Alvin Tofler, in celebra sa carte Al treilea val ( 1980 ) , scrie : am ajuns la o cotitura in lupta contra naturii..Al treilea val aduce cu sine un mod de viata cu adevarat nou bazat pe surse de energie regenerabile si diversificate. n lucrrile Comisiei Brundtland Viitorul nostru comun (Our common Future - 1987 ) : SUSTENABILITATEA este definit ca satisfacerea
SUSTENABILITATEA este definit ca satisfacerea
nevoilor de azi fr a sacrifica abilitatea generaiilor viitoare de a-i satisface propriile nevoi. 1991 28.02.1991- Primul razboi din Golf Declansarea operatiunii Furtuna in desert Rezervele de energie conventionala raman in continuare in prim planul deciziilor politicii mondiale In acelasi an, 1991, In acelasi an, 1991, Vine un raspuns din partea mediului stiintific: Vine un raspuns din partea mediului stiintific: Prima casa pasiva a fost construita in 1991, la Darmstadt, de fondatorii acestui concept, dr. Wolfgang Feist si Bo Adamson. Acestia au realizat si un program de calcul al Acestia au realizat si un program de calcul al necesarului de energie, numit Passive Hause Planning Package (PHPP) si au pus bazele criteriilor de evaluare pentru certificare. Criterii de evaluare pentru certificare: Consum anual specific de energie pentru incalzire: maxim 15 kWh/mp.an ( sau sarcina termica pentru incalzire : maximum 10 W/mp ) Test de etanseitate la n50 : maxim 0,6 1/h Necesar total,specific,de energie primara: maxim 120 kWh/mp.an ( inclusiv aparatura electrocasnica ) Romania la programul de reabilitare a blocurilor de locuinte conf. OG.18/2009 : -consumul anual specific pentru incalzie sa scada sub 100 kWh/mp.an ( 6,6 ori mai mare fata de cei 15 de la casa pasiva ) Ferestre : Uf < =0,8 W/mp.K Pereti : U <= 0,11 W/mp.K Ventilatie cu recuperare de caldura : eficienta >=75% ( ventilatoare cu consum electric redus : <= 0,45 Wh/mc ) ( ventilatoare cu consum electric redus : <= 0,45 Wh/mc ) Coeficient al puntilor termice liniare : <= 0,01 W/m.K Romania, conform C107/2011, cerintele maxime sunt: Ferestre : Uf < =1,3 W/mp.K Pereti : U <= 0,56 W/mp.K Caracteristici principale ale unei case pasive : -o izolatie termica foarte buna a anvelopei -o foarte buna etansare la infiltratii de aer -maximizarea aporturilor solare in sezonul rece -ventilatie cu recuperare de caldura combinat -ventilatie cu recuperare de caldura combinat cu ventilatie naturala ( racire nocturna ) -electrocasnice cu consum redus de energie A 16-a editie a International Passive House Conference ( 2012 ) consemneaza: -Existenta a aproximativ 40.000 de case pasive -Peste 20 milioane mp de suprafata construita -Economii de peste 240 milioane de Euro -Economii de peste 240 milioane de Euro Cresterea exploziva din ultimii ani este datorata cresterii pretului energiei si scaderii costului echipamentelor CASA ACTIVA Prima casa activa este localizata in Lystrup, Danemarca si este dotata cu 50 de panouri solare. Intregul sistem este controlat de calculator. Acesta monitorizeaza temperatura interioara si exterioara optimizind deschiderea / inchiderea ferestrelor si ventilatia mecanica. Cost orientativ 800.000 Euro ( amortizabil in 30 de ani din valoarea energiei produse ) CASA ACTIVA Viziune generala : O cladire care produce mai multa energie decat consuma. ( o cladire care da mai mult decit ia ) Este o abordare asupra cladirilor cu accent Este o abordare asupra cladirilor cu accent pentru crearea unui mediu sanatos si comfortabil pentru ocupanti fara a afecta negativ mediul inconjurator si care sa duca in viitor la o lume mai curata, mai sanatoasa si mai sigura. www.activehouse.info/ Energie - cladirea are o balanta energetica pozitiva ( pe durata unui an, da mai mult decit ia). Cladirea activa este eficienta energetic si tot necesarul de energie este este furnizat din surse regenerabile de energie integrate in cladire, din vecinatate sau din reteaua locala. Factori principali: -optimizarea din faza de proect cu accent pe eficienta energetica energetica -promovarea utilizarii solutiilor naturale pentru incalzire si racire -utilizarea surselor de energie regenerabila integrate in cladire sau imprejurimi -luarea in considerare a energiei inglobate in materialele utilizate si amprenta de CO2 in calculele globale de energie -evaluari pe m si pe occupant Climat interior Crearea unui mediu de trai confortabil si sanatos. O cladire activa asigura conditii interioare mai comfortabile si mai sanatoase pentru ocupantii prin furnizarea generoasa de lumina naturala si aer proaspat. Materialele utilizate sunt unele cu impact pozitiv asupra comfortului si a climatului interior. Factori principali: -nivelul iluminatului natural, accesul luminii solare si reducerea riscului de orbire reducerea riscului de orbire -calitatea aerului interior si admisia de aer curat si proaspat din exterior -comfort termic interior atat in sezonul rece ( incalzire ) cat si in cel calduros ( racire ) -proectare spatiilor astfel incat sa favorizeze obtinerea comfortului -atentie asupra impactului materialelor folosite asupra comfortului interior Mediu impact pozitiv asupra mediului O cladire activa interactioneaza pozitiv cu mediul inconjurator in sensul optimizarii relatiei cu contextul local, cu accent pe utilizarea resurselor si asupra impactului final prin ciclul de viata al acestora. Factori importanti: -evaluarea materialelor de constructii din punct de -evaluarea materialelor de constructii din punct de vedere al sustenabilitati -utilizarea resurselor naturale cum ar fii apa de ploaie -minimizarea deseurilor pe toata durata de viata ( constructie, exploatare si demolare ) -relationarea cu conditiile si infrastructura locala ( vecinatati, mijloace de transport,.. ) Obiectele din imaginea din oglinda sunt mai aproape decat se pare Legea nr. 159/2013 pentru modificarea si completarea Legii nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 283, din 20 mai 2013 Art4. 15. cldire cu consum de energie aproape egal cu zero cldire cu o performan energetic foarte ridicat, la care necesarul de energie din surse convenionale este aproape egal cu zero sau este foarte sczut i este acoperit, n cea mai mare msur, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produs la faa locului sau n apropiere; apropiere;
17. energie primar energie rezultat din sursele de energie
regenerabile i neregenerabile, care nu a fost supus niciunui proces de conversie sau transformare; 18. energie din surse regenerabile energie obinut din surse regenerabile nefosile - precum: energia eolian, solar, aerotermal, geotermal, hidrotermal i energia oceanelor, energia hidraulic, biomasa, gazul de fermentare a deeurilor, denumit i gaz de depozit, i gazul de fermentate a nmolurilor din instalaiile de epurare a apelor uzate i biogaz; .. CAPITOLUL VI(2) Cldiri al cror consum de energie este aproape egal cu zero Art. 123. (1) Cldirile noi, pentru care recepia la terminarea lucrrilor se efectueaz ncepnd cu 31 decembrie 2020, vor fi cldiri al cror consum de decembrie 2020, vor fi cldiri al cror consum de energie din surse convenionale este aproape egal cu zero. (2) Prin excepie de la prevederile alin. (1), cldirile noi din proprietatea/administrarea autoritilor administraiei publice care urmeaz s fie recepionate dup 31 decembrie 2018, vor fi cldiri al cror consum de energie din surse convenionale este aproape egal cu zero. Cum vor fii cladirile al caror consum de energie este aproape egal cu zero ? ( Nearly zero energy buildings NZEB ) Cladiri aproape active, construite pe principiile cladirilor aproape pasive. Viitorul foarte apropiat va trebui sa stabileasca valorile numerice pentru acest destul de vag APROAPE. Multumesc tatalui meu pentru faptul ca atunci cand Multumesc tatalui meu pentru faptul ca atunci cand aveam 16 ani mi-a dat aceasta carte gata subliniata, RoGBC si in special D-lui Steven Borncamp, pentru ocazia de a face aceasta prezentare, Si nu in ultimul rand, Organizatorilor acestui Eveniment si Dumneavoastra pentru atentie. Eugen Goldhammer