Concluzii

În capitolele precedente am trecut în revist realiz ri în domeniul arhitecturii biosolare

în diferitele perioade istorice ale evolu iei arhitecturii i în zone geografice diferite. Am
inventariat modalit i de captare a energiei heliotermice. Am eviden iat modul în care se
comport diferitele materiale de construc ie ecologice în procesul de captare pasiv a energiei
solare, dar i felul în care acestea o stocheaz i lucreaz într-o anumit dispunere la crearea
unui microclimat pl cut, a unui confort termic dorit de arhitect. Am ar tat cum poate fi
introdus natura în cas i casa în natur , cum î i poate face arhitectul din ansamblul
elementelor naturii un partener de proiectare.
Ce vor face arhitec ii cu aceste date? Care este finalitatea demersului nostru teoretic de
pîn acum? Poate fi schimbat mentalitatea arhitec ilor în raport cu mediul natural?
Toate aceste întreb ri trebuie s - i piard din caracterul retoric i s - i g seasc
r spunsuri practice, proiecte materializate, de avangard , studii cu mari anse de fezabilitate.
Noi credem c orice tem de proiectare, indiferent de anvergur sau grad de
complexitate poate constitui nu numai o provocare adresat arhitec ilor, dar i o oportunitate
de a rezolva inedit un partiu de arhitectur , de a da solu ii tehnice simple, cu rezultate
spectaculoase.

În cazul locuin elor solare pasive proiectul trebuie s se axeze pe conservarea energiei
în interiorul cl dirii. Aceasta se poate face în mai multe moduri: fie c reducem suprafa a
exterioar a casei, renun înd la forme de plan complicate, alambicate, care vor duce în final la
un raport nefavorabil între aceast suprafa exterioar i volumul interior, fie c trat m cu
aten ie structura pere ilor exteriori i alegem cu grij materialele de construc ie care îi
compun. În primul caz, conceptul compozi ional se va axa pe o volumetrie cît mai compact
din familia poliedrelor regulate sau semiregulate (tetraedrul, tetraedrul trunchiat, cubul,
dodecaedrul, etc.), mergînd in extremis spre sfer sau volume m rginite de suprafe e sferice.
Noi am exemplificat în capitolul al cincilea cu o cas de form poliedral , casa igloo.
În cel de-al doilea caz se vor propune materiale termoizolante în pere ii de închidere ai
casei. Cele mai uzual întrebuin ate, în vremea noastr , sînt materiale de construc ie a c ror
fabrica ie înglobeaz mari consumuri energetice. A le promova în proiectele noastre
înseamn ignorarea pozi iei ecologice pe care este recomandat s o avem de la început i pîn
la cap t. Care este atunci alternativa corect ? R spunsul st în întrebuin area materialelor
naturale sau în refolosirea unor de euri nedegradabile.. Baloturile de paie, lemnul, p mîntul
nears în toate formele lui, sau în al doilea caz ambalajele goale de aluminiu, butelii de sticl ,
anvelope uzate, toate sînt alternative demne de luat în calcul.
Dezvoltarea durabil , numit de unii sustenabilitate, (de la cuvîntul eglezesc
sustainability) a devenit în ultimii ani o modalitate foarte responsabil a arhitec ilor,
urbani tilor, constructorilor, de a concepe i realiza habitatul.
La conferin a „Sustenabilitate în arhitectur . Idei olandeze i române ti despre
economia de energie i siguran a în construc ii” care a avut loc în 4 martie 2009 la Bucure ti,
s-au pus în discu ie solu iile pentru economisirea energiei în construc ii i proiecte de
reabilitare, arhitectura sustenabil în viziunea arhitec ilor olandezi, politici de implementare a
construc iilor sustenabile, riscurile i oportunit ile legate de criza financiar în sectorul
construc iilor, instrumente financiare pentru dezvoltare sustenabil , perspectiva pie ei în
leg tur cu cl dirile ecologice. Punctul de plecare l-a constituit programul interna ional al
SenterNovem prin care sînt încurajate implementarea politicilor energetice olandeze i
schimbul de experien i idei între arhitec ii olandezi i cei din alte ri, special selectate. Una
dintre cele mai importante m suri amintite a fost introducerea în România, posibil în anul

162
2010, a certificatului energetic pentru cl dirile publice. Dincolo de sus inerea oficial a uei
asemenea colabor ri, la nivel administrativ înalt, au fost prezentate exemple punctuale i
solu ii pentru a construi la nivel urban în mod sustenabil. Cele patru birouri olandeze
participante la conferin , Architecten Cie.(arh. Frank Segaar i arh Pero Puljiz), Dam &
Partners Architecten (arh. Diederik Dam), KOW X (arh. Tjerk Reijenga) i CM Architects
(arh Alex Colpacci) au ar tat participan ilor proiecte reprezentative din portofoliul propriu
(case pasive, sedii de birouri cu sisteme de economisire a energiei, cl diri verzi, etc.),
concluzia fiind urm toarea: „a proiecta sustenabil ar trebui s devin la fel de comun precum
stingerea luminilor înainte de a merge la culcare.” (arh. Diederik Dam)120.
Tot legat de structura pere ilor exteriori, ca modalitate de izolare eficient , dar i de
eliminare a vaporilor de ap din interiorul casei, a a numita respira ie a pere ilor exteriori,
interesant este rezolvarea acestora ca pere i ventila i. Ace tia au o structur mai elaborat
decît structura pere ilor numi i „termosistem”, dar sînt i mai eficien i. În parantez fie spus,
pere ii tip „termosistem” au un mare dezavantaj în compara ie cu pere ii ventila i: nu „respir ”
bine, adic nu permit migrarea eficient a vaporilor de ap dinspre interiorul case spre exterior
i astfel poate fi favorizat condensarea acestora undeva în grosimea peretelui. Dac acest
lucru se întîmpl în stratul termoizolant, atunci apa rezultat din condensare poate reduce sau
poate anihila capacitatea izolatoare a materialului termoizolant.
Din fericire, materialele naturale utilizate ca materiale de construc ie tradi ionale se
comport foarte bine atît ca materiale termoizolante cît i ca elemente structurale cu rezisten e
mecanice bune. Iar pe deasupra, permit i libera migra ie a vaporilor de ap din interiorul
casei spre exterior, cu localizarea punctului de rou foarte aproape de suprafa a exterioar a
peretelui, astfel încît vaporii s condenseze în exterior i s fie antrena i de mi c rile naturale
ale aerului. P mîntul natural, nears, utilizat ca material de construc ie, pus în oper în diverse
tehnici tradi ionale, pare a fi materialul ideal. Dac dubl m aceast preferin a noastr pentru
materiale naturale printr-o „coaj ” exterioar deta at de fa ad , se va contura un perete din
materiale naturale, dar ventilat. Fie c pere ii exteriori vor fi din lemn masiv, din p mînt b tut,
turnat în cofraje, din baloturi de paie, vom realiza nu numai o izolare termic a interiorului
fa de exterior, dar i o stocare a energiei termice în masa pere ilor. Iner ia termic datorat
structurii i masei materialului natural de construc ie folosit va crea un „volant” termic ce va
duce la o întîrziere în timp a schimbului de c ldur dintre exterior i interior. Acest decalaj va
permite continuarea înc lzirii spa iilor interioare în timpul nop ilor sau în zilele noroase ale
perioadelor reci din an, dar i r corirea acelora i înc peri în zilele caniculare ale verii.
Se poate alege un concept interesant pentru a proiecta o cas pasiv modern , aplicînd
principiile de rezolvare ale casei în p mînt. Aceast alternativ a pere ilor exteriori foarte
gro i, practic de grosime nedefinit se poate realiza prin „îngroparea” casei. Se disting cele
trei modele: planul „cu atrium”, „modelul eleva ional” i „modelul penetra ional”.
Acoperi ul înierbat aduce, pe lîng reconsiderarea unui mod tradi ional de acoperire,
un plus de izolare termic , hidrofug i sonor . Prin renun area la învelitori din materiale care
consum mult energie termic în procesul de fabrica ie, promov m un mod ecologic de
locuire.
Plantele pot îmbr ca i pere ii exteriori care se ridic peste nivelul terenului. Acest
înveli natural are rolul de a proteja fa adele, de a climatiza cl direa mai bine decît orice
aparat de climatizare fabricat de om. Acoperirea cu vegeta ie c r toare se poate face
selectiv, în func ie de orientarea pere ilor i de tipul de plante. Arhitec ii pot contribui decisiv
la climatizarea natural a unui habitat, proiectînd pergole i perdele de protec ie în preajma
cl dirilor dup reguli care in de orientare, anotimpuri, vînturi dominante, felul acestor mi c ri
de aer (vînturi reci sau calde) i de însorire.
120
Sustenabilitate în dezvoltarea urban . Dialog româno-olandez, în Igloo nr. 88/2009, p.26

163
 Izola ia verde, vie, este astfel considerat în sensul cel mai larg, ca fiind cel mai
perfec ionat aparat de climatizare. i asta nu numai la nivelul unei singure locuin e, ci la nivel
urban, cu toate implica iile pozitive care decurg de aici.
Plecînd de la modelul locuin ei arctice sau de la str vechea cas în p mînt (bordeiul),
sîntem inspira i de sugestia utiliz rii de c tre aceste prototipuri de habitat a energiei termice
furnizate de p mînt la o adîncime nu prea mare de suprafa . Aceast energie geotermal
practic inepuizabil i ieftin poate fi pus în valoare cu un efort de proiectare minim i cu
maximum de rezultate.
Alt model, cel al locuin ei rurale române ti aduce în aten ia arhitectului contemporan
mecanismul subtil al doz rii capt rii solare pasive prin intermediul fa adei sudice prev zute
cu o prisp umbrit de o strea in lat , dar i cu ferestre judicios propor ionate, încît acestea
permit doar iarna p trunderea razelor solare în înc perile de locuit. Prispa devine astfel un
mecanism versatil al casei, cu rol de climatizare. Pere ii cu orient ri defavorabile au ferestre
reduse ca suprafa , pu ine ferestre sau chiar de loc. Aceast rezolvare izoleaz casa împotriva
pierderilor termice.
În acela i context trebuie s privim locuin ele amerindienilor Anasazi, care la Pueblo
Bonito au considerat principalul criteriu al structurii urbane a habitatului conceput de ei ca
fiind cel al unei bune însoriri.
Locuin a arab - nord african este asemeni unui aparat de climatizare construit în
de ert. Poate fi luat ca model pentru captarea, stocarea i dirijarea aerului rece în diversele
p r i ale casei, „motoarele” acestui mecanism subtil fiind diferen ele de temperatur dintre zi
i noapte i configura ia arhitectural a cl dirii.
Sursa cea mai accesibil de energie neconven ional aflat la îndemîna arhitec ilor
pentru climatizarea natural a cl dirilor de locuit este soarele. Plecînd de la ciclicitatea
mi c rii aparente a soarelui pe bolta cereasc i de la caracteristicile radia iei solare care
ajunge pe p mînt, arhitec ii au la îndemîn cîteva c i de captare, stocare i valorificare a
acestui aport energetic gratuit, nelimitat i nepoluant. Fie c se apeleaz la captarea activ a
radia iei solare, fie c se utilizeaz captarea în sistem pasiv, la baz st efectul de ser .
Arhitec ii pot alege între a ata a de elementele constructive ale locuin ei panouri solare active,
sau s transforme întreaga locuin într-un captator solar, pe sistem pasiv. Dac prima op iune
duce la o îmbinare a arhitecturii locuin ei cu ni te tehnologii din ce în ce mai performante,
care au fost descrise de noi pe larg, a doua op iune este mai creativ , mai subtil i în final,
mai ecologic . Exemplul casei „pomp termic ” este gr itor, casa consumînd pu ine resurse
energetice conven ionale, compensînd necesarul de energie pentru asigurarea unui comfort
termic pl cut prin extragerea energiilor geotermal i bio-solar .
Dar privind în urm , la începuturile proiect rii caselor solare, în deceniul al aselea al
secolului al dou zecilea, g sim exemple destule de pionierat în acest domeniu, unele extrem
de interesante. Indiferent c au fost promovate solu ii de captare activ sau pasiv a energiei
heliotermice, caracteristica general a acestor case este c nici una nu este total independent
energetic. Unele dintre solu iile arhitecturale i tehnice pentru case solare pasive îmbin
ingeniozitatea i simplitatea ideii cu înscrierea cl dirilor în mediul înconjur tor.
Concursurile studen e ti cu teme legate de habitatul ecologic au constituit un vîrf de
lance în prefigurarea acestei c i novatoare în arhitectur . „Eprom 76” a fost un concurs care a
adus în final cele mai valoroase proiecte ale unor studen i din colile de arhitectur din lume,
cei mai interesa i de arhitectura bio-solar . Laurea ii acestui concurs sînt ast zi arhitec i afla i
în vîrful carierei profesionale i care i-au impregnat crea ia arhitectural cu acest spirit
ecologic.

164
 Studen ii Facult ii de Arhitectur din Barcelona au realizat în primii ani ai secolului al
dou zeci i unulea o cas experimental , Translucent House121 . Coordonatorul proiectului
este Alfons Soldevila. Utilizînd din plin resursele naturale prin captarea luminii, c ldurii i
utilizînd ventila ia natural , „casa translucid ” afi eaz calit i optime ale confortului în
aceea i m sur ca i considerentele de proiectare ale spa iului.
Simultan cu realiz rile din alte ri în domeniul locuin elor solare, în România anilor
70 au fost demarate proiectarea i realizarea a trei case solare, dou la Cîmpina i una la
Neptun. Proiectele au constituit un adev rat pionierat în domeniu i au fost rodul colabor rii
unor institute de cercet ri i de proiectare, am numit aici INCERC i I.P.C.T. S-au elaborat i
studii teoretice, în care pe lîng aceste institute a colaborat i Institutul de Arhitectur „Ion
Mincu” din Bucure ti.
Studii teoretice legate de locuin e integrate în mediul natural au fost întreprinse la noi
în ar i de arhitec i situa i pe pozi ia de cadre universitare, care au scris c r i i cursuri pe
aceast tem . Îi amintim aici pe profesorii universitari arhitec i Elena Cornelia Berindan 122 i
Cosma Jurov.123
Dac la noi în ar studiile i proiectele s-au oprit aici i la fel i realiz rile în domeniul
construc iilor solare, în alte ri cl dirile realizate aduc din ce în ce mai mult în aten ie dou
direc ii clare în acest domeniu: prima ine de o înalt tehnologizare a cl dirilor, în sensul c
acestea sînt proiectate ca ni te mecanisme complicate, cibernetice, adev rate cl diri
inteligente, cu fa ade duble, ventilate, capabile s se autoregleze în func ie de schimb rile de
clim ; a doua ine de o reconsiderare a materialelor de construc ie tradi ionale, naturale, care
au fost abandonate de mult vreme în arta de a construi, dar i de tehnici i tehnologii de
construc ie ancestrale, proprii unor culturi vechi, unele chiar disp rute azi. Latura ecologic i
caracterul uman al acestui tip de arhitectur , precum i climatizarea acestora natural, utilizînd
resurse energetice regenerabile, le înscriu pe acestea din urm în tendin a actual de
dezvoltare durabil i protejare a mediului înconjur tor.

Toate observa iile de mai sus i-au g sit aplicabilitate practic în cîteva proiecte i
studii proprii de locuin e bio-solare. Acestea au fost tratate pe larg în cuprinsul lucr rii, dar, la
rîndul lor, au dus i acestea la cîteva concluzii. Pentru viitoarele proiecte de locuin e pe care le
vom imagina, aceste concluzii vor jalona, cu siguran , traseul sinuos i dificil al elabor rii
unui proiect în spiritul conceptului de dezvoltare durabil i al folosirii resurselor energetice
regenerabile.
Pe baza unui studiu de însorire, se poate decide dac amplasamentul viitoarei locuin e
ofer suficiente resurse de radia ie solar pentru ca locuin a s beneficieze de înc lzire solar
activ , pasiv sau combinat . Partiul arhitectural va fi structurat în func ie de orientarea
cl dirii în raport cu punctele cardinale. Se poate gîndi un sistem de circulare a aerului înn
interiorul cl dirii i se pot aloca p r i ale construc iei, volume cu mas , pentru stocarea
energiei.
Denivel rile de teren, dac exist , vor fi speculate pentru a proteja prin semiîngropare
sau acoperire total , p r i ale cl dirii.
Planta iile existente pe teren se vor include în rezolvarea de ansamblu atunci cînd se
urm re te crearea unui microclimat benefic (perdele de protec ie, pergole, plante care urc pe
ziduri). Dac este cazul, se vor propune planta ii noi, corelate cu proectul de arhitectur .

121
Arian Mostaedi, Experimental architecture. Houses, Publishers Carles Broto & Joseph Ma Minguet,
Barcelona, 2004, p.190
122
Elena Cornelia Berindan, Rela ia mediu construit-mediu natural, cap. Mediul construit în subteran.
Locuin e, în Cursul de Elemente de mediu, Universitatea din Oradea, Facultatea de Arhitectur i Construc ii,
Oradea, 2001, p.51
123
Cosma Jurov, Arhitectura bioclimatic , Editura Tehnic , Bucure ti, 1985, p.35

165
Includerea vegeta iei în interiorul cl dirii este recomandat (cur i interioare plantate, sere), i,
de asemenea, prvederea unor acoperi uri verzi, înierbate. Se recomand construirea unor
rezervoare de ap pentru stocarea în masa de ap a energiei calorice cî tigate.

Cî iva pa i sînt recomanda i oric ruia dintre arhitec ii care vor s intre pe acest
domeniu atît de pu in valorificat, cel al arhitecturii bio-solare:
1. S fac o recunoa tere a amplasamentului viitoarei cl diri pe care o va proiecta
aproape la fel ca în orice opera iune militar de recunoa tere a locului viitoarei b t lii.
2. Orientarea punctelor cardinale, conforma ia terenului, vegeta ia existent , clima
zonei s fie considerate nu doar premize ci date esen iale ale temei de proiectare.
3. S cunoasc specificul arhitecturii locale în toate aspectele lui, nu numai ca forme ci
mai ales ca materiale i tehnici de construc ie tradi ionale, o istorie al locurilor învecinate,
cl diri de referin din apropiere.
4. S cunoasc poten ialul energetic al resurselor regenerabile din zon , pentru a le
exploata în cel mai convenabil mod, cu un bilan energetic bun.
5. S cunoasc factorii de mediu perturbatori din regiune pentru a g si solu ii de
protejare a viitoarei cl diri de ace ti factori.
6. S fie la curent cu ultimele cuceriri tiin ifice i tehnologice în domeniul capt rii
energiilor din mediu, acele surse regenerabile, de “energie verde”, s cunoasc cele mai
performante instala ii i dispozitive de captare ale acestor energii disponibile pe pia .
7. S respecte mediul natural înconjur tor, iar cl direa propus s se plieze pe acest
spa iu completînd armonios cadrul natural, conlucrînd cu acesta. S nu fac nici un
compromis în scopul promov rii cu orice pre a vreunei tehnologii foarte moderne care
climatizeaz cl direa excelent, dar care distruge mediul natural.
8. S estimeze impactul pe care îl va avea în timp demersul s u de proiectare asupra
sitului ales, asupra mediului înconjur tor i asupra comunit ii locale de oameni.
9. S cunoasc cerin ele i a tept rile clien ilor s i legate de cl direa pe care le-o va
proiecta, promovînd cu abilitate acele materiale i tehnici constructive care sunt prietenoase
cu mediul i creând un spa iu arhitectural care îi va mul umi pe clien i. Scopul final al
demersului s u s fie o cas în natur i o natur care p trunde în cas .
10. S fie mai pu in tributar curentelor arhitecturale în vog i s fie încredin at c
urmînd pa ii de mai sus va ob ine o arhitectur interesant , care s reîmpace omul cu natura.

Conceptul de dezvoltare durabil trebuie s se reg seasc în toate construc iile

proiectate de arhitec i, ca o int urm rit cu tenacitate i perseveren , indiferent de
programul arhitectural abordat, aceasta putînd genera o arhitectur mai prietenoas în raport
cu natura, cu planeta noastr .

166