ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINŢIFICE

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE CONSTRUCŢII, CADASTRU ȘI ARHITECTURĂ
PROGRAM DE STUDIU:
ARHITECTURĂ

REFERAT-CASE PASIVE
LA DISCIPLINA
ECHIPARE TEHNICO-EDILITARĂ II
ANUL IV DE STUDII

Titular disciplină,
Prof.univ.dr.ing. Gheorghe IONESCU

Student Zelina Petra Gertud

Arhitectură.Anul 4,Sem.1.

An universitar 2017 – 2018

1
 CUPRINS

I.Introducere……………………………………………………………………..3

II.Ce înseamnă o casă ecologică ?........................................................................................4

III. Casa Pasivă…………………………………………………………………..7

IV. Cum devine o casă pasivă…………………………………………………..10

V. Șase principia ale unui construcții passive…………………………………..14

VI.Conceptul de casă pasivă…………………………………………………….15

VII. Exemple de case passive……………………………………………………16

VII.A. Casa Pasivă de la Suceava ………………………………………16

VII.B. Casa pasivă-Karawitz…………………………………………...19
VII.C. Casa Pasivă-Thomas Herzog…………………………………….20

VIII.Casa ecologică din pământ ………………………………………………...22

IX. Casa ecologică solară cu acoperiș din paie și pereți din lut…………………25

X. Concluzii……………………………………………………………………..27

XI. Bibliografie………………………………………………………………....28

XII.Sursa ilustrațiilor……………………………………………………………30

2
 I.Introducere

Omul şi-a creat un mediu propriu de viaţă, cel artificial, alcătuit din case, curţi, clădiri
publice, culturi de cereale și ferme zootehnice. Azi, mediul nostru de viaţă este un amestec de
natură şi ansamblu artificial, mediul rural fiind mai aproape de natură, iar mediul urban mai
aproape de mediul artificial. In oricare varianta, mediul trebuie să ne asigure oxigenul pe care-l
putem respira și apă curată
Populația este în creștere, iar dezvoltarea industrială face ca satele să se schimbe în oraşe,
iar oraşele în metropole. Spaţiul pentru noile clădiri este luat tot din natură. Ca urmare a acestor
acţiuni, natura se micşorează ca întindere care este dăunătoare vieţii omului, plantelor şi
animalelor.
Protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă sunt două dintre scopurile de mare actualitate care,
în mod obligatoriu, trebuie să preocupe atât arhitecţii și inginerii, cât şi executanţii–
constructorii, inginerii şi beneficiarii.
Omul modern preferă traiul sănătos într-o lume nepoluată și mai puțin stres; o lume în
care omul se străduiește să nu mai intervină atât de agresiv în evoluția și dezvoltarea spațiului
în care locuiește.

Arhitecţi precum Patrick Geddes în Scoţia, Buckminster Fuller şi Frank Lloyd Wright în
SUA, Hassan Fathy în Egipt, Richard Rogers şi Norman Foster în UK, au dezvoltat
idea de durabilitatea naturii ,însă răspunsurile lor au fost diferite. Natura a fost înlocuită
de consumul redus de energie datorită presiunii problemelor legate de încălzirea
globală. În timp ce Rogers şi Foster au dezvoltat prototipuri de birouri, şcoli sau chiar
terminale de aeroporturi, energetic-eficiente, mişcarea secolului 20 s-a îndreptat in
general inspre îmbunătăţirea condiţiilor de mediu din zonele urbane. Fathy şi Wright au
optat pentru folosirea materialelor şi tehnicilor locale în efortul de a produce arhitectura
modernă din metodele de construcţie tradiţionale. În acest proces, au introdus ideea că
1
durabilitatea socială şi proiectarea ecologică sunt strâns legate.

O cladire ecologică este o construcție care a fost proiectată în scopul de a fi eficienta din
punct de vedere energetic și pentru a avea un impact redus asupra poluării mediului. Pentru
realizarea acestui lucru sunt necesare noile tehnologii precum: izolarea termică imbunătățită,
folosirea în mai mare masură a sticlei, folo-sirea unor surse de lumină eficiente energetic,
încălzirea solară a apei, un management mai bun al consumului de apă și utilizarea responsabilă
a lemnului forestier și a materialelor reciclate.În construirea de clădiri este foarte important să se
țină cont și de tehnicile mai vechi, in principal despre poziționarea clădirilor și despre folosirea
ferestrelor astfel încât în timpul iernii să se profite din ce in ce mai mult de caldura furnizată de
2
soare, iar pe timp de vară construcția să beneficieze de surse de umbră.

1
Brian Edwards si Chrisna du Plessis – Snakes in Utopia: A Brief History of Sustainability – Green
Architecture.

2
arh. Adrian Moleavin – Constructii ecologice

3
 II.Ce înseamnă o casă ecologică ?

Casa ecologică reprezintă un concept nou in Europa, dar mai este mult până la atingerea
standardelor pe care le presupune o casă ecologică. Ca si in cazul unei construcții 4raditi, o casă
ecologică se caracterizează prin faptul că nu elimina noxe, cum se întamplă în cazul
construcțiilor clasice, noxe datorate incălzirii sau altor activități și tehnologii poluante.

O casa ecologică înseammă o casă realizată din finisaje 4raditi, izolata foarte bine. Din
ce în ce mai căutate, românii optează pentru acest tip de 4raditional4 din două motive: se
construiește mai repede decât una obișnuită și economisește mult mai multă energie. Deoarece în
România nu există o tradiție a caselor ecologice, constructorii folosesc tehnici și 4raditio 4raditi
în realizarea locuințelor supranumite și case “prietenoase cu mediul înconjurator”.

Acest tip de locuinăe, sunt realizate doar din 4raditio 4raditi, sunt prevăzute cu un 4radit de
încălzire solară a apei calde (montat pe acoperiș) și cu 4radit de încălzire 4raditi bazat pe lemn.
Față de o locuință 4radit o casă ecologică are un 4radit de izolare superior, acest lucru datorandu-
se calităților finisajelor 4raditi.

O casă ecologică nu înseamnă o casă de lemn sau o locuință pasivă. Deși definițiile
acestora sunt asemănătoare, diferențele se cunosc foarte bine în timp. În primul rănd, o casă
ecologică este o casă inteligentă, care nu prezintă nici un fel de pierderi deoarece este foarte bine
izolată și totul este reciclabil (chiar și apa de la toaletă provine din apa de ploaie), 4radition
materialele din care este realizată pot fi reciclabile ( de exemplu poate fi construită din pământ
Fig.1 ).

Fig.1 Casa din pământ ,Arh.Dragos Iliescu, judetul Vâlcea,Staţiunea Băile Olăneşti

4
 Un alt lucru pe care trebuie să îl știm despre casele ecologice este faptul că acestea au
un transfer termic cu mediul înconjurător 5raditi de mic. În plus, în acest tip de locuință nu va fi
nevoie să porniți aerul condiționat vara, deoarece beneficiază de un 5radit special care nu
permite pătrunderea căldurii în interior.

Deși 5raditiona de casă economică este 5raditi de nou în Europa (deseori el este
confundat cu o locuință pe structură din lemn), treptat încep să apăra cât mai multe cereri și
oferte legate de această 5raditi. Locuințele economice au apărut din dorința și nevoia
arhitecților de a proteja mediul înconjurător și de a înlocui anostele construcțiile din beton. 3
Deși ne imaginăm că aceste case nu se pot realiza decât într-un stil 5raditional55 limitat, trebuie să
știm faptul că materialele din care sunt construite sunt foarte rezistente și permit adevărate
5radi arhitecturale.

O clădire ecologică este o 5raditional5 care a fost proiectată în scopul de a fi eficientă din
punct de vedere energetic și pentru a avea un impact redus asupra poluării mediului. Pentru
realizarea acestui lucru sunt sunt necesare noile tehnologii precum: izolarea termică îmbunătățită,
folosirea în mai mare măsură a sticlei, folo-sirea unor surse de lumina eficiente energetic,
încălzirea solară a apei, un management mai bun al consumului de apă și utilizarea responsabilă
lemnului forestier și a materialelor reciclate.

Fig 2. Reprezentarea schematic a arhitecturi ecologice

3 Richard Rogers – Architecture: A modern View

5
 În construirea de clădiri este foarte importantă să se țină cont și de tehnicile mai vechi, în
principal despre poziționarea clădirilor și despre folosirea ferestrelor astfel încât în timpuliernii
să se profite din ce în ce mai mult de căldură furnizată de soare, iar 6raditi de vară construcția să
beneficieze de surse de umbra.4

Avantajele construirii unei clădiri conform principiilor din arhitectura ecologică ar trebui
să poată determina pe oricine să se gândească bine înainte să achiziționeze o clădire. Beneficiile
construcțiilor ecologice sunt vizibile și se observă, în primul rând, în cazul facturilor la 6raditi,
care se reduc considerabil. Perioadele de recuperare a banilor investiți în folosirea diferitelor
6raditio și tehnici ecologice pot fluctua, însă.
De exemplu, suma investită pentru izolarea termică și iluminarea eficientă poate fi
6raditiona în aproximativ un an sau doi. Singură problemă ar putea fi costurile ridicate ale unui
6radit de generare a electricității cu ajutorul panourilor solare fotovoltaice(Vezi Fig.3), însă chiar
și aceste sisteme se vor ieftini în viitor.

Fig.3 Schema de funcționare a panourilor solare fotovoltaice

Potrivit specia-listilor, dacă o clădire este construită ecologic de la bun început, costul ei
5
îl poate depăși cu maximum cinci procente pe cel al unei construcții realizate 6raditional.

4 arh. Adrian Moleavin – Constructii ecologice

5 arh. Adrian Moleavin – Constructii ecologice

6
 III.Casa Pasivă

Casa pasiva” sau “cladirile pasive”sunt acele construcții foarte bine izolate, fără curenți
reci de aer, a căror necesar anual de căldură este atât de mic, încât pentru încălzirea lor nu e
nevoie de un sistem convențional de încălzire. Necesarul de căldură poate fi distribuit în camere
prin sistemul de ventilație. Conservarea de energie într-o astfel de construcție este prioritara. Din
păcate în România conceptul de casă pasivă e înțeles greșit și interpretat greșit. Se consideră că
dacă atașăm un panou solar sau o pompă de căldură obținem o casă pasivă. Energia verde e bine
venită, e de încurajat, doar aceste metode nu scad necesarul de caldură și energie.

Fig.4 Schema functională :Casa pasivă

În proiectarea unei locuințe pasive se urmărește în primul rând conservarea de energie, apoi
producerea ei.Acest principiu se poate observa cu ușurința în exemplul de mai sus, termosul nu
necesită energie pentru a menține băutură caldă. Fierbătorul are nevoie de energie pentru a menține
6
băutura caldă. De aici și denumirea de locuința pasivă, de la energie pasivă sau activă.

În cazul unei case pasive deosebit de importantă este arhitectura și orientarea casei:
o formă compactă (cât mai puțini pereți exteriori) plus ferestre mari cu orientare sudică.

6
Revista Constructiilor www.revistaconstructiilor.eu

7
 Fig.5 Pătrunderea radiației solare

În imagine se poate vedea cum

radiația solară pătrunsă în interior
realizează încălzirea 'pasiva' locuinței.

Designul unei clădiri 'pasive', cu ferestre mari sudice, care va fi scăldată de

razele soarelui, trebuie să ia în considereare și următoarele aspecte simple:

Iarna, soarele răsare în sud-est, rămâne relativ jos pe cer la sud apunând la sud-vest. O
casă cu ferestrele mari orientate spre sud beneficiază astfel din plin de razele soarelui!
(Fig.6)Vara în schimb, soarele răsare în nord-est, este sus pe cer la amiază și apune în nord-vest.
(Fig.6)Razele soarelui cad în mai mare măsură pe acoperiș și pe pereții dinspre est și vest, deci
absența ferestrelor în aceste locuri minimizează efectul cu care soarele verii contribuie la
încălzirea locuinței. Remarcăm că orientarea sudică a ferestrelor oferă avantaje și pe timpul iernii
și în perioada sezonului cald. Vara la amiază, razele solare au un unghi de peste 60 de grade față
de pământ. Acest unghi mare oferă posibilitatea
că umbrirea ferestrelor să fie relativ simplă.
Geamurile pot fi umbrite de către o streașina puțin
mai lungă, un balcon situat deasupra lor, etc7

Fig.6 Efectul de soare iarna/vara

7
Revista: Case si gradini http://www.casesigradini.ro

8
 Deoarece la o casă pasivă pierderi termice sunt foarte mici, de o mare importanță este
folosirea unui sistem de ventilație cu recuperare de căldură și utilizarea energiei
regenerabile: panouri fotovoltaice, panouri solare, pompe de cladura, etc

Ferestrele sunt însă și locul pe unde se pierde multă căldură, pentru a compensa acest
fapt ar trebui ca ele să aibă bune proprietăți izolatoare: să fie cu trei foi de sticlă și cu spațiile
dintre ele umplute cu gaze izolante, să aibă o tâmplărie cu mai multe camere și cu o lățime
corespunzătoare, o sticlă de calitate, de exemplu sticlă Low-E (cea peste care s-au depus mai
multe straturi microscopice din argint, numită și sticlă cu straturi sau pelicule Low-E). Fig.7

Fig.7 Geam termopan de tip:Low-e

În cazul unui amplasament optim al clădiri, și a unor ferestre de calitate, energia

termică acumulată în condițiile în care fereastra este dispusă spre sud este mai mare decât
energia pierdută.

Chiar și iarna, în zilele reci dar însorite, razele soarelui care pătrund în interior prin
ferestrele mari creează efectul de seră. În cazul în care tot peretele sudic este un spațiu
vitrat, întreaga clădire poată îndeplini rolul de colector al energiei solare.

Dacă nu am luat în calcul acest aspect în timpul construcției prin plasarea ferestrelor
sudice sub o streașină mai lungă sau sub balcoane, puntem folosi pentru umbrie copertine
solare, rulouri exterioare sau chiar metode "naturale": vegetație sau copaci (care iarna își pierd
frunzele) în fata geamurilor.8

8 Revista: Case si gradini http://www.casesigradini.ro

9
 IV.Cum devine o casă pasivă?

Prima casă pasivă a fost construită la începutul anilor 1990 în Darmstadt, Germania,
urmând principiile elaborate de cercetătorul german dr. Wolfgang Feist. Scopul său primordial a
fost scăderea la minim a necesarului de energie pentru încălzire a clădirii. Dr. Feist şi-a atins
scopul prin aplicarea câtorva principii simple combinate în mod judicios.
Pierderea de căldură a anvelopei clădirii scade la nivel minim datorită termoizolației
groase de 20-30 de centimetri. Pentru a evita pierderea căldurii captivate în interiorul anvelopei
termice etanşe a clădirii prin aerisirea necontrolată (prin ferestre), o instalaţie performantă de
ventilaţie cu recuperare de căldură (având randament de peste 75%) transferă energia termică a
aerului uzat eliminat din spaţiile interioare aerului proaspăt introdus în clădire. Casa pasivă
reprezintă un standard de confort superior: ferestrele – care reprezintă punctul cel mai vulnerabil
al anvelopei termice a oricărei case, deci şi a celor pasive – ne oferă condiţii extrem de
confortabile: putem să stăm în vecinătatea lor fără senzaţie de frig chiar şi în zilele cele mai
geroase de iarnă.Casa pasivă este deci pasivă datorită calităţii sale de a putea fi încălzită cu un
consum minim de energie – practic prin energie solară –, iar vara temperatura interioară poate fi
ţinută sub 25°C fără a utiliza sistem de climatizare, doar prin sistemul de umbrire.
Criteriile exclusive ale caselor pasive sunt următoarele:
 necesarul specific de energie pentru încălzire ≤ 15kWh/m2an sau
 necesarul specific maxim de energie pentru încălzire ≤ 10W/m2 şi
 etanșeitate n50 ≤ 0,6 h-1 şi
 necesarul specific de energie primară ≤ 120 kWh/m2an
Bilanţul energetic al caselor pasive se calculează cu programul de calcul Passivhaus
Projektierungs Paket (PHPP). 9

A.Primul aspect atractiv al caselor pasive: costuri de exploatare scăzute

Cel mai important aspect al caselor pasive este fără doar şi poate necesarul specific de
energie pentru încălzire care, conform sistemului de criterii al caselor pasive, nu poate să
depăşească 15kWh/m2.
Conform standardelor româneşti actuale, această valoare nu trebuie să depăşească 140
kWh/m2: casele pasive economisesc deci mai mult de 90% de energie pentru încălzire. Astfel că
factura anuală pe încălzirea cu gaz a unei case pasive cu suprafaţa de 150 m2 va fi de 340 lei, iar
cea a unei case construite conform standardelor în vigoare, cu aceeaşi suprafaţă, va fi de 3000 de
lei. Diferenţa dintre cele două are tendinţă de creştere dacă luăm în considerare creşterea preţului
energiei: în urma liberalizării pieţei energetice preţul gazului spre exemplu creşte cu 10-12% pe
an, urmând ca până în 2018 creşterea să însumeze în jur de 80%. Nu este deci nefondată
presupunerea că peste zece ani vom cheltui dublu pe încălzire faţă de situaţia actuală. Revenind
la comparaţia anterioară: în 2018 vom plăti 600 lei pentru încălzirea unei case pasive şi peste
5500 lei pentru încălzirea unei case "tradiţionale".

9
http://vvp.ro/ro/servicii/case-pasive
10
 B.Al doilea aspect atractiv al caselor pasive: confort termic ridicat şi aer mereu
proaspăt

Pe lângă costurile de întreţinere semnificativ reduse, gradul ridicat de confort este

cealaltă calitate atractivă a caselor pasive.Există două motive: chiar şi la temperaturi exterioare
foarte scăzute energia termică necesară pentru încălzire este atât de redusă încât poate fi
introdusă cu ajutorul aerului care intră prin sistemul de ventilaţie. Celălalt motiv pentru care
radiatoarele de sub ferestre pot fi eliminate este calitatea superioară a tâmplăriilor cu trei straturi
de geam: suprafaţa interioară a acestora este caldă (min. 16°C) astfel crescând şi suprafaţa utilă a
camerei. Această calitate o au şi pereţii ai căror temperatură niciodată nu scade cu mai mult de
0,5-1°C faţă de temperatura interioară, chiar şi dacă afară sunt -20°C.
Confortul termic ridicat al caselor pasive îl demonstrează următoarea întâmplare: o
echipă internaţională de cercetători a ajuns la descoperirea că iarna, într-o casă pasivă,
temperatura interioară într-o noapte de iarnă nu scade sub 16°C nici dacă ferestrele sunt lăsate
întredeschise.

Pe lângă confortul termic calitatea superioară a aerului din interior este a doua
componentă care asigură gradul ridicat de confort, prin utilizarea sistemului de ventilaţie. Poate
ideea cea mai des vehiculată este aceea că în casele pasive nu putem sau nu avem voie să
deschidem ferestrele, ba mai mult, ne vom sufoca dacă sistemul de ventilaţie se defectează. Altă
idee asemănătoare este cea că, trăim într-un cocon închis ermetic şi respirăm aer artificial.
Sămânţa de adevăr din ideile enumerate anterior este că necesarul de energie pentru încălzire este
optim doar în situaţia când schimbul de aer este realizat de un sistem de ventilaţie cu randament
mare, cu condiţia ca ferestrele să rămână închise.
În ciuda tuturor argumentelor, folosirea unei case pasive nu diferă mult de utilizarea unei case
"tradiţionale". În măsura în care utilizatorul nu este satisfăcut de calitatea aerului încălzit care
intră în încăperi prin sistemul de ventilaţie, poate să deschidă ferestrele: costurile cu încălzirea se
vor majora cu o fracţiune a costului normal care este extrem de scăzut în cazul caselor pasive
(conform calculelor anterioare, la o suprafaţă utilă de 150 m2, costurile ajung la doar 340 lei).

În cazul foarte puţin probabil al defectării sistemului de ventilaţie-acesta fiind un

mecanism foarte simplu – până la reparaţie casa va funcţiona ca o casă "tradiţională": nu ne
sufocăm pentru că deschidem ferestrele. Însă, contrar cazului caselor construite conform
standardelor actuale, nu va apărea mucegai nici dacă renunţăm la aerisire deoarece temperatura
de la suprafaţa interioară a pereţilor nu poate scădea atât de mult încât să apară punctul de rouă şi
implicit, condens.

Sistemul de ventilaţie caracteristic caselor pasive nu este sistem de climatizare. Folosirea

acestor instalaţii nesănătoase şi consumatoare de energie nu este necesară la casele pasive
termoizolate şi umbrite corespunzător, în condiţiile noastre climatice, deoarece temperatura
interioară nu depăşeşte 25 °C, considerat pragul de confort termic vara.

11
 În conductele de aer nu poate apărea mucegai deoarece peste tot unde acestea trec prin
medii reci, sunt termoizolate şi izolate cu barieră contra vaporilor. Astfel umiditatea din aer are
nu poate condensa şi astfel favoriza apariţia mucegaiului. Aerul care intră în spaţiile interioare
este aerul din exterior care este filtrat de praf şi polen şi încălzit de aerul evacuat, cu care însă nu
se amestecă. Admisia aerului în încăperi se face discret, fără zgomot şi cu viteză redusă. 10

Sănătatea aerului

Comparativ cu o casă clasică, atmosfera într-o casă pasivă este mai aerisită, de aici rezultă și
lipsa apariției alergenilor, igrasiei și umezelii ce deteriorează construcția şi sănătatea locuitorului.
Confortul excepțional dat de aerul permanent proaspăt din casă se datorează mai multor aspecte.

În primul rând, datorită sistemului de ventilație mecanică. Mai exact, se montează o

instalație de aerisire cu sistem de recuperare a căldurii. Aerul proaspăt este trecut printr-un
„schimbător de căldură”: acesta transmite căldura aerului evacuat la aerul proaspăt. În anumite
condiţii, pierderea de căldura în comparație cu o clădire cu aerisire prin ferestre se poate reduce cu
până la 80%.

Acest lucru nu înseamnă că ușile și ferestrele unei case pasive nu pot fi deschise. Din contră.
Locatarul se poate bucura oricând de ambientul exterior fără a afecta decisiv economisirea energiei
interioare.

În al doilea rând, sănătatea aerului este menținută și datorită folosirii lemnului ca material de
construcție. Deoarece lemnul este un material poros, aerul din exterior pătrunde în interior prin
fibrele de lemn, fiind filtrat în mod natural. Iar, rășina din interiorul trunchiului va da casei o aromă
naturală unică de lemn, care are un efect benefic asupra somnului și sistemul respirator. 11

Deoarece casa pasivă respiră cu adevărat, locatarul nu va dezvolta alergii sau boli ale sistemului
respirator. Mai mult, datorită izolării, variația temperaturii este redusă considerabil, prevenind astfel
apariția condensului și a mucegaiului. De asemenea, elementele constructive sunt fabricate cu
materiale uscate, într-un mediu perfect controlat, pentru a împiedica umezeala să pătrundă în spațiul
de locuit.

10
http://www.dornaecohouse.ro/ro/tehnologie/conceptul-de-casa-pasiva/
11
https://www.totb.ro/foto-casa-pasiva-de-la-suceava-care-consuma-foarte-putina-energie/

12
 Fig.8.Casa pasivă de la Suceava .Treceri subtile interior-exterior

Fig.9.Prima casă pasiva construită în 1991 în Darmstadt Kranichstein

13
 V.Șase principii ale unui constructii pasive

1. O izolație bună.Valoarea U necesara la componentele exterioare ale constructiei pasive

se afla sub 0,15 W/mpK. Drept urmare, grosimea izolatiei se poate realiza cu cofrajul Marc
Pasiv, care are grosimea peretelui de polistiren_grafitat® de 24,35 cm si U = 0,11 W/mpK, sau
cu polistiren de minim 30 cm grosime. 12

2. Fara punti termice. Evitarea puntilor termice constituie una dintre cele mai eficiente
masuri de ECONOMIE A ENERGIEI la o cladire. Cofrajul Marc Pasiv elimina in totalitate
puntile termice, lucru greu de realizat la o cladire clasica. Pe colt, cofrajul Pasiv are grosimea
izolatiei de polistiren_grafitat® de 39 cm, echivalentul a 50 cm de polistiren cu densitatea de 24
kg/mc.

3. Utilizarea de geamuri termoizolante cu trei foi, din care doua cu Low E, bagheta
termica (din textolit sau otel inox) si Kripton, avand U = 0,5 W/mpK. Ramele termoizolante sa
fie de circa U =0,8 W/mpK si de culoarea alba, pentru a nu atrage caldura. Este necesar ca usa de
intrare sa fie dublata (sas), pentru a reduce pierderea de caldura.

4. O perfecta etanseitate a mantalei cladirii. Aceasta reduce pierderile de caldura si creste

efectul instalatiei de ventilatie. O manta etansa a cladirii duce la evitarea defectelor de
constructie si la cresterea protectiei acustice.

5. Utilizarea Instalatiei de Aerisire-Ventilatie, cu recuperare de caldura. La aerisirea casei

prin fereastra se pierd 15-20% din energie si astfel, caldura din casa. In cazul utilizarii unei
instalatii de aerisire-ventilatie cu schimbator de caldura, se recupereaza 93% din caldura
continuta in aerul de evacuare.

6. Utilizarea de energii regenerabile. Prin utilizarea de energii regenerabile se intelege

utilizarea de:
Energie solara: solare cu vid, panouri sau tuburi pentru incalzirea apei menajere (a se evita
instalatiile cu tuburi care au boilerul pe acoperis);
Energia pamantului: pompe geotermice: apa-apa, sol-apa, aer-apa*.
*Pompele aer- apa nu sunt recomandate pe teritoriul Romaniei din cauza temperaturilor negative
de pe perioada iernii.
Incalzirea locuintei se va face prin pardoseala.

12
http://www.amvic.ro/casa-pasiva.php

14
 VI.Conceptul de casă pasivă

Fig.10.Principiile conceptului de case pasive

13
http://www.dornaecohouse.ro/ro/tehnologie/conceptul-de-casa-pasiva/
15
 VII.A.Exemple de Case Pasive

Casa pasivă de la Suceava

După casa solară Prispa şi casa solară EFdeN, ambele participante la competiţia Solar
Decathlon Europe, faceţi cunoştinţă cu Che, casa pasivă concepută de o firmă
românească la Suceava, al cărei design a devenit viral pe site-uri ca Inhabitat sau
Gizmodo. Casele pasive sunt recunoscute pentru consumul ultra-scăzut de energie, lucru
posibil printr-un standard riguros de construcţie, care reduce major amprenta imobilului.

Casele pasive sunt acele locuinte recunoscute pentru consumul extrem de mic de energie. Acest
lucru se datoreaza standardului riguros de constructie, care asigura o administrare foarte eficienta
a energiei produse si consumate.

Avem un exemplu de casa pasiva la Suceava, realizata de Tecto Arhitectura. Locuinta,

numita Che, are un consum anual de 14 kWH pentru fiecare metru patrat (nivelul maxim de
energie necesar incadrarii la categoria caselor pasive este de 15 kWH). Pe langa eficienta
energetica, aceasta casa prezinta si alte avantaje demne de mentionat, cum ar fi amplasarei ei in
mijlocul naturii. Totodata, locuinta atrage si prin designul interior: spatii ample si luminoase,
finisaje realizate din materiale naturale in nuante calde, jocuri de volume si forme etc. Un
element distinct il reprezinta hamacul suspendat deasupra unei fasii de gazon amenajate in
interiorul locuintei. 14

Conceptul care a stat la baza acestei constructii a fost acela de locuinta sustenabila
simpla, desfasurata pe doua niveluri, care sa se integreze intr-un loc aparte: o padure matura din
inima orasului Suceava. “Cladirea se dezvolta discret in jurul unui curti interioare acoperite, intr-
un cadru natural deosebit pe care nu-l afecteaza, realizand un dialog cu acesta prin suprafete mari
vitrate si treceri subtile interior-exterior” au afirmat autorii proiectului. Suprafetele de sticla ale
cladirii ofera de patru ori mai multa lumina naturala decat prevad cerintele actuale pentru
incadrarea in sistem de case pasive. Suprafetele vitrate permit nu doar cresterea procentului de
lumina naturala, ci si maximizarea productiei de energie solara pasiva.Casa Che (care a costat
350.000 de euro) este izolata cu materiale naturale si prevazuta cu ferestre din materiale
eficiente, care joaca un rol esential in conservarea energiei. De asemenea, are o pompa de
incalzire a apei in subsol si un acoperis verde, care compenseaza pentru spatiul de locuit ocupat
prin insasi amplasarea casei. Pe viitor, se intentioneaza montarea unor panouri fotovoltaice pe
acoperis, care sa asigure necesarul energetic al casei.

Ideea care a stat la baza intregii constructii a fost aceea de a se folosi fiecare strop de
energie disponibila. Standardele de constructie pentru case pasive (dintre care cel mai cunoscut
este Passivhaus) presupun o abordare arhitecturala si inginereasca riguroasa, care reduce
consistent amprenta ecologica a imobilului si care are, drept urmare, un consum energetic ultra
scazut. 15

14
casamea.ro/galerie/casa-pasiva-la-suceava-cu-consum-foarte-mic-de-energie-13230/

15
https://www.totb.ro/foto-casa-pasiva-de-la-suceava

16
Fig.11 Casa Pasiva de la Suceava ,proiectat de Tetco Arhitectura15

Fig.12.Plan casa pasivă de la Suceava

17
Fig. 13:Interior casa pasivă de la Suceava

Fig. 14: Baie casa pasivă de la Suceava

18
 VII.B. Exemple de Case Pasive

Casa pasivă-Karawitz

Casa Pasivă Arhitecți din biroul Karawitz,Localitatea Bessancourt,Franța,2009

Clădirea are un spectaculos 'înveliș' de bambus.

Fig.15. Casa Pasiva Karawitz-exterior

Fig.16. Casa Pasivă-Karawitz interior Fig.17. Casa Pasivă-Karawitz-Pereți cu bambus

19
 VII.C. Exemple de Case Pasive

Casa Pasivă-Thomas Herzog

Un alt exemplu interesant și spectaculos de clădire pasivă este casa lui Thomas Herzog
din Regensburg. Aceasta este o structură simplă al cărei acoperiș din sticlă, înclinat, mărește
iarnă cantitatea de lumină naturală ce pătrunde în interior. Arhitectul a creat într-o zonă
temperată o locuință pasivă cu încălzire solară, construind 'o casă împrejurul altei case',
adăugând de fapt un înveliș suplimentar, o seră care include casa. Dacă este privită din anumite
16
direcții, casa seamănă cu o seră orientată spre sud, în mijlocul unei păduri de fag.
Casa Pasivă,Arhitect: Thomas Herzog,Localitatea:Regensburg,Germania,1977

Fig.18. Casa pasivă Thomas

Herzog-Fațada lateral

Fig.19. Casa pasivă T.Herzog

Fațada secundară

16
Revista: Case si gradini http://www.casesigradini.ro

20
 Fig.20. Plan
de situație

Fig 21.,22. Radiația solară în timpul iernii

În timpul iernii, radiația solară pătrunde în sere, precum și spațiile de locuit, la un

unghi redus, permițând luminii să intre și să se încălzească casă.

21
 VIII. Casa ecologică din pământ

Frumusețea acestei tehnici de construire constă în simplitatea și naturalețea celui mai

vechi material de construcții – pământul. O casă cu pământ bătătorit se realizează cu ajutorul
cofrajelor de lemn care sunt treptat umplute, bătătorite, ridicate.

Dovezi cu privire la utilizarea timpurie a tehnicii de construire cu pămant bătătorit a fost

întâlnit în situri arheologice neolitice din culturile Yangshao și Longshan de-a lungul Fluviului
Galben din China, datând de la 5000 î.Hr. Pană în anul 2000 î.Hr., tehnici arhitecturale cu pereți
din pămant bătătorit au fost utilizate în mod obișnuit pentru pereți și fundații din China.
Structuri din pămant bătătorit au fost întâlnite pe tot globul, mai puțin la Polul Nord și Polul
Nord, respectiv în Antarctica. 17 Interesul fată de această tehnică a scăzut după al doilea război
mondial, atunci când au apărut pe piată materialele de construcții ieftine.

Metoda- a fel ca majoritatea celor din materiale naturale – este considerat substandard, și
încă îndeplinește opoziție din partea mai multori contractori, ingineri, și comercianți care nu
sunt familiarizati cu tehnicile de construcție din pământ, din materiale naturale. Percepția
dominantă că astfel de materiale de construcție nu se descurca bine în regiunile predispuse la
cutremur a împiedicat utilizarea acestuia în mare parte a lumii. În foarte multe țări din lume, o
astfel de metodă nu primește autorizație de construcție.

Tehnica – Construirea unui zid din pământ bătătorit implică comprimarea un amestec
umed de pământ care are proporții adecvate de nisip, pietriș și argilă (uneori sa adăugat un
stabilizator), într-un cadru, cofrag susținut extern, creând fie un perete solid de pământ sau
blocuri individuale. Pe vremuri se adăugau diferiți aditivi cum ar fi var sau sânge animal au fost
folosite pentru a stabiliza materialul, în timp ce acum, construcția modernă folosește var, ciment
sau emulsii asfalt. Unii constructori moderni adăugă, de asemenea, oxizi colorati sau alte obiecte,
cum ar fi sticle, anvelope sau bucăți de lemn, pentru a adăuga o anumită varietate structurii.
Deasemenea destul de des se întâlnesc construcții (din pământ bătătorit) unde se folosește o
armătură din fier-beton.

Construirea unui perete intreg începe cu un cadru temporar (cofrag), de obicei,

realizat din lemn sau placaj (înalt de aproximativ 40-50 cm), pentru a acționa ca o matriță
pentru forma dorită și dimensiunile fiecărei secțiuni de perete. Forma trebuie să fie robustă și
bine fixată, iar cele două suprafețe opuse ale cofragului prinse bine împreună, pentru a preveni
18
deformarea, bombarea de la forțele de compresiune mari.
17
Revista :Case naturale ,Articolul Case din pământ ; http://casedinlut.ro/tehnici/case-din-pamant-
batatorit/

18
Revista :Case naturale ,Articolul Case din pământ ; http://casedinlut.ro/tehnici/case-din-pamant-
batatorit/

22
 Odată ce un perete este complet, este suficient de puternic pentru a înlătura cofrajele și a
trece la finisarea acesteia. Chiar este recomandat acest lucru, deoarece după o oră este foarte
dificil să se lucreze la finisaje. Finisajele constau în perierea suprafeței cu o perie de sârmă, apoi
spălarea cu un burete. Prin adăugarea diferitelor tipuri de pământ (de culori diferite), sau
colorarea unor starturi cu pigmenti naturali se pot obține suprafețe incredibil de atrăgătoare.
Astfel pereții nu necesită alte finisări, cum ar fi tencuirea sau vopsirea suprafeței. Ideal este să se
construiască în perioada verii, pe vreme caldă, astfel încât pereții se pot usca și se pot intării
suficient. Un astfel de perete ajunge la maturitate completă după doi ani, atunci când pare ca și
cum ai fi construit ceva dintr-o stâncă, dar la finalul construcției, oricum deja poate fi locuită.

Avantajele caselor din pământ bătătorit sunt: nu necesită structură de lemn ,dacă locația
permite, nu necesită nici măcar fundație săpată, și nici fundație de beton ,poate fi ridicată chiar și
de doi oameni, fără cunostiinte în construcții .costă foarte puțin ,permite realizarea încălzirii prin
pardoseală, sau chiar și prin ziduri. Zidurile de pământ au masă termică, înmagazinează căldura
sobei, și o emană ulterior, încet, în încăpere. Ca și la o casă de cob, geometria pereților poate fi
una organică, cu mobilier din cob sau diferite elemente încastrate .Materialul principal este chiar
pământul de sub picioare, cu costuri practic inexistente. Practic, poți săpa după materialul de
construcție, făcând în același timp iazul și o seră îngropată. Este rezistentă. Construcțiile din
pământ bătătorit rezistă de sute de ani. Există clădiri istorice care atesta acest lucru.

De exemplu Vila “Pestera” proiectată de studioul Greenfield și construită în interiorul

parcului natural Maderas del Carmen din Mexic(Fig.16.). Complexul a fost construit pentru
angajații parcului, oameni de știință și cercetători. Construcția găzduiește zone de zi: livinguri
și locuri de luat masă(Fig.17.), oferind spații confortabile de relaxare sau de întâlnire.

“Pestera” a fost construită din materiale locale, naturale sau reciclate, ce

interacționează cu mediul natural înconjurător. Pereții au fost ridicați din piatră sau din pământ
19
bătătorit. Ambele materiale sunt vizibile atât din exterior cât și din interior.

Pereți din sticlă, pe întreagă înălțime a nivelului, completează arhitectură construcției,

deschizându-se către mediul exterior și către peisajul munților Sierra Madre din apropiere.

19
http://www.roarhitect.ro/articole/proiecte-eco/view/pestera-o-vila-construita-din-pamant-batatorit

23
 Fig.23 Vila Pestera ,din Mexico ,Perspectiva exterioara de noapte

Fig.24 .Perspectivă interioară.Locul de luat masă și camera de zi

24
 IX. Casa ecologică solară cu acoperiș din paie și pereți din lut

Casele din lut sunt apreciate în primul rând pentru valoarea lor ecologică. Fiind un
material natural, local, foarte bun izolator termic și care necesită o prelucrare redusă, lutul
asigură obținerea unor case naturale cu o atmosferă interioară sănătoasă și cu un impact
minim asupra mediului înconjurător.

Casa ecologică ,proiectată de arhitecții Karen si Flemming Abrahamsson, un cuplu

danez ,la o Fermă rustică din Stenlille-Zeelanda.

Casa are o arhitectură contrastantă. Astfel, partea dinspre sud ne dezvăluie o fațadă
modernă din sticlă în timp ce restul casei are aspectul unei case rurale tradiționale, cu acoperișul
din paie și pereții din piatră și lut.Fig.18

Paiele, piatra și lutul sunt materiale naturale, ieftine și bune izolatoare termice. În
plus, lutul are și foarte bune proprietăți de absorbție și înmagazinare a căldurii solare.20

Fig. 25 .Casa ecologică din lut ,Fațada Sudică

Prin fatada de sticla razele solare patrund in casa, caldura acestora fiind absorbita
si inmagaziinata in peretii din lut.

20
Revista :Case și grădini,Articolul http://www.casesigradini.ro/revista/a4/18261/9/Case-
ecologice/casa-ecologica-solara-cu-acoperis-din-paie-si-pereti-din-lut

25
 La interior, lemnul, piatra, pereții văruiți și mobilierul modelat din lut crează o atmosferă
caldă, primitoare și sănătoasă, completată și cu o mică grădină interioară. Fig 19.

Fig.26. Grădina
interioară in casa ecologica
a lui Karen si Flemming
Abrahamsson

Fig.27. Sobă pe lemne în

interiorul casei,având atașată și o
băncuță zidită din lut,
completează necesarul de căldură
al casei în zilele reci și înnorate.

26
 X.Concluzii

Ecologia este o reacţie la o situaţie de criză, o încercare de repunere în echilibru a

relaţiei dintre om şi mediul său, acţionând prin om. Însă, nemaiexistând acea‚apropiere’, acel
contact direct şi firesc cu mediul, omul este nevoit să acţioneze din afara sa. De aici şi o
înşiruire de principii ecologice pe care urmându-le, omul ar avea şansa să şi le asume pentru
început, pentru ca mai apoi să poată ajunge să le asimileze.

Arhitectura nu trebuie să se limiteze sau să se concretizeze doar la obiectul

de arhitectură realizat, ci la întreg procesul pe care această acţiune îl reprezintă.
Arhitectura de azi are rolul de a reconcilia un oras tradiţional care nu mai poate fi
renăscut dar poate fi conservat, cu un oras “modern” care să ne satisfacă, soluţia
ideala fiind îmbinarea acestora intr-un cadru urban accesibil tuturor.

Arhitectura ecologică nu înseamnă doar a construi folosind materiale naturale sau

biodegradabile; arhitectura ecologică înseamnă și adaptarea volumetriei construcției la
condițiile de mediu (teren, vânturi, temperatură, însorire și precipitații). Trebuie asociata cu
tehnologii pentru instalații (termice, electrice, sanitare) ce folosesc resurse regenerabile /
altrnative și care nu poluează mediul.

Arhitectura ecologică este un instrument al ecologiei ce ne ajută să asigurăm dezvoltarea

generațiilor viitoare.

Materialele folosite pentru construirea unei case ecologice nu poluează mediul în

niciunul dintre stadiile de realizare: fabricare, transport, montaj etc. Astfel de materiale nu sunt
toxice și trebuie să lase cât mai puține deșeuri pe șantier.

O casă ecologică poate fi ridicată pe o structură de lemn pentru a asigură un

consum redus de energie la încălzire.,lemnul tratat elimină riscul unui incendiu.

În România, nu există o tradiție a construirii caselor ecologice. De aceea,

informațiile disponibile sunt mai puține, precum și profesioniștii în domeniu. Prin urmare, se
poate că un astfel de proiect să fie mai solicitant din timp de vedere al efortului, banilor și
timpului comparativ cu construirea unei case obișnuite, din materiale poluante sau cu tehnici
moderne care nu au în vedere protejarea mediului.

27
 XI. BIBLIOGRAFIE

Reviste

Revista “Râmnicu Vâlcea Week” http://www.ramnicuvalceaweek.ro

Revista Casa si gradina http://www.casesigradini.ro

Revista Arhitectura nr 79,Noiembrie,2009

Revista Arhitectura nr 90 ,Dec 2010-Ian 2011

Revista :Case naturale ,Articolul Case din pământ ; http://casedinlut.ro/tehnici/case-din-pamant-

batatorit/

Revista :Case și grădini,Articolul http://www.casesigradini.ro/revista/a4/18261/9/Case-

ecologice/casa-ecologica-solara-cu-acoperis-din-paie-si-pereti-din-lut

Revista Constructiilor www.revistaconstructiilor.eu

Cărți

arh. Adrian Moleavin – Constructii ecologice

Brian Edwards si Chrisna du Plessis – Snakes in Utopia: A Brief History of Sustainability –

Green
Architecture.

Richard Rogers – Architecture: A modern View

Web

http://casapasiva.md/ro

http://www.roarhitect.ro/articole/proiecte-eco/view/pestera-o-vila-construita-din-pamant-batatorit

http://www.archdaily.com/84165/passive-house-karawitz-architecture

http://www.green-report.ro

http://www.arhitecturaecologica.ro

28
https://povesteacasei.ro/che-%E2%80%93-casa-pasiva-din-suceava

http://www.dornaecohouse.ro/ro/tehnologie/conceptul-de-casa-pasiva/

http://vvp.ro/ro/servicii/case-pasive

https://www.totb.ro/foto-casa-pasiva-de-la-suceava-care-consuma-foarte-putina-energie/

https://pressone.ro/sectiuni/ce-este-si-cum-se-construieste-o-casa-pasiva/

http://www.amvic.ro/casa-pasiva.php

www.casamea.ro/galerie/casa-pasiva-la-suceava-cu-consum-foarte-mic-de-energie-13230//2„

29
 XII. Sursa ilustrațiilor

Fig.1. Pag. 4. Revista “Râmnicu Vâlcea Week”26.11.2013

Fig.2. Pag.5. http://www.arhitecturaecologica.ro

Fig.3 Pag.6. http://www.green-report.ro

Fig.4. Pag.7. http://casapasiva.md/ro

Fig.5. Pag.8. Revista: Case si gradini http://www.casesigradini.ro

Fig.6. Pag.8. Revista: Case si gradini http://www.casesigradini.ro

Fig.7. Pag.9. http://www.wappal.ro/index.php?lg=ro&pg=3&id=24

Fig.8. Pag.13. https://www.totb.ro/foto-casa-pasiva-de-la-suceava-care-consuma-foarte-putina-

energie/

Fig.9. Pag.13. http://vvp.ro/ro/servicii/case-pasive

Fig.10. Pag.15. http://www.dornaecohouse.ro/ro/tehnologie/conceptul-de-casa-pasiva/

Fig.11. Pag.17. https://www.totb.ro/foto-casa-pasiva-de-la-suceava

Fig.12. Pag.17. https://www.totb.ro/foto-casa-pasiva-de-la-suceava

Fig.13. Pag.18. https://povesteacasei.ro/che-%E2%80%93-casa-pasiva-din-suceava/

Fig.14. Pag.18. https://povesteacasei.ro/che-%E2%80%93-casa-pasiva-din-suceava/

Fig.15. Pag.19. http://www.archdaily.com/84165/passive-house-karawitz-architecture

Fig.16. Pag.19. http://www.archdaily.com/84165/passive-house-karawitz-architecture

Fig.17. Pag.19. http://www.archdaily.com/84165/passive-house-karawitz-architecture

Fig.18. Pag.20. http://www.mydstudio.com/ modernism-house-in-regensburg.html

Fig. .19. Pag.20. http://www.mydstudio.com/ modernism-house-in-regensburg.html

Fig.20. Pag.21. http://www.mydstudio.com/ modernism-house-in-regensburg.html

Fig 21.,22. Pag.21. http://www.mydstudio.com/modernism-house-in-regensburg.html

Fig.23. Pag.24. http://www.roarhitect.ro/articole/proiecte-eco/view/pestera-o-vila-construita-

din-pamant-batatorit

30
Fig.24. Pag.24. http://www.roarhitect.ro/articole/proiecte-eco/view/pestera-o-vila-construita-
din-pamant-batatorit

Fig.25. Pag.25. http://www.casesigradini.ro/revista/a4/18261/9/Case-ecologice/casa-

ecologica-solara-cu-acoperis-din-paie-si-pereti-din-lut

Fig.26. Pag.26. http://www.casesigradini.ro/revista/a4/18261/9/Case-ecologice/casa-

ecologica-solara-cu-acoperis-din-paie-si-pereti-din-lut

Fig.27. Pag.26. http://www.casesigradini.ro/revista/a4/18261/9/Case-ecologice/casa-

ecologica-solara-cu-acoperis-din-paie-si-pereti-din-lut

31