Cuvînt înainte

Tr im într-o lume aflat în plin transformare. O lume care simte în mod dramatic
schimb ri ale climei care se succed într-un ritm f r precedent. Înc lzirea global , cu toate
consecin ele ei, de la topirea calotelor glaciare la ambii poli, i mai ales la cel nordic, la
uragane devastatoare, perioade îndelungate de secet în zonele temperate, urmate de ploi
violente i inunda ii, temperaturi extreme, de ertificarea unor zone cîndva fertile sunt
fenomene a c ror ciclicitate nu se mai produce la un interval de o mie-dou de ani sau sute de
ani, ci la un interval de dou genera ii sau chiar una.
Peste toate aceste fenomene s-au suprapus o prim criz a petrolului din anii 70 ai
secolului al dou zecilea, o sec tuire continu a tuturor felurilor de resurse energetice
conven ionale secondat de o tot mai mare foame de energie.
Anul 1976 a fost primul an în care s-a înregistrat o mare cotitur în schimbarea climei
în emisfera nordic a planetei noastre.
Cauza înc lzirii globale este în primul rînd activitatea nes buit a omului. Poluarea
industrial generat de emisiile de noxe cu efect de ser tinde s duc la fenomene
ireversibile, cum a fi g urile din p tura de ozon de deasupra celor doi poli ai P mîntului.
Aceast p tur protectoare, un adev rat scut împotriva radia iei solare ultraviolete s-a sub iat
constant, mai ales în ultimii ani, ajungînd, a a cum am ar tat mai sus, s fie nul deasupra
polilor.
Emisfera nordic se îndreapt rapid spre o nou perioad glaciar . Acest proces este
mai lent în emisfera sudic , datorit activit ilor industriale poluante mai sc zute în acea parte
a lumii.
Orice am crede, nu putem ignora aceast eviden . Fostul vicepre edinte american Al
Gore a realizat un film documentar cu acest subiect, intitulat “Simple Facts”, pentru care a
fost laureat în toamna anului 2007 cu premiul Nobel.
Care este reac ia omenirii la aceste schimb ri de mediu? tim încotro ne îndrept m
dac nu încet m s r spîndim în atmosfera terestr gaze cu efect de ser ? Cu toate semnalele
de alarm ale ecologi tilor, ac ion m doar asupra efectelor, nu i asupra cauzelor. Ca s ne
climatiz m cl dirile utiliz m centrale i aparate de aer condi ionat mari consumatoare de
energie, umplute cu CFC (cloro-fluoro-carburi), un devorator al stratului de ozon. Înc lzirea i
alimentarea cu electricitate a ora elor noastre prin intermediul termocentralelor duce la
emana ii de mari cantit i de bioxid de carbon în atmosfer , evident un gaz cu efect de ser .
Energia nuclear e o moned cu avers i revers, pentru c poate genera prin pierderea
controlului teribile accidente. Energia « verde » are o pondere prea redus în raport cu sursele
mai sus-men ionate.
Pu ine ri dezvoltate au ridicat la rang de interes na ional protejarea mediului prin
promovarea producerii energiei din surse nepoluante i regenerabile. Exemplul Germaniei are
i o notorietate ca durat , (a demarat prin anii 70, protec ia mediului fiind încurajat de stat)
rezultate ob inute, dar i atitudine civic . Arhitectura i urbanismul au beneficiat aici din plin
de stimulentele aduse de programele na ionale de c utare de noi solu ii, de noi resurse
energetice nepoluante. Aceste solu ii au venit din dou mari direc ii. Prima este de factur
tehnologic , iar a doua const în reconsiderarea unor rezolv ri arhitecturale i constructive
ancestrale, tradi ionale, cu folosirea unor resurse de energie regenerabil , nepoluant , în
paralel cu integrarea cl dirilor în natur i a naturii în cl diri.
Exemple din ambele tipologii sunt numeroase, dar ele sînt izolate printre numeroasele
cl diri care s-au ridicat i continu s se ridice în ultima vreme.

1
 Ce pot face arhitec ii ? De la resemnarea indus de ideea c nu se pot proiecta cl diri
total independente din punct de vedere energetic, deci nu are rost nici un demers de proiectare
în acest sens, ar trebui s se a eze pe o pozi ie de avangard , avînd ca instrumente de lucru
cuno tin ele acumulate de-a lungul mileniilor de omenire în climatizarea natural a cl dirilor,
dar i ultimele inova ii tehnice în domeniul arhitecturii bio-solare. O atitudine mai prietenoas
fa de mediul natural, o invita ie f cut naturii de a fi partener de proiectare i « coleg de
plan et », iat ce propun eu în lucrarea de fa .
În primul capitol vreau s ar t inta întregului meu demers teoretic, dar i motivarea
care trebuie s -i anime pe arhitec i s fac acest efort de reconsiderare a arhitecturii în sens
ecologic, ca o bio-arhitectur . Un accent aparte l-am pus pe modelele pe care le ofer natura
arhitec ilor, dar i pe integrarea plantelor în locuin , în jurul acesteia, acoperind p r i din ea,
protejînd-o i climatizînd-o. Am trecut în revist cîteva resurse de energie regenerabile, a a
numita « energie verde ». Nu în ultimul rînd am enumerat solu ii de reciclare a unor materiale
care devin în mod obi nuit de euri nedegradabile, dar care pot deveni materiale de construc ie
inedite.
În al doilea capitol sunt prezentate locuin e i moduri de locuire începînd din vremuri
ancestrale pîn în zilele noastre, din zonele arctice dar i din regiuni toride, în general zone
ale globului cu condi ii climatice extreme.
În capitolul al treilea am ar tat care sunt posibilit ile tehnice de a capta energia
heliotermic în locuin e, de la primele captatoare solare ale anilor 60 ai secolului trecut pîn la
captatoarele recent brevetate care func ioneaz chiar i în zile cu însorire redus . Aceasta în
ceea ce prive te captarea energiei solare în sistem activ. Captarea pasiv a energiei solare este
urm rit evolutiv, de la formule simple de pere i captatori tip Trombe pîn la locuin e cu
pere i dubli i cu o « pern » de aer climatizat natural care circul de jos pîn sus i înapoi
printre ace ti pere i.
În capitolul al patrulea sunt prezentate realiz rile de notorietate ale unor arhitec i în
modelarea unor locuin e solare, ca prototipuri, proiecte de avangard , dar puse în oper i
avînd performan e m surabile.
Al cincilea capitol i ultimul concluzioneaz întregul meu demers teoretic, prezentînd
i un studiu de caz, o dovad c se poate da o amprent personal proiectului de avangard
croit pe tiparul arhitecturii bio-solare pasive. Am prezentat aici o locuin solar pasiv
executat în Oradea. Dar tot aici am prezentat trei studii de case solare în care am încercat s
sintetizez într-o manier personal unele concluzii reie ite din demersurile mele teoretice.
Aceste studii pot folosi i altor arhitec i pentru promovarea unei arhitecturi ecologice
si eu sînt convins c aceasta este calea de urmat în viitor de breasla arhitec ilor ca o
contribu ie real la o locuire ecologic , la repunerea omenirii în armonie cu natura.
Metodologia de lucru folosit de noi este descris în continuare:
1.Ipoteza de lucru este c prin efortul de proiectare al arhitectului se pot imagina
construc ii destinate locuirii, care s nu utilizeze combustibili fosili, ci s - i men in echilibrul
energetic captînd din mediu energii regenerabile, prin îns i structurarea i alc tuirea acestor
construc ii, care devin ni te receptacoli, ni te captatori de resurse energetice naturale. În
paralel, se mizeaz pe materiale de construc ie naturale, care la punerea în oper s nu
consume resurse energetice fosile i s nu elibereze în atmosfer noxe, în special gaze cu efect
de ser .
2.Pentru aceasta, am preluat modele de locuin e ancestrale, în special dintre cele
situate în regiuni ale planetei cu climat excesiv, analizîndu-le alc tuirea i modul de
func ionare ca un singur mecanism în interac iune cu mediul.
3.Am reconsiderat rînd pe rînd principalele resurse energetice regenerabile, fiecare cu
caracteristicile fizice, principalele metode de captare, stocare i valorificare ale acestor
resurse. Accentul l-am pus pe energia heliotermic .

2
 4.Luînd ca repere cl diri de locuit solare realizate în diverse ri i în perioade diferite
în ultimii 50 de ani, am pus accentul pe rezolv ri de locuin e solare pasive, iar cele în sistem
activ doar le-am enumerat. Aceste repere nu constituie neap rat modelele ideale care trebuie
s fie reproduse i multiplicare, ci surse de imaginare ale unui concept de sintez din tot ce are
mai bun fiecare exemplu în parte.
5.Proiectarea unei locuin e bio-solare a însemnat pentru noi o transpunere în realitatea
construit a cî tigurilor acumulate în etapa de studiu, dar i verificarea ipotezei de lucru pus
la început. Nu autonomia energetic aproape total este urm rit la aceste cl diri de locuit, ci
mai ales conceptul de confort termic realzat prin mijloace naturale, participarea plantelor la
acest efort, i nu în ultimul rînd sustenabilitatea acestor cl diri. Bilan ul energetic este deci
numai unul din instrumentele de verificare a juste ei ipotezei de lucru, m surînd ni te
parametri tehnici, dar nu singurul. Starea de echilibru termic, de confort al locuirii, dac vrem
de pl cere a locuirii în asemenea case verzi, atît la propriu cît i la figurat, ine de aprecieri
subiective, mai greu sau chiar imposibil de pus în cifre.
6.Importan a demersului nostru pentru uzul arhitec ilor a fost ar tat în concluziile
finale, putîndu-se desprinde un algoritm al abord rii acestui fel de proiecte de cl diri integrate
în natur in armonie cu aceasta.
7.Bibliografia studiat cuprinde atît lucr ri din secolul al dou zecilea cît i din primii
ani ai secolului al dou zeci i unulea. Dintre c r ile i periodicele mai vechi ne-am concentrat
pe acelea ale c ror date i informa ii au r mas valabile odat cu trecerea anilor. Lucrarea
noastr pune accentul pe sistemele pasive de utilizare a energiei heliotermice. De aceea,
sistemele active au fost doar pu in prezentate, chiar dac sînt referiri la captatori solari de
ultim genera ie, avîd randamente foarte bune. Scopul lucr rii noastre nu este promovarea
unor tehnologii foarte performante aplicate pe orice tip de cl diri, ci modelarea cl dirilor
pentru ca acestea s se comporte fiecare ca un captator solar pasiv, în tandem cu climatizarea
generat de plantele verzi înglobate în cl diri i în jurul acestora. S-au utilizat i informa ii din
pagini web publicate pe Internet. Notele de subsol fac referiri la textul expus în fiecare capitol
i reprezint atît surse directe cît i indirecte.
8.Ilustra iile sînt reproduse din c r ile i publica iile indicate în sursele bibliografice,
dar exist i multe desene realizate de noi.

Re ete precise i f r gre nu exist . Re etele in de personalitatea creatoare a fiec rui

arhitect. Tocmai în aceasta const frumuse ea actului de crea ie arhitectural .
Trebuie s conson m cu confra ii de breasl din alte ri care de mult promoveaz o
arhitectur ecologic . Am fost educa i în coal s punem în centrul crea iei noastre omul. Dar
tot punîndu-l în centru, am uitat aproape cu totul de natur . S nu r mînem surprin i dac
natura ne va fi în viitor din ce în ce mai ostil . Avem înc timpul i resursele de inteligen
creatoare s schimb m aceast stare de criz într-o stare de armonie.
S ne aplec m deasupra plan etei cu aceast viziune optimist .