele componente pot fi modificate

separat, in interiorul grupului, utilizând comanda Grips . Se va utiliza
comb i naţia Ctrl + A pentru a activa , respectiv dezactiva gruparea.

A se vedea Ddgrips, Grips; variabilă de sistem: Pickstyle.

Hatch
Comanda Hatch produce umplerea unei zone definite de linii , arce, cercuri
sau polilinii fie cu un model predefinit, fie cu un model definit de utilizator
sau cu un model de haşurare simplu sau solid . Comanda echivalentă pentru
case tă de dialog este Bhatch .
 Linia de coma nd ă: Hatch
1 . Enter pattern name or [?/Solid/User defined ] < current pattern>:
Se va specifica numele unui model sau se va introduce o opţiune.
2. După ce s-a introdus numele modelului, vor apărea următoarele mesaje:
Scale for pattern < current default >: Se va specifica o valoare
nouă sau se va apăsa Enter.

Angle for pattern < current value >: Se va specifica o nouă

valoare sau se va apăsa Enter.
Se selectează graniţele haşurii sau se apasă Enter pentru opţi unea
de haşurare directă .

Select objects: Se vor selecta obiectele care definesc graniţa h aş urii

sau se apasă Enter pentru opţiuni suplimentare. Dacă se apasă En-
ter, va apărea mesajul Retain po/y/ine? <Y/N>:. Introducerea literei
Y produce păstrarea graniţei ca polilinie, în caz contrar se va ren unţa
la graniţă . În continuare, se va utiliza mesajul From point: şi opţiunile
Arc/C/ose/Length/Undo/ <Next Point> : pentru a crea o graniţă . După
ce zona a fost închisă, reapare mesajul From point or press Enter to
app/y hatch:, care permite selectarea în continuare a punctelor sau
se va apăsa tasta Enter pentru a aplica modelul de haşurare .

Opţiuni

Pattern name: Se poate introduce aici orice nume de model AutoCAD

valid , aşa cum au fost acestea definite în fişierul acad. pa t. Pentru a lista
toate modelele existente, se va utiliza opţiunea marcată cu ? Dacă se doreşte
umplerea ariei respective cu linii individuale în loc de bloc de haşurare ,
trebuie să se adauge inaintea numelui modelului un asterisc (*) . în general,
scara modelului ar trebui să fie aceeaşi cu scara desenului. În continuare,
vor fi prezentaţi câţiva modificatori care controlează modul de creare a
modelului . Pentru a utiliza aceşti modificatori, se va introduce numele
model ului la mesajul Pattern , urmat de o virgulă şi de modificatorul dorit:
N: Produce umplerea zonelor alternative (opţiune implicită).

O : Umple numai cea mai externe zona din aria selectată .

1: Produce haşurarea întregii zone din interiorul obiectului selectat, indiferent
de celelalte zone închise din interiorul zonei selectate. Nu se va haşura peste
text.
?: Listează numele modelelor de haşurare disponibile .
Solid: Specifică un stil solid de umplere .
Arc: Permite desenarea unui arc ca graniţă a haşurii , utilizând opţi u nile
comenzii Arc: Angle/CEnler/CLose/Oireclion/Line/Radius/Second pt/Undo.
Close : Închide capetele unei polilin ii.
Lengths: Extinde o linie cu o valoare dată prin deplasarea şi selectarea acesteia
cu cursorul sau prin introducerea unei valori la mesajul Length of line:.
Undo : Anulează opţiunea anterioară.
User defined : Această opţiune permite definirea unu i model de haşurare
simplu, definit de utilizator, răspunzând de mesajele : Angle for cross-
hatc h lines < O>: (u nghiul haşurii) , Spacing between lines < 1.000 >:
ş i Double hatch area? < N >: (prin care se precizează dacă se doreşte o
haşură si m plă sau una dublă - haşură încrucişată) . În haşura încru cişată
liniile secundare sunt dese nate la 90 grade faţă de primele li nii a le h aşurii .
Ca ş i în cazul modelelor predefinite , se poate adăuga în faţa opţiunii U un
asterisc (*) pentru a selecta umplerea zonei cu linii simple şi nu cu un bloc
de haşurare şi se poate crea un cod al stilului de haşură (n , o , i) pentru a
controla modul de afişare a haşuri i.
ScaleXP: Atunci când este introdus în mesajul referitor la scară, acest
modificator permite specificarea une i scări a haşurii , re l ativă la spaţiul
desenului. Vezi comanda Zoom/XP.
După cum se observă în Figura 12, există 68 modele predefinite. Prin
edi tarea fişieru l ui Acad . PAT pot fi create propriile modelele de h aşurare.
Acest fişier uti l izează coduri numerice pentru a defini modelele.
Se poate utiliza comanda List pentru a afla numele modelului, spaţierea
ş i scara acestuia .
Obiectele care definesc zona haşurată trebuie să fie unite la capete şi
rrebuie să formeze o arie închi să. Dacă se utilizează linii şi arce, capetele
obiectelor trebuie să se potrivească exact, punct la punct. Poliliniile trebuie
să fie închise. Dacă se se lectează două linii ca margini ale frontierei. AutoCAD
va utiliza linia de lungime cea mai mică pentru limita modelului de haşurare .
Pentru ca modelul de haşurare să î nceapă dintr-un anumit punct, se va
utiliza opţiunea Rotate a comenzii Snap. Se va stabili originea de snap în
punctul de inceput dorit. Haşurile utilizează originea de snap (vpriabila de
sistem Snapbase) pentru a determina punctul din care începe modelul de
haş ura re.
Variabila de sistem Fii/mode poate fi utilizată pentru a controla in mod
global modul de afişare a umpluturilor solide şi a haşurilor. AutoCAD
s tochează acum informaţia referitoare la graniţa haşurii împreună cu un
pointer la definiţia haşu rii , şi nu sub forma unui bloc fără nume identificat
ca *X.
 • • •
:::-:<--
MlSl l33
~
.....,,. ~ ~~
AHSll3S
J-I.J.JJ
J J...J ...JJ
J J-I-IJ
RE"''''"
~\\\\~
AHSI13 1
~
AH'"''
@8R..,,.
553
AA..aRllllC

@i5l
AR_
!D
AR<ORELW
~
AR....m
CJ AR.coHC
~ AR+<8OfE
EI
AR""""
~
AR.......

D ~ ~ ~ ~ mi ~ D
...
- --- - --

.....
•
AR......, BRSTOHE
"'" """" CUT COAK COOS$

m .,
[El §
DMH """"f
DCOT' rm
-- F\.EX
D
...... <lAATE

~~~~ ...,..,.., ~ ti....

~ D ....,.f
HEX HOHEY
""'
~PWlf
~PWln
~O~O~STARS
al D
sw_
STUl
~
-----

TIWIS

~ZKUN;
[G] II]
OCI ACAO_ISOOoCW10C1 .~.cA[USOO5W100

A se vedea Bhatch, Explode , Hatchedit, Snap/Rotate; variabile de sistem:

Fillmode, Hpang, Hpdouble, Hpname, Hpscale, Hpspace .

Hatchedit
Comanda Hatchedit modifică un bloc de haşură asociativ existent. Modelul
de haşurare trebuie să fi fost asociat anterior cu obiectul haşurat, cu ajutorul
comenzii Bhatch . Dacă obiectul original este modificat, se poate
redimensiona haşura pentru a se potrivi cu obiectul. Se va utiliza comanda
-hatchedit pentru a afişa toate mesajele la linia de comandă .

Pentru a modifica un bloc de haşură

Linia de comandă: Hatchedit
Meniu: Modify ~ Object~ Hatch
Bara de instrumente Modify Il: ~ Edit Hatch
1. < Select hatch object >: Se va selecta obiectul haşurat care trebuie
modificat.
2. În caseta de dialog Hatchedit se va modifica corespunzător modelul de
haşurare după care se va apăsa butonul Apply .
appuni
Pattern Type: A ceas tă secţiune permite selectarea unui model prin
deschiderea casetei cu li stă derulantă ş i alegerea unui model de haşurare
predefinit, definit de utilizator sau personalizat. De asemenea, prin apăsarea
butonului Pattern ... , va fi deschisă caseta de dialog Hatch Pattern Pallette,
utilizată pentru a vizualiza şi a selecta' unul dintre grupurile de modele. Caseta
cu imagine permite selectarea unui model prin ciclarea modelelor predefinite.
Pattern Properties: Permite manipularea proprietăţilor specifice ale tipului
de model selectat (vezi comanda Bhatch).
Boundary: Permite modificarea definirii graniţei (vezi comanda Bhatch) .
Preview Hatch: Afişează o imagine a modelului, apoi revine la caseta de
dialog (vezi comanda Bhatch).
Inherit Properties: Permite selectarea unui obiect haşurat din desenul
curent şi aplicarea proprietăţilor sale obiectului haşurat care se modifică în
mo mentul respectiv.
Attributes: Această secţiune conţine o casetă de validare numită Associa-
tive hatching, care permite controlul asupra asocierii dintre haşură şi graniţele
sale, precum şi o casetă numită Exploded care permite aplicarea vechiului
format blocurilor de haşuri non-asociative (Numai haşurile asociative pot fi
modificate) .
Comanda folosită la linia de comandă va produce afişarea opţiunilor
Disassociate/Style/ < Properties > : Valorile variabilelor de haşurare sunt
salvate cu date extinse (Xdata) în referinţa blocului de haşură .
A se vedea Bhatch, Hatch ; variabile de sistem. Hpang, Hpdouble ,
Hpname, Hpscale , Hpspace , Snapbase.

-Halchedit
Comanda - Hatchedit afişează mesaje la linia de comandă pentru a
modifica o haşură asociată existentă .

Pentru a modifica o haşură asociată

Linia de comandă: -Hatchedit
1. Select hatch object: Se va selecta haşura care trebuie modificată.

2. Disassociate/Style/ < Properties>: Se va introduce o opţiune sau

se va apăsa Enter pentru a afişa mesajul următor:
 Enter pattern name or [?/SolidlUser defined ] < ANSI31>; se
va introduce numele modelului. ? pentru a lista numele modelelor
disponibile , S pentru un model de umplere solidă sau U pentru model
definit de utilizator. Opţiunea U produce afişarea unor mesaje
suplimentare: Angle for crosshatch lines, Spacing between lines si
Oouble hatch area (pentru a opta pentru o haşură simplă sau dubl1ii.

Opţiuni

Disassociate: Îndepărtează asociativitatea obiectului haşurat.

Style: Se apasă Enter la mesaj ul Ignore/Ouler/ <Normal >: pentru a umple
zone alternative, se introduce 1 pentru a umple întreaga zonă din interiorul
obiectelor selectate sau O pentru a umple numai zona exterioară .
A se vedea Bhatch, Hatch , Hachedit .

Helpl?
Comanda Help sau? deschide caseta de dialog Help care prezin tă o scurtă
descriere a modului de utilizare a unei comenzi particulare. Se poate utiliza
în mod transparent introducând 'Help sau .? la orice mesaj al comenzii. Se
poate apăsa tasta FI pentru a obţine asistenţă în funcţie de context despre
comanda curentă.

Pentru a utiliza comanda Help

Linia de comandă : Help (sau ' Help , pentru a utiliza comanda în mod
transparent)
Meniu : Help>-AutoCAD Help Topics
Bara de instrumente standard: -.1.J Help
Opţiuni

Contents Tab: In această pagină este afişată o pictogramă În formă de

carte, care prezintă subiectele sistemului de asistenţă . Se poate selecta un
subiect, apoi se apasă butonul Open pentru a afişa subiectele înrudite. Se
selectează un anumit subiect şi se apasă butonul Oisplay pentru a afişa
informaţiile asociate, butonul Print ... pentru a tipări subiectul ales sau butonul
C10se pentru a închide meniul Help .
Index Tab: Această pagină permite accesul la indexul sistemului de asistenţă.
Se vor introduce primele litere ale cuvântului căutat sau se va utiliza bara de
 --/:')

de fi la re pentru a localiz~ subiectul, se selectează subieCtul respectiv, apoi se~

apa să butonul Disp/ay. In funcţie de elementul selectat, poate apărea fie o
case tă d e dialog s ec und a r ă Topics F.o und car e conţine descrieri
suplimentare , fie un ecra n Windows Help. Ecranul Windows Help conţine
un meniu numit Options, care conţine opţiuni cum ar fi : Annotate ... , Copy
to a C /ipboard, Print Topics ... , Font (pentru modificarea dimensiunii fontului)
şi Use System C%rs.

Find Tab: încarcă o listă de cuvinte care permite căutarea unor anumite
cuvinte sau fraze printre subiectele din Help. Se introduce cuvântul căutat
în tr-o casetă de editare sau se utilizează bara de defilare pentru a căuta
cuvintele care se potrivesc. Se apasă butonul C/earpentru a şterge conţinutul
case tei de editare sau butonul Options ... pentru a deschide caseta de dialog
Find Options şi a selecta din aceasta butoanele radio corespunzătoare stilului
de căutare dorit. Butoanele Find Similiar... şi Find Now sunt create în scopul
de a ajuta utilizatorul în timpul căutării.
Atunci când comanda Help este utilizată în mijlocul unei alte comenzi ,
vor fi afişate informaţii referitoare la mesajul particular care este prezentat pe
ecran în momentul respectiv. Se va utiliza bara din partea dreaptă a casetei
de dialog sau butoanele Next şi Previous pentru a naviga printre descrierile
afişate .

Hide
Comanda Hide şterge liniile ascunse de pe o vIzi une ortogonală sau
tri dimensională ,
atunci când se utilizează comenzile Vpoint, Dview sau View.

Pentru a ascunde linii

Linia de comandă : Hide
Meniu : View~ Hide
Bara de instrume nte Render: ~ Hide

\ Notă: În cazul afişărilor 30 complexe, este de preferat să se utilizeze

comanda Mslide pentru a salva afişarea având deja şterse liniile ascunse.
În cazul unei afişări În perspectivă, se va utiliza opţiunea Hide a comenzii
Dview. De asemenea, se poate utiliza comanda Shade pentru a obţine
o redare rapidă a unui model 30.

A se vedea Dview, Mview, Preferences, Shade , View

Comanda Id afişeaz ă valorile coordonatelor X, Y şi Z ale unui punct.

Pentru a afişa coordonatele unui punct

Linia de comand ă: Id (sau 'Id, pentru a utiliza comanda În mod trans.
parent)
Meniu: Too l s~ l nquiry ~ ID Point
Bara de instrumente lnquiry: ~ ld Point
Point: Se va selecta un punct.
Punctul care se selectează utilizând comanda Id devine ultimul punct în
sesiunea de editare cu rentă (stocat În variabila Lastpoint) . Acesta poate fi
accesat inserând simbolul @ atunci când se solicită selectarea unui punct.
A se vedea Point; variabilă de sistem: Lastpoint

-Image adjust
Comanda - Imageadjust permite selectarea uneia sau mai multor imagini
În linia de coman d ă pentru a le aj usta contrastul, luminozitatea şi valoarea
Fade .

Pentru a ajusta o imagine

Linia de comandă : - Imageadjust
1. Sele ct image: Se va selecta imaginea care trebuie ajustată .

2. Contrast/Fade/ < Brightness > : Se ap asă Enter sau se introduce o

opţ i une . Valorile implicite pentru Contrast şi Brightness sunt 50, iar
pentru Fade este O.
A se vedea Imageadjust.

Image
Comanda Image inserează imagini În diferite formate, cum ar fi BMP, T IF,
RLE, 1 PC, GIF şi TGA Într·un fi ş ier de desene AutoCAD . Se va utiliza forma
- Image pentru a afişa toate mesajele la linia de com a ndă .
Pentru a insera o imagine
Linia de comandă : Image
Meniu : Insert~Raster Image
Bara de instrumente Insert: ~ Image
Bara de instrumente Reference : ~ Image
Bara de instrumente Draw: ~ Insert Flyout ~ Image
Comanda deschide caseta de dialog Image care permite selectarea unui
fişier de imagini color raster sau bitmap pentru a fi inserat în desen. Imaginile
pot fi : grip pe 8 biţi , color pe 8 biţi sau imagini pe 24 biţi .
Se vor introduce informaţiile solicitate în casetele de dialog.

Opţiuni

List View: Caseta cu listă şi imagine conţine 6 coloane ajustabile, incluzând

Image Name, Status, Size, Type, Data şi Saved path , ce pot fi sortate alfabetic
sau numeric. Ordinea de sortare implicită este cea alfabetică, după numele
imaginii. Lăţimile coloanelor pot fi modificate plasând cursorul peste linia
ve rticală care le separă, până când cursorul capătă forma unei ancore, apoi
efectuând modificarea propriu-zisă. Se va executa dublu clic pe linia verticală
pentru a restabili lăţimea implicită a coloanei sau se va închide caseta de
dialog pentru a păstra dimensiunile iniţiale. Imaginile pot fi redenumite prin
selectarea numelui, urmată de apăsarea tastei F2 . Numele pot avea maxim
31 caractere, incluzând litere, cifre şi caracterele speciale liniuţă de unire (-)
şi underscore U . Deşi imaginile desenului pot fi redenumite, fişierul real
rămâne neschimbat. Nu se poate redenumi o imagine dacă se găseşte într-o
referinţă la un fişier extern .

Tree View: Apăsarea tastelor F3 şi F4 are ca efect afişarea imaginilor sub

forma unei liste de nume individuale sau a unei structuri arborescente cu
referire la sursa acesteia. Imaginile inserate direct în desen se găsesc în vârful
ierarhiei, urmate de imaginile care sunt incluse în blocuri, apoi de cele care
sunt incluse în fişiere referinţe externe, ce se ramifică din numele fişierului xref
(extern al reference) . Identificarea acestora este similară cu cea a unui nivel
xref, având numele fişierului şi cel al imaginii separate de caracterul 1. Atunci
când numele individuale sunt afişate în liste arborescente, se pot utiliza
metodele standard din Windows (tastele Shift şi Ctrl) pentru a selecta mai
multe fişiere .
Attach: Deschide caseta de dialog Attach Image file pentru a insera un nou
obiect imagine şi o nouă definiţie de imagine în desenul curent. Comanda
Imageattach deschide aceeaşi casetă de dialog. (Vezi comanda Imageattach).
 etach : Produce detaşarea definiţiilor imaginii selectate şi şterge toate
obiectele imagine asociate din baza de date a desenului şi de pe ecran.
Reload: Permite Încărcarea unui nou desen sau reÎncărcarea unei imagini
care a fost în prealabil descărcată , plasând-o În vârful ordinii desenului.
Unload: Descarcă o imagine , afişând-o ca o graniţă şi minimizând cerinţele
de memorie ale AutoCAD. Nu produce ştergerea sau detaşarea permanenta
a obiectului imagine din desen. Se va utiliza opţiunea Re/oad pentru a
restabili imaginea.
Image Found At: Localizează unitatea de disc, calea directorului şi numeie
fişierului
unei imagini selectate.
Browse: Deschide caseta de dialog Attach Image File , care permite
vizualizarea şi localizarea şi/sau selectarea numelui fişierului , directorului,
listei tipurilor de fişiere şi unităţilor de disc ale unei imagini. Apăsarea
butonului Hide preview Împiedică afişarea imaginii şi comută butonul pe
Show preview.
Save Path: Memorează noua informaţie despre cale . Dacă se apasă tasta
Escape în timpul editării căii imaginii , va fi restabilită vechea cale . În cazul in
care AutoCAD nu poate localiza imaginea, va apărea o casetă de dialog de
avertizare, ce conţine mesajullmage file not found. Do you really want to
use this path? Dacă se selectează Yes, În coloana Status a apărea textul
"Not Found". Dacă după editarea căii nu se selectează opţiunea Save Path,
la următoarea încărcare a desenului calea va fi folosită iniţială a imaginii.
Details: Selectarea unei imagini şi apăsarea acestui buton au ca efect
deschiderea casetei de dialog lmage File Details, ce conţine informaţii, cum ar fi:
numele imaginii, calea salvată, calea activă , data creării fişierului, momentul
creării fişierului, dimensiunea şi tipul fişierului, culoarea, adâncimea culorii,
lăţimea şi înălţimea măsurate în pixeli, rezoluţia, dimensiunea implicită în unităţi
ale desenului, precum şi o imagine model.
A se vedea -Image , imageattach; variabile de sistem: Sortents, Draworder

-Image
Comanda - Image inserează fişiere de imagini în format. BMP, . TI F, . RLE
şi. JPG de la linia de comandă.

Pentru a insera o imagine de la linia de comandă

Linia de comandă : - Image
?/Detach/Path/ReloadlUnload/<Attach>: Se va introduce o opţi~ne­
saU se apasă Enter pentru a ataşa imaginea la desenul curent. -.

oppuni
?: Afişează În ordine alfabetică numele imaginii, instanţele acesteia şi calea
imaginii de pe hard drive .
Images to Iist < * > : Se apasă Enter sau se introduce numele unei imagini.
Detach: Şterge imaginea specificată din desen .
Image(s) to detach < * > : Se va introduce numele unei imagini.
Path : Permite modificarea numelui fişierului şi a căii asociate unei an umite
imagin i.
Edit path for which image(s): Se va introduce numele imaginii sau
caracterul * pentru a selecta mai multe imagini. Dacă s-a introdus un asterisc
(*), vor apărea mesajele Old Path şi New Path , pentru a introduce calea
cure ntă , respectiv noua cale a imaginii.

Reload: ReÎncarcă datele imaginii În memorie pentru afişare şi pentru plot-

ting. AutoCAD va afişa mesajele:
Reloading ...
Reload image <image name >: <hard-coded path name >
< image name> loaded and relinked
Image(s) to reload: Se va introduce numele unei imagini.
Unload: Şterge datele imaginii din memoria de lucru, pentru a produce
creş terea performanţelor. Imaginile descărcate vor fi afişate sub formă de
cadru, iar informaţiile lor rămân stocate împreună cu desenul.
lmage(s) to unload: Se va introduce numele unei imagini încărcate .

A se vedea Image .

Imageadjust
Comanda Imageadjust afi~ează o casetă de dialog pentru stabilirea valorilor
contrastului , luminozităţ ii şi proprietăţii Fade ale unei imagini. Se va utiliza
comanda -Imageadjust pentru a afişa toate mesajele în linia de comandă .

Pentru a ajusta o imagine

Linia de comandă : Imageadjust
Meniu: Modify~O bject ~Image~ Adjust. ..
, ~·J"!)Bara de instrumente Reference: ~ Image Adjust
Deschide caseta de dialog Image Adjust, care permite utilizarea unui
buton de intensitate sau a casete lor de editare corespunzătoare pentru a
ajusta valorile Brightness, Contrast şi Fade ale unei imagini.
Brightness: Dacă se doreşte o imagine mai strălucitoare , pentru acest
parametru se vor alege valori superioare astfel încât pixelii să devină mai
albi.
Contrast: Se a utiliza o valoare mai mare pentru a forţa afişarea pixelilor cu
culoarea lor primară sau secundară.
Fade: Se va specifica o valoare mai mare pentru a îmbina culoarea fundalului
cu imaginea.
Image Preview: Imagine de tip thumbnail utilizată pentru a afişa În mod
dinamic modificările specificate.
Reset: Se vor atribui imaginii valorile implicite, şi anume : Brightness = SO,
Contrast = 50, Fade = O.
A se vedea -Imageadjust.

Imageattach
Comanda Imageattach Încarcă în memorie un obiect imagine, în acelaşi
timp ataşându-i definiţia şi afişându-I în desenul curent.

Pentru a ataşa o imagine

Linia de comandă: Imageattach
Bara de instrumente Reference: !!I Image Attach
Deschide direct caseta de dialog Attach Image, trecând peste caseta de
dialog Image.
Se vor introduce informaţiile solicitate de caseta de dialog.
Image Name: Se apasă butonul Browse ... din secţiunea Image Name
pentru a introduce un nume de fişier în caseta de editare File Name sau se
va selecta un nume din caseta cu listă sau se precizează directorul (Directo-
ries), tipul fişierului (Ust of File Types) şi unităţile de disc (Drives). Se va
utiliza butonul Hide preview pentru a nu afişa imaginea. După ce imagin~a
a fost ascunsă , butonul se va modifica în Show preview. Caseta cu listă
derulantă afişează numele tuturor imaginilor din desenul curent. Selectarea
unuia dintre aceste nume produce afişarea mesajului Path: sub numele
imaginii.
Imagea Parameters: Se vor utiliza casetele de dialog
pentru a specifica poziţia la care va fi inserată imaginea (At:), factorul său de
scalare (Sca/e factor:) şi unghiul de rotaţie (Rotation:). Selectarea opţiunii
5pe cify On-Screen produce dezactivarea caseielor de validare
core spunzătoare , permiţând introducerea informaţiilor la linia de comandă
atunci când este inserată imaginea.
Include Path: Se va marca această casetă dacă se doreşte salvarea căii
fişierului imagine Împreună cu definiţia acestuia. În caz contrar, se va salva
numai numele imaginii iar AutoCAD va examina calea de căutare a fişierelor
proiect (Project Files Search Path) , stocată în variabila de sistem Projectname.
Details> >: Acest buton poate fi folosit pentru a obţine informaţii mai detaliate
despre imaginea respectivă , cum ar fi: rezoluţia pe orizontală şi pe verticală,
lăţimea şi înălţimea În pixeli şi În unităţi ale desenului. Unităţile folosite pentru
unele imagini, cum ar fi fişierele . T I F, pot fi milimetri, centimetri, metri, kilometri,
inch, picioare, yarzi, mile sau, în caseta Current AutoCAD Unit, se poate opta
pentru lipsa unităţii de măsură . Valoarea implicită este fără unitate. Lăţimea şi
înălţimea unei imagini vor fi automat convertite În unităţi AutoCAD şi vor fi
afişate cu mărimea implicită.

A se vedea Variabilă de sistem: Projectname.

Imageclip
Comanda Imageclip permite crearea unei zone decupate În interiorul unui
obiect imagine.

Pentru a decupa o imagine

Linia de comandă: Imageclip
Meniu : Modify ~ Object ~ Imageclip
Bara de instrumente Reference : ~ Image Clip
1 . Select image to clip: Se va selecta obiectul imagine care trebuie
decupat.
2. ON/OFF/Delete/<New boundary>: Se va specifica una dintre opţiuni
sau se apasă Enter pentru a crea o nouă graniţă .
3 . Poligonal/ < Rectangular > : Se apasă Enter, apoi se selectează colţurile
opuse pentru a crea o zonă de decupare dreptunghiulară sau se intro-
duce P pentru a desena o formă poligonală închisă, după dorinţă.
Ij v
y-tl. Delete old boundary? Noi < Yes >: (Acest mesaj apare dacă s-a selectat
o imagine decupată pentru a crea o nouă graniţă). Se apasă Enter pentru
a restabili imaginea iniţială , apoi se creează o nouă graniţă sau se intro-
duce N pentru a termina comanda.

Opţiuni
ON: Activează decuparea şi restaurează zonele decupate din imagini pentru
a arăta graniţa definită anterior.
OFF: Dezactivează decuparea pentru a prezenta întreaga imagine ş i întregul
cadru. AutoCAD activează automat orice imagine care este selectată pentru
redecupare şi afişează mesajul Delete old boundary?
Delete: Şterge zona decupată şi restaurează imaginea iniţială.

Imageframe
Comanda Imageframe controlează, de la linia de comandă, vizibilitatea
tuturor cadrelor imaginii din desenul curent.

Pentru a dezactiva un cadru de imagine

Linia de comandă: Imageframe
Meniu: Modify~Object~ l mage?Frame
Bara de instrumente Reference: .§J lmage Frame
ON/OFFI < current setling <: Se va introduce ON sau OFF.

Imagequality
Comanda Imagequality stabileşte două controale pentru calitatea imaginii.

Pentru a controla calitatea imaginii

Linia de comandă: Im agequality
Meniu: Modify >Object ~ lmage >Qualily .
Bara de instrumente Reference: ~ lmage Frame
High/Draft/< current setling >: Se va specifica o opţ i une.

Opţiuni
High: Creşte calitatea, însă încetineşte afişarea imaginii.
Draft: Scade calitatea şi afişează imaginile mai rapid .
 N otă: Modificarea calităţii imaginii dintr-un desen nu afectează rezultatul ~
plotării, imaginile vor fi Întotdeauna plotate folosind cea mai În altă calitate.

-Import/Export
Comenzile Import şi Export oferă mai multe moduri de a transforma date
către şi
din alte aplicaţii şi formate de fişiere .

Fun cţiile de import

în desenul AutoCAD curent se pot transfera desene sau imagini din alte
ap licaţii,
utilizând funcţiile de import din caseta de dialog Import File.
Programul acceptă următoarele formate de fişiere : . OXF, .305, . SAT . . EPS
~i .WMF.

Pentru a importa fişiere create În alte formate de fiş i ere

Linia de comandă: Import

Bara de instrumente: Draw: ~ Insert Ryout ~ Import

Bara de instrumente Insert: ~ Import
1. Se deschide caseta de dialog Import File. Se va selecta formatul de fişier
dorit din caseta derulantă List Files of Type , apoi se caută În directoare şi!
sau pe unităţile de disc, pentru a descoperi fişierul care trebuie importat.
inainte de importul lor În desen , imaginile vor apărea Într-o casetă de
vizualizare . Dacă nu se reuşeşte localizarea fişierului , se va apăsa butonul
Find File pentru a deschide caseta de dialog Browse and Search şi a
proceda la o investigaţie globală mai amănunţită .
2 . Se apasă butonul Options pentru a deschide caseta de dialog secundară
Import Options şi a selecta formatul . WMF. Opţiunea Wire Forme (No
Fills) oferă posibilitatea de a importa obiectele sub forma unor cadre de
reţea sau a unor obiecte umplute, iar opţiunea Wide Lines permite
păstrarea Iăţimii liniei şi graniţiei sau importul fişierului cu lăţimea O.

Deşi etapele anterioare descriu procedurile de bază pentru importul altor

for mate de fişiere , există un anumit număr de variaţii şi câteva mesaje
suplimentare. De altfel, toate aceste opţiuni pentru importarea fişierelor au şi
variante echivalente la linia de comandă . In Tabelul 8 sunt prezentate opţiunile
AutoCAD pentru import şi comenzile lor echivalente, precum şi toate variaţiile
procedurale.
Formatul fişierului Comanda Descriere/Comentarii -
Orawing Exchange Format (Format de schimb desene)
. DX : OXFIN Importă formatul ASCII şi fişierele pentru
schimbul desenelor binare. Folosită pentru a
transfera date din alte sisteme CAD către
AutoCAO.
30 Studio Files (Fişiere 30 Studio)
.30S 3DSIN Importă elemente geometrice 30 Studio selectate
şi informaţii de redare. Înainte de a importa, trebuie
să se introducă informaţii despre gestionarea
nivelului şi a materialelor În caseta de dialog
30Studio File Import Options.
Solid Models (Mode/e solide)
. SAT ACISIN Converteşte obiectele geometrice stocate În for-
mat ASCII ( . SAT ) În corpuri , solide şi regiuni
AutoCAD.
PostScript
.EP S PSIN Inserează o imagine Encapsulated PostScript În
desenul curent sub forma unui bloc anonim.
Trebuie să se specifice punctul de inserţi e şi
factorul de scalare al blocului.
Windows
. WMF VVMRN Importă fişiere i n forma t Windows Metafile .
Trebuie să se specifice punctul de inserţie şi
factorul de scalare atunci cănd se importă fişierul.

Funcţiile pentru export

Utilizând funcţiile AutoCAD pentru export, se pot converti desenele
AutoCAD în diferite formate. Formatele pot fi citite de alte aplicaţii : . DWF,
. DWG, . DXF, . DXX, . 3DS, . SAT, . STL, . EPS, .BMPş i . WMF.

Pentru a crea alte formate de fişiere

Linia de comandă : Export
Linia de comandă : File~ Export Data
1. Se deschide caseta de dialog Export Data . Se va selecta fonmatul de fişier
dorit din caseta derulantă Save as Type .
2. În cazul selectării
unor formate de fi şier, butonul Options este activă.
permi ţând stabilirea unor parametrii specifici pentru tipurile de fişiere
. DWF, . DXF şi PostScripL
In tabelul 9 sunt prezentate opţiu nile AutoCAD pentru export, comenzile
echivalente ş i variaţiile de la procedura gene rală descrisă an terior.

Tabelul 9: Fu ncţiile AutoCAD pentru export

Fo r mat Comanda Descriere/Comentarii

Orawing Interchange Format (Format de interschimb desene)

. DX: DXFOUT E xportă fiş i ere de interschimb desene În format

ASCII. Este folos ită pentru a transfera date din
AutoCAD În alte sisteme CAD . Tipurile de ieşire

pot fi : AutoCAD R14 , R13, R12, LT95 şi LT2.

30 Studio Files (Fişiere 30 Studio)
.3DS 3DSOUT Converteşte elemente geometrice AutoCAD
selectate şi informaţii de redare În format 3DStudio.
Înainte de conversie, trebuie să se specifice metoda
de divizare şi i nformaţiile referitoare la netezire şi

Îmbinare, În caseta de dialog 3DStudio File Export

Options.
Solid Models (Modele Solid)
.SA T ACISOUT Converteşte obiectele AutcCAD, reprezentând
corpuri , solide şi regiuni Într-un fişier ACIS În
format ASCII
Slereolithograph
.S':'L STLOUT Transformâ un solid Într-un format ASCII sau binar.
Formatul . STL este compati bil cu instrumentul
pentru stereolithography (SLA). Datele solidului
sunt convertite Într-o re ţea tri ungh i ulară care
reprezintâ solidul. Dupâ selectarea solid ului
pentru conversie, trebuie să se specifice formatul
ASCII sau binar.
Windows Metafile şi Bitmap File
.WMF 'NMFOUT Salvează obiectele selectate În formatu l Win-
dows Metafile, con ţi nând atât grafică vectoria lă ,

căt ş i de ti p raster.
• abelul9: Func~ileAutoCAD pentru export (continuare)
Format Comanda Descrie re/ Comentari i

BMP BMPa..JT Creează o imagine bitmap a obiectelor selectate

din desen. Nu există nici o opţiune de meniu sau
casetă de dialog pentru crearea bitmap-urilor.

Drawing Web Format (Format Web pentru desen)

. DWF DWFOUT Fişier vectorial bidimensional puternic com-primat
utilizat pentru a publica desenele În Wofld Wide
Web.
Attribute Extract File (Fişier ca extras de atribute)
. DX X Ddattext, Utilizat În caseta de dialog Ddattext pentru
DXFOutput formatul de fişier interschimb desen (. DXF)
FileOption pentru a diferenţia fişierul rezultat de fişi erele
. DXF normale

Oppuni
DWF: Deschide caseta de dialog DWF Export Options, permiţând selectarea
nivelului de precizie (Low/High/Medium) , precum şi utilizarea compresiei
fişiere l or În timpul procesului de extracţie .

DXF: Deschide caseta de dialog secundară Export Options, pentru a selecta

obiectele, apoi a opta fie pentru formatul ASCII , fie pentru formatul binar şi
a introduce numărul de zecimale pentru precizie (O- 16) pentru fişierul . DX F.
EPS : Deschide caseta de dialog secundară Export Options, care conţine
casete de editare şi butoane radio pentru stabilirea controalelor fişierul ui de
ieşire PostScript. Există ş i o casetă de editare opţională, numită Prolog Sec-
tion Name. care este folosită pentru a citi din fişierul aca d. ps f În timpul
comenzii Psout. Secţiunea What to Plot conţin e butoane radio pentru
selectarea diferitelor configuraţii de zone: plotarea ecranului curent (Dis-
p/ay), extensiile (Extents) şi limitele (Limits) desenului. De asemenea, se
poate salva o afişare sau se poate crea o fereastră pentru a defini zona din
desen care va fi supusă operaţiei de plot. Butoanele View şi Window permit
recuperarea imaginilor salvate sau selectarea punctelor de pe ecran.
Secţiunea Preview permite specificarea uneia dintre opţiunile EPSI, TIFF !
sau None (în care caz nu va fi afişată imaginea de vizualizare anterioară a
ecranului) . Se va utiliza secţiunea Pixels pentru a stabili dimensiunea imaginii
de vizualizare anterioară a ecranului la 128, 256 sau 512 .
 Casetele de editare din secţiunea Scale se vor utiliza pentru a spectlR '
num ărul de unităţi ale desenului echivalente cu unităţile de ieşire. Se vahif~ '>;'
caseta Fit Paper pentru a maximiza imaginea la dimensiunea specificată a
hârtiei.
Secţiunea Paper Size conţine câte o casetă de editare pentru introducerea
Iăţ imii (Width) şi înălţimii (Height) , precum şi un meniu derulant pentru a
selecta una dintre dimensiunile predefinite.

\ Notă : Atât variabile de sistem AutoCAD, cât şi celelalte opţiu n i, pot fi

folosite pentru a controla calitatea şi precizia unora dintre aceste conversii
'\1, de fiş ie r.

A se vedea Cut, Paste, Insertobj , Mslide , OLE, Olelinks; Solid Modeling:

Amecouvert; variabile de sistem: Facetres, Psquality.

Inetcfg
Comanda Inetdg configu rează gazda Internet pentru conectare FTP, acces
HTIP, conexiune Internet şi informaţii referitoare la serverul proxy.

Pentru a configura gazda Internet

Linia de comandă: Inetdg
Bara de instrumente Utilities: ~ Configure Internet Host.
În caseta de dialog Internet Configuration, se vor specifica informaţiile
solicitate.
FfP Login: Această secţiune conţine casetele de editare pentru introducerea
numelui de utilizator şi a parolei corespunzătoare pentru site-urile FTP. Se
poate introduce un nume de conectare personal sau se poate utiliza anony-
mous - caz în care nu mai este necesară introducerea parolei . Dacă se
re alizează conectarea la un server FTP protejat, ce deţine fişiere pe care
utilizatorul doreşte să le acceseze pentru deschidere, inserare sau salvare, se
va dezactiva opţiunea Anonymous Login folosind caseta corespunzătoare,
du pă care se va introduce numele de utilizator şi parola pentru acest server.

HTIP Secure Access: Această secţiune conţine casetele de editare User

name şi Password pentru site-urile HTIP. Completarea acestor casete de
editare este obligatorie. În caz contrar, AutoCAD va afişa caseta de dialog
User Authentication şi va repeta cererea .
· onnection: Această secţiune permite specificarea variantei Direct Connec_
tion, în cazul în care utilizatorul deţine o conexiune directă la Inernet prin
intermediul unui ISP (Internet Service Provider - furnizor de servicii Internet)
sau a variantei Proxy Server. Un semer proxy este un dispozitiv care funcţionează
similar unei conexiuni între reţeaua internă a unei companii şi Internet. Serverele
proxy sunt utilizate, în general, pe un server proxy protejat (numit şi firewaJl_
parafoc), care permite accesul la exterior al utilizatorilor individuali în interiorul
unui parafoc. Funcţia sa de bază este aceea de a capta cererile şi a furniza
mijloace sigure de acces la date. Conexiunile directe nu necesită configurarea
serverului proxy.
Proxy Information: Această secţiune conţine casete de editare Proxy Semer
Name, FTP port şi HITP port, folosite în cazul în care se doreşte schimbarea
valorilor implicite.

Notă: În sesiunile AutoCAD nu se realizează operaţia de salvare a parolei

FTP. Dacă utilizatorul nu s-a familiarizat încă cu cerinţele Intemet, el
poate contacta administratorul de reţea sau, cu browserului Intemet,
poate parcurge parametrii serverului proxy. Din meniul Options al
programului Netscape Navigator, se va selecta Network Preferences,
apoi pagina Proxies. Din meniul View al programului Microsoft Intemet
Explorer se va selecta opţiunea Options, apoi pagina Connection.

A se vedea Attachurl , Detachurl , Inserturl, Listurl, Openurl, Saveurl,

Selecturl , Inethelp.

Inethelp
Comanda Inethelp afişează meniul Internet Utilities Help din AutoCAD.
Acest meniu este online ş i dependent de context.

Pentru a obţine Internet Help

Linia de comandă: Inethelp
Bara de instrumente Internet Utilities: ~ Internet Help
Pentru a afişarea informaţii ajutătoare dependente de context va fi utiliza
meniul Internet Utilities Help . Informaţiile astfel obţinute pot fi afişate pe
ecran sau pot fi tipărite la imprimantă.
Ins ert
Comanda Insert plasează în fişierul curent un bloc specificat (sau un desen).
comanda echivalentă pentru caseta de dialog este Ddinsert.

Pentru a insera blocuri

Linia de comandă : Insert
1. Block name (or?) <Iast block inserted >: Se va introduce numele
blocului sau al desenului ori o tildă H pentru a afişa caseta de dialog
Select Drawing File.
2. Insertion point: Se va introduce valoarea unei coordonate, se va selecta
un punct cu cursorul sau se va introduce o opţiune prestabilită (vezi
opţiunea Preset Options, descrisă în continuare).

3. Xscale factor < l >/Comer/XYZ: Se va introduce un factor de scalare

pentru axa X, C pentru Comer sau XYZ pentru a specifica factorii de scalare
X, Y şi Z individuali ori se apasă Enter pentru a accepta factorul de scalare
implicit pentru axa X, care are valoarea l.
4. Y scale factor (default = X): (Acest mesaj apare doar dacă se apasă
tasta Enter fără a fi introdus, în prealabil, o opţiune sau o valoare.) Se va
introduce un factor de scalare pentru axa Y sau se apasă Enter pentru a
utiliza acelaşi factor de scalare ca pentru axa Y.
5. Rotation angle < O>: Se va introduce unghiul de rotaţie pentru bloc
sau se va selecta un punct de pe ecran pentru a indica acest unghi.
(Acest ultim mesaj nu apare dacă se utilizează opţiunea prestabilită Ro-
tate).

Op~uni

- : Dacă se introduce această opţiune la mesajul B/ock name ... , va fi deschisă

caseta de dialog Select Drawing File. Această casetă de dialog permite
selectarea de fişiere externe pentru inserare.
= : Înlocuieşte un bloc cu un fişier extern.
Xscale factor: Produce scalarea blocului pe axa X. Dacă se introduce o
valoare, se va solicita apoi factorul de scalare pentru axa Y.
Comer: Permite introducerea simultană a factorilor de scalare pentru axele
X şi Y. Pentru a scala blocul cu un factor de 1 pe axa X şi de 2 pe axa Y, se
va introduce C la mesajul X sca/e factor ... şi apoi @1,2. Altfel, la mesajul X
XYZ: Permite introducerea factorilor de scalare individuală pentru axele X
Y şi Z. Se va solicita introducerea acestora prin intermediul unor mesaje. '
Preset Options: Opţiunile următoare sunt disponibile în mesajullnseriion
point: Ele sunt denumite opţiuni prestabilite ale comenzii lnseri deoarece
permit prestabilirea scalei şi a unghiului de rotaţie pentru un bloc, inainte de
a selecta un punct de inserţie . După ce s-a selectat o opţiune prestabilitA,
imaginea aleasă va urma parametrii utilizaţi; după selecţia punctului de inserţie
nu se mai poate solicita un factor de scalare.
Scale: Permite introducerea unui singur factor de scalare pentru blocul
respectiv. Acest factor se va alica pentru scalarea pe axele X, Y şi Z.
Xscale: Stabileşte factorul de scalare pe axa X.
Yscale: Stabileşte factorul de scalare pe axa Y.
Zscale: Stabileşte factorul de scalare pe axa Z.
Rotate: Introduce un unghi de rotaţie al blocului.
Pscale: Similară cu Scale, însă este folosită numai în timpul poziţionării
blocului pentru inserţie , pentru previzualizarea blocului scalat. Factorul de
scalare va fi solicitat ulterior.
Pxscale: Similară cu Pscale, însă afectează numai factorul de scalare pe
axaX.
Pyscale: Similară cu Pscale, însă are efect numai asupra factoru lui de
scalare pe axa Y.
Pzscale: Similară cu Pscale, însă afectează numai factorul de scalare pe
axaZ.
Protate: Similară cu Rotafe , Însă este folosită numai în timpul poziţionării
blocului pentru inserţie . Factorul de scalare va fi solicitat ulterior.
Dacă blocul a fost inserat anterior, acesta va deveni bloc implicit al
inserţiei (stocat în variabila de sistem lnsname ). Se va introduce ? pentru a
vedea lista blocurilor din fişierul curent. Valorile coordonatelor sunt date
relativ la UCS-ul curent.
Pentru a insera entităţile individuale într-un bloc (ş i nu blocul ca un singur
obiect), se va introduce un asterisc În faţa numelui său la mesajul Block
name: . Pentru a transfera conţinutul unui fişier extern ca entităţi individuale,
se va insera fişierul în mod obişnuit şi se va utiliza comanda Explode pentru
a-l sparge în componente individuale . Pentru a insera o imagine oglindită a
unui bloc, se va introduce o valoare negativă , fie la mesajul X sca/e facto r... , fie
la mesajul Y sca/e factor ....
 Dacă blocul sau fişierul inserat conţine un atribut, iar variabila de sist~m
Attreq are valoarea 1, după introducerea unghiului de rotaţie se vor soli~ita
informaţiile atributului. Dacă variabila de sistem Attdia are valoarea 1, va
apărea o casetă de dialog ce conţine mesajele atributului. (Valoarea implicită
pentru Attreq este 1, iar pentru Attdia este O).
De asemenea, comanda Insert se poate utiliza pentru a înlocui sau pentru
a actualiza un bloc cu un fişier extern de desene . Spre exemplu , pentru a
înlocui un bloc numit Chairl cu un fişier extern numit Chair2, la mesajul
810ck name: se va introduce Chair l = Chair2 . Dacă numele blocului şi al
fişie rului extern sunt identice (spre exemplu, Ch airl), se va introduce
Chair 1 =. De observat totuşi, că obiectele selectate din desenul curent au
prioritate asupra celor din fişierul importat.
Atunci când se încearcă înlocuirea blocurilor ce conţin atribute, atributele
anterioare vor rămâne , chiar dacă blocul a fost modificat. Pentru a evita acest
lucru, trebuie să se şteargă blocul cel vechi, să se insereze blocul nou (extern) şi
să se reintroducă valorile atributului. De asemenea, se poate utiliza utilitarul
AutoUSP numit Attredef. (Vezi AutoLlSP).
În cele din urmă, un fişier extern poate fi introdus cu WCS-ul propriu
(World coodonate system). Blocurile vor fi introduse având orientarea UCS
alin iată cu UCS-ul curent.

A se vedea Attdef, Attredef, Base, Block, Ddattdef, Ddatte, Ddattext,

Ddinsert, Explode, Files; variabile de sistem: Attreq, Attdia, Filedia, Insname,
Xplode, Xref.

Insertobj
Comanda Insertobj permite inserarea mai multor obiecte grafice sau mul-
ti media într-un desen AutoCAD existent. Aceste obiecte pot fi: alte desene
AutoCAD, clipuri muzicale şi de sunete, clipuri media, clip art, fişiere grafice,
documente ale procesoarelor de text , pagini de prezentare . Comanda
Insertobj lucrează cu tehnica Windows abject Linking and Embedding
(alE). De asemenea, comanda permite crearea obiectelor ce se doresc a fi
incluse în desenul AutoCAD curent.

Pentru a insera un obiect într-un desen

Linia de comandă: Insertobj
Meniu : Insert~OlE abject
Bara de instrumente Draw: ~ Insert Flyout ~ alE abject
,.~./f.~Bara de instrumente lnsert: ~ alE abject
1 . Atunci când se deschide caseta de dialog lnsert abject, se va executa
dublu clic pe tipul obiectului care va fi inclus în cadrul desenului.
AutoCAD va lansa aplicaţia Windows asociată tipului de obiect selectat.
Spre exemplu, dacă se selectează un Power Point Slide, Windows va deschide
Power Point şi va permite crearea unui fişier de prezentare ( . PPT ) În scopul
inserării acestuia în desen. Dacă se selectează Microsoft Clip Art, Windows
va încărca galeria Clip Art şi va permite selectarea elementului dorit.
2. După ce s-a creat un nou obiect al aplicaţiei , se selectează File> Exit,
pentru a părăsi aplicaţia şi, În acelaşi timp, pentru a insera noul obiect În
cadrul desenului.
Noul obiect va fi inserat În co l ţu l di n stânga-sus al desenului . Pentru a-i
schimba poziţia, se execută clic pe obiect şi se depl asează într-o nouă poziţie .
Atunci când se execută clic pe un obiect, vor apărea un cadru Însoţit de n işte
mânere . Aceste mânere pot fi utilizate pentru a redimensiona obiectul la
mărimea dor i tă. Dacă trebuie să se modifice unul dintre obiectele inserate,
se execută dublu clic pe acesta. Apl icaţia sa proprie va fi încărcată din nou.
Se vor aduce modificările dorite, apoi se va selecta File~Update ... pentru a
actualiza desenul cu modificările respective.

Opţiuni

Object T ype: Această listă se află în caseta de dialog lnsert New abject. Ea
cuprinde toate aplicaţiile din sistem care acceptă tehnica abject Linking and
Embedding (alE) . Pentru a şterge un obiect alE, se execută clic de dreapta
pe acesta şi se selectează opţiunea Cut.
A se vedea Copyembed, Copylink, Cut and Paste, Olelinks, Pasteclip,
Pastespec.

Inserturl
Comanda Inserturl inserează un desen AutoCAD de la o adresă URl în
desenul curent.

Pentru a insera un URL

Linia de comandă: Inserturl
Bara de instrumente Internet Utilities: ~ Insert from URl
În casetele de dialog se vor introduce toate informaţiile solicitate.
Opţiuni

Insert horn URL: Se va specifica adresa URL în caseta de editare, utilizând

unul dintre formatele următoare , apoi se apasă butonul Insert.
htt p: // nume server/nume cale / nume fişier . dwg
ftp : // nume server/nume cale/nume fişier . dwg
fişi er : /// dri ve : / nume cale/nume fişier.dwg
fi şer : /// drivel /nume cale/nume fişie r. dwg
fiş ier:/ /\\ PClocal\nume cale\nume fişier . dwg

fişi er: ///PCloc al/nume cale/nume fişier . dwg

fişi er: //ho stlocal / drive : / nume cale/ nume fişier.dwg
fişi er : //hos tlocal/drivel/nume cale/nume fişier.Dwg

Options: Deschide caseta de dialog Internet Configuration , ce permite

modificarea parametrilor sau se utilizează Options pentru a executa comanda
Inetcfg şi pentru a seta automat parametrii impliciţi de configurare pentru
Internet. în timpul inserării desenului din pagina de Web accesată , AutoCAD
va deschide caseta de dialog Remote Transfer in Progress.
Nu este posibilă inserarea unui desen în el însuşi. Internet Utilities nu
poate transfera fişiere utilizând ITP dacă conexiunea la Internet s-a realizat
la un server proxy protejat cu parolă .
Dacă se utilizează comanda Inserturl pentru a transfera fişiere din
Internet, aceste fişiere vor fi stocate în directorul temporar al sistemului
C : \ temp şi , în cazul în care nu sunt necesare , fişierele pot fi şterse cu
procedura uzuală .
Dacă se doreşte inserarea unui desen în AutoCAD utilizând operaţia
drag·and-drop , se procedează astfel: se ţine tasta Ctrl apăsată , se execută
clic pe imaginea DWF, se deplasează aceasta în ecranul AutoCAD, după care
se eliberează butonul mouse-ului şi tasta Contro!.
A se uedea Attachurl, Detachurl, Inetcfg, Inethelp, Usturl, Openurl, Saveurl,
Selectur!.

Intersect
Comanda Intersect permite crearea unui solid compus sau a unei regiuni
compuse ce conţine numai volumul comun a două sau mai multe obiecte
solide sau regiuni suprapuse. De fapt , această comandă produce unirea
obiectelor, păstrând numai aria sau volumul în care obiectele se intersec-
tează .
 ehtru a crea un obiect prin intersecţie

Linia de comandă: Intersect

Bara de instrumente Modify II : ~ lntersect
Select objects: Se vor selecta solidele sau regiunile suprapuse din care se
va realiza intersecţia.
AutoCAD şterge toate secţiunile care nu se suprapun ale obiectelor
selectate, lăsând numai obiectul intersecţie creat din ariile şVsa u volumele
comune ale acestora.

Notă: Comanda Inersect poate fi util izată numai pentru regiuni sau solide.
Se pot selecta simultan atăt regiuni , cât şi solide şi se pot selecta obiecte
situate În orice plan. Înainte de a calcula intersecţiile şi de a crea obiectele
de intersecţie, AutoCAD va grupa setul de selecţie În subseturi - În funcţie
de regiune sau solid şi de plan.

A se vedea lnterfere, Subtract, Union .

Isoplane
Atunci când modul snap este setat pe stilullsometric, comanda lsoplane
permite schimbarea orientării cursorului între planurile izometrice din stânga,
cel de sus şi cel din dreapta .

Pentru a schimba orientarea cursorului

Linia de comandă : Isoplane (sau ' Isoplane, pentru a utiliza comanda
în mod transparent).
Left!fop/Right/< Toggle > : Se va introduce o opţiune sau se apasă Enter
pentru a trece la următorul izoplan.
Current isometric plane is: Afişează noul izoplan.

Notă : Combinaţia de taste Ctrl+E selectează următorul plan isometric,

ciclând planutrile izometrice.

Notă: Pentru a deschide caseta de dialog Drawing Aids, se va introduce

comanda Odrmodes şi, pentru a trece la o viziune izometrică , se va
selecta valoarea On din secţiunea Isometric Snap/Grid . Pentru a stabili
orientarea cursorului pentru planurile de desen, se vor utiliza butoanele
radio Left, Top şi Right.
A se vedea Ddrmodes, Snap; variabilă de sistem: Snapisopair.
-Layer
Comanda -Layer trebuie să fie utilizată la linia de comandă pentru a crea noi
niveluri, a atribui culori şi tipuri de linie unui nivel, a alege nivelul curent, a
interzice modificarea nivelurilor şi a permite controlul asupra afişării nivelurilor.
Comenzile echivalente pentru casetă de dialog sunt Ddlmodes şi Layer.

Pentru a crea şi a modifica niveluri

Linia de comandă: -Layer (sau '-Layer, pentru a utiliza comanda În
mod transparent).
?/Make/Set/New/ON/ OFF/Color/Ltype/ Freezerrhaw/Lock!Unlock:
Se va introduce o opţiune .

Opţi uni

?: Afişează lista nivelurilor existente . Se acceptă şi caractere wildcard.

Make: Creează un nou nivel, care va deveni curent.
Set: Unul dintre nivelurile existente devine curent.
New : Creează un nou nivel.
a n: Activează nivelurile.
Off: Dezactivează nivelurile.
Color: Stabileşte culoarea unui nivel.
Ltype: Stabileşte tipul liniei pentru un nivel.
Freeze: Blochează unul sau mai multe niveluri.
Thaw: Deblochează unul sau mai multe niveluri.
lock: Împiedică modificarea nivelurilor vizibile.

,
Unlock: Permite modificarea nivelurilor.

Notă: Toate oP9uniie comenzii Layer, cu exceppa oppunilor Make, Set şi

New, permit introducerea de caractere wildcard (semn de Întrebare şi asterisc).
Spre exemplu, dacă se doreşte dezactivarea tuturor nivelurilor ale căror nume
Încep cu litera G, se va introduce G*.

\. Notă :
afişarea
Perechile de opţiuni Freezefrhaw şi On/Off controlează ambele
sau nu a unui nivel. Totuşi, spre deosebire de Off, opţi unea Freeze
AutoCAD va ignora obiectele de pe nivelurile blocate, ceea ce permite
regenerări mai rapide. Opţiunea Freeze afectează, de asemenea, blocurile
Într-un mod diferit faţă de Off. Nivelurile deblocate vor trebui regenerate cu
comanda Regen În cazul În care variabila Regenauto are valoarea Off.
 Notă: NivelulO, nivelul implicit atunci când se deschide un nou fişier, are
culoarea aibă (numărul 7) şi tipul de linie continuă. Nivelul °deţine câteva
proprietăţi unice. Dacă se includ Într-un bloc obiecte de pe nivelul 0, ele
vor avea culoarea şi tipul de linie ale nivelului la care blocul este inserat.
Obiectele trebuie să fie create cu opţiunea Byblock (vezi comanda Color).
Nivelul de dimensiune Defpoints este, de asemenea, unic. Atunci când
este dezactivat, obiectele de pe acest nivel vor fi Încă afişate şi nu vor fi
selectabile, Însă nu vor apărea la imprimantă sau la plotter. Nivelul
Defpoints este unic deoarece obiectele ce se găsesc la acest nivel nu vor
accepta modificarea culorii, rămânând albe. De aceea , nivelul Defpoints
este potrivit pentru liniile layoul.

A se vedea Color, Ddlmodes, Linetype, Regen , Regenauto, Uplayer,

Caractere wildcard; variabile de sistem: Clayer.

Leader
Comanda Leader creează o adnotare conectată printr-o linie cu un obiect
sau o caracteristică. O linie directoare poate fi ori o curbă splină , ori o linie
compusă din segmente de dreaptă. Dacă se doreşte acest lucru, se poate
ataşa o săgeată. În unele cazuri, o scurtă linie orizontală, numită linie cârlig,
uneşte textul sau cadrul de control al unei caracteristici cu linia directoare.
Atunci când se deplasează , întinde sau copiază linia directoare , adnotarea
se va deplasa odată cu aceasta.

Pentru a crea o linie directoare

Linia de comandă: Leader
Meniu: Dimension~Leader
Bara de instrumente Dimension: ~ Leader
1. From point: Se va specifica punctul (sau se va utiliza Object Snap) în
care se ataşează linia directoare de un obiect.
2. To point: Se va specifica un alt punct.
3. To point (Format/Annotation/Undo) <current defau1t>: Se vor
specifica puncte, în continuare sau se introduce una dintre opţiunile F,
A sau U sau se apasă Enter.
Opţiuni

Format: Afişează mesajul Spline/Straight/Arrow/None/ <Exit>: şi permite

specificarea formatului liniei directoare . Dacă se selectează opţiunea Spline,
lin ia directoare va fi desenată sub forma unei spline. Opţiunea Straight
dese nează linia directoare ca segmente drepte de linie. Opţiunea Arrow
de senează o săgeată în punctul de inceput al liniei directoare . Opţiunea
No ne resetează temporar op ţ iunea implicită pentru săgeată , desenând o
linie directoare fără să geată . Opţiunea Exit produce revenirea la mesajul To
point (Format/Annotation/Undo) <Annotation >:.
Ann otation: Afişează mesajul Tolerance/Copy/Block/None/ < Mtext > :,
pentru a insera adnotarea la sfârşitul liniei directoare . Adnotarea poate fi :
text, un bloc, un obiect mtext (multilinie text) sau un cadru de control a
caracteristicii specificând toleranţ e geometrice. Dacă se doreşte inserarea de
tex t, se va introduce în acest moment. Opţiunea Mtext permite definirea
unei ferestre În desen, apoi deschide caseta de dialog Multiline Text Editor.
Se pot introduce apoi liniile multiple ale textului (mtext) şVsau şiruri de for-
mat. Atunci când se Închide editorul , textul introdus va fi inserat În desen ca
un obiect mtext. Opţiunea Tolerance deschide mai întâi caseta de dialog
Symbol, apoi caseta de dialog Geometric Tolerance, astfel încât să se poată
crea un cadru de control al caracteristicii ce conţine toleranţele geometrice.
Cadrul de control al caracteristicii este ataşat capătu lui ultimului vertex al
liniei directoare . Opţiunea Copy permite copiere oricărui tip de adnotare
(text, bloc, cadru de control al caracteristicii sau mtext) în linia directoare
care se desenează în momentul respectiv. Adnotarea copiată va fi asociată
cu linia directoare . Opţiunea Block permite inserarea unui bloc la capătul
ultimului vertex al liniei directoare . Opţiunea None produce terminarea
comenzii fără a adăuga vreo adnotare la linia directoare .
Undo: Şterge ultimul segment de linie desenat.

Notă: Comanda leader creează linii directoare complexe, spre deosebire

de comenzile Dimdiameter şi Dimradius, care creează linii directoare
automate şi simple din cercuri şi arce. Modul În care obiectele mtext sunt
afişate este determinat de unităţile de măsură dominante şi de stilul curent
de text din desen. Obiectele Mfext vor fi centrate pe verticală şi aliniate
pe orizontală cu ultimele două segmente ale liniei directoare. Textul şi
Mtext-ul vor fi inserate Într-o poziţie determinată de spaţiere curentă a
textului (variabila de sistem Dimgap).
 Not ă : Liniile directoare sunt obiecte bidimensionale similare cu obiectele
dimensiune. Ca şi dimensiunile, ele nu pot avea înălţime sau grosime.
Deşi liniile directoare nu sunt, de fapt, dimensiuni aspectul lor este controlat
de aceleaşi variabile de dimensiune Ddim: Oimclrd controlează culoarea
liniei directoare , Oimclrt contro l ează culoarea ad notă ri i , Odimblk şi Oimblk1
controlează săgeţile liniei, Dimasz controlează mărimea săgeţii, iar Dimgap
co n trolează spaţierea textului între adnotare şi linia cârlig .

A se vedea Comenzile de dimensionare Ddim, Insert, Mtext, Spline, Tole-

rance; variabile de sistem: Dimasz, Dimblk, Dimclrd, Dimclrt, Dimdiameter,
Dimgap, Dimradius, Dimtad.

Lengthen
Comanda Lengthen modifică lungimea obiectelor selectate şi unghiurile
a rcelor incluse. Obiectele Închise nu pot fi alungite .

Pentru a alungi un obiect

Li nia de comandă: Lengthen
Meniu: Modify ~ Lengthen
Bara de instrumente Modify: ~ Lengthen
Delta/Percent!fotaVDynamic/ < Select object> : Se a selecta un obiect
pentru a-i afişa lungimea curentă sau se va introduce o opţi u ne.

Opţiuni

Delta: Permite specificarea unei lungimi incrementale cu care se va alungi

obiectul selectat. Lungimea va fi mărită incremental din capătul cel mai
apropiat de punctul de selecţie . Dacă se selectează un arc, unghiul arcului
va fi modificat cu valoarea incrementală specificată . Dacă valoarea este
pozitivă se va produce o extensie, iar dacă este negativă obiectul va fi aranjat.

Percent: Permite specificarea unui procentaj. Obiectul selectat va fi alungit

cu procentul specificat. Dacă s-a selectat un arc, unghiul inclus va fi mărit cu
procentul specificat.
Total: Permite specificarea unei valori absolute a lungimii (sau a unghiului
inclus) pentru obiectul selectat.
Dynamic: Introduce dinamic modul dragging . Se poate modifica lungimea
sau unghiul inclus deplasând unul dintre capete, in timp ce celălalt rămâne fix .
Undo: Permite anularea ultimei specificaţii în orice
op ţiunilor comenzii.

A se vedea Change, Extend, Grips, Trim .

Limits
Comanda Limits determină graniţele desenului . Dacă se utilizează o grilă ,
aceasta va apărea numai în interiorul limitelor.

Permite a stabili graniţele desenului

Linia de comandă: Limits (sau 'Limits, pentru a utiliza comanda în
mod transparent).
Meniu: Format~ Drawing Limits.
AutoCAD va indica ce limite anume sunt stabilite, afişând unul dintre
mesajele: Reset Model space Iimits: sau Reset paper space Iimits: .
1. ON/OFF/ <Iower left comer> <0.0000, 0 .0000> : Se vor introduce
coordonatele colţului din stânga-jos, sau opţiunea an/Of!.
2. Upperright comer < 12.000, 9 .000> : Se vor introduce coordonatele
colţului din dreapta-sus.

O pţiuni

O N: Activează funcţia de verificare a limitelor. Astfel, toate activităţile leg-

ate de desen se vor desfăşura in interiorul limitelor desenului.
O FF: Dezactivează funcţia de verificare a limitelor. Această opţiune permite
desenarea de obiecte, indiferent de limitele desenului.
<Iower left comer>: Permite stabilirea limitelor desenului prin introducerea
coordonatelor colţului din stânga-sus al limitelor dorite.
< upper right corner> : Permite stabilirea limitelor desenului prin
introducerea coordonatelor colţului din dreapta-sus al limitelor dorite.

N otă : Pentru a crea ecranul virtual conform cu limitele desenului , se

activează funcţia de verificare a limitelor, apoi se efectuează ope ra~a
Zoom/AII. Comanda Mvsetup va stabili limitele desenului În mod auto-
mat, În funcţie de dimensiunea paginii şi de scala desenului selectat.
Limitele spaţiului hârtiei trebuie stabilite independent de limitele spaţiului
model.
 · A se vedea Mspace, Mview, Pspace , Rege n, Viewres, Zoom ; variabile de
sistem: Limcheck, Limmin , Limmax.

Line
Comanda Line desenează linii simple - fie o singură linie , fie o serie de
segmente de linie puse cap la cap.

Pentru a desena o linie

Linia de comandă: Line
Meniu: Draw> Line
Bara de instrumente: Draw: ~ Line .
1. From point: Se va selecta punctul de început al liniei .
2 . To point: Se va selecta punctul de sfârşit al liniei.
3. To point: Se va continua selectarea punctelor pentru a desena linii con-
secutive sau se va apăsa Enter pentru a termina comanda.

Opţiuni

C : Închide o serie de linii , conectând ultimul punct de star! cu ultimul punct

de sfârşit printr-o linie .
Enter: Întrodusă la mesajul From point: permite continuarea unei serii de
linii cu plecare de la o linie, un arc, un punct sau o polilinie introduse ante-
rior. Dacă ultimul obiect desenat a fost un arc, linia va fi desenată tangent cu
capătu l arcului.

U: La mesajul To point:, şterge ultimul segment de linie .

Notă: Se pot converti liniile in polilinii utilizând comanda Pedit.

)\ se vedea AutoLISP, Miine, Osnap, Pedit, Pline, Ray, Xline .

-Linetype
Comanda -Linetype permite controlul asupra tipului de linie ce poate fi
desenat. Tipul de linie implicit este Bylayer continuu, însă se poate selecta
unul din celelalte câteva tipuri , cum ar fi linia punctată sau întreruptă ori o
combinaţie a acestora două (vezi Figura 13). Tipurile predefinite de linie
sunt grupate Într-un fişier numit Acad . LIN. Aceste tipuri pot fi lisfat~
inlroducând un semn de Întrebare la mesajul -Linetype sau uti\izând comanda
Linetype şi selectând Load din caseta de dialog Layer and Linetype Prop-
erties. Comanda echivalentă pentru casetă de dialog este Ddltype.

Pentru a schimba tipul de linie

Linia de comandă: -Linetype (sau' -Linetype , pentru a utiliza comanda
in mod transparent).
?/Create/Load/Set: Se va introduce numele unei opţiuni.

Opţiu ni

?: Listează tipurile de linie disponibile într-un fişier extern specificat pentru

tipuri de linie .
Create: Creează un nou tip de linie.
Load : Încarcă un tip de linie dintr-un fişier cu tipuri de linie specificat.
Set: Stabileşte tipul de linie implicit curent.
Opţiunea Create va solicita mai Întâi numele unui tip de linie. Acest nume
poate fi un şir alfanumeric de cel mult 47 caractere (deşi pe linia de stare vor
fi afişate numai primele opt caractere) . Apoi va solicita numele fişierului În
care se va stoca tipul de linie creat. În continuare, se va introduce o descriere
sau o reprezentare grafică a tipului de linie. În cele din urmă, se va introduce
modelul tipului de linie, pe linia următoare pe care se poate observa litera "A"
(de la a linierea modelului) urmată de o virgulă şi de cursor. Alinierile de tip A
fo rţează liniile şi arcele să înceapă şi să se termine cu o liniuţă. Se va introduce
un şir de valori numerice separate prin virgule . Aceste valori ar trebui să
re prezinte lungimile liniilor aşa cum vor fi ele la plotter. Valorile pozitive
reprezintă porţiunea "desenată" a liniei, iar cele negative reprezintă porţiunea
''pen up" sau goală a liniei. Valoarea zero indică un punct. Următoarele coduri
creează un segment de tip de linie cu o liniuţă lungă de 0.3 unităţi şi cu trei
puncte situate la o distanţă de 0.05 unităţi unul faţă de celălalt:
A,.3,-.05,O,-.OS ,O,-.OS,O,-.5
Tipurile de linie mai complexe pot fi create numai prin editarea fişierului
Acad. LIN.
Dimensiunea segmentelor de linie pentru fiecare linie lSO este defin ită
pentru utilizarea cu o lăţime a creionului de 1 mm . Pentru a le utiliza cu o
altă lăţime ISO predefinită , se va modifica linia proporţional, utilizând valoarea
corespunzătoare . Spre exemplu , pentru o lăţime a creionului de 0,5 mm ,
variabila /tsca/e va utiliza valoarea 0,5.
'::-;&.~Odată cu versiunea 14, la tipurile de linie standard au fost adăugate câteva
tipuri noi , mai complexe, cum ar fi: fenceline1 , fenceline2 , tracks, batting,
hotwater, gas-line şi zig-zag. Acestea sunt definite în fişierul Ltypes hp. LIN
În versiunea 13 şi sunt Încorporate În fişierul Acad . LIN În versiunea 14.
Definiţiile acestor tipuri de linie utilizează fişierul Lt.ypeshp. SHX.
Se pot atribui tipuri de linie nivelurilor sau obiectelor individuale . Se
utilizează comanda Ltscale pentru a face ca scara tipurilor de linie să
corespundă cu scara desenului.
Un tip de linie poate apare continuu , chiar dacă este , de fapt, discontinuu.
Există mai mulţi factori care pot afecta aspectul unui tip de linie . Spre exemplu,
dacă scara desenului nu este de 1: 1, comanda Ltscale trebuie să seteze o
valoare care să corespundă cu scara desenului. Dacă scara desenului este
"1/4" equals 1' , atunci valoarea Ltscale trebuie să fie 48. Un alt factor care
poate afecta aspectul este o valoare scăzută a variabilei Viewres , care poate
face ca tipurile de linie să apară continui pe ecran, deşi la plotare ele apar ca
tipuri de linie discontinui. Regenerarea produce afişarea aspectului real al
tipurilor de linie. Pentru a afişa o listă a tipurilor de linie încărcate În mod
curent În desen , se va utiliza comanda Ddltype .
Se poate utiliza comanda Ltscale pentru a stabili factorul de scalare
global al tipurilor de linie, comanda Celtscale pentru scalarea individuală
a tipurilor de linie pe obiecte şi comanda Psltscale (cu valoarea 1) pentru
scalarea viewport-ului. Pentru modificările globale este de preferat să se
definească tipurile de linie pe niveluri şi nu proprietăţi.

A se vedea Change , Ddemodes, Ddlmodes, Layer, Ltscale, Viewres;

variabile de sistem: Plinegen , Psltscale.

List
Comanda List afişează majoritatea proprietăţilor unui obiect, inclusiv poziţia
coordonatelor, culoarea, nivelul şi tipul de linie. List informează utilizatorul
dacă obiectul selectat este un bloc sau text. Dacă obiectul este text, comanda
List Îi afişează înălţimea, stilul şi factorul de lăţime . Dacă obiectul este un
bloc, List va afişa scara pe axele X, Y şi Z şi punctul de inserţie. Denumirile
atributelor, valorile lor implicite şi curente vor fi, de asemenea, listate, în
cazul În care sunt disponibile. Dacă obiectul este o polilinie , valorile
coordonatelor pentru toate vertex-urile sale vor fi afişate. De asemenea, se
poate utiliza comanda List pentru a identifica scara şi unghiul modelului de
haşurare.
pentru a lista proprietăţile unui obiect
Linia de comandă: List
Meniu: Tools~ lnquiry ~ List
Bara de instrumente Inquiry: ~ List
Bara de instrumente Standard: .§j Inquiry Flyout ~ List
Select objects: Se vor selecta obiectele ale căror proprietăţi trebuie listate .

\ Notă:
text
Listarea obiectelor face ca AutoCAD să comute ecranul În modul
şi să introducăpauze În cazul unui răspuns mai lung. Pentru a trece
prin ecranele succesive se apasă Enter, apoi se revine la linia de comandă
şi la modul grafic.

A se vedea Dblist.

Listurl
Comanda Listurl identifică obiectele din desen care deţin hiperlegături la
pagini de Web .

Pentru a lista adresele URL

Linia de comandă : Listurl.
Bara de instrumente Internet Utilities : ~ List URLs
Select object: Se vor selecta din desen obiectele, ce au URL-uri ataşate ,
care se doresc a fi afişate.
URL for selected object is: (nume URL)

'\ Notă: Comanda Selecturl produce selectarea tuturor obiectelor cu URL-uri

" ataşate .
A se vedea Attachurl, Detachurl, Selecturl, Openurl, Inserturl, Saveurl,
lnetcfg, Inethelp.

Load
Comanda Load importă un fişier de definire a formelor ( . SHP) într-un desen şi
îl converteşte într-un fişier . SHX. Ca şi În Ga:ZUl textului şi al blocurilor, formele
reprezintă obiecte individuale alcătuite din linii şi arce.
 Linia de comandă : Load
1 . Deschide caseta de dialog Select Shape File. În cazul în care variabila Filedia
are valoarea O, va apărea mesajul: Name of shape file ta load (ar ?):.
2. La acest mesaj se va introduce numele fişierului formă (. SHP) sau , dacă
se utilizează caseta de dialog, se va folosi caseta List Files of Type pentru
a selecta şi a încărca un fişier. SHP.

Sfat: Se pot defini fonne utilizând codurile Shape. Defini~ile fonnelor pot fi
incluse În modelele tipurilor de linie, alcătuind noi şi complexe tipuri de linie.

A se vedea Linetype, Shape; variabilă de sistem: Shpname.

Logfileon/Logfileoff
Comanda Logfileon permite AutoCAD să înregistreze tot ce apare în
fereastra de text (atât apăsări de taste, cât şi mesaje de sistem şi răspunsuri
la mesaje) şi să le scrie într-un fişier ASCII. Va continua să înregistreze până
când se încheie sesiunea AutoCAD sau până când se execută comanda
Logfileoff.

Pentru a activa şi dezactiva fişierul jurnal

Linia de comandă : Logfileon
Linia de comandă: Logfileoff

\ Notă:
AutoCAD.
O nouă sesiune jurnal incepe de fiecare
Fişierul jumal creşte la fiecare sesiune
dată cănd
şi ar trebui
sau şters in mod periodic. Numele implicit al fişierului jumal este ACAD. LOG.
Pentru a modifica acest nume se poate utiliza pagina Files din caseta de
se deschide
să fie editat

dialog Preferences. Pagina General este utilă pentru a specifica o nouă

adresă a fişierului jumal.

A se vedea Preferences

Ltscale
Comanda Ltscale controlează scara tipurilor de linie. În mod normal ,
definiţiile
tipului de linie sunt create pentru scara de 1 : 1. Pentru desenele la
o scară mai mare, cum ar fi 1 : 20, se va seta Uscale astfel Încât tipu(de:-
linie să încapă in scara desenului. Comanda Uscale ajustează în mod glo-
bal toate definiţiile tipurilor de linie la valoarea dată de Uscale.

Pentru a stabili scara tipurilor de linie

Linia de comandă: Ltscale (sau 'Uscale. pentru a utiliza comanda în
mod transparent) .
New scale factor <current default> : Se va introduce factorul de scalare
dori t.

Notă : Comanda Ltscale produce forţarea regenerării desenului, atunci

când variabila Regenauto are valoarea ON oAtunci când Regenauto este
dezactivată , efectele comenzii Ltscale nu vor fi observate până când se
execută o co m andă Regen .

A se vedea Change , Ddltype , Linetype; variabile de sistem: Celtscale,

Uscale, Psltscale .

Massprop
A se vedea Modelarea solide lor.

Matchprop/Painter
Comenzile Matchprop şi Painter copiază proprietăţile unui obiect selectat
că tre unul sau mai multe obiecte .

Pentru a duplica propri etăţile

Linia de comandă: Matchprop

Linia de comandă: Painter
Meniu : Modify>Matchprop
Bara de instrumente Standard: ~ Match Properties
1. Select Source Object: Se va selecta un singur obiect.
Current active settings = color layer Itype Itscale thickness text
dim hatch
2. Settings/ <Select Destination Objects> : Se va introduce litera S
pentru a deschide caseta de dialog Property Settings şi a specifica valorile
 proprietăţilor sau se va apăsa Enter pentru a selecta unul sau mai multe
obiecte cărora li se vor modifica proprietăţile.

Notă : Caseta de dialog Property Settings conţine o secţiune denumită

Basic Propertie s, care permite selectarea proprietăţilor Color, Layer,
Linetype Scale sau Thickness spre a fi copiate cu comenzile Matchprop
sau Painter.
De asemenea, se pot bifa casetele de validare din secţiunea Special Prop-
erties pentru Dimension, Text şi Hatch . Opţiunea Text înlocuieşte stilul textului
obiectului destinaţie cu cel al obiectului sursă şi este disponibilă numai pentru
obiectele de tip text linie şi text paragraf. Opţiunea Dimension înlocuieşte stilul
dimensiunii obiectului destinaţie cu cel al obiectului sursă şi trebuie să fie utilizată
pentru obiectele dimensiune, linie directoare şi toleranţă . Opţiunea Hatch se
aplică numai obiectelor haşurate şi trebuie să fie utilizată pentru a înlocui
modelele de haşu rare a le obiectului destinaţie cu cele ale obiectului s ursă .

Matlib
A se vedea Render.

Measure
Comanda Mea;ure împarte un obiect în diviziuni de lungimi speCificate.
Măsurarea începe de la sfârşitul obiectului situat cel mai aproape de punctul
de selecţie. Dacă obiectul nu se divide exact cu lungimea specifica tă ,
porţiunea rămasă se va găs i la capătul cel mai îndepărtat de punctul selectat.

Pentru a măsura un obiect

Linia de comandă: Measure
Meniu: Draw,.Point,.Measure
1. Select object to measure : Se va selecta un singur obiect.
2. <Segment length>/Block: Se va introduce lungimea segmentelor care
vor fi marcate sau numele blocului care va fi utilizat pentru marcare .

Opţiuni

8lock: Se lectează un bloc existent, definit de utilizator, ca instrument de

marcare. Se va solicita numele blocului şi dacă se doreşte alinierea blocului
cu obiectul.
 Notă: Implicit, comanda Measure utilizează un punct ca marcator,T~'~~':' ',- ,.'
un punct este adesea dificil de observat atunci când este plasat peste o
linie sau un arc. Se va utiliza comanda Ddtype pentru a selecta stilul
punctului sau variabilele de sistem Pdmode şi Pdsize pentru a modifica
aspectul punctelor sau se selectează opţiunea Block pentru a utiliza un
bloc În locul unui punct.

Sfat: Opţiunea Block este utilă În cazul În care trebuie să se deseneze o

serie de obiecte la o distanţă specificată de o curbă. Spre exemplu, pentru

a desena locuri de parcare identice pentru autovehicule, se va crea un
bloc format dintr-o linie (sau dungă) şi se va identifica numele blocului În
pasul 2, descris anterior.

A se vedea Block, Divide, Ddptype, Point; variabile de sistem: Pdmode,

Pdsize .

Menu
Comanda Menu Încarcă un fişier meniu personal. După ce s-a încărcat un
me niu într-un desen, fişierul desenului va include numele fişierului meniu.
La următoarea deschidere a fişierului desenului, AutoCAD va Încărca ultimul
me niu utilizat împreună cu fişierul.

Pentru a Încărca un meniu

Linia de comandă : Menu
Dacă variabila de sistem Filedia are valoarea 1, se va deschide caseta
de dialog Select Menu File. Această casetă se va utiliza pentru a selecta
fiş ierul meniu ce va fi folosit. Dacă variabila Fi/edia nu are valoarea 1, se va
răspunde la următorul mesaj la linia de comandă :

Menu filename or for name <acad>: Se va introduce numele fişierului

meniu.

Sfat: F işi erele Acad. MNU şi Acad . MNS pot fi personalizate utilizând un
editor de text, astfel Încăt AutoCAD să Încarce o versiune recompilată a
acestor fişiere. Atunci când se Încarcă un fişier meniu , AutoCAD caută
un fişier cu acelaşi nume şi extensia. MNL, pentru a-I Încărca. in acest
fişier. MNL pot fi plasate orice rutine AutoLlSP.
 Notă : Fişierele meniu Acad.MNR, Acad.MNS şi Acad.MNU au funcţii
diferite. Diferitele secţiuni ale acestor meniuri cuprind: meniuri
desfăşurătoare , bare de instrumente, meniuri cursor, meniuri imagine,
meniuri ecran, meniuri deschise cu butonul dispozitivului de indicare, taste
acceleratoare şi meniurile tabletei digitale. Se va utiliza meniullnet pentru
come nzile Internet Utilities . Dacă s-au creat bare de instrumente cu
butoane-pictogramă personale, informaţia co respun zătoa re va fi stocată
În fişierul .MNS şi va fi recompilată În fişierul .MNC. Încercarea de a
Încărca fişierul Acad .MN U va avea ca efect afişarea unei casete de mesaj,
care anunţă că se Încearcă suprascrierea (deci şi ştergerea) tuturor
elementelor personale din Acad .M NS.
A se vedea Menuload/Menunnload ; variabile de sistem: Menuct!,
Menuecho, Menuname.

Menuload/Menuunload
Comanda Menuload permite crearea unor grupuri de meniuri personale
sau adăugarea de submeniuri suplimentare la grupurile de meniuri existente.
Ambele comenzi deschid caseta de dialog Menu Customization, care permite
personalizarea, încărcarea şi descărcarea grupurilor de meniuri.

Pentru a personal iza şi a Încărca un nou grup de meniuri

Linia de comandă : Menuload
Linia de comandă: Menuunload
1. Atunci când se afişează caseta de dialog Menu Customization, se poate
selecta un grup de meniuri.
2. Pentru a modifica un grup de meniuri existent sau pentru a crea un nou
grup, se deschide pagina Menu Bar. Apoi se pot adăuga sau şterge grupuri
de submeniuri, după cum reiese din selecţia prezentată.
3 . Se apasă butonul Load pentru a încărca noul meniu în desen .
Se execută comanda Menuunload pentru a descărca un meniu încărcat
anterior. Atunci când se deschide caseta de dialog Menu Customization, se
va apăsa butonul Unload.

Opţiuni

Pagina Menu Group: Afişează caseta cu listă pentru toate fişierele meniu
existente. Se poate introduce un nume de meniu în caseta de editare File
Name sau se poate selecta un meniu din caseta de selecţie Browse. GruptU-ile;.
de meniuri pot fi încărcate şi descărcate individual din caseta cu listă . S~;,~,c.--;~,­
poate folosi opţiunea Replace AII pentru a descărca toate grupurile de meniuri
existente.
Pagina Menu Bar: Conţine o listă a grupurilor de meniuri curente. Atunci
când se selectează un anumit grup de meniuri , zona Menu va afişa
submeniurile care compun grupul de meniuri selectat. Grupurile de meniuri
pot fi personalizate utilizând opţiunile [nsert, respectiv Remove, pentru a
insera, respectiva şterge submeniuri din grupul selectat.

Notă: Versiunea 14 a AutoCAD oferă meniuri parţiale persistente care

salvează şi reÎncarcă meniul parţial la următoarea sesiune de AutoCAD.
Dacă nu se doreşte Încărcarea unui meniu, se va atribui variabilei de sistem

Filedia valoarea O, se introduce comanda Menu la linia de comandă , apoi se

introduce un punct (.) la mesajul Menu file name or, for none <current menu>:.
A se vedea Menu .

Minsert
Comanda Minsert realizează simultan inserarea unui bloc şi crearea unui
vector dreptunghiular pentru acel bloc. Vectorul poate fi rotit specificând un
unghi diferit de O la mesajul care apare.

Pentru a insera obiecte multiple

Linia de comandă : Minsert
Mesajele comenzii Minsert sunt similare cu cele ale comenzii Insert, cu
exce pţia celor prezentate în continuare:

l. Rotation angle <O>: Se va introduce unghiul vectorului.

2. Number or rows () < 1 >: Se va introduce numărul de linii al vectorului
blocului. Dacă numărul de linii este mai mare decât 1, va apărea unnătorul
mesaj:
Unit ceH or distance between rows (---): Se va introduce distanţa
dintre linii. Selectarea opţiunii Unit cell presupune alegerea a două
puncte cu ajutorul cursorului; după ce s-a selectat primul colţ, se va
solicita introducerea celui de-al doilea colţ .
3 . Number of columns (III) < 1 > : Se va introduce numărul de coloane
al vectorului blocului . în cazul în care numărul de coloane este mai mare
decât 1, va apărea mesajul următor :
 Distance between columns (III): Se va introduce distanţa sau
se va selecta distanţa folosind cursorul.
Un vector cu linii şi coloane pentru bloc va apărea apoi la unghiul spedficat.
Vectorul întreg se comportă ca un bloc. Spre deosebire de Insert,
comanda Minsert nu permite expandarea unui bloc sau utilizarea unei
opţiuni asterisc. Prin listarea entităţilor Minsert se pot afla informaţii , Cum
ar fi: numărul de linii, numărul de coloane şi distanţa dintre acestea. Inserarea
unui bloc folosind comanda Minsert produce gruparea obiectelor într-un
singur obiect. Vezi comanda Insert pentru descrierea mesajelor suplimentare
care nu au fost incluse aici .
A se vedea Array: Inserl

Mirror/Mirror3D
Comanda Mirror creează o copie în oglindă a unui obiect sau a unui grup
de obiecte.

Pentru a oglindi obiecte

Linia de comandă: Mirror
Linia de comandă : Mirror3D
Meniu : Modify~3D Operation~Mirror3D
Bara de instrumente Modify: ~ Mirror
1 . Select objects: Se vor selecta obiectele care vor fi oglindite.
2. First point of mirror line: Se va selecta un capăt al axei oglindă.

3. Second point: Se va selecta celălalt capăt al axei oglindă .

4 . Delete old objects? <N> : Se va introduce Y pentru a şterge obiectele

iniţiale selectate sau se va apăsa Enter pentru a le păstra .

Dacă s-a selectat Mirror 3D, în locul mesajelor 2 şi 3 descrise anterior va

apărea mesajul : Plane by Entity/Last/ZAXlSNiew/XY/YZ/Zx/ <3 points>:
Se va defini planul şi axa oglinzii.

Alternativ: Grips
Dacă s-au activat grip-urile pentru oglindire , se vor parcurge etapele
următoare :

1. Se selectează obiectul (obiectele) care va fi oglindit, iar grip-urile vor

apare În momentul în care obiectul este selectat.
2 . Se va alege unul dintre grip-uri ca punct de "bază" (un grip de bază\au
selectat, va apărea sub forma unui dreptunghi umplut solid). Me~aj~l
pentru modul Stretch va apărea apoi la linia.
3 . Se ciclează printre comenzile modului Grip, apăsând Enter sau tasta
spaţiu de mai multe ori, până când apare mesajul următor sau introducând
mirror sau mi:
**MIRROR**
<Second point>/Base point/Copy/Undo/eXit

~ Sfat: Se va utiliza Zoom Select Settings din caseta de dialog Grips pentru
, \ a activa grip-urile.

4 . Pentru a oglindi imaginea fără a reţine obiectele originale, utilizând grip-ul

selectat ca punct de bază sau ca prim punct al liniei oglinzii , se va deplasa
cursorul şi se va selecta cel de-al doilea punct al axei oglinzii . Pentru a
oglindi imaginea şi a reţine în acelaşi timp obiectele originale , utilizând
grip-ul selectat ca punct de bază , se introduce litera C (de la Copy) şi se
selectează cel de-al doilea punct al axei oglinzii (se poate ţine apăsată
tasta Shift în timp ce se deplasează cursorul pentru a selecta cel de-al
doilea punct, În loc de a introduce litera e). Se apasă apoi Enter pentru
a termina.

~ Sfat: Pentru a selecta un nou punct de bazăse introduce litera B înainte

l \ de a selecta cel de-al doilea punct sau înainte de a introduce litera C.

Opţiuni

B sau Base point: Detaşează cursorul de grip-ul selectat, astfel Încât se

poate alege un nou punct de bază ca prim punct al axei oglinzii.
C, Copy sau Shift: Cree ază un duplicat al o biectului original.
U sau Undo: Permite anularea o peraţiei precedente.
X, eXit sau Enter: Termin comanda.

~ Sfat: in mod normal obiectele text. atributele şi definiţiile atributelo~

sunt
l \ oglindite. Pentru a împiedica acest lucru. se va atribui variabilei de sistem
Mirrtextvaloarea O. Oglindirea are loc într-un plan paralel cu UCS-ul curent
(sistemul de coordonate utilizator). Se va utiliza comanda Mirror3D pentru
a duplica obiectele selectate într-un plan arbitrar.

A se vedea Ddgrips, Grips; variabilă de sistem : Mirrtext.

Comanda Mledit permite modificarea caracteristicilor unui obiect multilinie.
Multiliniile sunt alcătuite din linii paralele multiple. Comanda Mledit permite
controlul asupra modului În care multiliniile se intersectează Într-un desen,
permite adăugarea şi ştergerea vertex-urilor, precum ş i manipularea afişării
Îmbinării colţurilor.

Pentru a modifica o multilinie

Linia de comandă : Mledit
Meniu : Modify>Object>Multiline ...
Bara de instrumente Modify II : ~ Edit Multiline
1. în caseta de dialog Multiline Edit Tools care se deschide se execută
dublu clic pe opţiunea dorită din meniul pidogramă .
2 . Select miine: Se va selecta multilinia care trebuie modificată {sau
vertex-ul ce trebuie schimbat}.
3. Select miine (or Undo) : Se va selecta următoarea multilinie sau se intro-
duce U pentru a restaura multilinia sau Enter pentru a termina comanda.

Opţiuni

Meniul pictogramă din caseta de dialog Multiline Edit Tools conţine patru
coloane: prima coloană corespunde multiliniilor care formează o cruce, cea
de-a doua multiliniilor care formează un T. a treia este pentru articulaţiile
colţurilor şi pentru vertex-uri, iar cea de-a patra pentru ştergerea şi unirea
multiliniilor.
Cross: Oferă trei opţiuni referitoare la intersecţia În cruce, şi anume: Closed
Cross, Open Cross şi Merged Cross. La mesajul Select first miine: se va
selecta muztilinia din prim plan. La mesajul Select second miine: se va selecta
multilinia care se intersectează .
Tee: Oferă trei opţiuni: Closed Tee, Open Tee şi Merged Tee . La mesajul
Select first line: se va selecta multilinia de aranjat sau de extins. La mesajul
Select second miine: se va selecta multilinia care se intersectează .
Corner Joint and Vertices : Op ţiunea Corner Joint creează o articulaţie
de colţ Între multilinii . AutoCAD aranjează sau extinde prima multilinie
selectată până la intersecţia acesteia cu cea de-a doua multilinie selectată .
Opţiunea Add/Delete vertex permite adăugarea unui vertex la un segment
de multilinie sau ştergerea unui vertex existent.
Cut and Weld: Opţiunile Cut Single şi CutAlI permit ştergerea elemente. _'."
selectate (sau toate elementele) unei multilinii în punctele specificate. . ..;
Weld AII: Restaurează segmentele de multilinie şterse. Se vor selecta punctele
de rupere (break) de pe multilinie, iar AutoCAD va reuni secţiunile şterse.
A se vedea Miine , Mlstyle ; variabile de sistem: Cmljust, Cmlscale ,
Cmlstyle.

Miine
Comanda Miine desenează mai multe lini paralele. Multiliniile constau din
1-16 linii paralele sau elemente. Fiecare element este deplasat faţă de originea
multiliniei cu o valoare specificată de opţiunea Multiline Style din comanda
Mlstyle.

Pentru a desena un obiect multilinie

Linia de comandă: Miine
Meniu : Modify~Object ~ Multiline ...
Bara de instrumente Modify II: !2J Multiline
1. Aliniere = Top, Scara = l.00, Stil = STANDARD
Justification/Scale/Style < From point>: Se va specifica primul
punct sau se va selecta o opţiune .
2. Se va continua selectarea punctelor pentru a crea multilinia. Atunci când
se selectează al treilea punct, există posibilitatea de a crea un obiect
multilinie închis. Se va introduce C pentru a crea obiectul închis sau se
va apăsa Enter pentru a termina comanda.

Opţiuni

Justification: Permite selectarea uneia dintre variantele de aliniere Tap, Zera

sau Battam . Opţiunea Tap poziţionează linia de sus a obiectului multilinie în
punctul de selecţie ; Opţiunea Bottam poziţionează linia de jos a obiectului
multilinie în punctele de selecţie , iar opţiunea Zero utilizează punctele de selecţie
pentru linia centrală.
Scale: Permite introducerea unei valori diferite pentru scara multiliniilor.
Opţiunea Sca/e controlează lăţimea (sau separarea) globală a elementelor
multiliniei.
Style: Permite selectarea unui alt stil de multi linie dintre stilurile create an-
terior.
/-'Clo se: permite crearea unei multilinii Închise prin unirea ultimului punct
selectat cu punctul de origine .
Undo: Permite anularea segmentului de multilinie desenat anterior.

\, Notă : Atunci când se desenează o multilinie se poate utiliza stilul curent

sau se poate Încârca un stil dintr-un fişier extem . După ce stilul a fost
încărcat se poate utiliza comanda Mstyle pentru a-I modifica înainte de a
desena multili nia.

A se vedea Mledit, Mstyle, Offset

Mstyle
Comanda Mstyle creează stiluri pentru multi linii care specifică număru l de
linii (între 2 şi 16) şi proprietăţile fiecărei linii. Se poate utiliza comanda
Mstyle pentru a modifica stiluri de multilinie existente.

Pentru a crea sau a modifica un stil de multi linie

Linia de comandă: Mstyle
Meniu: Format~ Mu lti l ine Style
1. În caseta de dialog Multiline Style care se deschide se vor introduce
informaţiile solicitate. Caseta de dialog afişează o reprezentare gra fi că a
stilului curent, precum şi proprietăţile acestuia . Pe măsură ce se defineşte
un nou stil sau se mod ifi că un stil existent, imaginea grafică va reflecta
proprietăţi le selectate.

Opţiuni

Curre nt: Meniu pentru afişarea şi configurarea stiluri lor curente de

multilinie , incluzându-le şi pe cele stocate în desenele cu referinţe externe.
Name: Permite introducerea unui nou nume pentru stilul nou creat sau
redenumirea unui stil existent.
Description: Permite introducerea unei descrieri opţionale .

Element Properties: Afişează toate elementele din stilul de multilinie curent.

Opţi u nile Add şi De/ete permit adăugarea sau şte rgere a unui element al
stilului. Opţ i unea Offset spec i fică deplasarea pentru elementele unei linii a
multiliniei . Opţiunea Linetype deschide caseta de dialog Select Linetype şi
permite selectarea tipului de linie pentru un element. Opţiunea Color deschide
caseta de dialog Select Color, din care se poate alege culoarea elementulUI
respectiv .
Multiline Properties: Caseta de validare Disp/ay Joints permite selectarea
sau deselectarea afişării unei linii la articulaţiile unei multilinii. Opţiunea
Caps permite selectarea unei unii sau a unui arc pentru fiecare dintre captele
multiliniei şi , de asemenea, specificarea unui unghi pentru capete . Opţiunea
Fiii permite activarea modului de umplere pentru multilinie şi specificarea
unei culori de umplere (Color) .
Load: încarcă un stil dintr-un fişier extern. MN L .
Save : Salvează stilul într-un tabel de simboluri extern.
Add: Permite adăugarea unui stil de multilinie din caseta de text Name la
lista curentă.
Rename: Redenum eşte un stil existent după modificarea acestuia.

Notă: După crearea unui stil de multilinie, toate multiliniile desenate după
\ , aceea vor deţine proprietăţileacelui stil.

A se vedea Color, Linetype Miine , Offset.

Move
Comanda Move deplasează un obiect sau un set de obiecte.

Pentru a deplasa obiecte

Linia de comandă : Move
Meniu: Modify}>Move
Bara de instrumente Modify : .±l Move
1. Select objects: Se vor selecta obiectele care vor fi deplasate .
2. Base point of displacemnet: Se va alege punctul de referinţă sau de
bază pentru deplasare .

3. Second point of displacement: Se va selecta distanţa şi direcţia relativ

la punctul de bază sau se va introduce valoarea deplasării .

Alternativ: Grips
Dacă s-a activat modul Grip pentru deplasare , mesajele de la paşii 1 şi 2
şi opţiunile Grips vor fi aceleaşi ca pentru comanda Minor, cu excepţia
celor care urmează :
c· :·;;·Se va cicla printre comenzile modului grip apăsând Enter sau tasta spatiu
.. sau introducând Move sau M de câteva ori până când apare mesajul
următor :

**MOVE**
<Move to point> lBase pOint/Copy/Undo/eXit:
2. Pentru a deplasa obiectul cu grip-ul selectat ca bază , se deplasează
cursorul şi se va selecta cel de-al doilea punct sau punctul de deplasare.
Pentru a muta obiectele utilizând un nou punct de bază , se va introduce
B pentru a selecta primul punct de referinţă sau se vor introduce valorile
coordonatelor, apoi se selectează cel de-al doilea punct de deplasare.
Dacă se selectează opţiunea de deplasare În loc de a alege un punct de
bază , se poate introduce valoarea totală a mişcării pe care o va efectua obiectul
(pe direcţiile X şi Y) şi se apasă tasta Enter de două ori.
AutoCAD presupune că se doreşte deplasarea obiectelor În UCS-ul
curent. Cu toate acestea, obiectele pot fi deplasate şi În spaţiul tridimen-
sional introducând coordonatele XYZ sau utilizând suprascrierile Osnap pentru
a selecta obiecte În spaţiul3D.
Dacă se apasă Enter la mesajul Second point: fără a introduce valoarea
unui punct, obiectele selectate pot fi deplasate într-o poziţie situată cu totul
În afara zonei desenului. Se va utiliza comanda U sau Undo pentru a reveni
asupra deplasării efectuate.
Pentru a crea mai multe copii ale obiectelor selectate , se vor parcurge
etapele descrise anterior pentru a defini punctul de bază, apoi se ţine tasta
Shift apăsată în timp ce se selectează primul punct de copiere (sau se activează
modul de copiere) şi se continuă selectarea de puncte suplimentare. (Dacă
se introduce C după selectarea punctului de bază se ajunge la aceleaşi
rezultate) . Comanda se termină la apăsarea tastei Enter.
Apăsarea tastei Shift În ultima etapă pentru a copia primul obiect din
punctul sursă în punctul destinaţie va determina activarea unui mod de snap
automat bazat pe aceste două puncte . Pentru a aplica opţiunea Multiple
copy utilizând modul snap se va ţine apăsată tasta Shift în timpul copierii
celorlalte obiecte.
A se vedea Ddgrips, Grips

Mslide
Comanda Mslide salvează afişarea curentă sub forma unei imagini raster
Într-un fişier Slide. (Fişierele Slide au extensia. SLD).
pentru a salva sub forma unui fişier .SLO
Linia de comandă : Mslide
Atunci când variabila de sistem Filedia are valoarea 1, caseta de dialog
Create Slide File se va deschide, iar dacă Filedia are valoarea zero, va apărea
mesaj ul Slide File:. Se va introduce numele fişierului.
A se vedea Delay, Rscript, Script, 5lidelib. exe, Vslide

Mspace
Comanda Msapce permite comutarea de la viewport-ul Paperspace la
viewport-ul Modelspace. Această comandă funcţionează numai atunci când
se lucrează În Paperspace (Tilemode are valoarea O). Se va trece de la
Paperspace la Modelspace prin intermediul viewport-urilor create anterior.

Pentru a trece de la un viewport Paperspace

la un viewport Modelspace
Linia de comandă : Mspace

Notă: Dacă variabila de sistem Tilemode are valoarea O. Însă nu sunt

disponibile viewport-uri În Paperspace. va fi afişat mesajul There are no
\ active Modelspace viewports:.

Se execută dublu-clic pe MODEL din bara de stare pentru a trece de la

Msapce la Pspace .

A se vedea Mview, Pspace, Tilemode.

Mtext
Comanda Mtext permite crearea de texte mari şi complexe, formate din
ori câte linii sau paragrafe. Textele multilinie sau paragrafele au o anumită
lăţime În desen , Însă pot ajunge la orice lungime.

Pentru a crea text multi linie

Linia de comandă: Mtext
Meniu: Text ~Multiiine Text. ..
 '; ~
.i : .•.i. : Bara de instrumente: Draw: ~ Multiline Text
l. Current text style: STANDARD. Text height: 0.20000
Specify first corner: Se va speCifica un punct de start pen
fereastra textului.
2. Specify opposite corner or [Heigh/Justify/Rotation/Style/WidthJ:
Se va introduce o opţiune sau se deplasează fereastra în punctul opus
pe diagonală . Va apărea astfel un dreptunghi pentru a identifica poziţia
obiectului text multilinie. Săgeata din interiorul dreptunghiului indică
direcţia textului paragrafului .

3. Se va deschide caseta de dialog Multiline Text Editor, pentru a intro-

duce şi a formata textul multilinie .
Atunci când introducerea textului s-a încheiat, AutoCAD va insera textul
între limitele specificate anterior.

Opţiuni

Height: Permite introducerea unei înălţimi a textului pentru textul multilinie

la mesajul Specijy height <current height >:.
Justification: Controlează alinierea şi poziţionarea textului multilinie în
interiorul ferestrei textului , cu ajutorul mesajului Enter justijication {TL/TC/
TR/ML/MC/MR/BC/BL/BRJ <TL> :. Opţiunile formate din două litere
stabilesc alinierea textului în funcţie de combinaţiile alese între sus, mijloc
sau jos şi stânga, centru sau dreapta. Spre exemplu, TL înseamnă "top-Ieft"
(stânga sus), iar MC înseamnă "middle-center" (în lJ1ijloc pe centru).
Rotation: Permite specificarea unui unghi de rotaţie şi a direcţiei ferestrei
textului multilinie , prin intermediul mesajului Specijy rotation ang!e <O>:.
Style: Afişează mesajul Enter sty!e name (ar '?) <current sty!e>:, care
permite selectarea unui alt stil de text decât stilul curent.
Width: Permite specificarea Iăţimii numai a ferestrei textului, şi nu a celor
două colţuri. Dacă se introduce valoarea zero, textul nu va fi aranjat în
interiorul ferestrei, ci se va extinde pe orizontală până la apăsarea tastei
Enter.

Opţiuni suplimentare
Caseta de dialog Multiline Text Editor conţine trei cadre de pagină :
Character, Properties şi Find/Rep!ace. Caracterele pot fi introduse de
la tastatură sau importate din alte fişiere . Culoarea de fundal a casetei
 de dialog va fi, implicit, aceeaşi ca a ecranului grafic, însă se va schi[i;\)â:
în alb atunci când se importă sau se copiază text cu culoarea neagră.
Textul importat sau copiat în AutoCAD din alte aplicaţii Windows care
are atributul Auto va fi modificat în text cu atributul Bylayer.
Dacă se selectează un text şi se apasă butonul dreapta a l mouse-ului,
va apărea un meniu cursor, ce conţine opţiunile Undo , Cut, Copy,
Paste , Select Ali.
Se va selecta Import Text... pentru a deschide caseta de dialog Open
şi a localiza textul care trebuie importat. Dacă textul care se importă
nu este în formatul RTF (Rich Text Format) sau ASCII, se deschide
caseta de dialog Inserting Text, care oferă opţiuni pentru înlocuirea
textului selectat, inserarea după textul selectat sau înlocuirea întregului
text. În caz contrar, textul importat este limitat la 16 kB şi îşi păstrează
formatul iniţial al caracterelor şi proprietăţilor stilului.
Pagina Character: Pagina Character conţine casete derulante pentru a
selecta formatul caracterelor textului introdus de la tastatură sau importat
dintr-un editor de text. Se poate modifica un cuvânt sau un paragraf executând
dublu-clic pentru a selecta un singur cuvânt sau triplu-clic pentru a selecta
întregul paragraf. Apoi se execută clic pe caseta derulantă corespunzătoare
pentru a putea modifica fontul , înălţ imea sau culoarea textului, a-l afişa ca
Bold, Italic sau Unerlined şi/sau Stacked sau Unstacked (pentru fracţii) . Se
poate adăuga un simbol, cum ar fi : grade, semnul plus/minus, diametru ,
spaţ iu neîntrerupt sau se poate apăsa butonul Other, pentru a deschide şi a
selecta un simbol din caseta de dialog Windows Unicode Character Map.
Butonul Un do permite anularea modificării precedente.
Pagina Properties: Se poate utiliza pagina Properties pentru a stabili stilul,
lăţ imea, alinierea şi unghiul de rotaţie al textului.

Pagina FindIReplace: Casetele derulante Find , Rep/ace with , Match Case

şi Who/e Word din pagina FindlReplace sunt utile pentru a localiza şi a înlocui
a numite şiruri de caractere cu noul text. Se selectează pictogramele Find
sau Rep/ace pentru a activa acţiunea respectivă sau se apasă Enter imediat
după ce s-a introdus textul în casetele de editare corespunzătoare .

Sfat: Se poate utiliza caseta de dialog Edit Mtext pentru a selecta rapid
proprietăţil e, fie pentru întreg obiectul , fie numai pentru porţiunile selectate.
Paragrafele şi textele multilinie prezintă mai multe opţiuni de editare decât
textul linie. Se poate utiliza sublinierea sau supra-linierea , precum şi
aplicarea de fonturi , culori şi înălţ imi diferite pentru cuvinte individuale
dintr-un paragraf.
""';\f,{Dacă s-a creat un paragraf care este prea lung pentru a Încăpea În
. "fe;eastra textului, textul se va extinde În direcţia specificată de direcţia săge~i:
textul aliniat În sus va "aluneca" În jos, iar textul aliniat În jos va "urca" faţă
de limita ferestrei specificată ; textul aliniat central se va Împrăştia În partea
supe rioară şi În cea inferioară a ferestrei textului. Textul multilinie , indiferent
de număru l de linii sau de paragrafe, formează un singur obiect şi poate fi
deplasat, Întins, şters , copiat, oglindit sau scalat.

Sfat: Se poate utiliza orice editor de text standard pentru a crea text
multilinie. Se va selecta cadrul de pagină Files din caseta de dialog Pref-
erences pentru a specifica editorul de text

A se vedea Ddedit, Ddmodify, DtextJText, Mtprop, Preferences , Speli,

Style; variabile de sistem: Fontalt, Fontmap, Mtexted .

Mtprop
Comanda Mtprop permite modificare propr i etăţilor textului multilinie .
Comanda deschide caseta de dialog Mtext Properties şi permite modificarea
paragrafelor de text create utilizând comanda Mtext.

Pentru a modifica propri etăţile textului multilinie

Linia de comandă : Mtprop
1. Select an Mtext object: Se va selecta o secţi u ne din textul paragrafului.
2. În caseta de dialog Mtext Properties, se pot modifica proprietăţi le textului.

Notă: P roprietăţile textulu i multilinie care pot fi modificate sunt detaliate

mai amănunţit În opţiunile comenzii Mtext şi În "Note".

A se vedea Ddedit, Ddmodify, DtextJText, Mtprop, Preferences, Speli,

Style; variabile de sistem: Fontalt, Fontmap , Mtexted .

Multiple
Comanda Multiple produce repetarea comenzii următoare până la anularea
acesteia.

Pentru a repeta o comandă

Unia de comandă: Multiple, un spaţiu şi comanda ce se doreşte a fi repetată.
 Notă: Comanda va fi repetată până când se apasă tasta Escape. Înt~~t ~I'-.~ " ­
coma nda Multiple prod uce numai re petarea comenzii propriu-zise ,
opţiunile şi parametrii acesteia trebuie specificaţi de fiecare da tă .

-Mview
Comanda Mview creează viewport-uri Paperspace şi controlează numărul ,
form atul şi vizibilitatea viewport-urilor. Această comandă funcţionează numai
În Paperspace.

Pentru a crea un viewport Paper-Space

Linia de comandă : Mview
Meniu: View~Floating Viewports~Viewport Options
ON/OFF/Hideplot/Fit/2/3/4/Restore/<First point>: Se va selecta un
punct care indică unul dintre colţurile noului viewport Paperspace sau se
introduce una dintre opţiuni. Dacă s-a selectat un punct, se va solicita colţul
opus pe diagonală . Comanda Mview va crea apoi viewport-ul.

Opţi uni

ON/OFF: Activează, respectiv dezactivează afişarea Modelspace în interiorul

viewport-ului selectat.
Hi deplot: Controlează ştergerea liniilor ascunse pentru viewport-uri
individuale la momentul plotării. Atunci când se selectează această opţiune,
va apărea mesajul Select objects:. Se va selecta viewport-ul care trebuie
plotat cu ştergerea liniilor ascunse . Selectarea unei entităţi din interiorul
viewport-ului nu are ca efect selectarea viewport-ului - pentru aceasta trebuie
să se selecteze marginea sau graniţa.

Fit: Creează un singur viewport care acoperă ecranul.

2/3/4: Permite crearea a două , trei sau patru viewport-uri simultan. După ce
s-a introdus una dintre aceste opţiuni , vor apare diverse mesaje, În funcţie de
numărul de viewport-uri dorit. Dacă se selectează opţiunea 2 , va apărea
mesajul Horizontal/ < Vertical >:, dacă se selectează 3 , mesajul va fi : Horizon-
taINert.ical/Aboue/Below/Leftl<Right> :. Apoi va apărea mesajul: Fit/<first
point> :. Se vor selecta punctele care indică poziţia viewport-ului sau se va
selecta opţiunea Fit pentru a forţa viewport-ul să acopere aria de afişare.
Restore: Translatează configuraţiile de viewport create utilizând comanda
Vport (Viewport-uri Modelspace) În obiecte viewport Paperspace. Se va
 . Jcita introducerea numelui unei configuraţii de viewport. Această opţiune
" 'c'';';li oferă aceleaşi afişări care existau în viewport-urile Modelspace În
momentul în care configuraţia de viewport a fost salvată,

Notă: Variabila de sistem Tilemode trebuie să aibă valoarea O pentru a

putea utiliza comanda Mview. Dacă se lucrează În Modelspace atunci
când se lansează comanda Mview, va fi afişat mesajul Command not
allowed unless TlLEMODE is set to zero.

Notă: Modurile grilă şi snap, precum şi vizibilitatea nivelurilor pot fi

configurate individual În interiorul fiecărui viewport Paperspace.

&<
""\ ~ Sfat: Viewport-urile, ca şi alte multe entităţi, pot fi deplasate, copiate, extinse
\ \ sau şterse. Graniţele viewport-ului pot fi ascunse modificând atribuirile
niveluri lor, apoi dezactivând nivelurile lor. De asemenea, se pot alinia poziţiile
obiectelor dintr-un viewport cu poziţiile altui viewport utilizând facilitatea
Mvsetup. Scara viewport-ului poate fi stabilită utilizând opţiunea xp a
comenzii Zoom.

A se vedea Mspace, Mvsetup, Pspace, Tilemode; variabile de sistem:

Psltscale , Vplayer, Vports, Zoom.

Mvsetup
Comanda Mvsetup configurează specificaţiile Paperspace pentru un desen,
inclusiv viewport-urile, scara desenului şi blocul titlu.

Pentru a configura un Paper Space

Linia de comandă: Mvsetup
În cazul unui desen nou pentru care variabila Tilemode are valoarea 1
(on) apare următorul mesaj: Enable paper space? (No <Yes> ): .
Dacă se introduce N, se va solicita specificarea tipului de unitate (Scientific,
Decimal, Engineering, Architectural, Metric), scalele arhitecturale (480, 192,
96,48,24,12,4,2,1), fadorul de scalare, înălţimea şi lăţimea Paperspace.
AutoCAD va desena apoi o casetă delimitatoare şi va încheia comanda.
Dacă se apasă Enter pentru a accepta opţiunea implicită (Y) variabila
de sistem Tilemode va avea valoare O (Off) şi va apărea următorul mesaj:
Align/Create/Scale viewports/Optionsffitle block/Undo:
Opţiuni

Align: Aliniază poziţiile dintr-un viewport cu poziţiile din alt viewport. Dacă
se se l ectează Align (A), va fi afişat mesaj ul Ang/ed/Horizonta/Nertica/ align-
menl/Rotate uiew/Undo?: . Opţiunea Angled produce alinierea poziţiilor prin
indicarea unui unghi şi a unei distanţe . Se va solicita selectarea unui punct de
bază cu care să fie aliniate celelalte puncte . rn continuare, se va solicita
selectarea unui punct din alt viewport care va fi aliniat cu punctul de bază .
Apoi se va solicita introducerea unei distanţe şi a unui unghi . Opţiunea Hori-
zonta/Nertical alignment aliniază afişările fie orizontal, fie vertical. Se va solicita
selectarea unui punct de bază (punctul faţă de care se produce alinierea) şi a
punctului care va fi aliniat cu punctul de bază. Opţiunea Rolale View produce
rotirea afişării Într-un viewport. Se va solicita selectarea unui viewport şi a
unui punct de bază , apoi introducerea unui unghi de rotaţie .
Create viewports: Această opţiune creează noi viewport-uri. Dacă se
sele ctează Această opţiu ne (C) , va fi afişat mesajul De/ete objects/Undo/
< Create uiewports > :. Opţiunea Objects produce ştergerea entităţilor
viewport-u1ui existent, iar opţiunea <Creale uiewports> afişează o listă a
opţ iunil or de creare a viewport-urilor, după cum urmează :

O: None Nu creează nici un viewport

1: Single Creează un singur viewport pentru care se va specifica aria.
2: Std . Engineering Creează patru viewport-uri situate În cadrane.
Afişările vor corespunde variantelor top, front , right side şi isometric (sus,
frontal , În partea dreaptă şi izometric). Acestea vor apărea automat, În
acelaşi timp cu selectarea opţiunii.

3 : Arra y of Vie wp o rts Creează o matrice de viewport-uri prin

specificarea numărului de viewport-uri pe axele X şi Y. Opţiunea Add/
Delele adaugă sau şterge opţiuni din listă . Opţiunea Add furnizează un
bloc titlu pentru listă.
Redisplay/ <Number of entry to load> Permite revizualizarea listei.
Scale Viewports: Stabileşte scara dintre Paperspace şi viewport. Spre
exemplu, dacă desenul din Modelspace are scara de 1 la 1 şi blocul de titlu
di n Paperspace este scalat la 1" == 1" şi se doreşte ca scara desenului să fie 1/
4" == 1', atunci factorul de scalare al viewport-ului trebuie să fie 48. Atunci când
se selectează această opţiune (S ), va fi afişat mesajul Seled the uiewports ta
scale:. După ce s-au selectat mai multe viewport-uri va apărea mesajul: Set
zoom scale fadors for uiewports Interactiue/ < Uniform> :. Opţiunea Interac-
tive stabileşte scara fiecărui viewport selectat În mod individual, solicitând
introducerea proporţiei dintre unităţile Paperspace şi unităţile Modelspace .
 ... părea mesajul Number of paperspace units: , apoi mesajul Number of
}rl6delspace units: . În exemplu dat, la scara 1/4", va trebui să se echivaleze 1
unitate Paperspace cu 48 de unităţi Modelspace.
Options: Permite selectarea preferinţelor MVSETUP înainte de a
modifica desenul. Dacă se introduce O , va apărea următorul mesaj: Set
Layer/Limits/Units/Xrej:. Opţiunea Set Layer permite specificarea unui
nivel pentru blocul de titlu . Opţiunea Limits permite resetarea limitelor
desenului prin intermediul mesajului : Set drawing limits?<N> . Opţiunea
Units permite specificarea unităţilor Paperspace (feet, inches, metri sau
milimetri). Opţiunea Xref permite specificarea faptului că blocul titlu va
fi inserat sau va fi referinţă externă .
Title block: Afişează mesajul: Delete objects/Origin/Undo <Insert title
block>: Opţiunea Delete objects produce ştergerea obiectelor din Paperspace,
opţiunea Origin stabileşte un nou punct de origine pentru Paperspace, iar
<Insert title block> afişează următoarele dimensiuni disponibile pentru hârtie
sau echipamente periferice:
O: None
1 : ISO mărime A4 (mm)
2: ISO mărime A3 (mm)
3: ISO mărime A2 (mm)
4 : ISO mărime Al (mm)
5: ISO mărime AO (mm)
6 : ANSI-V (inches)
7 : ANSI-A (inches)
8 : ANSI-B (inches)
9 : ANSI-C (inches)
10 : ANSI-D (inches)
11 : ANSI-E (inches)
12 : Arch/Engineering (24 ' 36 inches)
13 : Generic D size Sheet (24 ' 36 inches)
Add/Delete/Redisplay/ < Number of entry to load >:
Se va introduce numărul ce corespunde blocului de titlul ce va fi utilizat.
Opţiunile Add şi Delete permit adăugarea sau ştergerea unui bloc de titlu
în sau din listă. OpţiuneaAdd va solicita descrierea blocului de titlu pentru
includerea în lista anterioară, numele fişierului care va fi utilizat ca bloc de
titlu . Permite specificarea ariei utilizabile implicite din interiorul blocului
de titlu . Opţiunea Redisplay afişează din nou lista.
Undo: Anulează o opţiune fără a termina comanda Mvsetup.
 Atunci când se adaugă un bloc de titlu În listă cu opţiunea Title bloCK/.., . -
este necesar să existe deja un desen al blocului de ti tlu pregăt i t În calea DOS
curentă. Opţiunea Xp a comenzii Zoom poate fi ut i lizată, de asemenea,
pentru a stabili scara viewport-ului. Comanda Mvsetup salvează configuraţia
curen tă Într-un fişier numit Mvsetup . DFS.

A se vedea Dimscale , Ltscale, Mspace, Mview, Pspace, Setup; variabile

de sistem: Psltscale, Tilemode Zoom.

New
Comanda New permite Începerea unui nou desen sau utilizarea unui desen
existent ca tipar pentru un nou desen .

Pentru a crea un nou desen

Linia de comandă : New
Meniu: File~New ...
Bara de instrumente Standard: ~ New

Pentru a începe un nou desen

1. Dacă s-au adus modificări desenului curent, se va deschide caseta de
mesaje Save Changes to (nume fişier) , care conţine opţiunile Yes , No şi
Cancel. Dacă nu s-au invocat anterior comenzile Save sau Qsave , se
va selecta Yes pentru a salva desenele modificate şi care nu au fost
salvate înainte de a deschide un nou desen . Dacă se doreşte salvarea
desenului curent şi acesta nu a fost numit în prealabil, se va deschide
caseta de dialog Save Drawing As şi se poate introduce un nume în
caseta de editare File Name.
2. rn caseta de dialog Create New Drawing care se deschide, se va specifica
o opţiune prin selectarea unuia dintre cele patru butoane descrise În
continuare, la "Opţiuni ".
Dacă variabila de sistem Filedia are valoarea 0 , la linia de comandă , În
locul casetei de dialog, va apărea următorul mesaj :
Enter template file (or . for none) < C:\ACADR14\template\ file-
name.dwt> :. Se va specifica un nume de fişier cu extensia. DWT sau
. DWG.
Use a Wizard: Se va selecta opţiunea Use a Wizard şi una dintre opţiunile
Quick Setup sau Advanced Setup . Aplicaţia wizard Quick Setup conţine
două cadre de pagini: Stepl: Units şi Step2: Area . Pagina Step1 este acelaşi
pentru ambele instrumente wizard şi permite selectarea unităţilor de măsură
dintre variantele Decimal, Engineering, Architectural, Fractional sau Scien-
tific. Pagina Step2 din Quick Setup şi Step5 din Advanced Setup conţin
casetele de editare width şi length care ajută la specificarea zonei de lucru.
Caseta de dialog Advanced Setup oferă patru etape suplimentare: Ang/e
Measure, Angle Direction , Title Block şi Layout. Fiecare cadru de pagină
afişează o fereastră de previzualizare care prezintă rezultatele selecţiei.

Angle Measure: Se va selecta un buton radio sau se va introduce o

valoare pentru a determina direcţia în care AutoCAD măsoară unghiurile.
Angle Direction: Se va alege o direcţie în sensul acelor de ceasornic
sau în sens trigonometric pentru măsurarea unghiurilor.
TitIe 8lock: Se vor utiliza casetele derulante Title Block Description
pentru a alege una dintre dimensiunile Ansi, Arch!Eng, Din , ISO sau Jis
şi Title Block File Name , care permite selectarea unuia dintre diversele
fişiere de desene. Se poate utiliza opţiunea Add ... pentru a deschide
caseta de dialog Select Title Block şi a adăuga desene în caseta derulantă
sau butonul Remove pentru a şterge un fişier al blocului de titlu.
Layout: Butoanele radio Yes şi No permit utilizarea capacităţilor avansate
de formatare a spaţiului hârtiei şi oferă un mod de a începe desenul.
Use a Template: Se apasă acest buton ppntr>J a începe un desen pe baza
unui tipar. AutoCAD a creat 36 de fişiere · tipar din care se pot selecta, ca
prototipuri, câteva ce au predefinite nivelurile, stilurile de dimensiune şi
modurile de afişare, putând fi utilizate pentru crearea noilor desene. AutoCAD
stochează desenele tipar ca fişiere . D WT în directorul
C : \ACADR13 \ TEMPLATE . Se pot crea tipare proprii prin redenumirea
fişierelor . DWG în fişiere . DWT şi copiind fişierul în directorul pentru fişierele
tipar. Se execută dublu-clic pe opţiunea More files ... din caseta cu listă pentru
a deschide caseta de dialog Select Template şi a localiza un fişier tipar . DWG
sau . DWT din orice director sau unitate de disc.
Start horn Scratch: Se poate utiliza butonul Start fram Scratch pentru o
configurare a desenului similară cu prototipul A ca d. DWC oferit în versiunea
13. Permite începerea rapidă a unui desen folosind fie parametrii English ,
fie cei metrici.
Instructions: Pentru a ajuta utilizatorul să înţeleagă şi să decidă asu~ri\.:c -
procedurii care se potriveşte cel mai bine scopurilor dorite, AutoCA6'"
furnize ază o scurtă descrierea atunci când se apasă butonullnstructions.

Done: Se va selecta opţiunea Done pentru a închide caseta de dialog şi a

porn i AutoCAD utilizând specificaţiile selectate.
Show at Startup: Inhibă afişarea casetei de dialog Create New Drawing,
dacă nu se doreşte afişarea sa la începutul unei sesiuni AutoCAD. Pentru a
activa afişarea se selectează opţiunea Show the Startup dialog box din cadrul
de pagină Capability a casetei de dialog Preferences.
A se vedea Exit, Open, Qsave, Quit, Save; variabile de sistem: Filedia,
Dwgname, Dwgprefix, Dwgtitled, Savename.

Offset
Comanda Offset produce distanţarea unui singur obiect. Dacă se doreşte
dis tanţarea
mai multor linii sau arce secvenţiale, se va utiliza comanda
Pedit pentru a le uni într-un singur obiect polilinie Înainte de a executa
dis tanţarea.

Pentru a distanţa o linie

Linia de comandă : Offset
Meniu: Modify~Offset
Bara de instrumente Modify: ~ Offset
Offse t distance or Through < Through >: Se va introduce valoarea unei
dis tanţepentru a specifica mărimea constantă a distanţării sau se introduce
T pentru a specifica un punct de distanţare după selecţia fiecărui obiect în
parte.
Se va introduce valoarea unei distanţe sau se apasă Enter, apoi se va
solicita selectarea unui obiect pentru a fi distanţa!. Se va selecta acest
obiect. La următorul mesaj, Side to offset, se va selecta latura pe care se
doreşte să apară distanţarea. Se poate continua distanţarea obiectelor
cu valoarea introdusă sau se apasă Enter pentru a termin comanda.
Selectarea opţiunii Through prin introducerea literei T sau prin apăsarea
tastei Enter are ca efect afişarea mesajului Through point:. Se va selecta
un punct pentru a localiza linia de distanţare .
~:
~p~uni
Offset Distance: Dacă se introduce o valoare la acest mesaj , toate operaţiile
de distanţare efectuate de comanda curentă vor folosi această distanţă.
Mesajul va continua să producă distanţarea obiectelor la distanţa specificată
până când se apasă Enter.

Through: Ide ntifică un punct prin care obiectul distanţat va trece după
selectarea obiectului de distanţat. Mesajul va solicita în continuare următorul
punct până când se apasă Enter.

Avertisment: Poliliniile foarte complexe pot produce distanţări incorecte

sau pot să nu se distanţeze deloc. În aceste situaţii , explicaţia este, de

obicei , că nu există suficientă memorie pentru a prelucra distanţa sau că
distanţa specificată depăşeşte capacitatea comenzii de a realiza o opera~e
corectă .

\ Notă:
află
Nu se poate efectua distanţarea obiectelor decăt dacă acestea se
Într-un plan paralel cu UCS-ul curent (sistemul de coordonate
utilizator). De asemenea, dacă UCS-ul curent nu este vizualizat În plan,
se pot obţine rezultate eronate.

\ Notă: Opţiunile Window, Crossig, Fence, WPolygon, CPolygon şi Last

nu sunt valabile pentru comanda Offset. Distanţa de offset este stocată
În variabila de sistem Offsetdist sub valoarea ei implicită. Dacă valoarea
este negati vă , va trece implicit În modul Through.

A se vedea Copy, Grips: variabile de sistem: Offsetdist.

OLE
Comanda OLE (Object Linking and Embedding) permite conectarea
desenelor AutoCAD cu desene din alte aplicaţii care acceptă tehnica OLE.
AutoCAD poate acţiona atât ca un client OLE, cât şi ca server. Obiectele din
alte aplicaţii OLE pot fi conectate sau incluse în fişierele de desen AutoCAD .
Deşi procesele de conectare şi de introducere presupun ambele inserarea
de informaţii într-un desen AutoCAD (sau dintr-un desen AutoCAD în altă
ap licaţ ie), relaţia cu obiectul sursă este diferită. Embed şi Link sunt
comparabile cu comenzile AutoCAD Insert, respectiv Xref. Atunci când se
include un obiect, de fapt se inserează o copie a acestuia în doecumentul de
 .. ~
de stinaţie şi nu rămâne nici o legătură permanentă cu obiectul sursă. Atunbt."'<""
când se conectează un obiect, acesta rămâne legat de obiectul original. D~'c(r"
obiectul original este modificat, atunci trebuie doar să se actualizeze legăturile
si i n formaţiile din documentul de destinaţie vor fi şi ele actualizate. Este
~osibil chiar să se configureze obiectul conectat astfel încât acesta să se
actualizeze automat, utilizând comanda Olelinks.

\ Notă: Versiunea 14 a îmbunătăţit suportul pentru tipărirea obiectelor

metafişiere OlE, cum ar fi desenele liniare sau tabelele, pe imprimante
din afara sistemului. Îmbunătăţirile aduse se referă şi la controalele pentru
vizibilitatea OlE, la ordinea de imprimare şi la scalarea proporţională. De
asemenea, pot fi convertite obiectele OlE în obiecte AutoCAD de tip
raster utilizând metodele de copiere.
A se vedea Copy, Copyclip, Copycu , Copyhist, Paste, Insert, Insertobj ,
Olelinks, Xref.

Olelinks
Comanda Olelinks permite actualizarea, modificarea sau anularea
legăturilor existente.

Pentru a actualiza legăturile unui obiect

Linia de comandă: Olelinks
Meniu: Edit»Olelinks ...
Se pot efectua modificările necesare în caseta de dialog Links asupra
i nformaţiilor unei conexiuni.

Opţiuni

Links: Afi ş ează lista tuturor obiectelor conectate di n desenul curent. Dacă
se selectează un obiect conectat şi se execută clic de dreapta asupra acestuia,
va fi afişat un meniu cursor care conţine opţiunile: Cut, Paste, Clear,
Selectable, Bring to Front şi Send ta Back. Obiectul conectat ce se selectează
va fi , de asemenea, identificat, astfel încât să poată fi modificat prin accesarea
aplicaţiei sursă sau să se poată converti obiectul prin intermediul casetei de
dialog Convert.
Source: identifică calea obiectelor, numele fişierului şi aplicaţia sursă.
Type: Listează numele aplicaţie i
","~omatic: Se va selecta acest buton radio pentru a iniţializa actualizarea
. automată a obiectului conectat ori de câte ori obiectul original este modificat.
Manual: Dacă se selectează butonul radio Manual, se va solicita actualizarea
legăturii în momentul desch iderii documentului care o conţine .

Update New: Actualizează toate legăturile selectate din caseta cu listă Links.
Open Source: Deschide aplicaţia care conţine fişierul sursă şi se lectează
obiectul care este conectat cu desenul AutoCAD.
Change Source: Afişează caseta de dialog Change Source, care permite
specificarea unei noi adrese a sursei sau un nou nume de fişier.
8reak Link: Rupe legătura cu obiectul sursă , însă reţine o copie a obiectului
în documentul propriu.

Oops
Comanda Oops reintroduce obiectele care au fost şterse în mod accidental
dintr-un desen.

Pentru a restaura un obiect şters

Linia de comandă: Oops

Comanda Oops recuperează toate obiectele şterse de ultima comandă
Erase şi după executarea comenzilor Bmake, Block sau Wblock.
A se vedea U, Undo

Open
Comanda Open permite deschiderea unui desen existent.

Pentru a deschide un desen existent

Linia de comandă : Open
Meniu: File>-Open ...
Bara de instrumente Standard: ~ Open
1. Caseta de dialog Select File conţine o casetă de editare numită Files
Name pentru introducerea numelui fişierului şi o casetă cu listă situată
sub aceasta, care afişează fişierele. Se va utiliza bara de defilare pentru
a selecta directorul şi caseta derulantă pentru a localiza unitatea de disc.
 Se poate deschide caseta List Fi/es of Type pentru a afişa fişiereL~rae:,
tipul , DWG, , DX F sau , DWT în caseta cu listă.
2 . O imagine de previzualizare va fi afişată în caseta de dialog: desenul
poate fi previzualizat înainte de încărcarea în zona desenului .
Dacă variabila de sistem Filedia are valoarea 0, comanda Open va
afiş a următorul mesaj la linia de comandă :
Enter name of drawing <current default>: Se va introduce
numele unuia dintre desenele existente.

Opţiu ni

Rea d Only: Se va bifa această casetă de validare dacă se doreşte

deschiderea unui desen în modul Read Only. Desenele care sunt deschise
în modul Read Only pot fi modificate şi salvate sub un alt nume. Nu pot fi
salvate modificările sub numele original al desenului .
Select Initial View: Pentru a deschide un desen într-o afişare salvată , se
va selecta din caseta de dialog Select Initial View numele afişării sau ultima
a fişare salvată.

Find File: Deschide caseta de dialog Browse/Search, care conţine cadrele

de pagină Browse şi Search ce permit navigarea sau căutarea printre unităţile
de disc şi directoare.
Search: Permite includereq unor criterii de că u tare, cum ar fi data ş i timpul
creării fişierului.

Browse: Afişează imagini miniaturale ale tuturor desenelor dintr-un direc-

tor selectat. După ce s-a localizat desenul căutat , se execută dublu clic pe
imaginea respectivă pentru a deschide desenul.
A se vedea Exit, New, Preview, Qsave, Quit, Save; variabile de sistem:
Dwgname, Dwgwrite, Filedia, Savefile, Savename, Savetime.

Ortho
Comanda Ortho forţează desenarea Liniilor pe direcţii perfect perpendiculare,
urmând orientarea grilei desenului .

Pentru a activa, respectiva dezactiva modul Ortho

Linia de comandă: Ortho (sau 'Ortho , pentru a utiliza comanda în
mod transparent).
 · . Tools~Drawing Aids (Secţiunea Modes , Ortho).
Se execută dublu clic pe ORTHO din bara de stare.

~~ Sfat: Dacă se introduce comanda Ortho de la tastatură,

se va solicita
, \ activarea (ON) sau dezactivarea (OFF) modului Ortho. Se va utiliza tasta
funcţională Fa sau combinaţia de taste Ctrl+O pentru a trece de la ON la
OFF. Dacă se selectează opţiunea Ortho din meniu , va fi afişată caseta
de dialog Ddrmodes.

~ Sfat: Pentru a forţa desenarea liniilor la unghiuri diferite de 90 de grade

, ' \ se va roti cursorul utilizând variabila de sistem Snapangle sau prin
selectarea opţiunii Rotate a comenzii Snap.

A se vedea Ddrmodes, Snap; variabile de sistem: Orthomode , Snapang.

-Osnap
Comanda -Osnap selectează modul curent implicit Object Snap, care penmite
selectarea anumitor puncte geometrice de pe un obiect. Se pot activa mai
multe moduri Object Snap la un moment dat, dacă numele acestora sunt
introduse separate prin virgule. Spre exemplu, pentru a putea selectae
capetele şi punctele mediane în mod automat, se introduce END, MID la
mesajul Osnap. AutoCAD va şti să selecteze punctul corespunzător (MID,
END etc.) în funcţie de punctul care este cel mai apropiat de caseta ţintă.
Comanda echivalentă pentru casetă de dialog este Ddosnap sau Osnap.

Pentru a selecta anumite puncte geometrice

Linia de comandă : -Osnap
Se execută dublu clic pe OSNAP din bara de stare.
Object sanp modes : Se va introduce modul implicit Object Snap dorit
(sau mai multe).

Opţiuni

Center (CEN): Selectează centrul cercurilor şi al arcelor.

End point (END): Selectează capătul obiectelor.
Insertion (INS): Selectează punctul de inserţie al blocurilor şi al textului.
Intersection (lNT): Selectează intersecţia obiectelor.
Apparent Intersection (APPINT): Selectează intersecţia aparentă a dm.iă
obiecte, care pot să nu se intersecteze efectiv în spaţiul tridimensional.
Midpoint (MID): Selectează punctul median al liniilor şi al arcelor.
Nearest (NEA): Selectează punctul de pe obiect care se află cel mai aproape
de cursor.
Node (NOD): Selectează un obiect punctiform. (Vezi comanda Point).
Perpend (PER): Selectează punctul de pe obiect care este perpendicular
pe ultimul punct.
Quadrant (QUA): Selectează un punct cardinal pe un arc sau un cerc.
Quick (QUI): Comută pe primul mod Object Snap găsit. Această opţiune
tre buie să fie utilizată prin alte moduri de snap. Opţiunea Quick nu
funcţionează în conjuncţie cu opţiunea Intersection.

Tangent (TAN): Selectează un punct tangent pe un cerc sau un arc.

NONE: Dezactivează modul Object Snap curent implicit. Acelaşi efect poate
fi obţi nut şi dacă se apasă Enter sau se introduce OH la mesajul Object snap
modes.

Sfat: Se pot uiti iza suprascrierile Osnap ori de câte ori se solicită într-un
mesaj selectarea unui punct sau a unui obiect. Spre deosebire de
parametrii modului Osnap, supra scrierile sunt active numai în momentul
în care sunt lansate. Se vor introduce primele trei elemente ale numelui
asociat suprascrierii sau se va selecta o suprascriere din meniul cursor.

Notă: Meniul cursor poate fi activat în mai multe moduri, în funcţie de

dispozitivul de indicare utilizat: dacă se dispune de un dispozitiv cu patru
butoane se va apăsa cel de-al treilea buton (cel albastru pentru unele
dispozitive): dacă dispozitivul are trei butoane, se va apăsa butonul din
mijloc, iar dacă are două butoane, se ţi ne apăsată tasta Shift în timp ce
se apasă butonul din dreapta. Fişierele Acad. MNU şi Acad . MNS, fumizate
împreună cu AutoCAD, produc asocierea acestor butoane cu meniul cur-
sor. Meniul cursor Iistează modurile de snap şi filtrele pentru puncte.
Comanda Tracking permite, de asemenea, deschiderea casetei de dialog
Object Snap.

A se vedea Aperture, Ddosnap, Point Filters, Tracking; variabila de sistem:

Osmode.
\'/~~
~- ...- -' -------------------
Os nap
Vezi comanda Ddosnap

Pan
Comanda Pan permite vizualizarea diferitelor părţi ale desenului prin
deplasarea cursorului, care este afişat sub forma unei mâini deschise, În
orice direcţie . În versiunea 14, opţiunea de pan în timp real este opţiunea
implicită pentru operaţia de panning interactivă.

Pentru a se deplasa În interiorul desenului

Linia de comandă: Pan (sau 'Pan , pentru a utiliza comanda în mod
transparent) .
Meniu: View>-Pan>-Preset Options
Bara de instrumente standard: ~ Pan Real-Time
1. Press Esc or Enter to exit, or right-c1ic to activate pop-up menu:
Se va introduce comanda, iar cursorul va avea forma unei mâini. Se
apasă butonul de selecţie al dispozitivului de indicare pentru a bloca
cursorul în poziţia sa curentă , relativ la sistemul de coordonate al
viewport-ului , iar ecranul de afişare se mişcă în aceeaşi direcţie ca şi
cursoruL Pe măsură ce se deplasează mâna desenul se va mişca în ecranul
grafic. Pentru a termina comanda, se apasă tasta Esc sau tasta EnteL
Pentru a opri operaţia de pan, se va elibera butonul de selecţie; iar pentru
a reîncepe procesul, se apasă din nou butonul de selecţie .
2. Se execută clic de dreapta cu mouse-ul pentru a afişa un meniu cu opţiuni
ce permit comutarea între modurile : Ex it, Pan, Zoom, Zoom Window şi
Zoom Extents.
A se vedea -Pan , Zoom , -Zoom

-PAN
Comanda -Pan permite afişarea pe ecran a unor părţi ale desenului care se află
în afara ecranului. Desenele vor păstra factorul de amplificare.
Pentru a vedea zona din desen din afara ecranului
Linia de comandă : -Pan
Meniu: View,. PointlLeft/RightJUp/Down
1. Displacement: Se va selecta primul punct al deplasării afişajului.

2 . S econd point: Se va selecta distanţa şi direcţia deplasării.

Nu se poate utiliza comand -Pan in timpul vizualizării unui desen În

pers pectivă.
Se va utiliza in schimb opţiunea Pan a comenzii Dview.
A se uedea Dview an. View, Zoom

Paste clip
Comanda Pasteclip permite copierea şi transformarea unor informaţii , cum
ar fi obiecte AutoCAD, text, metafişiere, bitrnap-uri şi fişiere multimedia
stocate in dipboard in desenul propriu .

Pentru a copia obiecte din clipboard

Linia de comandă : Pasteclip
Meniu : Edit~ Pastedip
Bara de instrumente Standard: ~ Paste from dipboard .
Obiectele grafice vor fi inserate in colţul din stânga-sus al zonei desenului.
Se pot selecta ş i deplasa Într-o altă poziţie sau se pot redimensiona utilizând
marginile obiectului. Textul copiat va fi inserat in colţul din stânga-sus şi va
deveni un obiect Mtexl. După ce obiectele au fost inserate, acestea pot fi
modificate din aplicaţiile lor originale. executând dublu dic pe un obiect in
AutoCAD. Comanda Paste poate fi activată şi prin intermediul secvenţei de
taste de control Ctrl + V.
Se poate utiliza butonul dreapta al mouse-ului pentru a deschide meniul
cursor, care conţine opţiuni le: Cut, Copy, Clear, Undo, Seledable, Bring to
Front, Sent to Back sau se poate converti obiectul cu ajutorul casetei de
dialog Convert.
A se uedea Copydip, Copyhist, Cutdip, OlE, Olelinks.
Comanda Pastespec permite inserarea obiectelor din Windows clipboard,
conectarea obiectelor cu aplicaţia sursă şi/sau conversia formatului fişie rului .

Pentru a plasa obiecte conectate sau incluse Într-un desen

Linia de comandă: Pastespec
Meniu : EditJ> Paste Special...
Atunci când se lansează comanda Pastespec, se va deschide caseta de
dialog Paste Special, care prezintă următoarele informaţii ş i opţiuni : Source
prezintă numele aplicaţiei în care a fost creat obiectul din clipboard, butoanele
radio Paste şi Paste Link permit optarea pentru variantele de simplă inserare
a obiectului în desen sau de menţinere a legăturii cu fişierul sursă (vezi comanda
OlE), iar caseta cu lista As afişează formate le de fişier ce pot fi utilizate pentru
a copia obiectul din clipboard în desenul curent. Atunci când se selectează un
obiect din caseta cu listă , în secţiunea Result va fi afişată o scurtă descriere.
Caseta Display as Icon permite afişarea aplicaţie i sursă sub forma unei
pictograme în desen, astfel încât să se poată executa dublu clic pe aceasta
pentru a accesa informaţiile despre legătură sau despre includere. Pentru a
modifica pictograma asociată aplicaţie i se va utiliza butonul Change Icon ... ,
care deschide caseta de dialog Change Icon . Din secţiunea Icon a acestei
casete se pot selecta butoanele radio Current, Default şi From File. Caseta de
dialog conţine adresa, numele fişierului ş i eticheta (label) pictogramei şi permite
localizarea unei pictograme care să o înlocuiască pe cea existentă (Browse ... ).

Pedit
Comanda Pedit modifică polilinii 2D sau 3D şi re ţele 3D, schimb ă pozi ţia
vertex-urilor individuale într-o polilinie sau o reţea şi transformă un obiect
non polilinie Într-o poli linie . Opţi u nile de modificare disponibile depind de
tipul de obiect selectat. Vezi se cţiunil e u rm ătoare pentru informaţ ii despre
operaţ iunile Pedit individuale .

Pedit pentru poli linii 20 şi 30

Comanda Pedit modifică forma poliliniilor 2D şi 3D. Dacă obiectul selectat
nu este o polilinie , se va răspunde la mesajul Do you want to turn it into
one ? <V > : cu Y.
Pentru a modifica polilinii
Linia de comandă : Pedit
Meniu: Modify~Object~ Polyline
Bara de instrumente Modify II: .--JJ Edit polyline
1. Select polyline: Se va selecta obiectul care va fi modificat precum o
polilinie.
Dacă obiectul selectat este o polilinie 2D, va apărea unnătorul mesaj:
Close/Join!Width/Edit wertexIFit/Spline/Decurve/Ltype gen/Undol
eXit <X>:
Dacă obiectul selectat este o polilinie 3D, va apărea următorul mesaj:
Close/Edit vertex/Spline curve/Decurve/Undo/eXit <X> :
Dacă polilinia este închisă , va apărea opţiunea Open în locul opţiunii
Clase în mesajele anterioare . Dacă obiectul este o linie standard sau un arc,
va apărea următorul mesaj: abject selected is not a polyline. Do you
want to turn it into one? <V>: , la care se va răspunde cu Y sau N.

Opţiuni

Close: Uneşte capetele unei polilinii. Dacă polilinia selectată este deja închisă,
a ceastă opţiuneva fi înlocuită de opţiunea Open.
Open: Şterge ultimul segment de linie a unei polilinii închise.
Join: Uneşte polilinii , linii şi arce. Obiectele care trebuie unite trebuie să se
Î ntâlnească perfect cap la cap.
Width: Stabileşte lăţimea întregii polilinii.
Edit vertex: Efectuează diverse modificări asupra vertex-urilor polilinie.
Vezi secţiunea Pedit/Edit vertex.
Fit curve: Transformă o polilinie alcătuită din segmente drepte de linie
Într-o curbă fină .
Spline curve: Transformă o polilinie alcătuită din segmente drepte de linie
Într-o curbă de tip spline-fit.
Decurve: Transfonnă o polilinie curbată fin într-una alcătuită din segmente
drepte de linie.
Ltype gen: Atunci când este activată face ca tipul de linie de continue uni-
form În jurul vertex-urilor poliliniei.
Undo: Anulează ultima comandă Pedit executată .

eXit: Termin ă comanda Pedit.

 Opţiun ea Spline curve ajustează "tragerea" punctelor vertex-ului de pe
curbă , modificând variabila de sistem Splinetype . Valoarea implicită a
variabilei Splinetype este 6. Atunci când Splinetype are valoarea 5, tragerea
va fi mai mare . Pentru detalii suplimentare se va consulta secţiunea Va riabile
de sistem .
Se pot vizualiza atât curba, cât şi punctele ce definesc vertex-ul ale unei
curbe de tip spline-fit prin atribuirea variabilei de sistem Splframe valorii 1.
Variabila de sistem Splinesegs determin ă numărul de segmente de linie uitlizat
pentru a desena curba. Dacă valoarea acesteia este mare , vor fi generate
mai multe segmente de linie, obţinând o curbă mai fină , Însă şi un fişie r al
desenului mai voluminos. Curba creată În urma acestui proces corespunde
unei spline de tip B, Însă nu este efectiv o curbă splină adevărată . Se poate
converti o polilinie de tip spline-fit într-o curbă B-splină adevărată (NURBS)
utilizând opţiunea abject a comenzii Spline .
A se vedea Pedit/Edit Vertex, PeditJ3D mesh , Pline , SetvarlSplframe,
SetvarlSplinesegs, SetvarlSplinetype.

Pedit/Edit Vertex
Repoziţionează , şterge , dep l asează sau i nserează vertex-uri Într-o polilinie.
Modifică lăţimea unei polilinii Într-un anumit vertex şi schimbă direcţia
tangentă a unei polilinii curbe prin un vertex.

Pentru a modiica un vertex al poliliniei

Se la n sează comanda Pedit, apoi se selectează obiectul polilinie care
trebuie modificat.
1. Close/Join!Width/Edit vertex/Fit/Spline/Decurve/Ltype gen/Undol
e Xit <X> : Se va introduce E pentru a edita un vertex. Pe primul vertex
al poliliniei selectate va apărea un X, indicând vertex-ul care se modifică
în momentul respectiv .
2. N e xt/Previo us/Break/lnsert/Mo ve/Regen/S tra ighte nffangent/
Width/eXit <N>: Se va introduce iniţiala funcţiei care va fi utilizată .

Opţiuni

Next: Deplasează marcajul X pe următorul vertex.

Previous: Deplasează marcajul X pe vertex-ul precedent.
Break: Sparge polilinia de la vertex-ul marcat. Se va muta marcajul X în
poz iţia unde se doreşte spargerea poliliniei ş i se introduce B (de la Break).
Mesajul afişat va deveni : Next/PreviouS/Go/eXit <N> : Se va deplasa marcajul
pe un alt vertex pentru a selecta celălalt capăt al rupturii. După ce marcajul
X a aj uns în poziţia dorită , se introduce G pentru a începe spargerea poliliniei.
Insert: Inserează un nou vertex. O linie elasti că se va întinde de la vertex-ul
care se modifică până la cursor. Se pot specifica puncte fie cu ajutorul
cursorului, fie introducând coordonatele acestora . Pentru a deplasa un ver-
tex, se poate utiliza şi editorul Grip .
Regen: Regenerază o polilinie. Această opţiune este utilă pentru a observa
efectele modificărilor efectuate.
Straighten: Îndreaptă o polilinie între două vertex-uri. Se mută cursorul în
poz iţia în care va începe îndreptarea şi se introduce S . Mesajul afişat va
deveni: NextiPrevious/Go/eXit <N>: . Acesta permite deplasarea în orice
d irecţie de-a lungul poliliniei. După ce marcajul X a ajuns în poziţia dorită se
introduce G pentru a îndrepta polilinia. Efectul este ştergerea tuturor
vertex-urilor dintre cele două marcaje şi crearea unui singur segment în
locul acestora .
Tangent: Permite ataşarea unei direcţii tangente unui vertex, pentru a o
utiliza apoi în aranjarea curbelor. O linie elastică va fi plasată între vertex şi
cursor, indicând noua direcţie tangentă . Se indică noul unghi tangent selectând
di recţia cu ajutorul cursorului sau introducând valoarea unghiului de la
tastatură . Tangentele afectează numai poliliniile curbate şi cele de tip splină .

Width: Modifică lăţimea unui segment de polilinie. Atunci când se selectează

a ceastă funcţie ,mesajul afişat devine: Enter star/ing width <current default
width >: . Acesta permite introducerea unei noi Iăţimi pentru vertex-ul marcat
în momentul respectiv. Atunci când se introduce o valoare, mesajul afişat
de vine Enter ending width < Iast valu e entered> :. Acesta permite
introducerea I ăţ imii vertex-ulu i urm ător.
eXit: încheie modificarea vertex-ului.
Atunci când se selectează opţiunea Edit vertex, pe polilinie apare un X,
indicând vertex-ul care se modifică . Se apasă Enter pentru a selecta opţiunea
i mplicită N pentru Next vertex şi a deplasa marcajul X pe următorul vertex. Se
introduce P pentru a inversa direcţia marcajului X. Atunci când se inserează
un nou vertex sau se utilizează funcţia Width, trebuie să se acorde o atenţie
de osebită direcţiei în care marcajul X se deplasează la selectarea funcţiei Next.
 teasta va fi direcţia de-a lungul poliliniei în care noul vertex sau noua lăţime
.>' •

. finală vor fi inserate.

~~ Sfat: Se poate utiliza opţiunea Edit Vertex pentru a deplasa un vertex. In

t \ general, deplasarea unui vertex folosind grip-urile obiectului este mai
rapidă. Având modul Grips activat, se selectează polilinia pentru a scoate

În evidenţă vertex-urile. Se execută clic pe grip-ul vertex-ului care trebuie

deplasat şi se mişcă În poziţia dorită.

, Notă: Dacă s-a selectat o polilinie 30 , toate opţiunile de modificare, cu

'
excepţia opţiunilor
Tangent şi Width , vor fi Încă disponibile. De asemenea,
. introducerea punctelor prin coordonate se poate referi şi la puncte 30.

Comanda Pedit pentru reţele 3D

Comanda Pedit produce netezirea reţelelor 3D sau deplasează punctele
vertex din reţea. Se va solicita selectarea uneia dintre opţiunile descrise în
continuare:
Edit vertex/Smooth Surface/DesmoothIMcloseINclose!Undo/eXit/
<X>:

Opţiuni

Edit vertex: Repoziţionează vertex-urile unei reţele 3D selectate . La

selectarea acestei opţiuni se va afişa mesajul: Vertex (m, n) Next/Previ-
ous/Left/Right/Up/Down/Move/REgen/eXit <N>: <opţiune> . Marcajul
X va apărea pe primul vertex al reţelei , indicând vertex-ul care va fi deplasat.
Next: Deplasează rapid marcajul Edit pentru vertex pe următorul vertex.
Previous: Deplasează rapid marcajul Edit pentru vertex pe vertex-ul prec-
edent.
Left: Deplasează marcajul Edit pentru vertex de-a lungul direcţiei N a reţelei.
Right: Deplasează marcajul Edit pentru vertex de-a lungul direcţiei Na
reţelei , în sens contrar opţiunii Left.
Up: Deplasează marcajul Edit pentru vertex de-a lungul direcţiei M CI reţelei.
Down: Deplasează marcajul Edit pentru vertex de-a lungul direcţiei Ma
reţelei , în sens contrar opţiunii Up .
Move: Deplasează poziţia vertex-ului marcat în momentul respectiv .
Regen: Afişează din nou reţeaua după ce un vertex a fost deplasat.
Smooth surface: Generează o curbă splină de lip B sau o suprafaţă Bezier
pe baza punctelor vertex-ului reţelei . Tipul de suprafaţă generat depinde de
variabila de sistem Surftype.
Desmooth: Transformă suprafaţa netezită din nou într-o reţea normală.

Mclose: Închide o reţea pe direcţia M.

Nclose: Închide o reţea pe direcţia N.
Mopen: Apare atunci când reţeaua este închisă , pentru a o deschide pe
direcţia
M.
Nopen: Apare atunci când reţeaua este închisă, pentru a o deschide pe
direcţia
N.
Undo: Anulează ultima opţiune Pedit executată .
eXit: încheie opţiunea Edit vertex sau comanda Pedit.
Se pot utiliza mai multe variabile de sistem (vezi System Variables) pentru
a modifica o reţea 30. Pentru a determina tipul de suprafaţă netedă generat,
se va utiliza variabila Surftype cu opţiunea Smooth . Dacă valoarea este 5,
atunci este vorba despre o suprafaţă pătratică B-spline, valoarea 6 înseamnă
o suprafaţă cubică B-spline, iar valoarea 8 o suprafaţă Bezier. Valoarea
implicită pentru variabila Surftype este 6.
Variabilelor de sistem Surfu şi Surfv controlează acurateţea suprafeţei
generate . Variabila Surfu controlează densitatea suprafeţei pe direcţia M a
reţelei , iar variabila Surfv controlează densitatea pe direcţia N. Valoarea
implicită a acestor variabile este 6.
Variabila de sistem Splframe determină afişarea sau nu a unei reţele de
control pentru o reţea netezită . Dacă are valoarea 0, numai reţeaua netezită
va fi afişată , iar dacă are valoarea 1, numai reţeaua definitorie va fi afişată.
Vezi comanda Bpoly pentru gruparea automată a liniilor pentru a forma
un singur obiect prin selectarea unei regiuni interne.
A se vedea Bpoly, Grips, Pline, Spline, 3Dpoly, 3Dmesh; variabile de
sistem: Splframe, Surftype, Surfu, Surfv

Pface
Comanda Pface desenează o reţea poligonală definind mai Întâi vertex-urile
reţelei, şi
apoi atribuind faţete 30 în poziţiile vertex-urilor.
~ ~". ~.=:.- ,.~ntru a desena o reţea poligonală
Linia de comandă : Pface
1. Vertex 1: Se va selecta un punct pentru primul vertex care va fi utilizat în
definirea reţelei. Mesajul referitor la vertex se repetă după selectarea fiecărui
punct Numărul vertex-urilor creşte cu 1 de fiecare dată când se selectează
un punct Trebuie să se reţină poziţia fiecărui vertex; acest număr trebuie
să fie cunoscut pentru pasul următor. După încheierea selectării punctelor
se apasă tasta Enter.
2. Face 1, Vertex 1: Se va introduce numărul vertex-ului de la Pasul 1,
vertex care se doreşte să corespundă cu primul vertex al primei faţete .
Atunci când se introduce un număr , va apărea ace l aşi mesaj , având
numărul vertex-ului mărit cu 1 unitate. Se poate defini o faţetă cu cât
mai multe dintre punctele selectate în Pasul 2. După ce s-a definit prima
faţetă , se apasă tasta Enter.

3. Face 2 , Vertex 1: Se va introduce numărul vertex-ului care va

corespunde primului vertex al celei de-a doua faţete. La sfârşit se apasă
tasta Enter.

Opţiuni

-(număr): Face invizibilă o margine a unei faţete , atunci când se introduce

la mesajul Face n, vertex n:. Trebuie să se folosească o valoare negativă
pentru fiecare dintre marginile suprapuse.
Layer: Specifică nivelul faţetei ce se defineşte la momentul respectiv. Se va
introduce nivelul la mesajul Face n, Vertex n:
Color: Specifică o culoare pentru faţeta ce se defineşte la momentul respectiv.
Se poate introduce culoarea dorită la mesajul Face n, Vertex n:

\ Notă: Comanda Pface a fost creată

de un tip de obiect ce poate crea cu
pentru programatorii care au nevoie
uşurinţă suprafeţe 30 cu proprietăţi

speciale. Faţetele poligonale nu pot fi modificate cu comanda Pedit. Totuşi,

se pot utiliza pentru acestea comenzile Array. Chprop. Copy, Erase,
List, Mirror, None, Rotate , Scale , Stretch şi Explode. Expandarea unei
faţete poligonale produce faţete 30 (3 0faces).

A se vedea Edgesurf, Revsurf, Rulesurf; variabile de sistem: Pfacemax ,

Tabsurf,3DMesh .
plan
Comanda Plan afişează un sistem de coordonate utilizator "în plan", adică
o afişare perpendiculară pe UCS. Aceasta permite crearea şi manipularea
obiectelor în spaţiul 20 cu mai multă uşurinţă . Comanda Plan afectează
numai viewport-ul activ. Se poate configura variabila de sistem Ucsfollow
astfel încât, de fiecare dată când se trece la un alt UCS, se va putea obtine o
imagine în plan a acestuia.

Pentru a vizualiza În plan

Linia de comandă : Plan
Meniu: View~3D View point~Plan View~CurrentJWorld/Named
Dacă se foloseşte comanda la linia de comandă, va fi afişat mesajul
<Current UCS >/Ucs/World:. Se va introduce in iţi a l a opţ iun ii dorite sau se
apasă Enter pentru a selecta UCS-ul curent.

Opţ iuni

Enter: Oferă o afişare în plan a UCS-ului curent. Aceasta este opţiunea

im plicită.

U: oferă o afişare în plan a sistemului UCS salvat anterior. Se va solicita

numele UCS-ului care va fi vizualizat în plan. Se va introduce un semn de
întrebare pentru a obţine lista sistemelor UCS salvate:
?JName of UCS: Se introduce? pentru a afişa lista numelor sistemelor
UCS salvate.
UCS name(s) to Iist < *> : Se apasă Enter pentru a vizualiza numele
sistemelor UCS.
W: Oferă o afişare în plan a sistemului de coordonate real. Această opţi u ne
este selectată automat atunci când se sele ctează Plan View (world) din meniul
de sfăşutător Display.

A se uedea UCS; variabila de sistem: Ucsfollow

Pline
Comanda Pline creează linii cu proprietăţi cum ar fi grosimea şi curbarea.
Spre deosebire de liniile standard, poliliniile pot fi grupate împreună pentru
a se-comporta ca un singur obiect. Spre exemplu , o case tă dese nată utilizând
o polilinie se va comporta ca un singur obiect, şi nu ca pa tru linii separate.
Pentru a crea o polilinie
Linia de comandă : Pline
Meniu : Draw~ Polyline
Bara de instrumente Draw: -=:::J Polyline.
1 . From point: Se va selecta punctul de start al poliliniei.
2 . Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/ < Endpoint of line>: Se
va introduce opţiunea dori tă sau se va selecta urmă torul punct al poliliniei.

Opţ i un i

Arc : Trece polilinia în modul Arc. Opţi u ni l e Arc sunt apoi listate în mesajul:
Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt!
Undo/Width/<Endpoint of arc> :
Se poate introduce cel de-al doilea punct, unghiul, centrul, direcţia , raza
sau capătul arcului. Vezi comanda Arc pentru modul de utilizare a opţ iunilor
Arc.
Close: Desenează o linie din capătul poliliniei curente până în punctul de
început al acesteia, formând o polilinie închisă.
Halfwidth : Specifică semilăţimea poliliniei în punctul curent. Se va
solicita mai întâi introducerea semilăţimii de început a poliliniei în ultimul
punct fixat. În continuare , se va solicita semilăţimea de sfârşit, care este
semilăţimea poliliniei în următorul punct care se selectează .

Length: Desenează o polilinie în aceeaşi direcţie ca şi ultimul segment de

linie desenat. Se va solicita lungimea segmentului de linie . Dacă ultimul
obiect desenat a fost un arc, dire cţia va fi tangentă la direcţia finală a arcului
respectiv.
Undo : Permite revenirea de-a lungul şirului curent al poliliniei sau
segmentelor de poliarc.
Width: Determină întreaga lăţ ime a poliliniei. Poliliniile următoare vor avea
această lăţime , cu excepţia cazului în care se specifică altfel.
Notes: Pentru ca polilinia să aibă o formă de curbă netedă , trebuie să se
utilizeze comanda Pedit după crearea poliliniei . Comanda Explode pro-
duce reducerea unei polilinii la componentele acesteia, linii şi arce. Poliliniile
având o valoare a lăţimii îşi pierd lăţimea atunci când sunt expandate. Pentru
a controla uniform itatea unu i tip de linie care nu este conti nu ă în jurul
vertex-uri lor, se va seta variabila de sistem Plinegen pe 1 sau se va uti~ .
opţiunea Ltgen a comenzii Pedit. . ."
A se vedea Bpoly, Explode , Offset, Pedit; variabile de sistem: Plinegen ,
Plinewid .

-plot/Print
Comenzile Plot sau Print deschid caseta de dialog Plot Configuration pentru
trimitera desenului către un plotter. Se poate controla selectarea peniţei şi a
vitezei plotterului, precum şi locul în care se va previzualiza desenul pe ecranul
plotterului. Comanda Plot permite, de asemenea, AutoCAD-ului să reducă
scara desenului astfel încât să încapă pe ecran . După ce s-au modificat
parametrii plotterului, aceştia vor deveni parametrii impliciţi. Câteva dintre
configuraţii le de plot pot fi salvate şi apelate din această casetă de dialog.

Pentru a tipări la plotter un desen utilizând caseta de dialog

Linia de comandă : Plot
Linia de comandă : Print
Meniu : File ~ Print
Bara de instrumente Standard: ~ Print
Atunci când variabila de sistem Cmddia are o valoare diferită de zero,
caseta de dialog Plot Configuration se deschide şi afişează diferiţi parametrii
şi condiţii implicite de plotting.

Opţiuni

Device and Default Infonnation: Caseta de selecţie Device and Default

Seleclion ... deschide o casetă de dialog secundară cu listă ce conţine descrieri
ale dispozitivelor de plot curente asignate în timpul configurăr ii. Sunt
disponibile şi alte casete de selecţie, după cum urmează :
Completă (PC2) Save ... - Salvează parametrii curenţi impliciţi într-un
fişier. PC2, nou sau existent, în caseta de dialog Save PC2 File.
Completă (PC2) Replace ... - Deschide caseta de dialog Replace rrom
PC2 Ftle pentru a înlocui parametrii impliciţi dintr-un fişier. PC2, pierzând
informaţiile curente de configurare . Cu toate acestea, este posibil să se
adauge mai multe configuraţii în loc de a înlocui o configuraţie , utilizând
pagina Open on the Printer din caseta de dialog Preferences.
 Parţială (PCP-R12/R1 3) Save ... - Sa l vează parametrii implicili
curenţiÎntr-un fişier. PCP nou sau existent, În caseta de dialog Save
. PCP File.
Parţială (PCP-R12/R13) Merge ... - Deschide caseta de dialog Merge
from . PCP file , pentru a recupera parametrii impliciţi dintr-un fişier
. PCP şi afişează orice eroare, dacă există vreuna. Se va selecta
opţiunea Create Error File , astfel incât AutoCAD să poată crea un
fişier . ERR care să conţină informaţii despre eroare şi care poate fi
vizualizat Într-un editor de text ASCII.
Cerinţe de dispozitiv: Show ... - Afişează informaţiile configurare
despre plotterul curent.
Cerinţe de dispozitiv: Change ... - Permite modificarea informaţii lor
de configurare pentru plotterul curent.
Pen Parameters: Caseta de se lecţie Pen Assignme nt . .. deschide o casetă
de dialog secundară cu listă pentru specificarea culorii, peniţei, tipului de
linie, vitezei şi Iăţimii peniţei. Selectarea unuia sau mai multor elemente din
această casetă cu listă permite modificarea valorilor corespunzătoare În
casetele de editare Modify Values . Caseta de selecţie Feature Legend .. .
deschide o casetă de dialog secundară care afişează tipurile de linie disponibile
pentru dispozitivul de plotare selectat.
Optimization: Această casetă de selecţie deschide caseta de dialog
secund ară Optimizing Pen Molion penlru a Îmbunătăţi performanţele
plotterului.
Additional Parameters: Această secţiune a casetei de dialog cuprinde
butoane radio pentru selectarea diferitelor configura ţii de zone: plotarea
ecranului de afişare curent (Display) , a Întinderii desenului (Extents) şi a
limitelor (Limits). De asemenea, se poate salva o afişare sau se poate crea o
fereastră pentru a defini aria din desen pentru plotare. Butoanele de se lecţie
View .. . şi Window ... permit recuperarea imaginilor salvate sau selectarea
unor puncte de pe ecran . Se va selecta opţiunea Text Fiii pentru a controla
modul de umplere al fonturilor TrueType În timpul plotării al exportului cu
PSOUT sau al redării. Dacă nu se selectează această opţiune, textul va apărea
doar cu liniile exterioare ale caracterelor. Informaţia referitoare la Text Fill
este memorată cu variabila de sistem TEXTFILL. Caseta de validare Hide
Lines şterge liniile ascunse ale obiectelor 30 , precum şi obiectele desenate
În Paperspace care au fost atribuite cu comanda Mview . Caseta de selecţie
File Name ... permite specificarea unui nume sau tip de fişier , dacă se optează
pe ntru variabila Plot to File. Opţiunea Autospool trimite un fişie r plota t
un dispozitiv desemnat pentru tipărire , în fundal , în timp ce în prim plan se
co nt inuă activitatea. Se va introduce o valoare în caseta de editare Text
Resolution pentru a stabili rezoluţia, măsurată în puncte pe inch , a fonturilor
TrueType în timpul plotării , a exportului cu PSOUT şi a redării. Valoarea
im p licită este 50: pentru a micşora rezoluţia şi a mări viteza de plotare se va
introduce o valoare mai mică. Dacă valoarea este mai mare, rezoluţia va
creşte, iar viteza de plotare va scădea . Rezoluţia textului este memorată de
variabila de sistem TEXTQL 7Y.
Paper Size and Orientation: Acest buton permite specificarea unităţilor de
plot, în Inches sau MM (milimetri). Se va utiliza caseta de selecţie Size ... pentru
a deschide caseta de dialog secundară Paper Size şi a selecta una dintre unităţile
de m ăsură predefinite sau a introduce proporţii definite de utilizator.
Scale, Rotation and Origin: Caseta de selecţie Rotation and Options
deschide caseta de dialog secundară Plot Rotation and Origin pentru a in-
troduce unghiul de rotaţie pentru plot şi originea plotării. Se va stabili raportul
inchi pe plot = unităţi ale desenului în casetele de editare corespunzătoare ,
atunci când se lucrează cu o scară explicită sau se selectează opţiunea Scale
to Fit pentru a modifica proporţional desenul, astfel încât să încapă pe ecranul
de afişare .
Plot Preview: Se va selecta butonul Preview ... după selectarea butonului
de opţiune Partial pentru a previzualiza poziţia şi dimensiunea hârtiei (în
roşu) , având aria efectivă de tipărire la plotter marcată cu albastru, sau se
se le ctează butonul de opţiune FuJ/ pentru a vedea desenul pe ecran aşa
cum ar apărea acesta pe hârtie . Vizualizarea integrală permite aplicarea
fu ncţiilor Zoom şi Pan pentru o privire mai atentă asupra tipăririi la plotter.

Pentru a tipări la plotter un desen de la linia de comandă

Atunci când variabila de sistem Cmddia are valoarea zero, comanda

Plot afişează următoarele mesaje:
1. What to plot - Display, Extents Limits, View or Window <de-
fault>: Se va introduce o pţiun e a dorită . D a că se sele ctează opţiunea
View , se va solicita introducerea numelui afişării. Selectarea opţiunii
Window produce afişarea unui mesaj care solicită selectarea colţului din
stânga-jos pentru primul colţ (First corner:) ş i a colţului din dreapta-sus
pentru celălalt colţ (Other corner:). De asemenea, se pot introduce pur
ş i simplu coordonatele corespunzătoare .
 descriere asemănătoare cu cea prezentată în continuare va apărea pe
ecreanul de text, identificând parametrii de tipărire curenţi:
Plat device is System printer ADI 4.3. - by Autadesk,Inc
Descriptian : Default System Printer
Plat aptimizatian level = O
Plat will NOT be written ta a selected file
Sizes are in Inches and the style is landscape
Plat arigin is at (0.00 , 0.00)
Platting area is 7 . 93 wide by 10.60 high (MAXsize)
Plat is NOT ratated
Area fiII will NOT be adjusted far pen width
Hidden lines will NOT be remaved
Plat will be scaled ta fit available area
O. Na changes , praceed ta Plat
1. Merge partial canfiguratian fram .pcp file
2 . Replace canfiguratian fram .pc2 file
3 . Save partial canfiguratian as . pcp file
4. Save canfiguratian as . pc2 file
5. Detailed plat canfiguratian

Se va introduce O pentru a începe tipărirea la plotter fără modificări.

Se introduce 1 pentru a afişa caseta de dialog Merge from PCP File din
care se poate selecta fişierul de combinat.
Opţiunea 2 permite deschiderea casetei de dialog Replace from PC2
pentru a selecta fişierul pentru înlocuire.
Opţiunea 3 permite afişarea casetei de dialog Save PCP File pentru a
salva o configuraţie parţială într-un fişier PC2 .
Opţiunea 4 afişează caseta de dialog Save PC2 File pentru a salva
configuraţia într-un fişier
PC2 .
Opţiunea 5 permite realizarea unei configuraţii de plot detaliate.
Se va utiliza Control Panel pentru a efectua modificări permanente asupra
configuraţiei unui printer.
2. Mesajele vor diferi în funcţie de dispozitivul de ieşire selectat. Dacă
plotterul acceptă mai multe peniţe , tipuri de linie hardware, lăţimile liniilor
sau vitezele peniţelor controlate de software, apoi AutoCAD afişează o
listă a culorilor obiectelor, numărul de peniţe , tipul de linie, viteza peniţei
şi lăţimea peniţei, atunci când se introduce Y la mesajul u rmător :
 Do you want to change any of the above parameters? <N>

Sfat: Modificările pot fi aplicate global dacă se introduce inaintea fiecăreia

dintre acestea un asterisc sau individual la mesajele care apar: Pen
number <1>: Line type <O>:, Pen speed <36>:, Pen Width <0.010>:.

Dacă se apasă Enter, se va avansa în listă; la introducerea literei C

îm preună cu numărul culorii respective se va trece direct la atribuirea
respectivă; opţiunea S afişează culorile actualizate, iar X încheie procedura.

3. Write the plot to a file? <N>: Se va introduce Y pentru a crea un fişier

de plot sau se va apăsa Enter pentru a tipări la plotter desenul. Caseta de
dialog Create Plot File va fi deschisă atunci când variabila de sistem Filledia
este diferită de zero sau va apărea mesajul Enter file name for plat <de-
fault>: chiar înainte de a Începe prelucrarea tipăririi la plotter.
4 . Size units (Inches or Milimeters) <1>: Se va introduce unitatea
echivalentă a desenului.

5. Plot origin În Inches <0.00,0.00>: Se va introduce poziţia originii

desenului relativ la originea plotterului În corodonate X şi Y. Valorile
coordonatelor trebuie să fie exprimate în funcţie de mărimea plotului
final, şi nu de dimensiunile la scară ale desenului.
6. Rotate plot c10ckwise 0/90/180/270 degrees <O>: Se va intro-
duce orientarea plotului, dacă rotaţia este diferită de O grade.
7. Adjust area fiii boundaries for pen width? <N>: Se va introduce
Y dacă se doreşte ca plotterul să compenseze lăţimea peniţei pe zonele
umplute solid. Dacă s-a introdus Y la acest mesaj AutoCAD va distanţa
graniţa unei zone umplute cu jumătate din lăţimea peniţei astfel Încât
zona respectivă să poată fi plotată în mod corect.
8. Remove hidden Iines? <N>: Se va introduce Y dacă se doreşte ca
a fişarea 30 să fie tipărită la plotter fără liniile ascunse.

9 . Specify scale by entering: Plotted Inches = Drawing Units or Fit

or? <F>: Se va introduce un factor de scalare pentru plot sau F pentru
a forţa desenul să Încapă în Întregime în dimensiunea zonei selectate.
Plotul va fi apoi trimis la imprimantă .
Întrucât unele plottere nu deţin tipuri de linie predefinite, opţiunea Se-
lect line-type s-ar putea să nu apară la acestea. Lăţimea peniţei acceptată
de plotter este introdusă la mesajul Pen width: care, împreună cu mesajul
Adjust fiII:, permite plotterului să compenseze lăţimea pen iţei pentru zonele
 ".,u0blute. Dacă se răspunde cu Y la mesajul Adjust fiii: , AutoCAD va utiliza
. , ~aloarea Pen Width pentru a distanţa linia exterioară a tuturor zonelor
umplute cu jumătate din lăţimea peniţei. Astfel, zonele umplute vor fi desenate
către linia centrală a liniei exterioare de umplere. Dacă se foloseşte o
imprimantă cu laser, valoarea Pen Width va determina grosimea unei linii
standard.
în unele situaţii , deşi toţi parametrii plotterului sunt corecţi, plotul poate
să nu apară în poziţia dorită pe pagină sau desenul poate să nu fie tipărit
deloc. Aceasta se întâmplă adesea atunci când se tipăreşte întinderea
desenului. AutoCAD nu recunoaşte adesea modificările întinderilor unui
desen atunci când mari porţiuni din desen au fost şterse sau modificate.
Dacă apare această problemă la un plot, se va deschide fişieru l care se
tipăreşte şi se execută comanda Zoom cu opţiunea Extents.
Se va lăsa desenul să încheie procesul de regenerare (va fi regenerat,
probabil, de două ori) şi se încearcă din nou tipărirea.
Dacă problema persistă se vor verifica din nou unităţile de măsură,
originea plotului , dimensiunea plotului şi parametrii scarei plotului.
Dacă apare o problemă la rotirea plotului, se poate utiliza comanda
UCS pentru a crea un sistem de coordonate utilizator care să fie rotit În
modul dorit şi comanda View pentru a salva o afişare a desenului În noul
UCS. Apoi se va folosi opţi un ea View din mesaj. Atunci când se tipăreşte din
Paperspace, ploturile rezultate vor include toate viewport-urile şi parametrii
niveluriioL
A se vedea Preferences; variabile de sistem: Cmddia, Filedia, Plotid,
Plotter

Point
Comanda Poini creează un obiect punct. Punctele pot fi utilizate ca
marcatoare discrete care pot fi selectate utilizând suprascrierea Node a
modului Osnap. De asemenea, se poate utiliza caseta de dialog Ddptype
pentru a selecta tipul punctului.

Pentru a desena un obiect punct

Linia de comandă. Poini
Meniu: Draw~Point
 Bara de instrumente Draw: :.:J Point
point: Se va introduce poziţia punctului .

Opţiuni

Se poate folosi variabila de sistem Pdmode pentru a modifica aspectul

punctelor. Trebuie să se seteze Pdmode înainte de a desena punctele.
Valoarea implicită este zero. Atunci când variabila Pdmode este modificată,
toate punctele existente vor fi actualizate pentru a reflecta modificarea.
Valorile variabilei pot fi:
Valoa rea Pdmode Obiectul
O un punct
nimic
2 o cruce
3 un X
4 o linie verticală din punctul selectat În sus
Dacă se adaugă 32,64 sau 96 la valorile anterioare, se va selecta o
fo rmă care va fi desenată în jurul punctului, în plus faţă de figura desenată
prin acesta:
Valoarea Pdmode Obiectul
32 un cerc
64 un pătrat
96 un cerc În interiorul unui pătrat

Notă: Se pot combina diferitele valori ale variabilei Pdmode pentru a

crea 20 de tipuri diferite de puncte. Spre exemplu, pentru a combina o

cruce (2) În interiorul unui cerc (32), se va atribui variabilei Pdmode
valoarea 34 (2+32).

A se vedea Ddtype, Divide, Measure; variabile de sistem: Pdmode, Pdisze

Selectarea punctelor
Se poate selecta un punct introducând direct valoarea distanţei, urmărindu-l,
selectându-l cu cursorul, introducând de la tastatură valoarea absolută sau
re lativă a coordonatelor sau coordonatele relative polare. De asemenea, se
pot utiliza modificatorii, sau filtre , pentru a alinia puncte pe axele X, Y sau Z.
La linia de comandă, ori de câte ori se solicită selectarea unui punct, se va
. _1\tJ;oduce .x , .y sau .z sau o combinaţie a acestor trei modificatori (spre
exemplu , .xy).

Opţiuni

Direct distance entry: Se va specifica un punct, apoi se va deplasa

dispozitivul de indicare pentru a indica direcţia şi apoi se introduce distanţa
de la tastatură . Dacă se activează modul Ortho (on) se va facilita localizarea
punctelor pe verticală şi pe orizontală .
Tracking: Se va utiliza urmărirea pentru a localiza un punct relativ la punctul
următor sau la punctul de bază .

Absolute coordinate: Se specifică punctele prin introducerea valorilor

coordonatelor X, Y şi Z, separate prin virgule, după cum urmează:
Select point: 6 , 3 , 1
Valoarea pentru X este 6, pentru Y este 3 , iar pentru Z este 1. Dacă se omite
valoarea pentru Z, AutoCAD va utiliza valoarea implicită curentă (vezi
comanda Elev referitor la valoarea implicită curentă pentru Z) . Coordonatele
absolute utilizează originea sistemului UCS ca punct de referinţă .
Relative coordinates: Acestea sunt introduse în acelaşi mod ca şi
coordo natele absolute , cu deosebirea că simbolul @ precede valoarea
coordonatei, ca în exemplul următor :
Select point @ 6 , 3 , 1
Dacă se omite valoarea pentru axa Z, AutoCAD va utiliza valoarea implicită
curentă pentru Z (vezi comanda Elev pentru setarea valorii implicite curente
pentru axa Z) . Coordonatele relative vor utiliza ultimul punct introdus ca
punct de referinţă . Pentru ca AutoCAD să ştie să utilizeze ultimul punct
selectat, se va introduce doar simbolul @ la mesajul de selectare a punctului.
Relative polar coordinates : Se specifică punctele prin introducerea
distanţei de la ultimul punct introdus, precedată de simbolul @ şi urmată de
semnul "mai mic" «) şi de valoarea unghiului direcţiei , ca în exemplul
următor :

Select point: @ 6 < 45

în exemplul dat s-a introdus o distanţă relativă de 6 unităţi , la unghiul de
45° faţă de ultimul punct introdus.
Filters: Aliniază un punct de-a lungul axelor X, Y sau Z prin specificarea
axei pe care se aliniază, apoi prin selectarea unui punct existent cu care se
alin iază şi apoi introducând valorile coordonatelor noului punct ce nu au
fost deja specificate. În exemplul următor se va alinia un punct pe verti:..
într-o a numită poziţie pe axa X.

Pentru a utiliza filtrele punctelor

Meniul cursor: Point FiltersHiltrele . X, . Y, . Z, . XY, . XZ şi . YZ .
1. Point: Se va introduce .X sau se va selecta un punct cunoscut faţă de
care se va alinia pe verticală . Pentru o mai mare precizie, se pot utiliza
suprascrierile Osnap.
2. (need yz): Se va selecta coordonata Y-Z. Şi aici se pot utiliza suprascrierile
Osnap pentru a alinia cu alte elemente geometrice din desen .
Meniul cursor poate fi activat în mai multe moduri, în funcţie de tipul
dispozitivului de indicare utilizat. În cazul unui dispozitiv cu patru butoane,
se va apăsa cel de-al treilea buton (albastru, în unele cazuri). Dacă este
vorba de un dispozitiv cu trei butoane, se va apăsa butonul din mijloc, iar
pentru un dispozitiv cu două butoane , se va ţine tasta Shift apăsată şi se va
apăsa butonul din dreapta. Fişierele Acad . MNU şi Acad . MNS conţin atribuirile
AutoCAD pentru aceste butoane pentru deschiderea meniului cursor. Meniul
cursor conţine modurile de snap , precum şi filtrele punctelor.
De asemenea, se poate introduce .xy, .yz sau .xz la mesajul respectiv.
Spre exemplu, se poate selecta întâi poziţia X-Y, apoi se va introduce valoarea
Z pentru a specifica înălţimea.

Notă: Pentru a suprascrie unităţilecurente de măsurare a unghiurilor,

baza unghiului precum şi direcţia (stabili cu comanda Units), se vor utiliza
\ două sau trei caractere "<".

<< Introduce unghiurile în grade, cu baza implicită a unghiului (est)

şi cu d i re cţia implicită (sensul trigonometric) indiferent de
parametrii curenţi.
< < < Introduce unghiurile pe baza formatului curent al unghiului (grade,
radiani, grade zecimale etc.) , a bazei implicite a unghiului (est) şi
a direcţie i implicite (în sens trigonometric), indiferent de parametrii
curenţi pentru bază şi direcţie .

Se pot introduce unităţi fracţionate , indiferent de stilul de unitate selectat.

Aceasta înseamnă că se pot introduce atât valoarea 5.5", cât şi valoarea
5'6 " atunci când se utilizează, de exemplu , formatul arhitectural.
A se vedea Ddosnap, Ddunits, Filter, Osnap, Tracking, Units.
Comanda Polygon permite desenarea unui poligon regulat cu până la 1024
laturi. Pentru a defini poligonul , se poate specifica raza externă şi cea internă,
precum şi lungimea unei laturi. Poligonul va fi , de fapt, o poli linie care poate
fi expandată În liniile sale componente individuale. Se va utiliza comanda
Pedit pentru a modifica lăţimea unui poligon.

Pentru a desena un poligon

Linia de comandă: Polygon
Meniu : Draw}>Polygon
Bara de instrumente Draw: .Q] Polygon
1. Number of sides: Se va introduce numărullaturilor.

2 . Edge/ <Center of polygon> : Se va introduce E pentru a selecta

opţiunea Edge sau se va selecta un punct ca centru al poligonului. Dacă
se selectează opţiunea implicită, centrul poligon ului vor apare
următoarele mesaje:
Inscribed in circle I Circumscribed about circle (I/C): Se va
introduce opţi u nea dorită .
Radius circle: Se va introduce raza cercului care defineşte mărimea
poligonului.

Opţiuni

Edge: Determină lungimea unei laturi a poligonului. Se va solicita apoi

selectarea primului capăt , apoi al capătului opus al laturii. AutoCAD va desena
apoi un poligon prin crearea unui vector circular al laturii specificate.
Inscribed: Forţează poligonul să Încapă Într-un cerc cu raza specificată;
capetele fiecărei linii se vor afla pe circumferinţa cercului.
Circumscribed: Forţează poligonul să se potrivească În exteriorul cercului
de rază specificată; punctul median al fiecărei linii va fi tangent la circumferinţa
cercului.
Radius of circle: Stabileşte lungimea razei ce defineşte poligonul. Raza
respectivă vareprezenta distanţa de la centru la oricare dintre capetele laturilor
sau la punctele mediane ale laturilor, În funcţie de opţiunea selectată (ln-
scribed sau Circumscribed) .
A se vedea Pedit, Pline; variabila de sistem Polysides
Preferences / Config
Comanda Preference permite configurarea mai multor variabile care
contro lează aspectul şi funcţionarea AutoCAD. Această comandă deschide
o serie de casete de dialog cu mai multe pagini , care permit modificarea
unui set extins de opţiuni: Files, Performance, Compatibility, General, Dis-
play, Pointer, Printer şi Profiles.

Pentru a configura preferinţele AutoCAD

Linia de comandă: Preferences
Linia de comandă: Config
Meniu: Tools}>Preferences
Se execută clic de dreapta cu mouse-ul pe linia de comandă pentru a
deschide meniul cursor, din care se selectează opţiunea Preferences ...
După ce s-au personalizat valorile din caseta de dialog Preferences, se
apasă butonul Apply care va afişa noile configuraţii . Se apasă apoi butonul
OK pentru a Închide caseta de dialog.

Opţiuni

Pagina Files: Această pagină poate fi folosită pentru a specifica căile de

că utare ale AutoCAD pentru: fişiere suport, unităţi de disc, meniuri, fişiere
proiect (xre f ), fişiere de asistenţă , fişiere jurnal, editorul de text, dicţionar ,
fiş ierul de fonturi, fişierul Print, Spooler, numele secţiunii Prolong, adresele
fiş ierelor pentru Printer Spooler, prototipuri, adresele fişierelor temporare
de desene şi căile de căutare pentru lista contexturilor.
Browse: În funcţie de elementul selectat din listă, se va deschide fie
caseta de dialog Browse for Folder, fie Select a File.
Add: Creeaz'ă o nouă cale de căutare pentru directorul selectat.
Remove: Şterge calea de căutare selectată sau fişierul selectat din di-
rector.
Move Up: permite deplasarea În sus a directorului pe calea de căutare.

Move Down: Permite deplasarea În jos a directorului pe calea de căutare.

Set Current: Permite ca proiectul sau dicţionarul selectat să devină curente.
Pagina Performance: Se va utiliza această pagină pentru a selecta aspectul
obiectelor solide, a obiectelor text, a imaginilor raster, a obiectelor deplasate,
a arcelor şi a cercurilor. Se pot introduce, de asemenea , valorile care să
 .. rmine salvările complete sau incrementale, numărul maxim de
'vîewport-uri, precum şi modul de încărcare a referinţelor externe (xref).
Solid Model Object Display: Se va specifica o valoare pentru Ren-
dered Object Smoothness şi pentru Contour Lines per Surface, pentru a
defini fineţea obiectelor redate, respectiv numărul de linii contur pe
unitatea de suprafaţă. Se va bifa caseta de validare pentru ca să se
afişeze siluete în Wireframe (Show Silhouettes in Wireframe).

Display Object Being Dragged: Se vor selecta butoanele radio

corespunzătoare opţiunilor Do not display (Nu afişa), Display when re-
quested (Afişează la cerere) sau Display automatically (Afişează auto-
mat). Atunci când se mută un obiect, iar modul dragging este activat, se
pot vedea obiectele în timpul deplasării. Această valoare va fi salvată în
variabila de sistem Dragmode.
Show Text Boundary Frame Only: Afişează obiectele text numai sub
formă de cadre, în loc de a afişa textul efectiv. Această valoare este
memorată de variabila de sistem Qtextmode şi necesită execuţia comenzii
Regen pentru a restabili obiectul text.
Show Raster Image Content: controlează modelul de afişare a
imaginilor raster atunci când sunt deplasate. Variabila de sistem
corespunzătoare este Rtdisplay.

Arc and circle smoothness: Se va specifica o valoare; valorile mari

generează obiecte mai fine însă va creşte timpul necesar pentru
regenerare. Fineţea este controlată de comanda Viewres .
Segments per polyline curve: Se va introduce numărul segmentelor
de linie care vor fi generate pentru fiecare curbă de polilinie sau se va
utiliza variabila de sistem Splinesegs.
Incremental save %: Se va introduce procentajul spaţiului pierdut care
este permis într-un fişier de desen, iar AutoCAD va determina momentul
în care să execute o salvare completă în locul unei salvări incrementale.
De asemenea, se poate utiliza variabila de sistem Isauepercent, cu
valoarea 0, astfel încât toate salvările să fie integrale.
Maximum active viewports: Se va specifica numărul maxim dorit de
viewport-uri active, valoarea maximă este 48. Această valoare este
memorată în variabila de sistem Maxactup . Viewport-urile care nu sunt
active apar goale şi nu se regenerează.
 Extemal Reference File Demand Load: Controlează metodelii:f ae . "
încărcare a fişierelor cu referinţă extemă şi decide asupra folosirii indexuhi6i~;~1:;";.-:
Reset: Atribuie tuturor valorilor nivelul implicit al sistemului.
Pagina Compatibility: Se va utiliza această pagină a casetei de dialog
pentru a controla încărcarea şi afişarea aplicaţiilor de terţă parte ş i a casetei
de dialog de start. De asemenea, permite configurarea priorităţilor pentru
introducerea coordonatelor.
Load ARX Application on Demand: Determină oportunitatea ca
AutoCAD să solicite încărcarea aplicaţiilor de terţă parte , în cazul în care
un desen conţine obiecte create cu acele aplicaţii . Valorile solicitării de
î ncărcare vor fi stocate în variabila de sistem Demondlood.

Show Proxy Information dialog box: Activează , respectiv

dezact ivează afişarea acestei casete de dialog.

Proxy Images for Custom Objects: Se poate selecta unul dintre

butoanele radio: Do not show proxy graphics (Nu afişa grafica proxy),
Show proxy grophics ( Afişează grafica proxy) sau Show proxy bound-
ing box ( Afişează caseta de legătură proxy) .
Priority for accelerator keys: Se va selecta un buton radio pentru a
activa fie modul Windows stondords, fie AutoCAD C/ossic pentru ca
AutoCAD să interpreteze apăsările de taste în modul respectiv.
Priority for coordinate data entry: Se va selecta una dintre priorităţile :
Running object Snop (executarea snap-ului asupra obiectului) , Keyboord
entry (introducerea de la tastatură) sau Keyboord entry except script
(introducere de la tastatură , cu excepţia scenariilor).
Show the Start Up dialog box: Permite activarea, respectiv dezacti-
varea afişării casetei de dialog Start Up.
Reload AutoLisp between drawings: Informează AutoCAD să încarce
funcţiile şi variabilele definite cu AutoLisp pe durata fiecărei sesiuni de
desen . Aceasta se va aplica acelor comenzi proprii care sunt încărca te
automat la start, nu şi rutinelor proprii care sunt încărcate în sesiunile de
desen .
Pagina General: Se va utiliza această pagină a casetei de dialog pentru a
specifica metodele de salvare automată , extensiile pentru numele nodurilor
de reţea şi numărul maxim de elemente de sortat. Se poate opta pentru
crearea copiilor de siguranţă , pentru vaii dări CRC, verificări , fişiere jurnal,
imagini miniaturale de previzualizare şi semnale de alarmă.
<;<:1" ·;Drawing session safety precautions: Permite specificarea metodei
de salvare automată (Automatic Save) şi controlul numărului de minute
dintre două salvări (Minutes between saves). De asemenea, se POt
specifica opţiunile: Create backup copy with each save (Creează copie
de siguranţă la fiecare salvare), Ful/-time CRC validation (validare a
CRC completă) , Audit after each DXFIN or DXBIN (Verifică după fiecare
comandă DXFIN sau DXBlN) şi Maintain a log file (păstrează un fişier.
jurnal) .
Save thumbnail preview image: Selectarea acestei opţiuni produce
salvarea imaginii ce este afişată în zona Preview a casetei de dialog
Select File şi memorarea valorii în variabila de sistem Rasterpreview.
Beep on error in user input: Dacă se selectează această casetă,
AutoCAD va emite un semnal sonor atunci când detectează o valoare
incorectă .

File extensions for temporary files: Pentru a specifica un nume unic

pentru nodul de reţea , se va introduce o extensie în această casetă de
editare . Extensia implicită este AC$ $.
<

Maximum number sorted symbols: Specifică ordinea alfabetică

pentru un număr maxim de elemente de sortat şi îl salvează în variabila
de sistem Maxsort. Dacă valoarea specificată este O, articolele apar în
ordinea în care au fost create.
Reset: Atribuie tuturor valorilor nivelul implicit de sistem.
Pagina Display: Se va utiliza această pagină a casetei de dialog pentru a
activa afişarea barelor de defilare sau pentru a maximiza fereastra AutoCAD.
Se poate stabili numărul de linii care apar la linia de comandă şi în fereastra
de text. Casetele de selecţie deschid casete de dialog secundarea pentru
alegerea culorilor ecranului şi a fonturilor.
Drawing Window Parameters: Permite selectarea opţi unilor : Disp/ay
screen menu in drawing session (Afişează meniul ecran în sesiunea de
desen) , Disp/ay scrol/ bars in drawing window (Afişează barele de defilare
în fereastra desenului) şi Maximize the AutoCAD window upon start.
Text window parameters: Se va specifica: numărul de linii care apar
în fereastra ascunsă a liniei de comandă şi numărul de linii din fereastra
de text ce va fi reţinut În memorie.
AutoCAD window format: Se va apăsa butonul C%rs ... pentru a
selecta culorile pentru zona de desen , pentru meniul ecran , pentru
 fereastra de text şi linia de comandă sau butonul Fonts ... pentru a spe .... .
fonturile pentru meniul ecran, pentru fereastra de text şi pentru liniad€t. . ;'"~·'·'
coma ndă.

Pagina Pointer: Se va utiliza această pagină a casetei de dialog pentru a

afişa şi selecta dispozitivul de indicare implicit al AutoCAD. De asemenea,
permite stabilirea modurilor de interacţiune cu mouse-ul sau cu digitizorul,
precum şi dimensiunea cursorului.
Current pointing device driver: Această casetă cu listă afişează numele
unităţilor de disc corespunzătoare dispozitivelor de indicare.

Set current: Se va apăsa acest buton pentru a face ca dispozitivul de

indicare selectat în lista anterioară să devină curent.
Accept input frorn: Se va selecta unul dintre butoanele radio Digitizer
Only sau Digitizer and mouse (disponibil numai dacă se selectează un
digitizor).
Cursor s ize: Se va specifica dimensiunea cursorului în funcţie de
procentajul dimensiunii ecranului (percentage of screen size) . Dacă
valoarea este de 100, liniile verticale şi orizonale ale cursorului vor fi
extinse până la marginile ecranului grafic: valoarea implicită este 5.
Pagina Printer: Se va utiliza această pagină a casetei de dialog pentru a afişa,
stabili, crea, adăuga, modifica, descrie şi salva parametrii configuraţiei de plot.
Current printer: Această casetă cu listă afişează numele imprimantelor
şi
plotterelor curente.
Set Current: Se va selecta această casetă pentru seta plotterul sau
imprimanta curentă .
Modify . .. : Deschide caseta de dialog Reconfigure a Printer pentru a
reconfigura imprimanta selectată şi a include o descriere (Description).
New ... : Afişează caseta de dialog Add a Printer pentru a vizualiza şi a
selecta unităţile de disc corespunzătoare imprimantei disponibile. Se va
utiliza caseta de editare Add a description pentru a introduce o scurtă
descriere a imprimantei respective.
Open ... : Deschide caseta de dialog Replace from PC2 File pentru selecta
un fişier de configuraţie pentru dispozitivul care va fi utilizat.
Save As ... : Afişează caseta de dialog Save PC2 File, care permite
specificarea unui director şi unui fişier pentru a salva informaţiile de
configurare.
Rernove: Şterge imprimanta selectată din caseta cu listă .
.\ ~gina Profiles: Se va utiliza această pagină a casetei de dialog pentru a
lista; a stabili , a copia, a redenumi, a descrie, a exporta sau a importa profilUri.
Un profil este o configuraţie de instalare Windows, definită de utilizator.
Set Current: Stabileşte şi afişează numele profilului curent.
Copy ... : Deschide caseta de dialog Copy Profile pentru a introduce
numele şi descrierea unui profil.
Rename ... : Afişează caseta de dialog Change Profile pentru a modifica
numele şi descrierea unui profil existent.
Delete: Permite ştergerea unui profil din caseta cu listă.

Export ... : Deschide caseta de dialog Export Profile pentru a exporta un

profil fie pe acelaşi calculator, fie pe unul diferit.
Import ... : Afişează caseta de dialog Import Profile pentru a importa un
profil creat cu Export.
Reset: Restaurează toate valorile la nivelele implicite de sistem.
A se vedea Variabilele de sistem referite în această comandă.

Preview
Comanda Preview prezintă o imagine de dimensiunea unei pagini a
desenului curent, similar cu alte aplicaţii Windows. Imaginea afişată este
controlată de comanda Plot, pe baza configuraţiei curente de tipărire la
plotter.

Pentru a previzualiza un desen pregătit pentru tipărire pe

plotter
Linia de comandă : Preview
Se apasă Esc sau Enter pentru a termina sau clic de dreapta pentru a
activa un meniu .
Simbolul afişat sub forma unei lupe, cu semnele plus sau minus ajută la
mărirea/micşorarea imaginii afişate . Se va executa clic de dreapta pentru a
afişa un meniu ce permite selectarea opţiunilor Exit, Plat, Pan , Zoom, Zoom
Window şi Zoom Previous. Se apasă tasta Escape sau tasta Enter pentru a
termina previzualizarea şi a nu tipări desenul.
A se vedea Plot, Preferences.
psdrag
Comanda Psdrag controlează aspectul imaginii PostScript în timp ce aceasta
este deplasată la poziţia sa utilizând opţiunea Psin a comenzii Import/Export.

Pentru a afişa o imagine PostScript

Linia de comandă : Psdrag
PSIN drag mode <O>: Se va introduce O sau 1 sau se apasă Enter.

Opţiuni

o: Afişează numai caseta care mărgin eşte imaginea şi numele fişierului, atunci
când imaginea este deplasată .

1: Afişează
imaginea PostScript redată în timp ce aceasta este deplasată la
poziţia
sa. Dacă variabila de sistem Psquality are valoarea O, această opţiune a
modului drag nu are nici un efect. Va fi afişată în acest caz numai caseta limitrofă .
A se vedea Import/Export: Psin , Psfill; variabila de sistem: Psquality

Ps fi Il
Comanda Psfill umple liniile exterioare ale unei polilinii 2D cu un model
PostScript definit în fişierul Suport PostScript numit Aca d. PSF. Modelul nu
este vizibil pe ecran, însă la ieşire poate fi văzut folosind comanda Psout.

Pentru a utiliza un model de umplere PostScript

Linia de comandă: Psfill
1. Select polyline: Se va selecta linia exterioară a poliliniei bidimensionale.
2. PostScriptfill pattern (.=none}<.>t?: Se va introduce numele unui
model.
Dacă se introduce? se va afişa lista modelelor disponibile : Grayscale
RGBcolor AI/ogo Lineargray Radialgray Square Waffle Zigzag Stars Brick
Specks . Mesajul va fi apoi repetat, iar numele modelului va fi încadrat în
paranteze pătrate .
Aspectul modelelor de umplere este controlat de mai mulţi parametri. în
fu ncţie de modelul selectat, se va solicita specificarea parametrilor relevanţi.
 utoCAD nu afişează modelele pe ecran , însă comanda Psout le recunoaşte
şi le exportă.
A se vedea Import/Export: Psin/Psout, Psdrag.

Pspace
Comanda Pspace permite trecerea de la Modelspace înapoi la Paperspace
atunci când se lucrează din Paperspace printr-un view-port în Modelspace.
Paperspace trebuie să fie activat înainte de a utiliza comanda Pspace.

Pentru a trece dintr-un viewport al Modelspace

În Paperspace
Linia de comandă : Pspace
Meniu: View ~ Paperspace
Se execută dublu clic pe MODEUPAPER de pe bara de stare.

Notă : Se poate utiliza Modelspace În AutoCAD pentru a efectua proiecte

şi schiţe . Paperspace este un spaţiu de lucru altemativ care permite
, aranjarea afişărilor desenului din Modelspace şi modificarea acestora la
scară sau dimensionarea pentru tipărirea pe plotter. Se pot crea
viewport-uri În Paperspace, care sunt similare ferestrelor din Modelspace.
Modurile Layers, Snap şi Grid pot fi configurate separat pentru fiecare
viewport În parte. De asemenea, se poate controla cu precizie scara unui
viewport, În vederea tipăririi acestuia .

Sfat: Pentru a putea trece În Paperspace dintr-un desen nou, se va seta

variabila Tilemode pe O. Se poate activa, respectiv dezactiva variabila
Tilemode executând dublu clic pe TI LE din bara de stare. Ecranul va
deveni alb, iar pictograma UCS se va transforma Într-un triunghi. Se poate
folosi comanda Mview pentru a configura viewport-urile, astfel Încât
desenul din Modelspace să poată fi afişat in Paperspace. Se poate utiliza
opţiunea Xp a comenzii Zoom pentru a stabili scara de afişare a
viewport-urilor. Se va utiliza comanda Mvsetup pentru o interfaţă şi

proceduri de instalare mai uşor de folosit.

~,-" Sfat: Viewport-urile din Paperspace pot fi redimensionate
\.1'\ co piate şi chiar suprapuse. utilizând comenzile standard d~ editare ale
AutoCAD.

Notă: În versiunea 14. regenerările ce urmează după operaţiile de Zoom

sau Pan au fost aproape eliminate . Se pot efectua aceste operaţii În
mod transparent şi În timp real În Paerspace (Tilemode = O).

A se vedea Msapce. Mview, Mvsetup, Tilemode, Vplayer, Vports, Zoom/Xp

Purge
Comanda Purge permite ştergerea blocurilor, nivelelor, tipurilor de linie,
stilurilor de dimensiune, fişierelor de forme sau stilurilor de text ce nu au fost
referite . Aceste obiecte şi parametrii pot provoca creşterea fişierului de desen,
încetinind procesul de încărcare a desenului şi făcându-1 mai dificil de
transportat.

Pentru a şterge elemente dintr-un fişier de desen

Linia de comandă: Purge
Meniu: Files~Drawing Utilities~Purge~Preset Options
Purge unused BlockslDimstyles/LAyers/LTypes/SHapes/STyles/
Mlinestyles/AII: Se va selecta tipul de element care se va şterge.
Atunci când se selectează tipul elementului, AutoCAD afişează numele
fiecăruielement de tipul specificat. Se va introduce Y pentru a şterge elementul
respectiv sau N pentru a-l p ăstra . Opţiun ea AII şterge toate elementele ,
indiferent de tipul acestora .
În versiunea 14 este posibil să se şteargă toate obiectele simultan:
Names to purge < * >: Se va introduce numele variabilei care se va
ş terge.

Verify each name to be purged? <Y>: Se va introduce N dacă se

doreşte ştergerea tuturor obiectelor sau Y pentru a alege obiecte pentru
ştergere .
 ":::,,.;'tNivelul 0, tipul de linie continuă, stilul standard de text, UCS, afişările şi
"' configuraţiile de viewport nu pot fi şterse. Blocurile incluse sunt şterse numai
prin ştergeri repetate şi i eşirea din desen. Comanda Wblock descrie o metodă
alternativă mai e fic ientă pentru ştergere.
A se vedea Wblock

Qsave
Comanda Qs ave salvează rapid desenul specificat, fără a solicita un nume
de fişier. Dacă se salvează un desen fără nume, comanda Qsave funcţionează
ca şi comanda Saveas , permiţând denumirea desenului înainte de a-l salva.

Pentru a salva un desen

Linia de comandă : Qsave
Meniu: File~Save
Bara de instrumente Standard: ~ Save

A se vedea Save, Saveas; variabile de sistem: Dwgtitled, Savename,

Savetime

Qtext
Comanda Qtext ajută la reducerea timpului de regenerare şi retrasare a
desenului făcând ca textul să apară ca o casetă dreptunghiu lară în loc de
text lizibiL Dreptunghiul va avea, aproximativ, înălţimea şi lungimea textului.

Pentru a afişa textul sub forma unei casete dreptunghiulare

Linia de coma nd ă: Qtext
Meniu: Tools ~ Drawing Aids ... ~ Qte xt - caseta de validare Text
ON/OFF <OH> : Se va introduce opţiunea dorită .

Efectele comenzii Qtext nu vor putea fi observate decât după ce se

execută comanda Regen .

A se vedea Dtext, Regentext; variabila de sistem Qtextmode .

Quit
Comanda Quit încheie un desen şi permite salvarea sau renunţarea la
mod ificările aduse de la ultima salvare sau pentru un desen ce nu a fost salvat.

Pentru a încheia un desen

Linia de comandă: Quit
Meniu: File~Exit
Dacă asupra desenului curent nu s-au făcut modificări , AutoCAD va
închide programul. Dacă s-au efectuat modificări şi nu s-a salvat, se va
deschide o casetă de dialog cu opţiunile Yes, No sau Cancel. Dacă desenul
nu a fost denumit şi se selectează opţiunea Yes , se va deschide caseta de
dialog Sa ve Drawing As, care oferă posibilitatea numirii desenului.
A se vedea Exit, Qsave, Save, Save as; variabila de sistem Dbmod.

Ray
Comanda Ray creează linii "semi-infinite", ce sunt folosite, de obicei, ca
linii de construcţie într-un desen. Raza se întinde dintr-un punct selectat
către infinit.

Pentru a crea o rază

Linia de comandă: Ray
Meniu: Draw~Ray
1. From Point: Se va specifica punctul de start al razei.
2. Through Point: Se va specifica punctul prin care va trece raza.
3. Se va continua selectarea punctelor pentru a crea raze multiple, dacă
este necesar, apoi se apasă Enter.
A se vedea Xline

Recover
Comanda Recover recuperează cât de mult posibil dintr-un fişier şi permite
AutoCAD să citească fişierul respectiv. Desenul poate deveni corupt datorită
 tP.blemelor ce pot apare cu unitatea de hard disk sau de dischetă . Dacă a
fost alterată informaţia despre header, AutoCAD va încerca să recupereze
fişierul folosind comanda Open.

Pentru a recupera fiş i ere l e corupte

Linia de comandă : Recover
Meniu : File ~ Drawing Utilities~ Recove r. ..
Dacă variabila de sistem Filledia are valoarea 1, va fi afişată caseta de
dialog Select File pentru a introduce numele fişierului care trebuie recuperat.
în caz contrar, va apărea următorul mesaj la linia de comandă :
Recover <numele fişierului curent >: Se va introduce numele fişierului
de recuperat.
Vor apărea apoi mai multe mesaje care indică operaţiile efecluate de
către AutoCAD în vederea recuperării fişierului. O casetă de dialog AutoCAD
Alert se va deschide după recuperare pentru a raporta dacă verificarea a
detectat erori în baza de date recuperată. în acest caz, recuperarea este
prelucrată şi rezultatele sunt afişate pe ecran.

A se vedea Audit; variabila de sistem: Auditctl

Rectang
Comanda Rec tang permite desenarea unei polilinii dreplunghiulare cu
colţuri
filetate , grosime , înălţime ş i/sau lăţime .

Pentru a desena un dreptunghi

Linia de comandă : Rectang
Meniu : Draw ~ Rectangle
Bara de instrumente Draw: ..el Rectangle
1. ChamferlElevation/Filletrrhickness/Width/ < First corner> : Se va
specifica un punct sau se va introduce initiala uneia dintre opţiunile
descrise în paşii 3-7.
2 . Other corner: Se va specifica colţul opus .
3. Dacă s-a introdus C se va solicita o distanţă de chamfer sau se apasă
Enter la mesajele First chamfer distancefor rectangles <0.000> : şi Sec-
ond chamfer distance for rectangles < O. 0000 >:.
4. Da că s-a specificat litera E se poate introduce înălţimea dreptunghiuh.!1
la mesajul Eleuation for rectangles < 0.0000 > :.
5. Pentru a selecta raza benzii dreptunghiului, se introduce F, apoi o valoare
la mesajul Fi/let radiusfor rectangles <0.0000> :.
6. D acă se doreşte stabilirea grosimii dreptunghiului , se introduce T, apoi
se specifică grosimea, la mesajul Thickness for rectangles < 0.0000 >:.
7. Se poate introduce lăţimea dreptu nghiului, specificând litera W, apăsând
Enter, apoi introducând o valoare la mesajul Width for rectangles
< 0.0000> :.

Notă : Opţiunile
Elevation şi Thickness trebuie să fie utilizate cu atenţie.
Dacăse realizează numai proiecte 20 , acestea nu ar trebui utilizate,
\ deoarece pot cauza probleme.

A se uedea Pline, Thickness, Chamffer, Fillet; variabile de sistem: Filetrad,

Thickness, Chamfera, Chamferb, Plinewid .

Redefine / Undefine
Comanda Undefine reprimă orice comandă AutoCAD. Spre exemplu , dacă
se Î ncarcă o comandă Copy din AutoUSP scrisă de utilizator şi apoi se
introduce Copy la linia de comandă, se va utiliza totuşi comanda Copy
standard. Cu toate acestea, dacă se foloseşte Undefine pentru a suprima
comanda Copy standard, se va putea utiliza programul Copy creat În
AutoUS P. Comanda Rede6ne reinstaurează o comandă standard ce a fost,
În prealabil, suprimată.

Pentru a suprima sau reinstala o comandă standard

Linia de comandă : Undefine sau Redefine (după caz)

Notă : Command name: Se va introduce numele comenzii. Pentru a in-

, troduce o comandă Copy standard din AutoCAD dacă o versiune

. AutoLlSP a acesteia s-ar putea să fi fost deja definită, se va proceda
după cum urmează :

Linia de comandă : Copy (Enter)

Select object: Acesta este singurul mod de a utiliza o comandă nedefinită
cu funcţia AutoUSP Command.
Comanda Redo reface o comandă ce a fost anulată cu U sau Undo.
Refacerea cu Redo trebuie să urmeze imediat după comenzile U sau Undo.
Se permite numai un singur Redo pentru o comandă. Dacă se introduce o
serie de trei U (adică, trei Undo) , numai ultimul U poate fi restaurat.

Pentru a anula o comandă Undo

Linia de comandă : Redo
Meniu: Edit~Redo
Bara de instrumente Standard: ~ Redo
lată metoda cea mai eficientă de a reface o anulare:

undo 6
Dacă astfel se anulează prea mult, se încearcă apoi redo . Dacă şi aşa se
anulează prea mult, se încearcă undo 4. Altfel se introduce u .
A se vedea U, Undo; variabila de sistem Undoctl.

Redraw şi Redrawall
în timpul proceselor de desenare şi de editare, una dintre operaţii poate pro-
duce dispariţia parţială a unui obiect. Adeseori, obiectul s-a aflat anterior în
spatele altor obiecte care au fost şterse după aceea. Comenzile Redraw şi
Redrawall "reîmprospătează" ecranul şi restaurează asemenea obiecte. Aceste
comenzi curăţă ecranul de resturi care pot aglomera inutil afişajul.

Pentru a redesena ecranul

Linia de comandă: Redraw sau Redrawall (sau 'Redraw sau 'Redrawall,
pentru a utiliza comenzile în mod transparent).
Meniu: Redraw
Bara de instrumente Standard: ~ Redrawall

Notă: Comanda Redraw are efect numai asupra viewport-urilor active În

momentul respectiv. Comanda Redrawall . pe de altă parte, redesenează
toate viewport-urile de pe ecran simultan. Aceste comenzi afectează numai
ecranul. nu şi baza de date efectivă a desenului.
A se vedea Regen, Viewres
Regen şi Regenall
Aceste două comenzi actualizează ecranul editorului de desen, pentru a
reflecta schimbările recente din baza de date a desenului.

Pentru a regenera desenul şi a actualiza afişarea

Linia de comandă : Regen sau Regenall

Meniu: View» Regen / Regen Ali

\ Notă: Dacă
şi
se efectuează o schimbare globală in baza de date a desenului
comanda Regenauto este activată, regenerarea va avea loc automat.
Dacă Regenauto este dezactivată, modificările din baza de date nu vor fi
reflectate imediat asupra desenului. Dacă se doreşte vizualizarea acestor
modificări, se va utiliza comanda Regen şi desenul va fi actualizat.

A se vedea Regenauto, Views

Regenauto
Comanda Regenanto regenerează automat ecranul pentru a reflecta
m odificările
recente asupra desenului . Pentru desenele Regenauto permite
dezactivarea regenerării automate . Valoarea Regenauto implicită este ON o

Pentru a controla regenerarea

Linia de comandă : Regenauto (sau 'Regenauto, pentru a utiliza
comanda în mod transparent) .
ON/OFF/<starea curentă>: Se va introduce ON sau OFF, după caz.

Opţiuni
On: Produce regenerarea automată a desenului , atunci când este necesară
pentru a reflecta modificările globale din baza de date a desenului . Ecranul
va reflecta cele mai noi modificări ale desenului .
OH: Jnhibă regenerarea automată a ecranului. Astfel se poate economisi
timp dacă se modifică desene complexe. Atunci când o comandă are nevoie
de regenerarea desenului , va apărea un mesaj pentru a decide dacă se va
regenera sau nu ecranul.
A se vedea Regen; variabilele de sistem: Regenmode, Viewres.
Comanda Region permite crearea de zone bidimensionale Închise di
formele Închise suprapuse existente (numite şi bucle). Buclele pot reprezenta
combinaţii de linii , polilinii , cercuri , arce , elipse, arce eliptice ş i spline. Acestea
trebuie să fie Închise sau să formeze zone Închise .

Pentru a crea regiuni

Unia de comandă : Region
Meniu: Draw,.Region
Bara de instrumente Draw: ~ Region.
1. Select objects: Se vor selecta obiectele ce se vor combina pentru a
forma o regiune.
2 . Se apasă Enter pentru a termina comanda. Linia de comandă afişează
numărul de bucle detectate ş i numărul regiunilor create.
Se pot crea regiuni compuse prin diferenţa , combinarea sau localizarea
intersecţiei
regiunilor.

Pentru a crea regiuni compuse

Linia de comandă : Union
Linia de comandă : Subtract
Linia de comandă : Intersect
1. Select objects: Se vor selecta regiunile care se vor combina pentru a
forma o regiune compusă .
2. Se apasă Enter pentru a termina comanda.
Obiectele pot fi selectate În orice ordine pentru a fi unite folosind comanda
Union sau pentru a găsi intersecţia lor cu coma nda Intersect. Da că se
doreşte diferenţa dintr-o regiune şi o altă regiune , trebuie mai Întâi să se
selecteze regiunea din care se va scade.

Notă: Regiunile nu pot fi create din obiecte deschise care se intersectează

formând o zonă închisă , cum ar fi arcele care se intersectează sau curbele
care se auto-intersectează . (Comanda înrudită, Boundary , permite
crearea de graniţe polilinii din orice obiecte care se intersectează).
Obiectele unei regiuni trebuie să se afle în acelaşi plan.
 Notă: Regiunile sunt utile În calculul proprietăţilor ariilor calculate În sc6d6«
fa c ilitării gestionării. (Vezi comanda Area ). De asemenea, se pot haşura
sau umbri regiuni, utilizând comenzile Bhatch sau Shade şi se pot analiza
şi alte proprietăţi.

A se vedea Bhatch, -Boundary, Boundary, Intersect, Shapes, Subtract,

Union

Reinit
Comanda Reinit deschide caseta de dialog Re-initialization pentru a
rei niţializa
porturile de intrare / ieşire , digitizorul, monitorul şi fişierul
Ac ad . PG P.

Pentru a reiniţializa porturile, digitizorul, monitorul

şi fişierul ,PGP
Linia de comandă: Reinit

Opţiun i

1/0 Port Initialization: Această secţiune conţine caseta de validare pentru

resetarea portului de intrare/ieşire pentru digitizor şi pentru plotter.
Devide & File Initialization: Această secţiune conţine casete de validare
pentru a reiniţializa digitizer-ul, monitorul şi fişierul. PGP.

Notă: Dacă se modifică fişierul Acad . PGP cu un editor de text ASCII, se

va bifa caseta POP File pentru a activa modificările efectuate În desenul
curent. Dacă nu apare cursorul pe ecran pentru a permite selectarea
casetelor de validare, se poate utiliza variabila de sistem Re-init şi se va
specifica suma mai multor valori de reiniţializare . Spre exemplu, se va
atribui valoarea 5 variabilei Re-init (1 = Digitizer+4 = reiniţializarea
digitizorului), pentru o eroare a digitizorului. Vezi variabilele de sistem
pentru valorile aditive.

A se vedea Variabila de sistem: Re-init

Comanda Rename redenumeşte orice element cu nume al desenului, Cum
ar fi : blocuri , stiluri de dimensiune, nivel, tip de linie, stil de text etc. Comanda
echivalentă pentru casetă de dialog este Ddrename.

Pentru a atribui un nou nume unui obiect:

Linia de comandă: Rename
1. Block/Dimstyle/Layer/LType/Style/UcsNiewNPort: Se va intro-
duce tipul elementului de desen care va fi redenumit.
2 . Old (object) name : Se va introduce vechiul nume al obiectului.
3 . New (object) name: Se va introduce noul nume al obiectului.

A se vedea Ddrename , Layer, Linetype

Render
Comanda Render utilizează surse de lumin ă şi parametrii de suprafaţă pentru
a reda un model tridimensional. Suprafeţele pot fi ajustate la reflecţie,
strălucire şi fineţe. Pot fi adăugate mai multe surse de lumină la desen·pentru
a îmbunătăţi redarea, iar intensitatea acestor surse de lumină este reglabilă.
Comanda Render produce o imagine utilizând informaţii de la o scenă
specificată, setul curent de selecţie sau afişarea curentă .

Pentru a reda o scenă, obiecte sau o afişare

Linia de comandă: Render
Meniu: View~Render~Render. .. (din meniul derulant Render).
Bara de instrumente Render: ~ Render
1. În caseta de dialog Render se poate selecta tipul de redare (Rendering
Type) În funcţie de necesităţi , precum şi o scenă de redat (Scene to
Render) , se pot stabili opţiunile referitoare la paleta ecranului (Screen
Palette) , materiale de umbrire şi variabile de netezi re şi se poate alege
destinaţia rezultatului redării (Viewport, Render Window sau File) .

2 . Se va apăsa fie butonul Render Scene , fie Render Objects.

 Dacă s-a acţionat butonul Render Objects se va solicita selectg~e~
obiectelor (Select objects) înainte de a începe redarea. Dacă nu s-a specifit~r
nici o scară sau nici un set de selecţie, comanda Render va utiliza afişarea
curen tă . Dacă în desen nu există lumini , Render va utiliza o sursă de lumină
standard "peste umăr" , având intensitatea egală cu 1.

Opţiuni prestabilite
in bara de instrumente Render sunt disponibile opţiunile prezentate în
continuare. Comenzile echivalente la linia de comandă sunt afişate după
textul Linia de comandă:
Hide: produce ascunderea pentru un model3D, liniile ascunse ale acestuia
fiin d suprimate.
Linia de comandă : Hide
Meniu: View ~ Hide
Bara de instrumente Render: ~ Hide
Shade: Afişează o imagine umbrită a desenului în viewport-ul curent.
Linia de comandă: Shade
Meniu: View~Shade~Shade Color Options.
Bara de instrumente Render: ~ Shade
Scenes: Deschide caseta de dialog Scenes care permite configurarea unei
scene, care va putea fi apelată ulterior.
Linia de comandă: Scene
Meniu: View ~ Render~Scene ...
Bara de instrumente Render: EJ Scenes
lights: Deschide caseta de dialog Lights care permite ajustarea, ştergerea
sau crearea unei surse de lumină . Se poate stabili intensitatea luminii
ambientale şi atenuarea iluminării invers proporţional liniar sau pătratic cu
dista nţa .
Linia de comandă : light
Meniu: View~Render~Light...
Bara de instrumente Render: ~ Lights.
Materials: Deschide o casetă de dialog ce permite crearea unei noi încheieri
sau importul , ştergerea , exportul sau modificarea unei încheieri existente.
Va fi afişată o sferă de previzualizare care oferă o imagine a modului în care
încheierea va arăta:
 Meniu: View~Render~Materials ...

Bara de instrumente Render: ~ Materials .

Materials Library: Afişează o casetă de dialog ce conţine lista tuturor
încheierilor cu materiale existente. Se pot selecta subseturi de materiale,
care vor fi stocate într-un fişier bibliotecă pentru materiale specificat (. MLI ).
Linia de comandă: Matlib
Meniu: View~Render » Materials Library ...
Bara de instrumente Render: ~ Materials Library
Mapping: Afişează mesajul Select objects:, apoi deschide caseta de dialog
Mapping pentru a asocia coordonate şi proiecţii de mapare.
Linia de comandă: Setuv
Meniu: View~ Render,. Mapping .
Bara de instrumente Render: ~ Mapping
Fog: Afişează caseta de dialog Fog/Depth pentru a emula distanţe pentru
obiecte cu alb (pentru ceaţă), negru (pentru indicaţiile tradiţionale pentru
adâncime) sau amestecuri de co mbina ţii de culori .
Linia de comandă : Fog
Meniu: View}>Render}>Fog.. .
Bara de instrumente Render: -.:d Fog
Landscape New: Deschide caseta de dialog Landscape pentru a selecta
un obiect peisaj.
Linia de comandă: Lsnew
Meniu: View}>Render}>Landscape New ...
Bara de instrumente Render: ~ Landscape New.
Landscape Edit: Deschide caseta de dialog Landscape Edit pentru a
modifica un obiect peisaj .
Linia de comandă : Lsedit
Meniu: View}> Render}> Landscape Edit...
Bara de instrumente Render: ~ Landscape Edit
Landscape Library: Deschide caseta de dialog Landscape Library care
permite crearea de biblioteci ale obiectelor peisaj.
Linia de comandă: Lslib
Meniu: View}>Render}>Landscape Library ...
 Bara de instrumente Render: ~ Landscape Library
Render Preferences: Afişează caseta de dialog Rendering Preferences care
permite stabilirea preferinţelor de redare pentru următoarele : procedurile
implicite de redare, Screen Palette sau tehnicile de mapare a culorilor, scara
pictogramelor pentru lumini, opţiunile de redare (afişare) , calitatea redării şi
controlul suprafeţelor.
Linia de comandă: Rpref
Meniu: View ~ Render ~ Preferences ...
Bara de instrumente Render: ~ Render Preferences
Statistics: Fumizează informaţii despre ultima schemă redată (comanda Stats).
Linia de comandă : Stats
Meniu: View~Render~Statistics ...

Bara de instrumente Render: ~ Statistics

Resume
A se vedea comanda Script.

Revsurf
Comanda Revsurf desenează o suprafaţă curbată concavă care este rotită
în jurul unei axe, cum ar fi un clopoţel şi un pahar ca în Figura 14. Înainte de
a putea utiliza comanda Revsurf, trebuie să se definească atât forma
con cavităţii , cât şi axa de rotaţie. Se vor utiliza arce, linii sau polilinii 20 sau
30 pentru a defini această formă . Axa de rotaţie poate fi o linie.

Pentru a desena o suprafaţă concavă

Linia de comandă: Revsurf

Meniu: Oraw ~S urfaces ~ Revolved Surface
Bara de instrumente Surfaces: ~ Revolved Surface
1. Select path curve: Se va selecta o linie, un arc, un cerc, o polilinie 20
sau 30 care să definească forma care va fi rotită .

2 . Select Axis of revolution: Se va selecta o linie care să reprezinte axa

de rotaţie.
,;; Jtra 14: Suprafaţă curbată concavă desenată de comanda Revsurf
Direcţia de !
I
Modelul de curbă I
ce defineşte obiectul!
I
i
I
Linia de definire
a axei de rotape

3. Starting Agle <o>: Se introduce unghiul de la obiectul selectat ca

punct de start al rotaţiei.
4. Included angle (+ = ccw, - = cw) <Full circle>: Se va introduce
unghiul de rotaţie (+ indică rotaţie în sens trigonometric, iar - o rotaţie
în sens contrar).

\ Notă:

pozitivă
Punctul care se

ilustrată

plasează
sau negativă
selectează

a rotaţiei.

În Figura 15 pentru a determina

pe obiect la Pasul 3 determină
Se poate utiliza "regula mâinii drepte",
direcţia pozitivă

degetul mare pe linia axei, indicând În partea

a
direcţia

rotaţiei.

opusă capătului
Se

cel mai apropiat de punctul de selecţie . Celelalte degete vor indica direcţia
poz itivă de rotaţie . Direcţia de rotaţie determină direcţia Na suprafeţei,

iar axa de rotaţie defineşte direcţia M.

Se poate controla numărul de faţete utilizate pentru a crea suprafaţa cu

Revsurf cu ajutorul variabilelor de sistem Surftabl şi Surftab2 . Variabila
Surftabl controlează numărul de faţete pe direcţia M, iar Surftab2 controlează
faţetele de pe direcţia N. Se pot configura aceste variabile şi prin introducerea
lor la linia de comandă. Dacă se introduce o valoare mai mare pentru
Surftabl sau Surftab2 , suprafeţele deja desenate nu vor fi afectate .
Figura 15: Determinarea direcţiei pozitive a rotaţiei

Punctul de aplicare

A se vedea 3Dmesh, Pedit; variabile de sistem : Splframe, Surftabl ,

Surftab2 .

Rotate
Comanda Rotate produce rotirea unui obiect sau a unui grup de obiecte cu
un unghi specificat.

Pentru a roti obiecte

Linia de comandă : Rotate
Meniu: Modify ~ Rotate
Bara de instrumente Modify: ~ Rotate
1. Select objects: Se vor selecta unul sau mai multe obiecte.
2 . Base point: Se va selecta punctul în jurul căru ia vor fi rotite obiectele.
3 . <Rotation angle>/Reference: Se va introduce unghiul de rotaţie sau
R pentru a specifica unghiul de referi nţă .

Opţiuni

Reference: Permite specificarea unghiului de rotaţie relativ la unghiul curent

al obiectului. Dacă se s e lectează această opţiune , se vor afişa mesajele:
 _", ~ference angle <o>: Se va introduce unghiul curent al obiectului sau se
. selectează două puncte pentru a defini un unghi de bază.
New angle: Se va introduce un nou unghi sau se va selecta un unghi cu
cursoruL

\
, Notă: Rotate este o opţiune a modului Grips.
A se vedea Odgrips, Grips.

Rotate3D
Comanda Rotate3D produce rotirea unui obiect sau unui grup de obiecte
în jurul unei axe 30 arbitrare.

Pentru a roti obiecte

Linia de comandă: Rotate3D
Meniu: Modify~30 Operation~Rotate 30
1. Select objects: Se vor selecta mai multe obiecte.
2. Axis by objectJLastNiewlXaxisNaxis/Zaxis/<2points>: Se va
specifica un punct sau se va selecta o opţiune.
3. < Rotation angle>/Reference: Se va introduce unghiul de rotaţie sau
R pentru a specifica un unghi de referinţă.

Opţiuni

Axis by Object: Permite alinierea axei de rotaţie cu un obiect existent

(linie, cerc, arc sau polilinie 20).
Last: Utilizează ultima axă de rotaţie .

View: Aliniază axa de rotaţie cu direcţia de vizualizare a viewport-ului curent

care trece printr-un punct selectat. La mesajul Paint an view direction axis
<O, O, O>: se va selecta un punct.
XN/Z axis: Aliniază axa de rotaţie cu una dintre axele (X, Y sau Z) care trec
prin punctul selectat. La mesajul Paint an (X, Y sau Z) axis <O, O, O> : se va
selecta un punct.
2Points: Permite specificarea a două puncte care să definească axa de
rotaţie.Vor fi afişate mesajele: lst paint an axis: şi 2nd paint an axis: şi se
vor selecta succesiv cele două puncte.
Rscript
A se vedea comanda Script.

-Rulesurf
Comanda Rulesurf generează o suprafaţă între două curbe. Înainte de a
putea utiliza comanda Rulesurf, trebuie să se deseneze două curbe care
definesc capetele opuse ale suprafeţei dorite (vezi Figura 16) . Curbele
definitorii pot fi puncte , linii , arce, cercuri, polilinii 2D sau polilinii 3D.

Pentru a utiliza curbe În definirea unei suprafeţe

Linia de comandă: Rulesurf

Meniu: Draw ~S urfaces ~ Ruled Surface
Bara de instrumente Toolbar: ~ Ruled Surface

Figura 16: Definirea capetelor opuse ale suprafeţei pentru comanda Rulesurf

__ ~-...~uleSUrf????? I

Prima curbă de defini~e

A doua curbă de defini~e

 first defining curve: Se va selecta prima curbă .

Select second defining curve: Se va selecta cea de-a doua curbă .

Notă: Poziţia punctelor de selecţie pe curbele definitorii afectează modul

În care va fi generată suprafaţa . Dacă se doreşte ca suprafaţa să fie
desenată dreaptă Între cele două curbe definitorii, punctele de selec~e

trebuie să fie plasate În aceeaşi poziţie pe cele două curbe. Dacă Însă se
doreşte ca suprafaţa să se Încrucişeze Între cele două curbe definitorii,
asemănător unui tirbuşon, punctele vor fi plasate În poziţii opuse pe curbele
definitorii.

Variabila de sistem Surftab 1 controlează numărul de faţete utilizate pentru

generarea suprafeţei.
A se vedea Pedit; variabila de sistem: Surftab 1.

Save
Comanda Save stochează pe disc fişierul deschis la un moment dat. Se va
utiliza comanda Save pentru a salva modificările efectuate în desen cu acelaşi
nume.

Pentru a salva desenul

Linia de comandă : Save
Dacă variabila de sistem Filedia are valoarea 1 şi desenul nu a fost încă
denumit, se va deschide caseta de dialog Save Drawing As. Se va introduce
numele desenului în caseta de editare File. La următoarea utilizare a comenzii
Save, va reapare caseta de dialog Save Drawing As. Se va apăsa butonul
OK pentru a salva desenul în acelaşi fişier sau se va specifica un nou nume
de fişier , director şi/sau cale.
Dacă variabila de sistem Fi/edia are valoare O, va apărea următorul
mesaj la linia de comandă Save Drawing As < C :\ ACADR14\
<drawing.dwg>:. Se va introduce unitatea de disc, calea şi numele fişierului
sau se va apăsa Enter pentru a accepta numele de fişier implicit curent.
Dacă se salvează desenul la aceeaşi adresă, cu acelaşi nume, se va deschide
o altă casetă de dialog care avertizează utilizatorul că un fişier cu acel nume
există deja şi solicită confirmarea suprascrierii acestuia. Dacă se răspunde
Yes, fişierul existent va fi suprascris. Opţiunea No opreşte salvarea şi revine la
caseta de dialog Save Drawing As.
~ Notă: Se va utiliza comanda Savetime pentru a stabili un
~~. timp pentru salvarea automată a desenului. Desenul curent va fi salvat În
~ fişierul implicit denumit Aut:o . SV$S .

Opţiuni

Options: Afişează pagina Export Options, ce conţine caseta de validare

Save Proxy images of Custom Objects , pentru salvarea de imagini proxy ale
obiectelor proprii. Se pot folosi casetele derulante None , Layer, Spacial şi
Layer and Spacial.
A se vedea Preferences, Qsave , Saveas; variabile de sistem: Savefile,
Savename, Savetime

Saveas
Comanda Saveas salvează un desen nedenumit într-un fişier sau permite
redenumirea desenului, făcându-1 în acelaşi timp desen curent.

Pentru a salva un desen existent ca desen curent

Linia de comandă: Saveas
Meniu: File}>Save As
Dacă variabila de sistem Filedia are valoarea 1 şi desenul nu a fost încă
denumit, se va deschide caseta de dialog Save Drawing As. Se apasă Enter
pentru a salva desenul sub acelaşi nume în caseta de editare File sau se va
introduce un nou nume de fişier , un director şi/sau o cale.
Dacă variabila de sistem Filedia are valoarea 0, vor apărea următoarele
mesaje la linia de comandă:
1. R12(LT2)/R13(LT95)!femplate/<R14>: Se va apăsa Enter pentru
a salva desenul în formatul propriu versiunii 14 sau se va introduce o
opţi une.

2. Save drawing as <C:\ACADR14\test4.dwg>: Se apasă Enter pentru

a salva desenul sub acelaşi nume sau se va introduce unitatea de disc,
calea şi numele nou al fişierului.

Opţiuni

R14: Desen din versiunea 14 a AutoCAD (. DWG ).

R13 (LT95): Desen din versiunea 13/LT 95 a AutoCAD (. DWG ).
R12 (LT2): Desen din versiunea 12/LT2 a AutoCAD ( . DWG ).
\ Notă: Pentru opţiuni, vezI comanda Save .
, se vedea Preferences, Qsave, Saveas; variabila de sistem: Savefile,
Savename, Savetime

Saveasr12
-
Comanda Saveasr12 permite salvarea unui desen din versiunea 13 a
AutoCAD în format de versiunea 12.

Pentru a salva un desen În formatul versiunii 12

Linia de comandă : Saveasr12
Save as Release 12 Drawing: Se va introduce numele desenului.

Notă: Exportarea unui desen În formatul versiunii 12 poate cauza pierderea

unor informaţii specifice versiunii 14 a AutoCAD. AutoCAD creează un
jurnal al desenului, afişat În fereastra de text, care Iistează toate informaţile
pierdute sau modificate.

A se vedea Save, Saveas

Saveimg
Comanda Saveimg salvează o imagine redată în formatul de fişier. BMP,
. TI FF sau . TGA, după redarea unui model sau a unui viewport.

Pentru a salva o imagine

Linia de comandă. Saveimg
Meniu: Tools ~ Display Image ~Save
Se vor introduce informaţiile solicitate în casetele de dialog.
În secţiunea Format se va selecta unul dintre butoanele radio pentru a
salva imaginea în formatele de fişier. BMP, . TGA sau. TIFF. Acţionarea
butonului Options... pentru . TGA sau . TI FF afişează o casetă de dialog
secundară, ce conţine opţiunile de compresie None, . RLE sau PACK. Opţiunea
. RLE furnizează o compresie a imaginii codificată run-Iength pentru . TGA,
iar PACK utilizează pachete de biţi Macintosh, compresie a imagini codificată
run-Iength pentru fişiere. TIFF.
 Secţiunea Portion include caseta de imagine Active viewport. sdfi>9 .
selecta două puncte diagonal opuse pentru a defini coordonatele colţuril~r;;·
din stânga-jos, respectiv din dreapta-sus ale zonei imaginii sau se pot in-
troduce valorile în casetele de editare Offset şi Size . Selectarea punctelor
departe de colţul din stânga jos (O, O) sau de colţul din dreapta-sus (XY
implicit) o arie de selecţie a imaginii va stabili distanţarea şi dimensionarea
imaginii. Se poate apăsa butonul Reset pentru a restabili valoarea implicită,
de 1002-569.

Scale
Comanda Scale modifică dimensiunea obiectelor dintr-un desen. Obiectele
pot fi scala te şi prin referinţă.

Pentru a redimensiona obiecte

Linia de comandă: Scale
Meniu: Modify~Scale
Bara de instrumente Modify: ~ Scale
1. Select objects: Se vor selecta obiectele care vor fi scalate.
2. Base point: Se va selecta punctul de referinţă pentru scalare.
3 . <Scale factor>/Reference: Se va introduce factorul de scalare, se va
deplasa cursorul pentru a selecta în mod vizual noua scară sau se va
introduce litera R pentru a selecta opţiunea Reference.

Opţ iuni

Reference: Permite scalarea obiectelor selectate pe baza unei lungimi de

referinţă şia unei noi lungimi specificate. Atunci când se utilizează opţiunea
Reference, la mesajul Reference length < 1>: se va specifica o distanţă sau
factor de scalare. La mesajul New length: se va introduce o nouă distanţă
sau factor de scalare. Dacă noua lungime introdusă este mai mare, respectiv
mai mică, decât lungimea de bază , obiectul va fi mărit, respectiv micşorat.
Ca şi în cazul comenzilor Mirror şi Stretch, se poate lucra cu grip-uri,
selectând obiectele şi apoi lansând comanda Scale. AutoCAD va afişa
obiectul cu grip-uri şi, după executarea comenzii, va afişa următorul mesaj:
**SCALE**
<Scale fador>/Base pOint/Copy/Undo/Reference/eXit:
i' ~[~':;:Cu excepţia opţiunii Reference (discutată anterior ), toate opţiunile
precedente sunt similare celor disponibile la utilizarea comenzii Minor. Se
pot cicla opţiunile prezentate prin apăsarea tastei spaţiu .
A se vedea Block, Change, lnsert, Lenghten , Seled .

Script
-
Comanda Script e x ecută o serie de comenzi şi răspunsuri AutoCAD
înregistrate într-un fişier scenariu. Fişierele scenariu , ca şi fişierele batch din
DOS, reprezintă liste de comenzi şi răspunsuri introduse exact în modul în
care ar fi fost introduse în AutoCAD .

Pentru a apela un fişier scenariu

Linia de comandă : Script (sau 'Script, pentru a utiliza comanda în
mod transparent).
Meniu: Tools~Run Script
Dacă variabila de sistem Filedia are valoarea 1, se va deschide caseta
de dialog Seled Script File. Se va introduce numele fişierului scenariu în
caseta de editare File.
Dacă variabila de sistem Filedia are valoarea O, va apărea următorul
mesaj la linia de comandă : Script file <numele fişierului curent> :. Se va
introduce numele fişierului scenariu.

Opţiuni

Delay <milisecunde>: Atunci când această opţiune este inclusă într-un

fişier
scenariu, AutoCAD va face o pauză egală cu numărul de milisecunde
indicat.
Rscript: Atunci când este i nclusă la sfârş itul unui fiş ier scenariu, va produce
repetarea continuă a scenariului.
Resume: Redeschide un fiş i er scenariu ce a fost întrerupt cu tastele Back-
space sau Escape.
Backspace: întrerupe desfăşurarea unui fişier scenariu (acelaşi efect îl are
şi apăsarea tastei Escape) .

\ Notă: Fişierele scenariu potfi utilizate pentru a executa instrucţiuni macro

frecvent folosite, in scopul evitării introducerii acestora de la tastatură
sau pentru a automatiza o prezentare. Un alt mod de utilizare frecvent al
scenariilor este gestionarea instalărilor ierarhizate .
Section
A se vedea Modelarea solide lor.

-Select
Comanda Select pune la dispoziţie o varietate de opţiuni pentru selectarea
obiectelor şi produce reve nirea la linia de comandă după efectuarea selecţiei.
Obiectele selectate vor deveni ultima selecţie din memoria AutoCAD.

Pentru a selecta obiecte

Linia de comandă : Select
Select objects: Se va alege metoda de selectare a obiectelor.

Opţiuni

Wind ow/W: Selectează obiectele complet închise de o fereastră

dreptunghiulară, soli citând introducerea a două colţuri opuse, la mesajele
First comer: şi Other comer:. Se va introduce W la mesajul Select objects:
sau se vor selecta două puncte, de la stânga spre dreapta, pentru a crea
automat un set de selecţie în fereastră .
Crossing/C: Selectează obiectele care se intersectează printr-o fereastră
dre ptunghiulară . Se va introduce C la mesajul Select objects: sau se vor
selecta două puncte de la dreapta la stânga pentru a crea automat un set de
se lecţie în fereastră prin intersecţie.

Group/G: Afişează mesajul Enter group name: pentru a selecta toate

obiectele din grupul specificat.
Previous/p: Selectează ultimul set de obiecte ce a fost ales pentru modificare.
Se poate utiliza opţiunea Previous pentru a alege obiectele ce au fost selectate
cu comanda Select atunci când o comandă ulterioară va solicita selectarea
obiectelor Opţiunea Previous este uti lă în cazul în care se doreşte ca mai
multe comenzi să prelucreze acelaşi set de obiecte, similar unui meniu macro.
Last/L: Selectează ultimul obiect desenat sau inserat.
AII: Selectează toate obiectele de pe nivelurile deblocate .
Rem ove/R: Şterge obiectele din selecţia curentă de obiecte şi afişează
mesajul Remove object: Da că se introduce litera A, se va reveni în modul
-.. dd (adăugare) şi se va afişa din nou mesajul Se/ect objects:. De asemenea,
se poate ţine apăsată tasta Shift în timp ce se selectează obiectele care vorft
îndepărtate din setul de selecţie .

Add/A: Adaugă obiecte la setul curent de selecţie . De obicei, această opţiune

este folosită după executarea opţiunii R. Modurile Remove şi Add vor avea
efect numai atâta timp cât durează execuţia comenzilor specifice şi se P<late
trece dintr-un mod în altul în orice moment, oricât de frecvent .
Multiple/M: Permite selectarea mai multor obiecte simultan, înai nte de a
le pune în evidenţă şi a le adăuga în selecţia curentă de obiecte.
Undo/U: Elimină ultimul obiect adăugat din selecţia curentă de obiecte.
BOX: Permite utilizarea fie a unei ferestre de intersecţie, fie a unei feres
standard , în funcţie de orientarea punctelor de selecţie a ferestrei. Dacă
punctele sunt selectate de la dreapta la stânga , se va obţine o fereastră de
intersecţ ie, iar dacă selecţia se face de la stânga la dreapta, rezultatul va fi o
fereastră standard.

Auto/AU: Permite selectarea obiectelor fie prin alegerea acestor, fie utilizând
o fereastră , ca în cazul opţiunii BOX. După ce se execută opţiunea AUTO,
obiectele pot fi selectate individual, ca de obicei. Dacă nu se selectează nia
un obiect AutoCAD va presupune că se doreşte utilizarea opţiunii BOX,
astfel încât va apărea o fereastră ce permite utilizarea fie a unei ferestre de
intersecţie, fie a unei ferestre standard pentru selectarea obiectelor.

Single/SI: Selectează numai primul obiect ales sau primul grup de obiecte
din fereastră.
Wpolygon/WP: Selectează obiectele din interiorul unei forme definită de
utilizator. Forma va deveni o polilinie închisă. Există unele restricţii. Spre
exemplu, nu se pot include linii elastice care se intersectează sau nu se poate
plasa un vertex pe un segment de poligon existent.
Cpolygon/CP: Opţiune similară cu WPolygon , cu diferenţa că selectează
obiectele care traversează sau închid o formă definită de utilizator. Forma
va deveni o polilinie închisă . Există câteva restricţii. Spre exemplu, nu se pot
include linii elastice care se intersectează şi nu se poate plasa un vertex pe
un segment de poligon existent.
Fence/F: Opţiune sim ilară cu CPolygon , cu diferenţa că selectează obiectele
care se intersectează sau care traversează una sau mai multe linii elastice
definite de utilizator, inclusiv liniile care se auto-intersectează .
 Notă: Comanda Select reţine un set de selecţie numai până la selecdţ~'~i;'.
unui alt grup de obiecte la mesajul Se/ect objeets:. Introducerea comenzii
, AutoLlSP (setq set1 (ssget)) la linia de comandă permite crearea unui
set de selecţie la care se poate reveni in mod repetat in timpul sesiunii
curente de editare, La fiecare nouă selectare a acestui grup de obiecte,
se va introduce !Set1 la mesajul Se/eet objects:.

A se vedea Aperture , Ddselect; variabile de sistem: Pickadd,. Pickauto

Selecturl
Comanda Seledurllocalizează toate obiectele dintr-un desen la care s-au
ataş at adrese URL

Pentru a selecta un URL

Linia de comandă: Selecturl
Bara de instrumente: Internet: ~ Selecturl

Sfat: La utilizarea comenzii Selecturl vor fi puse in evidenţă toate adresele

URL din desenul curent

Setvar
A se vedea Variabile de sistem .

Shade
Comanda Shade realizează rapid o afişare umbrită de tip " 2 buffer" a unui
model 30, prin eliminarea liniilor ascunse. Această comandă nu trebuie
co nfundată cu AutoShade, care este un program separat din AutoCAD.

Pentru a umbri un obiect 30

Linia de comandă: Shade
Meniu: View >-Shade opţiuni prestabilite
Bara de instrumente Render: ~ Shade
 ilele de sistem Shadedge ş i Shadedif oferă control asupra modulUi
modelul va fi umbrit.

~ Sfat: Imaginile care au fost create cu comanda Shade nu pot fi tiP~

\ \ direct pe plotter. Totuşi, se poate ob_~ne o imagine umbrită Într-un diapozitiv,
prin utilizarea comenzii Mslide . In cazul sistemelor care acceptă mai
puţin de 256 culori, comanda Shade produce o imagine În care liniile
ascunse au fost eliminate, iar faţetele 30 au culoarea lor originală . Totuşi,
comanda Shade poate produce imagini mai rapid decât comanda Hide
şi poate fi utilizată În situaţiile În care viteza este importantă. in cazUl
sistemelor cu 256 culori sau mai mult, comanda Shade produce o imag-
ine umbrită, În care sursa de lumină şi poziţia de vizualiza re sunt aceleaşi.

A se vedea variabile de sistem.: Shadedge, Shadedif.

Shape
Comanda Shape permite inserarea de forme personalizate, cum ar fi
caractere ale fontului textului, într-un desen . Înainte de a utiliza comanda
Shape, trebuie să se încarce fişierul care conţine forma sau formele respec-
tive. Se va folosi comanda Load pentru a deschide caseta de dialog Select
Shape File şi a selecta şi încărca fişierul dorit. Formele se comportă ca blocuri,
însă nu pot fi expandate şi nu li se pot ataşa atribute.

Pentru a insera forme personalizate

Linia de comandă : Shape
1. Shape name (or?) <default>: Se va introduce numele formei sau un
semn de întrebare pentru a afişa mesajul Shape(s) ta list < * >: şi pentru
a lista formele disponibile .
2 . Start point: Se va selecta punctul de inserţie.

3 . Height < 1.0>: Se va introduce valoarea înălţimii sau se va selecta

înălţimea utilizând cursorul.

4. Rotation angle <0.0>: Se va introduce sau se va selecta în mod

vizual unghiul de rotaţie .

Notă: Deoarece formele ocupă mai puţin spaţiu În fişier decât blocurile,
este de preferat să se utilizeze forme În desenele care nu necesită
facilităţile oferite de blocuri.
 A se vedea Compile , Load, Wildcards; variabila de sistem Shpname ';i:LC~_

-Shell/Sh
Comenzile Shell şi Sh permit utilizarea oricărei comenzi DOS şi rularea
altor programe cu cerinţe reduse de memorie , fără a închide AutoCAD .

Pentru a deschide un shell DOS

Linia de comandă : Shell
OS Command: Se a introduce o comandă DOS standard sau se va
apăsa Enter pentru a ieşi în DOS.

\ "l,
Notă : Dacă se dore şte utilizarea comenzilor sau programelor DOS

externe, trebuie ca, inainte de lansarea AutoCAD, să se specifice o cale

către unitatea de disc şi directorul in care se află comenzile sau programele
respective . Dacă se apasă Enter la mesajul DOS Command:, va apărea
prompt-ul DOS şi se pot introduce ori câte comenzi externe este nevoie.
Se va introduce Exit şi se va apăsa Enter atunci cănd se doreşte revenirea
la linia de comandă AutoCAD.

Showmat
Comanda Showmat identifică tipul de material al obiectelor, precum şi
metoda de asociere.

Pentru a afişa tipul de material al obiectelor

Linia de comandă : Showmat
Select object: Se va selecta obiectul, apoi , în funcţie de metoda utilizată
pentru ataşarea materialului la obiect, una dintre descrierile următoare va
a părea :

Material <nume material> is explicitly atlached to the object.

Material <nume material > is attached by ACI to ACI < numărul_ culorii> .
Material <nume material> is atlachet by layer to layer <nume
nivel> .
Material *GLOBAL * is atlached by default ar by block.
A se vedea Render.
Comanda Sket ch permite desenarea unor forme libere. (De fapt, pentru
obţine acest efect, desenează segmente de linie scurte, aşezate cap-Ia-cap.)
Liniile pe care comanda Sketch le desenează reprezintă numai lin"
temporare care indică o cale pentru cursor. Pentru a salva linia, trebuie să se.
utilizeze opţiunile Record şi eXit.

Pentru a desena liber

Linia de comandă: Sketch
1. Record increment: Se va introduce o valoare care reprezintă distanţa
pe care cursorul trebuie să o parcurgă Înainte ca un segment de linie să
fie generat de-a lungul căii de desenare .
2 . Pen eXit Quit Record Erase Connect: Se va iniţia linia dese nului
liber sau se va introduce o opţiune .

Opţiuni

Pen: Se poate introduce P de la tastatură , ca o alternativă la butonul de

selecţiede pe dispozitivul de indicare, pentru a comuta Între modurile pen-up
şi pen-down. Atunci când este activat modul pen-down , scurtele segmente
de linie temporare vor fi desenate Pt' măsură ce se deplasează cursorul.
Dacă se comută În modul pen-up, nu se vor desena linii.

eXit: Salvează toate liniile de sketch temporare şi apoi termină comanda

Sketch.
Quit: Încheie comanda Sketch fără a salva liniile temporare.
Rec ord: Salvează liniile temporare trasate pe durata utilizării comenzii
Sketch.
Erase: Şterge liniile temporare desenate.
Connect: Permite continuarea desenului din capătul liniei de sketch .
Period(.) : Permite desenarea unui lung segment de linie În timpul utilizării
comenzii Sketch. Dacă modul pen-up este activat, se va plasa cursorul in
poziţia segmentului de linie lung, apoi se introduce un punct (.).

Sfat: Pentru a desena cu ajutorul poliliniilor cu coma nda Sketch În loc de

linii standard, se va utiliza comanda Setwar pentru a atribui valoarea 1
variabilei de sistem Skpoly.
 Ce l mai simplu mod de a utiliza comanda Sketch este prin intermedil.) -.
unui digitizor echipat cu un stilou. Se pot trasa şi alte desene sau fotografiiÎ~ ;-,
scopul pre lucrării ulterioare a acestora. Stiloul oferă posibilitatea trasării liniilor
intr-un mod cât mai natural.
Mesajul Record increment: permite stabilirea distanţei pe care cursorul o
parcurge înainte ca AutoCAD să plaseze o linie . Valoarea introdusă la acest
mesaj poate afecta în mare măsură dimensiunea desenului. Dacă această
valoare este prea mare , segmentele de linie sketch sunt prea vizibile şi liniile
trasate vor arăta "pătrate". Dacă valoarea este prea mică , fişierul de desen
va fi destul de mare , provocând creşterea dramatică a timpilor de regenerare
şi de redesenare .
Atunci când AutoCAD nu mai are memorie RAM în care să memoreze
liniile trasate, trebuie să se oprească un moment pentru a configura un fişier
temporar pe disc, înainte de a continua stocarea altor linii de sketch în RAM.
Computerul va emite apoi un semnal sonor şi va afişa mesajul Please raise
the pen:. în această situaţie , se va apăsa P pentru a ridica creionul. (Este
posibil să fie nevoie să se apese P de două ori) . La apariţia mesajului Thank
yo u. Lower the pen and continue, se va apăsa P din nou pentru a continua
trasarea. Dacă valoarea Record increment este mică , probabilitatea de a
epuiza memoria RAM este mai mare .
Se vor dezactiva modurile Snap şi Ortho înainte de a începe trasarea. în
caz contrar, liniile trasate vor fi forţate să se alinieze În punctele de snap sau
vor fi desenate vertical sau orizontal. Dacă modul Ortho este activat rezultatele
nu vor putea fi observate până când se măreşte (Zoom in) o linie sketch. Se
poate trasa un obiect, apoi se poate utiliza comanda Pedit cu opţiunea Fit
pentru a netezi liniile trasate.
A se vedea Pedit, Pline; variabile de sistem: Sketchinc, Skpoly.

Slice
A se vedea Modelarea solidelor.

Slidelib.EXE
S lidel ib. EXE este un program AutoCAD extern care rulează independent
faţă de AutoCAD. Se va utiliza pentru a combina mai multe fişiere diapozitiv
(slide) într-un fişier bibliotecă slide. Se pot utiliza bibliotecile slide pentru a
crea meniuri cu pictograme şi pentru a facilita organizarea fişierelor slide.
 La prompt-ul DOS se va introduce următorul text:
Slidelib nume-bibliotecă-slide < ascii-list (Enter)

\ Notă: Înainte de a putea crea o bibliotecă slide, trebuie să se creeze un

fişierASCII care să conţină o listă cu numele fişierelor slide care vor fi
incluse În această bibliotecă. Nu se va adăuga extensia . SLD În lista
numelor de fişiere. Lista poate avea orice nume şi orice extensie. Apoi se
va lansa programul Slidelib de la linia de comandă DOS.

A se vedea Delay, Mslide, Script, Vslide .

Snap
Comanda Snap controlează parametrii modului Snap. Modul Snap permite
plasarea cursorului cu precizie, prin forţarea acestuia să se deplaseze cu
anumite rate.

Pentru a configura modul Snap

Linia de comandă: Snap
Snap spacing or ON/OFF/Aspect!Rotate/Style <default spacing>:
Se va introduce valoarea distanţării pentru Snap sau se va selecta o opţiune.

Opţiuni

Snap spacing: Permite introducerea valorii distanţării dorite pentru Snap.

Modul Snap va fi activat şi noii parametrii de snap vor deveni efectivi.
ON: Activează modul Snap . Are acelaşi efect ca şi apăsarea tastei F9 sau a
combinaţiei Ctrl+B sau executarea unui dublu clic pe Snap de pe bara de
stare .
OFF: Dezactivează modul Snap . Are acelaşi efect ca şi apăsarea tastei F9
sau a combinaţiei Ctrl+B sau executarea unui dublu clic pe Snap de pe
bara de stare.
Aspect: Introduce distanţarea de snap pe axa Y, diferită de cea de pe axa X.
Rotate: Roteşte punctele de snap şi cursorul AutoCAD cu un un unghi
diferit de O sau de 90 grade .
Style: Permite selectarea stilului ortogonal standard sau a stilului de snap
izometric.
\ Notă: Se poate utiliza opţiunea Rotate pentru a roti cursorul; modul
va fi conform noului unghi al cursorului. Această opţiune permite
specificarea unei origini de snap, Îngăduind plasarea cu precizie a
modelelor de haşurare. Variabila de sistem Snapang permite, de
asemenea, rotirea cursorului.

Notă: Dacă se utilizează opţiunea Style a comenzii Isometric, se poate

folosi comanda Isoplane pentru a controla orientarea cursorului. De
asemenea , comanda Ellipse permite desenarea de cercuri izometrice.
Se pot selecta mulţi dintre parametrii disponibili În comanda Snap utilizând
caseta de dialog Odrmodes.

A se vedea Ddrmodes, Ellipse, Hatch, Isoplane ; variabile de sistem:

Snapang, Snapbase, Snapisopair, Snapmode, Snapunit.

Solid
Comanda Solid creează poligoane umplute solid. Se determină aria prin
selectarea punctelor fie în cruce, fie sub forma unui nod de cravată. Comanda
Solid este potrivită pentru umplere a zonelor dreptunghiulare. Poliliniile sunt
mai potrivite pentru umplere a zonelor curbe. Corpurile solide pot fi umplute
numai dacă variabila de sistem Fillmode are valoarea On, iar modul View
are valoarea Plan.

Pentru a umple o arie

Linia de comandă : Solid
Meniu: Draw)-Surfaces)-2D Solid
Bara de instrumente Surfaces: ~ 2D Solid
1. First point: Se va selecta un colţ al ariei care va fi umplut.
2. Second point: Se va selecta colţul următor al ariei, adiacent cu primul.
3. Third point: Se va selecta colţul opus pe diagonală ultimului punct
selectat. .
4. Fourth point: Se va selecta următorul colţ adiacent al zonei sau se
apasă Enter pentru a crea un triunghi umplut.

\ Notă: AutoCAD va repeta mesajele Third point: şi Fourlh point: pentru a

crea În continuare triunghi uri şi poligoane cu patru laturi conectate sub
 forma unui unic obiect solid. Se va continua selectarea punctelor până
când s-a definit aria care va fi umplută.

&.
""\ ~ Sfat: In cazul desenelor de dimensiuni mari, ce conţin multe obiecte solide,
A

{ \ se pot reduce timpii de regenerare şi de redesenare prin setarea comenzii

FiII pe Off până când desenul final este gata pentru tipărirea pe plotter.

A se vedea FiU, Pline , 3Dface, Trace

Modelarea s olidelor
o ga m ă de comenzi de modelare a solidelor pune la dispoziţie o metodă
simplă de a construi modele 30. Pe lângă posibilitatea de a crea obiecte
solide de bază (primitive solide) , se mai pot crea solide din obiecte 20 prin
expandarea ş i prin rotirea acestora (solide rotite), precum şi solide mai
complexe din acestea prin adăugarea sau extragerea de volume şi calculând
interferenţele. Solidele sunt obiecte AutoCAD primitive , adică ele se
calculează mai rapid decât obiectele AME şi , în general, răspund la comenzi
Standard AutoCAD (spre exemplu Chamfer, Fillet şi Scale) .
Obiectele solide se aseamănă cu obiectele suprafaţă şi sunt create
aproximativ în acelaşi mod. Diferenţa esenţială este aceea că obiectele solide
au masă , ceea ce permite măsurarea în funcţie de volum . De asemenea,
permite modificări asupra masei, prin adunare, scădere şi prin combinarea
cu alte obiecte solide.

~ Sfat: Comenzile pentru solide care creează obiectele compuse (Union,

\ \ Subtract, Intresect) pot fi utilizate şi pentru manipularea regiunilor 2D.

Solidele primitive
Cele şase primitive solide - paralelipiped, con , cilindru , sferă, tor şi pană,
sunt obiecte 30 de bază , care pot fi utilizate pentru a construi solide mai
complexe.

Pentru a desena un paralelipiped

Comanda Box cre ează un paralelipiped solid.
Linia de co mandă : Box
Meniu: D raw ~ Solids ~ Bo x
Bara de instrumente Solids: m Box.
 duce o valoare.
2 . Cube/Length/<other corner> : Se va selecta al doilea colţ sau se in-
troduce o valoare sau C sau L. Vezi Opţiuni.
3. < Height>: Se va introduce înălţimea paralelipipedului prin selectarea
în mod dinamic a două puncte sau prin specificarea unei valori .

Opţi uni

Center: Permite crearea unui paralelipiped 30 utilizând un punct central

specificat.
Cube: Permite crearea unui paralelipiped 30 având toate laturile egale.
Length: Permite introducerea valorilor lungimii , lăţimii şi înăl ţimii.

Pentru a desena un con

Comanda Cone oferă mai multe metode pentru desenarea unui con solid
30. Metoda implicită constă în selectarea unui punct central, apoi în alegerea
sau în introducerea diametrului sau razei şi a vârfului.
Linia de coma nd ă: Cone
Meniu: Oraw>-Solids>- Cone
Bara de instrumente: ~ Cone
1. Elliptical/<center point> <0,0 ,0> : Se va selecta un punct central
sau se introduce litera E.
2 . Diameter/ < Radius >: Se introduc diametrul sau raza (sau capătul axei
în cazul unui con eliptic, prin selectarea în mod dinamic sau prin
introducerea unei valori) .
3 . Apex/<Height>: Se va introduce vârful sau înălţim e a prin selectarea
dinamică a punctelor sau prin introducerea unei valori .

Opţiuni

Center: Permite crearea unui con cu bază circulară .

Elliptical: Permite crearea unui con cu bază eliptică .
Ape x: Permite specificarea vârfului unui con.
Height: Permite specificarea înălţimii unui con .
Comanda Cylinder oferă mai multe metode pentru desenarea unui cilindru
solid 3D. Metoda implicită constă în selectarea centrului, apoi alegerea sau
introducerea diametrului razei şi a vârfului.
Linia de comandă: Cylinder
Meniu : Draw~Solids~Cylinder
Bara de instrumente Solids: J2J Cylinder
1. Elliptical/<Center point> <0,0,0>: Se va selecta un punct central
sau se va introduce litera E.
2. Diameter/ <Radius>: Se introduce diametrul sau raza (sau un capăt
al axei în cazul cilindrelor cu baza eliptică) prin selectarea dinamică sau
prin introducerea unei valori.
3 . Center of other end / <Height>: Se va introduce centrul celeilalte baze
sau înălţimea, selectând în mod dinamic punctul (ori punctele), introducând
o valoare sau introducând C de la tastatură.

Opţiuni

Center: Permite crearea unui cilindru cu baze circulare.

Elliptical: Permite crearea unui cilindru cu baze eliptice.
Center of other end: Permite specificarea bazei de sus a cilindrului.
Height: Permite specificarea înălţimii cilindrului.

Pentru a desena o sferă

Comanda Sphere creează o sferă 3D solidă având axa centrală paralelă cu
axa Z a sistemului UCS curent. Dimensiunile globale ale sferei pot fi specifi-
cate utilizând fie raza, fie diametru!.
Linia de comandă: Sphere
Meniu: Draw~Solids ~ Sphere
Bara de instrumente Solids: ~ Sphere
1. Center of sphere <0,0,0>: Se va selecta centrul sferei.
2. Diameter/ <Radius> of sphere: Se va specifica diametrul sau raza
prin selectarea dinamică sau prin introducerea unei valori.

Opţiuni

Radius: Permite specificarea dimensiunii globale a sferei utilizând raza

acesteia .
Diam eter : Permite specificarea dimensiunii globale a sferei utilizân
diametrul acesteia. Se introduce D la pasul 2 pentru a utiliza această OPţi~h~'~;''''!''

Pentru a desena un tor

Comanda Torus creează un solid 30 în formă de inel. Torul va fi definit
prin specificarea valorilor celor două raze (sau diametrel, una din centrul
torului până în centrul tubului , iar cealaltă pentru tubul propriu-zis. Se poate
crea un tor fără cerc central (un tor care se auto-intersectează) prin specificarea
unei raze a tubului mai mare decât raza torului.
Linia de comandă : Torus
Meniu: Oraw ~Solids~Torus .
Bara de instrumente Solids: ~ Torus
1. Center of torus <0,0,0>: Se va selecta centrul torului.
2. Diameter/<Radius> of torus: Se va specifica diametrul sau raza
torului, selectând în mod dinamic sau introducând o valoare .
3 . Diameter/<Radius> of tube: Se va specifica diametrul sau raza
tubului, selectând în mod dinamic sau introducând o valoare.

Opţiuni

Radius: Permite specificarea dimensiunii globale a torului sau a tubului,

utilizând raza acestora.
Diameter: Permite specificarea dimensiunii globale a torului sau a tubului,
utilizând diametrul acestora. Se va introduce D la pasul 2 sau 3 pentru a
folosi această opţiune .

Pentru a desena o pană

Comanda Wedge "creează un solid 30 în formă de pană. Baza sa este
paralelăcu axa Z, iar faţa înclinată este îndreptată spre axa X. Se poate crea
o pană pe baza primului colţ sau a unui centru specificat.
Linia de comandă : Wedge
Meniu: Oraw~Solids~Wedge
Bara de instrumente Solids: ~ Wedge
1. Center/ <comer of wedge> point <0,0,0>: Se va specifica colţul
sau se va introduce C şi se va selecta centrul.
2. Cube!Length <other comer>: Se va selecta un punct pentru celălalt
colţ.
 .: ,: Height: Se va specifica înălţimea prin selectarea dinamică a punctelor
sau prin introducerea unei valori .

Opţiuni

First comer: Permite crearea unui cilindru pornind din primul colţ,

Center: Permite crearea unei pene centrată în punctul specificat.

Cube: Permite crearea unei pene cubice (cu laturi egale) . Se va solicita
numai o valoare a lungimii pentru a crea acest tip de pană .
Length: Permite crearea unei pene prin specificarea separată a lungimii,
I ăţimii şi înălţimii.

Pentru a crea solide rotite

Obiectele solide pot fi create şi din obiecte 20. Se pot desena noi solide prin
expandarea (creşterea de înălţime) unui obiect 20 de-a lungul unei căi spec-
ificate sau prin rotirea unui obiect 20 în jurul unei axe. Spre exemplu,
expandarea unui cerc creează un cilindru, iar rotirea unui cerc în jurul unei
axe creează un tor. Aceste comenzi creează un obiect solid dintr-un prom
obişnuit şi sunt utile mai ales În cazul obiectelor proftJ care au filete sau chamfer-e
care, în alte condiţii , ar fi fost foarte dificil de cuprins într-un profil.

Pentru a crea un solid prin expandarea unui obiect 20

Se pot expanda obiecte închise cum ar fi cercurile, elipsele, splinele şi poliliniile
închise , poligoanele, dreptunghiurile, inelele şi regiunile , nu însă şi obiectele
30, obiectele din interiorul unui bloc ş i poliliniile care se auto-intersectează,
se intersectează sau nu sunt închise .
Linia de comandă: Extrude
Me niu: O raw ~ Solids~ Extrude
Bara de instrumente Solids: ~ Extrude
1 . Select objects: Se va selecta obiectul sau obiectele pentru expandare.
2 . Path <Height of Extrusion>: Se va specifica î n ă lţimea sau se intro-
duce P ş i se selecte ază obiectul care descrie calea.
3 . Extrusion taper angle <O>: Se va introduce o valoare pentru subţierea
obiectului expandat, dacă este nevoie , sau se apasă tasta Enter.

Notă: D acă se doreşte expandarea unui obiect care conţine linii sau arce,
trebuie mai întâi ca acestea să fie unite folosind comanda Pedit, pentru
a forma un obiect cu o s i ngură polilinie sau să fie transformatre într-o
 regiune, înainte de expandare. Dacă se expandează o polilinie, aceasţ.8,•.
trebuie să conţină cel puţin 3, dar nu mai mult de 500 vertex-uri. În Cazul
în care obiectul selectat are lăţime sau grosime (în cazul poliliniilor),
AutoCAD îl va ignora. O polilinie groasă este expandată pomind din centrul
căii sale.

Pentru a crea un sol id prin rotirea unui obiect 20

Comanda Revolve acţionează asupra aceloraşi tipuri de obiecte ca şi
comanda Extrude. Se pot roti obiectele Închise, cum ar fi cercuri, elipse,
spline şi polilinii , poligoane, dreptunghiuri , inele şi regiuni, nu Însă şi obiecte
30, obiecte din interiorul unui bloc şi polilinii care se auto-intersectează sau
intersectează sau nu sunt Închise .
Linia de comandă: Revolve
Meniu: Oraw>Solids>Revolve
Bara de instrumente Solids: ~ Revolve
1. Select objects: Se vor selecta obiectele care se rotesc.
2. Axis of revolution-Object/X/Y/ <Start point ofaxis>: Se va
specifica punctul de start şi cel final al axei sau se introduce X sau Y
pentru a specifica axa X sau Y sau se introduce O şi se selectează un
obiect ca axă de rotaţie.
3. Angle ofrevolution <full circle>: Se va specifica unghiul de rotaţie
dorit sau se apasă Enter pentru a accepta unghiul implicit (360 grade) .

Pentru a crea solide compuse

Solidele compuse pot fi create atât din solidele primitive, cât şi din solidele
rotite. Pot fi utilizate operaţii booleene pentru a crea solide compuse din
două sau mai multe solide.

Opţiuni

Union : Permite combinarea volumelor a două sau mai multe solide (sau
regiuni) Într-unul singur. Se vor selecta mai Întâi obiectele care vor fi reunite,
apoi AutoCAO va crea un sIngur obiect compus. (Vezi comanda Union) .
Subtract: Permite eliminarea ariei comune a două seturi de solide (sau
regiuni) . Trebuie mai Întâi să se selecteze solide le din care se va scade şi
apoi solide le care se scad. (Vezi comanda Subtract) .
lntersect: Permite crearea unui solid compus care conţine numai volumul
comun a două sau mai multe solide (sau regiuni) suprapuse. Realizează
'~e(ectiv unirea solidelor, păstrând numai aria de intersecţie a solidelor. (Vezi
comanda Int ersect.)
Interference: Efectuează aproximativ aceeaşi operaţie ca şi comanda In.
tersect. Totuşi , Interference permite păstrarea obiectelor originale după ce
a creat un nou obiect pe baza volumelor suprapuse. Obiectele originale Vor
fi păstrate , mai puţin zonele suprapuse. (Vezi comanda Interference .)

Pentru a diviza un solid

Comanda Slice permite crearea unui nou solid sau set de solide prin divizarea
unui solid existent cu un plan şi prin eliminarea părţii selectate. Se poate
opta fie pentru păstrarea uneia dintre părţile solidului , fie pentru păstrarea
ambelor părţi .
Linia de comandă : b.
Meniu: Draw~Solids~Slice
Bara de instrumente Solids: ~ Slice
1. Select objects: Se vor selecta obiectele.
2. Slicing plane by ObjectJZaxisNiew/XYNVZXl < 3 points>: Se va
specifica un punct sau se va introduce o opţiune.
3 . Se vor specifica în punctele adiţionale la mesajele 2nd paint an plane: şi
3rd point an plane:.
4 . Both sides/ <Point on desired side of the plane> : Se apasă Enter
pentru a selecta partea care va fi păstrată sau se introduce B pentru a
reţine ambele părţi .

Notă: Implicit, se pot specifica 3 puncte pentru a defini planul de divizare:

primul punct defineşte originea planului de divizare , cel de-al doilea
, punct defineşte axa X, iar al treilea defineşte axa Y. De asemenea,
planul de divizare poate fi definit şi prin utilizarea altui obiect sau a
afişării curente, sau a axei Z, a planurilor XV, YZ sau ZX.

Pentru a crea o secţiune transversală intr·un solid

Comanda Section permite crearea unei secţiuni transversale printr-un solid
oarecare.
Linia de comandă : Section
Meniu : Draw~Solids~Section
Bara de instrumente Solids: ~ Section
1. Select objects: Se vor selecta obiectele necesare.
2. Section plane by Object!ZaxisNiew/XYNl.IZX/<3 points>:l~~~'\
va specifica un punct sau se va introduce o opţiune .

3. Se vor specifica În punctele adiţionale la mesajele: 2nd pOint on plane: si

3 rd point on plane:. .

Pentru a converti un model solid AME

Comanda Ameconvert permite convertire a modelelor solide create utilizând
AutoDESK Advanced Modeling Extension În obiecte solide AutoCAD.
Linia de comandă : Ameconvert
Select objects: Se vor selecta modelele solide care se vor converti.

Notă: Dacă obiectele selectate nu sunt regiuni sau solide create cu ajutorul
AME, versiunile 2 sau 2.1, AutoCAD le va ignora. O precizie mai mare a
modelatorului de solide poate provoca diferenţe in afişarea modelelor
AME , mai ales a obiectelor filetate sau cu chamfer.

Pentru a calcula proprietăţile masei unui solid

Comanda Massprop calculează şi afişează proprietăţile de masă ale
obiectelor 2D sau 3D. Pentru solide, va afişa informaţii despre volume, cum
ar fi: centrul de gravitaţie al axelor principale ş i momentele de inerţie .
Linia de comandă: Massprop
Meniu: Tools ~ lnquiry~Mass Properties
Bara de instrumente Inquiry: ~ Mass Properties
1. Select objects: Se va selecta modelul solid ce va fi analizat. Comanda
Massprop va afişa toate proprietăţile acelui obiect pe ecranul de text.
2. Write to a file <N> : Dacă se doreşte ca informaţiile să fie scrise Într-un
fişier, se introduce Y şi apoi numele fişierului. în caz contrar, se apasă
Enter pentru a reveni la linia de comandă .

Notă: Comanda Massprop poate fi utilizatăpentru a afişa atât proprietăţile

regiunilor 20 , cât şi ale obiectelor solide.
\
Ase vedea Import/Export, Stlout, Pedit, Pline, Solid; variabila de sistem:
Isolines

Soldraw
Comanda Soldraw creează profile şi secţiuni În viewport-uri construite
exclusiv cu comanda Solview.
 Linia de comandă: Soldraw
Meniu: Oraw>Solids>Setup>Orawing
Bara de instrumente Solids: ~ Setup Orawing
Select viewports to draw:
Select objects: Se vor selecta unul sau mai multe viewport-uri pentru
desena sau a redesena profile şi secţiuni.

Notă: AutoCAD utilizează linii vizibile şi ascunse care reprezintă silue

şimarginile solidelor in viewport, pentru a crea un plan perpendicular pe
direcţia de vizualizare. Pentru haşurile incrucişate i n afişările secţionate

sunt utilizate valorile curente ale variabilelor de sistem Hpname , HpscaJe

şi Hpang.

Solview
Comanda Solview utilizează proiecţii ortografice cu viewport-uri suprapuse
din Paperspace pentru a crea desene cu afişări multiple şi cu afişări secţion ate
ale solide lor 30 şi a obiectelor corpuri . salvând informaţiile specifice afişării
În timpul procesului de creare. Datele colectate vor fi apoi utilizate de
comanda Soldraw pentru generarea finală a afişării desenului.

Pentru a configura afişări multiple şi secţionate

Linia de comandă : Solview

Meniu : Oraw>Solids>Setup>View
Bara de instrumente Solids: ~ Setup View
Ucs/Ortho/Auxiliary/Section/<eXit>: Se apasă Enter sau se introduce
o opţiune:

Opţiuni

UCS: Se apasă Enter sau se introduce o subopţiune la mesajul Named!

World/?/ < Current >:.
Name: Se va introduce numele sistemului UCS de restaurat. apoi
scara afişării (implicit 1.0) pentru a emula viewport-urile scalate În
Paperspace. Vor apărea apoi mesajele View center: (se va specifica
un punct pentru centrul afişajului) . Clip first comer: (se selectează
primul colţ ) şi Clip other comer: (se selectează colţul opus). apoi se
va introduce numele afişării la mesajul View name:.
 World: Mesajele acestei optiuni
.
sunt similare celor d'In op ti unea::
'.'
Name; afişarea profil creată utilizează planul XY al WCS (Worid Co- c,~
ordinate System - sistemul de coordoante real) .
?: Se apasă Enter sau se utilizează combinaţii de caracter wildcard
la mesajul UCS names to /ist <*> :, pentru a specifica numele uno;
sisteme de coordonate utilizator deja existente.
Current: Mesajele sunt similare celor din opţiunea Name; afişarea
profil creată utilizează planul XY al sistemului UCS curent.
Ortho: Se selectează marginea unui viewport la mesajul Pick side of viewport
ta project: , apoi se introduc informaţiile solicitate şi în opţiunea anterioară
Nam2, pentru a genera o afişare ortografică înfăşurată dintr-o afişare existentă.
Auxiliary: Se specifică puncte din acelaşi viewport pentru a obţine primul punct,
respectiv al doilea punct al planului înclinat al afişării auxiliare. Apoi se selectează un
punct pentru partea din care se va vizualiza, şi va apărea o linie elastică perpendicu.lară
pe planul înclinat, în vederea selectării unui centru al afişajului. în continuare, va
apărea aceeaşi secvenţă de mesaje ca în cazul opţiunii Name, descrisă anterior.

Section: Se va utiliza viewport-ul original şi se vor specifica două puncte ,

ca răspuns la mesajele Cutting pJane lst point: şi Cutting pJane 2nd point: ,
pentru a defini planul de secţionare. Apoi se va defini partea de vizualizare
prin specificarea unui punct de-o parte a planului de secţionare , selectând
un punct la mesajul Side of cutting pJane to view fram:.
în continuare, va apărea aceeaşi secvenţă de mesaje ca În cazul opţiunii
Na me, descrisă anterior.

Notă: AutoCAD adaugă numele de niveluri Vis, Hid, Dim şi Hat la numele
afişărilor definite după cum se observă În Tabelul 9.
\
Tabelul 9: Convenţiile de numire a nivelurilor şi a obiectelor

Nume nivel Tip obiect

View name - Vis Linii vizibile

View name - Hid Linii ascunse
View name - Dim Dimensiuni
View name - Hat Modele de haşurare (pentru secţiuni)

Avertisment: Aceste nume de niveluri sunt rezervate pentru comanda

Solview: AutoCAD va şterge automat informaţiile stocate pe aceste
niveluri atunci când se utilizează comanda Soldraw.
Comanda Solprof generează imagini profil ale solidelor 3 D în viewport-uri
suprapuse şi prezintă marginile şi siluetele suprafeţelor curbate ale unui solid
pentru afişarea curentă .

Pentru a crea profile 30

Linia de coman dă : Solprof
Meniu: Draw ~ Solid s>Setup ..... Profile
Bara de instrumente Solids: ~ Setup Profile
1. Select objects: Se vor selecta obiecte În viewport-ul activ din
Modelspace.
2. Display hidden profile Iines on separate layer? <Y>: Dacă se apasă
Enter, AutoCAD va care două blocuri separate ale profitului, fără nume,
unul pentru liniile vizibile , iar altul pentru liniile invizibile. Dacă s-a Încărcat
În prealabil tipul de linie Hidden, blocul profil pentru linii vizibile va fi creat
utilizând tipul de linie Bylayer, iar cel pentru linii invizibile cu tipul de linie
Hidden; În caz contrar, tipurile de linie vor fi toate continue. Dacă s-a
introdus N ca răspuns la mesaj , toate liniile profilului vor fi stocate Într-un
bloc pentru fiecare solid şi vor fi create ca linii vizibile. Blocurile profil
pentru linii vizibile va folosi acelaşi tip de linie ca şi solidul original.
3 . Project profite Iines onto a plane? <V>: Se apasă Enter pentru a
genera linii de profil cu obiecte 2D . Profilul3D este proiectat pe un plan
normal faţă de direcţia de vizualizare trecând prin originea sistemului
UCS . AutoCAD evaluează profilul2D , elimină liniile paralele cu direcţia
de vizualizare, apoi tran sformă arcele şi cercurile vizualizate pe margine
În linii. Dacă se introduce N ca răspunsul la mesaj , liniile profilului vor fi
create cu obiecte 3D.
4. Delete tangential edges? <V>: Se apasă Enter pentru a reţine
marginile tangente sau N pentru a le elimina.

Tabelul 1O: Numele nivelurilor şi tipuril e obiectelor

Nume nivel Tip obiect

Pv - viewport handle Nivel vizibil al profilului

Ph - viewport handle Nivel ascuns al profilului
speli
Comanda Speli verifică ortografierea textului dintr-un desen, inclusiv textul
dime nsiunilor. Se poate selecta unul dintre dicţionarele diferite, disponibile
În diferite limbi . Se poate personaliza oricare dintre dicţionarele de bază ,
astfel Încât să includă cuvinte utilizate în mod frecvent de către utilizator.

Pentru a verifica ortografia

Linia de comandă : Speli
Meniu>- Tools>-Spelling
Bara de instrumente Standard: ~ Spelling
1. Se vor selecta obiectele care vor fi verificate sau se va introduce aII
pentru a selecta toate obiectele de tip text.
2. Dacă se găseşte un cuvânt scris incorect, acesta va fi afişat în caseta de
dialog Check Spelling.
3. Se vor selecta opţiunile disponibile.

Opţiuni

Current dictionary: Identifică numele dicţionarului curent.

Current word: Afişează cuvântul incorect verificat la un moment dat.
Suggestions: Casetă cu listă care prezintă cuvintele înlocuitoare.
Ignore: Păstrează cuvântul nemodificat.
Ignore AII: Nu mai semnalează următoarele apariţii ale cuvântului incorect.
Change: Permite selectarea unui cuvânt din caseta cu listă Suggestions sau
introducerea cuvântului corect.
Change AII: Modifică toate instanţele cuvântului curent, fără a mai solicita
confirmarea.
Add: Nu schimbă cuvântul incorect şi îl adaugă În dicţionarul personal.
Acest buton nu poate fi selectat dacă se utilizează un dicţionar standard.
Lookup: Verifică ortografia unui cuvânt din caseta cu listă Suggestions.
Change Dictionaries: Deschide caseta de dialog secundară Change Dic-
tionaries şi permite schimbarea dicţionarelor în timpul verificării ortografiei.
Se deschide caseta derulantă Main didionary pentru a vedea dicţionarele
disponibile. Se va introduce o unitate de disc, un director şi numele unui
dicţionar în caseta de editare sau se utilizează butonul Browse ... pentru a
lruocui dicţionarul curent. Se pot folosi butoanele Add sau De/ete pentru
adăuga sau a şterge cuvinte din dicţionarul personalizat.
Context: Afi şează propoziţia sau fraza din care face parte cuvântul verifi
Cancel : Permite Închiderea casetei de dialog Check Spelling.

~ Sfat: Pentru a crea un nou dicţionar, se apasă butonul Change Dictionar.

\ ies şi se introduce numele noului dicţionar, utilizând extensia de fişier . cus

A se uedea variabile de sistem: Dctcust, Dctrnain .

Spline
Comanda Spline aranjează o curbă fină Într-un set de puncte cu o toleran
definită . Tipul particular de splină creată de AutoCAD este o curbă NURBS
(nonu niform rational B-s pline). Splinele pot fi utilizate pentru a crea curbe
neregulate în vederea mapării.

Pentru a desena o splină

Unia de comandă : Spline

Meniu: Draw~Spline
Bara de instrumente: ~ Spline
1. Object/<Enter first point> : Se va specifica un punct.
2 . Se continuă introducerea punctelor până când s-a Încheiat definirea curbei
spline. După cel de-al doilea punct, va apărea mesajul Close/Fit To/er-
ance/ <Enter point> :, la care se introduce C pentru a Închide splina, F
pentru a modifica to l eranţa sau se contin u ă selectarea punctelor.
3. După ce s-au adăugat toate segmentele de splină necesare, se apasă Enter.
4 . Enter start tangent: Dacă se doreşte , se poate specifica tangenta splinei
sau se apasă Enter.
5. Enter end t an gent: Se va selecta un punct sau se apasă Enter pentru a
Încheia splina.

Opţiuni

Object: Această opţiun e permite convertirea poliliniilor 2D sau 3D în form ă

de splină în splinele corespunzătoare . La pasul 2 se introduce 0 , apoi se
selectează obiectele polilinie care vor fi converti te. Dacă variabila de sistem
Delobj are valoarea zero, poliliniile originale vor fi şterse .
Close: fnchide curba splinei , astfel încât ultimul punct va coincide cu
punct şi este tangent cu articulaţia.
fit Tolerance: Permite modificarea toleranţei pentru aranjarea curbei
splinei. Toleranţa defineşte apropierea splinei de setul de puncte specificat.
Dacă toleranţa este redusă curba se va apropia mai mult de punctele spec-
ificate. Atunci când se modifică toleranţa , curba curentă a splinei este
redesenată, astfel încât să se potrivească în continuare în punctele specifi-
cate. Însă este ajustată pentru noua toleranţă .
Tangent: Perm ite redefinirea punctelor de start şi de sfârşit tangente la
splină. Aceasta se poate realiza în mod dinamic prin selectarea unui punct
sau prin introducerea modurilor de Snap Tan sau Perp. Dacă se utilizează
aceste moduri de snap ale obiectelor, splina poate fi desenată tangent sau
perpendicular pe obiecte existente. Splina este redesenată prin punctele
defini te.

\ ,
Notă : După
uşurinţă
crearea unui obiect splină, acesta poate fi manipulat cu
folosind comanda Grips . Splina va păstra fineţea curbelor,
indiferent de poziţia grip-urilor.

A se vedea Grips, Polyline, Splinedit; variabila de sistem: Delobj.

Splinedit
Comanda Splinedit permite modificarea obiectelor splină. Se pot adăuga
sau şterge puncte de aranjare şi puncte de control, se pot elimina puncte de
aranjare şi vertex-uri de control, se poate deschide sau închide o splină ,
modifica toleranţa de aranjare şi punctele tangente de start şi de final de
aranjare.

Pentru a modifica o splină

Linia de comandă : Splinedit
Meniu: Modify~Object>Spline
Bara de instrumente Modify Il: l:d Edit Spline
1. Select spline: Se va selecta o splină. În punctele de control şi În punctele
de aranjare (dacă nu au fost şterse) vor apărea grip-uri.
2. Fit Data/Close/Move Vertex/Refine/rEverse/Undo/eXit<X>: Se va
introduce o opţiune, apoi se apasă tasta Enter.
Fit Data: Afişează mesajul Add/Close/Delete/Move/Purge/Tangents/Tol er_
ance/eXit <X>: care permite modificarea datelor referitoare la aranjarea
splinei. Datele acestea includ: toleranţe le tuturor punctelor de aranjare şi
toate tangentele asociate splinei. Dacă o splină nu deţine aceste date, opţiunea
Fit Data nu apare în mesaj. Se va introduce F pentru a modifica datele de
aranjare. Pentru a adăuga un nou punct de aranjare, se introduce A la
următorul mesaj, apoi se selectează un punct de aranjare existent (grip).
Grip-urile acestui punct şi punctul următor vor fi scoase în evidenţă cu o
linie elastică. Se va introduce un nou punct. AutoCAD interpolează noul
punct între cele două puncte puse în evidenţă şi rearanjează curba splinei.
Pentru a şterge un punct de aranjare, se introduce D , apoi se selectează
punctul care va fi şters. Splina va fi re desenată pentru a se potrivi punctelor
de aranjare rămase. Pentru a deplasa punctele de aranjare Într-o nouă poziţie,
se introduce M, apoi se va afişa mesajul Next/Previous/Seled Point/eXit/ <En-
ter new location> <N>: şi se introduce fie N pentru următorul punct, fie P
pentru punctul precedent, pentru a deplasa selecţia de-a lungul punctelor de
aranjare până când se ajunge În punctul dorit, fie se introduce S pentru a
selecta un anumit punct; se va selecta un nou punct sau se introduce
coordonata pentru a repoziţiona punctul de aranjare. Pentru a şterge datele
de aranjare din desen, se introduce P . Pentru a modifica tangenta de start
sau de final a splinei, se introduce T, apoi se specifică un nou punct sau se
introduce S pentru a accepta valorile implicite de sistem. Se va introduce X
pentru a reveni la mesajul principal.
Close: închide o splină deschisă şi creează o curbă fină prin punctul de start
sau punctul de final. Se va introduce C şi se va selecta splina care va fi Închisă.
O splină poate să aibă acelaşi punct de start şi de final şi totuşi să fie deschisă.
Totuşi, Îi va lipsi fineţea (continuitatea tangentelor) unei spline Închise.

Open: Deschide o splină închisă.

Move Vertex: Deplasează punctele de control ale splinei. Atunci când se

selectează această opţiune ,punctul de start al splinei este scos În evidenţă. Se
introduce N (pentru Next) sau P (pentru Previous) pentru a deplasa selecţia
de-a lungul vertex-urilor de control, până când se ajunge În punctul dorit sau
se introduce S (Select Point) şi se selectează un anumit vertex. Se va selecta
un nou punct sau se introduc coordonatele unui punct pentru a repoziţiona
punctul de control. Se apasă X pentru a reveni la mesajul principal.
Refine: Permite creşterea preciziei definiţiei unei spline. Se poate mări
numărul de puncte de pe o anumită porţiune sau de-a lungul Întregii spline
sau se poate manipula distanţa dintre splină şi punctele sale de control.
Opţi unea Add control point permite mărirea numărului de puncte de '" Jl-,.",_ .._
trai al splinei prin selectarea directă a acestora. Opţiunea Elevate Order · :~f'".­
permite mărirea numărului de puncte de control de pe splină cu un anumit
ordin de mărire (până la 26) . Opţiunea Weight permite atribuirea unei
"greu tăţi " mai mari oricărui punct de control selectat. Selectarea unui punct
va avea ca efect tragerea splinei mai mult că tre punctul respectiv .
Reverse: Inversează direcţia splinei.
Undo: Anulează ultima modificare efectuată cu comanda Splinedit.
Exit: Părăseşte modul curent Splinedit.

\ Notă: O
rafinată .
splină
poate pierde datele de aranjare, dacă este ştearsă sau
De asemenea, îşi poate pierde datele de aranjare dacă se
aranjează splina cu o toleranţă şi apoi se deplasează vertex-urile de con-
trol sau se închi de sau se deschide splina .

A se vedea Pedit, Pline, Spline.

Status
Comanda Status afişează parametrii curenţi ai unui desen, inclusiv limitele
desenului şi starea tuturor modurilor desenului. De asemenea, afişează gradul
curent de utilizare a memoriei.

Pentru a afişa parametrii desenului curent

Linia de comandă : Status
Meniu: Tools~lnquiry~Status
Vor afişate următoarele informaţii :
Limitele Modelspace şi Paperspace
Gradul de utilizare al Modelspace şi al Paperspace
Ecranul prezintă :
Baza de inserţie este:
Rezoluţia de snap este:
Distanţarea grilei este:
Spaţiul curent
Nivelul curent
Culoarea curentă
Tipul de linie curent
Înălţimea curentă
 Grosimea
Fiii, Grid , Ortho, Qtext, Snap, Tablet
Modurile de snap ale obiectelor
Spaţiul disponibil pe disc pentru desen
Memoria fizică disponibilă
Spaţiul disponibil pentru fişierul swap

Notă : AutoCAD utilizează multe valori implicite şi multe moduri. Toa18

acestea sunt afişate de comanda Status . Toate măsurile sunt afişate
folosind unităţile standard specificate pentru desen .

\ Notă: Limitele şi gradul de utilizare al Modelspace vor deveni limitele

gradul de utilizare al Paperspace, atunci când se lucrează in modul

Paperspace.

A se vedea Layers, Settings, Time.

Stlout
A se vedea comanda Import/Exporl.

Stretch
Comanda Stretch deplasează vertex-urile obiectelor, menţinând În acelaşi
timp continuitatea liniilor conectate.

Pentru a Întinde un obiect

Linia de comandă : Stretch
Meniu : Mod i fy~ Stretch
Bara de instrumente Modify: ~ Stretch
1. Select objects to stretch by crossing window or -polygon:
Se va introduce W (Window) pentru a selecta obiecte care se află în
întregime în interiorul unei ferestre specificate. Această opţiune va
deplasa întregul obiect.
Se introduce C (Crossing window) pentru a selecta obiecte care se
găsesc în Întregime sau parţial în interiorul unei ferestre speCificate.
 Se introduce CP (Crossing polygon) pentru a selecta numai obiecte.,
care se află în întregime sau parţial într-un poligon specificat de
utiliza tor.
2. Select objects: Se introduce R pentru a elimina obiectele din setul de
obiecte selectate sau se apasă Enter pentru a confirma selecţia .
3. Base point: Se va selecta punctul de referinţă de bază pentru întindere .
4. New point: Se va selecta cel de-al doilea punct relativ la punctul de
bază , indicând distanţa şi direcţia pe care se va deplasa obiectul.

Nu se pot întinde blocuri sau text. Dacă punctul de inserţie al unui bloc
sau al unui text este inclus într-o fereastră transversală , întregul bloc va fi
deplasat.
A se vedea Copy, Move

-Style
Comanda -Style permite crearea unui stil de text prin specificarea fontului
AutoCAD pe care este bazat, a înălţimii , a factorului de lăţime şi a unghiului
de înclinare. Fontul poate fi scris invers, în sens contrar sau vertical.

Pentru a crea un stil de text

Linia de comandă: -Style
1. Text style name (or?) <current style>: Se va introduce numele stilului
sau un semn de întrebare pentru a afişa lista stilurilor care au fost defi-
nite în desen . Se a cceptă şi caractere wildcard.
2. Font file <default font file>: Se introduce numele fişierului de fonturi
sau se selectează un nume din caseta de dialog Select Font File sau se
apasă Enter pentru a accepta numele implicit.

3 . Height <default height>: Se introduce înăl ţimea dorită sau se apasă

Enter pentru a accepta valoarea implicită.
4. Width factor <default width factor> : Se introduce factorul lăţime
dorit sau se apasă Enter.
5 . Obliquing angle <default angle>: Se introduce unghiul de înclinare
dorit sau se apasă Enter.
6. Backwards? <N>: Se introduce Y dacă se doreşte ca textul să fie citit
de la coadă la cap sau se apasă Enter pentru a accepta răspunsul im-
plicit (No) .
. , ~lUpside-down? <N>: Se introduce Y dacă se doreşte ca textul să fie citit
'cu susul în jos sau se apasă Enter pentru a accepta răspunsul implicit (NoI.
8 . Vertical? <N>: Se introduce Y dacă se doreşte ca textul să fie citit
vertical sau se apasă Enter pentru a accepta răspunsul implicit (No) .

Opţiuni

Text style name: Permite introducerea unui nou nume pentru a defini un
nou stil sau a numelui unui stil existent, în vederea redefinirii stilului respectiv.
Font file: Permite selectarea unuia dintre fonturile disponibile . În Windows
se poate selecta dintr-un set de fonturi predefinite prin apăsarea butonului
Find File din caseta de dialog Select Font File, care deschide casetele de
dialog Browse/Search .
Height: Permite determinarea unei înălţimi fixate pentru stilul care se
defineşte. Dacă valoarea este 0, înălţimea textului va putea fi specificată
atunci când se introduce textul.
Width factor: Permite transformarea stilului astfel încât să apară expandat
sau comprimat.
Obliquing angle: Permite folosirea stilului italic pentru text.
8ackwards: Stilul va apărea în sens contrar.
Upside down: Stilul va apărea răsturnat.

Vertical: Stilul va apărea vertical.

Notă: Dacă se modifică fontul unul stil, textul introdus anterior cu acel stil

va fi actualizat pentru a reflecta modificarea efectuată. Dacă oricare altă

opţiune a stilului este modificată, textul introdus anterior nu este afectat.
După utilizarea comenzii Style, stilul creat sau modificat va deveni noul

stil curent.

\ Notă: Dacă se introduce valoarea Ola mesajul Height:, Au!oCAD va solicita

introducerea Înălţimii textului ori de căte ori se utilizează stilul respectiv cu
comenzile Dtext sau Text. Dacă la mesajul Width factor: se introduce
valoarea 1, textul generat va fi normal. Dacă valoarea este supraunitară,
stilul va fi expandat, pe cănd o valoare mai mică decât 1 va produce
comprimarea textului. O valoare nulă introdusă la mesajul Obliquing angle:
va genera text normal. O valoare mai mare va Înclina stilul către dreapta,
creând caractere italice, iar o valoare negativă va Înclina stilul către stânga.

A se vedea Change , Ddedit, Ddstyle , Dtext, Qtext, Text, Wildcards

subtract
Comanda Subtract pennite eliminarea ariei comune a două seturi de solide
(sau regiuni) şi crearea unei noi regiuni compuse sau a unui solid compus.
Trebuie ca mai întâi să se selecteze obiectul din care se scade şi apoi obiectul
care se scade.

Pentru a scădea solide sau regiuni

Linia de comandă : Subtract
Meniu : Modify~Boolean~Subtract
Bara de instrumente Modify 1I:~ Subtract
1. Select solids and regions to subtract from: Se vor selecta solidele
sau regiunile suprapuse care vor forma baza noului obiect.
2. Select solids and regions to subtract: Se vor selecta obiectele care
se vor scădea .
AutoCAD va elimina toate obiectele selectate la pasul 2.

\ Notă:
La
Comanda Subtract poate fi utilizată numai pentru regiuni sau solide.
paşii1 şi 2 descrişi anterior, se pot selecta atât regiuni cât şi solide in
acelaşi timp, şi se pot selecta obiecte din oricât de multe planuri. AutoCAD
va grupa setul de selecţie in subseturi după regiune sau solid şi după
plan, inainte de a scădea ariile comune şi de a crea noul obiect.

A se vedea Intersect, Union .

Variabile de sistem
Variabilele de sistem controlează mu1 ţi dintre parametrii AutoCAD. Mulţi
dintre parametrii controlaţi de variabilele de sistem pot fi modificaţi de către
utilizator. La linia de comandă se va introduce numele variabilei de sistem
care trebuie modificată .

Pentru a ajusta variabilele de sistem

Linia de comandă : Setvar (sau 'Setvar, pentru a utiliza comanda în
mod transparent) .
Meniu: Tools~Inquiry~Set Variables
Se poate utiliza comanda Setvar pentru a lista şi/sau a atribui valori
variabilelor de sistem.
,~ )ri able name or?: Se introduce numele variabilei de sistem dOrite
un semn de întrebare pentru a afişa lista variabilelor sau o valoare întreeg&
sau zecimală corespunzătoare . (Valorile sunt, de regu lă , numerice, însA in
unele cazuri se poate utiliza On sau OH în locul valorilor O şi 1).

Opţiuni

În Tabelul 11 sunt prezentate toate variabilele de sistem. Ele se împart in

două categorii: variabile modificabile şi variabile nemodificabile (read-only).
Variabilele de sistem read-only, cum ar fi DWGNAME, nu pot fi modificate
direct de utilizator, însă sunt modificate de AutoCAD. Fiecare dintre variabilele
modificabile are un set specific de valori. Semnificaţia acestor valori depinde
de natura variabilei.

Tabelul 11: Variabilele de sistem

Variabila Descriere

Acadmaxobjmem Controlează pager-ul obiectelor. Vezi Maxobjmem.

Acadprefix Variabilă read-only. Afişează numele căii directorului sau
a căilor salvate in variabila de mediu DOS Acad, utilizând
comanda DOS SET.
Acadver Variabilă read-only. Afişează numărul versiunii AutoCAD.
Acisouter Controlează versiunea ACIS a fişierelor SA T create
utilizând comanda ACISOUT. Acceptă numai valoarea:
16 pentru versiunea 1.6 a ACIS.
Aflags Controlează parametrii modului atributelor: O = nici un
mod , 1 =
invizibil, 2 =
constant, 4 =
verificare, 8 =
prestabilit. Pentru mai mulţi parametrii , se va utiliza suma
valorilor dorite. Vezi comanda Attdef.
Angbase Controlează direcţia unghiului O. Poate fi stabilită şi cu
comanda Units .
Angdir Controlează direcţia pozitivă a unghiurilor: O =sens trigo-
nometric, 1 =sens invers trigonometric. Poate fi stabilită
şi cu comanda Units.

Apbox Controlează caseta de deschidere AutoSnap: O = nu se

afişează , 1 = se afişează, valoarea implicită = 1.
Aperture Controlează inăI~mea ţintei cursor Osnap in pixeli. Poate
fi stabilită şi cu comanda Aperture.
Area Variabilăread-only. Afişează ultima arie calculată Vezi
comenzile Area şi List.
 Tabelul 11 : Varia bilele de sistem (continuare)

v;;ria"bi Ia Descriere
----- ------------------------------------------------------
Attdia Controlează caseta de dialog a atributelor pentru caseta
Insert: O =fără casetă de dialog, 1 =cu casetă de dialog.

Attm ode Controlează modul de afişare al atributelor: O =dezactivat,

1 = normal, 2 = activat. Poate fi stabilită şi cu comanda
Attdisp .

Attreq Controlează mesajele atributelor: o = fără mesaj sau

casetă de dialog pentru atribute. Atributele utilizează

=
valorile implicite: 1 mesaj normal sau casetă de dialog
peste inserţia atributului. Poate fi stabilită ş i cu comanda
Units .
Auditctl Controlează crearea fişierelor Audit ( . ADT ): O =creează ,
1 =nu creează . Vezi comanda Audit.
Autosnap Controlează afişarea marcajului AutoSnap şi a casetei
explicative SnapTip ş i act i vează sau dezactivează
=
magnetul AutoSnap: O dezactivează marcajul , SnapTip
şimagnetul : 1 = activează marcajul ; 2 = activează
SnapTip; 4 = activează magnetul. Valorile pe biţi sunt
aditive; valoarea implicită este 7.
Aunits Controlează unităţile unghiurilor: O = grade zecimale, 1 =
grade (minute, secunde), 2 = grade, 3 = radiani , 4= unităţi
de supraveghere.
Auprec Controlează precizia unităţilor unghiurilor, determinată de
numărul de zecimale. Poate fi stab i l ită şi de comanda
Units .
Backz Afiş ează d ista nţa intre ţinta Dview şi planul de secţi onare
din spate. Vezi comanda Dview.
Blipmode Controlează aspectul blip-urilor: O=dezactivat, 1 =activat.
Vezi comanda Blipmode.
Cdate Variab i lă read-only. Afişează data şi ti mpul din DOS. Vezi
comanda Time .
Cecolor Afişează sau stabileşte culoarea obiectului curent. Vezi
comanda Color.
Celtscale Afişează sau stabileşte scara curentă globală a tipului
de linie pentru obiecte. Vezi comenzile Linetype, Ltscale.
,~ a~eluI11:
.:-::o\.~-_
•
Variabilele de sistem (continuare)
Variabila Descriere

Celtype Afişează sau stabileşte tipul de linie curent al obiectelor.

Vezi comanda Linetype.
Chamfera Afişează sau stabileşte prima distanţă de chamfer. Vezi
comanda Chamfer.
Chamferb Afişează
sau stabileşte a doua distanţă de chamfer. Vezi
comanda Chamfer.
Chamferc Afişează sau stabileşte a treia distanţă de chamfer. Vezi
comanda Chamfer.
Chamferd Afişează sau stabileşte a patra distanţă de chamfer. Vezi
comanda Chamfer.
Chammode Metodă de chamfer. O = două distanţe, 1 =distanţă plus
unghiul. Vezi comanda Chamfer.
Circlerad Stabileşte valoarea impl icită pentru raza cercurilor. Se
introduce O pentru a nu stabili o valoare implicită.

Clayer Afişează sau stabileşte nivelul curent. Vezi comenzile

Layer şi Ddlmodes .
Cmdactive Variabilă read-only. Prezintă starea comenzilor, scenariilor
casetelor de dialog: O =comanda uzuală este activă, 2 =
şi
comenzile uzuale şi transparente sunt active, 4 =scenariul
este activ, 8 =caseta de dialog este activă . Dacă sunt activi
mai mulp parametrii, variabila va avea ca valoare suma
acestora.
Cmddia Controlează caseta de dialog pentru comanda Plot: 1 =
se foloseşte caseta de dialog, O = se folosesc mesajele
la linia de comandă .

Cmdecho Utilizată cu AutoLisp pentru a controla ce se afişează la

linia de comandă : O = fără ecou pe ecran, 1 = cu ecou.
Vezi manualul AutoLisp pentru detalii.
Cmdnames Afişează În engleză numele comenzii active , inclusiv
comenzile transparente.
Cmljust Alinierea obiectelor multilinie: O = sus, 1 = mijloc, 2 = jos.
Cmlscale Măsoară lăţimea unui obiect multilinie: O =o singură linie,
mai mic ca O = i nversează secvenţa de linii.
Tabelul 11 : Variabilele de sistem (continuare)

Variabila Descriere
------------------------------------------------------------
Crnlstyle Afi şează sau stab il eşte numele stilului unui obiect
multilinie.

coo rds Controlează afişarea coordonatelor: O=coordonatele sunt

afişatenumai la selectarea punctelor, 1 = coordonatele
absolute sunt afişate in mod dinamic pe măsură ce
=
cursorul se deplasează, 2 distanţa şi unghiul sunt afişate
in timpul execuţie i comenzilor care acceptă introducerea
distanţelor relativ. Este controlată şi de tasta funcţională
F6.
Cvport Afişează sau stabileşte numărul de identificare al
viewport-ului curent.
Date Variabilă rean-only. Afişează timpul/data din calendarul
iulian. Vezi comanda Time.
Ddrnod Variabilă read-only. Identifică starea modificărilor asupra
bazei de date a desenului: O = baza de date a desenului
nu este modificată, 1 =
entitatea bază de date este
modificată , 2 = tabela de simboluri este modificată, 4 =
variabila bază de date este modificată , 8 =fereastra este
modificată, 16 =
afişarea este modificată .

Dctcust Afişează sau stabileşte dicţonarul ortografic personalizat

(. DCT).
Dctmain Afişează sau stabileşte dicţionarul ortografic de bază
(.DCT)

Delobj Controlează păstrarea poliliniei atunci când se convertesc

polilinii in formă de spline in noi obiecte de tip splină. O =
ştergere , 1 = păstrare.
Diastat Variabilă read-only. Metodă a casetelor de dialog: O =
prin Cancel, 1 =prin OK.
Dispilh Controlează afişarea curbelor figurate ale obiectelor 30,
O =on, 1 =off.
Distance Variabilă
read-only. Afişează ultima distanţă citită cu
comanda Dist. Vezi comanda Dist.
Donutid Stabileşte valoarea implicită a diametrului interior pentru
comanda Donut.
Variabila ~~~ ~

Donutod Stabileşte
valoarea implicită a diametrului exterior ::=l
comanda Donut.
Dragmode Controlează operaţia =
de dragging: O fără dragging, 1
activă
la cerere , 2 = drag automat. Vezi comand
Dragmode.
Dragp1 Controlează rata de eşantionare pentru regenerarea d
deplasare.
Dragp2 Controlează rata de eşantionare a depla sărilor rapide
Valorile mari ale variabilei forţează afişarea unei porţiulll
mai mari din imaginea deplasată in timpul mişcării
cursorului, pe cănd valori mai mici afişează mai pu~n.
Dwgcodepage Pagina de cod a desenului curent.
Dwgname Variabilă
read-only. Afişează numele desenului. Vezi
comanda Status.
Dwgprefix Variabilă read-only. Afişează prefixul unităţii de disc şi
directorului sau calea pentru fişierul desenului curent
Dwgtitled read-only. Starea numelui desenului : O= desenul
Variabilă
=
nu are nume, 1 desenul are nume.
Edgemode Controlează definiţia marginii frontierei pentru comenzile
Trim şi Extend . O =după cum s-a selectat, 1 =extinde
marginea selectată pănă la intersecţia aparentă.

Elevation Controlează inălţim ea tridimensională curentă . Vezi

comanda Elev.
Ermo Afişează sau stabileşte codul erorilor din aplicaţiile
AutoLlSP şiADS.
Expert Controlează mesajele, i n func~e de nivelul de experienţă
al utilizatorului : O =afişează mesaje normale, 1 =suprimă
mesajele About to Regen şi Really want to tum the current
layer off? şi parametrul Verify Regenauto OFF, 2 suprimă=
mesajele anterioare, plus mesajele Block already defined...
Redefine it? şi A drawing with this name already exists. 3
= suprimă mesajele anterioare , plus avertismentele
referitoare la tipul de linie, 4 =suprimă mesajele anterioare,
plus avertismente le de scalare ale comenzilor UCS şi
Viewport , 5 = suprimă mesajele anterioare , plus
avertismentele DIM Save şi DIM Override.
Tabelul 11 : Variabilele de sistem (continuare)

Variabila Descriere

E;lmode Controlează expandarea blocurilor scalate neuniform. O =

expandare, 1 = fără expandare.

Extm ax Vari abilă read-only. Afişează coordonatele colţului din

dreapta-sus a extensiei desenului.
Extmi n Variabilă read-only. Afişează coordonatele colţului din
stănga-jos a extensiei desenului.
Facetres Controlează rezoluţia obiectelor 30. Valorile se află in
intervalul 0.01-10.0.
Filedia =
Controlează utilizarea casete lor de dialog: O dezactivate
cu excepţia cazului in care sunt solicitate cu - (tildă), 1 =
active.
Fillmode Controlează starea de umplere: O = off, 1 = on o Vezi
comanda FiiI.
Filletrad Memorează raza filetului curent; valoarea implicită =
0.5000.
Fontalt Defineşte fontul altemativ care va fi utilizat atunci cănd
fontul specificat in desen nu este găsit.
Fontmap Defineşte adresa fonturilor de substituţie care vor fi
utilizate in locul fon!urilor definite in desen.
Frontz Afişează distanţa intre ţinta Dview şi planul de secţionare
trontal. Vezi comanda Dview.
Gridmode Controlează grila: O =off, 1 =on oVezi comanda Grid .
Gridunit Controlează distanţarea grilei. Vezi comanda Grid.
Gripblock Stabileşte aspectul grip-urilor in blocuri: O =grip-ul apare
numai la inserţia blocului (valoare i mplicită) , 1 =grip-urile
sunt asociate tuturor entităţilor din interiorul blocurilor.
Gripcolor Stabileşte culoarea grip-urilor neselectate.
Griphot Stabileşte culoarea grip-ului selectat.
Grips Afişează grip-urile pentru comenzile Stretch, Move, Ro-
tate, Scale şi Mirror: O = grip-uri dezactivate, 1 = activate.
Gripsize Stabileşte dimensiunea casetei de grip. Valoarea implicită
este 3.
Handles Variabilă read-only care indică starea handle-urilor. În
versiunea 13, singura op~une validă este On o
 Variabila Descriere -
-----------------------------------------------------------
Highlight Controlează aspectul obiectelor selectate: O =fără punere
În evidenţă , 1 = cu punere În evi denţă .
Hpang Stabileşte unghiul implicit al modelului de haşurare .

Hpbound Stabileşte tipul de obiect creat de comenzile Hatch Şi

Boundary. O = regiune, 1 = polilinie.

Hpdouble Stabil eşte haşura dublă im plici tă pentru modelele defi.
nite de utilizator: O = haşură simplă , 1 = haşură dublă .
Hpname Stab il eşte numele şi stilul implicite ale modelului de
haşurare .

I Hpscale Stabileşte scara implicită a modelului de haşurare .

Hpspace Stabileşte distanţarea implicită a liniilor pentru modelele

de haşurare definite de utilizator.
Indexctl Controlează indecş ii spa~ali şi de nivel din fiş i erele de
desen: O =nu se creează index, 1 = se creează index de
nivel , 2 =se creează index spaţial, 4 = se creează index
de nivel şi spaţial. Valoarea implicită este O.
Intelocation Stochează adresa Intemet utilizată de comanda Browser.
Valoarea implicită : www.autodesk.com /acaduser.

Isavebak Măreşte viteza salvărilor incrementale: O = nu creează

fişier. BAK (chiar şi În cazul salvărilor integrale), 1 = se

creează fişi er . BAK.
Isavepercent Controlează toleranţa spaţiului irosit Într-un fişier de
desen . Valoarea i mplicită = 50 , interval pentru valori:
0-100.
Insertctl Controlează crearea şi salvarea indecşilor de nivel şi

spaţiali pentru fiş i erele de desen: O = fără index, 1 =se

creează index de nivel, 2 = se creează index spa~al, 3=
se creează index de nivel şi spaţial.

Insbase Controlează punctul de bază al inserţiei pentru desenul

curent. Vezi comanda Base.
Insname Numele implicit al blocului pentru comenzile Ddinsert
sau Insert.
Tabelul 11 : Variabilele de sistem (continuare)

Variabila Descriere

Isolines Stabileşte numărul de linii afişate pe unitatea de suprafaţă

pentru solide: valoarea implicită =4, interval pentru valori
= 0-2047.
Lastangle Variabilă read-only. Afişează unghiul de sfârşit al ultimului
arc sau arc multiplu.
Lastpoint Afişeazâ coordonatele ultimului punct introdus. Acelaşi

punct este referit la simbolul @.

Lastprompt Variabilâ read-only. Stochează ultimul răspuns la linia de
comandă .

Lenslength Afişează lungimea focală curentă a lentilei , utilizată în

timpul opţiunii Zoom a comenzii Dview.
Li mcheck Controlează verificarea limitelor: O = fără verificare, 1 =
verificare. Vezi comanda Limits.
Limmax Stochează coordonatele limitei din dreapta-sus a
desenului. Vezi comanda Limits.
Limmin Stochează coordonatele limitei din stânga-jos a desenului.
Vezi comanda Limits.
Lispinit Controlează încărcarea func~ilor şi variabilelor definite
=
de AutoLlSP: O salvate în sesiunea AutoCAD, de la un
desen la altul , 1 = salvate numai în desenul curent.
Locale Afişează codul de limbaj ISO al versiunii AutoCAD.
Logfilename Salvează calea pentru fişierul jumal. Implicit aceasta este:
C\acadr14\acad . log.
Logfil emode Activează sau dezactivează crearea fişierului jumal: O =
nu se creează , 1 =se creează .
Loginname Variabilă read-only. Afişează numele de conectare al
utilizatorului introdus la momentul configurării.

Ltscale Factorul de scalare global al tipului de linie. Vezi comenzile

Psltscale şi Celtscale.
Lunits Controlează stilul de unitate de măsură: 1 = ştiinţific, 2 =
zecimal, 3 = ingineresc, 4 = arhitectural , 5 = fracţional.
Vezi comenzile Units, Ddunits.
. ~".~eluI11:
-' _' ~
Variabilele de sistem (continuare)
______________________________________________I
Variabila Descriere

Luprec Stochează precizia unităţilor măsurate În numărul de

zecimale folosit sau În mărimea numitorului. Vezi
comanda Units.
Maxactvp Numărul de viewport-uri de regenerat simultan. Maxim :o
48.
Maxobjmem Controlează paginaţia obiectului, specificând alocarea
memoriei virtuale şi Începe paginarea obiectului pe disc
În fişierele de swap al paginaţiei obiectului. Valoarea
implicită =off.
Maxsort Stabileşte numărul maxim de simboluri sau de nume ale
fişierelor care va fi sortat de orice comandă de listare.
Measurement Stabileşte unităţile desenului , English sau metrice, pentru
modelele de haşurare şi tipurile de linie ale desenelor
existente. O = English, 1 =Metric.
Menuctl Controlează swap-ul meniuri lor ecran la introducerea unei
comenzi: O =nu comută, 1 = comută .
Menuecho Controlează afişarea comenzilor şi mesajelor lansate din
meniu. Valoarea 1 suprimă afişarea comenzilor introduse
din meniu (poate fi activată sau dezactivată folosind
combinaţia Ctrt+P); 2 - suprimă afişarea comenzilor şi a
mesajelor comenzilor atunci cănd comanda este lansată
dintr-un macro AutoLlSP; 3 - combinaţie a opţiunilor 1 şi
2; 4 - dezactivează combinaţia Ctrt+P pentru ecoul din
meniu; 8 - activează imprimarea şirurilor de intrare sau
ieşire pe ecran pentru depanarea macro-urilor DIESEL.
Menuname Stochează numele fişierului de meniu curent. Vezi
comanda Menu .
Mirrtext Controlează oglindirea textului: O= fără oglindirea textului;
1 =oglindire text.
Modemacro Permite afişarea textului sau şirurilor speciale cum ar fi:
numele desenului curent, timpul , data sau modurile
speciale, pe linia de stare. Vezi limbajul macro DIESEL
din manualul de personalizare AutoCAD
Mtexted Numele programului de editare text.
Tabelul 11 : Variabilele de sistem (continuare)

Variabila Descriere

Offsetdist Distanţa de offset implicită . Valoare negativă =offset prin

punct.
Olehide Controlează afişarea obiectelor OlE: O =toate obiectele
sunt vizibile; 1 =vizibile numai În Paperspace; 2 =vizibile
numai În Modelspace; 3 = obiectele nu sunt vizibile.
Orthomode Controlează modul Ortho: O =off, 1 =ono Vezi comanda
Ortho .
Os mode Stabileşte modul Osnap implicit curent: O = nici unul, 1 =
Endpoint, 2 =Midpoint, 4 =Center, 8 =Node, 16 =Quad-
rant, 32 = Intresection, 64 = Insert, 128 =Perpendicular,
256 = Tangent, 512 = Nearest, 1024 = Quick, 1028 =
Appint. Dacă sunt necesare mai multe moduri, se va in-
troduce suma acestora. Vezi comanda Osnap .
Osnapcoord Controlează introducerea coordonatelor la linia de
comandă: O = parametrii de snap ai obiectelor,
suprascrierea, coordonate de la tastatură; 1 =coordonate
de la tastatură, suprascriere, parametri de snap ai
obiectelor; 2 =coordonate de la tastatură, suprascrierea,
parametrii de snap al obiectelor, cu excepţia scenariilor.
Pdmode Stabileşte stilul de afişare al obiectelor punctiforme. Vezi
comenzile Point, Ddptype.
Pdsize Controlează dimensiunea afişată a obiectelor
punctiforme. Vezi comenzile Point, Pdmode .
Pellipse Controlează tipul de elipsă creată de comanda Ellipse. O
=elipsă propriu-z isă, 1 =elipsă polilinie.
Perimeter Variabilă read-only. Afişează valoarea perimetrului citit la
un moment dat de comenzile Area, List sau Dblist. Vezi
comenzile Area, List şi Dblist.
Pfacevmax Variabilă read-only. Defineşte numărul maxim de vertex-uri
pentru faţetele entităţilor de reţea .

Pickadd Controlează capacitatea de a adăuga şi de a elimina

entităţi dintr-un set de selecţie , utilizănd tasta Shift. O =
dezactivată , 1 = activată .
 i , _,;.
, .••" a~luI11:
r."'~ ....:.
'._ ~
Variabilele
....;... _ _ _ ___ de _
sistem
__ (continuare)
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __
Variabila Descriere

Pickauto Controlează Încadrarea automată pentru mesajul Se/act

objects: O = dezactivată , 1 = activată .
Pickbox Stabileşte Înălţimea ţintei pentru selecţia obiectelor,
măsurată În pixeli pe ecran.
Pickdrag Controlează modul de desenare a ferestrei de selecţie: O
= se execută clic cu mouse-ul În fiecare colţ . 1 = se
execută clic În unul din colţuri şi se ţine apăsat butonul În
timpul deplasării, apoi se eliberează În colţul opus.
Pickfirst Permite mai Întâi selectarea şi apoi utilizarea unei
=
comenzi de editare sau interogare: O dezactivată, 1 =
aclivată.

Pickstyle S tabileşte selecţia haşurilor de grup şi asociative. O =

nici o haşură, 1 = grup, 2 = haşură asociativă, 3 = haşură
asociativă şi de grup.

Platform Variabilă read-only. Mesaj care indică versiunea de

AutoCAD, cum ar fi Microsoft Windows, 386 DOS Ex-
tended, Apple Macintosh.
Plinegen Controlează modelul tipului de linie pentru ajustarea
aspectului acestuia Între vertex-uri. O = tipul de linie va
avea liniuţe În vertex-uri, 1 = tipul de linie va fi continuu În
jurul vertex-uri lor.
Plinetype Stabileşte optimizarea poliliniilor 20 pentru desenele

versiunilor anterioare versiunii 14: O = nu se convertesc,

se utilizează vechiul format; 1 = nu se convertesc, se
=
optimizează polilinia; 2 desenele mai vechi se convertesc
şi se optimizează poliliniile.

Plinewid Lăţimea i mplicită a poliliniei.

Plotid Modifică plotterul implicit pe baza descrierii textului.
Plolter Modifică plotterul implicit pe baza numărului de
configuraţie atribuit acestuia.
Plotrotmode Stabileşte =
orientarea plotului: O peisaj (Iandscape), 1 =
portret.
Polysides Valoarea implicită folosită de comanda Polygon pentru
numărul laturilor, poate fi Între 3 şi 1024.
Tabelul 11 : Variabilele de sistem (continuare )

Variabila Descriere

Popups Variabilă read-only. Afişează disponibilitatea interfeţei

utilizator avansate pe unitatea de disc de afişare. O=

indisponibilă, 1 =disponibilă.
Projmode Stabileşte modul de proiecţie pentru comenzile Trim/Ex-
tend. O =30 propriu-zis (fără proiecţie) , 1 =planul XY al
sistemului UCS curent, 2 = planul de vizualizare curent.
Projectname Atribuie un nume de proiect desenului pentru calea de
căutare a referinţelor exteme (xref) şi a imaginilor.
Proxygraphic Controlează imaginile obiectelor proxy În desen : O =
afişează caseta Iimitrofă , imagine ce nu a fost salvată ; 1 =
imagine salvată . Valoarea implicită = 1.
Proxynotice Stabileşte avertismentul proxy: O = fără avertisment
proxy; 1 = se afişează avertismentul proxy. Valoarea
implicită = 1.
Proxyshow Controlează obiectele proxy: O = nu sunt afişate ; 1 = se
afişează imaginile grafice 2 =se afişează caseta Iimitrofă.
Psltscale Stabileşte scara tipului de linie pentru Papersapce. O =
scalare cu tip normal de linie, 1 = ajustează toate tipurile
de linie la valoarea curentă Itscale, inclusiv referi nţele

externe (xref), vizualizate din Paperspace.

Psprolog Atribuie un nume secţiunii de Început din fişierul

acad . PSF pentru comanda Psout.

Psquality Stabileşte calitatea redării imaginilor PostScript atunci
cănd sunt importate Într-un desen. O = dezactivată.
Qtextmode Controlează modul Qu icktext: O = off , 1 = on o Vezi
comanda Qtext.
Rasterpreview Controlează imaginile de previzualizare BMP: O off, 1 = =
on, valoarea implicită = 1.
Regenmode Controlează modul Regenauto : O = off, 1 = ono Vezi
comanda Renenauto.
Re-init Resetează porturile de intrare/i eşire , digitizorul , monitorul ,
plotterul şi fişierul acad. PGP.
Variabila Descriere

Rtdisplay Controlează afişarea imaginilor de tip raster În timPtJI

efectuării unei operaţii parţiale de Zoom În timp real: O ::
afişează imaginea, 1 = afişează linia exterioară .
Savefile Variabilă read-only. Afişează numele fişierului curent de
auto-salvare.
Savename Variabilă read-only. Numele fişierulu i atribuit fişierului
salvat curent.
Savetime Intervalul de timp pentru salvarea automată : O ::
dezactivată.

Screenboxes Variabilăread-only. Numărul de casete afişate În meniul

ecran din zona grafică.
Screen mode Variabilă read-only. Controlează ecranele de text şi grafic
O=ecran de text, 1 =modul grafic, 2 =ecran dual. Valorile
sunt aditive.
Screensize Variabilă read-only. Afişează dimensiunea ecranului
grafic, măsurată În pixeli.
Shadedge Stabileşte parametrii de umbrire: O = faţetele umbrite,
marginile ce nu sunt scoase În evidenţă, 1 = faţetele
umbrite cu marginile desenate cu culoarea de fundal, 2 =
faţetele nefiletate cu marginile desenate cu culoarea
entităţii respective, 3 = faţetele cu culoarea entităţii,
marginile cu culoarea de fundal.
Shadedif Stabileşte rata procentuală a luminii de reflexie difuze
din lumina ambientală.

Shpname Stochează numele formei implicite.

Sketchinc Stab ileşte incrementul În registrării pentru Sketch . Vezi
comanda Sketch.
Skpoly Controlează utilizarea de către comanda Sketch a liniilor
normale sau a liniilor conectate Într-o polilinie: O = linii, 1
= polilinie.
Snapang Controlează unghiul de snap şi al grilei. Vezi comanda
Snap .
Snapbase Controlează originea de snap, a grilei şi a modelului de
haşurare . Vezi comanda Snap.
Tabelul 11 : Variabilele de sistem (continuare)

Variabila Descriere

Snapisopair Controlează planul izometric: O = stănga , 1 = sus, 2 =

dreapta. Vezi comanda Snap.
Snapmode Controlează modul Snap: O =off, 1 =on oVezi comanda
Snap.
Snapstyl Controlează stilul de snap: O = standard, 1 = izometric.
Vezi comanda Snap .
Snapunit Stabileşte distanţarea de snap, dată in valori X şi Y. Vezi
comanda Snap.
Sortents Controlează ordinea de sortare a entităţi lor : O =
dezactivată, 1 =selec~a obiectelor, 2 =operaţiile de snap
ale obiectelor, 4 = redesenări, 8 = crearea cu comanda
Mslide , 16 = regenerări , 32 = plotare, 64 = ieşiri
PostScrips. Valorile sunt aditive.
Splframe Controlează afişarea vertex-urilor unei spline, reţelelor

tridimensionale de tip suprafaţă şi a laturi lor invizibile ale

faţetelor 30 . O = nu afişează vertex-urile splinelor sau
laturile invizibile ale faţetelor 30. Afişează numai reţeaua

definitorie sau reţeaua de tip suprafaţă . 1 = afişează

vertex-urile splinelor şi laturile invizibile ale faţetelor 30.
Afişează numai reţeaua de tip suprafaţă .

Splinesegs Controlează numărul de segmente de linie folosite pentru

fiecare porţiune de splină .

Splinetype Controlează tipul de linie curbă generat de comanda

PeditiSpline. 5 = B-s plină pătratică , 6 =B-splină cubică.
Surftab1 Controlează numărul de puncte de control ale reţelei

pentru comenzile Rulesurf şi Tabsurf şi numărul de

puncte ale reţelei pe d i rec~a M pentru comenzile Revsurf
şi Edgesurf.
Surftab2 Controlează numărul de puncte de control ale reţelei pe
direcţia N pentru comenzile Revsurf şi Edgesurf.
Surftype Controlează tipul de suprafaţă de aranjare generat de

comanda PeditlSmooth , 5 = B-splină pătratică , 6 =

B-splină cubică şi 8 = suprafaţă Bezier.
,.>.ab.eluI11: Variabilele de sistem (continuare)
Variabila Descriere

Surfu Controlează precizia unui model de suprafaţă neteZiIă

pe direcţia M.
Surfv Controlează precizia unui model de suprafaţă neteZită
pe direcţia N.
Syscodepage Variabilă read-only. Indică pagina de cod de sistem a
fişierului Acad . XMF.
Tabmode Stabileşte modul tabletei: O = dezactivat, 1 = activat.
Target Variabilă read-only. Afişează coordonatele punctului ţintă
folosit În comanda Dview.
Tdcreate Variabilă read-only. Afişează timpul şi data creării
desenului. Vezi comanda Time.
Tdindwg Variabilă
read-only. Afişează timpul total de editare. VeZi
comanda Time.
Tdupdate Variabilă read-only. Afişează timpul şi data ultimei salvări.
Vezi comanda Time.
Tdusrtimer Variabilă read-only. Afişează timpul folosit de utilizator.
Vezi comanda Time.
Tempprefix Variabilăread-only. Afişează numele directorului În care
sunt salvate fişierele temporare AutoCAD.
Texteval Controlează modul În care mesajele pentru introducerea
de text şi de atribute, afişate de comenzi, sunt consider-
ate: literal sau ca expresii AutoLlSP. O =literal, 1 =textul
introdus cu paranteze şi cu semne de exclamare În partea
stângă va fi interpretat ca expresie AutoLlSP. Comanda

Dtext i nterpretează toate textele literal , indiferent de

valoarea acestei variabile.
Textfill Controlează afişarea fonturilor TrueType: O = cu linie
exterioară, 1 =umplute.
Textqlty Controlează rezoluţia fonturilor TrueType. Valorile se află
În intervalul 0-100.
Textsize Controlează Înălţimea implicită a textului , cu excepţia
stilurilor care au atribuită o Înălţime fixă . Vezi comenzile
Dtext, Text şi 5tyle .
Textstyle Stab i leşte stilul curent de text. Vezi comanda 5tyle.
Tabelul 11 : Variabilele de sistem (continuare)

Variabila Descriere

Thickness Controlează grosimea 30 a obiectelor desenate. Setează

grosimea obiectului 30 curent. Vezi comanda Elev.
Til emode Comută intre Paperspace şi Modelspace: O = activează
Paperspace, 1 =iese din Paperspace.
Tooltips Controlează afişarea casetelor explicative (numai in Win-
dows). O = off, 1 =ono
Tracewid Stabileşte lăţimea de trasare implicită. Vezi comanda
Trace.
Treedepth Permite stabilirea unui cod intreg din patru cifre, care
afectează in cele din urmă viteza AutoCAO la căutarea

in baza de date pentru execu~a unei comenzi. Modificarea

valorii acestei variabile forţează regenerarea desenului,
indiferent de valoarea lui Regenauto.
Treemax limitează gradul de utilizare al RAM in timpul operaţiilor
de regenerare.
Trimmode Controlează aranjarea liniilor de colţ in timpul execuţiei

comenzilor Chamfer şi Fillet. O = fără aranjare, 1 = cu

aranjare.
Ucsfollow Controlează modul in care schimbarea sistemului UCS
curent afişează automat planul de vizualizare a noului
UCS curent. O = afişajul nu se modifică , 1 = afişează
automat noul UCS curent in plan .
Ucsicon Controlează afişarea pictogramei UCS: O =O off, 1 =on ,
2 = la origine şi off, 3 = la origine şi afişată atunci cănd
originea este vizibilă .
Ucsname Variabilă read-only. Afişează numele sistemului UCS
curent. Vezi comanda UCS.
Ucsorg Variabilă read -only. Afişează punctul de origine al
sistemului UCS. Vezi comanda UCS .
Ucsxdir Variabilă read-only. Afişează direcţia X a sistemului UCS
curent. Vezi comanda UCS.
Ucsydir Variabilă read-only. Afişează direcţia Y a sistemului UCS
curent. Vezi comanda UCS .
Undoctl Variabilă read-only. Afişează starea comenzii Undo: 1 ::
stabilită dacă Undo este activă , 2 = stabilită pentru o
anulare, 4 =stabilită dacă modul Auto-group este activat,
8 =stabilită dacă grupul este activ În mod curent.
Undomarks Variabilă read-only. Afişează numărul de anulări după
opţiunile Mark şi Back plasate În desenul curent.

Unitmode Stabileşte modul de afişare pe linia de stare a unghiurilor

măsurate În unităţi fracţionale , În sistem englez şi in
unităţi ale supraveghetorului: O =normal (spre exemplu,
1 - ' 6 - FS1/2 _O). 1 = la fel ca formatul de introducere
(spre exemplu, 1- ' 6 - 1/2 - ").
Useri1-5 Cinci variabile pentru stocarea de valori intregi pentru
aplicaţii proprii.
Userr1-5 Cinci variabile pentru stocarea de numere reale pentru
aplicaţii proprii.
Users1-5 Cinci variabile pentru stocarea de şiruri de caractere
pentru aplicaţii proprii.
Viewctr Variabilă read-only. Afişează coordonatele din sistemul UCS
curent ale centrului viewport-ului curent.

Viewdir Variabilă read-only. Afişează direcţia de vizualizare a

viewport-ului curent. Descrie, de asemenea, punctul in
care se află camera de luat vederi , sub forma unei
deplasări 30 faţă de punctul ţintă.

Viewmode Controlează modul de vizualizare pentru viewport-ul

curent: 1 = activează perspectiva, 2 = activează planul
de secţionare frontal , 4 = activează planul de secţionare
din spate, 8 =activează modul UCS Follow, 16 =planul
de secţiune frontal nu se află la nivelul ochilor.
Viewsize Variabilă read-only. Prezintă inălţimea afişării curente,
măsurată În unităţi ale desenului.
Vi ewtwist Variabilă read-only. Prezintă unghiul de răsuci re al
afişajului pentru viewport-ul curent. Vezi comanda Dvlew.
Tabelul 11 : Variabilele de sistem (continuare)

Variabila Descriere

Visretain Stochează parametrii de nivel Freezerrhaw, On/Off.

Culoarea şi tipul de linie ai unei referinţe exteme (Xref). O
= parametrii de nivel ai referinţei exteme sunt cei definiţi În
desenul extem propriu-zis. 1 = parametrii de nivel ai
referinţei exteme sunt controla~ şi stoca~ de desenul curent.
O referinţă extemă poate fi apelată de mai multe desene
ce au parametrii de nivel diferiţi. Dacă variabila Visretain
este stabilită În desenul apelator, atunci referinţa extemă
se va conforma fiecărei definiţii de nivel apelate.
Vsmax Variabilă read-only. Afişează coordonatele 30 ale colţulu i
din dreapta-sus al ecranului virtual al viewport-ului curent,
relativ la sistemul UCS curent.
Vsmin Variabilăread-only. Afişează coordonatele 30 ale colţului
din stânga-jos al ecranului virtual al viewport-ului curent,
relativ la sistemul UCS curent.
Worlducs Variabilă read-only. Afişează starea sistemului de
coordonate real (WCS): O = WCS nu este curent, 1 =
WCS este curent. Vezi comanda UCS.
Worldview Controlează dacă introducerea punctelor pentru
comenzile Dview şi Vpoint se face relativ la WCS sau la
sistemul UCS curent: O = comenzile utilizează sistemul
UCS curent pentru interpretarea coordonatelor punctelor,
1 = comenzile folosesc WCS pentru interpretarea
coordonatelor punctelor.
Xclipframe Stabileşte controlul asupra v izi bilităţii gran iţelor de
decupare ale referinţelor exteme: O=invizibile, 1 =vizibile.
XloadctJ Acţionează asupra cerinţei de Încărcare a referinţelor

exteme şi controlează deschiderea desenului original sau

a unei copii: O =off, Întregul desen este Încărcat, 1 =on,
fişierul referit este păstrat deschis, 2 =on, o copie a fişierului
referit este deschisă .

Xloadpath Creează calea pentru stocare copiilor temporare ale

fişierelor exteme ce trebuie Încărcate .

Xrefctl Controlează crearea fişierelor . XLG exteme: O =nu sunt

scrise, 1 =sunt scrise.
- ~

~~~---------------------------------------
e:;'§yswindows
Comanda Syswindows permite aranjarea (în secvenţă sau în cascadă) a
ferestrelor AutoCAD sau a pictogramelor ferestrelor. Funcţionează În
AutoCAD În acelaşi mod în care acţionează şi meni ul Window din Program
Manager din Windows.

Pentru a aranja ferestrele AutoCAD

Linia de comandă : Syswindows
Cascade/fitIeHory/tipeVert/Arrange icons: Se va selecta o opţiune.

Opţi uni

Cascade: Suprapune ferestrele, păstrând la vedere bara de titlu .

TileHorz: Aranjează ferestrele pe orizontală, în secvenţă nesuprapusă.
TileVert: Aranjează ferestrele pe verticală , în secve n ţă nesu prapusă .
Arrangeicons: Aranjează pictogramele ferestre lor.

Tablet
Comanda Tablet este utilă numai dacă se deţine o tabletă digitală. Se va
folosi pentru a configura tableta, în vederea trasării cu precizie.

Pentru a configura o tabletă

Linia de comandă: Tablet
Meniu: Tools~ Tablet~On/Off/Calibrate/Configure
1. Option (ON/OFF/CAl)CFG): Se va introduce o opţiune. Dacă nu se
deţine o tabletă digitală , va fi afişat mesajul: Your pointing device can-
not be used as a ta biet.

Opţiuni

ON/OFF: Activează, respectiv dezactivează modul Calibrated. Atunci când este

activ, nu se pot accesa meniurile ecran. Se a utiliza tasta F4 pentru a comuta din
starea ON în starea OFF. Sau se poate folosi variabila de sistem Tabmode: O =
off, 1 = onoÎn unele sisteme, combinaţia de taste Ctrl+ T are acelaşi efect.
CAL: Permite calibrarea unei tablete astfel Încât distanţele de pe tabletă să
corespundă cu distanţele efective din desen . Calibrarea devine efectivă numai
pentru spaţiul în care este efectuată (paperspace/Modelspace). După
calibrarea tabletei , se va alege una dintre transformările Orthogonal, AfflÎ'ie"
sau Projective, în funcţie de dimensiunile desenului şi de cerinţele de digitizare.·
CFG: Permite configurarea tabletei digitale pentru afişarea unui meniu al
tabletei, asemănător celui furnizat de AutoCAD.
Orthogonal: Necesită două puncte de calibrare pentru a stabili
translaţia , scalarea uniformă şi rotaţia. Folosită în cazul desenelor
exacte din punctul de vedere al dimensiunii şi desenelor în care
porţiunea care va fi digitizată este lungă şi îngustă, iar punctele sunt
limitate de linii simple.
Affine: Utilă atunci când se specifică o transformare liniară arbitrară
în două dimensiuni, care constă în translaţie, scalare independentă
pe axele X şi Y, rotaţie şi extindere cu trei puncte de calibrare. Este
aplicabilă atunci când dimensiunile orizontale ale unui desen sunt
exagerate faţă de cele verticale, iar liniile care trebuie să fie paralele
sunt într-adevăr paralele.
Projective: Determină o transformare ce reprezintă o proiecţie în
perspectivă a unui plan în spaţiu pe un alt plan , cu patru puncte de
calibrare. Ajustează liniile paralele care par a fi convergente.
Opţiunea CAL sau Calibrate permite configurarea tabletei astfel încât
d i s tanţele de pe tabletă să corespundă cu distanţele reale din desenul
AutoCAD . Se va solicita selectarea primului punct cunoscut de pe tabletă şi
introducerea coordonatelor corespunzătoare acestuia din desenul AutoCAD.
Acest punct trebuie să fie situat în colţul cel mai de jos şi din stânga unei
origini cunoscute - spre exemplu , un colţ al unei linii de proprietate. Apoi se
va solicita selectarea unui al doilea punct cunoscut de pe tabletă şi
introducerea coordonatelor corespunzătoare din desen. Acest punct trebuie
să se afle în capătul din dreapta-jos al liniei de lungime cunoscută . Pentru a
obţine rezultate mai bune, această linie trebuie să fie cât mai lungă posibil şi
trebu ie să fie orizontală sau verticală , nu pe diagonală . Se poate include o
scară grafică în desenul care va fi digitizat, în scopul calibrării tabletei.
Este posibil să nu se poată calibra tableta dacă aceasta a fost configurată
astfel încât să aibă meniuri şi o zonă de indicare pe ecran de dimensiuni
reduse . În această situaţie, este necesar să se reconfigureze tableta, astfel
încât întreaga sa suprafaţă să fie desemnată ca zonă de indicare pe ecran.
Opţiunea CFG sau Configure permite controlarea poziţiei şi formatului
meniurilor tabletei , precum şi a zonei de indicare a tabletei. Se va solicita
mai Întâi numărul de meniuri ale tabletei dorit. Apoi, se va solicita selectarea
co l ţurilor din stânga-sus, stânga-jos şi dreapta-jos ale meniurilor tabletei. Un
tipar AutoCAD afişează un punct negru în aceste colţuri. În continuare, se
 a solicita numărul de coloane şi de linii conţinute de fiecare meniu. In cele
din urmă se va solicita specificarea sau nu a zonei de indicare pe ecran.
Aceasta va fi zona de pe tabletă utilizată pentru desenul propriu-zis. Dacă se
răspunde pozitiv la acest mesaj, se va solicita selectarea colţului din stânga-jos
şi din dreapta-sus al zonei de indicare.

Pentru a utiliza meniul Tablet

Meniul Tablet permite utilizarea unui dispozitiv de indicare pentru a activa
comenzi dintr-o tabletă digitală . Pentru a-I folosi, se încarcă meniul Tablet Se
poate activa o comandă prin intermediul tabletei prin deplasarea dispozitivului
de indicare pe caseta ce reprezintă comanda dorită , apoi prin apăsarea
butonului de selecţie. Comenzile selectate din meniul Tablet afişează adeseori
un meniu ecran corespunzător , care permite selectarea opţiunilor comenzii.
Zona liberă din partea superioară a meniului Tablet este rezervată pentru
opţiuni de meniu personale.

A se uedea Preferences (pagina POinter) , Sketch; variabile de sistem.

Tabmode, Tablet Mole Mode

Tabsurf
Comanda Tabsurl desenează o suprafaţă prin expandarea unei curbe Într-o
linie dreaptă, ca În figura 17. înainte de a utiliza comanda Tabsurl, trebuie
să se deseneze curba care defineşte forma expandată şi o linie care să
definească direcţia expandării (vectorul direcţiei).
Figura 17: O curbă expandată Într-o linie dreaptă

Vedorul de directie
pentru a îndrepta o suprafaţă curbă
Linia de comandă : Tabsurf
Meniu : Oraw ~ Surfaces ~ Tabulated Surface
Bara de instrumente Surfaces: ~ Tabulated Surface
1. Select path curve: Se va selecta o curbă care defineşte forma suprafeţei .
2. Select direction vector: Se va selecta o linie care defineşte direcţia
expandării.

Punctul din care se sele ctează vectorul de direcţie la mesajul Select di-
rection vector: determină direcţ ia expandării. Capătul cel mai apropiat de
punctul de selecţie este baza vectorului de direcţie , iar celălalt capăt va indica
direcţia expandări i.
Se poate desena o curbă folosind linii , arce, cercuri, polilinii 20 sau
polilinii 30. Vectorul de direcţie poate fi o linie 30. Comanda Tabsurf are
un efect similar cu modificarea grosimii unui obiect, însă expandarea realizată
cu Tabsurf nu este limitată doar la axa Z. Variabila de sistem Surftabl
co ntrolează numărul de faţete utilizat pentru a forma suprafaţa .

A se vedea Pedit; variabila de sistem: Surftab 1.

Text
A se vedea comanda Dtext.

3D
Comanda 3D creează obiecte de bază de tip suprafeţe 30. Se poate selecta
dintr-un set predefinit de forme 3 0 , paralelipiped, con , disc, boltă , reţea ,
pirami d ă, sferă , tor sau pană . Obiectele vor fi iniţial afi şate ca obiecte cu
cadru , deşi ele reprezintă de fapt suprafeţe cu faţete propriu-zise. Se pot
utiliza comenzile Hide, Shade sau Render asupra acestor obiecte pentru
a simula Obiecte Solide. La linia de comandă se poate introduce comanda
30 ş i apoi se poate selecta o opţiune : Box, Cone , Dish , Dame , Mesh,
Pyramid, Sphere, Tarus sau Wedge .

Notă: Dacă se introduce box la linia de comandă, se va obţine un solid

30.
 ""'<tru a crea un obiect simplu de tip suprafaţă 30
Linia de comand ă: 3D
Meniu: Draw»Surface»3 D Surfaces
Bara de instrumente Surfaces: .@J Box ~ Cone ~ Dish ~ Dome ~
3D Mesh ~ Pyramid ~ Sphere ~ Torus ~ Wedge
1. Box/Cone/DishIDOme/Mesh/PyramidlSphere/forus/Wedge: Se va
selecta o suprafaţă 3D. Atunci când se selectează opţiunea 30 Surfaces ...
din meniu, meniul cu pictograme 3D Objects va afişa obiectele suprafaţă
predefinite , pentru selecţie .

~ Sfat: Opţiunea pentru o reţea simplă este disponibilă din meniul pictogramă.
2. ~funcţie de suprafaţa 3D selectată, se va solicita introducerea
diametrului, razei, înălţimii etc.
3. Number of Segments <current value>: Se introduce numărul de
faţete dorit pentru suprafaţă. Acest mesaj apare numai în cazul obiectelor
de tip suprafaţă curbă , nu pentru obiectele plate, cum ar fi paralelipipedul
sau piramida. Pentru disc, boltă şi sferă se vor solicita atât segmentele
longitudinale , cât şi cele transversale ; pentru un tor se vor solicita
segmentele din jurul circumferinţei tubului şi segmentele din jurul
circumferinţei torului.

\ Notă: Obiectele

sau redate astfel Încât

ele nu posedă
sau centru de
suprafaţă
obiectele solide. Ele sunt iniţial

informaţii

gravitaţie) ,
pot fi Încadrate undeva Între modelele cadru

să pară
afişate ca obiecte cadru, Însă

obiecte solide. Spre deosebire de solide,

despre proprietăţile fizice (cum ar fi
nu pot fi combinate pentru a
masă,

alcătui
greutate
forme mai
şi
pot fi umbrite

complexe şi nu pot fi utilizate În calculul interferenţelor.

A se vedea Hide, Render, Shade, Solid Modeling, 3D mesh.

3Dface
Comanda 3Dface desenează o faţetă 3D în spaţiul tridimensional. Faţetele
3D sunt suprafeţe definite de patru puncte în spaţiu selectate circular. Deşi
ele apar transparente , faţetele 3D sunt considerate opace atunci când se
elimină liniile ascunse dintr-un desen. După definirea primei faţete, se vor
solicita punctele trei ş i patru , care permit adăugarea de faţete 3D adiacente.
Pentru a desena o faţetă 30
Linia de comandă : 3Dface
Meniu : Oraw~Surfaces~30 Surfaces
Bara de instrumente Surfaces: ~ 30 Face
1. First point: Se va selecta primul colţ .

2. Second point: Se va selecta cel de-al doilea colţ .

3. Third point: Se va selecta cel de-al treilea colţ.

4. Fourth point: Se va selecta cel de-al patrulea colţ .

5. Third point: Se va continua selectarea punctelor în perechi , pentru a

defini mai multe faţete .
Dacă se introduce Invisible sau 1 în primul punct al unei laturi, acea
latură a faţetei 30 va deveni invizibilă .

Notă: Se va utiliza opţiunea Invisib/e dacă se doreşte ascunderea liniei

de unire dintre două faţete 30 unite. Aceasta se poate realiza prin
\ introducerea literei I inainte de a selecta primul punct definitoriu de pe
latura care va fi ascunsă. Laturile invizibile pot fi făcute vizibile din nou
prin atribuirea unei valori diferite de zero variabilei de sistem Splframe .
Vezi Variabile de sistem pentru informa~i suplimentare despre variabila
Splframe .

\ Notă:
Comanda Edge poate fi folosită şi pentru modificarea vizibilităţii
faţetelor
30 . Toate reţelele sunt alcătuite din faţete 30 . Oacă se
expandează o reţea 30, fiecare faţetă a reţelei va fi o faţetă 30.

A se vedea Edge, Modelarea solidelor; variabile de sistem: Pfacevmax,

Spframe

3Dmesh
Comanda 3Dmesh desenează o suprafaţă 30 utilizând valorile specificate
ale coordonatelor. Comanda 3Dmesh poate fi utilizată pentru desenarea
modelelor 30 ale unei topografii sau pentru efectuarea de analize ale
elementelor finite . 3Dmesh este destinată programatorilor care doresc să
controleze fiecare nod al unei reţele . De asemenea, se poate utiliza comanda
3Dmesh împreună cu scenariile şi rutinele LISP, pentru a automatiza
procesul.
.~. Pel1tru a desena o reţea dreptunghiulară
Linia de comandă : 3Dmesh
Meniu: Oraw>Surfaces> 30mesh
Bara de instrumente Surfaces: ~ 30mesh
1. Mesh M size: Se va introduce numărul de vertex-uri de pe direcţia M
(între 2 ş i 256) .
2. Mesh N size: Se va introduce numărul de vertex-uri de pe direcţia N
(între 2 şi 256).
3. Vertex (0,0): Se introduce valoarea coordonatelor XYZ pentru primul
vertex al reţelei.
4. Vertex (0,1): Se introduce valoarea coordonatelor XYZ pentru următorul
vertex al reţelei de pe direcţia N.
5. Vertex (0,2): Se va continua introducerea de valori ale coordoantelor
XYZ pentru vertex-urile reţelei.

~ Sfat: Pentru a utiliza comanda 3Dmesh la generarea unui model

\ " \ topografic. se aranjează valorile XYZ ale coordonatelor intr-un vector
dreptunghiular, aproximativ la fel cum ar fi apărut in plan. Se umplu toate
spaţiile libere din vector cu valori neutre de coordonate. Se lansează
comanda 3Dmesh şi se introduce numărul de coloane pentru dimensiunea
M a reţelei şi numărul de linii pentru dimensionarea N a reţelei. La mesajele
care apar se introduc valorile coordonatelor, linie cu linie, începând cu
colţul din stânga-jos al vectorului, de la stânga la dreapta. Se pot include
şi valori oarecare. Comanda 3Dmesh creează o reţea poligonală , deschisă
in ambele direcţii (M şi N).

A se uedea Mface , Pedit, Pface, Solid Modeling; variabile de sistem:

Surftype, Surfu.

3Dpoly
Comanda 3Dpoly desenează o polilinie în spaţiul tridimensional, utilizând
coordonatele XYZ sau punctele de snap ale obiectelor. Poliliniile 30 se
aseamănă cu poliliniile standard, cu diferenţa că ele nu pot avea o lăţime şi
nu se pot utiliza segmente de arc. De asemenea, nu se poate utiliza opţiunea
Fit curue a comenzii Pedit îm preună cu comanda 3Dpoly. Pentru a crea o
curbă neted ă utilizând polilinii 30, se va utiliza opţiunea Spline a comenzii
Pedit. Se va crea astfel o curbă În formă de splină. Pentru a o conve ~. ~
într-o splină propriu-zisă, se va utiliza opţiunea Object a comenzii Spline. ':.

Pentru a desena o polilinie 30

Linia de comandă : 3Dpoly
Meniu: Draw~3D Polyline
1. From point: Se va introduce punctul de început.
2 . Close/Undo/ <End point of line>: Se introduce următorul punct al
liniei.
3. Close/Undo/ <End point of line>: Se continuă selectarea punctelor
pentru a crea mai multe segmente de linie sau se apasă Enter pentru a
termina comanda.

Opţiuni

Close: Conectează primul punct cu ultimul punct într-o serie de segmente

de linie.
Undo: Elimină ultimul segment de linie dintr-o serie de segmente de linie.
A se vedea Pedit, Plane, Spline

Tilemode
Comanda Tilemode permite comutarea între Modelspace şi Paperspace în
AutoCAD. Modelspace este locul În care se pot realiza proiecte şi schiţe de
bază. în Paperspace se pot crea şi manipula cliferite afişări ale modelului, în
vederea tipăririi la plotler. Atunci când Tilemode are valoarea On (= 1), se va
lucra în Modelspace, iar pictograma UCS a Modelspace este vizibilă în colţul
di n stânga-jos. Atunci când Tilemode are valoarea OFF (= O), se lucrează în
Paperspace, iar pictograma triunghiulară a Paperspace este vizibilă în colţul
di n stânga-jos.
Atunci când se lucrează în Paperspace (Tilemode = O), se pot crea
viewport-uri flotante ale desenului din Modelspace utilîzând comanda Mview,
şi apoi se comută către Mode/space flotant (cu Tilemode încă cu valoarea O)
pentru a modifica afişările .

Pentru a activa Paperspace

Linia de comandă : Tilemode
Meniu: View ~Pape r Space
,~,;!%?bpţiunea din meniul anterior îndeplineşte două funcţii . Aceasta realizează
trecerea de la Modelspace normal la Paperspace şi poate fi utilizată şi pentru
a trece din Modelspace flotant înapoi în Paperspace. Deci activează modul
Tilemode şi lansează comanda Pspace.
Se poate utiliza bara de stare pentru a activa Paperspace. Pentru aceasta,
se execută dublu clic pe butonul MODEL. Butonul va avea după aceea
textul PAPER.

Pentru a trece În Modelspace flotant:

Linia de comandă : Mspace/MS
Meniu: View~Modelspace (Floating)
Opţiunea de meniu anterioară activează comanda Mspace şi permite
lucrul în Modelspace prin intermediul unui viewport flotant din Paperspace.
Obiectele din Modelspace pot fi editate în timp ce Paperspace rămâne vizibil.
Se poate utiliza butonul PAPER/MODEL in bara de stare pentru a comuta
între afişarea din Paperspace şi cea din Modelspace-ul flotant. De observat
că atâta timp cât se lucrează în Paperspace, butonul MODEL de pe bara de
stare va indica Modelspace-ul flotant, nu pe cel normal.

~ Sfat: Atunci când se doreşterevenirea la Modelspace-ul normal, se poate

\ \ reseta variabila lilemode pe 1 (On) sau se selectează View}> Model Space
(liled), care are aceeaşi funcţie .

\ Notă: Viewport-urile flotante şi cele secvenţiale nu trebuie considerate

identice. În viewport-urile flotante se poate controla mai mult conţinutul
fiecărei afişaj . Se pot dezactiva nivelurile din diferite viewport-uri flotante
şi se pot scala şi alinia afişările cu o mai mare uşurinţă .

A se vedea Mspace , Mvsetup, Pspace

rime
Comanda Time ţine evidenţa timpului petrecut cu un desen. Timpul va fi
afişat în format militar, utilizând stilul cu 24 ore .

Pentru a afişa datele despre timpul folosit pentru un desen

Linia de comandă: Time (sau 'Time, pentru a utiliza comanda în mod
transparent)
 Meniu: ToolsJ> lnquiryJ>Time
1. Current time: Se introduce data şi timpul
2. Timpii pentru acest desen :
Created: Afişează data şi timpul creării

Last updated: Afişează data şi timpul ultimei actualizări

Total editing time: Afişează numărul de zile şi timpul total de

editare.
Elapsed time: Afişează numărul de zile şi timpul trecut
Display/On/Off/Reset: Se va introduce o opţiune

Opţiuni

Display: Afişează din nou informaţiile despre timp

On: Activează cronometrul pentru timpul trecut
OH: Dezactivează cronometrul pentru timpul trecut
Rreset: Aduce la O cronometrul pentru timpul trecut
A se vedea Variabile de sistem: Tdcreate, Tdindwg, Tdupdate, Tdusrtimer

Tolerance
Comanda Tolerance permite specificarea variaţiilor maxim permise de
forme, profiluri, orientări , poziţii sau utilizarea celor care sunt definite de
elementele geometrice prezente În desen . Aceste toleranţe geometrice
definesc variaţiile maxime pe dimensiunile specificate, care vor permite totuşi
ca obiectul desenat să funcţioneze În mod corespunzător. AutoCAD va plasa
toleranţele specificate În desen Într-un cadru de control al componentei.

Pentru a adăuga toleranţe geometrice la dimensiunile obiectului

Linia de comandă : Tolerance
Meniu: Dimension J> Tolerance
Bara de instrumente Dimension: ~ Tolerance
1. Atunci când se deschide caseta de dialog Symbols, se va selecta simbolul
de control dorit, apoi se apasă butonul OK.
2. în caseta de dialog secundară Geometric Tolerance, care se deschide,
se va introduce informaţiile relevante ale toleranţei pentru componenta
se lectată . Pe lângă valoarea toleranţei , se poate adăuga un simbol pentru
· ' ::'diametru şi date şi simboluri suplimentare care aparţin condiţiilor
materiale şi toleran ţelor proiectate, Se apasă butonul OK când s-au
introdus toate informaţiile necesare.
3. Enter tolerance location: Se va selecta punctul în care vor fi plasate
informaţiile despre toleranţă . Simbolul selectat, înconjurat de un cadru
standard , va apărea în poziţia selectată .

Opţiuni

Feature Control Symbols: Caseta de dialog Symbols pune la dispoziţie un

meniu pictogramă cu simbolurile geometrice ale componentei: primele trei
simboluri corespund opţiunii Location (poziţie, concentricitate şi simetrie),
următoarele trei simboluri corespund Orientation (paralelism, perpendicularitale
şi formei unghiulare) , următoarele trei sunt pentru Form (suprafaţă plată,
rotunjime şi întindere), apoi urmează două simboluri pentru Profile (profilul
suprafeţei şi profilul liniei), iar ultimele două simboluri sunt pentru Runout
(circular şi total) , Atunci când se selectează un simbol, AutoCAD închide caseta
de dialog Symbols şi inserează simbolul în caseta de text Sym din caseta de
dialog secundară Geometric Tolerance,
Tolerancel!folerance2: Se pot introduce două valori ale toleranţei pentru
dimensiunea obiectului. Valoarea toleranţei are semnificaţia cantităţii cu care
dimensiunile obiectului construit pot devia de la dimensiunile indicate in
desen. La această valoare mai pot fi adăugaţi doi modificatori. Opţional, se
poate insera un simbol pentru diametru (dacă este cazul) înainte de a adăuga
valoarea toleranţei , executând un clic pe caseta Dia. De asemenea, se pot
adăuga informaţii despre condiţia materialului. Dacă se execută clic pe caseta
MC, se va deschide caseta de dialog secundară Material Condition, care
permite specificarea condiţiei maxime a materialului (simbolul M), a condiţiei
minime (simbolul L) sau "indiferent de dimensiunea componentei" (simbolul
SI. Condiţiile materiale se aplică componentelor ce pot avea dimensiuni
variabile,
Datum 1/2/3: Se pot adăuga până la trei litere de referinţă a datei (A, B sau
C) , opţionale , după valorile toleranţei. Fiecare dată reprezintă un punct, o
axă sau un plan din care se pot măsura şi verifica dimensiunile. În mod nor-
mal, există trei planuri reciproc perpendiculare, numite cadre de referinţă ale
datei. Fiecare dată poate fi urmată de un modificator al condiţiei materiale
(M, L sau SI , după cum s-a descris anterior.
HeightIProjected Tolerance Zone: Se pot defini toleranţe proiectate, pe
lângă toleranţele poziţionale,
pentru a mări precizia. Se va specifica o valoare
pentru Height. Această valoare determină zona minimă de toleranţă
pro iectată. Selectarea casetei Projected T olerance Zone va adăuga simbolu
P pentru toleranţa proiectată , după valoarea Înălţimii.
Datum Identifier: Permite specificarea unui simbol de identificare a datei.
Acest identificator constă Într-o literă de referinţă , precedată şi urmată de o
lin iuţă (-A-l.

Notă: AutoCAD inserează toate i nformaţiile şi simbolurile de toleranţă

într-un cadru de control al componentei. Un astfel de cadru va conţine cel
puţin două elemente: simbolul caracteristicii geometrice care defineşte şi
valoarea toleranţei. Câmpul pentru valoarea toleranţei va conţine,
suplimentar, toţi modificatorii şi datele de referinţă selectate. Înălţimea
toleranţei proiectate şi simbolul P (dacă există) sunt inserate într-un cadru
sub cadrul de control al componentei, iar identificatorul datelor este plasat
într-un cadru sub aceste două cadre.

Sfat: Cadrele de control ale componentelor reprezintă obiecte AutoCAD

individuale şi pot fi copiate, deplasate, întinse, scalate şi rotite. Se pot
utiliza comenzile Osnap şi Grips şi pot fi modificate cu comanda Odedit.

Caracteristicile cadrului de control a componentei sunt controlate de

variabilele de dimensiune următoare : Dimclre (pentru culoare), Dimclrt
(pentru culoarea textului), Dimgap (pentru distanţarea textului), Dimtxt
(m ărimea textului) şi Dimtxtsty (pentru stilul textului).

A se vedea Ddedit, Comenzile de dimensionare; variabile de dimensiune :

Dimclre, Dimclrt, Dimgap, Dimtxt, Dimtxlsty

Toolbar/Tbconfig
Comenzile Toolbar şi Tbconfig deschid caseta de dialog Toolbars care
afişează lista barelor de instrumente standard , În care comenzile frecvent
utilizate sunt grupate pentru accesul mai rapid. Se pot afişa simultan mai
multe bare de instrumente , şi se pot ascunde atunci când nu se utilizează .
Caseta de dialog Toolbars permite crearea de noi bare de instrumente,
ş tergerea barelor existente, personalizarea barelor de instrumente prin
adăugarea sau eliminarea comenzilor pentru a corespunde necesităţilor ,
precum şi modificarea proprietăţilor barelor de instrumente.
Barele de instrumente pot fi fixe sau mobile. Barele de instrumente fixe îşi
păstrează poziţia , fie În partea inferioară, fie În partea superioară fie pe laturile
ecranului. O bară de instrumente mobilă poate fi deplasată pe ecran cu
dispozitivul de indicare şi se poate suprapune peste alte bare de instrumente.
 a afişa o bară de instrumente
Linia de comandă: Toolbar sau Tbconfig
Meniu: View>Toolbars
Toolbar: Se execută clic de dreapta pe orice pictogramă din orice bară de
instrumente.
În caseta de dialog Toolbars, care se deschide, se va selecta numele
unei bare de instrumente, care va fi afişată , sau se selectează o opţiune. Se
poate repoziţiona o bară de instrumente prin deplasarea acesteia pe ecran.
Pentru a o închide, se execută clic în colţul din stânga-sus.
Dacă se doreşte fixarea unei bare de instrumente mobile, se deplasează
prin apăsarea butonului de selecţie pe bara de titlu şi plasarea în poziţia
dorită de pe ecran (În partea superioară , În partea inferioară sau pe părţile
laterale ale acestuia), apoi se eliberează butonul de selecţie .
Unele bare de instrumente conţin meniuri derulante (flyouts) sau bare
incluse, care cuprind mai multe pictograme. Spre exemplu, meniul derulant
Inquiry din bara de instrumente Stdandard conţine pictogramele Distance,
Area, Mass Properties, List şi Locate Point. Pentru activităţi specifice este de
preferat să se afişeze bara de instrumente Inquiry pe ecran, În loc de a o
accesa În mod repetat prin intermediul barei de instrumente Standard.
Fiecare pictogramă dintr-o bară de instrumente are asociată o casetă
explicativă (ToolTip), care serveşte ca etichetă . Atunci când se trece încet cu
dispozitivul de indicare peste o pictogramă , va apărea această casetă
explicativă , iar pe bara de stare va fi afişat un text ajutător.
Poziţia pictogramelor într-un meniu derulant se modifică automat, în
funcţie de selecţia curentă . Pictograma ce a fost ultima folosită va trece pe
prima poziţie , pentru un acces mai rapid.
Toate barele de instrumente sunt flexibile şi pot fi personalizate, astfel
încât să corespundă necesităţilor.

Opţiuni

Toolbars: Caseta cu listă Toolbars afişează toate barele de instrumente

disponibile, atât ascunse , cât şi vizibile . Se va selecta caseta unei bare de
instrumente pentru a o afişa imediat pe ecranul grafic. Se pune în evidenţă
bara de instrumente ale cărei proprietăţi trebuie personalizate, şterse sau
modificate .
Close: Închide caseta de dialog Toolbar şi aplică toate modificările efectuate.
New: Deschide caseta de dialog secundară. New Toolbar. Se va introduce
numele noii bare de instrumente. Acesta este numele care apare deasupra
pictogramelor din bara respectivă . Din caseta derulantă Menu Group, se va
selecta grupul de meniuri asociat cu noua bară de instrumente. Casetac
listă conţine toate meniurile încărcate în momentul respectiv, inclusiv meniul
standard ACAD şi toate celelalte meniuri create şi încărcate (vezi comanda
Menuload). Numele intern AutoCAD (sau alias) unei bare de instrumente
co nstă în numele barei , precedat de numele grupului de meniuri - spre
exemplu , ACA D. CUSTOM. Atunci când se apasă butonul OK, va apărea o
bară de instrumente goală în zona de desenare . Se va folosi, în continuare,
opţiunea Custom pentru a adăuga instrumente în noua bară de instrumente.

Delete: Se utilizează această opţiune pentru a şterge orice bară de instrumente.

Se pot crea bare de instrumente temporare, care vor fi şterse atunci când nu
mai sunt necesare.
Customize: Această opţiune deschide caseta de dialog secundară Cus-
lomize Toolbars. Barele de instrumente noi sau deja existente care trebuie
modificate trebuie să fie vizibile pe ecran. Pentru a şterge un instrument din
bara de instrumente afişată , acesta va fi tras pur şi simplu afară din bara de
instrumente . Pentru a adăuga un nou instrument într-o bară de instrumente
a fişată, se va selecta categoria de instrumente relevantă din caseta Catego-
ries. Când se selectează o categorie (spre exemplu , Solids sau Atlributes) ,
toate pictogramele pentru acea categorie vor apărea în caseta Categories.
Se va executa clic pe pictogramele dorite şi se vor deplasa În bara de
instrumente de pe ecran care se personalizează. De asemenea, se pot muta
sau copia instrumente dintr-o bară afişată în alta. Pentru a muta un instru-
ment din altă bară , se deplasează cu cursorul instrumentul respectiv în noua
bară . Pentru a copia un instrument din altă bară, se ţine apăsată tasta Ctrl
atunci când se deplasează instrumentul respectiv in noua bară de instrumente.
În timpul tuturor operaţiunilor descrise anterior, bara de instrumente afişată
se redimensionează pe măsură ce se adaugă sau se şterg instrumente. Se
ap asă butonul Close pentru a salva modificările asupra unei bare de
instrumente. Se poate utiliza categoria Customize pentru a adăuga o
pictogram ă vidă Într-o bară de instrumente, apoi se execută clic-dreapta cu
butonul mouse- ului peste pictograma respectivă pentru a afişa caseta de
dialog Button Properties, În vederea modificării.
Properties: deschide caseta de dialog secundară Toolbar Properties şi
permite modificarea numelui unei bare de instrumente sau a textului explicativ
şi identificara aliasului barei de instrumente respective.

large buUons: această casetă de validare permite modificarea pictogra-

melor din barele de instrumente, de la dimensiunea standard de 15 (verti-
cal) x 16 (orizontal) pixeli la 22 x 32 pixeli.
Show Tooltips: această casetă de validare permite activarea şi dezactivarea
afişă rii numelui instrumentului de fiecare dată când un dispozitiv de indicare
,,<;.iVersează pictograma instrumentului. Această opţiune este controlată de
variabila de sistem Tooltips.
Caseta de dialog T oolbars poate fi deschisă direct din orice bară de
instrumente afişată , prin executarea unui clic de dreapta pe o pictograrnă QJ
dispozitivul de indicare. Prin aceasta se va deschide caseta de dialog Button
Properties asociată instrumentului respectiv. Se vor putea schimba numele,
comanda şi pictograma asociate acelui instrument. Dacă se execută clic pe o
pictogramă dintr-o bară de meniuri derulante în timp ce caseta de dialog Toolbars
este afişată, se va deschide caseta de dialog Ryout Properties. Se poate m~
numele meniului derulanţ precum şi bara de instrumente şi pictogramele acesteia.
Un fişier. MNS poate fi modificat cu un editor de text ASCII , iar toate
modificările efectuate asupra barelor de instrumente sunt salvate în fişierul
compilat de meniuri asociat (. MNC).
Dacă s-a utilizat comanda Menuload pentru a încărca fişierele de meniuri
Ac_Bonus şi Inet, atunci caseta Menu Group va conţine şi barele de instrumente
Bonus şi Internet Utilities.
A se vedea Toolbar; variabila de sistem: ToolTips

-Toolbar
Comanda -Toolbar este utilizată la linia de comandă şi permite afişarea,
ascunderea, repoziţionarea sau fixarea unei bare de instrumente.

Pentru a utiliza comanda -Toolbar:

Linia de comandă: -Toolbar
1. Toolbar name (or ALL): Se introduce alias-ul complet al barei de
instrumente, apoi se apasă Enter.
2 . Show/Hide/Left!Right/fop!Botlom/Float <current> : Se introduce
o opţiune sau se apasă Enter.

Opţiuni

AII: Se introduce AII pentru a activa această opţiune. Se poate selecta Hide
sau Show pentru toate barele de instrumente. Dacă s-a selectat Show , orice
bară de instrumente, fie de nivel înalt, fie de nivel scăzut , va fi afişată pe
ecran. Dacă s-a selectat Hide , orice bară de instrumente, inclusiv cele implicite,
se va închide.
Show: Afişează bara de instrumente speCificată .

Hide: Închide bara de instrumente specificată .

LettJRightffop/Bottom: Fixează bara de instrumente specificată în stânka,.
dreapta, susul sau josul ecranului. Mesajul Position: stabileşte poziţia barei de
instrumente relativ la o bară de instrumente fixă ex i stentă.
Float : Transformă bara de instrumente specificată din fixă În mobilă . Mesajul
Position: stabileşte poziţia barei de instrumente mobile la coordonatele XV.
Mesajul Rows: permite definirea numărului de linii al barei de instrumente.

Trace
Comanda Trace poate fi utilizată atunci când se doreşte trasarea unei linii
groase. Ace laşi rezultat poate fi obţin u t şi utilizând comanda Pline. Dacă se
d esenează o serie de segmente de linie cu comanda Trace , co l ţu rile vor fi
unite automat pentru a a lcătui un colţ ascuţit:

Pentru a desena o linie groasă

Linia de comandă : Trace

1. Trace width <default width >: Se introduce lăţimea dorită.

2 . From point: Se va selecta punctul de start al liniei.

3. To point: Se va selecta următorul punct.
Ca ş i în cazul comenzii Line, se poate contin ua selectarea p unctelor
pentru a desena o serie de segmente de linie conectate. Liniile trasate apar
numai după selectarea următorulu i p unct.

\, Notă: Dacă
Trace ,
se
colţurile
desenează o serie de segmente de linie cu comanda
sunt unite automat pentru a forma un colţ ascuţit. De
aceea, comanda Trace nu are opţiunea Undo, iar segmentele de inceput
şi de sfârşit nu se vor uni corespunzător. Pentru ca liniile de inceput şi de
sfâ rşi t să se imbine corespunză tor, se va incepe trasarea nu i n col ţul sau
capătul dorit, ci i ntr-un punct median de pe primul segment, apoi se
completează segmentul final până la primul segment.

A se uedea Fiii; variabila de sistem: Tracewid .

Traking/Track/Tk
Comanda Tracking ajută la localizarea punctelor pe baza unui punct de
refe rinţă din desen . Se utilizează Track sau Tk pentru a iniţializa urmărirea
in timpul execuţiei unei comenzi .
 Linia de comandă : Tracking
Bara de instrumente Object Snap: ~ Tracking .
Pentru a desena un cerc centrat În interiorul unui dreptunghi , se poate
activa urmărirea astfel Încât să localizeze punctele mediane pe orizontală şi
pe verti cală ale dreptunghiurilor, apoi se utilizează aceste puncte ca puncte
de referinţă . Spre exemplu , se introduce comanda Cirele, apoi se u ti lizează
butonul din mijloc sau se ţine apăsată tasta Shift şi se apasă butonul dreapta
al mouse-ului pentru a afişa meniul cursor şi se selectează Tracking. Se
deschide meniul cursor şi se selectează Midpoint, se alege o linie (posibil
una verticală) a dreptunghiului, apoi se redeschide din nou men iul cursor şi
se selectează iar Midpoint, şi se alege linia opusă (cea orizontală) . Astfe~
centrul cercului va coincide cu centrul dreptunghiului. Pentru a termina
urmărirea , se apasă Enter.
În cele ce urmează este descrisă secvenţa de comenzi pentru exemplul
anterior:
1. Cirele 3P/2PnTRI<Center point> : Se apasă tasta Shift şi butonul
dreapta al mouse-ului, apoi se selectează Tracking .
2 . First tracking point: Se apasă butonul din mijloc sau se utilizem
tasta Shift şi butonul dreapta al mouse-ului pentru a deschide meniul
cursor, se selectează Midpoint şi se alege linia verticală a dreptunghiului.
3 . Next point (Press Enter to end tracking) : Se apasă butonul din
mijloc sau se utilizează tasta Shift şi butonul dreapta al mouse-ului, apoi
se selectează Midpoint şi una din liniile orizontale ale dreptunghiului.
4. Next point (Press Enter to end tracking): Se apasă Enter.
5. Diamet er/ <Radius> : Se specifică raza sau se introduce D pentru
diametrul cercului.

Transparency
Comanda Transparency permite transformarea pixelilor din fundal dintr-o
imagine în transparenţi sau opaci , astfel încât elementele grafice de pe ecran
să poată fi văzute prin aceşti pixeli.

Pentru a seta transparenţa unei imagini

Linia de comandă: Transparency
 Meniu: Modify~Object~ Image~ Transparency

Bara de instrumente Reference: ~ Transparency

1. Select image: Se selectează imaginea care va deveni transparentă.

2. ON/OFF <OFF>:Se introduce ON sau OFF.

Sfat: Comanda Transparency este disponibilă atât pentru imaginile AI-

pha RGB, cât şi pentru cele În nuanţe de gri şi este determinată pe
fiecare obiect În parte.

Comenzi de tranparenţă
Comenzile de transparenţă pot fi utilizate În timp ce AutoCAD execută o altă
co mandă . Controlul va fi transferat temporar comenzii de transparenţă,
pân ă la încheierea acesteia sau până i se pune capăt apăsând tasta Escape .
Nu toate comenzile pot fi folosite în modul transparent. Tabelul 11 conţine
lista comenzilor de transparenţă.

Tabelul 11 : ComenzileAutoCAD de transparenţă

Comenzile de transparenţă

About Dragmode Redraw

Aperture Elev Redrawall
Appload fiII Regenauto
Altdisp Grid Resume
Base Graphscr Script
Blipmode Help I? I F1 Setvar
Cal kJ Snap
Color Isoplane Speli
Ddgrips Layer Status
Ddlmodes Limits Style
Ddosnap Linetype Textscr
Ddptype Ltscale Treestat
Ddrmodes Ortho Time
Ddselect Os mode Units
Ddunits Osnap View
Delay Pan Zoom
Dist Qtext
f.!iiii"'ik",.:

.~tru a utiliza o comandă În timp ce altă comandă este În curs de

, execuţie
Se introduce un apostrof înainte de numele comenzii. (Această metodă este
valabilă numai în cazul comenzilor transparente din Tabelul Il şi de pe
parcursul acestei cărţi).

Treestat
-
Comanda Treestat afişează datele referitoare la indexul spaţial curent al
desenului, permiţând îmbunătăţirea eficienţei desenului prin intermediul
variabilei de sistem Treedepth. Informaţiile pentru Modelspace şi pentru
Paperspace sunt afişate separat.

Pentru a vizualiza arborele

Linia de comandă: Treestat
Noduri pentru care se afişează informaţiile sunt organizate în două ramuri:
una pentru Modelspace, alta pentru Paperspace. Fiecare nod necesită
aproximativ 80 octeţi în memorie. Dacă variabila de sistem Treedepth are o
valoare mare, se va mări timpul de swap pe disc, astfel încât avantajele de
performanţă ale indexului spaţial sunt neglijabile. Scopul este de a avea mai
puţine obiecte pe un nod, astfel încât să se poată beneficia de avantajele
indexării spaţiale , numărul optim fiind dependent de volumul de memorie
al calculatorului. Cu cât memoria este mai mare, cu atât se va putea beneficia
mai mult de indexarea spaţială. Utilizarea variabilelor Treedepth şi Treestat
este recomandabilă mai ales în cazul desenelor de dimensiune mare, în
vederea optimizării performanţelor.
AutoCAD indexează obiectele dintr-o regiune prin înregistrarea poziţiilor
lor în spaţiu. Rezultatul obţinut poartă numele de index spaţi al.
A se vedea variabila de sistem: Treedepth

Trim
Comanda Trim produce scurtarea unui obiect, astfel încât să intersecteze un
alt obiect sau obiecte. De asemenea, unul sau mai multe obiecte pot fi
aranjate în punctul de intersecţie implicită cu alte cuvinte , punctul în care
ele ar intersecta latura de secţionare , dacă aceasta ar fi fost extinsă. În plus,
obiectele pot fi aranjate în planul UCS curent sau de-a lungul direcţiei de
vizualizare - cu alte cuvinte, În intersecţia aparentă din afişarea curent .
Aceste opţiuni sunt controlate de variabilele de sistem Projmode ş i
Edge mode.

Pentru a aranja un obiect

Linia de comandă : Tri m
Meniu : Modi fy~ Trim
Bara de instrumente Modify: -.t:J Trim
1 . Select cutting edge (s ) (Projmode - UCS , Edgemode - N o e x-
t end): Se vor selecta obiectele care definesc laturi(le) de secţionare, faţă
de care se vor aranja celelalte obiecte.
2 . <Select objects to trim> : Se vor selecta obiectele care vor fi aranjate ,
pe rând sau utilizând opţiunea de selecţie Fence, sau se va alege o
opţiune .

Dacă se introduce P , va fi afişat mesajul None/Ucs!View/ <cur·

rent vo/ue>:.
Dacă se introduce E, va fi afişat mesajul Extend/No extend < current
vo/ue >:.

Opţiuni

Project: Se va specifica modul de proiecţie pentru ca AutoCAD să Îl utilizeze

atunci când aranjează obiectele: modul None specifică faptul că numai
obiectele care intersectează efectiv latura de secţionare vor fi aranjate; modul
UCS va produce proiecţia pe planul XY al sistemului UCS curent; modul
View aranjează toate obiectele selectate care intersectează latura de secţionare
În afişarea curentă . Variabila de sistem Projmode controlează modul de
p roiecţie.

Edge : Permite extinderea laturilor de secţionare până În punctul În care s-ar

fi intersectat, prin folosirea unei opţiuni. Se pot selecta opţiunile Extend sau
No Extend (valorile corespunzătoare ale variabilei de sistem Edgemode
sunt 1, respectiv O). Dacă se selectează opţiunea No Extend, numai obiectele
care intersectează efectiv latura de secţionare vor fi aranjate .

\ Notă: Obiectele care pot fi aranjate sunt arcele, cercurile, arcel e eliptice,
liniile, poliliniile deschise 20 şi 30, razele şi splinele. Aceste obiecte pot fi
selectate şi ca laturi de secţionare . Regiunile, viewport-urile mobile, textul
şi liniile extinse (xlines) pot fi , de asemenea, utilizate pentru a defini laturi

de secţionare.
 Sfat: La mesajul Select cutting edge: se pot selecta mai multe obiecte
care se i n terse ctea ză cu obiectele care trebuie aranjate. După selectarea
laturilor de secţionare , se apasă Enter şi va apărea mesajul Select ob-
ject to trim:, care permite alegerea laturilor obiectelor care vor fi aranjate.
Nu se pot aranja obiectele din interiorul blocurilor şi nu se pot utiliza
blocuri pentru a defini laturi de secţionare .

A se vedea Break, Change, Extend ; variabile de sistem: Edgemode,

Projmode

u
Comanda U anulează efectul ultimei comenzi folosite . Se pot anula oricât de
multe dintre comenzile lansate în timpul oricărei sesiuni de editare.

Pentru a anula o comandă

Linia de comandă : U
Meniu: Edit ~ Undo
Bara de instrumente Standard: ~ Undo
OpţiunileAuto, End ş i Control ale comenzii Undo, afectează rezultatele
comenzii U. Comanda U este, în mare, comanda Undo, cu doar un parametru.
A se vedea Redo, Undo

ucs
Sistemul de coordonate utilizator (UCS) este un instrument pentru crearea
şi modificarea desenelor 30 . Un sistem UCS poate fi descris ca un plan în
s paţ iul 30 pe care se poate desena. Utilizând comanda UCS se pot crea
sisteme UCS şi se poate trece de la un sistem la altul, oricât de des. Comanda
UCS determină orientarea folosi tă pentru desenarea obiectelor 20 , precum
şi direcţia de extindere a obiectelor.

Pentru a modifica un sistem UCS

Linia de comandă : UCS
Meniu : Tools ~ UCS ~ Preset Options
Bara de instrumente UCS: ~ UCS ~ Named UCS ~ Preset UCS
~ UCS Previous ~ World UCS ~ Object UCS ~ View UCS ~
Origin UCS !ti Z Axis Vector UCS ~ 3 Point UCS ~ X Axis Rotate Ufis··
~ Y Axis Rotate UCS ~ Y Axis Rotate UCS
Origin/ZAxis/3point/Object/View/XIY/7JPrevlRestore/Save/Del/?/
< World>: Se introduce sau se selectează o opţiune .

Op~uni

Origin: Determină originea unui sistem UCS

Zaxis: Determină direcţia axei de coordonate Z. Se va solicita originea
sistemului UCS şi un punct de pe axa Z a sistemului UCS.
3point: Permite definirea unui sistem UCS prin selectarea a trei puncte:
originea, un punct de pe direcţia pozitivă a axei X şi un punct de pe direcţia
poz itivă de pe axa Y.

O bject: Defineşte un sistem UCS pe baza orientării unui obiect. Obiectele

care nu pot fi folosite pentru selecţie sunt: solidele, 30, poliliniile 30, reţelei
30, viewport-urile, liniile multiple, regiunile, splinele , elipsele, razele, liniile
de construcţie (xline), liniile directoare şi textul multilinie.
View: Defineşte un sistem UCS paralel cu afişarea curentă . Originea
sistemului UCS curent va fi utilizată ca origine a noului UCS .
m!l: Permite definirea unui UCS prin rotaţia sistemului UCS curent, În
jurul axelor X, Y sau Z.
Prev: Se plasează în sistemul UCS definit anterior.
Restore: Restabileşte un UCS salvat.
Save: Salvează un UCS, pentru a-l folosi ulterior.
Oei: Şterge un UCS salvat anterior.
?/List: Afişează lista sistemelor UCS salvate În sesiunea curentă. Se pot utiliza
liste de filtre cu caractere wildcard pentru a căuta anumite nume de UCS.
World: Revine la sistemul de coordonate real.

\ Notă : Sistemul de coordonate real , sau WCS, reprezintă baza de definire

ale tuturor celorlalte sisteme UCS. WCS este sistemul de coordonate
implicit la deschiderea unui fişier. Variabila de sistem UCSfollow comută
automat desenul in planul de vizualizare corespunzător, in momentul in
care un UCS este deplasat. Dacă se utilizează opţiunea Objects, modul
in care obiectul selectat a fost creat afectează orientarea sistemului
UCS. În Tabelul 12 sunt prezentate relaţiile dintre obiectele selectate şi
orientarea unui UCS.
~., ,~.. 12: Orientarea sistemului UCS pe baza tipului de obiect
.. ,......,, ;:.;,,,~------------------------
Tip obiect Orientarea UCS

Arc Centrul arcului determină originea sistemului UCS.

Axa X a UCS trece printr-unul din capetele care este
cel mai apropiat de punctul selectat pe arc.
Cerc Centrul cercului determină originea sistemului UCS. Axa
X a UCS trece prin punctul de selecţie de pe cerc.
Dimensiune Punctul median al textului dimensiunii determină
originea UCS . Axa X a UCS este paralelă cu axa X
care era activă la momentul desenării dimensiunii.
Linie Capătul cel mai apropiat de punctul de selecţie
determină originea sistemului UCS , iar planul XZ al
sistemului UCS conţine linia.
Punct Poziţia punctului determină originea sistemului UCS.
Orientarea UCS va fi arbitrară.
Poiilinie2D Punctul de start al poliliniei determină originea
sistemului UCS. Axa X este determinată de direcţia
dată de linia Între primul punct şi următorul vertex.

Solid Primul punct al solidului determină originea siste-

mului UCS . Cel de-al doilea punct al solidului deter-
mină axa X.

Linii trace Direcţia acestora determină axa X a sistemului UCS,

iar punctul de start defineşte originea.
Faţetă3D Primul punct al faţetei 3D determină originea . Primul
şicel de-al doilea punct determină axa X. Planul definit
de faţetă determină orientarea UCS.
Formă, text, bloc, atribut Punctul de inserţie determină originea UCS.
şi definiţiide atribut Unghiul de rotage al obiectului determi nă axa X.
.
A se vedea Dducs, Dducsp, Dview, Elev, Plan, Rename, Vpoint, caractere
wildcard ; variabile de sistem: Ucsfollow, Ucsicon, Ucsname, Ucsorg, Ucsxdir,
Ucsydir, Vsmax, Vsmin, Worlducs, Thickness.

Ucsicon
Comanda Ucsicon controlează afişarea şi poziţia pictogramei UCS.
Pictograma UCS indică orientarea sistemului UCS curent. Aceasta afişează_
un simbol grafic în formă de L care indică directiile pozitive de pe axele SI,... · '
X'
Y . Pictograma conţine litera W atunci când sistemul de coordonate cure~t i"!;"··,,
implicit este WCS. Dacă planul UCS curent este perpendicular pe afişarea
curentă , pictograma UCS va conţine un simbol de forma unui creion rupt
care indică faptul că se vor întâmpina dificultăţi în desenarea în afişarea
curentă. Pictograma UCS va deveni cubică atunci când se afişează o afişare
În perspectivă. Atunci când se lucrează În Paperspace, ea va avea forma
unui triunghi.

Pentru a modifica pictograma UCS

Linia de comandă : Ucsicon
Meniu: View~Display~UCS lcon~On/Origin

Opţiuni

ON: Activează pictograma UCS

OFF: Dezactivează pictograma UCS

AII: Aplică forţat toţi parametrii UCSicon în toate viewport-urile, dacă există
mai multe. În caz contrar, parametrii vor afecta numai viewport-ul activ.

Noorigin: Plasează pictograma UCS în colţul din stânga-jos a zonei

desenului, indiferent de poziţia originii sistemului UCS curent.

Origin: Plasează pictograma UCS În originea sistemului UCS curent. Dacă

originea nu este afişată pe ecran, pictograma UCS va apărea în colţul din
stânga-jos al zonei desenului.

\ Notă: În loc de a selecta opţiunea Origin , prezentată anterior, se poate

obţine acelaşi efect prin selectarea din meniu View> Oisplay> UCS
Icon > Origin. Pictograma UCS se va deplasa automat Împreună cu originea,
cu excepţi a cazului În care originea nu se află În interiorul ferestrei de
vizualizare a desenului.

A se vedea UCS, Viewports; variabila de sistem: Ucsicon

Undefine
A se vedea comanda Redefine
Comanda Undo permite anularea unor porţiuni din sesiunea de editare.
Poate fi utilă în cazul în care se e xe cută accidental o comandă care distruge
o parte sau întreg desenul. Comanda Undo permite, de asemenea, controlul
asupra porţiunii din desen pentru care se produce anularea.

Pentru a anula comenzi

Linia de comandă : Undo
Meniu: Edit}>Undo
Auto/ControIlBEgin/EndIMark/Back/ < default number> : Se introduce
o opţiune sau numărul de comenzi are se anulează.

Opţiuni

Auto: Permite ca AutoCAD să vizualizeze macro-urile de meniu ca o singură

comandă. Dacă opţiunea Auto are valoarea On, efectul instrucţiunilor macro
executate dintr-un meniu va fi anulat, indiferent de numărul de comenzi din
macro .
Control: Permite dezactivarea facilităţii Undo, în vederea economisirii
spaţiului de pe disc sau pentru a limita efectul comenzii Undo numai la
unele comenzi. Se poate opta pentru variantele AII, None sau One. Varianta
AII activează pe deplin facilitatea Undo, None o dezactivează , iar One
restricţionează efectele comenzii Undo la o singură comandă la un moment
dat.
8egin , End: Opţiunea Begin marchează începutul unei secvenţe de operaţii.
Toate modificările efectuate după aceea vor face parte din acelaşi grup.
Opţiunea End încheie acest grup de operaţii. Astfel, pot fi marcate comenzile
unui grup, pentru a fi anulate împreună.
Mark, 8ack: Permite experimentarea fără probleme cu un desen, prin
marcarea prealabilă a unui punct din sesiunea de editare, În care se poate
reveni. După ce marcarea a fost realizată , se poate continua cu experimentele
asupra desenului. Apoi , se poate utiliza opţiunea Back pentru a anula toate
comenzile executate din momentul în care a fost folosită opţiunea Mark .

Notă: Multe comenzi oferă opţiunea Undo. Opţiunea Undo, folosită in

cadrul unei comenzi principale, va ac~ona similar comenzii U şi nu va
oferi opţiunile descrise anterior.
Union
Comanda Voioo creează un obiect compus prin combinarea ariei totale
sau volumului total a două sau mai multe regiuni sau solide.

Pentru a combina regiuni sau solide

Linia de comandă : Voioo
Meniu: Modify Il~Union
Bara de instrumente Modify Il : ~ Union
Select objects: Se vor selecta regiunile sau solide suprapuse care vor fi
combinate.

\ Notă: Comanda Union poate fi

grupa setul de selecţie

utilizată

în subseturi, după
numai pentru regiuni sau solide.
Se pot selecta atât regiuni , cât şi solide, la un moment dat, şi se pot
selecta obiecte situate în orice plan. Înainte de a le combina, AutoCAD va
regiune sau solid şi după plan
(în cazul regiunilor).

A se vedea Intersect, Region , Modelarea solidelor, Subtract.

Units
Comanda Voits selectează formatul de unitate corespunzător desenului.
Spre exemplu, dacă se desenează un plan arhitectural, se poate configura
AutoCAD astfel încât să accepte şi să afişeze distanţele utilizând unităţi precum:
picioare, inch şi fracţiuni de inch. De asemenea, se poate configura AutoCAD
astfel încât să afişeze şi să accepte unghiurile în grade , minute şi secunde de
arc, în loc de a folosi gradele zecimale, implicite. Caseta de dialog echivalentă
cu această comandă este Dduoits . Formatul unităţilor apare, de asemenea,
sub forma unei pagini din caseta de dialog Setup, atât pentru stilul de
instalare Quick, cât şi pentru Advanced.

Pentru a modifica unităţile desenului

Linia de coman d ă: Voits (sau 'Voits, pentru a utiliza comanda în mod
transparent)
1. Report fonnats: Eoter choice: 1 to 5 < 2>: Se va introduce numărul
corespunzător al sistemului unitar dorit, prezentat în exemplele următoare.
 q,~'cu excepţia modurilor Engineering şi Architectural, se pot utiliza modurile
cu orice unitate de măsură de bază.

2. Number of digits to the right of deci mal point (O to 8) <4>: Se

introduce un număr pentru a specifica gradul de precizie.
3 . System of angle measure: Enter choice, 1 to 5 < 1 > : Se introduce
numărul corespunzător al sistemului de măsură pentru unghiuri dorit,
ca în exemplele următoare .
4. Number offractional places for display of angle (O to 8) <O>: Se
inttoduce un număr pentru a specifica gradul de precizie.
5 . Direction for angle O: Enter direction for angle O <O>: Se intro-
duce unghiul dorit pentru a indica direcţia de O grade, ca în exemplele
următoare.

6. Do you want angle mesured c1ockwise? <N>: Se introduce Y dacă

se doreşte ca unghiurile să fie măsurate în sensul acelor de ceas, în caz
contrar, se apasă Enter.

Op~uni

System of units: Stabileşte formatul unităţilor pe care AutoCAD îl va accepta

la introducere.
Format de raportare Exemplu
1. Scientific 1.5500E+01
2. Decimal 15.5
3. Engineering 1'·3.50"
4. Architectural 1'31/2"
5. Fractional 15 1/2
System of angle measure: Stabileşte formatul de măsură a unghiurilor
pe care AutoCAD îl va accepta la introducere:
Format de măsură Exemplu
1. Decimal 45.0000
2. Degrees/minutes/seconds 45dO'0"
3. Grads 50.0000g
4. Radians 0.7854 r
5. Unităţi de supraveghere N45d0'0"E
Direction for angle O: Stabileşte direcţia unghiului O:
Est ora 3 =O
Nord ora 12 = 90
 Vest ora 9 = 180
Sud ora 6 = 270

\ Notă:

pentru
Se pot introduce unităţi zecimale sau fracţionare, indiferent de formatul
de unitate utilizat. Cu alte cuvinte, se poate introduce 5.5' dar şi 5.6", atunci
când se utilizează
unităţile
formatul Architectural. Modul zecimal este perfect atât
metrice, cât şi pentru unităţile britanice zecimale.

A se vedea Odunits, Mvsetup; variabile de sistem: Aflags, Angbase ,

Angdir, Aunits, Luprec, Unitmode

View
Comanda View permite salvarea afişărilor unui desen . în loc de a utiliza
comanda Zoom pentru a mări , respectiva micşora desenul, se pot salva
afişări ale zonelor care trebuie modificate, apoi acestea se pot apela, utilizând
opţiunea Restore a comenzii View. Comanda corespunzătoare pentru casetă
de dialog este Ddview.

Pentru a salva afişări ale desenului

Linia de comandă: View
?/DeleteIRestore/Save/Window: Se introduce opţi u nea dor i tă.

Opţiuni

?: Listează toate afişările salvate la un moment dat. Se acceptă şi liste cu filtru

wildcard.
Delete : Se va solicita numele afişării care va fi ştearsă din baza de date a
desenului.
Restore: Se va solicita numele afişării care va fi restabilită pe ecran .
Save: Salvează afişarea curentă. Se va solicita mai întâi numele afişării .

Window: Salvează o afişare definită de o fereastră . Se va solicita mai întâi

numele afişării , apoi delimitarea zonei care va fi salvată ca afişa re.
AutoCAD pune la dispoziţie caseta de validare Select Initial View, pentru
a restabili o afişare din caseta de dialog Select File, care apare la deschiderea
unui desen existent. Comanda View va salva afişări de proiecţie ortogonală
30, afişări in perspectivă şi afişări din Modelspace şi din Paperspace . Comanda
View nu salvează afişările ce conţin linii ascunse sau afişările umbrite .
A se vedea Open , Odview.
A se uedea comanda Vports.

Viewres
Comanda Viewres controlează utilizarea ecranului virtual al AutoCAD şi
precizia cu care AutoCAD afişează liniile, arcele şi cercurile.

Pentru a apela modul Fast Zoom

Linia de comandă : Viewres
Do you want fast zooms? <V>: Se introduce Y sau N. Dacă se răspunde
afirmativ (V), va apărea următorul mesaj: Enter circle zoom percent (120000)
<1 00> :. Se introduce o valoare între 1 şi 20 .000 sau se apasă Enter
pentru a accepta valoarea implicită.

Opţiuni

Yes: Configurează un ecran virtual de dimensiuni mari în interiorul căruia

toate operaţiile de Zoom , Pan şi View/Restore sunt efectuate la viteza de
redesenare. Se va solicita procentul de mărire a cercului (pe baza amplificării
curente de Zoom). Această valoare determină precizia de afişare a cercurilor
şi liniilor discontinue.

No : Dezactivează ecranul virtual. Toate operaţiile de Zoom , Pan şi View/

Restore vor avea ca efect regenerarea desenului.
Procentul de mărire a cercului afectează, de asemenea , viteza de
redesenare şi de regenerare. Dacă valoarea acestuia este mare , redesenarea
şi regenerarea vor fi mai lente; pe când o valoare redusă le va accelera.
Diferenţele obţinute pentru viteza de redesenare sunt greu de observat, cu
exce pţia cazului în care desenul este foarte mare.
Se va utiliza o valoare mai mare a măririi cercurilor pentru a afişa cercuri
şi arce netezi şi pentru a afişa cu precizie ridicată liniile discontinue . O
valoare mică va face ca arcurile şi cercurile să apară ca serii de segmente de
linie, atunci când sunt vizualizate de aproape. Liniile discontinue pot apărea ,
totuşi , continue . Aceasta nu înseamnă că copiile la imprimantă sau plotter
ale desenului vor fi mai puţin precise; va fi afectată numai afişarea acestora .
Valoarea implicită pentru procentul de mărire a cercurilor este 100, însă
folosind această valoare liniile discontinue sau ascunse pot apărea con-
tinue, în funcţie de valoarea parametrului Ltscale şi de gradul de mărif~. a:c,.
desenului. O valoare de 2000 (adică 20x) sau mai mare va reduce sau chiar '"
va elimina această proble mă, reducând însă puţin viteza.
O valoare redusă pentru mărirea cercurilor va face ca punctele finale ale
obiectelor, intersecţiile şi tangentele să apară în poziţii incorecte atunci când
se editează afişări apropiate ale cercurilor şi arcelor. Adeseori , aceasta se
în tâmplă datorită aspectului fragmentat al arcelor şi cercurilor şi nu înseamnă
în mod necesar că poziţia obiectului este incorectă. De asemenea, poate fi
greu de făcut distincţie între poligoane şi cercuri. Dacă se atribuie o valoare
ridica tă procentului de mărire a cercurilor se vor reduce sau elimina şi aceste
probleme.
limitele desenului afectează viteza de redesenare atunci când ecranul
virtual este activat. Dacă limitele sunt stabilite pentru o zonă mult mai mare
decât desenul propriu-zis, redesenarea va fi încetinită.
Pentru a forţa ecranul virtual să conţină doar o anumită zonă , se stabilesc
limitele pentru zona dorită , se activează componenta de verificare a limitelor
şi se lansează comanda Zoom cu opţiunea Ali. Ecranul virtual se va conforma
acestor limite, până în momentul în care se execută o altă comandă Regen
sau până când se efectuează o operaţie de Zoom sau Pan În exteriorul zonei
astfel delimitate.
A se vedea limits, Redraw, Regen , Regenauto.

Vplayer
Comanda Vplayer controlează vizibilitatea nivelurilor pentru fiecare
viewport în parte şi permite afişarea diferitelor tipuri de informaţii În fiecare
wiewport, chiar dacă afişările aparţin aceluiaşi desen. Se poate utiliza
comanda Vplayer În conjucţie cu viewport-urile suprapuse, pentru a crea
afişaje decupate .

Pentru a modifica vizibilitatea nivelurilor unui viewport

linia de comandă: Vplayer
?/Freeze/fhaw/Reset/Newfrz,IVpvisdflt: Se va introduce opţiunea dorită .

Op~uni

?: Afişează numele nivelurilor blocate dintr-un viewport specificat. Se va

solicita selectarea unui viewport. Dacă se lucrează În Modelspace, AutoCAD
va comuta automat În Paperspace , pe durata selecţiei .
 Permite specificarea numelui nivelurilor care vor fi blocate În
viewport-urile selectate. Se va solicita mai Întâi mai Întâi numele nivelurilor,
cu mesajul Layer(s) ta Freeze < > :, apoi va apărea mesajul AII/Select/
< Current> :, pentru a specifica viewport-urile În care vor fi blocate nivelurile.
Thaw: Deblochează niveluri din viewport-urile specificae. Se va solicita
numele nivelurilor care vor fi debloca te, apoi viewport-urile În care se vor
debloca nivelurile .
Reset: Restabileşte vizibilitatea implicită pentru nivelurile dintr-un anumit
viewport. Vezi opţiunea Vpvisdflt pentru informaţii despre vizibilitatea implicită.
Newfrz: Creează un nou nivel, care va fi automat blocat. Se poate apoi
activa acest nivel pentru fiecare viewport În parte .
Vpvisdflt: Prestabileşte vizibilitate niveluriloir noilor viewport-uri care vor
fi create folosind comanda Mview, prin mesajele:
Layer name(s) to change default viewport visibility < >: Se va intro-
duce numele nivelului.
Change default viewport vizibility to Frozen/<Thawed>: Se intro-
duce o opţiune .

\ Notă : Toate opţiunile care solicită introducerea unui nume de nivel permit
folosirea caracterelor wildcard pentru a specifica astfel mai multe nume
de nivel. De asemenea, se pot utiliza delimitatorii virgulă pentru listele
niveluri lor care au nume diferite.

A se vedea Ddlmodes, Layer, Mview, Mvsetup, Pspace; variabile de

sistem: Tilemode, Visretain.

Vpoint
Comanda Vpoint selectează o afişare 3D, ortografică , a desenului.

Pentru a stabili un punct de vizualizare

Linia de comandă: Vpoint
Meniu: View~3D Viewpoint~Tripod sau Vector
Bara de instrumente Viewpoint: ~ Top View ~ Bot!om View ~
Left View ~ Right View .!:J Front View i!J Back View ~ SW Isometric
View ~ SE Isometric View ~ NE Isometric View ~ NW Isometric View
 Dacă se lucrează la linia de comandă Rotate/<View point> <cur.
rent s etings > : se va introduce valoarea coordonatei sau R pentru a selecta
o pţiunea Rotate sau se apasă Enter pentru a stabili afişarea cu compasul şi
cu trepiedul axial.

Op~uni

Rotate : Permite specificarea unei afişări folosind unghiurile din planul XY

si de pe axa X. Se va solicita mai întâi introducerea unui unghi în planul XY
de pe axa x. în continuare, se va introduce un unghi din planul xv.
View poinWector: Permite specificarea poziţiei punctului de vizualizare ,
prin introducerea coordonatelor X, Y, Z.
Enterrrripod: Permite selectarea În mod vizual a modului de afişare ,
utilizând compasul şi trepiedul axial.
Există trei metode de selectare a modurilor de afişare: Se introduce o
valoare pentru coordonatele X, Y, Z, care reprezintă punctul de vizualizare.
Spre exemplu, dacă se introduce 1,1,-1 se va obţine aceeaşi afişare ca
atunci când s-ar fi introdus 4,4,-4.
Se utilizează opţiunea Rotate pentru a specifica un punct de vedere cu
unghiuri verticale sau orizontale, relativ la ultimul punct selectat. Se utilizează
comanda ID pentru a stabili punctul ţintă al afişajului (ultimul punct selectat) ,
Înainte de a executa comanda Vpoint.
Se apasă Enter la mesajul Vpoint: şi apoi se selectează În mod vizual un
punct de vizualizare , cu ajutorul compasului şi a trepiedului axial. Pentru a
selecta o anumită afişare, se dep l asează dispozitivul de indicare până când
trepiedul indică orientarea dorită pe axele X, Y şi Z. Pe compas va apărea o
cruce, care va indica poziţia În plan. Spre exemplu, dacă se plasează crucea
În cadranul din stânga-jos al compasului, punctul de vizuaLizare va fi plasat
În partea de jos şi În stânga desenului. înălţimea afişajului este indicată de
distanţa dintre cruce şi centrul compasului. Cu cât crucea este mai apropiată
de centru , cu atât ma i mare va fi înălţimea . Cercul din interiorul compasului
i ndică î n ă lţimea O. Dacă crucea se afl ă în exteriorul acestui cerc, înălţimea
afişaj ului va avea o valoare negativă şi afişarea se va produce În partea de
jos a desenului.

VportsNiewports
Comenzile Vports sau Viewports afişează simultan afişări multiple sau
viewport-uri succesive ale desenului. Aceste comenzi sunt dezactivate atunci
când variabila de sistem Tilemode are valoarea O.
 Linia de comandă : Vporls sau Viewporls
Meniu: View~Tiled Viewports
Save/Restore/Delete/Join/Slngle/?/2/ < 3 > /4: Se introduce opţiunea
dorită
sau se apasă Enter pentru mesajul implicit HorizontalNertical/Abouej
BelowlLeftl < Right>: .

Opţiuni

Save: Salvează aranjamentul viewport-ului curent.

Restore : Restabileşte aranjamentul unui viewport salvat anterior.
Delete: Şterge aranjamentul unui viewport salvat anterior.
Join: Uneşte două viewport-uri adiacente de aceeaşi mărime , pentru a crea
un viewport mai mare.
Single: Modifică afişarea pentru un singur viewport.
?: Afişează lista aranjamentelor viewport-urilor salvate, Împreună cu poziţia
coordonatelor fiecărui viewport În parte .
2: Divizează afişajul pentru a conţine două viewport-uri . Se poate opta
pentru o divizare pe orizontală sau pe verticală.
3: Afişează simultan trei viewport-uri .
4: Afişează simultan patru viewport-uri.
Layout: Dacă se lucrează din meniul derulant View , se poate selecta
opţiunea Layout... pentru a deschide caseta de dialog Tiled Viewport
Layout. Această casetă conţine un meniu pictogramă al aranjamentelor
predefinite de viewport-uri, din care se poate selecta formatul dorit.
Fiecare viewport poate conţine orice tip de afişare . Spre exemplu, se
poate realiza o afişare În perspectivă într-un viewport şi o afişare plană a
aceluiaşi desen în alt viewport.
La un moment dat se poate lucra numai într-un viewport. Pentru a schimba
viewport-urile active se va selecta un punct în interiorul viewport-ului dorit.
Marginea din jurul viewport-ului selectat se va îngroşa , indicând faptul că
viewport-ul respectiv este activ. Cursorul standard apare numai în viewportul
activ. (Atunci când se deplasează cursorul într-un viewport inactiv, forma sa
va fi de săgeată). Orice modificări care s-au efectuat într-un viewport vor fi
imediat reflectate în alte viewport-uri.
Fiecare viewport are propriul său monitor virtual, în interiorul căruia se
pot efectua operaţii de Pan şi Zoom, la viteza de redesenare. De aceea,
comenzile Regen şi Redraw afectează numai viewport-ul activ. Pentru a
regenera sau a redesena toate viewport-urile simultan ,
comenzile Rege nall ş i Redrawall .

Notă : Viewport-urile succesive sunt utile atunci când se lucrează cu

\, obiecte 30 . D acă se încea rcă tipărirea la plotter în timp ce ecranul este
aranjat în viewport-uri succesive, se va realiza doar tipărirea afişări i în
viewport-ul activ. Se va utiliza comanda Mview în Paperspace (Tilemode
= O) pentru a crea, apoi a ti pă ri mai multe viewport-uri.

A se vedea Mview , Redraw, Regen ; variabile de sistem : Cvports ,

Maxactvp, Viewctr, Viewdir, Viewtwist, Vsmax, Vsmin , Viewres

Vslide
Comanda Vslide afişează fişiere diapozitiv (slide) cu imagini de tip raster în
viewport-ul curent. Acest tip de fi şiere sunt fişiere individuale ce au extensia
. SLD. D acă se uti lizează extensia. SLB, se pot combina mai multe fişiere de
tip slide într-o bibliotecă Slide .

Pentru a afişa fişiere de tip slide

Linia de comandă : Vslide
Slide file <numele fişierului curent>: Se introduce numele fişieru l ui
de tip slide care va fi afişat. Dacă variabila de sistem Filedia are valoarea 1,
va apărea caseta de dialog Select Slide File pentru a specifica unitatea de
disc, calea şi numele fişierulu i.

Pentru a vizualiza un fişier de tip slide din biblioteca Slide

Slide file <numele fi ş ierului curent>: Se introduce numele bibliotecii
Slide, urmat de numele fişierului de tip slide între paranteze, ca în exemplul
următor:

nume - b i b li otecă (nume-fişier- de-tip-slide)

A se vedea Mslide , Script, SI idelib. EXE

Wblock
Comanda Wblock permite crearea unui nou fişier dintr-o porţ i une a
fişi erulu i curent sau dintr-un bloc al fiş ierului curent. Comanda ech ivalentă
pentru case tă de dialog este Bmake.
 Linia de comandă : Wblock
1 . În caseta de dialog Create Drawing File, se introduce numele fişierului,
directorul şi unitatea de disc.
2. 810ck name : Se introduce numele blocului sau se apasă Enter pentru
a selecta obiecte pentru crearea unui bloc.
Blocul sau setul de obiecte va fi scris pe disc sub forma unui fişier de desen.

Notă: Dacă se exportă un bloc din desen şi se doreşte ca numele fişierului

să fie acelaşi cu numele blocului, se introduce semnul de egalitate la
mesajul 810ck name: sau se introduce din nou acelaşi nume de bloc.
Dacă se introduce numele unui fişier existent la mesajul File name:, se
va afişa mesajul: A drawing with this name already exists. Do you
want to replace it? <N>:
Se poate înlocui numele fişierului sau se poate reveni la linia de comandă
pentru a lansa din nou comanda Wblock.
Pentru a scrie o porţiune din afişajul desenului curent într· un fişier, se
apasă Enter fără a introduce nimic la mesajul Block name:. Se vor afişa
următoarele două mesaje:

Inserlion base point: Se introduce o coordonată sau se selectează

un punct.
Select objects: Se selectează obiectele utilizând opţiunile de
selecţie
standard ale AutoCAD.
Obiectele selectate sunt scrise pe disc sub forma unui fişier de desen.
Punctul selectat la mesajul Insertion base point: devine originea fişierului
scos. Sistemul UCS (sistemul de coordonate utilizator) curent devine WCS
(sistemul de coordonate real) În fişierul scris. Atunci când se salvează un
bloc pe disc, sistemul UCS activ la momentul creării blocului devine sistemul
WCS al fişierului scris.
Dacă se introduce un asterisc (*) la mesajul Block name: se va scrie pe
disc întregul fişier, eliminând din acesta toate blocurile, nivelurile, tipurile de
linie ş i stilurile de text ce nu au fost utilizate. Astfel se pot reduce dimensiunea
fişierului şi tipul de acces. (Vezi comanda Purge).
Obiectele sunt plasate în spaţiul Modelspace al fişierului de ieşire, dacă
nu se foloseşte aste riscul. Dacă acesta este folosit, obiectele vor fi plasate în
spaţiul în care se află. De asemenea, nivelul care este curent în momentul
lansării comenzii Wblock va fi nivelul curent în noul fişier.

A se vedea Base, Bmake; variabile de sistem: Expert, Handles, lnsbase.

Charactere Wildcard
Caracterele Wildcard permit listarea numelor fişierelor prin utilizarea unui
filtru pentru a include sau a exclude fişiere, în funcţie de asemănările dintre
numele acestora. Caracterele Wildcard din AutoCAD reprezintă extensii ale
caracterelor wildcard standard din DOS . În continuare, vor fi prezentate
caracterele wildcard ce pot fi utilizate:
Caracter Descriere

# Înlocuieşte orice num ăr. Spre exemplu, C#D selectează toate

numele care Încep cu C, se term i nă cu D şi au un număr cu o
s in gură cifră Între C şi D.

@ Înlocuieşte un caracter alfabetic. Spre exemplu, C@D, selectează

orice număr care Începe cu C, se termină cu D şi are un singur
caracter alfabetic Între C şi D.

Înlocuieşte orice caracter non-numeric sau non-alfabetic. Spre

exemplu , C·D poate selecta numele CD .

Înlocuieşte orice şir de caracter. Spre exemplu , · CD selectează

toate numele, la orice lungime, care se term i nă cu CD.

? Înlocu i eşte un singur caracter. Spre exemplu , C?D selectează

toate numele de trei caractere care Încep cu C ş i se termină cu D.

Selectează orice, În afara setului de caractere care îl urmează .

Spre exemplu , -CD selectează toate numele care nu includ CO.

[1 Dacă se introduce un set de caractere Între două paranteze

pătrate , Înl ocuieşte oricare dintre caracterele din paranteze. Spre
exem plu, [CD]X selectează numele CX şi OX, nu Însă şi CDX.
Parantezele pătrate pot fi folosite În conjuncţie cu alte caractere
wildcard. Spre exemplu , se poate folosi combina~a [-CD]X pentru
a selecta toate numele, mai puţin CX şi DX.

Permite specificarea unui interval de caractere, atunci cănd este

folosit Între paranteze pătrate . Spre exemplu , [C-F]X selectează

numele CX, DX, EX şi FX.

Forţează citirea literală a caracterului care Îi urmează . (Apostroful

invers este caracterul care se află În stănga tastei 1, În cazul
majorităţii tastaturilor). Spre exemplu, '·CD selectează numele
'CO, În loc de a selecta toate numele care se termină cu CD.
Comanda XaUach ataşează o referinţă externă desenului curent. Atunci
când este apelat pentru prima oară, va afişa caseta de dialog Select file to
attach, apoi afişează caseta de dialog Attach Xref. Asocierile ulterioare Vo
afişa numai caseta de dialog Attach Xref, care cuprinde opţiuni de inserare
similare celor din comenzile Image şi Xref.

Pentru a ataşa un fişier de tip Xref

Linia de comandă : XaUach
Bara de instrumente Reference: ~ External Reference Attach
Comanda XaUach poate fi utilizată pentru a insera rapid un fişier xref
într-un desen. În acelaşi scop, se va selecta comanda Xref şi se apasă
butonul Attach ... pentru a afişa aceeaşi casetă de dialog, Attach Xref. (Vezi
Xref.)

Opţiuni

Xref Name: Afişează numele şi căile fişierelor de tip xref ataşate .

Reference Type: Sesizează dacă fişierul de tip xref este ataşat sau suprapus.
Include Path: Casetă de validare care indică dacă calea fişierului de tip xref
este salvată în baza de date a desenului sau este salvată în baza de date fără
o cale.
Parameters: Specifică punctul de inserţie , factorii de scalare pe axele X, Y
şi
Z ş i unghiul de rotaţie .
A se vedea Image, Xref.

-XBIND
Comanda -Xbind importă un bloc, un stil de dimensiune , un nivel, un tip
de linie sau un stil de text dintr-o referinţă externă (Xref) . Comanda
echivalentă pentru casetă de dialog este Xbind.

Pentru a importa simboluri În desen

Linia de comandă : -Xbind
1. Block!Dimstyle/LAyerILType/Style: Se introduce op ţ iunea dorită.
2. Se va solicita apoi numele elementului care se importă . Se poate intro.
duce un singur nume, o listă de nume separate prin virgule sau se pot utiliza
caractere wildcard pentru a specifica un interval pentru nume .

\ Notă: Variabilele specificate dintr-un fişier de tip xref trebuie să fie

prefixate cu numele fişierului lor sursă. Trebuie să se includă numele
complet al fişierului xref, inclusiv simbolul de bară verticală sau caracterul
1, spre exemplu: nume fişier xref nume bloc. Atunci când se utilizează
comanda -Xbind pentru a importa un anumit bloc, numele acestuia va fi
schimbat în nume_fişier _ xre f SQSnume_bloc , pentru a conţine
şi fişierul sursă . Dacă există deja un bloc cu acest nume, cifra O va fi
înlocuită cu 1, spre exemplu nume fişier nume fişier xrefS

lSnume_bloc .

A se vedea Xbind , Xref

Xbind
Comanda Xbind deschide caseta de dialog Xbind pentru a importa un
bloc, un stil de dimensiune, un nivel, un tip de linie sau un stil de text dintr-o
re feri nţă externă (xref).

Pentru a importa simboluri utilizând o casetă de dialog

Linia de comandă: Xbind
Meniu: Modify~Object~External Reference
Bara de instrumente Reference : ~ External Reference Bind
Deschide caseta de dialog Xbind care oferă asistenţă grafică pentru
selectarea unui bloc, unui stil de dimensiune , unui nivel, unui tip de linie
sau unui stil de text, pentru a-l importa În desen .

Oppuni
Xrefs: Casetă cu listă care afişează fişierele Xref din desen În formatul de
arboresceţă DOS. Se selectează , apoi se execută dublu clic pe numele
fiş ieru lui Xref, pentru a afişa obiectele specificate: Block, Dimstyle, Layer,
Linetype şi Textstyle. Se execută dublu clic pe un obiect, cum ar fi Layer,
pentru a expanda arborescenţa şi a afişa numele nivelurilor specifice ale
fiş ie rului xref care vor fi importate. Numele nivelurilor vor apărea În formatul
nume _fişier_xref 1nume _bloc . Dacă se selectează un nivel şi se apasă
,., ~iît0nu l Add-t , definiţia acestuia va fi transferată În caseta cu listă Defini_
, ti6ns to Bind .
Definitions to Bind: Casetă cu lista care conţine numele elementului care
va fi importat în desen. Dacă se doreşte eliminarea unui element selectat sau
a unei definiţii , se pune în evidenţă şi se apasă butonul +--Remove.
A se vedea -Xbind, Xref

Xclip
-
Comanda Xclip permite crearea unei limite de decupare definite de utilizator,
care constă în segmente de linie drepte şi planare , pentru unul sau mai
multe fişiere cu referinţă externă sau blocuri. De asemenea, se pot stabili
planurile de decupare din faţă şi din spate.

Pentru a crea o limită de decupare

Linia de comandă: Xclip
Meniu: Modify>-Object>- External Reference
Bara de instrumente Reference: ~ External Reference Clip
1 . Select objects: Se selectează unul sau mai multe fişiere xref sau blocuri
pentru decupare.
2 . ON/OFF/Clipdepth/Delete/generate Polyline/<New boundary>:
Se apasă Enter sau se specifică o opţ i une. Dacă s-a apăsat Enter la
mesajul Delete old boundary(s)? No/<Yes>:, va apărea mesajul S eled
polyline/Polygonal/ < Rectangular>: care oferă câteva opţiu n i
suplimentare: se introduce S pentru a selecta o polilinie existentă, P
pentru a desena o nouă formă poligonală sau se acceptă opţiune a
implicită R pentru a desena un dreptunghi.

3. Dacă s-a apăsat Enter pentru a crea o nouă graniţă utilizând opţiunile
P sau R , fişierul cu referinţă externă este decupat pe linia graniţei, apoi
polilinia dispare . Pentru a restabili polilinia , se e xe cută din nou
comanda , apoi se introduce P sau Polyline pentru a selecta opţiunea
Generate Polyline .

Opţiuni

Po lygonal: Se selectează un punct la mesajul Firstpoint:, apoi se continuă

selectarea sau ajustarea punctelor, la mesajele succesive Un do/ <Next point>:,
pentru a defini graniţa de decupare.
Rectangular: Se specifică două puncte pentru colţuri , pentru a crea"un .
dreptunghi.
ON: Afişează porţiunea decupată a fişierului xref sau a blocului.
OFF: Restabileşte În întregime porţiunea din fişierul xref sau blocul care a
fost decupat.
Clipdepth: Afişează mesajele: Specify front clip point ar [Distance/Re-
move): şi Specify distance !rom boundary: pentru a determina planurile de
decupa re frontale şi din spate ale unui xref sau bloc, pentru a împiedica
astfel afişarea obiectelor din exteriorul razei specificate. Se poate folosi
opţiunea Remove pentru a şterge specificaţiile introduse.

Delete: Şterge limita de decupare a unui sau a mai multor fişiere xref sau
blocuri selectate.
Generate Polyline: Creează din nou poli linia, utilizând nivelul, tipul de
linie şi parametrii de culoare curenţi, care definesc limita de decupare . Se
poate modifica polilinia cu comenzile Pedit sau Grips. Dacă se doreşte ca
această nouă polilinie să fie utilizată ca nouă limită de decupare , se execută
din nou comanda Xclip şi se introduce S, după cum s-a descris în pasul 3.

Notă : Se poate utiliza opţiunea Spline a comenzii Pedit pentru a crea o

limităde decupare curbată fin: opţiunile Fit curve sau Arc vor fi "decurbate"
\ . inainte de a putea fi folosite ca limită de decupare.

A se vedea Xclipframe.

Xclipframe
Comanda Xclipframe activează sau dezactivează vizibilitatea limitelor de
decupare pentru fişiere xref.

Pentru a afişa o limită de decupare a unui xref

Linia de comandă : Xclipframe
Meniu: Modify~Object~External Reference~Farme

Bara de instrumente Reference: ~ External Reference Clip Frame

New value for XCLlPFRAME <O>: Se introduce valoarea O pentru a
dezactiva limita de decupare sau 1 pentru a o face vizibilă. Limita de
decupare este un bloc în desen care are numele referinţei externe.
A se vedea Xref, Variabile de sistem.
Comanda Xline permite crearea de linii de construcţie în orice poziţie în
spaţiul30. Implicit, comanda Xline creează o linie infinită pe baza a dOUă
puncte introduse. Primul punct specificat, rădăcina, devine "punctul me-
dian" al liniei infinite. Se poate specifica orientarea unei linii de construcţie
în mai multe moduri.

Pentru a desena o linie de construcţie

Linia de comandă: Xline
. Meniu: Oraw ~Co n structio n Line
Bara de instrumente Oraw: ~ Construction line
1. HorNer/Ang/Bisect/Offset/<From point>: Se selectează primul
punct ("rădăcina " sau punctul median al liniei) sau se selectează o
opţ i u n e.

2 . Through point: Se selectează cel de-al doilea punct sau se introduc

coordonatele pentru a determina orientarea liniei. Se va continua
selectarea de puncte intermediare, pentru a crea linii de constru cţie
suplimentare radiale din punctul median .

Opţiuni

HorNer: Permite desenarea unei linii de construcţie paralele cu axa X

(Hor) sau cu axa Y (Ver). Este necesar să se selecteze doar un singur punct
pentru a defini liniile de construcţie de acest tip. Se va continua selectarea de
puncte de trecere pentru a crea atâtea linii de construcţie paralele pe cât este
nevoie.
Ang: Permite desenarea unei linii de construcţie sub un unghi specificat faţă
de axa X, fie prin introducerea valorii unui unghi, fie prin selectarea dinamică
a două puncte. Se va continua selectarea punctelor de trecere pentru a crea
mai multe linii de construcţie paralele , după necesităţi.
Bisect: Creează o linie de construcţie care este bisectoarea unui unghi
specificat. Mai întâi se selectează punctul în care se află vârful unghiului, apoi
punctele care formează laturile unghiului.
Offset: Permite desenarea unei linii de construcţie paralelă cu un obiect
linie specificat (inclusiv polilinii) , la o distanţă specificată . Mai întâi se specifică
distanţa prin selectarea a do u ă puncte sau prin introducerea unei valori
numerice, Apoi se selectează un obiect linie şi un punct care indică partea
pe care va fi plasată linia de construcţie , la distanţa specificată .
 Notă: Liniile de construcţie sunt ignorate de comenzile care afişează
limitele desenului.

A se vedea Line, Ray

Xplode
Comanda Xplode permite expanda rea mai multor obiecte compuse şi
blocuri, inclusiv obiectele scalate neuniform. De asemenea, se poate controla
şi modifica culoarea, nivelul, tipul de linie, fie pentru obiecte individuale, fie
pentru toate obiectele simultan .

Pentru a expanda obiecte compuse

Linia de comandă: Xplode
Meniu: Bonus~Modify~Extended Explode
1. Select objects to Xplode. Select objects: Se va selecta orice metodă
de selecţie a obiectelor pentru a alege toate obiectele care vor fi expandate.
(AutoCAD va afişa numărul de obiecte selectate şi numărul de obiecte
compuse valide .).
2. XPlode Individuallyl<Globally>: Se apasă Enter sau se introduce I
dacă se doreşte controlul individual asupra culorii, nivelului sau tipului
de linie.
3. AllIColorlLAyerlLType/lnherit from parent block/ < Explode>: Se
apasă Enter pentru a expanda toate obiectele selectate, fără a modifica
nici una dintre caracteristicile acestora. Se introduce una dintre opţiunile
NCILA/L TII dacă se doreşte modificarea tuturor sau câtorva dintre
caracteristicile obiectului selecta!.

Oppuni
Global/lndividual: Dacă se selecte ază opţiun ea globală implicită la Pasul
2, comanda Xplode va aplica selecţiile tuturor obiectelor într-un singur pas.
Dacă se selectează opţiunea Ila Pasul 2, comanda Xplode va cicla fiecare
dintre obiectele selectate, succesiv.
AII: Dacă se selectează această opţiune , comanda Xplode va afişa toate
celelalte opţiuni , pe rând, permiţând selectarea sau introducerea de noi valori.
Color: Permite specificarea oricăreia dintre culorile standard sau selectarea
culorilor BYlayer sau BYBlock. Mesajul New color for exp/oded objects
 ed l Ye Il o w l G ree n l C y a n i B lu e i M age n ta i Wh i t e l B YL a y er l
BYBlock <BYLAYER >: li s tează op ţ iun ile disponibile .
Linetype: Perm ite specificarea unui nou tip de li nie, la mesajul Enter new
Iinetype name <BYLAYER >:.
Layer: Xplode auto what Iyer? <O> : Se introduce un nou nume de
nivel sau se apasă Enter pentru a expanda blocul in nivelul curent.
A se vedea Block, Explode, Wblock, Xbind , Xref.

-XREF
Comanda -Xref permite ata şare a şi detaşare a , listarea ş i rei ncărcarea sau
legarea fişierelor de desen externe cu fişierul de desen curent. De asemenea,
se pot suprapune fişi ere externe peste desenul curent pe ntru a verifica
consistenţa sau relaţiile dintre desene. Referi n ţele externe trebuie privite ca
fişiere read-only, folosite numai în vederea referirii lor. Comanda echivalentă
pentru casetă de dialog este Xref.

Pentru a importa un fişier extern

Linia de coma n dă : -Xref
?/BindIDetachIPathlUnloadIReload/Overlay/ < Attach > : Se introduce
opţiunea d orită .

Opţiuni

?/List: Afişează lista fişierelor referite din desenul curent. Această listă conţine
numele fişierului, precum şi poziţia sa pe dispozitivul de stocare . Se pot filtra
numele fişierelor Xref, utilizând caractere wildcard .
Bind: Fişierele referite vor deveni parte componentă a fi ş i e rului curent.
După utilizarea opţiu n ii Bind, fişierul Xref devine un bloc obişnuit in fiş ierul
curent, iar AutoCAD Înlocuieşte caracterul I cu un număr (de obicei O) , între
do u ă cara ctere dolar ($$).

Detach: Detaşează un fişier referit, astfel Încât să nu mai fie referit În fişierul
curent.
Xref(s) to detach: Se introduce un nume sau mai multe nume,
separate prin virgul ă , sau se introduc caractere wildcard .
Path: Permite specificarea unei noi căi DOS pentru un fişier referit. Este
utilă În cazul În care s-a mutat un fişier referit pe o altă unitate de disc sau În
alt director. Se va solicita numele fi ş ierului :
 Old Path: Se introduce calea anterioară .

New Path: Se introduce calea nouă.

Reload: Permite reîncărcare a unui fişier referit fără a ieşi şi a reintra În

fişierul curent. Această opţiune este utilă atunci când se lucrează În reţea şi se
cunoaşte faptul că un utilizator tocmai a terminat actualizarea fişierului care
este folosit ca referinţă . Va fi creat un blocaj temporar În cazul În care desenul
care se modifică este referit extern În timpul operaţiei de reîncărcare a
comenzii Xref şi, dacă se Întâlneşte o eroare În timpul reîncărcării, se termină
comandă Xref şi se anulează Întreaga secvenţă de reîncărcare :

Xref(s ) to reload: Se introduce un nume sau mai multe nume

separate prin virgulă sau se introduc caractere wildcard.
Attach: Permite ataşare a altui fişier de desen, ca referinţă. Se deschide
caseta de dialog Select file to attach , pentru a identifica numele fişierului,
calea şi unitatea de disc, apoi se va solicita introducerea punctului de inserţie,
a factorului de scalare şi a unghiului de rotaţie pentru referinţă.
Insertion point: Se speci fică un punct de i n serţie pentru fişie ru l
extern.
X scale factor < 1 >/Corner/XYZ: Se introduce o nouă valoare
sau se apasă Enter.
Y scale factor (default = X): Se introduce o nouă valoare sau se
apasă Enter.

Rotation angle <O> : Se selectează În mod dinamic un unghi de

rotaţie sau se introduce o valoare.

Overlay: Permite suprapunerea unui alt fişier de desen ca referinţă, În scopul

comparării. Operează Într-un mod foarte asemănător cu opţiunea Attach, prin
deschiderea casetei de dialog Select file to overlay. Se va solicita, În acelaşi fel ,
numele fişierului (va fi afişat un mesaj dacă fişierul există deja) , apoi punctul
de inserţie , factorul de scalare şi unghiul de rotaţie al referinţei. Totuşi, referinţele
suprapuse nu pot fi ierarhizate - cu alte cuvinte dacă se referă un desen care
conţine o referinţă suprapusă, aceasta nu poate fi referită În desenul respectiv.
Opţiunea Ouer/ay permite accesul mai multor utilizatori la acelaşi desen, fără
a fi Împiedicat de circularitatea referinţelor externe .
Fişierele referite extern se comportă ca şi blocurile: ele nu pot fi editate
din fişierul la care sunt ataşate. Diferenţa Între blocuri şi fişiere l e referite
extern este aceea că fişierele referite extern nu devin parte componentă a
bazei de date a fişierului curent. În schimb, fişierul curent indică către fişierul
Xref. La următoarea deschidere a fişierului curent, fişierul referit extern va fi
deschis şi ataşat automat. De aici rezultă două avantaje. În primul rând ,
m.trucât fişierul referit extern nu devine parte componentă a fişierului curent,
dimensiunea fişierului curent nu se măreşte. în al doilea rând, deoarece
fişierul referit extern rămâne independent, toate modificările efectuate asupra
acestuia vor fi automat reflectate În fişierul curent, ori de câte ori acesta este
deschis .
Pentru majoritatea opţiunilor , se poate introduce un singur nume, o
listă de nume separate prin virgulă sau un nume care conţine caractere
wildcard. Variabilele din fişierele referite extern vor avea aceleaşi nume de
fişier , sub formă de prefix. Spre exemplu, un nivel numit "wall" dintr-un
fişier referit extern numit '·house" va avea numele House IwaU În fişierul
curent.
La mesajul care solicită numele fişierului , se poate asocia un nume unui
fişier referit extern, care să fie diferit de numele său actual prin adăugarea la
numele fişierului a unui semn de egalitate, urmat de noul nume. Spre exemplu,
la acest mesaj se introduce următoarea declaraţie :
newplan = oldplan
unde newplan este numele nou , iar aldplan este numele fişieru l ui referit
extern.
AutaCAD păstrează un jurnal al activităţilor referitoare la fişierele xref,
sub forma unui fişier ASCII. Acest fişier are acelaşi nume de rădăcină ca şi
fişierul desenului curent şi are extensia . XLG. Se poate şterge acest fişier,
acest lucru neavând nici un efect asupra desenului. Poate fi creat prin bifarea
casetei Maintain a Log file În secţiunea General a casetei de dialog Prefer-
ences .
A se vedea Block, Insert, Preferences, Xbind, -Xbind, Xref; variabila de
sistem: Xrefctl

Xref
Comanda Xref este utilăpentru gestionarea modului În care sunt ataşate,
detaşate, reîncărcate, descărca te , conectate şi localizate fişierele de desen
externe În desenul curent. Se va folosi comanda -Xref pentru a afişa mesajele
la linia de comandă .

Pentru a gestiona inserarea fişierelor Xref

Linia de comandă : Xref
Meniu : Insert External Reference
Bara de instrumente Reference : ~ External Reference
 Bara de instrumente Draw: ~ Insert Block Flyout ~ External Refer~nk~!".,.;:""t
Bara de instrumente Insert: ~ External Reference

Comanda Xref deschide caseta de dialog External Refere nce, similar cu

comanda Image, pentru a gestiona fişiere l e Xref. Se va selecta funcţia dorită
din caseta de dialog.

Opţiuni

List View: Se selectează caseta List View sau se apasă tasta funcţională
F3 pentru a afişa fişiere l e cu referinţă externă în format tabelar, având
titlurile descrise în continuare. Pe baza funcţiilor lor, cele şase titluri de
coloane sortează informaţiile în ordine crescătoare sau descrescătoare.
Reference Name: Numele fişiere l or xref în tabela de simboluri a
definiţiilor
blocuriloL
Status: Determ ină dacă fişie rul xref este în cărcat, descărcat, nereferit,
nelocalizat, nerezolvat, orfan sau marcat pentru descărcare sau
reîncărcare .

Size: Afişează dimensiunea fişierul u i xref.

Type: Specifică faptul dacă fişierul xref reprezintă o suprapunere
sau o ataşare .
Date: Afişează data ultimei modificări a fişierului xref. Dacă fişierul nu
este încărcat, nelocalizat sau nerezolvat, acest câmp va fi goL
Saved Path : Afişează calea sa lvată a fişieru l ui xref, însă nu
actualizează
calea în cazul în care fişierul xref a fost mutat.
Tree View: Afişează fişierele xref în formatul arborescent a directoarelor
DOS, în care ramurile corespund subdirectoareloL Caseta de editare
Xref Found At, afişează calea completă a fişierului . Se poate apăsa , de
asemenea, tasta funcţională F4 pentru a afişa acest format de vizualizare.
Attach: Afişează caseta de dialog Attach Xref executată cu comanda
Xattach . (Vezi comanda Xattach.)
Detach: Detaşează unul sau mai multe fişiere cu referinţă externă selectate
din desen. Pot fi detaşate numai acele fişiere xref care sunt ataşate direct sau
suprapuse în desen. Nu detaşează fiş i erele xref ierarhizate.
Reload: Încarcă din nou fişierele xref care au fost descărcate.
Unload: Descarcă , însă nu elimină, fişierele xref. Descărcarea împiedică
afişarea şi regenerarea fişierului xref, astfel încât să se îmbunătăţească
performanţele de editare şi de desenare .
Bind: Afişează caseta de dialog Bind Xrefs , care permite conectarea sau
inserarea unui fişier xref. Opţi unea Bind inserează fişierul xref ca obiect
permanent, utilizând sintaxa nume _bloc$# $nume_ simbol. Opţiunea [n-
sert este similară comenzii Inserl în care un obiect îşi asumă proprietăţile
curente definite în desen . Spre exemplu , dacă un nivel numit Wall din
fişierul cu referinţă externă a fost definit cu culoarea galbenă, iar desenul
conţine un nivel numit Wall de culoarea verde, fişierul xref inserat va avea
culoarea verde.

Zoom
Comanda Zoom controlează afişarea dinamică , în timp real, a desenului.

Pentru a utiliza comanda Zoom

Linia de comandă: Zoom
Meniu : View~ Zoom~ Realtime/PreviouslWindow/Dynamic/Scale/lnl
Ou tiAIVExten ts
Bara de instrumente Zoom: ~ Zoom Window ~ Zoom Dynamic
~ Zoom Scale ~ Zoom Center ~ Zoom In -.3J Zoom Out ~ Zoom
Ali ~ Zoom Extents.

AII/ Center/ Dynamic/ Extents/ Previous/Scale (XlXP)/Window/

<Realtime> : Se apasă Esc sau Enter pentru a termina comanda sau se
execută clic de dreapta pentru a afişa meniul pop-up . Se apasă Enter pentru
Zoom în timp real sau se introduce opţiunea dorită .

Oppuni
In/Out: Pictogramele Zoom In şi Zoom Out din bara de instrumente Zoom
sau din meniul derulant Zoom , situat în bara de instrumente Standard,
permit mărimea sau micşorarea cu un factor de scalare predefinit. Opţiunea
[n a comenzii Zoom dublează dimensiunea afişată a desenului, iar opţiunea
Out micşorează desenul afişat la jumătate din dimensiunea curentă , astfel
încât se poate vedea de două ori mai mult din desen .
Realtime: Afişează o lupă de amplificare , având semnele plus şi minus
pentru operaţiile de Pan şi Zoom în timp real. Această opţiune combină
comenzile Rtzoom si Rtpan într-o singură comandă, permitând comutcJea~. .
între Pan şi Zoom . D~că se execută clic de dreapta cu mouse-~l, va fi afişat ~~.. '1~'"
meniu cursor, care permite selectarea opţiunilor Pan , Zoom , Zoom Window ,
Zoom Previous şi Zoom Extents sau Exit pentru a termina comanda Zoom.
AII: Afişează zona desenului care este mărginită de limitele sau marginile
desenului, în funcţie de care dintre acestea două este mai mare. (Vezi comanda
Limits) .
Center: Realizează afişarea pe baza unui punct selectat. Se va solicita mai
întâi punctul central al afişajului , apoi a amplificării sau a înălţimii . Dacă
valoarea introdusă este urmată de un X, aceasta va fi interpretată ca factor
de mărire , iar în caz contrar va reprezenta înălţimea dorită, măsurată în
unităţi ale desenului .

Dynamic: Afişează ecranul virtual şi permite utilizarea unei casete de

vizualizare pentru a selecta o afişare . Limitele desenului, afişarea curentă şi
zona ecranului virtual curent sunt afişate într-o casetă solidă de culoare
albă, o casetă punctată de culoare verde, respectiv într-o casetă cu colţuri
marcate de culoare roşie. Se poate efectua operaţia Pan , se poate mări sau
micşora afişajul prin deplasarea casetei de vizualizare într-o nouă poziţie ,
prin ajustarea dimensiunii acesteia sau prin ambele operaţii. Atunci când
apare caseta de vizualizare, se apasă butonul de selecţie pentru a ajusta
dimensiunea casetei de vizualizare, apoi se apasă din nou pentru ca simbolul
X să apară din nou în caseta de vizualizare . Se apasă Enter pentru a activa
noua afişare .
Extents: Realizează o afişare a întregului desen , centrată pe ecran . în
versiunea 14, această opţiune nu mai necesită o regenerare ulterioară .
Previous: Revine la ultimul afişaj creat cu una dintre comenzile Zoom, Pan
sau View.
Window: Măreşte o zonă dreptunghiulară a desenului , pe baza unei fereste
defi nite.
Scale (X) : Expandează sau micşorează desenul afişat. Dacă factorul de
scalare este urmat de un X, acesta va fi relativ la afişarea curentă . În caz
contrar, factorul de scalare va fi relativ la zona definită de limitele desenului.
Valoarea de .5x realizează afişarea la o dimensiune de două ori mai mică
decât afişarea curentă .
Scale (XP): Stabileşte scara viewport-urilor relativ la scala din Paperspace.
Spre exemplu, dacă s-a creat un bloc titlu în Paperspace la scara de 1" = 1",
iar desenul din Modelspace , scalat în totalitate va fi tipărit în final la scara de
.~ . 14"-1 ', se poate introduce l/48xp la mesaj ul comenzii Zoom pentru
:', stabili viewport-ulla scara corespunzătoare pentru Paperspace. Trebuie
se lucreze în Modelspace mobil pentru a utiliza această opţiune.

Notă: utilizată dacă opţi~

\ Comanda Zoom poate fi in mod transparent,
Fast Zoom a comenzii Zoom este activată . Comanda Zoom nu poate fi
utilizată i n mod transparent cât timp se vizualizează un desen T

perspectivă . Se va folosi in schimb opţiunea Zoom a comenzi i Dvlew.

Comanda Zoom nu poate fi utilizată in mod transparent in Paperspace.

A se vedea Umits, Mspace, Mvsetup, Pspace, Redraw, Regen , Regenauto'

variabile de sistem : Viewsize, Viewres.
 ANEXA A

Bare de instrumente
suplimentare
 instrumente suplimentare Layer, Text şi Standard Bonus
oferă rutine care extind facilităţile unor comenzi AutoCAD . Ele provin din
diverse surse şi nu sunt acceptate oficial de către Autodesk. Acestea şi
multe comenzi pot fi selectate , de asemenea, din meniul derulant Bonus.
Se va selecta opţiunea FuI! instalation sau se apasă butonul Add şi se
bifează caseta Bonus din caseta cu listă Components a casetei de dialog
Custom Components, În scopul instalării comenzilor suplimentare. Aceste
comenzi sunt stocate în subdirectorul Bonus din directorul implicit Acad14.

Notă: Dacă utilizatorul doreşte să cunoască numele componentelor

suplimentare, se selectează Bonus#About Bonus Tools ... pentru a

deschide caseta de dialog Bonus Tools Information. Se execută dublu dic
pe punctul roşu situat În partea inferioară a casetei de dialog lângă cuvântul
Bonus, pentru a deschide caseta de dialog Bonus Contributors.

Bara de instrumente Bonus Layer

Pictograma şi textul explicativ Descriere

~ Layer Manager Ajută la salvarea şi restabilirea configuraţii lor

nivelurilor În "statele nivelurilor" din desen.
E xportă şi importâ parametrii salva~ dintr-un

fişier. LA Y

~ Match Object Layer Potriveşte nivelul obiectului selectat.

~ Change to Current Layer Schirnbă nivelul obiectului selectat in nivel

curent.

~ Isolate Object's Layer Selectează obiectele pentru care se

afişează sau se izolează nivelul.

~ Freeze Object's Layer Selectează obiectele pentru care se va

bloca nivelul.

-.!l Turn Object's Layer Off Selectează obiectele cărora li se va

dezactiva nivelul

.!J Lock Object's Layer Selectează obiectele cărora li se va Închide

nivelul

~ Unlock Object's Layer Selectează obiectele cărora li se va debloca

nivelul
Bara de instrumente Bonus Text

Pictograma şi textul explicativ Descriere

.:=J Text Fit Plasează textul i ntre punctele selectate

~TextMask Ascunde entităţi in spatele textului

~ Change Multiple Text Items Modifică inăI?mea atributului, alinierea, pozi~a ,

rotaţia,
stilul , textul şi lăţimea pentru unul
sau mai multe obiecte.

~ Explode Text Expandează textul in mai multe entită? polilinie.

~ Arc Aligned Text Aliniază textul de-a lungul unui arc.

~ Find and Replace Text Localizează şi inlocuieşte şiruri de caractere,

la nivel global sau individual.

~ Exploate Attributes to Text Converteşte atributele in entităţi text.

~ Global Attribute Edit Modifică valorile atributelor la nivel global.

Bara de instrumente Bonus Standard

Pictograma şi textul explicativ Descriere

~ Extended Change Properties Modifică proprietăţile mai multor obiecte

~ Multiply Entity Stretch Permite crearea mai multor ferestre de

selecţie pentru intinderea obiectelor.

~ Move Copy Rotate Combină operaţiile Move, Copy, Rotate şi

Scale Într-o singură comandă.

~ Extended Trim Aranjări multiple pentru obiectele polilinie,

linie, cerc sau arc.

~ Extended Clip Decupare curbă a blocurilor sau referinţelor

externe cu arce, cercuri şi poli linii.

~ Multiple Pedit Modifică mai multe polilinii .

Pictograma şi textul explicativ Descriere

±J Trim to Blck Entities Aranjează entităţile utilizând blocuri

sau Xref-uri ierarhizate.

3J Extend to Block Emities Extinde entită~le către blocuri sau Xref.

BWiPeout Ascund entităţile pentru afişare şi

tipărire.

~ Revision Cloud Desenează un nor de revizie din arce

segmentate pe nivelul curent.

~ Quick Leader Desenează linii directoare cu text:

parametrii acestora sunt controlaţi
dintr-o casetă de dialog .

~Pack'inGo Copiază fişierele asociate desenului

În directorul specificat; utilă pentru
schimburile de referinţe externe.

~ List Xref/Block Entities Afişează informaţii despre entităţile

incluse În referinţele externe sau În

blocuri.
Cuprins
Introducere .............................................................................................. 1
About ...................................................................................................... 8
Acad.PGP ................................................................................................ 8
Ai-mole .................................................................................................... 9
Ai-propchk .............................................................................................. 9
Align ...................................................................................................... 1O
Ameconvert ........................................................................................... 11
Aperture ................................................................................................ 11
Appload ................................................................................................ 11
Arc ......................................................................................................... 12
Area ....................................................................................................... 14
Array / Array 3D .................................................................................... 15
ARX ....................................................................................................... 17
ASE ....................................................................................................... 18
Attachurl ................................................................................................ 19
Attdef ..................................................................................................... 20
Attdisp ................................................................................................... 22
Attedit .................................................................................................... 22
Attext ..................................................................................................... 25
Attredef .................................................................................................. 27
Audit ...................................................................................................... 28
AutoLlSP ............................................................................................... 29
Base ...................................................................................................... 30
Batchplt ................................................................................................. 30
Bhatch ................................................................................................... 32
Blipmode .............................................................................................. 34
Block ..................................................................................................... 34
Bmake ................................................................................................... 36
BMPOUT ............................................................................................... 36
Boundary/Bpoly .................................................................................... 36
- Boundary ............................................................................................ 37
Box ........................................................................................................ 38
Break ..................................................................................................... 38
Browser ................................................................................................. 40
Cal ......................................................................................................... 4O
 ;

f_ "'''~h~a:f~.ir .::::::::::::::::::::: :::::::::: ::::::::::::::::::: :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: :~

Change .................. ....... ........... .... ..... .......... ···· ·· ···· ·.. ··. ·.·.·· .. ·.... ··.· .... ...... 43
Chprop ..... ... ... ...... .... ... ........ ............................. ··· .. ..·.···· ·· ··.· ····· ···· ......... 44
Cirele ............. ........... ....... ......... ..... ....... ....... .... ........ ..... ......... ......... .. ..... 45
Color/Colour ... .. ... ...... .. ...... ........... .............. ..... ...... .... .... ........ ............ ... 46
Editarea la linia de comandă ......... ..... .... ... .... .... .. ........................... ..... ..4 7
Compile ... ... ... ....... ....... .. .... .... .. .... ............ ................... .. .. .. ..... .. ... ... ...... .. 48
Cone ...... .......... ...... ... .................................... ... .. ........ .... .......... .... .... ...... 48
Convert ......................... ....... ...... ... .................................................... .... .48
Config ... ... ... ..... ... ........ .... ....... ....................... ...... .................... ...... ... ...... 49
Copy ............................ ... ... ......... .... ..... .. .. ...... ..... ... ............ .. .......... ........ 49
Copyelip ........... .... ........... ........................ ............. ... ............... .. .... ......... 50
Copyhist ............... ...... .... .. ..... ... .. ........... ...... ......... ....... ........... ....... .. ...... 50
Cutelip ..... ....... .... ...... .... ....... ................... ............. ..... ..... .................. .... .. 51
Copylink ............ .. .. ...... .. .. ... ............ ....... ........ ....... .. ....................... ........ 51
Cylinder ........... ..... ....... .......... .... ........... ..... .... .. ... ........... .... ... ..... ............ 52
Dblist ... ......... .......... ...... ... ..... .... .. ... ...... ............. ................. ..... .... .... .. ..... 52
Ddattdef ......... ........... ............ ..... .... .............. .......... .. ...... ............... .... .... . 52
Ddatte ..... .. ..... .. ... ... .................... ................ ... ... ....... .......... .. ............... .... 53
Ddatlext ........ ........ ...... ......... ...... ... ...... .. .................... ......... ... ... .. ... ... .. ... . 54
Ddchprop ...... ... ...... .. ..... .. ..... ........ ....... .. ..... ..... .. ... .. ............. ................. . 54
Ddcolor .. ........................ ..... ... .. ............ .. ....... .. .......... .. ... .. ..... ..... .... ....... 55
Ddedit ...... .. ......... ......... .. ........ .. .. .......... .. ..... ........ ..... ........... ............. .... . 56
Ddgrips ............ ........................ .... ... ......... .... ..... ............. .... .. .......... ....... .57
Ddim .... .. ... ...... .. ...... .... ........ .... ..... .... ..... .... .. ...... ...... .............. ..... .... ....... 57
Ddinsert .............. ............. ......... .... .... ............ ........ ....... ... ........ .. .... ......... 62
Ddlmodes/DdJtype ..... ....... ... ....... ......... ... ...... .... .................................... 63
Ddmodify ... .................. .. .... ........ ....................................... ................... . 66
Ddosnap ............. .. ......... .. ....... ...... ..... ....... ...... ...... .. ... ...... .... ...... ...... ..... 69
Ddptype ...................... ...... .... ... .. ... .. ....... .. .. ....... ...... .. ........... ....... .. ... ..... 71
Ddrename .. ........ ............ .... .... ...... ............ .. ... ....... ....... ...... ...... ..... ......... 72
Ddrmodes ..................................... ........... .......... .......... ... ...................... 73
Ddselect .................................. .... ........... ....... .... ........ .. .................. ......... 74
Ddstyle/Style ..... ... .. ..... .... ... ... ... ....... ................. ........................ .............. 76
Dducs ...................... ....... ............. ........... .......... ........ ........... .... ....... ...... . 78
Dducsp ..... ............ ... ........... ......... ........................ ........ ............ .............. 79
Ddunits ................ ............ ....... .......... .. ....... .................. ... ..... ..... ... ... ... .... 79
Ddview ..... ................ ... .................................... .... ....... ............... .......... .. 80
Ddvpoint ... .. ... .. .. ......... .. ... ....... ... .. .. .... .............. ..... ..... .. ... .. .. ..... ... .. .. ... ... 81
Delay ... .. .. ..... ......... .... ......... ..................................................... ......... .. ... 82
Detachurl .. .. ... ....... ... ..... ..... ........ ...... .. ...... ..... ... .. ... ..... ... .. .... ........... ........ 82
Comenzi pentru dimensionare .. .... ....... ........ ................ ... .. .. ........ ..... ..... 82
g:eTOE': ::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::. fg(j~';.·:;,:
DonutlDoughnut .... ... .... ... ................. ..... .. ...... ... .. ... ................. .......... . 110
Dragmode ........ ...... ......... ...... .. ..... ...... .. ............ .......... ........ ....... ... .. .... 111
Draworder ........ .... ... .......... ........... .............. .... .. ............. .. ........ ... ...... .. 112
Dsviewer ........ .......... ............ ...... ........ ......... ... .. .. .............. .... .. ..... ... .. .. 11 3
Dtext/Text ....... .... .... ......... ............... ........... ................ ......... .. ... .. ......... 11 3
Dview ....................... ................ .... ........ .. .... .. .. ...... .. ... .. ............ ........... 115
Dwfont ............................ ............... ........................... .... ......... ... .... .... . 119
Dxbin ......... ... .... .... .. .... ................ .. ....... ....................... ..... ...... .. ....... ... 120
Dxfin ......... ...................... ... .. ... ....... .. ... ...... .. ............................ ............ 120
Dxfont ..... .. ........ ........... ............... ..... ...... ... ... ..... ....... .. ..... .. ..... ........ ... . 121
Edge .............. ............ ... ..... .... ... .. .... .... ........... ....... ........... ....... ............ 121
Edgesurf ......... ... ........... ................. ... ... ... ..................... .... ... ... ... ......... . 121
Elev ..... ..... .. ............... ....... ........ .......... ............................................ ... . 123
EUipse ............. ......... .......... ...... .... .......... ...... ........ ..... ... ... ........ ...... ...... 123
Erase ... .. ...... ........ .... ........ .......... ........... .... ...... .. ...... .............. ... ... ... ... .. . 125
Exit ... .................. ... .... .... .... .. ... ....... .. ..... .... .... ... .. ....... ....... ....... ....... ..... 126
Explode .. ..... ..... ...... ...... ...... ....... ........................... ....... ......... ... ..... ... ... 127
Extend ............................................ .. ........ ... .... ..... .... ... .. .... ... ...... ........ 128
Extensii ....................... ........ ..... .. ........ .... .. ........... ...... ...... .............. ...... 129
Extrude .. .... ..... .. ................ ............ ........................... ....... ............. ....... 132
FiU ................................... ..... ...... ...... ... ... .. .. ..... ... ... ... ... .......... .. .. ... .. .... 132
Fillet .. ...... .. ....... .. ... ....... ... .... ... .. ... .. ....................... ... ... ..... ................... 133
Filter ..... ....................... ....... .......... ...... ................................. ... ........ .... 134
Gotourl .... .. .. .... ... .. ..... ......... .... ..... .. ... ... .... ... ..... ............... .......... ........ .. 136
Graphscr ............ ..................... .............. .. ..... .......... ... .... ... ..... ... ..... ... ... 136
Grid ...................... ........ .... ... ...... .. ........ ....... ....... ....... .......................... 136
Grips .. ..... ....... ... .... ............. ....... ... ...... .............. .... ...... ............... .......... 137
Group ........ ... .......... ... .......... ...................... ........ ................................. 138
Hatch .. ............ ......... .............. .. ........ ......... ...... ...... ... ........................ ... 139
Hatchedit .... .. ........ ................. .. .. ..... .. .............................. ... .. ...... ... ... .. . 142
-Hatchedit ..... ....... ..... .... ... ... .......... .. .... .................... ........ ... ................ 143
Help/? .......... ........................ .. ......... ........... ...... ... ..................... ........... 144
Hide .................. ............................... ............. .... .... ......... .. ....... ..... ...... 145
Id .. ............. ........ .... ........ ........ ... ...................... .................. ........... .. ..... 146
- Imageadjust ... .... ..... .... ............................ .................. .......... .. ............ 146
Image .......................... ....... .. ................................................ ....... .. ... .. . 146
-Image ............. ................. ................. .. .......... ..... ...... ........ .................. 148
Imageadjust ............................... .. .... ................................................... 149
Imageattach .. .. ............ ...... .. ................ ..... .... ...... ..... .. ... .... ... ... ....... .. .... 150
Imageclip .............. ... .................... .. ........... .... ... .. .......... ... .... ............. ... 151
Imageframe ........................................................... ....... .......... ......... .... 152
· m~gequ a lity ...... ....... ... ... ..... ................. ........................................ .. .... 152
" Import/Export .. ...... .. .... ... .. .. ....... ...... .... .. ......... ............ ... .. ... ..... ...... .. ... 153
Inetcfg ....................................... ..... .. .... .... .. .... ................ ....... .. ........... 157
Inethelp ...... ............ ................ ............... ............................... .............. 158
Insert ............... .......... ....... ........... ......... ... .. .. .... ........... .......... ... ........ .... 159
Insertobj ...... ........ ......... .. ...... .... ....... ..... .. ........ ............................ .. ..... . 161
Inserturl ......... .. ........ .............. ...... ..... ... ... ........ ...... ..... .. .. ... ... .. .. ..... ... .. . 162
Intersect ........................................................................... ................... 163
Isop Iane ................. .. .. ............ ............ .......... .. .. ............... ...... .... .... ... ... 164
-Layer ... ...... .. .......... .. .... .. .............. .. ... .. ....... ... ... .. ... ... .. .......... ........ ...... 165
Leader .................. .................... ........ .... .... .. ................. .. ............... .. .... 166
Lengthen .... .. ..... ... ...... ... ... .... ... .. .. .. .. ... .... ......... ... ... ..... .... .. .... ... ... .. .. ... . 168
Limits ........................................ ... ........................................ ... .... ........ 169
Line ...... .. ..... ... ..... .... .. .... .. .. .... .. ... .. .. .. .. .. ......... .. ...... .... .. .... .. .... .. ... .. ..... . 170
-Linetype .................... .................... .. ............. ................... ... ............... 170
List ... ......... .... ... .... ... .... .... .. .. .. ...... ... .......... ...... .. ........ .... ............. .. ........ 172
Listurl .. .... ... ......... ... ....... .. ... ... ..... ....... ....... .. ... .. ... .. .... ... .. ..... ... ... ....... ... 173
Load ....................................... ................... .......... ............................. .. 173
Logfileon/Logfileoff .. ..... .... .......... .... ... .. .. ..... .. ... .. .. ..... ... .. ... .. ..... .. .. .. .... 174
Ltscale .. ...... .. .......... ....................... .. ....... .............. ................. .. ......... .. 174
Massprop ........................................................................................... 175
Matchprop/Painter .................... .. ........... ... ................ .. .... .. .. ..... ...... .. ... 175
Matlib ... .. ...... .. ...... ... ... ..... ..... .... ..... .. ....... .. .. ... .. .. .............. ............. .. .... 176
Measure ........................ .. .............. ... .... .............. ...... .. ........ .... ..... ..... .. . 176
Menu .............. .... .. ... ... .. ............ ..... .. .. .. .... ............. .. ... ..... .... ... .... .. .... .. . 177
Menuload/Menuunload ............ .. .. .. ... .... .. ... ..... ..... .... .. ..... .. ...... .. ........ 178
Minsert .... .......... ........... ... .. .. ...... .. .... ..... .............. ..... ....... .. .... .... .. ....... . 179
Mirror/Mirror3D ......... .. ....... ...... .................. ... .. ..... ....... ........ .... ........... . 180
Mledit ....... ....... .. ... .. ..... ........... .. ..... .............. ....................................... 182
Miine .................................. .................... .. ............ .......... .. ... .. .. .... ....... 183
Mstyle ............................................... .......... .. .. .......... ... ......... ... ..... .. .. .. 184
Move ............................................................ ...................................... 185
Mslide ................ :........................................ ..... .......... .. ...................... . 186
Mspace ........ ......... ... ............................................................... .. .......... 187
Mtext ......... .. ..... .. ..... .. ...... .. ...... ........ .. ... ..... .. ........................................ 187
Mtprop ............... ... ................ ... ....... .. .. ... ........ .. .... .. ..... ..... ........ ... .... ... 190
Multiple .................. ..... ................. .......................... .. ........... .. .. ........... 190
Mview .... .... ........... .. .............. ................................ .. .......... .. ... .... ...... ... 191
Mvsetup ................... .. ..... .. ................... .. ...................... ...... ................. 192
New ............ .. .... .............. ............ ...... ...................... .... .. ................. ... .. 195
Offset ....... .. .. .. ............ ....... ....... ............. ....... .... .. ....... ... .. ... ..... ... ... .... ... 197
OLE .. .... .. ... ..... ..... ................... ................... .... ..................................... 198
Olel inks ................... .. ................. ..... ...................................... .. .. ......... 199
g~~~'::::::::::::::::::::::::::::::::::::: :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::;~o ,;!~
Ortho ... ..... ...... ......... ... ...... ........ .... .............. ............... ............ ... .......... 201
-Osnap ..... ............. .......... ............... .... ...... .... ......... .... .... .. .... ....... .. ... ... 202
Osnap .. .. ..... ............... .... .... ... ...... .... ...... .. ................. ....... ... .... ...... ... ... . 204
Pan ................ ........... ... ............ ... ... ......... .. .. ..... .............. ....... .............. 204
-PAN ................... ....... .. .. ......... ....... ... ,...... .... ...... .. ..... .... ..... ........... ...... 204
Paste clip .......... ........ ... .... ....... .. .................................... .. ........ ..... ........ 205
Pastespec ..... ....... .... .... .... ....... ... .. .... ........ .. ....... ............... ....... .. ... ... .. ... 206
Pedit ................... ..... .... ............. ..... .. ....... .... .... ....... .................. ....... .... 206
Pface .. ............ ... .. .. .... .. .. .... ....... ......... ....... ................ ... .... .... ..... ........ ... 211
Plan ........... ... ........... ... ... .. .... .... ... ...... .. ... .. ...... .......... ...... ..................... 213
Pline .......... ... ... ....... ...... ......... ....... ..... .......... ....... ... .. .. ..... ........ ..... .... .. . 213
Plot/Print .... .. ............ ...... ... ..... .... ... .............................. .... .......... ... ..... .. 215
Point .............. ......... .. .. .... ................ ...... ............. ...... ...... ...... ........ ..... .. 220
Selectarea punctelor .... ..... ... .. ....... ........................... ... ..... ... ... ..... .... .... 221
Polygon ......... ...... ......... ..... ............... ......................... .. ....................... 224
Preferences / Config ... ......... .... .......... ................ .... ..... .. ..... .. ... .. .... ....... 225
Preview ............ ......... ... ..... ...... ...... .... ......... ... .... ......... .. .. .......... .... .. ... .. 230
Psdrag ................................... ..... ..... ..... .. .... .... ..... ............................... 231
Psfill .................................... .... .......... .... ....... ... .............. ................ ... .. . 231
Pspace .......... .. .... .. .. ........ ... ........ .... ......... .. ... ...... .... ...... ........... .... ... .... . 232
Purge ...... .. ...... ... .. .. ...... ... .................... ............. ....... ..... ... ............. .. .. ... 233
Qsave .......................................... ......... ............ ....... ... .... ...... .............. 234
Qtext ....... ................................................................. ... ... ... .... ....... ....... 234
Quit .. ..... .. ... ................................... ............ ... ................... ........ ......... .. 235
Ray .......... ..... ...... ... ........... ... ....... ...... ..... ........ ...... ..... ......... ... ... ......... .. 235
Recover ... ................ ................................. .. ......... ... .... ... ...... .. ... .. ... .... . 235
Rectang .......... ................... ........... ..... ......... ......... ... .. .. ... ............ ..... ... .. 236
Redefine / Undefine .. ... ...... .............. ................. .......................... ...... .. 237
Redo ............ .... ...... .......... ....... ...... ... ...... ..... ..... ...... .. .......... ................. 238
Redraw şi Redrawall .. .. .. .... ..... ............. .......... ........ ............ ... ............. . 238
Regen şi Regenall .... ...... .. ........ ............ ... ....... ..... ..... .. ... ...... .. ... ...... ..... 239
Regenauto ....... .. ....... ........ ......... .. ... ... ........................... ... ....... ... ....... .. 239
Region ............. ...... ... ... .... ..................................... .... .... .. .. ....... ........... 240
Reinit .... .. ...................... ... .......... ....... .... ............ ........ ... ... ..... .. ......... .... 241
Rename ...... ............ ..... .... ... ... ...................... .. .... ............... ......... ...... ... 242
Render .. ... ....... .. ... ... ..... ..... .. ..... ..... ........ ........... .... .. ...... .... .. ... ...... ....... 242
Resume ............... ............... .. .......... .. ..... ...... ..... ... .. ...... .... ..... ....... .. ... .. 245
Revsurf .... ... .......... ..... ... .... ............ .................... ..... .. ...... .. ........ ... .. ...... 245
Rotate ........... .......... .. ... ..... .. ........ ... .. .. .... ......... .... .... ..... ....... ... ..... ........ 247
Rotate3D ............. ... ... ......... ..... .......... ........ ....... ... .. ... .. .. .. ... .... .... ....... .. 248
Rscript ....... ...... ........ ............... .......................... ................. .. .. .. .... ....... 249
 u1esurf .......................... ......................................... .. .............. .. ..... .... 249
Save ...... ..... .... .... ................................... .. ........ ......... ....... .... ............... 250
Saveas .. .. .. ..... ......... ............................... ... ... .. .. .............. ...... .. ... .. ..... ... 251
Saveasr12 ..................... .................................... .. .. ..... ...... ................... 252
Saveimg ................... ...................... ..... ........................... ........ ... .......... 252
Scale ........................... ........................... ... .. ... ... ....... ....... ....... .... ... .... .. 253
Script ....... ........... ... ............................................................................. 254
Section ........................ .. ............. .. .. .................................... .. ..... ...... ... 255
Select ......... .... ......................................... .......... ....... ........................... 255
Selecturl .................................. .. .............. .... ........ ................................ 257
Setvar ..... ............................................................. ............................... 257,
Shade ................ ........................ ... .. ..... .... ... .. .. .... ................................ 257,
Shape ................ ... ........ ..... ... ... .... ............ ....... ..... ..... .. .. ........ .. ............ 258
ShelVSh ............................. ... .... ..... .. ............ ....................................... 259
Showmat ..... .. ... .................. ......... .................. .... ... ..... .. .. ................... .. 259
Sketch ....................... ..... ... ........... .. .... ...... ......... .. ........................... .... . 260
Slice .......... ................................ .......... .. ....... ....................................... 261
Slidelib. EXE .................. .. ......... .. ................................... ... .. ... ... .. ........ 261
Snap ... ............................................... .... .... ...... .......... ......................... 262
Solid ..................... ... ......................................... ........ .. .... ...... .............. 263
Modelarea solidelor ......... ......... ...... ..... ... ........ .............................. ..... . 26
Speli ................................ .. ....... .. .. ... ..... ..... .. ....... ......... .. .. ................... 275
Spline .. ........... .. .................................................. ....... .... .... .. ... ......... ... 276
Splinedit .... ........ ......... ... .. ... ...... ............. ......... .... .. ............ ....... .......... . 277
Status ......... ..................................... ........ ....... ............ .. ..... .. .. .............. 279
SUout ... ... ... .. .... .. ....... ...... ............ .... ........ ............................................ 280
Stretch ...................................................................... ..... .. ................... 28d

e~~:~~~: ~~:~i~~~~<: . : .: . . : : : : :.: : : :-: :.:·-: : : : :.: : : : : : : : : .: :.:.: : ~i~

Syswindows ................. ...................................................................... 302
Tablet ................................................. ..... ...................................... ..... 302
Tabsurf ............................................................................................... 304
Text .................... .. .......... ............ ....... ........ ...... ....... .. ...... ..... .... ......... .. 30S
30 ... ........ ................... .................. ....................... .... ................ ........... 30S
30face ......................................... ... .......... ... ..... .................................. 306
30mesh ... .......................................................................... ................. 30~
30poly ....................................... ............... .......... ...... .. .. ..... ...... .... ...... 308
Tilemode ... ....... .... ...... .. ............. .................... ......... .. ..... ... .................. 309
Time ......................................................................... ......... ....... .......... 310
T olerance ...................... .. ................................... ................................ 311
ToolbarfTbconfig .................................................. ............ .. ................ 313
-Toolbar ................ ... ................................... ........................... ..... .. ..... 3 16
Trace .................................................................. .. .. ........ .... .......... ...... . 31
Traking{frackffk ... ....... ..... ... ..... .. .... ..... .. .. ..... ....... .. .. ... ..... ...... ..... .... .... 3 17
Transparency ... .... ...... ... ... .. ..................................................... ......... ... 318
Comenzi de tranparenţă ..................... ........ ........................................ 319
Treestat .. ...... ..... ....... ... .. ..... ....... ....... ...... .... ... ........ .. ...... .. .. ... ............... 320
Trim .... ............................................. .. ........................ .... ........ ... .. ..... ... 320
U ......... ...... .................. .. ... .. .......... .... .................................. .. ... ..... ... ... 322
UCS ............. ................................. ....... ..... ... ....... .. ... ........................... 322
Ucsicon ...... ..... .. ...................................... ...................... ...................... 324
Undefine .... ....... ................ .... .... ..... ....... .. ... ..... ... ........ ...... .................. 325
Undo ...... ... ............ ....... ......... .. ...... .. ... ........ ...... .. ............ ........... ..... .... 326
Union .... .. ... .. ..... ..... ............ .. .................... .. ... .. ....................... ... ..... .. .. 327
Units .... ....... ... ... .... ..... .. .... .. ..... .... .. ... ...... .. .. .... .. ...... ....................... ...... 327
View ........... ... .. ........ ...... .......................... ....... .................... .... ... ...... .. . 329
Viewports ................... ..... ... .. .. .. ..... ..... .... .......................... .................. 330
Viewres ........ ..... ................... ........ .... ... ................ ............ ........... ......... 330
Vplayer ........ ........................... .................. ......... ... .............................. 331
Vpoint .................... ........ ..... ........... .................. .. ..... ........ .... .. ............ . 332
VportsNiewports .......... .... .. ... ... .... .. ...... ... .... .............. ... .. ..... ..... ....... .. . 333
Vslide ...... ........ ......... .... ..................... ......... ........... ..... .. .... .... ............. . 335
Wblock .... .. ............ ..... ..... .... ........ .... ..... .. .. ....... ............... ................ .... 335
Charactere Wildcard ........... ... ............................... .... ... ....... ... ..... .... .... 337
Xattach ............... ... ................... ..... .... ... .. ...... ... ... ... ... ...... .. .................. 338
-XBIND .... .......... .. ... .. .... ... ................ ... .... .. ....... ... .. ...... .... ..... .. ... .. ........ 338
Xbind ........... ........ ....... .. ... ...... ... ........................... .................. ...... ...... 339
Xclip .... ....... ........... .. .. .......... .... ... ... .. ...... ..... ... ....... ....... ....... ..... ........... 340
Xclipframe .......................................................................... .... ........ .... 341
Xline ............... ... ............ ..... ... ......... ....... ................. ............. ............... 342
Xplode .... .... ... .... ................. ................... ... ............... .......................... 343
-XREF ..................... ..... .... ....... .... ..... .. .......... .. .... ............. ....... ....... ...... 344
346
Xref .......... .. ...... .. .... .. .. .. ........... ........ .. .... ............ ... .... .... ... .... ..... ........ ...
Zoom ......... ....... ...... .... ......... ... ............... ................... ... .... .......... ... ...... 348
 Tipărit la
Atelierele Tipografice
METROPOL
 , ALL. ALL BECK • ALLFA
~LJ, EDITURILE ALL
. ALL EDUCATIONAL " R..is~[~S
"
Bd.Timişoara nr. 58, sector 6, 76548 - Bucureşti sau c.P. 12-107
Tel. (01)-413.11.58; (01)-413.43.21 ; (01)-413.18_50; (01)-413.16.12;
Fax: (01)-413.05.40 - Fax Distribuţie: (01)-413.03.29
CR •
SET.HI:AZ.~

TALON DE COMANDĂ LI DESTlSAŢ1E

Trimite~ talonul de comandă, completat conformdorintei dumneavoastră, pe adresa

Editurilor ALL: Bucureşti, O.P. 12, c.P. 107, beneficiindde oreducere
de 10% dinpretul cărţilor pe care vi le oferim.

EXPEDITOR
Nume _ _ ___________
DESTINATAR
Adresă------------
Editurile ALL
Telefon contact _ _ _ _ _ _ _ _ __ Bucureşti
Profesie ____________

-
o,p.12, C,P.I07
Cod c1ient - - - - - - - - - - -

Folosiţi serviciul iJJ

e- fvtUt 'P04ti1 '"

NOI VA ADUCEM CARTILE ACASA!
'" '"

Menţionaţi domeniile pentru care doriţi să prlmili, GRATUIT, catalogul semestrial.

D ŞTII NŢE JURIDICE D BELETR IST i CĂ D ŞTII I TE MEDICA LE

D ŞTII :'-JŢE ECONOM ICE D ŞTII NŢE EXACTE D iNVĂTĂ~ IÂNT
D ŞTII TE U"-1A1 ISIT D I N FORMATi CĂ (lucră ri
auxiliare)

Plaia se face rambU/S.la primirta rolelului poştal. Taxele poştale de expediţie sunt suportate de editurâ.
PEmI: COMENZI ~t.\J ~WU DE 10 EXEMPL\RE. mitUI, 8L\EFICU DE OREDI:CERE DE PRlŢ DE 20 \iJ
 Nr. ex.
Cod Titlu / Autor Preţ
comando
Colecţia SOFIWARE-HARDWARE
385 1001 LOCAŢII FANTASTICE DIN WEB 69900 lei
Eduard J. Renehan jr.
1001 SUGESTII PENTRU PROGRAMATORII
905 VISUAL BASIC (include CO-ROM) 199000 lei
Kris Jamsa, Lars Kland er
818 ANTI-HACKER: GHIDUL SECURITĂŢII
REŢELELOR DE CALCULATOARE 149000 lei
(include CO-ROM) - Lars Klander
570 BIBLIOTECA PROGRAMATORULUI A CTIVE)( 89900 lei
Suleiman Lalani, Ramesh Chandak
692 BIBLIOTECA PROGRAMATORULUI JAVA 99900 lei
Kris Jamsa, Suleiman Lalani
833 BIBLIOTECA PROGRAMATORULUI VRML 99900 lei
Kris Jamsa, Phil Schmauder, Nelson Yee

693 EXCEL PENTRU WINDOWS 95. 29900 lei

GHID DE REFERI ŢĂ - Douglas Hergert

131 EXCEL PE TRU WI DOWS 95. 1-1900 lei

UŞOR ŞI RAPID - Gerald E. Jones

154 GHIDUL COMPLET AL 14900 lei

TEHNOREDACTORULUI - David Blatner
GHIDUL D UMN EAVOASTRĂ ÎN LUMEA
569 CALCULATOARELOR 49900 lei
Annette Marquis, Gini Courter
130 GHIDUL DUMN EAVOASTRĂ 16900 lei
PENTRU EXCEL 5.0 - Gerald E. Jones
207 MAC-UL NU ESTE O MAŞ I NĂ DE SCRIS -
Robin Williams 7900 lei
GHIDUL DUMNEAVOASTRA PENTRU
69-1 MICROSOFT OFFICE PROFESSIO AL
PE TRU WI DOWS 95 59900 lei
Annette Marquis, Gini Courter
155 GHIDUL UTILIZATORULUI DE PC -
Lawrence J. Magid 19900 lei

792 I TRA ET. MICĂ E 'CICLOPEDIE

Lynn M. Bremner, Anthony F. Iasi, AI Servali 99000 lei

MCSE: GHID DE S~UDlU INTERNET

1049 I FORMATIO SERVER 4
119000 lei
Matthew Slrebe, Charles Perkins
ufo