Liceul Tehnologic Topoloveni

Prof. Tabarac Virginica

Energia geotermală, energia viitorului

,,Dacă nu există energie, nu există culoare, nu există formă, nu există viaţă.”

Michelangelo Merisi da Caravaggio

1.Introducere

Protecţia mediului şi, în particular, problema încălzirii globale şi a gestionării responsabile a

resurselor energetice reprezintă o problema sensibilă deosebit de importantă pentru fiecare dintre noi.
Energia verde sau aşa-numitele energii alternative reprezentau până nu demult singurele surse de
energie de care omul a beneficiat de-a lungul mileniilor. Însă utilizarea lor la nivelul cerinţelor actuale
a necesitat depăşirea unor probleme tehnologice, care au fost rezolvate abia în ultimele decenii. Iluzia
secolelor trecute că petrolul şi cărbunele vor reprezenta surse sigure şi sustenabile, iar apoi falsa
convingere că energia nucleară ar fi scutită de riscuri s-au dovedit deja din secolul trecut a fi o gravă
eroare. Pe de-o parte, ele riscă să se epuizeze, iar, pe de altă parte, conduc la o dramatică degradare a
mediului. În schimb, energia solară, din care doar 4% ar fi suficientă pentru a acoperi întregul necesar
energetic al planetei, energia eoliană, precum şi cea care poate fi extrasă din resursele geotermale sau
din centralele hidroenergetice sunt inepuizabile şi nu aduc nici un prejudiciu asupra mediului,
Energia geotermală este termenul folosit pentru a descrie energia căldurii provenită de la rocile
şi fluidele subterane. Numele său provine dintr-o combinaţie a două cuvinte antice greceşti : “geo” care
înseamnă “pământ” şi “term” care înseamnă “căldură”.
Energia geotermală e o formă de energie regenerabilă. Sursă acestei călduri este în adâncul
scoarţei terestre, unde temperatura depăşeşte 6000ºC, ca rezultat natural al descompunerii miezului
materialelor radioactive.
Rocile topite (magma), aburii sau apa din adâncul pământului, la presiuni şi temperature ridicate,
încearcă continuu să iasă la suprafaţă. În unele părţi ale globului, acolo unde stratul de la suprafaţă este
crăpat sau subţire, reuşesc.
Porţiuni din scoarţă terestră care prezintă o activitate geotermală intensă sunt limitate de aşa
numitele “cordoane”, unde crusta pământului e foarte subţire. Aceste “cordoane” apar în zone unde fie
este un vulcan, fie o activitate seismică. În aceste regiuni, crăpăturile apărute în stratul exterior al
pământului permit căldurii din interiorul pământului să iasă la suprafaţă. Dacă apa găseşte drum în jos
printre aceste fisuri, ajungând lângă magmă, poate fierbe şi va fi expulzată afară dând naştere
gheizerelor, apelor fierbinţi. Se poate întâmpla ca apa să rămână în adâncurile solului. Această
“colecţie” naturală de ape fierbinţi se numeşte sursă geotermală.

2.Tipuri de surse geotermale

Se disting patru categorii de surse geotermale:

A) Surse hidrotermale
1
 Aceste surse se bazează pe circulaţia apelor meteorice (de suprafaţă) care se infiltrează în scoarţa
Pământului până la adâncimi cuprinse în intervalul 100 m – 4,5 km. Circulaţia este asigurată în mod
natural pe baza diferenţei dintre densitatea apei reci, respective, a apei fierbinţi sau a vaporilor de apă.

Secţiune simplificată printr-o sursă hidrotermală

Din punct de vedere al nivelului termic se disting :

• Surse hidrotermale de înalta temperatura (temperaturi cuprinse în intervalul 180 – 350 C): încălzirea
apei se datorează contactului cu roci fierbinţi.
• Surse hidrotermale de joasă temperatură (< 180 C): încălzirea apei se realizează prin contactul cu
roci fierbinţi, dar şi datorită altor cauze cum ar fi fisiunea unor substanţe radioactive.
Sursele hidrotermale sunt cvasi-regenerabile. O exploatare neratională a acestora poate conduce la
diminuarea potenţialului rezervoarelor subterane de apă.
B) Surse sub presiune
Apă conţinută în aceste rezervoare are salinitate scăzută şi în compoziţia sa se găseşte metan
dizolvat. Apa şi metanul sunt ţinute captive de straturi de roci impermeabile în rezervoare existente la
mari adâncimi (3 – 6 km) caracterizate prin valori deosebit de ridicate ale presiunii. Temperatura apei
se situează în general în intervalul 90 – 200 ºC.
C) Roci fierbinţi
Acest tip de sursă constă din straturi de roci fierbinţi existente în scoarţă terestră. Spre deosebire
de sursele hidrotermale în acest caz nu există rezervoare subterane de apă sau posibilităţi de infiltrare a
apelor de suprafaţă.
Exploatarea se realizează prin forare. În zona rocilor fierbinţi, se pompează apă rece în scopul
constiturii unui rezervor. Apă preia căldură de la roci şi este adusă ulterior la suprafaţă printr-un puţ de
extracţie.
Ţinând cont de aceste aspecte, această resursă este practic nelimitată şi este mai accesibilă decât
resursele hidrotermale. Până în prezent se menţionează preocupări în acest sens în Marea Britanie şi în
Statele Unite.
D) Magma
Magma reprezintă cea mai mare resursă geotermală, fiind formată din roci topite situate la
adâncimi mai mari de 3 – 10 km. Temperatura magmei se situeză în general în intervalul 700 – 1200
ºC.
2
3.Scurt istoric

Din cele mai vechi timpuri, oamenii au folosit apele geotermale care ţâşneau la suprafaţă
pământului sub formă de izvoare calde. Cea mai veche utilizare a fost , desigur, relaxarea în apele
calde. dar în timp i s-au găsit alte utilizări. Românii, de exemplu, au folosit apele geotermale pentru a
trata boli de piele şi ale ochilor şi la Pompei pentru încălzirea locuinţelor. Acum mii de ani, americanii
nativi au utilizat izvoarele fierbinţi în medicină şi pentru gătit. Timp de secole, locuitorii din Noua
Zeelandă au gătit “geotermal”, iar în 1960 , Franţa a început să încălzească 200 000 de locuinţe
folosind apele geotermale.

Cu timpul omul a început să utilizeze resursele geotermale în scopul obţinerii electricităţii. Noi
tehnologii au fost dezvoltate pentru ca energia geotermală să fie convertită în energie electrică. S-au
construit centrale electrice geotermale, pompe termice geotermale. Astfel în zilele noastre, această
sursă de energie regenerabilă şi nepoluantă are multe întrebuinţări, pornind de la cele utilizate în trecut,
la altele moderne.

4. Generarea energiei electrice

Centrale electrice geotermale

În centralele electrice geotermale se foloseşte apă naturală, fierbinte şi aburi foarte calzi,
provenite din scoarţă terestră, pentru a pune în mişcare turbinele generatoare de electricitate. Spre
deosebire de centralele ce utilizează combustibili fosili, în cele geotermale nu se arde combustibili.
Centralele geotermale nu sunt poluante, ele eliminând doar vapori şi nu emisii de gaze.
Sunt mai multe tipuri de centrale electrice geotermale:
• Centrale pe baza de erupţie a apei în aburi
• Centrale pe baza de “aburi uscaţi’’
3
 Prima centrală electrică geotermală a fost o centrala pe baza de “aburi uscaţi”, constituită în
Lordello, Italia în anul 1904 şi distrusă în cel de-al Doilea Război Mondial, dar a fost
reconstituită.”Gheizerele” cu vapori uscaţi din nordul Californiei produc electricitate din 1960. Este cea
mai mare regiune de aburi geotermali din lume şi chiar după 40 de ani, produce suficientă electricitate
pentru a alimenta un oraş de dimensiunea oraşului San Francisco.
• Centralele electrice binare
Într-un sistem binar, apa geotermală este trecută printr-un schimbător de căldură, unde căldura sa
este transferată unui al doilea lichid. Când a atins temperatura de fierbere, lichidul binar trece în stare
de vapori , care pune în mişcare lamele turbinelor. Vaporii sunt apoi recondensati, într-un lichid şi se
reia procesul. La încheierea ciclului, nu vor există emisii în aer.
• Centrale electrice hibride
În unele centrale electrice erupţia şi procesul binar sunt combinate. Un astfel de sistem hibrid se
găseşte în Hawai, unde o centrală de acest fel produce aproximativ 25% din electricitatea consumată de
către locuitorii insulei.

Centrale geotermale, avantaje

5.Avantajele folosirii energiei geotermale

- Nepoluantă
Centralele electrice geotermale, că şi cele eoliene şi cele solare, nu necesită arderea de
combustibili pentru a obţine aburi ce vor porni turbinele. Electricitatea obţinută în urmă utilizării
energiei geotermale ajută la conservarea combustibililor, astfel reducându-se emisiile care dăunează
atmosferei. În jurul centralelor electrice geotermale nu există aer plin de fum, ele fiind construite pe
domeniul pădurilor,fermelor agricole, etc.
- Rezistenţă
Centralele energetice geotermale sunt proiectate să funcţioneze 24 de ore pe zi, tot anul.O
centrală de acest gen este rezistenţă la întreruperile de curent pe durata unor dezastre naturale, condiţii
meteorologice nefavorabile, neînţelegerii politice, care pot afecta transportul de combustibili.
-Flexibilă
Centralele electrice geotermale pot avea design modular, cu unităţi adiţionale ce se pot instala
atunci când cererea creşte, pentru a spori producerea de electricitate.
4
- Economică
”Combustibilul” geotermal, precum soarele şi vântul, se află exact acolo unde este localizată
centrală electrică. Beneficiile economice rămân în acea regiune şi nu există preţuri ridicate la
combustibil.
- Ajută la creşterea dezvoltării ţărilor
Proiectele geotermale pot oferi toate beneficiile pentru a contribui la dezvoltarea ţării fără să
existe poluare. De asemenea, instalaţiile în locaţiile depărtate pot depăşi standardele de trăit şi calitatea
vieţii, aducând electricitate în casele oamenilor de la mare distanţă de centralele electrice.
Ţările ce produc cea mai multă electricitate utilizând energie geotermală sunt: SUA, Nouă
Zeelandă, Italia, Islanda, Mexic, Arhipelagul Filipinelor, Indonezia, Japonia, Kenya, Turcia, Rusia,
Ungaria.
Zonele cu resurse geotermale pot fi sursă a mii de megawaţi de electricitate. Cu ajutorul
tehnologiei avansate, mult mai multă energie electrică pate fi produsă. Oamenii de ştiinţă din SUA,
Japonia, Anglia, Franţa, Germania şi Belgia au făcut experienţe cu conducte cu apă în adâncuri, unde se
găsesc roci fierbinţi, pentru a crea mai multe resurse hidrotermale, care să fie folosite în centrale
electrice. Cu cât tehnologia perforării se îmbunătăţeşte cu atât se va sapa mai adânc, astfel încât energia
geotermală provenită de la rocile fierbinte să poată fi disponibilă oriunde.

BIBLIOGRAFIE

▪ www http://www.scrigroup.com/tehnologie/electronica-electricitate/Energia-Geotermala-
Utilizari-a252

 Resurse regenerabile si conversia lor, Victor Emil Lucian, Editura Universitară, 2011

▪ Revista de Energie Verde, publicata in martie, 2015

▪ http://www.greenpeace.org/romania/ro/campanii/schimbari-climatice-energie/solutii/energia-
verde-romania/