Teza de doctorat are la baz investiga iile i observa iile proprii în cîmpul de interes

generat de necesitatea reintegr rii habitatului omenesc în mediul natural.

Ea se delimiteaz , deliberat, la interac iunea LOCUIN -NATUR i la utilizarea
energiei heliotermice, în situa ia prezentului dominat de schimb ri dramatice în clima
planetei, polu rii i reducerii rezervelor globale de combustibili fosili.
Studiile realizate de noi au cuprins atît locuin ele bio-solare din diverse zone ale
globului de-a lungul evolu iei istorice a omenirii, cît i realiz ri contemporane în lume i în
România, din ultimii 50 de ani.
Rezultatele investiga iilor proprii ne- au condus spre necesitatea aplic rii în
proiectarea de locuin e a concluziilor celor mai evidente i practice, confirmînd la proiectul
prezentat în STUDIUL DE CAZ ipotezele de lucru.

Lucrarea este organizat în patru p r i ce cuprind o introducere, cinci capitole (din

care ultimul cu un studiu de caz, propuneri i concluzii) i o bibliografie restrîns la 64 de
pozi ii. Con inutul este completat i sus inut cu ajutorul a 164 figuri.
Prima parte cuprinde o trecere în revist a schimb rilor dramatice pe care clima
terestr le-a determinat în urma emisiei în atmosfer a gazelor cu efect de ser generate de
intensa activitate industrial înso it de poluare.
În continuare se arat c pe plan urbanistic i arhitectural se pot întreprinde o serie de
ac iuni care pot împiedica degradarea mediului, i c exist exemplul unei ri care a ridicat
aceste ac iuni la rang de politic de stat. Este vorba de Germania, care a demarat programul
acesta începînd cu anii 70 ai secolului trecut. Cele dou c i parcurse de aceast ar sînt, una
de natur tehnologic , i a doua const în reconsiderarea unor rezolv ri arhitecturale i
constructive ancestrale, tradi ionale, cu folosirea unor resurse de energie regenerabil ,
nepoluant , în paralel cu integrarea cl dirilor în natur i a naturii în cl diri.
De aici, solu iile pe care arhitec ii i urbani tii le pot adopta în proiectare, i pe care le-
am propus, urmînd o metodologie de lucru descris în continuare:
1.Ipoteza de lucru este c prin efortul de proiectare al arhitectului se pot imagina
construc ii destinate locuirii, care s nu utilizeze combustibili fosili, ci s - i men in echilibrul
energetic captînd din mediu energii regenerabile, prin îns i structurarea i alc tuirea acestor
construc ii, care devin ni te receptacoli, ni te captatori de resurse energetice naturale. În
paralel, se mizeaz pe materiale de construc ie naturale, care la punerea în oper s nu
consume resurse energetice fosile i s nu elibereze în atmosfer noxe, în special gaze cu efect
de ser .
2.Pentru aceasta, am preluat modele de locuin e ancestrale, în special dintre cele
situate în regiuni ale planetei cu climat excesiv, analizîndu-le alc tuirea i modul de
func ionare ca un singur mecanism în interac iune cu mediul.
3.Am reconsiderat rînd pe rînd principalele resurse energetice regenerabile, fiecare cu
caracteristicile fizice, principalele metode de captare, stocare i valorificare ale acestor
resurse. Accentul l-am pus pe energia heliotermic .
4.Luînd ca repere cl diri de locuit solare realizate în diverse ri i în perioade diferite
în ultimii 50 de ani, am pus accentul pe rezolv ri de locuin e solare pasive, iar cele în sistem
activ doar le-am enumerat. Aceste repere nu constituie neap rat modelele ideale care trebuie
s fie reproduse i multiplicare, ci surse de imaginare ale unui concept de sintez din tot ce are
mai bun fiecare exemplu în parte.
5.Proiectarea unei locuin e bio-solare a însemnat pentru noi o transpunere în realitatea
construit a cî tigurilor acumulate în etapa de studiu, dar i verificarea ipotezei de lucru pus
la început. Nu autonomia energetic aproape total este urm rit la aceste cl diri de locuit, ci
mai ales conceptul de confort termic realzat prin mijloace naturale, participarea plantelor la
acest efort, i nu în ultimul rînd sustenabilitatea acestor cl diri. Bilan ul energetic este deci

1
numai unul din instrumentele de verificare a juste ei ipotezei de lucru, m surînd ni te
parametri tehnici, dar nu singurul. Starea de echilibru termic, de confort al locuirii, dac vrem
de pl cere a locuirii în asemenea case verzi, atît la propriu cît i la figurat, ine de aprecieri
subiective, mai greu sau chiar imposibil de pus în cifre.
6.Importan a demersului nostru pentru uzul arhitec ilor a fost ar tat în concluziile
finale, putîndu-se desprinde un algoritm al abord rii acestui fel de proiecte de cl diri integrate
în natur in armonie cu aceasta.
7.Bibliografia studiat cuprinde atît lucr ri din secolul al dou zecilea cît i din primii
ani ai secolului al dou zeci i unulea. Notele de subsol fac referiri la textul expus în fiecare
capitol i reprezint atît surse directe cît i indirecte.
8.Ilustra iile sînt reproduse din c r ile i publica iile indicate în sursele bibliografice,
dar exist i multe desene realizate de noi.
Partea urm toare cuprinde cele cinci capitole , dup cum urmeaz :
Capitolul I
ARHITECTURA – BIOTECTURA. PENTRU O LOCUIRE ECOLOGIC
1.1. Pledoarie pentru un altfel de arhitectur : Schimbarea atitudinii arhitectului asupra
climatiz rii locuin ei prin schimbarea recept rii, stoc rii i folosirii resurselor energetice
regenerabile. Aspecte economice.
1.2. Tehnologie sau în elegerea naturii? Dezvoltarea durabil are ca expresie promovarea
unor materiale naturale sau reciclarea unor de euri nedegradabile ca materiale de
construc ie inedite, puse în oper în maniere inedite.
1.2.1. P mîntul stabilizat Reconsiderarea p mîntului nears ca material de construc ie ideal,
privit în perspectiva sustenabilit ii.
1.2.2. Baloturile de paie. Descrierea avantajelor acestui material considerat cîndva un de eu
ca un nou material de construc ie ce intr în componen a pere ilor exteriori de
închidere, cu propriet i termoizolante excelente.
1.3. Scurt privire în timp i spa iu asupra unor locuin e adaptate condi iilor climatice.
Casele din inuturi cu climat excesiv, cu temperaturi sc zute în marea parte a anului, sau
cu varia ii mari de temperatur de la zi la noapte, au anumite particularit i de
conforma ie, de la pere i din p mînt b tut foarte gro i la semiîngroparea în p mînt.
Principiul compozi ional i structural al bordeiului.
1.4. Cum a evoluat casa în p mînt în perioada contemporan ? Reconsider ri moderne ale
caselor în p mînt , a a cum pot fi v zute în sudul Statelor Unite,
1.4.1. Planul cu atrium. Solu ia cu atrium ofer un setiment de deschidere deoarece are
patru pere i cu expunere spre lumina zilei. Curtea interioar este sub nivelul solului pe
un teren plat, iar înc perile de locuit principale înconjoar curtea cental . Ferestrele i
u ile vitrate dispuse pe pere ii din jurul acestei cur i asigur lumina diurn , înc lzirea
solar , vedere spre exterior, un acces prin intermediul unei sc ri.
1.4.2. Planul eleva ional expune o întreag fa ad a casei i acoper toate celelalte fa ade i
acoperi ul cu p mînt. Fa adele acoperite protejeaz i izoleaz casa. Frontul expus al
casei, de obicei cel sudic, permite radia iei solare s înc lzeasc interiorul casei.
1.4.3. Modelul penetra ional. P mîntul acoper întreaga cas , mai pu in acolo unde sunt
amplasate golurile pentru ferestre i u i. Casa este construit , de obicei, la nivelul solului, iar
p mîntul este ridicat, o înconjoar i o acoper . Acest model permite ventilarea dintr-o parte
în alta i iluminarea natural pe mai mult decît o fa ad .
1.4.3.
1.4.4. Acoperi uri verzi . În manifestul de arhitectur , artistul plastic vienez
Hundertwasser enumera avantajele acoperi ului cu iarb . Cele ase principii ale
arhitectului Rudolf Doernach privind climatizarea cl dirilor cu ajutorul plantelor.

2
1.4.5. Cum func ioneaz izola ia verde, vie pe o cl dire? Rolul protector al stratului de
p mînt înierbat care înlocuie te clasicele învelitori . Acoperi uri înierbate intensive.
Acoperi uri înierbate extensive. Straturi, materiale, detalii. Sistemul Bauder.
1.4.6. Spaliere, sisteme grimpante (c r toare). Rolul protector al plantelor ag toare
care îmbrac în mod diferit fa ade cu orient ri diferite.
1.4.7. Interac iunea plante-cl dire. Fa ada sudic este dublat de o ser . Dispunerea
perdelelor de protec ie în alternan cu zonele neplantate ajut la dirijarea curen ilor
r coro i de aer în sensul dorit. Interac iunea vaiabil , în func ie de anotimp dintre
plante cu frunzi i declivitate mare a soarelui de var , sau plante desfrunzite i
declivitate mic a soarelui de iarn . Dispunerea vegeta iei în jurul cl dirii ine cont de
traiectoria aparent a soarelui în jurul cl dirii

Capitolul al II-lea
UTILIZ RI TRADI IONALE ALE ENERGIEI HELIOTERMICE
2.1. O privire înapoi în timp. În toate timpurile, locuin a s-a adaptat, prin form i structur
condi iilor de mediu specifice, cu atît mai mult în zonele planetei unde au existat mari varia ii
de temperatur de la zi la noapte sau o lung perioad de timp de-a lungul unui an, frigul
extrem sau c ldura extrem predomin . De la locuin a din de ert la locuin a roman sau
egiptean , la casele din Nordul extrem, varietatea formelor pe care le îmbrac acestea este în
concordan cu varietatea climei.
2.2. Locuin a arctic a inui ilor. Diferen ele formale i structurale dintre locuiin ele inui ilor
din Canada i cele ale inui ilor din Groenlanda. M rturiile etnologului Paul Emile Victor
legate de via a inui ilor de pe coasta vestic a Groenlandei, al turi de care a tr it doi ani.
Lociin ele semiîngropate, casele de ghea , bordeele inuite.
2.3. Bordeiul sau casa în p mînt. Definirea casei în p mînt, impropriu denumit bordei în
Cîmpia Dun rii, diversitatea formelor în plan. Caracteristica esen ial a casei în p mînt,
protec ia împotriva temperaturilor extreme, pe care o asigur celor pe care îi ad poste te. Casa
în p mînt din Extremul Orient, din Irlanda, din Ucraina.
2.4. Locuin a rural semi-îngropat de pe teritoriul României. Exemple reconstituite de
asemenea locuin e din peroida medieval , toate avînd proprietatea comun de a conserva
echilibrul energetic în pere i i în p mîntul din jurul spa iului excavat.
2.5. Locuin a rural româneasc ridicat la suprafa . Conforma ia acestor case,
descifrabil atît din plan cît i din eleva ii, este în acord cu orientarea, cu mi carea aparent a
soarelui pe bolta cereasc , cu vînturile dominante. Exemple de case din Oltenia i Muntenia
Subcarpatic . Elemente arhitecturale care favorizeaz captarea pasiv a energiei heliotermice,
dar care asigur în acela i timp protejarea înc perilor de c ldura excesiv . Prispa. Foi orul.
2.6. Case din inuturi cu climat excesiv. Locuin ele din Mesopotamia antic , avînd cur i
interioare zona de ertic a Africii de Nord, casele din anticul Olynthos, locuin ele în stînc ale
amerindienilor Anasazi.

Capitolul al III-lea
METODE DE CAPTARE, CONSERVARE I VALORIFICARE A ENERGIEI
HELIOTERMICE
3.1. Radia ia solar . Sînt explicate atît natura radia iei solare cît i distribuirea ei în mediu
pîn cînd ajunge pe p mînt, i procentele între care poate s varieze aceast cantitate. Sînt
prezentate date privind astrul solar i mi carea aparent a soarelui pe bolta cereasc ,
succesiunea zi-noapte, pozi ia soarelui pe bolt în raport cu anotimpurile.
3.2. Caracteristicile fizice ale radia iei solare. Constanta solar este una din cele mai
importante m rimi de care sînt interesa i arhitec ii proiectan i de cl diri solare. Sîn date apoi
toate m rimile fizice i unit ile de m sur pentru radia ia solar .

3
3.3. Captarea energiei radia iei solare în sistem activ i în sistem pasiv. Este formulat
principiul cî tigului de energie termic prin efectul de ser , cu exemplific ri ale sistemului
pasiv i ale sistemului activ i alc tuirile arhitecturale i instala iile tehnice care permit acest
cî,â tig energetic.
3.3.1. Conduc ia termic . Este prezentat transmiterea c ldurii prin conduc ia termic .
3.3.2. Convec ia. Este prezentat transmiterea c ldurii prin convec ia termic .
3.3.3. Radia ia termic . Este prezentat transmiterea c ldurii prin radia ia termic .
3.3.4. Efectul de ser . Este prezentat generarea i acumularea c ldurii prin efectul de ser .
3.4. Înapoi la natur . Toate mecanismele prezentate mai sus î i au echivalente în natur . Este
prezentat o pas re din de ert care î i climatizeaz cuibul cl dindu-l în a a fel încît
„construc ia” s speculeze varia iile de temperatur date de radia ia solar în exces.
3.5. Arhitectur bioclimatic sau doar panouri solare? Provocarea la care trebuie s
r spund arhitec ii cînd concep o cas solar este de a propune ceva mai mult decît alipirea la
cl dirile proiectate de ei de instala ii solare active. Ei trebuie s modeleze o instala ie bio-
solar de tip pasiv, care este cl direa în sine.
3.6. Procedee de captare a energiei solare. Sînt prezentate într-o manier sistemic
procedeele de captare ale energiei solare de c tre diferite dispuneri i alc tuiri constructive.
3.6.1. Panouri de captare. Sînt ar tate în lc tuirea i principiul lor constructiv aceste panouri
solare active.
3.6.1.1. Panouri de captare cu agent termic lichid
3.6.2. Panouri de captare pentru înc lzirea aerului
3.6.3. Captatori solari de mare randament . Sistemul Viessman exemplific cele mai noi
realiz ri tehnologice în domeniu.
3.6.4. Pere i absorban i ai radia iei solare. Este prezentat peretele Trombe, alc tuirea i
func ionarea sa.
3.6.5. Case cu pere i dubli din lemn masiv i anvelop de aer circulant . Este prezentat
principiul cunoscut sub denumirea Enertia.
3.6.5.1. Lemnul masiv. Dintre toate materialele de construc ie, lemnul masiv se comport cel
mai bine ca izolator termic, fiind foarte eficient din punct de vedere al conserv rii echilibrului
energetic al cl dirilor.
3.6.5.2. Casa pomp termic . Conforma ia unei cl diri imaginat pe principiul pompei
termice aduce un plus de eficien în proiectarea caselor autonome.
3.6.5.3. Anvelopa. O manta protectoare de aer care circul între pere i dubli din lemn masiv
face ca pierderile energetice s fie minime.
3.6.5.4. “Plutirea”. Iner ia termic deosebit a sistemului descris mai sus face ca în
perioadele reci casa s fie cald , iar în perioadele toride, s fie r coroas .
3.6.5.5. Delta T. Dac delta T poate fi f cut s tind spre zero, atunci pierderile energetice
prin elementele de închidere ale casei tind, la rîndul lor, spre zero. Acest rol este preluat de
a a numita anvelop , adic pere ii dubli din lemn masiv i mantaua de aer care circul printre
ei.
3.6.5.6. Înc lzirea radiant . Pere ii interiori eman , prin radia ie, c ldur , atunci cînd la
exterior temperatura este sc zut
3.6.5.7. R cirea radiant . Pere ii interiori p streaz r coare, prin radia ie, atunci cînd la
exterior temperature este ridicat .

Capitolul al IV-lea
IMPLICA II ÎN ARHITECTUR ÎN TENTATIVA DE VALORIFICARE A ENERGIILOR
NECONVEN IONALE
4.1. Responsabilitate i implicare din partea arhitec ilor. Care este r spunsul arhitec ilor,
la plan et , vis-a-vis de scimb rile climatice date de înc lzirea global ? Proiectarea unor

4
cl diri care absorb din mediul exterior energie i o conserv în elementele de costruc ie, pe de
o parte, iar pe de alt parte, ei pot propune materiale de construc ie i alc tuiri arhitecturale
sustenabile înglobate în cl dirile proiectate.
4.2. „Cupola geodezic ” redivivus. Casa autonom a lui Foster i Fuller.
4.3. Începuturile. Deceniul al aptelea, secolul al dou zecilea. Sînt date numeroase
exemple de case solare construite în a doua jum tate a secolului al dou zecilea, în primele
dou decade.
4.4. Concursuri studen e ti. Este prezentat concursul Eprom 76, cu exemplific ri de proiecte
studen e ti.
4.5. Contribu ii române ti în anii 70 ai secolului al dou zecilea. Casele solare române ti,
studiile i cercet rile unor institute de cercet ri i ale unor grupuri de universitari.
4.6. Suprafe e captatoare inteligente. Anii 90 ai secolului al dou zecilea. În afar de fa ade
inteligente, chiar cl diri inteligente, sînt prezentate noile principii ecologice în arhitectur ,
toate bazate pe conceptul de dezvoltare durabil . Sînt date exemple de case bio-solare din
diferite ri.

Capitolul al V-lea
STUDIU DE CAZ
5.1. Locuin solar cu captare pasiv în Oradea. Este prezentat o cas construit în
Oradea, al c rei proiect l-am gîndit ca al unei case solare pasive, avînd elemente vegetalevii,
înglobate i conlucrînd cu pere ii captatori.
5.2. Alte studii si schi e pentru viitoare proiecte. Spre deosebire de casa de mai sus, care a
fost deja realizat , sînt prezentate alte studii privind optimizarea comport ri cl dirilor de
locuit ca ni te captatori solari pasivi.
5.2.1. Un proiect pentru o cas de vacan . O cas de tip dom, protejat spre nord cu o
„pern ” de p mînt, este imaginat i prezentat aici.
5.2.2. Etajarea unei locuin e existente în Oradea. Modelarea arhitectural pentru o captare
solar pasiv poate fi f cut i la extinderea , prin etajare, a unei locuin e existente.
Compozi ia arhitectural este dictat de cerin ele capt rii energiei heliotermice îi modul
celmai eficient.
5.2.3. Casa igloo. Plecînd de la principiul de alc tuire al igloo-ului inuit, am imaginat o cas
de vacan poliedral , cu pere i dubli din lemn masiv i cu ser pentru captare solar pasiv .

Ultima parte a tezei cuprinde concluziile studiilor pe care le-am f cut, referin ele
bibliografice i sursa ilustra iilor inserate în text.

Concluzii. Sînt prezentate rezultatele întregului demers teoretic expus mai sus, cu un set de
recomand ri practice pentru arhitec ii preocupa i de proiectarea unor locuin e bio-solare.

Bibliografie:
a) C r i
Ambrose, James and Vergun, Dimitri, Simplified building design for wind and
earthquqke forces, Third Edition, John Wiley and Sons, Inc. 1995

B rbulescu, Cornelia, Integrare tehnologic în arhitectura contemporan , Editura

Presa Universitar Clujean , Cluj- Napoca 2002

5
 Bergers, Yves, La grande aventure des Indiens d’Amerique du Nord,
« Selection Reader’s Digest », Montreal,1983

Brand, Steward, How Buildings Learn, Viking Penguin,1994

Bussagli, Marco, S în elegem arhitectura / Giunti; trad.Gabriela Sauciuc, Bucure ti,

Enciclopedia RAO, 2003

Butur , V., Etnografia româneasc , Cluj-Napoca, 1978.

Boyer, Ll. and Grondzik, W. Earth Shelter Technology, Texas A&M University Press,
College Station, TX, 1987.

Carda , Mircea i colectivul, Mic lexicon ilustrat al no iunilor de sistematizare,

Editura Tehnic , Bucure ti, 1983.

Carmody, J. Earth Sheltered Housing Design, Van Nostrand Reinhold, 1985

Curinschi Vorona, Gheorghe, Istoria universal a arhitecturii, volumul II,

Editura tehnic , Bucure ti, 1982

Dumpleton, Bernard i colectiv, Descoper i minunile lumii, Editura Reader’s Digest,

London, 1998

Enescu, Mircea i Gheorghe, Ilie, Probleme ale arhitecturii contemporane, Editura

Tehnic , Bucure ti, 1982

Foc a, Gh., Elemente decorative la bordeiele din sudul Regiunii Craiova, Bucure ti,
1957

Foc a, Virgil, Higrotermica si acustica cl dirilor, Editura didactic i pedagogic ,

Bucure ti, 1978

Hait, J. Passive Annual Heat Storage: Improving the Design of Earth Shelters, Rocky
Mountain Research Center, 1983
Hasdeu, B.P., Istoria critic a românilor, vol I

Herbert,Wally, Les esquimaux, Flamarion, Paris, f.a.

Hill, Burt, Planning and building the minimum energy dwelling, et. al., 1977

6
 Ionescu, Grigore, Arhitectura pe teritoriul României de–a lungul veacurilor
Editura Tehnic , Bucure ti, 1980
Jurov, Cosma, Arhitectura bioclimatic , Editura Tehnic , Bucure ti, 1985
Lu , Constantin, Înc lzirea grupurilor mici de locuin e, Editura Tehnic , Bucure ti,
1978

McAdams, W.H., Heat transmission,, Mc Graw-Hill Col, Third Edition, 1954

McHarg, Ian L., Design with the Nature, The Natural History Press, Garden City,
New York, 1969

Minke, Gernot, Building with Earth: Design and Technology of a Sustainable

Architecture, Ed. Birkhanser, 2005

Neufert, Ernst and Peter, Architects Data. Third Edition. Blackwell

Science, London, 2000

Noe, Francisco Arumi, Thermal Inertia in Architectural Walls, 1979 Timber

Construction Manual, American Institute of Timber Construction, Englewood, CO, 1985

Oberg, Fred Rl., Heavy timber construction, Second Edition, American Technical
Society. Chicago, IL, 1968

Patrulius, Radu, Locuin a în timp i spa iu, Editura Tehnic , Bucure ti, 1975

Pfeiffer, Bruce Brooks, Frank Lloyd Wright, Taschen, Koln, 2006

Roy, R.L., Complete Book of Underground Houses, Sterling Publishing Co., 1994

Sterling, R., Earth Sheltered Residential Design Manual, Van Nostrand Reinhold,
1982.

Victor, Paul–Emile, Boreal – Bucurie în noapte, Editura tiin ific ,

Bucure ti, 1968

Vl du iu, Ion, Etnografia româneasc , Bucure ti, 1973

7
 Vernescu, Dumitru i Ene, Alexandru, Însorirea i iluminarea natural în arhitectur
i urbanism, Editura tehnic , Bucure ti, 1977

b) Studii articole, note de curs

Benyus, Janine M., Biomimicry, William Morrow and Company, Inc., New York,
1997
Berindan, Elena Cornelia, Cursul de Elemente de mediu, Universitatea din Oradea,
Facultatea de Arhitectur i Construc ii, Oradea, 2001

Bickle, L. W. and Van der Meer, W.J., Effective U Values, Report No. 76-161-B,
New Mexico Energy Institute, February, 1978

Branch, Quentin, Using Rammed Earth in Passive Solar Design, în Rammed Earth
Solar Homes, 2000
Burch, D.M, A Field study of the effect of wall mass on the heating and cooling loads
of residential buildings, National Institute of Standards and Technology, Gaithersburg, MD,
1982

Cantini, M. J. and Goodwin, S.E., The effect of mass on heating and cooling loads
and on insulation requirements of buildings in different climates, ASHRAE Transactions,
1979, Volume 85, Part 1

Cantini, M.J. and Goodwin, S.E., Heavy building envelopes and dynamic thermal
response, ACI Journal, 1976, Volume 73, No. 2

Colpacci, Florin, M nciulescu, tefan, i Miclescu, Sandu, articolul „Dezvoltarea în

perspectiv a cl dirilor de locuit cu luarea în considerare a energiei solare” –studiu 1980,
în Arhitectura nr. 6, 1981

Catalog de produse ale firmei Viessman

Catalogul Eprom 76 , Proiecte cî tig toare, Concursul interna ional pentru studen ii
de arhitectur organizat cu ocazia Conferin ei Na iunilor Unite asupra A ez rilor Umane,
Vancouver, 1976, publicat de Institutul Rideau, Centrul pentru Studii Avansate pentru tiin e
Comportamentale i Fizice, Newboro, Ontario, Canada

articolul « Casa Pompã Termic » , Popular Science, iunie 1992.

Dougall, R.S. and Goldhwait, R.G., Effect of thermal mass on heating and cooling
loads in residences program, Proceedings of the Conference on Energy Efficiency in Wood
Building Construction, Cicago, IL, 1977

8
 Dougall, R.S. and Rudoy, W.P., Effects of wall thermal mass on heating and cooling
loads in residences, ASHRAE Transactions, 1979, Volume 85, Part 1

Eisenberg, David Overview of Straw Bale Constructions, în Development of Apropriate

Technology, 2000
Energy conservation through building design, Donald Watson (ed.), 1979

Godea, Ioan, Bordeiul. O sintez critic legat de un arhaic sistem de locuire, în

ETHNOS nr.5, Muzeul Na ional al Satului « Dimitrie Gusti », Bucure ti, 2004

Hoin rescu, C lin, ef proiect complex, Locuin a s teasc din România -

în Studii de arhitectur tradi ional în vederea conserv rii i valorific rii prin
tipizare, I.P. Prahova. Îndrum tor tehnic i coordonator general I.C.C.P.D.C. -
edi ie revizuit i completat , 1989

Hundertwasser, Manifest de arhitectur , în Arhitectura nr. 5/1982

Klodt, G. Earth Sheltered Housing, Reston Publishing Company, 1985.

Miclescu, Sandu, articolul „Soarele, acest arhitect” în Arhitectura nr. 4/1978

Muir, Doris and Osborne, Paul, The energy economics and thermal performance of
log houses; Technical edition, Muir Publishing Co. Ltd., Gardenvale, Quebec, Canada, 1983

Nicol escu-Plop or, C.S., Bordeiul în Oltenia. Schi antropogeografic ,

în „Buletinul Societ ii regale române de geografie”, tom XII, Bucure ti,

Ni u, N., Originea i r spîndirea geografic a bordeiului, în Arhivele

Olteniei, Craiova, 1992, p.154.

Peres, Andras, Casa solar Neptun, în Arhitectura, nr .6 din 1982

Pososki, Gale, Passive Cooling, în Progressive Solar, Marsland, 2000

Pososki, Gale, Solar Energy and Photovoltaics, în Progressive Solar, Marsland, 2000

Reynolds, M., Earthship Systems and Components, în Solar Survival Press, 1991
Smighelschi, Marius i Miclescu, Sandu, Cursul de fizica construc iilor, Institutul de
Arhitectur „Ion Mincu” Bucure ti, 1980

Weaver, Martin, The Polar Home, în America Museum of Natural

History, 1987, nr.4136, p.29.

9
 Pagini web
www.biotecture
Earth-sheltered houses_files, www.earthship.
Quentin Branch, Using rammed earth in passive solar energy, 2001, apud: Sustainable
Construction Rammed Earth in Passive Solar Design, www.rammed
www.enertia.

Sursa ilustra iilor

Sînt în iruite imaginile fotografice, desenele, proiectele , schemele i graficele, pe pagini din
lucrarea de fa , indicîndu-se provenien a lor i acolo unde se cunoa te, autorii. Lucrarea
teoretic este sus inut de 164 de figuri.

10