ROMNIA MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE I

CERCETRII TIINIFICE UNIVERSITATEA VASILE

ALECSANDRI din BACU

Facultatea de Inginerie
Calea Mreti, Nr. 157, Bacu, 600115, Tel./Fax +40 234 580170

http://inginerie.ub.ro; e-mail: decaning@ub.ro

BAZELE INGINERIEI MEDIULUI

Proiect

Coordonator: Studeni :

Conf. Univ. dr. ing.: Panaite Lehd Mirela Albu Alexandra- Mihaela
. l. dr. ing.: Irimia Oana Barcan Diana Elena
Dosoftei Cosmin - Nicolae
Ficau Iuliana Daniela
Grupa: 321

Bacu

2016 -2017

1
Eco Casa

2
 Cuprins
Capitolul 1. Noiuni introductive..........................................................4
Capitolul 2. Diferentele dintre o casa ecologica si o casa standard.................7
Capitolul 3. Avantajele si dezavantajele unei case ecologice.........................8
Capitolul 4. Arhitectura casei eco.............................................10
4. 1. Materiale de consructie.................................................10
Capitolul 5. Sisteme energetice pentru casa ecologic..............................20
5. 2. Energia solar......................................................................20
5. 4. Energia geotermala................................................................22
Capitolul 6. Exemple de case ecologice....................................24
Capitolul 7. Concluzii.....................................................................27
Bibliografie.................................................................................. 28

3
 Capitolul 1. Noiuni introductive

Cldirile care au fost construite n mod standard sunt factorii principali de poluare,
unele studii artnd c ele sunt responsabile pentru aproximativ 40% din emisiile de gaze cu
efect de ser produse de om si consum aproximativ 50% din energia produs de rile
puternic dezvoltate. Oamenii, prin stilul lor de via dus la extrem, prin insensibilitatea fa de
planet si de mediul nconjurtor i datorit numeroaselor activiti prin care elibereaz
cantiti enorme de gaze cu efect de ser, ce contribuie la schimbrile climatice i mai ales la
nclzirea global [1].
Casa eco, numit i casa verde este un termen folosit pentru cldirile construite i
folosite la un mod responsabil fa de mediul nconjurtor, n tot ciclul de via al acestora:
design, construcie, folosin, ntreinere, renovare i demolare[1].
O cas ecologic nu nseamn doar o cas din lemn sau o cas pasiv. Dei definiiile
acestora sunt asemntoare, diferenele sunt multiple. n primul rnd, o cas ecologic este o
cas care nu prezint pierderi termice importante, deoarece este foarte bine izolat. Apoi
aproape totul este reciclabil (apa de la toalet provine din apa de ploaie), inclusiv materialele
din care este realizat putnd fi reciclabile [1].
Casa eco are numeroase caracteristici [1,12]:
- este construit din materiale ecologice, durabile si care nu duneaz mediului nconjurtor;
- calitatea aerului din interior este foarte bun din cauza materialelor naturale din care este
construit;
- folosete energia care provine din mai multe surse neconvenionale: solar, eolian i
geotermal ;
- este perfect izolat termic i are ferestre care filtreaz lumina si cldura in funcie de
necesiti;
- are un sistem de nclzire central (cu timer sau cu senzori) care oprete automat nclzirea
intr-o camer cnd nu este nimeni n acea ncpere;
- folosete nclzirea prin pardoseal, n locul radiatoarelor ineficiente;
- electronicele si electrocasnicele lsate n standby se deconecteaz automat de la reeaua
energetic.

4
 Fig. 1 Structura unei case eco [2]

In figurile 2 si 3 avem exemple de case ecologice:

Fig. 2 Soleta ZeroEnergy One [19] Fig. 3 Casa-rotund [19]

5
 Fig. 4 Casa eco [19]

Eco-casa produce puine deeuri, este blnd cu mediul nconjurtor, favorabil pentru
sntatea uman i eficient n privina resurselor. Toate ideile sunt realizate datorit
proiectrii rezonabile a casei i folosirii sistemelor de inginerie colective sau autonome pentru
a susine stilul de via a locatarilor. n acest sens eco-casa este eficient energetic. Pentru c
electricitatea , combustibilii sunt resursele naturale. Extragerea i producerea lor, transportarea
i utilizarea duneaz mediului nconjurtor. Apa n eco-case provine din sursa individual sau
colectiv. Gradul de purificare a apei difer de utilizarea ei [2].

Apele uzate, deeurile solide menajere, gradul de poluare a aerului - toate acestea
creeaz o cas. Deeurile solide n eco-cas sunt presate pentru utilizarea ulterioar. Apele
uzate sunt tratate pentru a fi folosite, cel puin, pentru irigare. Deeurile organice sunt
prelucrate n humus. Astfel deeurile devin o materie prim secundar. n plus, eco-casa
reduce emisiile de aer poluat n atmosfer. Din materiale sigure i sntoase este amenajat i
interiorul. Dup posibiliti, se reduce utilizarea substanelor toxice periculoase. Eco-casa este
drenat n jurul fundaiei pentru a asigura meninerea regimului hidrologic i a preveni
inundarea terenului. La proiectarea eco-casei impactul negativ asupra mediului nconjurtor
este redus la minim [2].
6
 Capitolul 2. Diferentele dintre o casa ecologica si o casa
standard

In comparaie cu casele ecologice, casele standard funcioneaz ca un aspirator de

resurse. Acestea sunt degradate pn devin nefolositoare, resturile fiind aruncate n mediu, de
cele mai multe ori sub form de reziduuri toxice. n primul rnd casele standard duc la o
ndeprtare de natur, una dintre cauze fiind insuficiena aerului curat. n plus, acestea sunt
construite din materiale reci, care duc la o senzaie neplcut de frig i chiar la efecte negative
asupra sntii oamenilor. Nu putem omite faptul c o cas standard consum mult mai mult
energie dect una ecologic. Tocmai pentru c este construit din materiale reci iar pentru
nclzirea ei se necesit o cantitate mai mare de energie sau de combustibil. n plus, sunt mai
puin rezistente la cutremure, riscul de a se drma mai repede dect o cas ecologic fiind
foarte mare. Avnd n vedere aceste aspecte casele standard nu mai dau nimic folositor
mediului [16].
n cazul caselor ecologice, a construi verde nseamn s ameliorezi mediul
nconjurtor, s generezi economii i bineneles s realizezi construcii bune prin folosirea
eficient a resurselor. Astfel, o cldire sustenabil este o structur conceput, construit,
renovat, operat i refolosit ntr-un mod ecologic. Atunci cnd vorbim de o cldire verde
totul se raporteaz la eficien: eficiena energetic, n folosirea materialelor, n folosirea apei,
operarea i ntreinerea construciei, sntatea i sigurana ocupanilor. Situl este o alt
component a unei cldiri verzi care presupune protecia mediului natural. Un aspect deosebit
de important este sntatea locatarilor, precum i sigurana acestora. Un interior de calitate
reduce riscul alergiilor, bolilor respiratorii. Tocmai de aceea ventilaia corect i eficient are
un rol deosebit de important, precum i folosirea de materiale fr emisii toxice [17].

7
Capitolul 3. Avantajele si dezavantajele unei case ecologice

Avantaje.
Noi, ca locuitori ai acestei planete suntem responsabili pentru schimbrile climatice,
prin aciunile noastre directe i indirecte Tot mai multe persoane contiente ajut la
combaterea nclzirii globale i salveaz Pmntul de efectele distructive ale acesteia. Ei se
orienteaz spre case eco, datorit numeroaselor avantaje pe care acestea le au [3].
Construcia unei case eco pornete de la faza de proiectare, unde mai ntai se studiaz
topografia terenului pentru a gsi cel mai bun mod de a utiliza resursele naturale disponibile.
Un astfel de studiu poate reduce nevoia pentru dispozitivele adiionale de nclzire i rcire i
este de ajutor in folosirea in mod eficient a apei, aerului, soarelui si vegetatiei. Casele eco
folosesc surse alternative de energie: solar, eolian i geotermal. Prin intermediul panourilor
solare si turbinelor eoliene se poate produce suficient energie electric i termic pentru
ntreaga cas. Astfel, costurile pentru ap i energie pot fi reduse cu pn la 100% n cazuri
excepionale, iar n medie cu aproximativ 60% [18].
Pentru construcia caselor verzi se folosesc materiale ecologice cum ar fi cnepa,
cheresteaua, varul, ipsosul, baloii de paie, chirpiciul si altele. O cas construit din materiale
standard continu s emit gaze nocive, cum ar fi formaldehida si COV-uri (produse chimice
organice volatile), mult dup faza de construcie, ceea ce este ngrijortor. O cas eco, pe de
alt parte, folosete materiale care emit gaze nocive foarte puine sau deloc i asigur o calitate
foarte bun a aerului din interior [18].
Utilizarea materialelor ecologice n construirea unei case mbuntete automat
calitatea aerului din interior. Acest aspect este foarte important, deoarece aerul pe care-l
respirm n fiecare zi, cu regularitate, ne afecteaz starea de santate, n bine sau n rau, in
funcie de calitatea i puritatea lui [10].
Materiale naturale, nepoluante le poi gsi chiar pe terenul unde construieti sau n
apropierea acestuia. Acest lucru poate micora costurile. Deoarece materialele sunt naturale,
nu poluezi nici mediul nconjurtor dar mai important este c nu pui n pericol sntatea celor
care vor locui n cas [10].
Eficiente, economice.

8
 Pereii din unele materiale naturale au un nivel foarte nalt de izolare termic. O cas
cu astfel de perei este clduroas iarna i rcoroas vara. Temperatura se pstreaz constant
pentru mai mult timp, ceea ce nseamn c pe termen lung ai putea economisi pn la 75%
din costurile pentru nclzirea/rcirea casei [3].
Rezistena
Casele construite din materiale naturale, contrar temerilor multora care tiu prea puine
despre acestea, sunt mult mai rezistente la cutremure i incendii. Explica ia este foarte simpl:
majoritatea materialelor de construcii naturale sunt foarte flexibile, iar unele efectiv nu ard.
Dac se alege o combinaie bun a acestor materiale (de exemplu pere i din paie cu tencuial
de argil) putem obine o cas rezisten att la cutremure ct i la incendii [3].
Costuri reduse
Din moment ce o casa verde este construit folosind materiale durabile i de nalt
calitate, pe termen lung costurile de ntreinere i renovare vor fi mai mici dect ale unei case
standard. Cos
turile acestor tipuri de case pot fi foarte scazute din dou motive: materialele de construc ii ne
sunt oferite de natur, deci avem de pltit maximum transportul acestora, iar al doilea motiv
este c sunt uor de construit [3,18].

Dezavantaje.
Printre dezavantaje putem numara riscul atacarii de catre insecte, precum termitele sau
instabilitatea pe care ti-o poate da o casa pe structura de lemn. In plus, in cazul unei izolatii
prost facute apare riscul de a se auzi toate zgomotele din casa [18].
Curemurele chiar daca majoritatea considera ca aceste case sunt usoare si nu sunt
afectate de seism, realitatea este alta. Este adevarat ca solicitarile din seism sunt proportionale
cu masa constructiei, dar asta nu inseamna ca nu vor exista degradari substantiale ale
finisajelor interioare. In acelasi timp, cutremurele solicita si fundatiile in aceesi masura ca si
terenul in care aceste sunt, iar o fundatie din piatra zidita, nu are rezistenta laforfecare sau
intindere. Desi pentru unii ar parea imposibil, o casa ecologica din pamant, construita prost, s-
ar putea darama la un cutremur. Umezeala poate provoca cele mai mari probleme unei case
construite din materiale natural [3].

9
 Capitolul 4. Arhitectura casei eco

4. 1. Materiale de consructie

Pentru a putea fi folosite la ridicarea de case ecologice, materialele de construcii

trebuie sa respecte cateva criterii de baza. Acestea sunt criteriile pe care le gasim mai jos.
a. Materiale locale
Folosirea materialelor de construcii din materii prime locale ofera un dublu avantaj. In
primul rand, reduce impactul transportului lor asupra mediului. Chiar daca este un criteriu
secundar, aceasta strategie incurajeaz un consum total de energie mai mic. Exploatarea si
procesul de fabricaie la nivel local presupun, in acelasi timp, un nivel redus de emisii CO2. In
al doilea rand, utilizarea acestor materiale ajuta economia regiunii in care este construita
locuina, adica exact zona in care urmeaz sa locuieti [12].
b. Materiale care izoleaz eficient
In Romania, locuintele necesita inclzire interioar aproximativ cinci luni pe an. Pe de
alt parte, in perioadele de vara in care caldura este excesiv, avem nevoie de temperaturi
interioare mai scazute pentru un mediu confortabil si sntos. Una din cele mai
importante calitti ale unei case ecologice este izolarea termic, ce asigur un consum cat mai
mic de energie.
O metod foarte eficient pentru o rezisten termic ridicat a pere ilor este folosirea
blocurilor de BCA (beton celular autoclavizat). Blocurile de zidarie BCA de calitate ofer un
grad de izolare care nu necesit un sistem termoizolator suplimentar. Mai mult, acestea sunt
eficiente si in cazul zgomotului exterior si scad semnificativ riscurile in caz de incendiu sau
cutremur (fig. 9.) [12].

10
 Fig. 9. Perei din blocuri BCA [12]

c. Materiale reciclate i/sau reciclabile

Eficiena unei locuine verzi are in vedere intreg ciclul de viaa al acesteia, de la proiect
si pan la eventuale renovari majore ori chiar demolare. Astfel, cu cat un material este mai
flexibil din acest punct de vedere, cu atat devine mai eficient, consumand mai puine resurse si
mai puin energie. Mai mult, materialele reciclabile scad procentul de deeuri in cazul tuturor
pailor din ciclul de viata al cladirii, reducand atat efortul necesar cat i cheltuielile. In cazul
blocurilor BCA menionate mai sus, alegerea unora complet reutilizabile creste semnificativ
randamentul general al modificrilor ulterioare [12].
d. Materiale naturale, regenerabile
Sustenabilitatea este un alt criteriu foarte important. In cazul resurselor naturale,
sustenabilitate inseamn folosirea si prelucrarea acestor surse intr-un ritm care s le permit
regenerarea. Fie ca este vorba de lemn sau ap, exploatarea excesiv produce, aproape de
fiecare dat, dezechilibre care pot afecta grav ecosistemul, economia si bunastarea regiunii
vizate (fig. 10) [12].

11
 Fig. 10. Materiale naturale, regenerabile [12]

e. Materiale durabile
Cu toii ne dorim, desigur, o casa care sa reziste cateva vie i. Odat ce materialele
folosite respect criteriile de mai sus, singura grij ramas este aceea a durabilitaii. Din
fericire, materialele cu un ciclu de viata indelungat nu ofer doar avantaje personale, fiind in
acelai timp cel mai bun prieten al mediului [12].
Odat locuina construit, un numar cat mai mic de intervenii ulterioare inseamn un
impact cat mai scazut asupra ecosistemului. Astfel, o cladire din BCA procesat local poate fi o
optiune mai prietenoas cu mediul si mai avantajoas decat o locuin construit mai repede,
ins din materiale perisabile si supuse infiltraiilor [12].
Asadar, casele verzi sunt acele locuine durabile care, folosind materiale sustenabile si
de calitate superioar, asigur un confort termic ridicat, un consum redus de energie si resurse,
precum si un spatiu snatos, sigur si prietenos cu mediul inconjurtor [12].

12
4. 2. Construcia unei case ecologice
1. Pentru constructia casei s-au ales blocurile din BCA. Blocul din BCA este produs dintr-un
amestec de materii prime naturale cum ar fi: nisip, ciment, var, gips si ap dar si pasta de
aluminiu. Acest amestec se toarn in forme, se lasa un timp sa se intreasc si apoi este tiat n
blocuri. Acestea sunt introduse n autoclava si sunt intrite sub aciunea aburului. Este un
material de construcii cu o consisten poroas, datorit porilor de aer uniform distribui i.
BCA-ul are proprieti de izolare termic si fonic ridicate, nemaifiind nevoie de materiale
suplimentare pentru a realiza izolarea pereilor. Astfel consumul de energie pentru nclzirea
sau racirea cldirilor se reduce semnificativ n comparaie cu sistemele convenionale de
zidarie. Zidurile construite din BCA sunt stabile si asigur o izolare fonica excelent prin
diminuarea polurii fonice din exterior (Fig. 11) [12, 13].

Fig. 11 Ziduri construite din BCA

2. Acoperisul casei este de natura vegetal, din plci din fibre orientate (OSB). OSB urile
sunt plci presate, din material lemnos, cu fibrele de lemn orientate. Fibrele aplatizate sunt
asezate in 3 straturi si apoi sunt presate in condiii de presiune si temperatur nalt,
utilizndu-se liani sub form de raini. Rezistena mare la condiiile atmosferice este asigurat
prin pulverizarea fibrelor cu o emulsie de parafin. Avantajele plcilor OSB: foarte rezistente ;
au o elasticitate foarte bun; coeficientul de umflare la umezeal este foarte mic; nu sunt
inflamabile; se instaleaz usor si rapid datorit densitii mari a plcii i a fibrozit ii lemnului
(plcile de OSB se monteaz cu ajutorul cuielor, uruburilor si scoabelor); asigur o etan are

13
bun la acoperire; nu necesit ntreinere; factorul ridicat de difuzare a vaporilor de ap permit
utilizarea plcilor OSB ca barier mpotriva umezelii (Fig. 12) [13].

Fig. 12 Plci OSB [13]

3. Izolarea peretilor exteriori s-a realizat cu polistiren expandat folosit pentru termoizola ii
exterioare, astfel impiedicndu-se pierderile de caldur ( Fig. 13).

Fig. 13 Izolarea pereilor exteriori [19]

4. Delimirea spaiului interior s-a fcut cu plci de rigips. Acestea sunt utilizate pentru a
realiza perei desparitori, tavane si podele, realizarea tocurilor de ui, instalaii, racorduri,

14
amenajarea bailor. Ele au un rol foarte important n izolarea acustic si termic, dar i n
protejarea mpotriva incendiilor si a umezelii. Plcile din gips-carton sunt tip sandwich,
compuse dintr-un strat de ipsos ntre doua folii de carton, fiind reciclabile n totalitate (Fig.
14) [14].

Fig. 14 Delimirea spaiului din interior cu plci de rigips.

5. Finisarea pereilor interiori s-a realizat folosind lambriuri. Lambriul pentru perete este un
produs care contribuie la crearea unui spaiu ambiental de locuit sntos si prietenos.
Lambriurile reprezint o soluie ecologica si practic n proiectarea unor interioare moderne si
practice. Lambriurile nu numai ca ofer o calitate unic, dar sunt n acela i timp si durabile ,
estetice i disponibile n mai multe modele atractive .Lambriurile sunt construite cu miez de
PAL , MDF sau PVC . Avantaje: estetic, durabil, uor de montat, igienic, uor de intreinut, nu
necesit ntreinere, nu necesit un perete de fundal special pregtit (Fig. 15) [14].

15
 Fig. 15 Lambriu PVC [19]

6. Montarea parchetului. S-a folosit parchet din bambus deoarece este unul dintre cele mai
dure materiale naturale disponibile pentru podele si reprezint o alternativ excelent la
parchetul din lemn masiv. Prin stratificare, lemnul de bambus este mai stabil n timp, fiind mai
putn predispus la dilatri, contractri sau deformari de orice natur. Provenind din zone
tropicale, lemnul de bambus este mai rezistent la condiii de umiditate crescut (Fig. 16) [14].

Fig. 16 Montarea parchetului [12]

16
7. Pregtirea pereilor pentru zugrvire prin tapetarea lor cu Warmcel (100-500). Este un
material obtinut 100% din ziare reciclate, fiind folosit pentru zugrvirea perilor la interior,
asigurnd o mai bun izolare termic si fonic [14].

8. Zugravirea peretilor s-a facut cu vopsea ecologic obinut din materiale cu lumin proprie -
litrosfere sunt obiecte create din microparticule autoiluminate, ce eman lumin timp de 12
ani. Materialele autoiluminante nu sunt alimentate de vreo sursa de energie, precum soarele
sau curentul electric i pot fi folosite la producerea vopselei. Secretul const n folosirea unor
microparticule care au la baz tehnologia betavoltaic, adic un gaz radioactiv este introdus in
microcapsule si va emite electroni timp de 12 ani, echivalen a cu perioada de injumt ire
specific elementului chimic. Sunt necesare 2,5 tone greutate pentru a putea sparge o
microcapsula, iar cantitaea de gaz emis este insignifiant (Fig.17) [14].

Fig. 17 Vopsea ecologica [12]

9. Montarea de ferestre ecologice eficiente, care capteaz cldura soarelui n timpul verii, iar
iarna o elibereaz. In plus, n acest tip de locuina nu va fi necesar pornirea aerul condiionat
vara, deoarece beneficiaz de un sistem special care nu permite patrunderea cldurii n interior
(Fig. 18) [14].

17
 Fig. 18 Montarea de ferestre [14]

10. Folosirea de becuri economice (sau CFL-uri). Fa de cele vechi, consum cu aproximativ
60% mai putin. Intr-adevr, sunt mai scumpe, dar au o durat mai lung de via , deci
diferena de pre se va atenua n timp [12].
11. Instalarea unei centrale eoliane pentru producerea de energie electric alctuit dintr-o
turbin eolian care transform energia eolian a vntului n energie electric [12].
12. Instalarea unui sistem de ncalzire solar a apei menajere montat pe acoperis si care
ncalzeste apa menajera necesar in gospodarie cu ajutorul energiei solare [12].
13. Amplasarea sub casa a unui bazin de colectare a apei de ploaie, prevzut cu filtru de
epurare i de reciclare a apelor menajere i folosirea apei de ploaie colectat si reciclat n
gospodarie (Fig.19) [15].

Fig. 19 Amplasarea sub cas a unui bazin de colectare a apei de ploaie [15]

14. Amplasarea, tot sub cas, a unei fose septice care s colecteze resturile fecaloid-menajere
i legat la o ministaie de obinere de biogaz din aceste reziduri, folosit apoi ntr-un sistem
central de ncalzire al casei (Fig. 20) [15].
18
 Fig. 20 Amplasarea unei fose septice sub cas [15]

15. Pavarea aleilor cu pavaj ecologic. Pavajul ecologic Rubber Tiles este dintr-un material
obinut prin reciclarea deeurilor de cauciuc (anvelope, derivate ale combustibililor, aplica ii
ale ingineriei industriale). Produsele obinute din acest material, prezentate sub form de plci,
sunt utilizate pentru realizarea pavajului (Fig. 21) [15].

Fig. 21 Pavarea aleilor. [15]

16. Plantarea de arbori i arbuti n grdinia casei pentru producerea de oxigen iar frunzele
lor sunt folosite pentru obinerea de bricheti i ncalzirea casei noastre n sezonul rece [15].

19
 Capitolul 5. Sisteme energetice pentru casa ecologic
5.1. Energia regenerabil
Energia regenerabil este o form de energie ce nu se bazeaz pe arderea combustibililor
fosili pentru crearea energiei electrice. Sursele de energie regenerabil includ soarele, vntul,
mareele, rurile si cldura geotermal [15].

Avantajele energiei regenerabile:

Fiind obinut din surse inepuizabile este foarte sustenabil;

Nu emite gaze cu efect de ser i nu produce deeuri toxice, astfel contribuind la
meninerea unei planete curate;
Generatoarele de energie regenerabil, cum ar fi panourile fotovoltaice sau panourile
solare, pot fi aplicate pe cldirile deja existente, fcndu-le astfel mai eficiente din
punct de vedere energetic;
Se poate reduce cantitatea de deeuri care ajunge la groapa de gunoi, acestea putnd fi
transformate n biomas [3].

5. 2. Energia solar
Aceasta poate fi folosita in doua modalitati:

A. Pentru incalzirea directa a apei;

20
 Principiul este urmatorul: prin panourile solare, orientate spre soare, trece un agent
termic (apa, antigel), aflat intr-un circuit inchis - energia solara este transferatat agentului
termic de catre panoul solar si apoi prin trecerea printr-o serpentina dintr-un boiler, se
incalzeste apa din acesta (se face schimbul de caldura in recipientul de stocare). Exista si
instalatii mai simple in care nu este folosit agentul termic, ci direct apa este circulata prin
panouri pentru a fi incalzita (de exemplu la o piscina), dar este mai putin controlabila si este
sensibila la inghet (se mai numeste circuit al agentului termic deschis) (Fig.22) [4].

Fig. 22 Instalatie de captare a energiei solar [4]

B. Pentru producerea energiei electrice

Panourile fotovoltaice transforma energia solara in energie electrica. Energia insa este
de voltaj mic - 12V - curent continuu. Acesta energie este de putere mica si nu poate fi folosita
decat la un numar limitat de aparate electronice. Exista si posibilitatea transformarii in curent
alternativ - 220v, cu ajutorul unui invertor, dar puterea este insuficienta pentru acoperirea
necesarului energetic al unei case. Pentru moment, pretul panourilor fotovoltaice raportat la
eficienta lor este destul de scazut. Specialistii la nivel mondial lucreaza la noile generatii de
panouri fotovoltaice si pe viitor e posibil sa devina o resursa regenerabila mult mai eficace
Fig, 23 [13].

21
 Fig.23 Schema de principiu a unui sistem fotovoltaic [13]

5. 3. Energia eoliana
Acest tip de energie utilizeaz vntul pentru producerea energiei electrice i a energiei
mecanice. Inc din antichitate energia vntului era folosit pentru a propulsa corbii cu
ajutorul velelor sau pentru a mcina cerealele in morile de vnt (energie mecanic).

Cnd ne referim la energie eolian ne referim la energia electric produs cu ajutorul

turbinelor eoliene. Aceste turbine funcioneaz pe acelai principiu ca morile de vnt: elicea
preia energia cinetic a vntului si o transform in electricitate prin intermediul unui generator
(Fig. 24) [9].

Avantajele energiei eoliene:

Genereaz o energie curat far a produce dioxid de carbon sau ali poluani ai aerului i ai
apei n timpul funcionrii;

Are la dispoziie un combustibil gratuit, abundent i inepuizabil;

Turbinele sunt fiabile i au o disponibilitate de 98% (cnd bate vntul) [9].

22
 Fig. 24. Turbina eoliana [9]

5. 4. Energia geotermala
Energia geotermala poate sa fie adusa in casa si folosita cu ajutorul unor pompe de
caldura geotermale, care reprezinta un sistem de incalzire care foloseste caldura stocata in
pamant pentru a incalzi o locuinta. Pompele de caldura geotermale se bazeaza pe faptul ca
temperatura din sol, la cativa metri adancime, este constanta pe toata perioada anului, ceea ce
face posibil ca sistemele de incalzire geotermale sa fie folosite oriunde, nu doar in zonele in
care din pamant ies aburi fierbinti datorita izvoarelor subterane calde [6].
Pompele de caldura geotermale transfera caldura din pamant in locuinta. Teoretic
sistemul este simplu, ca principiu, punerea lui in practica este insa putin mai complicata.
Exista sisteme care folosesc energia termica din sol, dar si sisteme care se alimenteaza in
apa din lacuri [7].
Exista 3 tipuri de pompe de caldura, in functie de 3 surse din mediul inconjurator: apa, pamant
sau aer.
1. Apa panzei freatice
Sursa cea mai eficienta pentru o incalzire ecologica este apa din panza freatica. O
temperatura constanta de +7C pana la +12C face ca apa subterana sa fie purtator de energie
termica de-a lungul intregului an, fara influente din partea schimbarilor meteorologice.
Randamentul acestei surse de energie termica este cel mai ridicat comparativ cu celelalte tipuri
de surse de energie neconventionala (aerul si solul). Este necesara realizarea a doua puturi:

23
dintr-unul se va extrage apa care va fi adusa in schimbatorul de caldura din pompa iar in cel
de-al doilea va fi deversata apa racita. Distanta dintre cele doua puturi va fi de cca. 15 m [8].
2. Solul- colectoare plane
La o adancime de cca. 1,3 m se plaseaza serpentine de teava (distanta dintre acestea va
fi de min. 50 cm) prin care circula un agent de lucru care preia energia solara acumulata in
pamant si o transporta la pompa de caldura. Ideal este ca tevile sa fie ingropate in nisip sa
humus. Colectorul plan reprezinta solutia avantajoasa daca suprafata gradinii casei este
suficient de mare. Acest tip de collector nu "deranjeaza" plantele din gradina [9].
3. Aerul
Prin intermediul ventilatorului se introduce aerul din mediul inconjurator in pompa de
caldura unde cedeaza caldura agentului frigorific. Pompa de caldura tip aer - apa poate fi
montata in interior sau in exterior [14].

Capitolul 6. Exemple de case ecologice

24
Sunt foarte multe tipuri de case ecologice care pot fi construite cu foarte puine resurse
materiale i care dau un rezultat extrem de practic, dar i atrgtor.
Cele mai eficiente case eco sunt:

EARTHSHIP

Acest gen de case este probabil, cel mai rspndit din categoria sustenabilitate.

Se pot construi aproape n totalitate din materiale reciclabile (cauciucuri de maina, sticle, pet-
uri, cutii de aluminiu, etc.) (Fig. 5 ) [11].

Fig. 5. Casa Earthship [11]

CASE PITICE HOBBIT

Un exemplu de acest fel se afl sub numele de A Low Impact Woodland Home, adic o
cas din lemn cu impact redus.

Pentru cosntruierea acesteia s-au folosit materiale gsite din apropierea proprietii
precum pietre, crengi etc., i pentru izolarea pereilor a folosit baloi de paie tencuii cu lut.

Acoperiul este fcut din crengi, este izolat cu folie de plastic i tencuit cu lut. Aceste case
sunt extraordinare deoarece sunt construite n pmnt, au un acoperi verde i ofer
o conexiune foarte puternica cu natura la construcia ei sunt folosite n cea mai mare parte
doar materiale naturale. Dintre casele de acest gen, Hobbit-urile sunt cele care au cel mai
mic impact i par a face parte din peisajul naturii (Fig. 6) [11].

25
 Fig. 6. Casa Hobbit [11]

CASE COB CASE DIN LUT

n construcia lor se folosete un amestec de lut i paie, a cror combinaie este denumita
COB. Sunt extrem de durabile la intemperii severe i ofer o not uimitoare de magie.

Peretii unei case COB au in general o grosime de aproximativ 24 cm.,iar ferestrele sunt
corespunzator adancite, oferind casei une aspect caracteristic calduros.

Pereii groi ofer masa termica excelenta, care menine foarte uor cldura n timpul
iernii i rcoare n timpul verii (Fig .7) [11].

Fig. 7. Casa COB [11]

CASE EARTHBAG
Earthbags poate fi o alternativ ideal la COB n zonele n care solul
conine un procent mic de lut i este mai uoar construcia domurilor precum i
a altor structuri rotunjite. La fel ca i casele Hobbit, acestea par sa fac parte
din peisaj ntr-un mod armonios.

26
Aceste locuine confortabile si primitoare sunt fcute din saci de rafie plini cu pmnt umezit
bttorit deasupra (Fig. 8.) [11].

Fig. 8. Casa Earthbag [11]

CASE CORDWOOD

Sunt realizate din lemne, stivuite precum lemnul de foc i cantiti mari de mortar. Butenii
decojii, care variaz ntre 12-36 cm, pot fi ncorporai fie n perei, fie n structurile de
rezisten rotunde sau n combinaie cu structura de susinere a cldirii.
Casele Cordwood sunt fcute de obicei dintr-un lemn mai moale, cum ar fi cedru i
pin, deoarece acestea sunt mai stabile la expansiune i contracie. Aceste ziduri ofer att o
izolaie termic de succes, ct i rezisten. (Fig. 9) [11]

Fig. 9. Casa Cordwood [11]

27
 Capitolul 7. Concluzii

Facand o sinteza la toate aceste capitole, ca si concluzii pot spune urmatoarele lucruri:
O casa ecologica este foarte eficineta si foarte buna. In primul rand datorita materialelor eco
pe care le folosim in constructia casei, organismul nostru nu va mai fi atat de mult poluat. In al
doilea rand ajutam mediul inconjurator, cea ce va duce la o planeta mult mai sanatoasa. Casa
noastra nu va mai fi o casa care functioneaza ca un aspirator de resurse. Desii acesta casa este
foarte benefica, am observant ca are si un dezavantaj foarte mare. Costurile pentru o astfel de
casa sunt foarte mari, si nu orice om poate sa-si permita achizitionarea sau constuirea ei. In
concluzie, pot spune ca as vota pentru o astfel de casa eco. Deocamdata acesta casa este vazuta
ca si o casa a viitorului sau ca o casa a visurilor deoarece nu oricine si-o poate permite!
Incercati sa folositi lucruri cat mai ecologice pentru casa dumneavostra, astfel veti
salva planeta, dar va veti salva si pe voi!

Bibliografie
1.*** https://ro.wikipedia.org/wiki/Cl%C4%83dire_verde (accesat la data de 14.12.2016,ora
18:00);

2.*** http://ecology.md/md/page/eco-casa-si-casa-eficienta-energetic (accesat la data de

14.12.2016,ora 17:45);

3.***http://www.ecoloc.ro/articol/Avantajele-energiei-regenerabile (accesat la data

26.11.2016, ora 11:33);

4.***http://www.ecoloc.ro/articol/Energia-solara accesat la data 26.11.2016, ora 11:41);

5.***http://www.ecoloc.ro/articol/Cum-functioneaza-panourile-solare (accesat la data

26.11.2016, ora 11:53);

6.***http://www.ecoloc.ro/articol/Cum-functioneaza-panourile-fotovoltaice (accesat la data

26.11.2016, ora 12:00);

7.***http://www.ecoloc.ro/articol/Ce-este-energia-geotermala (accesat la data 26.11.2016, ora

12:30);

28
8.***http://www.ecoloc.ro/articol/Energia-geotermala-pompe-de-caldura (accesat la data
15.12.2016, ora 16:44);

9.***http://www.ecoloc.ro/articol/Ce-este-energia-eoliana (accesat la data 15.12.2016, ora

16:58);

10.***http://www.ecoloc.ro/articol/Beneficiile-unei-case-eco (accesat la data 15.12.2016,

ora17:58);

11.***http://www.constiintacolectiva.ro/eco/5-tipuri-de-case-eco-fascinante#.WFaBdIhEnDc
(accesat la data de 17.12.2016,ora 18:50);

12.***.http://www.macon.ro/blog/ce-materiale-trebuie-sa-folosesti-pentru-o-locuinta-verde/
(accesat la data 7 ianuarie 2017, ora 19:03);

13.***http://www.arhitecturaecologica.ro/pag/solara.htm (accesat la data 7 ianuarie 2017, ora

19:36);

14.***http://www.arhitecturaecologica.ro/pag/geotermala.htm (accesat la data 7 ianuarie 2017,

ora19:58);

15.***https://www.casa-gradina.ro/cum-functioneaza-pompele-de-caldura-geotermale/
(accesat la data 7 ianuarie2017, ora 19: 45);

16.***http://education.inflpr.ro/res/Fibo_CC_Prezentari/PurcareaV.pdf accesat la data 7

ianuarie 2017, ora 21:17);

17.***https://casaecologicaintrevissirealitate.files.wordpress.com/2014/12/2012-volumul-
lucrarilor.pdf (accesat la data7 ianuarie 2017 , ora 21:32);

18.***http://incont.stirileprotv.ro/imobiliare/care-sunt-avantajele-si-dezavantajele-caselor-
ecologice-fata-de-casele-construiet-standard-galerie-foto.html ( accesat la data 7 ianuarie
2017, ora 21:38);

19.***https://www.google.ro/search?
q=imagini+case+ecologice&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ved=0ahUKEwiVqePm2
u_RAhXlFJoKHUAtCeAQsAQIGQ&biw=1366&bih=638 (accesat la data 7 ianuarie 2017,
ora 21:40).

29
30