ENERGIA GEOTERMALA

1. Introducere
In sectorul energetic din majoritatea statelor europene s-au produs transformari majore determinate de necesitatea cresterii sigurantei in alimentarea cu energie a consumatorilor,iar in cadrul acestei cerinte,sursele regenerabile de energie ofera o solutie viabila,inclusiv aceea de protectie a mediului inconjurator. Necesitatea de asigurare a unei dezvoltari energetice durabile,concomitent cu realizarea unei protectii eficiente a mediului inconjurator a condus,in ultimii 10-15 ani,la itensificarea preocuparilor privind promovarea resurselor regenerabile de energie si a tehnologiilor industriale suport.Politica U.E. in acest domeniu,exprimata prin Carta Alba si Directiva Europeana 2001/77/CE privind producerea de energie din resurse regenerabile,prevede ca,pana in anul 2010,Uniunea Europeana largita va trebui sa isi asigure necesarul de energie in proportie de circa 12% prin valorificarea resurselor regenerabile.In acest context, in multe tari europene dezvoltate ( Franta, Italia, Germania, Austria),posesoare de resurse geotermale similare cu cele ale Romaniei ,preocuparile s-au concretizat prin valorificarea pe plan local/regional,prin conceperea si realizarea unor tehnologii eficiente si durabile,care au condus la o exploatare profitabila,atat in

partea de exploatare a resurselor(tehnologii de foraj si de extractie din sondele geotermale),cat si in instalatiile utilizatoare de la suprafata.

2. Particularitati ale energiei geotermale 2.1. Consideratii privind energia geotermala

Energia geotermala este energia termica continuta de materia anorganica din interiorul Pamantului sub forma de caldura sensibila si produsa in cea mai mare parte din descompunerea lenta a substantelor radioactive naturale existente in toate tipurile de roca.In zona in care,din cauza temperaturii ridicate,rocile se gasesc in stare topita(de magma),caldura se transmite in cea mai mare parte prin convectie datorita miscarii masei topite si prin conductie in proportie mai redusa.In zonele cu temperaturi mai scazute,caracterizate prin faptul ca materia se gaseste in stare solida,caldura se transmite numai prin conductie. Gradientul termic este incalzirea pe unitatea de lungime a Pamantului, pe directia razei,datorita energiei geotermice.In general,valoarea acestui gradient este de 25 grade C/km,insa exista numeroase zone in care gradientul termic din apropierea scoartei este mult mai mare. Cu cat se coboara mai adanc in interiorul scoartei terestre,temperatura creste si teoretic energia geotermala poate sa fie utilizata tot mai eficient,singura problema fiind reprezentata de adancimea la care este disponibila aceasta energie. n imaginea din figura 2.1 sunt prezentate principalele zone din care este alctuit interiorul Pmntului.

Fig. 2.1. Principalele zone din care este alctuit Pmntul

Toate zonele prezentate, sunt divizate la rndul lor n mai multe subzone. Cele patru zone principale sunt n ordine, dinspre suprafaa Pmntului spre centrul acestuia, cu dimensiunile aproximative: - Scoara : 0 100 km;

- Mantaua: 100 3000 km; - Nucleul extern : 3000 5000 km; - Nucleul intern : 5000 6378 km. Evident, temperatura Pmntului crete dinspre suprafa spre centru, unde atinge o valoare de cca. 6000C, care ns nu a fost nc precis determinat de oamenii de tiin. n figura 2.2 este prezentat variaia aproximativ a temperaturii n interiorul Pmntului, iar figura 2.3 prezint o imagine sugestiv a temperaturii principalelor zone din interiorului Pmntului.

Fig. 2.2. Variaia temperaturii dinspre scoara spre centrul Pmntului

Fig. 2.3. Variaia temperaturii n zonele din interiorul Pmntului

Este interesant de remarcat c 99% din interiorul Pmntului se gsete la o temperatur de peste 1000C, iar 99% din restul de 1%, se gsete la o temperatur de peste 100C. Aceste elemente sugereaz c interiorul Pmntului reprezint o surs regenerabil de energie care merit toat atenia i care trebuie exploatat ntr-o msur ct mai mare. Energia geotermal este utilizat la scar comercial, ncepnd din jurul anilor 1920, cnd a nceput s fie utilizat n special cldura apelor geotermale, sau cea provenit din gheizere, pentru nclzirea locuinelor, sau a unor spaii comerciale. Din punct de vedere al potenialului termic, energia geotermal poate fi clasificat n dou categorii: - Energie geotermal de potenial termic ridicat;

- Energie geotermal de potenial termic sczut. 2.2 . Energia geotermal de potenial termic ridicat

Acest tip de energie geotermal este caracterizat prin nivelul ridicat al temperaturilor la care este disponibil i poate fi transformat direct n energie electric sau termic. n figura 2.4 este prezentat o schem de principiu a unei centrale electrice geotermale, iar n figura 2.5 este prezentat o asemenea central electric geotermal.

Fig. 2.4. Prile componente ale unei centrale electrice geotermale 1 foraj pt. injecia apei i pompe de injecie; 2 zona de jonciune ntre foraje; 3 foraje de producie; 4 schimbtor de cldur; 5 turbinele i generatoarele electrice; 6 sistem de rcire; 7 stocare energie de potenial termic ridicat n sol; 8 sistem de monitorizare seismic; 9 consumatori electrici Fig. 2.5. Central electric geotermal din Kamchatka, Rusia

Energia electric se obine n prezent din energie geotermal, n centrale avnd puteri electrice de 2050MW, care sunt instalate n ri ca: Filipine, Kenia, Costa Rica, Islanda, SUA, Rusia, etc. Din categoria surselor de energie geotermale de potenial termic ridicat, fac parte i gheizerele cu ap fierbinte sau abur, de tipul celor prezentate n figura 2.6.
Fig. 2.6. Gheizer

Cldura coninut de asemenea gheizere, ca i de apele geotermale, poate fi captat i utilizat cu ajutorul unor schimbtoare de cldur, cel mai adesea cu plci.

2.3. Energia geotermal de potenial termic sczut

Acest tip de energie geotermal este caracterizat prin nivelul relativ sczut al temperaturilor la care este disponibil i poate fi utilizat numai pentru nclzire, fiind imposibil conversia acesteia n energie electric. Energia geotermal de acest tip, este disponibil chiar la suprafaa scoarei terestre, fiind mult mai uor de exploatat dect energia geotermal de potenial termic ridicat, ceea ce reprezint un avantaj. n figura 3.7 se observ c ncepnd de la adncimi foarte reduse, temperatura solului poate fi considerat relativ constant pe durata ntregului an: - La 1m temperatura solului variaz ntre 515C;

- La 1,53m temperatura solului variaz ntre 713C; - La 4,5m temperatura solului variaz ntre 812C; - La 610m temperatura solului variaz ntre 911C; - La 1018m temperatura solului variaz cu mai puin de 1C n jurul valorii de 10C; - La peste 18m temperatura solului este constant, avnd valoarea de 10C.

Fig. 3.7. Variaia temperaturii n sol, n zona de la suprafaa scoarei terestre

Exploatarea energiei geotermale de potenial termic sczut necesit echipamente special concepute pentru ridicarea temperaturii pn la un nivel care s permit nclzirea i/sau prepararea apei calde, ceea ce reprezint un dezavantaj fa de energia geotermal de potenial termic ridicat. Echipamentele menionate, poart denumirea de pompe de cldur i au acelai principiu de funcionare ca al mainilor frigorifice, funcionnd cu energie electric. Parametrul de performan al acestor echipamente este eficiena pompei de cldur, pc definit prin raportul dintre fluxul termic furnizat Q& i puterea electric absorbit P:

Structura unui sistem geotermal ideal

TIPURI DE ZCMINTE GEOTERMALE, CLASIFICARE: A) n functie de temperatur: Resurse cu temperatur 1. nalt (>225C), 2. medie (125-225C), 3. joas (<125C), Resurse din roci uscate fierbinti, Resurse geopresurizate. Zcmintele hidro-geotermale (1, 2, 3) sunt, la rndul lor, mprite n dou grupe: 1. Zcminte de entalpie joas, cu temperaturi <150C la adncimea de un kilometru,

2. Zcminte de entalpie nalt, cu temperaturi >150C la adncimea de un kilometru. B) n functie de starea termodinamic a fluidului geotermal (lichid, abur saturat umed sau abur supranclzit). a) Zcminte dominate de ap, - Zcminte de ap fierbinte, - Zcminte de aburi umezi, b) Zcmintele dominate de vapori. Aspecte privind utilizarea energiei geotermale

Utilizarea directa Rezervoarele geotermale, care se gasesc la cativa kilometri in adancul scoartei terestre, pot fi folosite pentru incalzire directa, aplicatii ce poarta numele de utilizare directa a energiei geotermale. Oamenii au folosit izvoarele calde inca de acum cateva mii de ani, pentru furnizarea apei de imbaiere sau gatit.Astazi, apa izvoarelor este captata si utilizata in statiunile balneare.

In sistemele moderne, se construiesc fantani in rezervoarele geotermale si se obtine un flux continuu de apa fierbinte. Apa este adusa la suprafata printr-un sistem mecanic, iar un alt ansamblu o reintroduce in put dupa racire, sau o evacueaza la suprafata. Aplicatiile caldurii geotermale sunt foarte variate. Ele includ incalzirea locuintelor (individual sau chiar a unor intregi orase), cresterea plantelor in sere, uscarea recoltelor, incalzirea apei in crescatorii de pesti, precum si in unele procese industriale, cum este pasteurizarea laptelui. Pompe termice Primii trei metri ai scoartei terestre au o temperatura constanta de 10-16C. Precum intr-o pestera, temperatura aceasta e putin mai ridicata decat a aerului din timpul iernii si mai scazuta decat a aerului vara. Pompele geotermale se folosesc de aceasta proprietate pentru a incalzi si raci cladirile.

Pompele termice geotermale sunt compuse din trei parti: unitatea de schimb de caldura cu solul, pompa termica propriu-zisa si sistemul de alimentare cu aer. Unitatea de schimb este un ansamblu de tevi aranjate in spirala, ingropat in partea superioara a scoartei terestre in apropierea cladirilor. Un fluid - de regula apa sau o solutie de apa si antigel - circula prin tevi si absoarbe sau cedeaza caldura solului.

Iarna, pompa transmite caldura acumulata de fluid in cadrul sistemului de alimentare cu aer. Vara, procesul este inversat, iar caldura eliminata din interiorul cladirii poate fi folosita la incalzirea apei, constituind o sursa gratuita de apa calda. Asemenea utilaje folosesc mult mai putina energie comparativ cu sistemele clasice de incalzire si sunt mult mai eficiente pentru racirea locuintelor. Pe langa faptul ca economisesc energie si bani, ele reduc poluarea.

Generarea de electricitate Energia geotermala are un potential urias pentru producerea de electricitate. Aproape 8000 MW sunt produsi de-a lungul mapamondului. Tenhologia de azi utilizeaza resursele hidrotermale, dar, in viitor, poate vom putea folosi caldura continuta in adancul scoartei terestre in roci uscate, sau chiar cea din magma.

In ziua de azi exista doua tipuri de uzine electrice geotermale: binare si pe baza de aburi. Uzinele pe baza de aburi folosesc apa la temperaturi foarte mari - mai mult de 182 C. Aburul e obtinut dintr-o sursa directa sau prin depresurizarea si vaporizarea apei fierbinti. Vaporii pun in functiune turbinele si genereaza electricitate. Nu exista emisii toxice semnificative, iar urmele de dioxid de carbon, dioxid de azot si sulf care apar sunt de 50 de ori mai mici decat in uzinele ce utilizeaza combustibili fosili. Energia produsa astfel costa aproximativ 4-6 centi/KWh.

Uzinele binare utilizeaza apa la temperaturi mai mici, intre 107 si 182 C. Apa fierbinte isi cedeaza energia termica unui fluid secundar, cu punct de fierbere scazut - cel mai adesea se utilizeaza hidrocarburi inferioare precum izobutanul sau izopentanul -, cu ajutorul unui sistem de schimb al caldurii. Fluidul secundar se evapora si pune in miscare turbinele, iar apoi e condensat si readus intr-un rezervor. Deoarece uzinele binare se bazeaza pe un ciclu intern, nu exista nici un fel de emisii. Electricitatea produsa astfel costa de la 5 pana la 8 centi per KWh. Ele sunt mai des intalnite decat cele pe baza de aburi. Desi uzinele geotermale se aseamana destul de mult cu uzinele traditionale, ele prezinta si dificultati speciale: gaze si minerale necondensabile in fluidul utilizat, utilizarea de hidrocarburi, absenta apei de racire utilizata in condensare.

Ce putem face in Europa Se poate estima ca pana in anul 2030-2050, noile tehnologii din domeniul energiei geotermale vor permite o productie semnificativa de electricitate in multe tari care nu sunt considerate azi ca avand resurse geotermale importante.

Aeroport ce foloseste energie geotermala Potentialul geotermal al Terrei: de 4000 de ori necesarul energetic global

Centralele geotermale,avantaje si dezavantaje

Printre dezavantajele centralelor geotermale se numara cresterea instabilitatii solului din zona, putand fi cauzate chiar si cutremure de intensitate redusa. In plus, zonele cu activitate geotermala se racesc dupa cateva decenii de utilizare, deci nu se poate vorbi de o sursa infinita de energie, dar cu siguranta avem de-a face cu surse regenerabile. O explicatie pentru racirea zonelor cu activitate geotermala ar fi si faptul ca centrala geotermala instalata este prea mare pentru capacitatea de incalzire a zonei respective. Printre avantajele centralelor geotermale se numara faptul ca energia rezultata este curata pentru mediul inconjurator si regenerabila. In plus centralele geotermale nu sunt afectare de conditiile meteorologice si ciclul noapte/zi. Energia geotermala este si mai ieftina de obicei decat cea rezultata din combustibilii fosili. Ca scurt istoric, energia geotermala si izvoarele cu apa calda au fost folosite in secolele trecute pentru spalat si incalzit locuinte, in 1904 fiind inregistrata prima utilizare in vederea producerii electricitatii (un

generator care alimenta 4 becuri). Din 1911 pana in 1958 a existat o singura centrale geotermala, moment in care Noua Zeelanda s-a alaturat producatorilor de electricitate din energie geotermala.

Bibliografie
1. Abbado D., (1998), Abbado D., Orlando V., Minisale A., Tassi F., Magro G., Seghedi I., Ioane D., Szakacs AL, Coradossi N. Origin and evolution of the fluids from the Eastern Carpathians, Proceed. XVI-th Carpathian-Balkan Geological Association Congress, p 37, Viena. 2. Antal,C., Gavrilescu,O., s.a., (2000): Utilizarea energiei geotermale. Conversia energiei geotermale n energie electric, Editura Universitii din Oradea, 2000. 3. Athanasovici, V. (1981): Termoenergetic industrial si termoficare, Editura Didactic si Pedagogic, 1981. 4. Bandrabur t., Crciun p., GGhenea c. (1984), Consideraii privind rspndirea si condiiile hidrogeologice ale structurilor geotermale din Romnia. St si Cerc. IMH, 343-353, Bucuresti. 5. Bendea C., Gavrilescu O, s.a., (2003): Geotermalism si ape Geotermale, Editura Universitii din Oradea, Oradea, 2003. 6. Bojar Ana-Maria, Neubaer F., Fritz H. (1998), Cretaceous to Cenozoic thermal evolution of the southwestern South Carpathians: evidence from fission-track thermochronology. Tectonophysics., 297, 229-249, Elsevier. 7. Bojrnsson, J., Fridleifsson,I.B., Hhelgason, Th., Jonatansson, J:M., Palmason. G., Stefansson,V., and Thorsteinsson, L. (1998).The potential role of geothermal energy and hydro power in the world energy scenario in year 2020. Proceedings of the 17th WEC Congress, Huston, Texas. 8. Carabogdan, I.Ghe. s.a. (1986): Manualul inginerului termotehnician, Editura Tehnic, Bucuresti, 1986. 9. Cataldi, R, Hodgson, S.F.,and Lund, J.W. (1999): Stories from a Heated Earth. Geothermal Resources Council and International Geothermal Association, 569 pp. 10. Ciulavu D., Bertotti G. (1994), The Transylvanian Basin and its Upper Cretaceous Substratum. Rom. Journ. Tect., 75, suppl. 2, Geol. Inst. Rom., Bucuresti. 11. Cohut I., Bendea C. (1999), Geothermal Development Opportunities in Romania. Geothermische Energie 24/25, 7. Jahrgang Heft , Mrz/September, Zurck 12. Constantinesc V., Croitoru M. (1971), Cercetri hidrogeologice pentru ape termale n zona Hrsova-Vadu Oii. D.S., Inst.Geol.., vol LIII, nr.3, 293-311, Bucuresti. 13. Crciun P., Polonic P. (1989), The geothermal conditions in the Central Part of the Olt-Arges Interstream. St.tehn.econ., E, 15, 41-56, Inst.Geol. Rom., Bucuresti. 14. Cristea P., s.a., (1996), Cercetri seismice, gravimetrice si magnetice. Anuar.Inst.Geol., 69,1, 294300, Inst.Geol. Rom., Bucuresti. 15. Dumescu Fl. (1998), Les ressources d'eaux souterrains du deparament d'Arad. Proceed.Intern. Thermal & Mineral Waters, p 71-76, Miercurea Ciuc. 16. Elek P. (1984), Contrinuii privind apele termominerale de la Bile Tusnad si posibilitile de valorificare ale acestora. Inst.Geol. Geofiz., St.tehn.econ., E, 14, 183-194, Bucuresti. 17. Fridleifsson, B. (2001): Geothermal energy for the benefit of the people, European Summer School on Geothermal Energy Applications, Oradea, 2001. 18. Fridleifsson, I.B. (2000). Energy requirements for the next millenium. Conference proceedings On the Threshold: The United Nations and Global Governance in the New Millennium. United Nations University, Tokyo, January 2000. 19. Gavrilescu O., (2005): Utilizarea industrial a energiei geotermale. Puncte termice, Editura Universitii din Oradea, 2005

20. Gavrilescu O., Gabor G. Bococi D., (2002): Consideraii privind posibilitile de utilizare n cascad a energiei geotermale, Analele Universitii din Oradea, Oradea, 2002. 21. Gavrilescu O., Maghiar T., s.a. (2000): Simulation of the Geothermal Binary Power Plants Heat Exchangers From The University of Oradea - Computer Science and Reliability, Session B2, International Conference RSEE'2000, Felix Spa, May 2000. 22. Gheorghe Al., Crciun P. (1993), Thermal aquifers in Romania. Journal of Hydrology, 145, p 111123, Amsterdam. 23. Gunnarsson A., Helgason Th., Gavris M., Antal C. (1996): University of Oradea. The Geothermal Plant. SCADA System Description, Oradea, 1996. 24. Hauser F., s.a. (2007), Seismic crustal structure between the Transylvanian Basin and the Black Sea, Romania. Tectonophysics, 430, 1-25, Elsevier. 25. Hutter, G.W. (2001). The status of world geothermal power generation 1995-2000. Geothermice 30, 1-27. 26. Ionesi L., (1994), Geologia unitilor de platform si a Orogenului Nord-Dobrogean. Ed. Tehnic, 280p, Bucuresti. 27. Kovac M., (2002), Geodynamic evolution of the Carpatho-Pannonian Region during the Neogene. Proceed. Intern.Congr. Carpath.-Balk. Geol. Assoc, Bratislava. 28. Krutner H. G., Krsti B. (2002), Alpine and pre-Alpine Structural Units within Southern Carpathians and Eastern Balkanides. Proceed. XVII Carpath. Balkan. Geol. Assoc. Congr, Bratislava. 29. Lund, J.W. and Freeston, D.H. (2001). World-wide direct uses of geothermal energy 2000.Geothermice 30, 29-68. 30. Maghiar, T. (1995): Surse noi de energie, Editura Universitii din Oradea, 1995. 31. Maghiar,Bondor, (2001) Maghiar, T., Bondor, K. Surse noi de energie.Editura Universitatii din Oradea, 2001. 32. Mitrofan H, Firan Rodica, (1985), Thermal convection and heat budget in some geothermal systems from Romania. Rev. Roum.Geol., Geoph., Geograph., serie Geoph., 29, p 23-28, Bucuresti. 33. Mitrofan H., (2002), Status of Investigations for Mineral and Thermal Water in Romania.Selected papers of Romanian Hydrogeology, Oradea. 34. Mitrofan H., Serbu V., (1998), Optimizarea schemelor de exploatare pentru unele zcminte de ap geotermal din partea de est a Bazinului Pannonic. Revista Hidrogeologia, 1, Asociaia Hidrogeologilor din Romnia, Bucuresti. 35. Mitrofan H., Tudor Monica, (1992), Rezervorul geotermal Malm-Barremian din Bucuresti. Revista Hidrogeologia, 2, Asoc. Hidrog.Romnia, Bucuresti. 36. Mutihac V., Stratulat Iuliana, Fechet Roxana Magdalena (2004), Geologia Romniei, Edit.Did.Ped., Bucuresti. 37. Nakicenovic, N., A. Gbler, and A. McDonald, (editors) 1998. Global Energy Perspectives, Cambridge Univ. Press, 299 p.

38. Onica F., D. Bococi, Exploatarea cldurii din minerale abandonate folosind pompele de cldur, CIE 2002. Analele Universitii din Oradea. Conferina de Inginerie Energetic. Fascicola de Energetic, Nr. 8, Vol. I. Seciunea 1, Tehnologii moderne de generare a energiei electrice si termice. ISSN 1224-1261, pp58-63, 2002 39. Onica F., D. Bococi, Studiu privind posibilitatea utilizrii n Judeul Bihor, a sistemelor ce folosesc pompe de cldur subterane, Sesiunea Anual de Comunicri Stiinifice - SACS 2001. Analele Universitii din Oradea, Fascicola de Energetic, Vol II. Seciunea III, Termoenergetic. ISSN 1224-1261, pp287-292, 2001
40. Oprean A. (1982): Acionri hidraulice. Elemente si sisteme. Editura Tehnic, Bucuresti, 1982. 41. Panu D., Mitrofan H., (2002), Atlas of Geothermal Ressources in Romania, plates 61-66 as part of : Atlas of Geothermal Ressources of Europe. Comm. Europ.Commun. 17811. 42. Rabagia T.,Matenco L. (1999), Tertiary tectonic and sedimentological evolution of the South Carpathian foredeep: tectonic versus eustatic control. Marine and Petrol Geol., 16, 719-740, 1999. 43. Ragnarsson, A., (2000). Geothermal Development in Iceland 1995-1999.WGC2000,CD-ROM, p.

363-375. 44. Rosca,M. (1999). Geotermalism si centrale geotermale, Editura Universitii din Oradea, 1999. 45. Sndulescu M., (1984), Geotectonica Romniei. Ed. Tehnic, 336p, Bucuresti. 46. Sndulescu M.,, (1968), Harta geologic a Romniei scara 1 : 200 000 cu text explicativ, foaia 20 Odorhei. Inst.Geol. Rom., Bucuresti. 47. Serban Zemira (2002), Inversia datelor de temperatur obinut prin msurtori n foraje pentru determinarea variaiei n trecut a temperaturii suprafeei pmntului. Rezumatul tezei de doctorat, Institutul de Geodinamic Sabba Stefnescu al Academiei Romne, Bucuresti. 48. enu A. (1981), Zcmintele de ape hipertermale din nord-vestul Romniei. Ed.Acad., 210p, Bucuresti. 49. Visarion M., (1985), Harta geotermic a Romniei, scara 1 : 1 000 000, Inst.Geol. Geofiz., Bucuresti. 164. Visarion M., Sndulescu M. (2000), Crustal Structure and Evolution of the Carpathians-Western Black Sea area. Intern.Sympos Geoph., Bucuresti. 165. Visarion M., Sndulescu M., Stnic D., Veliciu S. (1988) Contributions a la connaisance de la structure profonde de la Platforme Moessienne en Roumanie, St.tehn.econ., D 15, Inst. Geol. Rom. Bucuresti. 166. Warnock I.G. (1988): Programmable Controllers. Operation and application. Prentice Hall International Ltd., New York, 1988. 167. WEA (2000). World Energy Assessment report, prepared By UNDP, UN-DESA and the World Energy Council. United Nations, New York. 168. WEC (1993). Energy for Tomorrow's World, St. Martin's Press, USA, pp. 320. 169. Wieting, (2002) Wieting, R.D. CIS Manufacturing at the Megawatt Scale.Proc.29th IEEE Photovoltaic Specialists Conf., New Orleans, 2002. 170. Wilhelm H., Demetrescu C., (2000), On the geothermal regime of the East Carpathian Foreland. Romanian Geophysics, 352-353, Bucharest. 171. Wonderware Corporation (1990): DDE Server. Allen Bradley Serial, 1990. 172. Wonderware Corporation (1994): Intouch. User's guide, 1994. 173. Zmaranda D., (1995): Automatic Control and Monitoring System for the District Heating System at the University of Oradea, United Nations University Reports, 1995. 174. *** (1986): Manualul inginerului termotehnician, vol. I, II, III, Editura tehnic, Bucuresti, 1986. 175. *** (1996): EUROTHERM DRIVES CATALOGUE, 1996. 176. *** Normativ pentru proiectarea si executarea instalaiilor de nclzire central, Editat de ARTECNO, Bucuresti, 1999. 177. *** Romstal Romnia, Catalog 2001. 178. *** Schmidt-Breten Romnia, Catalog 2001. 179. *http://www.geothermie.de/egecgeothernet/ geo_tech/geothermal_technologies_annex.htm15.10.2001 180. http://www.heatpumpcentre.org/Publications/Case_Studies.asp 181. http://ehpn.fiz-karlsruhe.de/en/themen/thema2.html 182. http://tristate.apogee.net/et/exth.asp 183. http://www.energystar.gov/index.cfm?c=home.index 184. http://geoheat.oit.edu/software.htm 185. http://geoheat.oit.edu/ 186. http://www.cyclon.ro/site/calcul_termic3.php 187. http://www.ornl.gov/~wlj/hpdm/ 188. www.ab.com/ 189. http://www.german-renewable-energy.com/ 190. www.mgasoftware.com/ 191. http://www.pdffactory.com 192. http://www.mathworks.com/ - The MathWorks MATLAB and Simulink for Technical Computing 193. http://www.eng.fsu.edu/~cockburn/matlab/matlab_help.html - MATLAB/SIMULINK Internet Resources

194. http://www.taftan.com/ml/ - Help for PC MATLAB and Simulink