ACUMULAREA (STOCAREA) ENERGIEI SOLARE

Stocarea energiei solare

Stocarea energiei solare se poate face n diverse moduri, de exemplu sub form de: cldur sensibil a unui mediu solid sau lichid; cldur latent la schimbare de faz a unor sisteme chimice; energie chimic a produselor rezultate dintr-o reacie chimic reversibil

Alegerea modului de stocare a energiei solare

Alegerea modului de stocare a energiei solare depinde de natura procesului care se urmrete n instalaia solar. De exemplu, pentru nclzirea apei este practic folosirea stocrii energiei solare prin cldura sensibil a apei.

Dac se folosesc captatoare solare cu nclzirea aerului, se poate utiliza pentru stocarea energiei solare cldura sensibil a unui pat de pietre n schimbtoare de cldur de tip regenerativ. Dac n instalaia solar se folosesc celule fotovoltaice sau fotochimice, cea mai indicat form de stocare a energiei este, n acest caz, energia chimic.

Principalele caracteristici ale unui sistem de stocare a energiei termice snt:

capacitatea de stocare a energiei pe unitatea de volum sau de greutate ; domeniul de temperaturi n care funcioneaz sistemul de stocare, adic temperatura la care cldura este introdus n sistem i temperatura la care cldura este evacuat din sistem; modurile de introducere sau evacuare a cldurii n sistem i diferenele de temperatur asociate cu acestea; distribuia temperaturii n sistemul de stocare; cerinele de putere privind introducerea i evacuarea cldurii n sistemul de stocare; containerele, rezervoarele sau celelalte elemente componente ale sistemului de stocare; mijloacele de control al pierderilor termice din sistemul de stocare; costul sistemului de stocare.

In fig.1 este prezentat un sistem de stocare prevzut cu circulaia forat a apei ntre captator i rezervor.
Un astfel de sistem se presupune c funcioneaz n modul urmtor: n timpul captrii i stocrii energiei solare sub form de ap cald, utilizatorul nu consum energie (deci ap cald). In consecin temperatura apei din rezervorul de stocare crete, de la anumit valoare iniial T1 pn la o valoare final T2, n timp ce robinetele R1 i R2 snt nchise. Dup ce s-a atins temperatura T2, se pot deschide robinetele R1 i R2 pentru a alimenta utilizatorul cu ap cald. Astfel, acum temperatura apei din rezervorul de stocare ncepe s scad treptat, pn la limita inferioar Tx.

Fig.1 Sistem de stocare prevzut cu circulaia forat a apei ntre captator i rezervor.

Rezervor de stocare mixt, cu schimbtoare de cldur n rezervor

Exist situaii n care fluidul din captator (sau din utilizator) nu poate fi acelai cu cel din rezervorul de stocare a energiei. De exemplu, n regiunile cu clim rece este necesar a se circula prin captator un fluid cu punct sczut de ngheare pentru evitarea ngheului n zilele geroase de iarn.

In fig. 2 se prezint un rezervor de stocare mixt, cu schimbtoare de cldur n rezervor

Fig. 2. Rezervor de stocare mixt, cu schimbtoare de cldur n rezervor.

Stocarea energiei termice n strat de pietre

Printre metodele de stocare a energiei solare folosite cu succes n construcia caselor solare se afl i utilizarea capacitii calorice a unui strat de pietre printre care circul un fluid (de obicei aer), care aduce sau preia cldura de la unitatea de stocare (fig. 3). In timpul funcionrii sistemului de stocare, se menine un acelai sens de curgere a aerului prin stratul de pietre n tot timpul stocrii energiei (de obicei de sus n jos), i un alt sens n timpul prelurii de cldur

Fig. 3. Sistem de stocare cu strat de pietre: 7 capac; 2 carcas; 3 uruburi; 4 aripioare de dirijare a aerului; 5 pietre.

Stocarea energiei
Insorirea variaz de la un sezon la altul, dar aporturile de energie solar nu coincid exact cu necesitile. Spaiul trebuie nclzit i noaptea i iarna, cnd nsorirea este slab sau nul, tiindu-se c aporturile maxime nu snt n acele momente. Pare, deci logic necesitatea stocrii energiei neutilizate imediat, n vederea unei utilizri ulterioare. Aporturile globale anuale snt n mod normal suficiente pentru a se plia tuturor necesitilor, iar un stocaj integral al energiei disponibile ar rezolva, teoretic, toate problemele.

Tehnicile actuale nu permit dect un defazaj de exploatare de cteva ore sau cteva zile, ns, snt n studiu i experimentare mai multe tentative de stocaj intersezonier colectiv.

Stocarea energiei solare

Energia solara la nivelul scoartei terestre este o sursa energetica dependenta de miscarea de rotatie a Pamantului si de conditiile atmosferice.

Caracteristicile pe care trebuie sa le indeplineasca o unitate de stocare a energiei solare sunt urmatoarele: ~ unitatea se stocare trebuie sa fie capabila sa primeasca energia cu maximum de viteza fara forte termodinamice excesive; ~ unitatea de stocare trebuie sa livreze energia cu maximum de viteza fata a utiliza forte termodinamice excesive; ~ unitatea de stocare trebuie sa aiba pierderi mici ; ~ unitatea de stocare a energiei trebuie sa fie capabila sa suporte un numar ridicat de cicluri incarcare-descarcare, fara diminuarea substantiala a capacitatii sale;

 Tehnicile stocajului se pot diviza n dou grupe: stocajul cldurii sensibile i stocajul cldurii latente. Stocajul cldurii sensibile este cel mai comun. Este vorba de nclzirea unui corp cu inerie termic mare si care va rmne cald un oarecare timp n funcie de masa i temperatura sa.

 Se disting dou forme de stocaj al cldurii sensibile: masele termice fac parte integrant din construcie;

stocajul independent de structur.

 Cnd masele termice fac parte integrant din construcie, se poate vorbi despre stocajul "pasiv". Pereii sau dalele pardoselilor snt realizate din materiale grele, care confer cldirii o inerie termic apreciabil att vara, ct i iarna.

Dimensiunile i natura planeelor trebuie s

fie, n cazul unei perspective de stocaj, studiate n funcie de aporturile poteniale i de energia susceptibil de a fi acumulat, dar volumul optim de stocaj trebuie considerat i n funcie de preul care-i revine.

Stocarea energiei solare

Din cauza decalajul n timp ntre producie i consumul de energie i necesitatea acoperirii economice a vrfului de consum exist necesitatea stocrii energiei. Stocarea energiei se face sub form de: cldur sensibil a unui mediu solid sau lichid (stocarea energiei termice n ap, stocarea energiei n strat de pietre, stocarea cldurii sensibile n pmnt); cldur latent la schimbarea de faz a unor sisteme chimice;

energie chimic a produselor rezultate dintr-o reacie chimic reversibil;

Stocaj in elemente prefabricate

 Stocajul independent de structur este n general constituit din recipiente cu ap sau paturi de galei, participnd la un

sistem "activ".

 Stocajul legat de sistemele active este adaptat la circuitul lichidului calorifug utilizat. Volumul variaz de la un program la altul, de la 4 000 I la 20 000 I de ap, sau de la 151 la 120 t galei pentru o cas individual. Aceasta explic dimensiunea mare a acestor stocaje, precum i greutatea lor, ceea ce atrage dup sine probleme dificile de dimensionare a structurii.

 O piscin poate s constituie foarte

bine un mod de stocare a apei, exploatnd radiaia solar de-a lungul ntregului an. Dificultatea n acest caz rezid n riscurile de perdiie din timpul iernii, cu o piscin exterioar care este ntotdeauna dificil de izolat n mod eficace.

Alte trei moduri de stocare ar fi: zidria cu goluri (sau perei dubli), pmntul i rezervoarele colective ngropate.

 Primul sistem const n nchiderea galeilor ntre doi perei neizolani. Ansamblul lucreaz ca distribuitor de calorii i volum de stocaj, dar eficacitatea fiecrei funciuni este dificil. Stocajul n adncime poate fi cu aer sau cu ap; se poate considera ca fiind eficient ngroparea unei reele de tuburi pentru recuperarea caloriilor, realizndu-se o adevrat economie de izolaie.

Stocajul cldurii latente

Stocajul cldurii latente exploateaz un fenomen fizic legat de schimbarea strii diverselor corpuri n funcie de temperatur. Energia necesar unei astfel de schimbri este sensibil mai mare dect cea necesar unei ridicri sau scderii de temperatur a unui corp stabil fizic. Energia termic astfel "captat" n timpul unei schimbri de stare este restituit n timpul unei schimbri inverse, care se produce n mod spontan la aceeai temperatur.

 In cazul unei instalaii solare, este, deci, interesant de folosit astfel de corpuri, dar este dificil integrarea lor n zidrie, pentru c trebuie nlocuite periodic. Cercetrile recente ntrevd materiale noi, care ar putea fi performante n viitorul apropiat

Srurile hidratate
Srurile hidratate snt printre cele mai simple modaliti de nmagazinare a cldurii pe ci chimice. Procesul de nmagazinare implic fazele de schimbare, n general lichid-solid-lichid, care este indus de schimbarea de temperatur. De exemplu, n casa Dover, au fost folosite srurile Glauber. Din nefericire, dup cteva cicluri de schimb, srurile i pierd eficacitatea i trebuie schimbate.

 Energia solara poate fi stocata la temperaturi inalte folosind saruri lichide. Sarurile sunt un mediu eficace de inmagazinare deoarece sunt ieftine, au o capacitate specifica de caldura si pot transmite caldura la temperaturi compatibile cu sistemele energetice conventionale. Solar Two a folosit aceasta metoda de inmagazinare de energie, care i-a permis sa stocheze destula caldura in cei 68 m3 ai rezervorului pentru a furniza o productie de 10 Mw pt aproximativ 40 minute, cu o eficienta de 99%.

Parafina
Parafina este folosit n mod similar cu srurile hidratate, dar neavnd problema cristalizrii. In schimb se poate solidifica i atunci pierde contactul cu suprafeele de schimb de cldur, nerecupernd, astfel, rata transferului de cldur.

Sulfatul de sodiu hidratat

Suedezii au incercat stocarea termica in sulfatul de sodiu hidratat.

La o temperatura mai mare de 40 oC trece in faza lichida prin disolvarea in propria sa apa de cristalizare. Invers la scaderea temperaturii sub 40 oC incepe cristalizarea cu cedare de caldura.
Astfel temperatura se autoregleaza la 40 oC.

Ei incercau sa inmagazineze caldura in rezervoare transportabile din caldura pierduta la centralele Termoenergetice si apoi rezervoarele transportate la blocuri de locuinte si racordate la instalatii de incalzire centrala.

Folosirea apei
O alta metoda de stacare este folosirea apei. Cand exista un surplus de energie, apa se pompeaza dintr-un rezervor aflat la un nivel mai mic intr-un rezervor aflat la un nivel (altitudine) mai mare. Cand cererea de energie este mai mare, apa din rezervorul de la nivelul ridicat este eliberata, pompa devenind turbina si motor pentru un generator hidroelectric .

 1 mc de apa poate stoca aproximativ 80 kw energie termica utilizabila, iar

otelul poate stoca cam de 10 ori mai putin daca e sa comparam masa si cam 80 % daca e sa comparam volumul.

STOCAREA ENERGIEI SOLARE

Cldur sensibil a unui mediu solid sau lichid: stocarea energiei termice n ap;

Stocarea energiei

stocarea energiei n strat de pietre; stocarea cldurii sensibile n pmnt. Cldur latent la schimbarea de faz a unor sisteme chimice

Energie chimic a produselor rezultate dintr-o reacie chimic reversibil

Energie potenial a unui fluid

Energia solara poate fi stocata in beton

Betonul ar putea fi folosit pentru stocarea energiei termice, potrivit unor cercetatori de la Universitatea din Arkansas informeaza Tree Hugger. Acestia au castigat un premiu in valoare de 770.000 de dolari din partea Departamentului American de Energie, in cadrul unui program de sustinere a proiectelor de stocare ieftina a energiei solare.

Panourile solare sunt folosite pentru a atrage caldura care sa fie stocata mai apoi in beton.

Transferul de la panouri la beton se face printr-un tub de otel.

 Cercetatorii vor sa creeze si sa testeze beton de mare

performanta, capabil sa stocheze un maximum de energie termica.

Pentru aceasta vor expune betonul la temperaturi foarte ridicate si vor folosi modele computerizate In prezent, energia poate fi stocata in beton la o temperatura de maximum 325 de grade Celsius dar echipa de la Universitatea din Arkansas crede ca poate ajunge la 600 de grade Celsius. Potrivit cercetatorilor, energia solara este o alternativa foarte plauzibila la sursele de energie actuale. Munca de cercetare trebuie sa se concentreze insa asupra metodelor de stocare a energiei.

 Aria cea mai importanta de cercetare este stocarea energiei termice, ceea ce inseamna dezvoltarea unor metode eficiente si ieftine de a transfera caldura de la colectori inainte de a transmite-o la generatori. Asta incercam sa facem, a declarat Panneer Selvam, profesor de inginerie civila. In prezent, costul de stocare a energiei solare este cuprins intre 13 si 17 centi pe kilowat ora. Departamentul American de Energie isi propune performanta unui cost de 5 centi pe kilowat ora pana in 2020.

 Eu am gandit o alta solutie: Folosirea ca acumulator de energie a unui bloc de material solid de densitate si volum mare cum ar fi: caramida, beton, sare gema, marmura, bazalt.

 Acest bloc va fi incastrat intr-un cofrag de beton, sub pamant, foarte bine izolat termic si impotriva infiltratiilor de apa, cu schimbator de caldura inserat din costructie, etc Ceea ce nu cunosc eu este, care dintre materialele de mai sus are cea mai mare capacitate de acumulare a energiei, care o retine cel mai bine, care este cel mai potrivit ?

Am cautat ceva informatii pe internet insa nu am gasit mai nimic dar, cine stie, poate ca cineva in tema va da peste acest articol si ma va lamuri cu informatii concrete.

Energia solara se poate stoca

Una dintre principalele probleme pe care le ridica utilizarea puterii solare pentru obtinerea energiei era reprezentata de faptul ca sistemul putea functiona numai pe timpul zilei. Amenajarea unor sisteme capabile sa stocheze aceasta energie s-au dovedit a fi scumpe si ineficiente. Insa cercetatorii si-au dat seama de curand ca stocarea energiei solare de peste zi nu este un proces chiar atat de complicat, cu atat mai mult cu cat mijloacele sunt la indemana si se gasesc in natura. In acest proces vor fi utilizate materiale care se gasesc din abundenta, non-toxice, pentru a utiliza eficient cea mai potenta sursa de energie nepoluanta: soarele.

 Cercetatorii care au elaborat acest sistem s-au inspirat din procesul fotosintezei plantelor.

Energia solara va fi folosita pentru a separa hidrogenul si oxigenul gazos din apa, cu ajutorul unor noi catalizatori.

Ulterior, oxigenul si hidrogenul vor fi reunite in interiorul unei celule de combustibil, creand electricitate fara emisii de carbon, care va putea fi folosita oricand ziua si noaptea.

 Componenta cheie in acest proces este un catalizator nou

care produce oxigen din apa si un alt catalizator care produce hidrogen.
Acest nou catalizator consta din cobalt, fostati si un electrod, plasat in apa. Cand energia electrica fie ca provine dintr-o celula fotovoltaica sau orice alta sursa ruleaza prin electrod cobaltul si fosfatii formeaza un strat subtire pe electrod, si astfel este produs oxigenul. Combinatia cu un alt catalizator, cum ar fi platina, care poate produce hidrogen din apa, sistemul poate duplica reactia de descompunere a apei care survine in timpul fotosintezei. Noul catalizator functioneaza la temperatura camerei, in apa cu un pH neutru, si este usor de configurat.

Stocarea intr-un rezervor de apa

Construiesc un sistem de stocare a energiei termice, sub o viitoare casa, capabil de a stoca cca 10MWh. O solutie ar fi stocarea intr-un rezervor de apa de cca 80-100mc, din beton armat, hidrofugat, termoizolat la exterior cu vata minerala.

Rezervorul va trebui plasat intr-o configuratie de sustinere capabila de a permite circulatia aerului - de exemplu simple barne de lemn intretesute. Efortul de sustinere nu este foarte mare - doar cca 5 tone/mp.

 Aerul pompat in jurul rezervorului, pentru a preintampina pierderea de caldura in solul inconjurator (inca ma intreb daca ar fi utila aceasta varianta sau nu) va fi folosit vara pentru incalzirea apei calde menajere, iar iarna pentru incalzirea casei. Vor fi prevazute zone unde termoizolatia rezervorului va fi indepartata automat cu cca 10 cm, pe sub aceasta intrand aer si preluind caldura direct de la pereti, pentru marirea pierderilor de la cca 1kW in cursul lunii august - cand temperatura rezervorului atinge maximum dar nu avem nevoie de energie pentru incalzire - la un eventual 6-8kW pentru luna februarie.

O alta variata, mai simpla, ar fi preluarea caldurii suplimentare necesare printr-o simpla serpentina (din teava de cu) in interiorul rezervorului.

Rezervor de beton izolat cu aerogel la subsolul casei

AEROGEL cel mai bun izolator , sa stii ca te cam costa . La subsolul casei construiesti un rezervor de beton izolat cu aerogel (nu are rost in interior si exterior, il izolezi la exterior, este suficient ) Acolo poti sa stochezi caldura chiar si de 1000*C pe o perioada foarte lunga si fara pierderi de caldura .

Stocarea caldurii direct in pamant.

O alta solutie ar fi stocarea caldurii direct in pamant. Insa imi lipsesc date importante, de preferat cu acuratete de peste 50%, referitoare la : -termoconductivitatea si -inertia termica a solurilor, -comportamnetul acestora la temperaturi de ordinul a 100C, -viteza de transfer a caldurii intr-o masa de sol pe distanta de 1m

Importana acumulrii energiei termice

n cazul utilizrii surselor regenerabile de energie pentru nclzire sau prepararea apei calde menajere, o atenie deosebit este acordat acumulrii energiei termice. Avnd n vedere preurile ridicate ale echipamentelor de conversie a energiilor regenerabile n energie termic, se evit producerea cldurii i mai ales a apei calde n regim instant, deoarece acest regim solicit sarcini termice ridicate, iar costurile echipamentelor necesare ar fi de asemenea ridicate. O alternativ eficient este reprezentat de utilizarea unor boilere n care apa cald s fie preparat n regim cvasi-permanent.

 La sfritul perioadelor de vrf de consum, adic dimineaa i seara, se va reduce temperatura apei din boilere, iar n restul timpului, cnd consumul este foarte redus, echipamentele de nclzire utiliznd energii regenerabile, vor ridica din nou temperatura apei. Pentru ca sistemul de acumulare a apei calde s fac fa n perioadele de vrf de consum, volumul boilerelor trebuie dimensionat corect, n funcie de consumurile estimate. Un sistem de preparare a apei calde menajere ntr-un boiler, este prezentat n figura 1

Fig. 1 Sistem de preparare a apei calde menajere n boiler, cu energie solar sau alt surs de energie www.viessmann.com

 Este posibil utilizarea sistemelor de acumulare a energiei termice i pentru utilizarea acesteia n sistemul de nclzire. Astfel de soluii permit de exemplu acumularea energiei termice solare ziua,pentru ca aceasta s fie utilzat la nclzire, noaptea.

Exist astfel de sisteme extrem de performante, cu acumulare sezonier a cldurii, ca cel din figura 2.

Fig. 2. Cladire pasiv energetic cu acumulare sezonier a cldurii, n vederea nclzirii

 Cldura provenit din energia solar, este acumulat vara n rezervorul de stocare avnd capacitatea de 87m3, pentru a fi utilizat iarna. Cldirea este o construcie pasiv energetic, reprezint sediul unei companii din Germania i a fost realizat n anul 1998, pe o suprafa de 2180m2. Sarcina termic necesar pentru nclzirea cldirii pe timp de iarn, n plus fa de sistemul de nclzire cu energie solar stocat sezonier, este de numai 12kW. (Pentru comparaie, sarcina termic a unei centrale termice murale de apartament este de24kW).

Concluzii privind sistemele de stocare a energiei solare

In concluzie, caracteristicile pe care trebuie s le ndeplineasc o unitate de stocare a energiei solare pot fi rezumate astfel (n funcie de domeniul de aplicaie): unitatea de stocare trebuie s fie capabil s primeasc energia cu maximum de vitez fr fore termodinamice excesive (de ex. diferene de temperatur; diferene de presiune; diferene de potenial etc.); unitatea de stocare trebuie s livreze energia cu maximum de vitez (dependent de scopul instalaiei) fr a utiliza fore tefmodinamice excesive; unitatea de stocare trebuie s aib pierderi mici (o caracteristic de autodescrcare sczut); unitatea de stocare a energiei trebuie s fie capabil s suporte un numr ridicat de cicluri ncrcare-descrcare, fr diminuarea substanial a capacitii sale; unitatea de stocare trebuie s fie ieftin.