Energia panourilor fotovoltaice

(O sursa alternativa de energie)

1
 Sisteme fotovoltaice si modelarea lor

1. Evoluţie şi energie

Umanitatea nu şi-a descoperit cu adevărat menirea pe această lume. Filozofii au

apărut, altele sunt pe cale să fie exprimate. Unul dintre scopurile omului este considerată a fi
evoluţia şi creaţia, lupta pentru a face o schimbare, lupta de a duce omenirea către perfecţiune.
De la foc la roată, la tehnologia aburului, la industrie, la explorarea spaţiului, omul
întotdeauna a încercat să îşi depăşească limitele pentru a-şi crea un mod de trai mult mai bun
şi pentru a se îndrepta către noi înălţimi.
Omul şi-a dat seama din timpuri străvechi că are nevoie de energie, chiar dacă nu s-a
gândit atât de direct la concept. El ştia că are nevoie de foc pentru a se încălzi, pentru a-şi găti
mâncarea, modela metalul; avea nevoie de vânt pentru a-şi propulsa corăbiile. Una dintre
energiile de care omul se temea, încă din momentul în care a apărut omul pe acest pământ, a
fost electricitatea, manifestată sub forma fulgerelor. Omul a încercat să cunoască acest
fenomen, dar nici în zilele noastre nu este cunoscut pe deplin. Tipul de energie generat de
acest fenomen a început procesul de a fi cunoscut abia în secolul 15 şi prin sfârşitul secolului
18 s-a descoperit sarcina electrică negativă şi pozitivă.
În 1831, Faraday arată după o serie de experimentări că electricitatea se obţine prin
inducţie, prin frecare, pe cale chimică sau termoelectrică, şi mai târziu descoperă principiul
cuştii Faraday. În anul 1832 constructorul francez de instrumente electrice Antoine-Hippolyte
Pixii, a realizat prima maşina magneto-electrică, fiind vorba de un generator de curent
continuu cu magneţi permanenţi.
Mai târziu în anul 1859, fizicianul italian Antonio Pacinotti, a realizat prima maşină
electrică de curent continuu cu indusul având înfăşurarea în inel, crestături şi colector.
Importante contribuţii la dezvoltarea generatorului de curent continuu au avut şi
electrotehnicianul belgian Gramme, precum şi inginerul şi industriaşul german Siemens,
acesta fiind şi cel care a experimentat în anul 1879 la Berlin prima linie de tramvai. Existenţa
generatoarelor de curent continuu au impulsionat cercetările din domeniul iluminatului
electric, rezultând astfel lampa electrică cu filament de cărbune, aparate pentru conectare,
măsurare şi protecţie, toate acestea invenţii ale lui Edison. Tot sub conducerea lui, în anul
1882, la New York, s-a construit prima centrală electrică din lume, cu ajutorul căreia sa

2
3
realizat iluminatul stradal. Însă curentul continuu utilizat de Edison, nu era potrivit
transportului la mare distantă.
Descoperirea utilităţii curentului electric a dus la un boom economico-industrial, un
impuls puternic pentru om, determinând o accelerare puternică în evoluţia omului. În ultimul
secol au apărut sute de invenţii pe bază electrică care au schimbat complet modul de viaţă a
omului.

Fig. 1.1 : Temperaturi globale 1975-2010

Marea parte a centralelor electrice sunt din păcate pe bază termică. Mai exact, arderi
care produc în principal dioxid de carbon şi alţi poluanţi. Principalul dăunător este momentan
dioxidul, care a determinat în ultimii ani, cea mai mare problemă a omeniei, chiar dacă marea
majoritate a oamenilor nu conştientizează asta.
Problema constă în încălzirea globală datorită efectului de seră. Încălzirea globală are
efecte profunde în cela mai diferite domenii. Ea determină ridicarea nivelului mării, extreme
climatice, topirea gheţarilor, extincţia a numeroase specii şi schimbări privind sănătatea
oamenilor. Împotriva efectelor încălzirii globale se duce o luptă insuficient de intensă, al cărei
aspect central este ratificarea de către guverne a Protocolului de la Kyoto privind reducerea
emisiei poluanţilor care influenţează viteza încălzirii. Datorită oamenilor de ştiinţă cu spirit
ecologist, care au trăit şi trăiesc cu frica că familiile lor vor avea de suferit datorită acestui
fenomen, s-a căutat metode de generare a energiei electrice şi de propulsare a mijloacelor de
transport fără a se produce cantităţi imense de poluanţi.

4
5
 S-au încercat multe metode, multe sunt folosite, multe nu. Ce-a mai încercată şi
nereuşită variantă este dezvoltarea unui principiu de perpetuum-mobile, care în definiţie este
un dispozitiv care îşi menţine o mişcare ciclică permanentă încălcând legile de conservare
acceptate, sau încălcând ireversibilitatea fenomenelor din natură, ireversibilitate de asemenea
acceptată. există diverse perpetuum-mobile, numai că sunt dispozitive care nu
funcţionează:roata dezechilibrată, planuri înclinate, cupa lui Boyle, etc.

Fig. 1.2 : Exemple de perpetuum mobile

Există şi pseudo perpetuum mobile. Acestea sunt sisteme care aparent funcţionează,
iar explicaţia de ce funcţionează şi ce fel de surse de energie folosesc, uneori mascate, a fost
dată. Exemple: mişcarea electronilor în jurul nucleului, mişcarea planetelor, pasărea care bea
apă, ceasul care se trage singur, pompele de căldură.
În paralel cu aceste încercări de a păcăli fizica, s-au creat şi metode de generare a
energiei mai uşor de convertit şi folosit, energia electrică. Hidrocentralele sunt cele mai
răspândite la momentul actual, dar râurile sunt cam saturate deja. O altă variantă este centrala
nucleară, care produce, din păcate, resturi poluante extrem de periculoase, dar totuşi în
cantităţi mici, care amplasate corect şi etanșare nu afectează nici o fiinţă vie. Problema cu
aceste centrale este că sunt greu controlabile, stingerea/aprinderea ţine cam o luna, şi în caz de
urgenţă devine instabilă şi reaminteşte de dezastrul de la Cernobîl, care după 24 de ani, încă
îşi lasă simţită prezenţa.
S-a trecut în ultimii ani la resurse regenerabile de energie: puterea vântului prin
centrale eoliene, puterea valurilor, puterea căldurii interne a pământului, puterea soarelui, alte
resurse regenerabile. Una dintre centralele interesante este cea pe bază de gunoi menajer,
despre care în 2008 s-a anunţat că şi România va avea o astfel de centrală, planul era ca pe
sfârşitul anului 2009 să fie funcţionabilă. Nu ştiu care este stadiul actual.[11]
Marea Britanie se va dota cu prima sa centrală electrică pe bază de iarbă care va
furniza energie pentru 2.000 de locuinţe. Centrala de doi megawaţi şi cu un cost de 6,5
milioane de lire sterline (9,425 milioane de euro), va fi amplasată în Staffordshire (centrul

6
7
Angliei), şi va fi alimentată cu iarbă de 170 de agricultori. Combustibilul care va fi utilizat
este "iarba elefantului", de origine africană. Centrala va funcţiona 8.000 de ore pe an şi va
economisi o tonă pe oră de dioxid de carbon care ar fi ajuns altfel în atmosferă dacă ar fi fost
vorba de o uzină pe bază de energie fosilă. Statul scandinav va construi primul prototip din
lume al unei centrale electrice care va funcţiona pe bază de apă de mare, având ca scop
impunerea unei noi forme de energie regenerabilă, a anunţat grupul energetic Statkraft, ce se
află la originea proiectului. O centrală "osmotică" utilizează diferenţa de presiune dintre apa
sărată şi apa dulce: dacă două mase de apă, una sărată şi cealaltă dulce, sunt separate de o
membrană semipermeabilă, cea de-a doua se va deplasa spre prima, generând o supra-
presiune care va putea fi transformată în energie cu ajutorul unei turbine.[11]

1.2 Energia solară

Soarele reprezintă sursa de energie a Pământului, contribuind la menținerea

temperaturii planetei. Fără acesta, pământul ar avea o temperatură de aproape 0 grade Kelvin,
temperatură la care încetează orice mişcare (inclusiv a electronilor).
Soarele este o sursă, aproape inepuizabilă, de energie, în sens că radiaţia soarelui ne
va mai încălzi şi oferi energie încă 4-5 miliarde de ani de acum încolo. într-un singur an, el
trimite spre pământ de 20.000 de ori energia necesară întregii populaţii a globului, mai exact,
primim de la soare anual o cantitate de energie de 15177*1014 kWh.

Fig. 1.3 : Interacţiunile dintre energia solară, atmosfera şi suprafaţa terestră [rev03]

8
 Fig 1.3.1 -Bugetule de energie solara al Terrei

Pentru studiul radiaţiei solare este important să definim constanta solară, care
reprezintă fluxul de energie unitară primită de la Soare. Aceasta este măsurată, cu ajutorul
sateliților pentru cercetări ştiinţifice, în straturile superioare ale atmosferei terestre,
perpendicular pe direcţia razelor solare. Valoarea general acceptată pentru constanta solară
este de aproximativ 1366W/m2 , reprezentând o valoare medie anuală globală, maximele
depăşind 6kWh/m2 în zilele de vară. Atmosfera terestră şi suprafaţa Pământului
interacţionează cu radiaţia solară, producând o serie de transformări acesteia.
Atmosfera terestră are grosime de 690km (până la trecerea în exosferă) [wikie].
Filtrarea radiaţiei solare începe de la 100km altitudine, nivelul fiind numit linia Karman,
astfel, fluxul de energie solară care ajunge la suprafaţa Pământului este mai mic decât
constanta solară. Absorbția, difuzia şi reflexia sunt fenomenele care duc la reducerea radiaţiei
solare. În atmosferă este absorbită aproape total radiaţia X şi o parte din radiaţia ultravioletă.
Vaporii de apă, bioxidul de carbon şi alte gaze existente în atmosferă, contribuie la absorbţia
radiaţiei solare. Prin absorbție energia se transformă în căldură, iar radiaţia difuză este
retrimisă în toate direcţiile.
Radiaţia globală ajunsă de la Soare la nivelul solului într-o o zi senină, reprezintă
suma dintre radiaţia directă şi radiaţia difuză.
Radiaţia solară directă depinde de orientarea suprafeţei receptoare. Radiaţia solară
difuză poate fi considerată aceeaşi, indiferent de orientarea suprafeţei receptoare.

9
 Fig. 1.4 : Diferenţa dintre radiaţia difuză şi directă (la sol) [rev03]

10
 Interesant este faptul că radiaţia difuză are o pondere mai mare decât cea
directă, din radiaţia totala ajunsă la sol. Energia termică unitară primită de la Soare, măsurată
la nivelul suprafeţei Pământului, perpendicular pe direcţia razelor solare, pentru condiţiile în
care cerul este perfect senin şi lipsit de poluare, în zonele Europei de Vest, Europei Centrale şi
Europei de Est, în jurul prânzului, poate asigura maxim 1000 W/m2 [7]. Această valoare
reprezintă suma dintre radiaţia directă şi difuză.

Fig. 1.5 : Cantitatea de radiaţii solare care ajung la sol şi ar putea fi colectate de panouri
solare [7]

Radiaţia solară este influenţată de modificarea unghiului format de direcţia razelor

soarelui cu planul orizontal, unghiul de înclinare a axei Pământului şi latitudinea geografică.
După cum se vede în figura 1.4, radiaţia solară diferă semnificativ de la o zonă
geografică la alta. Gradul mediu de însorire, diferă de la o lună la alta, de la o zi la alta, diferă
din oră în oră, în aceeaşi localitate şi cu atât mai mult de la o localitate la alta. În Europa,
radiaţia solară medie anuală variază între 800kWh/m2 în zonele nordice îndepărtate şi ajunge
până la 2200kWh/m2 în zonele sudice ale Spaniei, În Malta, Sicilia, Creta. După cum se vede,
zona ideală în Europa pentru construirea unei centrale electrice fotovoltaice este jumătatea
sudică a Spaniei, unde radiaţia solară este între 1900-2200 kWh/m2 [7].
Radiaţia solară este influenţată de modificarea permanentă a câtorva parametrii
importanţi, cum sunt:
• Înălţimea soarelui pe cer (unghiul format de direcţia razelor soarelui cu planul
orizontal)
• Unghiul de înclinare a axei Pământului;

11
12
 • Modificarea distanţei Pământ - Soare (aproximativ 149 milioane km pe o
traiectorie eliptică, uşor excentrică.)
• Latitudinea geografică.
Aceştia sunt factori care influenţează însorirea la nivel generalisim/global. Sunt şi
factori care influenţează la nivel local. Gradul de poluare a zonei respective determină gradul
de însorire a zonei respective. Poluarea este un factor puternic în difuzia luminii şi în reflexia
acesteia. Claritatea aerului şi gradul de seninătate a cerului influenţează iarăşi scăderea
radiaţiei directe.

Fig. 1.6 : Variaţia radiaţiei solare în funcţie de direcţia razelor

solare pentru diferite situaţii atmosferice [rev03]

România este o ţară cu un potenţial energetic solar acceptabil. Există zone în care
fluxul energetic solar anual, ajunge până la 1450... 1600kWh/m2/an, în zona litoralului Mării
Negre şi Dobrogea, ca şi în majoritatea zonelor sudice. În majoritatea regiunilor ţării, fluxul
energetic solar anual, depăşeşte 1250.. 1350kWh/m2/an [7]. Aceasta indică un potenţial
energetic care ar justifica folosirea energiei solare pentru a produce energie utilizabilă. Mai
exact, s-ar merita construirea unor centrale electrice solare. În figura 1.7 este prezentată
schematic repartizarea energiei solare care ajunge la suprafaţa solului în ţara noastră.

13
 Fig. 1.7 : Harta schematică a radiaţiei solare în România

1.3 Celula şi sistemele fotovoltaice

14
 Fenomenul de apariţie a unei tensiuni electromotoare în materiale solide, sub
acţiunea energiei solare este denumit efect fotovoltaic . Acesta a fost descoperit de fizicianul
francez Alexandre-Edmond Becquerel, în anul 1839. Efectul fotovoltaic este datorat
eliberării de sarcini electrice negative (electroni) şi pozitive (goluri), într-un material solid,
atunci când suprafaţa acestuia interacţionează cu lumina. Datorită polarizării electrice a
materialului respectiv, care se produce sub acţiunea luminii, apare o tensiune electromotoare,
care poate genera curent electric într-un circuit închis. Dispozitivele, a căror funcţionare se
bazează pe efectul fotovoltaic, sunt denumite celule fotovoltaice, sau celule electrice solare.
Materialul cel mai utilizat pentru fabricarea de celule solare pe bază de
semiconductori este Siliciul. Dacă la început pentru producerea celulelor solare se utilizau
deşeuri rezultate din alte procese tehnologice pe bază de semiconductori, astăzi se apelează la
materiale special în acest scop fabricate. Pentru industria semiconductorilor siliciul este
materialul aproape ideal. Este ieftin, se poate produce întru-un singur cristal la un înalt grad de
puritate, şi se poate impurifica (dopa) în semiconductor de tip “n” sau “p”. Prin simpla oxidare
se pot crea straturi izolatoare subţiri.
Totuşi lărgimea zonei interzise fac siliciul mai puţin potrivit pentru exploatarea
directă a efectului fotoelectric. Celule solare pe bază pe siliciu cristalin necesită o grosime de
strat de cel puţin 100µm pentru a putea absorbi lumina solară eficient. La celulele cu strat
subţire de tip semiconductor direct, ca de exemplu, GaAs sau chiar siliciu cu
structură cristalină puternic perturbată, sunt suficiente 10µm.
Siliciu este al doilea element chimic din compoziţia scoarţei terestre în privinţa
cantităţii. Se regăseşte în compuşi chimici cu alte elemente formând silicat sau cuarţ. Siliciul
brut numit şi siliciu metalurgic se obţine din cuarț prin topire în furnal. Reducerea siliciului se
petrece cu ajutorul carbonului la o temperatura de cca 1700°C, rezultând la fiecare tonă de
siliciu metalurgic de puritate de cca 98-99 % în jur de 1,5 tone de CO2. Prin acest procedeu în
2002 s-au produs 4,1 tone de siliciu. Mare parte din acesta este utilizat de industrie la
fabricare a oţelului şi în industria chimică şi numai o mică parte în microelectronică şi la
fabricarea de celule fotovoltaice. [wikir]
Din siliciul brut printr-un proces de fabricaţie în trepte bazat pe triclorsilan se obţine
siliciul policristalin de cea mai mare puritate.
Până în prezent (2006) în producţie se recurge la o tehnologie Siemens bazat pe un
procedeu de tip CVD condensare de vapori de siliciu, procedeu elaborat şi optimizat pentru
ramura de microelectronică. În microelectronică cerinţele de calitate sunt total diferite de cele
din fabricarea de celule fotovoltaice. Pentru fabricarea de celule solare este foarte importantă
puritatea plăcii de siliciu în toată masa ei pentru a asigura o cât mai mare durată de viaţă
pentru purtătorii de sarcină, pe când în microelectronică cerinţa de foarte înaltă puritate se
rezumă în principiu la stratul superior până la o adâncime de 20-30µm [10].
15
 Deoarece între timp, consumul de siliciu de înaltă puritate pentru fabricarea de celule
fotovoltaice a întrecut pe cel pentru microelectronică, actualmente se fac cercetări intense
pentru elaborarea de procedee de fabricare speciale mai ieftine optimizate pentru celule solare.
Cu toate că procesul de producţie a siliciului pur este foarte energofag (consumatoare
de multă energie), energia consumată la fabricarea celulelor solare, în funcţie de tehnologia
utilizată, se poate recupera în 1,5 până la 7 ani. Dacă se ia în considerare că durata de viaţă a
panourilor solare este de peste 20 ani, bilanţul energetic rezultat este pozitiv
Siliciul pur, în continuare, poate fi prelucrat în mai multe feluri, în urmă căreia,
rezultă diferite aspecte, eficienţe, costuri finale. Se disting 3 tipuri principale de celule
fotovoltaice pe bază de siliciu, folosite la scară mare din punct de vedere comercial:
- monocristaline;
- policristaline;
- amorfe.

Monocristalinele se obţin sub formă de bară prin turnarea siliciului pur. Aceste bare
sunt feliate în plăci foarte subţiri cu un fierăstrău special constând dintr-o sârmă
lungă pe care s-au aplicat particule de diamant şi care este înfăşurată pe cilindri
ce se rotesc. Un bloc este complet secţionat în plăcuţe de cca 0,18…0,28 mm la
o singură trecere. Praful rezultat în urma debitării este inutilizabil şi reprezintă
până la 50 % din material. Acest proces tehnologic asigură cel mai ridicat nivel
de eficienţă a conversiei fotoelectrice, dar este şi cea mai costisitoare variantă.
Pentru obţinerea de plăcuţe de siliciu la început se utiliza materia primă
excedentară rezultată din fabricarea de circuite integrate, care nu corespundea
calitativ dar era potrivită pentru fabricarea celulelor solare. Datorită cererii mult
crescute a producţiei de panouri solare, această sursă are o importanţă
nesemnificativă. Celulele monocristaline prezintă o suprafaţă omogenă.

Fig. 1.8 : Celulă din siliciu monocristalin

Policristalinele se obţin în urma unui proces de producţie mai puţin ieftin. Siliciul
pur se topeşte într-un cuptor cu inducţie după care se toarnă într-un recipient de formă pătrată
în care se supune la un proces de răcire cât mai lent posibil în cursul căruia vor apare cristale
cât mai mari posibil. Recipientul are dimensiunile 50*50 cm, masa solidificată având
înălţimea de 30 cm. Blocul, astfel solidificat, se taie în mai multe blocuri mai mici cu

16
lungimea de 30 cm. La marginea cristalelor se poate observa unele defecte, diferenţe între
cristale. Ca urmare a acestor defecte, celulele fotovoltaice fabricate prin această metodă sunt
mai puţin eficiente decât cele monocristaline, cel puţin teoretic.
Un alt mod reprezintă turnare continuă, procedeu prin care materialul este turnat
direct pe suport la dimensiunile cerute. Avantajul constă în eliminarea pierderilor rezultate din
tăiere. Procedeul numit după Percy Williams Bridgman este aplicat în procesul de fabricare a
siliciului policristalin. Siliciul pur se topeşte tot într-un cuptor cu inducţie dar procesul de
răcire în urma căruia în masa topită se formează mari zone ocupate de câte un cristal are loc
chiar în cuptor. Materialul se supune unei încălziri progresive pornind de la bază astfel încât în
momentul topirii stratului superior, la bază deja se produce întărirea materialului.
Dimensiunile blocurilor obţinute sunt mai mari (60*60 cm –70*70 cm) cu înălţimea
de 20-25 cm, şi se procedează la tăierea lor în blocuri mai mici având lungimea de 20-25 cm.

Fig. 1.9 : Celulă din siliciu policristalin

Structura amorfă se obţine prin depunerea unui film extrem de subţire de siliciu pe o
suprafaţă de sticlă, sau pe un substrat realizat dintr-un alt material. În acest caz, solidificarea
atomilor nu se realizează într-o structură cristalină ci sub forma unei reţele atomice cu
dispunere neregulată, denumită structură amorfă. În această reţea atomică apar şi numeroase
defecte, care diminuează performanţele electrice ale materialului. Grosimea stratului amorf de
siliciu, obţinut prin această metodă este mai mică de1μm. Pentru comparaţie grosimea unui fir
de păr uman este de 50…100μm. Costurile de fabricaţie ale siliciului amorf sunt foarte reduse,
datorită cantităţii extrem de reduse de material utilizat, dar eficienţa celulelor fotovoltaice care
utilizează siliciu amorf este mult mai redusă decât a celor care utilizează structuri cristaline de
material.
Datorită costului redus, celulele fotovoltaice cu siliciu amorf se utilizează
preponderent la fabricarea echipamentelor cu putere redusă, cum sunt ceasurile sau,
calculatoare de buzunar. Aceste celule ating un grad avansat de îmbătrânire de până la 25 % în
primul an de funcţionare de aceea pentru acest tip de panouri solare în caracteristicile tehnice
din documentele de însoţire nu se dă puterea atinsă la fabricaţie ci puterea de după procesul de
îmbătrânire.

17
 Ca urmare, acest tip de panouri au caracteristici mai bune la cumpărare decât cele din
documente. Îmbătrânirea se produce sub acţiunea luminii şi este rezultatul aşa numitului efect
Staebler-Wronski (SWE). În cadrul acestuia, siliciul hidrogenat amorf (a-Si:H) metastabil
trece printr-o fază de creştere concentraţiei defectelor cu un ordin de mărime, paralel cu
scăderea conductivităţii şi deplasarea nivelului Fermi către mijlocul distanţei dintre banda de
valenţă şi banda de conducţie. După circa 1000 ore de expunere la soare, celulele de siliciu
amorf ating un grad de saturare stabil.

Fig. 1.10 : Celulă din siliciu amorf

Celulele cu GaAs (GaliuArseniu) au randament mare, care este foarte stabil la

schimbările de temperatură, la încălzire o pierdere de putere mai mică decât la celulele
cristaline pe bază de siliciu. Este robust vizavi de radiaţia ultravioletă. Este totuşi o tehnologie
mai scumpă şi din această cauză este utilizează de obicei în industria spaţială.
Celulele cu CdTe utilizează o tehnologie foarte avantajoasă CBD (depunere de staturi
subţiri pe suprafeţe mari în mediu cu pH , temperatură şi concentraţie de reagent controlate);
în laborator s-a atins un randament de 16 %.
Alte tehnologii : CIS este prescurtarea de la Cupru-Indiu-Diselenid produs de firma
Würth Solar în Marbach am Neckar, Cupru-Indiu-Disulfat la firma Sulfurcell în Berlin, CIGS
pentru Cupru-Indiu-Galiu-Diselenat produs în staţie pilot în Uppsala/Suedia

Fig. 1.11 : Tipuri de celule fotovoltaice des folosite şi randamentele lor

18
 Celulele fotovoltaice au de obicei o suprafaţă foarte mică. Curentul şi tensiunea
generate de o singură celulă sunt mici. Celulele fotovoltaice sunt conectate în serie pentru a
genera o tensiune suficient de mare pentru a se putea lucra uşor cu ele, astfel formând module
fotovoltaice. Acestea sunt legate la rândul lor în paralel pentru a genera curenţi cât mai mari.

19
Mai multe module formează un panou fotovoltaic. Un panou fotovoltaic poate ajunge să
genereze puteri de ordinul waţilor la ordinul sutelor de waţi, în funcţie de numărul de celule şi
de eficienţa tehnologiei folosite. Cele mai utilizate/comercializate panouri fotovoltaice sunt
cele cu 36-38 celule în total. Acestea generează în general o tensiune de între 12-24V. Aceste
panouri sunt uşor utilizabile datorită faptului că trebuie doar stabilizată tensiunea şi astfel se
stochează uşor în baterii.
Acesta trebuie să facă faţă unor condiţii de lucru neprielnice, pentru aceasta,
panourile sunt încapsulate în materiale rezistente la condiţii meteo neplăcute, ceea ce
înseamnă totul de la îngheţ la încălzire extremă, ploaie şi grindină. Aceste sisteme sunt
componentele de bază ale instalaţiilor, adică, de obicei se cumpără panouri individuale, mai
repede decât module sau celule individuale.

Fig. 1.12 : Panouri fotovoltaice formând o matrice de panouri

În figura 1.13 este prezentat un sistem clasic complet fotovoltaic insular, mai exact,
întregul sistem electric, alimentat strict fotovoltaic, al casei este complet izolat de reţeaua
electrică naţională.
Sistemul este alcătuit din următoarele componente:
• panouri fotovoltaice
• regulatorul de încărcare al bateriilor (convertor Buck sau Boost)
• grupul de baterii de 12, 24 sau 48 V
• invertor, ce transformă curentul continuu CC in curent alternativ CA, şi
conţine şi un transformator pentru a obţine 220V.
• consumator CC
• consumator CA

20
 Fig. 1.13: Sistem fotovoltaic insular complet şi izolat [9]

Aceasta configurație este destul de complexă. Sunt folosite baterii pentru stocarea
energiei electrice produse in timpul zilei. Alimentarea consumatorilor se face direct in curent
continuu si alternativ in mod permanent zi si noapte, datorită reţelei de CC şi invertorului.
Capacitatea sistemelor pot atinge ușor valori de zeci de kilowați.
Situaţiile unde s-ar putea folosi acest tip de sistem sunt:
• unele case
• cabane turistice
• aplicații industriale, comerciale, agricultură, alimentare staţii izolate cu
diverse destinaţii
• iluminat public
• alimentare panouri publicitare

21
 1.4 Fotovoltaicele în ţară

22
 La noi în ţară conceptul de alimentarea locuinţelor sau întreprinderilor prin intermediul
panourilor fotovoltaice nu este nou.

Potenţialul energetic cel mai mare în tara noastră o au zonele sudice şi zonele sud-
estice: Dobrogea, Câmpia Română. Cu toate acestea, recent s-au demarat mai multe proiecte
de amplasare a unor centrale fotovoltaice prin întreaga ţară:
- Clujul va fi primul judeţ din ţară alimentat exclusiv din surse alternative de
energie. Cum Uniunea Europeana va finanţa aproape integral proiectele verzi. Se
promite că în câţiva ani curentul electric va fi generat cu energie solară. Investiţia
este estimată la 100 de milioane de euro. Parcul solar se va întinde pe 100 de
hectare în apropierea localităţii Floreşti, judeţul Cluj
- Primăria Piatra Neamţ are în plan un proiect pentru construcţia unei centrale
fotovoltaice cu o putere de 3 MW. Costurile centralei fotovoltaice sunt estimate la
20 de milioane de euro. Pentru realizarea studiului de fezabilitate şi a proiectului
tehnic, obţinerea avizelor şi acordurilor necesare, dar şi pentru asistenţă tehnică,
sunt necesare alte 19 milioane de euro. Construcţia va fi amplasată pe o suprafaţă
de 4 hectare, la periferia municipiului Piatra Neamţ
- Judeţul Ialomiţa va produce zilnic 10MW de energie electrică pe principiul
fotovoltaic. Aproximativ 10 milioane de euro va costa implementarea unui proiect
prin care se va amenaja un parc solar fotovoltaic, în zona comunei Gura Ialomiţei.
Terenul pe care se propune amplasarea acestuia are o suprafaţă de 5ha, terenul
având un potenţial agricol foarte scăzut, fiind cea mai apropiată locaţie de staţia de
medie tensiune de la Gura Ialomiţei. Aceasta va implica o cheltuială minimă
pentru conectarea la sistemul energetic naţional

Lucrarea noastra isi propune (datorita multiplelor avantaje ale panourilor fotovoltaice)
integrarea unei instalatii fotovoltaice in alimentarea cu energie electrica a unei locuinte, cu un
consum mediu de 6 kW.

1.5 PROIECTAREA INSTALATIEI FOTOVOLTAICE

Proiectarea instalatiei fotovoltaice este o faza importanta in realizarea unei astfel de instalatii.

In functie de marimea instalatiei bugetulul capata o importanta deosebita.

Procesul de proiectare a unei instalatii fotovoltaice trebuie sa tina cont de datele obtinute in
urmatoarele etape:

23
- Inspectia si analiza ambientala a amplasamentului
- Dimensionarea instalatiei fotovoltaice
- Instalarea instalatiei fotovoltaice
- Testarea instalatiei

Principalele date si factori de care trebuie sa tinem seama in proiectarea unei instalatii
fotovoltaice sunt:

- Amplasamentul
- Energia care trebuie produsa
- Puterea instalatiei
- Dimensiunea instalatiei
- Bugetul proiectului

ANALIZA AMPLASAMENTULUI

In aceasta etapa este important sa tinem cont urmatoarele elemente:

- Analiza orientarii suprafetelor pe care va fi montata instalatia
- Studierea climei
- Descoperirea eventualelor constrângeri peisagistice si urbanistice, în special umbriri ale
instalatiei fotovoltaice.

Trebuie sa va asigurati de absenta cladirilor sau a vegetatiei care pot provoca umbriri
prelungite.
Acolo unde este posibil trebuie evitate zonele de umbra, iar daca nu este posibil prin
proiectare trebuie sã încercati sã minimalizati efectele negative induse de umbrire.
Verificarea expunerii în amplasament, se realizeaza prin verificarea orientarii terenului sau
suportului spre SUD-EST sau SUD VEST. Acest lucru il putem realiza cu o busola.

Verificarea si evaluarea umbririi în amplasament se realizeaza printr-o inspectie moment in

care putem evalua vizual sau prin masurare topografica cu inclinometrul (teodolit) sau cu
aparatul foto gradul de umbrire.

DETERMINAREA ENERGIEI PRODUSE

Energia produsã de instalaþie (Ep) depinde de o serie de factori:

- Radiatia incidenta pe module fotovoltaice, asadar de locul de instalare caracterizat de
latitudine
- Radiatia solara disponibila
- Temperatura
- Reflexia suprafetei pe care se afla modulele
- Expunerea modulelor - unghiul de înclinare, tilt si unghiul de orientare, azimut
-Caracteristicile modulelor - precum puterea nominala, coeficientul de temperaturã,
uniformitatea caracteristicilor electrice ale diferitelor module, de care depinde pierderea de
putere prin “mismatch”(neuniformitate = nepotrivire)
- Caracteristicile sistemului electric al instalaþiei: eficienta invertorului, pierderi în cabluri si
caderi pe diode etc.

PERFORMANTA BOS - Balance of Sistem

Evaluarea performantei unei instalatii fotovoltaice o putem reduce la doi parametri:

1. Eficienta de conversie a panoului fotovoltaic (in conditiile standard de test)
2. Suma tuturor pierderilor, cum ar fi:
- pierderi de putere a modului, cauzate de faptul ca panoul nu lucreaza in conditii standard de
test - 8%
24
- pierderi prin reflectie - 3%
- pierderi prin nepotrivire - 5%
- pierderi prin disipare a cablurilor - 1%
- pierderi ale invertorului - 5%
- pierderi prin murdarirea modulelor - 1%

Toate aceste pierderi sunt rezumate intr-un parametru unic numit PERFORMANTA BOS - in
general egala cu 75%

1.6 Dimensionarea Instalatiei Fotovoltaice

La dimensionarea instalatiei fotovoltaice, vom pleca intotdeauna de la necesarul de puterea
pentru locatia respectiva.

Astfel, ne propunem sa realizam o instalatie fotovoltaica care sa furnizeze o putere de 6 KW.

Pentru realizarea unei instalatii fotovoltaice (generator fotovoltaic) care sa furnizeze energia
electrica de care avem nevoie, este mai intai nevoie de un calcul de dimensionare.

DIMENSIONAREA INSTALATIEI FOTOVOLTAICE

1. Prima etapa in dimensionarea instalatiei fotovoltaice, dupa ce am stabilit puterea

necesara, este alegerea panourilor solare.

Panourile fotovoltaice se aleg dupa urmatoarele criterii:

- Necesarul de energie (E) pentru locatia proiectului - KWh/an

- Iradiatia medie anuala (H) pentru locatia proiectului - KWm2/an
- Tipul panoului fotovoltaic. Aici se are in vedere cateva criterii economice: bugetul alocat
proiectului, perioada de amortizare, etc.

Consultand oferta furnizorilor de panouri fotovoltaice, alegem un panou solar policristalin de

150 W, tensiune de 12 V, curent panou 8.1 A, Vmp = 18.50 V

2. Urmatoarea etapa este aflarea numarului de panouri, pentru necesarul de putere de 6

KW

Nr. de panouri = Puterea instalatiei / Puterea unui panou

Np = Pi/Pp = 6.000/150 = 40 → Rezulta un necesar de 40 panouri fotovoltaice

3. Urmatoarea etapa este determinarea suprafetei panourilor

Suprafata totala = Suprafata unui panou * Numarul total de panouri

Din fisa tehnica a panoului aflam ca panoul ales area urmatoarele dimensiuni: L = 1.45 m, l =
0.7

ST = Sp*Np = 1.45*0.7*40 = 40.60 m2

Pentru montarea panourilor solare, avem nevoie de o suprafata de cel putin 40.60 m 2 si care sa
fie orientata spre sud

4. Alegerea schemei de conexiuni pentru panourile fotovoltaice

25
Vom alege o schema de conexiuni cu patru siruri paralele, a cate 10 panouri fotovoltaice legate
in serie pe fiecare sir.

Nr. siruri = 4 Nr. panouri/sir = 10

5. Calculul caracteristicilor generatorului fotovoltaic

Tensiunea instalata a generatorului fotovoltaic se obtine folosind urmatoarea formula:

Ug = Np/s*Up
Ug = 10*12 = 120 V

Curentul generatorului se obtine inmultind curentul generat de un panou fotovoltaic cu

numarul de siruri

Ig = 4*8.1 = 32.40 A

Voc generator = nr. panouri/sir* Voc panou = 10*22.6 = 226 V

Isc generator = nr. sir*Isc panou = 4*8.6 = 34.4 A
Vmp generator = nr. panouri/sir*Vmp panou = 10*18.50 = 185 V
P generator = Vmp generator*I generator = 185*32.40 = 5994 W (5.99 KW)
Avand acste valori putem alege celelalte elemente ale instalatiei fotovoltaice

6. Alegerea invertorului

Tensiunea de intrare a invertorului trebuie sa fie egala cu tensiunea maxima a generatorului

fotovoltaic. U invertor = U generator → U invertor = 120 V

O alta conditie in alegerea invertorului este aceea ca puterea maxima a generatorului

fotovoltaic sa fie mai mica decat puterea de intrare a invertorului
P invertor > 6.000 W

7. Alegerea bateriilor

Bateriile sunt folosite în sistemele fotovoltaice cu scopul de a stoca energia produsã de

generatorul fotovoltaic pe timpul zilei, pentru a putea fi folosita când este nevoie pe timpul
noptii sau cer înnorat).
La alegerea bateriilor trebuie sa tinem cont de urmatoarele informatii:

- pentru incarcarea bateriilor de 12V avem nevoie de panouri cu Vmp 16V – 20V
- pentru incarcarea bateriilor de 24V avem nevoie de panouri cu Vmp 34V – 40V
- pentru incarcarea bateriilor de 48V avem nevoie de panouri cu Vmp 62V -76V

8. Alegerea regulatorului de sarcina

Regulatoarele de sarcina au rolul de a controla incarcarea bateriilor de acumulatori. La

alegera regulatorului de sarcina trebuie sa tinem cont de urmatoarele conditii:

- tensiunea nominala a regulatorului sa fie mai mica sau egala decat decat tensiunea nominala
a generatorului fotovoltaic
- curentul de intrarea sa fie mai mare sau egal decat curentul de incarcare maxim, pe care
generatorul il poate debita

Orientarea instalatiei fotovoltaice

26
Puterea maxima debitata de o instalatie fotovoltaica, este direct influentata de orientarea catre
soare. Ideal ar fi ca instalatia fotovoltaica sa urmareasca soarele in traiectoria sa pe bolta
cereasca.
In Europa, datorita faptului ca radiatia difuza este relativ marea, o instalatie fotovoltaica
stationara poate produce pana la 70-80% din productia posibila, daca aceasta ar urmarii
soarele.

Orientarea spre sud este determinata de doi factori:

- Inclinarea panourilor fotovoltaice, adica unghiul dintre planul orizontal si panoul fotovoltaic
- Azimutul, care indica orientarea catre Sud. La o orientare a instalatiei fotovoltaice spre sud,
vom avea Sud 0o, Vest 120o, Est -120o

Toate aceste informatii, va pot ajuta sa dimensionati corect o instaltie fotovoltaica si sa alegeti
in cunostiinta de cauza solutia optima. La alegerea panourilor fotovoltaice si dimensionarea
instalatiei trebuie sa tineti cont de foarte multe date, multe dintre acestea au fost detaliate.

Cele mai importante caracteristici ale unui panou fotovoltaic, de care trebuie sa tineti cont in
alegerea dvs sunt:

-Putera maxima a panoului

-Tensiunea In punctul de putere maxima
- Intensitatea curentului in punctul de putere maxima

De asemenea trebuie sa stiti ca panourile fotovoltaice nu sunt adecvate pentru a fi folosite in

orice aplicatie. Panourile care sunt folosite in instalatiile fotovoltaice care debiteaza energie
electrica in retea, au alte caracteristici decat cele folosite pentru incarcarea bateriilor de
acumulatoare.

Datorita caderilor de tensiune cauzate de regulator, cabluri si temperatura, panourilor

panourile fotovoltaice pentru incarcarea bateriilor de acumulatoare trebuie sa aiba
tensiunea Vmp cu 30-60% mai mare decat tensiunea nominala a bateriilor.

Pentru o mai buna intelegere a unei instalatii fotovoltaice, va prezentam o schema de

principiu:

27
Elementele constructive ale unei instalatii fotovoltaice:

- Panourile fotovoltaice - alcatuiesc generatorul fotovoltaic

- Inverorul
- Bateria de acumulatoare
- Regulatorul de sarcina
- Dispozitivele de protectie
- Tabloul electric
- Cabluri electrice

1.7 PROTECTIA INSTALATIEI FOTOVOLTAICE

Un aspect important in executia acestei instalatii il reprezinta protectia panourilor fotovoltaice

impotriva fulgerelor sau a unor supratensiuni atmosferice de orice natura

Standardele de echipament cer ca modulele fotovoltaice sa aibe clasa de izolatie II, iar toate
carcasele echipamentelor unui sistem fotovoltaic sa fie prevazute cu avertizari ca pot aparea
tensiuni periculoase chiar si dupa intreruperea tensiunilor.

Este permisa ca masura de protectie a instalatiilor fotovoltaice, impamantarea unuia dintre

conductoarele de cc, daca exista o separatie intre circuitul de cc si circuitul de ca, printr-o
izolare electrica.

Conductoarele folosite la cablarea sistemelor fotovoltaice, trebuiesc alese astfel incat sa nu

existe riscul unui scurtcircuit intre conductoarele active, dar nici intre acestea si pamant.

Protectia la suprasarcina, poate fi omisa pentru cablurile de pe partea de cc, ce fac legaturile
intre panourile fotovoltaice, in cazul in care curentul maxim suportat de cablu este egal sau
mai mare de 1.25 ori Isc al generatorului fotovoltaic.

Expunerea instalatiilor fotovoltaice in zone deschise, cum ar fi acoperisuri sau camp, face ca
in momentul proiectarii proiectarii unei asemenea instalatii sa avem in vedere si protectia
acesteia impotriva loviturilor directe de trasnet, dar si protectia impotriva aparitiei
supratensiunilor de origine atmosferica.

Legatura directa intre generatorul fotovoltaic si instalatiile electrice ale cladirii, face ca orice
lovitura de trasnet sa fie directionata si spre instalatia electrica de utilizare a imobilului.
Instalarea unui paratrasnet, dar si a unor sisteme de protectie la supratensiune (SPD-uri)
devine astfel obligatorie.

Protectia trebuie realizata atat pe partea de cc cat si pe partea de ca prin montarea de

descarcatoare SPD tip 2. Astfel, protectia invertorului poate fi realizata pe partea de ca, cat si

28
pe partea de cc. Descarcatoarele folosite pe partea de cc sunt descarcatoare speciale pentru
instalatiile fotovoltaice.

Pe partea de cc a invertorului, trebuie prevazut un intrerupator de sarcina, care sa intrerupa

alimentarea acestuia, in cazul unor lucrari sau interventii pe partea de ca.

Daca la o instalatie electrica obisnuita, alegerea aparatelor de protectie tine cont de puterea
consumatorului, in cazul instalatiilo fotovoltaice, alegerea aparatelor de protectie trebuie sa
tina cont de curentul si puterea invertorului pe partea de ca.

Un alt aspect de care trebuie sa tinem cont, este factorul de simultaneitate, care la instalatiile
fotovoltaice este 1. Dimensionarea trebuie astfel sa tina cont de acest aspect, pentru ca
instalatia fotovoltaica prezinta o sarcina relativ constanta in timp, generand si o temeratura
ridicata in functionare. Capacitatea de transfer termic a radiaţiei calorice trebuie de aceea
crescuta pana la punctul in care temperatura maxima de funcţionare a aparatelor nu e depasita
Valoarea ridicată a radiaţiei calorice în interiorul carcaselor poate duce la depăşirea
temperaturii maxime admisibile pentru funcţionarea aparatelor electrice, astfel încât, aparatele
de protectie pot declanşa înainte de atingerea valorii curentului nominal.
Instalaţiile fotovoltaice necesită un alt mod de proiectare, dimensionare şi alegere a aparaturii
electrice!
La echiparea unui tablou trebuie sa se tina cont ca aparatele se monteaza prin pastrarea unei
distante intre acestea, trebuie sa prevedem fante suplimentare de aerisire, dar si un volum al
carcasei mult mai mare decat in cazul tablourilor instalatiilor electrice din cladiri.

1.8Pretul de achizitie a materialelor

Asa cum am mai spus , instalatia fotovoltaica se compune din 40 panouri policristaline de 150
W , un invertor de aproximativ 6000W / 110 V ,14 acumulatori cu gel de 100 Ah si un
regulator de sarcina de 60 A.
Pe langa aceste echipamente principale instalatia contine cabluri cu mufe speciale , tablouri de
distributie si conexiuni precum si accesoriile necesare montarii panourilor fotovoltaice. Dupa
o analiza foarte amanuntita la distribuitorii autorizati de echipamente de specialitate am
stabilit ca pretul instalatiei fara montaj este de aproximativ 11000euro la care se adauga 1000
euro montajul.

Pretul foarte ridicat respectiv 12.000 euro pentru acest proiect ne-a facut sa punem in balanta
avantajele si dezavantajele unei astfel de instalatii fotovoltaice respective:
Avantaje :
 asigură un grad ridicat de captare a energiei solare
 produc energie la înalte strandarde
 energia solară este gratuită, autonomă, inepuizabilă și ecologică
 nu consumă nici un fel de combustibil
 grad de poluare zero

29
  paourile solare termice asigură apă caldă utilitară pe tot parcursul anului (iarna în
combinație cu altă sursă)
 panourile fotovoltaice reduc costurile cu energia consumată cu aproximativ 65%
 reduc costurile facturilor la gaz și/sau electricitate
 costuri minime de instalare, menținere și întreținere
 ușor de montat
 pot fi amplasate pe acoperișul clădirilor, precum și pe teren
 sunt detașabile (pot fi mutate în alte locuri)
 siguranță ridicată la instalare, menținere și întreținere
 au o durată de viață lungă (între 25 și 30 de ani, în funcție de model și cât de bine sunt
întreținute)
 contribuie la dezvoltarea de noi tehnologii energetice

Astfel, în ceea ce privește protejarea naturii, panourile fotovoltaice prezintă următoarele

avantaje:

 nu consumă combustibil
 nu poluează aerul (reduce emisiile de dioxid de carbon, metan, monoxid de azot etc.)
 reduc arderea cărbunelui în centralele electrice
 reduc consumul de energie nucleară (previn astfel scurgerea de substanțe radioactive)
 contribuie la combaterea încălzirii globale

Dezavantaje:
 Costurile initiale pentru componente sunt ridicate. Acest lucru face ca instalarea unui
panou pentru captarea energiei solare sa coste destul de mult.

 Celulele solare functioneaza doar in timpul zilei, iar eficienta lor este redusa pe
parcursul zilelor mohorate si innorate. Din acest motiv, sistemul trebuie sa fie dezvoltat
si eficient, beneficiind si de un sistem de stocare a energiei.
 Poluarea poate cauza efecte adverse asupra eficientei panourilor solare. Eficienta poate
fi redusa, celulele solare fiind nepotrivite pentru anumite zone.
 Desi aproape orice locatie primeste lumina soarelui, nu orice locatie este fezabila
pentru panourile solare.
 Crearea unor instalatii mari pentru energia solara este costisitoare si dificila din punct
de vedere al gasirii locatiei.
 Energia solara nu este o energie concentrata precum combustibilii fosili. Prin urmare,
utilizarea ei in cazul automobilelor sau altor forme mecanizate este dificila, daca luam
in considerare rezultatul energetic.

30
  Decizia alegerii unui astfel de sistem depinde de necesitatile si posibilitatile fiecarei
persoane in parte, de locatia in care va aflati si mai ales de banii de care dispuneti. Este
o investitie folositoare, dar si costisitoare si in niciun caz nu este una care face minuni.

1.9 Concluzie

In ciuda pretului si a dependentei de factorii externi, panourile fotovoltaice sunt o

solutie pentru viitor. Acest lucru este dovedit si de cresterea de aprope 50% inregistrata in
numarul de astfel de sisteme folosite pe glob, in fiecare an din 2002 incoace. Procentul
utilizarii energiei solare este in continuare minuscul, estimand ca va ajunge la 25% in 2030 din
totalul de energie regenerabila. Insa pe viitor, odata cu dezvoltarea tehnologiei si micsorarea
costurilor initiale, panourile fotovoltaice vor deveni cu siguranta din ce in ce mai utilizate.

31