Cogen Propuneri

PROPUNERI PENTRU SUSTINEREA SISTEMELOR CENTRALIZATE DE TERMOFICARE DIN ROMANIA
COGEN ROMANIA FED. SIND. ENERGETICA FED. SIND. TERMOELECTRICA FED. PATRONALA ENERGETICA
Mai 2009
PROPUNERI PENTRU SUSTINEREA SISTEMELOR CENTRALIZATE DE TERMOFICARE DIN ROMANIA MAI 2009
Cuprins
Capitolul 1. Capitolul 2. Capitolul 3. Capitolul 4. Capitolul 5. Anexe Prezentarea generala a sistemului de termoficare din Romania Prezentarea starii actuale a societatilor care asigura alimentarea cu energie termica a populatiei Prezentarea gradului de suportabilitate a pretului regiei termice de catre populatie Prezentarea comparativa a sistemelor centralizate de termoficare si centralelor individuale pe gaz Propuneri de modificari legislative sau scheme de sprijin pentru sustinerea sistemului centralizat de termoficare
PAGINA 2 DIN 65
Capitolul 1.
Prezentarea generala a sistemului de termoficare din Romania
1.1. Conditii generale Sistemul centralizat de termoficare a fost introdus in Romania incepand cu anii 1970, fiind promovat pe scara larga incepand cu 1980. Astfel marea majoritate a oraselor importante din Romania au beneficiat de sisteme centralizate pentru furnizarea apa calda de consum si energie termica pentru incalzire. Datorita economiilor care se faceau, incepand cu anul 1985, populatia nu a beneficiat de furnizarea de agent termic continuu, alimentarea apartamentelor facandu-se numai in orele de varf, care erau comprimate, nedepasind o livrare continua de 8 ore pe zi. Acest mod gresit de livrare a agentului termic a dus la compromiterea in ochii cetatenilor (consumatorilor) a sistemului centralizat de termoficare. Datorita acestui fapt si datorita faptului ca dupa 1980 pretului gazului s-a mentinut o lunga perioada la cote foarte coborate, multe dintre orasele Romaniei (consumatorii) s-au debransat de la sistemele centralizate, in momentul de fata numai 103 localitati fiind in continuare alimentate de la sistemul centralizat. Sunt orase mari pentru care sistemul de termoficare este pretabil dar in care retelele de alimentare catre blocuri au fost abandonate, rezultand imposibilitatea reluarii alimentarii centralizate chiar daca se realizeaza surse de alimentare centralizate competitive. Enumeram aici orasele: Baia Mare, Slatina, Tg. Jiu, Alba Iulia, Tulcea, Slobozia, Miercurea Ciuc, Bistrita si Sf. Gheorghe. Alte centrale, care asigurau alimentarea cu energie termica a unor orase importante din Romania aveau amplasate langa ele si combinate chimice sau alte tipuri de intreprinderi, mari consumatoare de abur industrial, conceptul lor constructiv era de cogenerare de inalta eficienta. Datorita unor diversi factori, combinatele chimice si consumatorii de abur au falimentat, inchizandu-se, si in acest fel modificandu-se schema normala de functionare a centralelor. Acestea nu au mai putut functiona cu randamentele pentru care au fost proiectate, creand astfel o presiune aspra pretului agentului termic. Datorita acestui fapt si datorita faptului ca retelele termice au inceput sa imbatraneasca (investindu-se foarte putini bani in reabilitarea si intretinerea lor), marindu-se pierderile, consumatorii au inceput sa se debranseze de la sistemul centralizat montandu-si centrale individuale de apartament. Acest lucru a fost favorizat si de faptul ca in perioada 1990-2000 pretului gazului s-a mentinut la o cota coborata, el crescand vertiginos abia incepand cu anul 2001.
PAGINA 3 DIN 65
1.2. Sistemul centralizat dupa anul 2001 Odata cu solicitarea Romaniei de a adera la Uniunea Europeana, au inceput sa se faca simtite efectele angajamentelor de preaderare, unul dintre acestea fiind egalizarea pretului gazelor naturale din productia interna cu cel al celor importate. Am constatat ca in 2001-2009 pretul gazului natural a crescut cu 400%. Datorita acestei cresteri accelerate, nivelul debransarilor a inceput sa scada. In perioada 2005-2008, odata cu introducerea OGU 48/2004 in sistemul centralizat de termoficare s-au alocat sume importante pentru retehnologizarea, modernizarea si eficientizarea sistemelor de producere, transport si distributie energie termica. S-au facut investitii dupa cum urmeaza: in 2005, suma de 2.426 mld. lei vechi (66,9 mil. ), in 2006, suma de 4895 mld. lei vechi (138,8 mil. ), iar in 2007, suma de 7.418 mld. lei vechi (222,2 mil. ). In anul 2007 cu aplicatie in 2008 a intrat in vigoare HG 462/2006 prin care in anul 2008 s-au investit doar 1.036 mld. lei vechi (28,1 mil. ). Acest lucru este redat in graficul urmator:
Sumele alocate de la Bugetul de Stat pentru modernizarea sistemelor de termoficare

250 200 Mil. Euro 150 100 50 0 2005 2006 2007 Anul 2008 2009
Datorita acestor investitii in sistemul centralizat de termoficare au inceput sa se micsoreze pierderile, s-a realizat contorizarea la nivel de bransament (consumatorul final nemaiplatind pierderile pe retele),. Urmare a acestor masuri s-a micsorat numarul de debransati, serviciul prestat catre populatie crescand ca eficienta. Dupa cum am vazut, sursele de producere au fost supradimensionate, fluctuatia consumatorilor facind ca randamentele de functionare sa fie scadute. In prezent trebuiesc investite sume importante, atit in eficientizarea surselor, cit si pentru aducerea acestora la standardele europene de emisii.
PAGINA 4 DIN 65
1.3. Sistemul centralizat dupa anul 2008 Gradul national mediu de racordare la sistemul centralizat in 2008 a fost de aproximativ 65%. (Exemplu: 68% in Bucuresti, 72% in Timisoara, 92% in Ploiesti, 95% in Giurgiu, Braila 35%, Resita 17% si Zalaul cu 5%). In iarna 2008-2009 au fost alimentate aproximativ 1,8 mil. apartamente. In prezent se poate afirma ca centralele care deservesc localitatile alimentate prin sistemul centralizat de termoficare au o piata stabilizata, pe care in viitor o pot extinde. Facind o analiza functie de tipul de combustibil utilizat se constata ca 23% din surse folosesc carbunele si 77% gazele naturale sau pacura.. Din punct de vedere tehnic si economic s-a constatat ca cea mai eficienta metoda de producere este cea in cogenerare, rezultind pe linga energia termica si o importanta cantitate de energie electrica. Din pacate, in Romania din totalul de 92 localitati alimentate, numai 20 dispun de un sistem de producere in cogenerare a energiei electrice si termice. In 2008, aceste centrale, au produs 16.858.000 MWh electrici din care in cogenerare 8.339.000 MWh, cu randamente in jurul valorii de 60%, superioare randamentelor din centralele in condensatie (48%). Din totalul de 52.000.000 MWh electrici produsi in Romania se observa ca aproximativ 32% din energia electrica s-a produs in aceste centrale si in cogenerare 16,2%. Analizand aceasta situatie, constatam ca este indicat ca sistemele de cogenerare sa fie introduse ca surse de producere in cat mai multe localitati. Putem afirma ca in cel putin 20-30 localitati in care au fost abandonate sistemele centralizate de termoficare se pot monta instalatii de micro-cogenerare care conduc la eficientizarea furnizarii de agent termic. In acest scop consideram ca este necesara elaborarea si implementarea unei strategii nationale de promovare a cogenerarii in concordanta cu directiva europeana.
PAGINA 5 DIN 65
Capitolul 2.
Prezentarea starii actuale a societatilor care asigura alimentarea cu energie termica a populatiei
In Tabelul 1 sunt analizate sistemele de termoficare dintr-un numar de 33 de localitati importante din Romania, care acopera 92% din totalul incalzirii centralizate. Tabelul 1
Energie termica produsa, inclusiv abur MWh
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28
29 30 31 32 33
Nr crt.
Localitate deservita
Consum mediu anual de caldura pe apartament Gcal/ap./an

7.61 8.34 7.34 5.41 6.76 6.54 7.04 8.83 7.75 7.49 7.74 8.39 7.34 7.39 7.14 8.35 10.09 7.19 8.12 5.77 6.51 8.26 10.91 10.05 5.29 6.47 8.30 7.50
9.32 5.63 5.11 5.98 5.63
Costul incalzire si apa calda pe apartament mediu pe an lei/an

2,130.17 2,386.26 2,109.18 1,284.96 1,844.95 1,554.63 1,841.23 1,919.46 2,696.74 2,346.32 2,226.11 1,550.51 2,819.09 1,401.61 2,340.95 3,008.47 2,754.75 2,504.93 2,785.12 1,934.58 2,683.99 2,228.56 2,318.87 2,566.12 1,142.94 1,950.87 3,330.41 4,012.53
2,553.76 2,330.45 2,777.96 2,815.39 2,344.13
Numar apartamente racordate la sistem centralizat Nr.

570,931 88,200 86,846 82,622 68,067 59,977 57,791 54,690 50,263 43,354 35,142 32,170 31,740 28,275 26,888 25,157 23,226 20,407 18,515 15,487 14,125 12,106 10,087 9,657 8,543 8,457 8,070 6,664
6,621 4,973 3,759 3,712 959
Grad de racordare la sistem termoficare %

68.0% 72.2% 88.6% 88.6% 88.0% 92.4% 61.6% 84.1% 60.0% 76.6% 78.2% 91.2% 40.2% 97.8% 62.6% 75.7% 40.3% 69.3% 35.5% 95.0% 42.5% 33.1% 41.5% 64.0% 26.6% 0.0% 37.0% 62.1%
37.8% 17.8% 87.8% 20.3% 4.9%
Pret de vanzare a energiei termice catre populatie lei/Gcal

280.01 286.26 287.27 237.45 273.00 237.60 261.63 217.34 348.00 313.40 287.45 184.74 383.82 189.62 327.75 360.40 273.00 348.46 343.01 335.11 412.08 269.79 212.64 255.23 216.02 301.58 401.14 534.79
274.03 413.61 543.73 470.69 416.30
Pret local de referinta
Pondere nr. Apartamente din total apartamente Romania %

37.62% 5.81% 5.72% 5.44% 4.49% 3.95% 3.81% 3.60% 3.31% 2.86% 2.32% 2.12% 2.09% 1.86% 1.77% 1.66% 1.53% 1.34% 1.22% 1.02% 0.93% 0.80% 0.66% 0.64% 0.56% 0.56% 0.53% 0.44%
0.44% 0.33% 0.25% 0.24% 0.06%
Pondere apartamente pe grupuri de localitati %

37.67%
lei/Gcal
119.00 162.62 119.00 120.00 172.00 117.00 175.00 136.27 169.00 176.10 185.88 121.26 184.00 144.00 186.00 178.00 172.14 148.00 154.56 215.03 183.50 121.66 69.00 161.43 122.72 119.00 200.00 198.78
167.76 165.00 371.77 180.00 322.14
Bucuresti Timisoara Constanta Galati Craiova Ploiesti Iasi Oradea Cluj Napoca Pitesti Arad Rm.Valcea Brasov Tr Severin Tg. Mures Suceava Bacau Focsani Braila Giurgiu Botosani Piatra Neamt Deva Alexandria Paroseni Navodari Targoviste Mangalia
Onesti Resita Brad Vaslui Zalau
6,816,537 1,249,027 1,117,657 1,050,390 890,113 818,934 867,290 1,116,264 633,443 598,803 623,023 2,111,251 492,695 1,911,667 305,570 432,074 420,416 272,218 315,958 152,839 197,642 51322 241,462 116,593 230,304 602,688 149,204 56,352
75,452 130,469 41,004 37,857 78,827
21.47%
14.68%
9.38%
8.17%
4.63%
2.29%
1.76%
PAGINA 6 DIN 65
In principal aceste societati sunt grupate in asociatia profesionala COGEN. Se poate observa ca aceste societati asigura incalzirea in 33 orase dupa cum urmeaza: Mun. Bucuresti; 11 municipii cu peste 200.000 locuitori; 10 municipii cu populatie intre 100.000 si 200.000 locuitori; 11 municipii cu populatie cuprinsa intre 10.000 si 100.000 locuitori. Productia operatorilor de termoficare in ansamblu, cu si fara cogenerare este: -productia de energie termica : Pentru incalzire : 15,4 mil Gcal/an Abur industrial : 3,3 mil Gacl/an -productia de energie electrica : Puterea medie anuala 950 MW ( 12 % din consumul mediu anual) Puterea de virf de iarna 1.920 MW ( 24,6 % din consumul mediu pe iarna) Pentru energia termica produsa si livrata structura de combustibili din care aceasta se produce este: 75 % hidrocarburi 18 % lignit 7% huila Pentru operatorii care livreaza caldura din unitati de cogenerare pretul energiei termice este stabilit anual de catre ANRE (stabileste pretul de producere al energiei electrice si termice pana la gardul centralei) si ANRSC (stabileste pretul de transport si distributie al energiei termice). In Tabelul 2 am analizat care au fost solicitarile de pret pentru energia termica vanduta si care este pretul pe care reglementatorul (ANRE+ANRSC) l-a aprobat operatorilor.
Tabelul 2
Tarif solicitat catre ANRE (ANRSC) energie termica produsa lei/Gcal 732,28 535,2 513,69 483 430,57 419,98 Tarif aprobat de catre ANRE (ANRSC) energie termica produsa lei/Gcal 543,73 534,79 470,69 416,3 413,61 398,68
Localitatea
Pret de vanzare a energiei termice catre populatie
Pret local de referinta
Pierdere rezultata din tarif energie termica
lei/Gcal Brad Mangalia Vaslui Zalau Resita Targoviste 543,73 534,79 470,69 416,30 413,61 398,68
lei/Gcal 371,77 198,78 180,00 322,14 165,00 200,00
lei/Gcal 188,55 0 43,11 66,7 16,96 21,3
PAGINA 7 DIN 65
Botosani Brasov Suceava Focsani Cluj Napoca Braila Giurgiu Tg, Mures Calafat Pitesti Navodari Timisoara Arad Constanta Bucuresti Onesti Bacau Iasi Alexandria Craiova Oradea Ploiesti Tr Severin Rm,Valcea
394,34 366,52 360,40 348,46 348,37 343,01 335,11 327,75 320,00 313,38 301,58 288,91 287,45 284,56 280,01 274,03 272,15 261,83 255,23 244,42 214,02 193,48 191,62 184,74
183,50 184,00 178,00 148,00 169,00 154,56 215,03 186,00 165,40 176,10 142,80 162,62 185,88 119,00 119,00 164,76 172,14 175,00 161,43 186,21 136,27 117,00 144,00 121,26
412,34 411,52 491,92 429,67 307,87 368,02 466,29 327,75 320,00 383,21 301,58 316,91 293,17 284,56 258,61 238,68 301,22 366,69 275,27 244,42 266,03 232,25 265,62 212,34
394,34 366,52 360,40 348,46 307,87 343,01 335,11 327,75 320,00 313,38 301,58 288,91 287,45 284,56 258,6 238,68 272,15 261,83 255,23 244,42 214,02 193,48 191,62 184,74
17,9 44,63 131,52 81,21 0 25,01 130,82 0 0,00 69,83 0 27,28 52,01 0 0 0 29,07 104,86 20,04 20,91 52 38,77 74 27,6
Se constata ca exista o diferenta intre pretul de productie al caldurii si pretul aprobat de catre organismele guvernamentale mentionate. Aceasta diferenta creaza mari probleme operatorilor in acoperirea costurilor, rezultand un deficit financiar major. In Tabelul 3 s-a analizat solicitarea de tarif pentru energia electrica (catre ANRE) comparativ cu pretul aprobat. Tabelul 3
Tarif aprobat Tarif solicitat catre de catre ANRE ANRE energie energie electrica produsa electrica produsa Pierdere realizata datorita tarifelor neaprobate la energie electrica
Localitatea
Pierdere rezultata la tarif energie electrica
Cantitatea totala de energie electrica vanduta
Suceava Tr Severin Iasi Pitesti Giurgiu Oradea Rm,Valcea
lei/MWh 670,79 250,15 532,25 610,84 803 387,37 293,65
lei/MWh 386,35 204,66 360,63 238,72 310,29 244,43 240,00
lei/MWh 284,44 45,49 171,62 372,12 492,71 142,94 53,65
MWh/an 254.798 1.590.772 410.906 172.748 93.989 275.317 585.269
lei/an 72.474.743 72.364.218 70.519.688 64.282.986 46.309.320 39.353.812 31.399.682
PAGINA 8 DIN 65
Arad Brasov Ploiesti Focsani Bacau Braila Timisoara Botosani Tg, Mures Craiova Brad Alexandria Targoviste Vaslui Resita Zalau Mangalia Cluj Napoca Calafat Navodari Constanta Bucuresti Onesti
325,16 415,57 229,57 712,99 397,84 385,05 508,99 313,89 218,49 0,00 0,00 297,54 0,00 0,00 0 0 0,00 0,00 0 0,00 0 0
325,16 341,53 204,44 378,73 345,00 287,62 255,20 261,97 212,57 0,00 0 0,00 247,02 0,00 0,00 0 0 0,00 0,00 0,00 0,00 0 0
0,00 74,04 25,13 334,26 52,84 97,43 253,79 51,92 5,92 0,00 0,00 0,00 50,52 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
276.171 153.261 315.988 18.736 118.138 58.724 21.219 23.228 3.950
0 11.347.444 7.940.778 6.262.695 6.242.412 5.721.479 5.385.170 1.205.998 23.384 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Datorita faptului ca populatia din Romania nu poate sa suporte si sa plateasca pretul final al energiei termice, exista un sistem de subventie care functioneaza dupa cum urmeaza: Printr-o Hotarare a Consiliului Local se stabileste care este pretul local de referinta (acesta ar trebui sa fie pretul pe care populatia il plateste pentru gigacalorie); S-a facut o analiza la nivel national (nivelul de venituri pe familie) si functie de aceasta se acorda sub forma de ajutoare sociale o suma mai mare sau mai mica. Nivelul ajutoarelor sociale este stabilit anual prin Hotarare de Guvern (banii sunt distribuiti prin Ministerul Muncii la operatori); Prin HG 36/2006 s-a stabilit ca Guvernul poate acorda o subventie de pana la 45% din valoarea combustibilului utilizat pentru producerea energiei termice pentru populatie. In acelasi timp Consiliile Locale vor acoperi diferenta de cost (pana la pretul final reglementat) dar nu mai putin de 10% din pretul final al gigacaloriei. Graficul 4 ne prezinta sugestiv situatia subventiilor pentru energia termica vinduta populatiei. In graficul de mai jos preturile gigacaloriei sunt exprimate in lei.
PAGINA 9 DIN 65
Graficul 4
Tarife energie termica Tarife energie termica Brad Mangalia Vaslui Zalau Resita Targoviste Botosani Brasov Suceava Focsani Cluj Napoca Braila Giurgiu Tg. Mures Calafat Pitesti Navodari Timisoara Arad Constanta Bucuresti Onesti Bacau Iasi Alexandria Craiova Oradea Ploiesti Tr Severin Rm.Valcea 0.00 543.73 534.79 470.69 416.30 413.61 398.68 394.34 366.52 360.40 348.46 348.37 343.01 335.11 327.75 320.00 313.38 301.58 288.91 287.45 284.56 280.01 274.03 272.15 261.83 255.23 244.42 214.02 193.48 191.62 184.74 100.00 200.00 136.27 117.00 144.00 121.26 300.00 400.00 500.00 600.00 700.00 800.00 900.00 1000.00 165.00 200.00 183.50 184.00 178.00 148.00 169.00 154.56 215.03 186.00 165.40 176.10 142.80 162.62 185.88 119.00 119.00 164.76 172.14 175.00 161.43 186.21 180.00 322.14 198.78 371.77
Pret de vinzare al energiei termice catre populatie Pret local Pret de vanzare a energiei termice catre populatie Pret local de referinta de referinta Dupa cum am aratat in tabelele 2 respectiv 3, operatorii au inregistrat pierderi importante din cauza nerecunoasterii tarifelor atat la energia termica cat si la energia electrica. Graficele 5 si 6 prezinta pierderile inregistrate de operatori datorita tarifelor neaprobate la energie termica si energie electrica.
PAGINA 10 DIN 65
100
200
300
400
500
600
100
120
140
160
180
200
20
40
60
80
B Pe ra tro d s Su an ce i av G a i Tr urg Se iu ve rin
Pierderea inregistrata la tariful energie termica [lei/MWh]
Pierderea inregistrata la tariful energie electrica [lei/MWh]
PAGINA 11 DIN 65
iu rg iu Pi te st Fo i cs Pa ani ro s Su eni ce T i av m a is oa ra Ia O si ra de a Br ai la Br as ov G al at Pl i R oie m s .V ti al ce a Ba c B o au to Ta sa rg ni ov is te Ar ad C ra i Bu o va cu re C on sti st Tg ant .M a Tr ure s S C ev lu e j N rin ap oc a M id ia R Al esi e x ta an M dria an ga lia Za la u O ne st i Br ad Va sl ui Pi at De va ra N ea m t
Fo Iasi cs an Pi i te st Za i la u Ar ad O ra de Br a as o Va v sl Pl ui oi es t G i al at B i R ac m .V au a Ti lce m a is oa ra Br ai la Ta Dev rg a Al ovis ex t an e d Bo ria to sa ni C lu Res jN ita ap M oca an g C alia on st Bu ant cu a re C sti ra io v O a Tg ne . M sti u N re Pi av s at od ra a N ri ea m t
Graficul 5
Graficul 6
In Graficul 7 am facut o analiza a preturilor medii practicate in anul 2008 de catre operatorii de termie in orasele analizate. Am constatat ca pretul mediu de vanzare la nivel national este de 281,98 lei/Gcal. Graficul 7
Pretul Pretul mediu laconsumatorul final [lei/Gcal] mediu la consumatorul final [lei/Gcal]
600.00
500.00
400.00
300.00
281,98 lei/Gcal
200.00
100.00
0.00
Br ad M an ga li a Va sl ui Ia si Al ex an dr ia C ra io va O ra de a R Pl am oi es ni ti cu Va lc D ea ro be ta T. S. es ita Ta rg ov is te Bo to sa ni Br as ov Su ce av a Fo cs an C lu i jN ap oc a iu rg Ta iu rg u M ur es Pi te st i av od ar i Ti m is oa ra N Ar ad C on st an ta Bu cu re st i O ne st i Ba ca u Br ai la Za la u
In plus fata de cele prezentate operatorii se confrunta cu necesitatea stringenta de a realiza investitii pentru reabilitarea retelelor de transport si distributie, de eficientizare a surselor de productie si de conformare a acestora la normele de mediu. Toate acestea conduc la o presiune asupra pretului mediu de vanzare a energiei termice catre populatie. In Anexa 1 sunt prezentate termenele de conformare si sumele care sunt necesare pentru realizarea acestor obiective de mediu, totalizand aproximativ 700 mil .
PAGINA 12 DIN 65
Capitolul 3.
Prezentarea gradului de suportabilitate a pretului energiei termice de catre populatie
Suportabilitatea pretului energiei termice trebuie analizata in contextul veniturilor acutale ale populatiei (functie de distributia veniturilor pe categorii de populatie si localitati) Pentru a putea face aceasta analiza am utilizat datele referitoare la veniturilor populatiei extrase din Anuarul Statistic al Romaniei. Am impartit populatia din fiecare oras in 10 categorii (functie de venitul pe familie realizat) pe care le-am numit decile, rezultand valori diferite de la un oras la altul functie de venitul mediu realizat in localitatea respectiva. Distributia veniturilor lunare ale familiei la nivel national este urmatoarea: Tabelul 8
An 2005 2007 Decila # 10 2,772 3,881 Decila #9 1,751 2,451 Decila #8 1,408 1,971 Decila #7 1,181 1,653 Decila #6 1,055 1,477 Decila #5 997 1,396 Decila #4 883 1,236 Decila #3 781 1,093 Decila #2 706 988 Decila #1 587 822
Am comparat venitul mediu national cu veniturile din localitatile care ne intereseaza (unde exista sisteme centralizate de termoficare) rezultand urmatoarele rapoarte: Tabelul 9
Bucuresti 1,15 Brasov 0,98 Deva 1,02 Timisoara 1,02 Rm,Valcea 0,88 Alexandria 0,86 Constanta 0,96 Tr,Severin 0,90 Paroseni 1,02 Galati 0,91 Tg,Mures 0,92 Midia 0,96 Craiova 0,97 Suceava 0,86 Targoviste 0,88 Ploiesti 1,01 Bacau 0,96 Mangalia 0,96 Iasi 0,95 Focsani 0,93 Onesti 0,96 Oradea 0,91 Braila 0,91 Resita 0,81 Cluj 1,08 Giurgiu 1,15 Brad 1,02 Pitesti 0,92 Botosani 0,89 Vaslui 0,86 Arad 0,95 Piatra Neamt 0,86 Zalau 0,87
Conform Anuarului Statistic suma necesara pe care o familie trebuie sa o plateasca pentru energia termica consumata reprezinta aproximativ 11,5 % din venitul mediu al unei familii din Romania. Facand o analiza comparativa cu tarile din UE am luat ca suport de calcul pentru costul energiei termice o medie de 10% din venitul mediu al unei familii, Datorita veniturilor mici inregistrate de familiile din Romania a rezultat ca daca se elimina subventiile si ajutoarele de incalzire costul energiei termice in Romania nu poate fi suportat de catre populatie. Romania se afla la inceputul unor procese de retehnologizare si reabilitare care vor avea impact in consumul caldurii urbane cit si in valoarea finaciara a acesteia, astfel ca analiza suportabilitatii trebuie sa tina cont de acesti factori.
PAGINA 13 DIN 65
Pentru trasarea unor grafice ale suportabilitatii pentru intervalul de analiza de 20 de ani 2009-2028 se fac urmatoarele ipoteze initiale : Subventia este retrasa total incepind cu 2010; Reabilitarea termica a cladirilor are loc in intervalul 2011-2026 (15 ani); Reabilitarea retelelor termice are loc in intervalul 2011-2019 (8 ani) din fonduri nerambursabile 50 %; Retehnologizarea surselor se fac in intervalul 2010-2012, din fonduri nerambursabile 50%; Ca urmare a retehnologizarilor operatorii pot reduce cheltuielile fixe cu 25% incepind cu 2012; Pretul hidrocarburilor creste pina la 40,3 /MWh in 2012 dupa care ramine constant; Pretul combustibililor solizi ramine constant; Pretul de vinzare al energiei electrice creste la 68 /MWh in 2012 dupa care ramine constant; Veniturile populatiei cresc cu 5% pe an (este rata anuala de crestere care s-a inregistrat in Romania in ultimii 5 ani).
Vom face o analiza impunand ipotezele de mai sus pentru 3 cazuri pe care le consideram reprezentative pentru Romania: Cazul 1. Un oras cu centrala de cogenerare pe carbune (Ex: Rm. Valcea).
8 7 6 5 4 3 2 1 0 0 -1 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
In urma analizei au rezultat urmatoarele: In anul 1 (2010) decilele 1-7 nu suporta pretul caldurii; Pretul caldurii devine suportabil pentru decila 2 in anul 9 (2017); Pretul caldurii devine suportabil pentru toate decilele in anul 15 (2023).
PAGINA 14 DIN 65
Cazul 2. Un oras cu centrala de cogenerare pe hidrocarburi (Ex: Constanta):

8 7 6 5 4 3 2 1 0 0 -1 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
In urma analizei au rezultat urmatoarele: In anul 1 (2010) decilele 1-7 nu suporta pretul caldurii; Pretul caldurii devine suportabil pentru decila 2 in anul 11 (2020); Pretul caldurii devine suportabil pentru toate decilele in anul 15 (2023). Cazul 3. Cazul unui oras cu centrale de cvartal, fara cogenerare, pe hidrocarburi (Ex: Alexandria):
9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
In urma analizei au rezultat urmatoarele: In anul 1 (2010) decilele 1-8 nu suporta pretul caldurii Pretul caldurii nu poate fi niciodata suportat de toate decilele Pretul caldurii devine suportabil pentru decila 4 in anul 19 (2027)
PAGINA 15 DIN 65
In Anexa 2 dupa modelele prezentate am analizat suportabilitatea in toate orasele importante ale Romaniei. In urma acestei analize au rezultat urmatoarele concluzii care modifica ipotezele initiale dupa cum urmeaza: Este necesara continuarea subventionarii pretului energiei termice la nivelul actual pana la finalizarea programului de retehnologizare a surselor si retelelor termice precum si al reabilitarii termice a cladirilor, pana in 2015 (programul Termoficare 2006-2015); Retehnologizarea surselor si reabilitarea retelelor termice sa se realizeze din fonduri nerambursabile; Cea mai importanta ipoteza care trebuie sa se realizeze obligatoriu este ca veniturile populatiei sa creasca cu 5% in fiecare an. Orice reducere a acestui procent are efecte majore prin insuportabilitate, In noile ipoteze de calcul aplicate celor 3 cazuri analizate, au rezultat urmatoarele efecte (sunt exemplificate sub forma grafica): CAZ 1. Oras cu centrala de cogenerare pe carbune (Rm, Valcea)
8 7 6 5 4 3 2 1 0 0 -1 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Subventia este retrasa, retehnologizare nerambursabila 100%
8 7 6 5 4 3 2 1 0 0 -1 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Se mentine o subventie de 35 % pina in anul 2018, retehnologizare nerambursabila 100 %
PAGINA 16 DIN 65
CAZ 2. Oras cu centrala de cogenerare pe hidrocarburi (Constanta)

8 7 6 5 4 3 2 1 0 0 -1 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Subventia este retrasa, retehnologizare nerambursabila 100%
8 7 6 5 4 3 2 1 0 0 -1 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
CAZ 3. Oras cu centrale de cvartal care vor fi echipate cu motoare termice (Alexandria)
9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Subventia este retrasa, retehnologizare nerambursabila 100%.
PAGINA 17 DIN 65
9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
PAGINA 18 DIN 65
Capitolul 4.
Prezentarea comparativa a sistemelor centralizate de termoficare si centralelor individuale pe gaz
In decursul timpului s-a constatat o concurenta acerba intre sistemul centralizat si centralele individuale de apartament, In prima perioada centralele de apartament au avut castig de cauza datorita mentinerii unui pret scazut al gazului metan, Odata cu intrarea in UE si in Romania pretului gazului metan a crescut ajunganduse la preturi comparabile. In aceste conditii sistemele centralizate au capatat o pondere tot mai insemnata in alimentarea cu energie termica a populatiei. Am considerat ca este bine sa facem o comparatie intre cele doua sisteme, introducand niste ipoteze de calcul, astfel incat comparatia sa fie posibila. Aceste ipoteze sunt urmatoarele: Subventia este retrasa total incepind cu 2009; Retehnologizarile surselor si reabilitarile retelelor se fac din fonduri nerambursabile; Ca urmare a retehnologizarilor operatorii pot reduce cheltuielile fixe cu 25% incepind cu 2012; Retelele vor fi reabilitate in decurs de 9 ani; Cladirile vor fi reabilitate termic in decurs de 15 ani; Pretul hidrocarburilor creste pina la 40,3 /MWh in 2012 dupa care ramine constant; Pretul combustibililor solizi ramine constant; Pretul de vinzare al energiei electrice creste la 68 /MWh in 2012 dupa care ramine constant; La incalzirea cu cazane de apartament functionarea are un reglaj partial modulant/partial intermitent; Efortul investitional pentru centralele de apartament este nul, asa cum si in sistemul centralizat investitia este nerambursabila.
Pentru exemplificare vom lua tot cele 3 cazuri analizate in Capitolul 3, pentru care se calculeaza si se compara pretul anual al caldurii pentru un apartament:
PAGINA 19 DIN 65
Cazul 1. Oras cu centrala de cogenerare pe carbune (Rm, Valcea)

2500 2000 1500 1000 500 0 2005
2010
2015
2020
2025
2030
Cazul 2. Oras cu centrala de cogenerare pe hidrocarburi (Constanta)

3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2005
2010
2015
2020
2025
2030
CAZUL 3. Oras cu centrale de cvartal pe hidrocarburi (Alexandria)

3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2005
2010
2015
2020
2025
2030
Curba galbena sistem de incalzire centralizat Curba albastra sistem de incalzire individual In Anexa 3 este prezentata analiza pentru toate orasele.
PAGINA 20 DIN 65
CONCLUZII: Cu toate ca energia termica produsa in sistemul centralizat trebuie subventionata, pretul gigacaloriei produse astfel poate fi suportat de toate nivelele populatiei din localitatile respective; Centralele individuale pot fi introduse decat in orasele care au alimentare cu gaze, pentru realizarea alimentarii acestora fiind necesare investitii mari in retelele de distributie gaz si contorii aferenti acestora; S-a constatat ca poluarea produsa in centralele care alimenteaza sistemele centralizate este in primul rand controlabila, emitandu-se o cantitate mai mica de noxe decat in sistemul individual de incalzire; Producandu-se energie termica in cogenerare se produce automat o importanta cantitate de energie electrica care este folosita in mod eficient de Sistemul Energetic National; Existand in orase sisteme centralizate de furnizare energie termica, se pot utiliza atat resursele regenerabile din zona cat si gunoaiele menajere care produc pentru comunitate utilizarea unor spatii importante pentru depozitare si costuri suplimentare.
PAGINA 21 DIN 65
Capitolul 5.
Propuneri de modificari legislative sau scheme de sprijin pentru sustinerea sistemului centralizat de termoficare
A. PROPUNERI LEGISLATIVE A.1. Modificare O.G. 36/2006 privind instituirea preturilor locale de referinta pentru energia termica furnizata populatiei prin sisteme centralizate, aprobata prin Legea 483/2006, in sensul prelungirii termenului de acordare a subventiei pentru compensarea pretului la combustibil (in cuantum de maxim 45% din valoarea combustibilului utilizat pentru producerea unei gigacalorii) pana in 2015; A.2. Aplicarea sau modificarea O.U.G. 128/2006 privind unele masuri pentru diminuarea arieratelor bugetare, la unitatile producatoare si distribuitoare de energie termica, care inregistreaza datorii catre bugetul statului la sfarsitul anului 2008; A.3. Modificarea H.G. 462/2006 pentru aprobarea programului Termoficare 2006-2015, caldura si confort, introducandu-se urmatoarele precizari: 75% din sumele alocate, Ministerului Administratiei si Internelor pentru programul de eficientizare a surselor si a retelelor de transport si distributie; 25% din sumele alocate, Ministerului Dezvoltarii Regionale si Locuintei pentru programul de reabilitare termica a cladirilor si inlocuire instalatii interioare de incalzire; A.4. Modificarea H.G. 381/2008, care modifica si completeaza H.G. 462/2006 cu urmatoarea prevedere: Pentru stimularea si accelerarea programului de investitii in eficientizarea surselor si reabilitarea retelelor primare si de distributie, se diminueaza cota de cofinantare care cade in sarcina comunitatilor locale (in momentul de fata este intre 40 si 60%) la 20% (similar cu cofinantarea pentru reabilitarea termica a cladirilor O.U.G. 18/2009); A.5. Modificarea Ordinului 483/2008 al ANRSC privind aprobarea contractului cadru de furnizare a energiei termice: Cap. VI, La Art. 18. Se adauga paragraful (3) a) achitarea facturilor aferente serviciilor publice de utilitati se va face de catre asociatia de proprietari dintr-un cont special, deschis la o singura banca, in sume proportionale cu valoarea facturilor emise de catre fiecare furnizor de servicii; aceasta modalitate de
PAGINA 22 DIN 65
b)
plata se va stabili de comun acord asociatie de proprietari-banca, prin incheierea unei conventii; se interzice achitarea contravaloarea serviciilor de utilitati publice cu numerar.
A.6. Modificarea Legii 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari. Capitolul IV, la art. 28. Se adauga paragraful (4) cu continutul paragrafului (3) literele a), respectiv b) care au fost propuse la punctul A.5. de mai sus. A.7. Infiintarea unui Departament al Energiei Termice in cadrul Ministerului Administratiei si Internelor avand drept obiectiv realizarea si coordonarea implementarii unei strategii de termoficare la nivel national, si al unei strategii de utilizare eficienta a surselor regenerabile pentru producerea energiei termice si electrice; Pentru toate actele legislative elaborate de departamentul constituit vor fi consultate si vor da o viza favorabila organizatiile profesionale nationale (in UE aceasta practica este reglementata); Din programul Termoficare 2006-2015, caldura si confort sa se aloce Departamentului de Energie Termica o suma de aproximativ 2,000,000 pentru organizarea unei licitatii nationale in vederea elaborarii Strategiei de Termoficare a Romaniei 2010-2020; A.8. Modificarea H.G. 541/2003 privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor poluante provenite din Instalatii Mari de Ardere (IMA). Decalarea termenelor de conformare la cerintele de mediu cu 5 ani fata de prevederile iniziale. Acest lucru il solicitam datorita intarzierilor inregistrate in realizarea obiectivelor de investitii care conduc la reducerea emisiilor de noxe din cauza lipsei finantarii; A.9. Atragerea investitiilor in sector prin promovarea unei scheme de sprijin pentru cogenerarea de inalta eficienta care sa asigure predictibilitatea, atractivitatea si rentabilitatea noilor investitii; A.10. Modificarea metodologiei de alocare a costurilor pentru energia electrica si termica la operatorii care exploateaza centrale de cogenerare. Scopul acestei modificari este de a reduce subventia care se aloca in momentul de fata pentru sistemele centralizate de termoficare cu aproximativ 402 milioane lei, avind ca scop redirectionarea sumei catre constituirea stocurilor din centrale prin ANRS. In Tabelul 10 se propune un model de realocare si se analizeaza efectele acestuia asupra pretului;
PAGINA 23 DIN 65
TABELUL 10
Schimbarea metodei de alocare

INFORMATII GENERALE Energie termica livrata la gardul centralei Energie electrica livrata 1. Total energie electrica si termica livrata (MWh) 2. Consum total de combustibil Cheltuieli Variabile Cheltuieli Fixe 3. Cheltuieli Totale UM ALOCARE COSTURI VARIABILE Costuri variabile Energie Termica Costuri variabile Energie Electrica Total costuri variabile Energie Termica Valoare unitara costuri variabile Energie Termica Total costuri variabile Energie Electrica Valoare unitara costuri variabile Energie Electrica (%) (%) (lei) (lei/MWh) (lei) (lei/MWh) Alocare actuala Coef 1 40,15 59,85 546.067.958 87,26 813.838.296 245,97 (CV-lei) (CF-lei) UM (QuMWh) (Ee-MWh)
6.257.594 3.308.708 9.566.302 15.583.667 1.359.906.255 342.670.761 1.702.577.016 Alocare propusa Coef 0,8 32,12 67,88 436.854.366 69,81 923.051.888 278,98
ALOCARE COSTURI FIXE Costuri fixe Energie Termica Costuri fixe Energie Electrica Total costuri fixe Energie Termica Costuri fixe unitare Energie Termica Total costuri fixe Energie Electrica Costuri fixe unitare Energie Electrica Pret Energie Termica (%) (%) (lei) (lei/MWh) (lei) (lei/MWh) (lei/MWh) (lei/Gcal) Pret Energie Eletrica (lei/MWh) 65,41 34,59 224.150.826 35,82 118.519.934 35,82 123,09 143,15 281,79 65,41 34,59 224.150.826 35,82 118.519.934 35,82 105,63 122,85 314,80
IMPACT SUBVENTIE Pierderi in retelele termice Cantitatea de energie termica vanduta Economie la subventie (Bucuresti) (%) (Gcal) (lei) (euro) Crestere valorii totale a energiei electrice Consum National Energie Electrica (lei) (MWh) (lei/MWh) 25 5.458.186 110.789.188 25.764.927 109.213.591 45,830.000 2,38
PAGINA 24 DIN 65
Energie Electrica - Pret Mediu Consumator Final Crestere Pret Energie Electrica
(lei/MWh)
300 0,79%
Analiza prezentata se refera la Bucuresti care produce 6.257.594 MWh energie termica si 3.308.708 MWh energie electrica. 9.566.322 MWh reprezentand totalul energiei produse la Bucuresti. La nivel national centralele in cogenerare produc 17.900.000 MWh energie termica si 8.300.000 MWh energie electrica. 26.200.000 MWh reprezentand totalul energiei produse la nivel national. Comparand cele doua valori rezulta ca Bucurestiul reprezinta 27,5% (3,63). Extrapoland rezultatele obtinute pentru exemplul Bucuresti la scara nationala rezulta urmatoarele: Valoarea subventiei economisite la nivel national pe an este de 402.164.000 lei (93.508.000 ); Cresterea de pret la energie electrica pentru a compensa aceasta diminuare a subventiei este de 2,86%. Echivalent lei/MWh = 8.64 (=2 /MWh) Propunem ca valoarea subventiei economisite sa se transforme in fond pentru constituirea stocurilor ANRS in centrale pentru trecerea iernii 20092010. (A se vedea propunerea B.2.) A.10. Referitor la Legea nr. 325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termic art. 5. pct. 37, la definiia termenului zon unitar de nclzire s se precizeze n mod imperios n interiorul creia se va promova o singur soluie termic de nclzire. Pe baza acestei modificri se propune ca i art. 9. pct. B s fie reformulat astfel: b) identific i propune spre aprobarea autoritilor locale zonele unitare de nclzire. Aceste autoriti, dup aprobare, nu vor putea promova alte sisteme de nclzire pentru obiectivele existente sau noi, altul dect cel centralizat. B. Propuneri de ajutor financiar B.1. Acordarea de ajutoare de stat pentru rascumpararea rezervelor de stat la combustibili pentru imbunatatirea fluxului de lichiditati al societatilor in perioada de criza dupa cum urmeaza: 1.490.000 tone carbune; 200.000 tone pacura; valoare totala rezerva de stat 290 milioane lei.
Cantitatile de combustibil imprumutate din rezerva de stat de operatorii de termoficare sunt prezentate in Tabelul 11.
PAGINA 25 DIN 65
PAGINA 26 DIN 65
Tabelul 11
CANTITATILE DE COMBUSTIBILI imprumutate din rezervele Administratiei Nationale a Rezervelor de Stat
Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 Cantitatea de imprumutat (tone) Carbune Pacura 300.000 300.000 200.000 100.000 60.000 120.000 250.000 60.000 100.000 1.490.00 0 20.000 55.000 15.000 12.000 4.500 5.000 7.217 5.000 900 6.986 19.500 3.500 2.500 14.000 2.000 4.000 4.000 11.576 4.000 3.000 1.000 200.000 Valoare (lei) Carbune Pacura 18.000.000 18.000.000 12.000.000 6.000.000 3.600.000 7.200.000 15.000.000 3.600.000 6.000.000 89.400.000 21.000.000 20.000.000 55.000.000 15.000.000 12.000.000 4.500.000 5.000.000 7.217.000 5.000.000 900.000 6.986.000 19.500.000 3.500.000 2.500.000 14.000.000 2.000.000 4.000.000 4.000.000 11.576.000 4.000.000 3.000.000 1.000.000 200.600.000 47.000.000
Unitatea SC Termoelectrica SA SC Electrocentrale Bucuresti SA SC Electrocentrale Galati SA RAAN Sucursala ROMAG-TERMO SC Complexul Energetic Craiova SA SC Complexul Energetic Turceni SA SC C.E.T. Arad SA SC C.E.T. Bacau SA SC C.E.T. Brasov SA SC Uzina Termoelectrica Giurgiu SA SC C.E.T. Govora SA SC C.E.T. Iasi SA SC Electrocentrale Oradea SA SC Termoficare 2000 Pitesti SA SC DALKIA Termo Prahova SA SC C.E.T. Energoterm Resita SA SC Termica Suceava SA SC Colterm Timisoara SA SC Termica Botosani SA SC Uzina Termica Zalau SA SC Terma Serv Alexandria SA SC Uzina Termica Calafat SA
TOTAL
Acest ajutor de stat reprezinta un efort financiar pe care statul deja l-a facut si care protejeaza operatorii impotriva riscului de neincasare (sau a incasarii cu intarziere a facturilor in aceasta perioada cu lipsa de lichiditati). Specificam faptul ca la aceasta data rezervele de carbune si pacura nu sunt constituite si datorita slabelor incasari probabil nu vor putea fi constituite. existand riscul de intrare in iarna fara rezerve minime de combustibil.
PAGINA 27 DIN 65
B.2. Constituirea prin rezerva de stat a unor noi stocuri de carbune si pacura. Propunem ca noile stocuri de carbune si pacura sa se constituie pe cheltuiala rezervei de stat incluzand si costul transportului (imposibil de suportat de catre societati in actualele conditii). Am facut analiza si am constatat ca la actualele capacitati de depozitare se pot constitui 2.650.000 tone carbune si 200.000 tone pacura. Tinand cont de noile preturi estimam un efort financiar din partea statului de: 2.650.000 tone carbune x 80 lei/tona = 212.000.000 lei 200.000 tone pacura x 1400 lei/tona = 280.000.000 lei rezultand un total de 492.000.000 lei. Facand o analiza suma de 492.000.000 lei finantati de catre stat are un factor de multiplicare economic pe mai multe planuri: Pentru SNLO inseamna o cantitate suplimentara de carbune ce urmeaza sa fie extras de aproximativ 1.600.000 tone rezultand o eficientizare a activitatii si o acoperire a deficitului din acest an cu efecte in mentinerea actualului pret la carbune si nedisponibilizarea de personal; Pentru SNCFR inseamna o suplimentare de activitate cu efecte similare celor prezentate la SNLO; Pentru operatori inseamna asigurarea stocurilor de iarna. Micsorarea efortului financiar pentru constituirea acestor stocuri si siguranta ca in iarna 2009-2010 nu vor fi probleme de intrerupere a furnizarii din cauza lipsei combustibilului; Pentru populatie siguranta mentinerii actualelor preturi la energia termica alimentarii continue si fara intreruperi in iarna ce urmeaza; Pentru Bugetul de Stat inseamna o injectie de capital in zona productiva. avand siguranta mentinerii unui important numar de locuri de munca si a incasarii impozitelor aferente acestora si tuturor obligatiilor care rezulta din activitatile desfasurate mai sus.
B.3. Introducerea sistemului de facturare liniar. practicat la facturarea energiei electrice catre populatie. Am facut o analiza a modului in care se face furnizarea de agent termic. facturarea. rezultand valoarea de plata a TVA-ului si valoarea de incasat. Aceasta analiza este prezentata in Tabelul 12.
PAGINA 28 DIN 65
Tabelul 12.
Lun a Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Energie termica (Gcal/ luna) 74,674 54,855 40,880 30,435 7,242 5,432 5,142 4,693 5,231 24,629 40,241 51,546 Val. energie termica cu TVA (Lei) 23,746,259 17,443,827 12,999,741 9,678,470 2,302,926 1,727,492 1,635,135 1,492,425 1,663,555 7,831,895 12,796,583 16,391,693 Val. Energie termica fara TVA (Lei) 19,954,840 14,658,678 10,924,152 8,133,168 1,935,232 1,451,674 1,374,063 1,254,139 1,397,945 6,581,424 10,753,431 13,774,532 Valoare TVA (Lei) 3,791,420 2,785,149 2,075,589 1,545,302 367,694 275,818 261,072 238,286 265,610 1,250,471 2,043,152 2,617,161 Plati fixe cu TVA (Lei) 9,142,500 9,142,500 9,142,500 9,142,500 9,142,500 9,142,500 9,142,500 9,142,500 9,142,500 9,142,500 9,142,500 9,142,500 Plati fixe fara TVA (Lei) 7,682,773 7,682,773 7,682,773 7,682,773 7,682,773 7,682,773 7,682,773 7,682,773 7,682,773 7,682,773 7,682,773 7,682,773 Ptati fixe TVA (Lei) 1,459,727 1,459,727 1,459,727 1,459,727 1,459,727 1,459,727 1,459,727 1,459,727 1,459,727 1,459,727 1,459,727 1,459,727 Dferenta valoareplati fara TVA (Lei) -12,272,067 -6,975,905 -3,241,379 -450,395 5,747,541 6,231,100 6,308,710 6,428,634 6,284,828 1,101,349 -3,070,658 -6,091,759 Diferenta TVA (Lei) -2,331,693 -1,325,422 -615,862 -85,575 1,092,033 1,183,909 1,198,655 1,221,441 1,194,117 209,256 -583,425 -1,157,434
An
345,000
109,710,000
92,193,277
17,516,723
109,710,000
92,193,277
17,516,723
si graficul aferent: Graficul 13

25,000,000
20,000,000
15,000,000 Lei/luna
)Valoare TVA (Lei )Val. energie termica fara TVA (Lei
10,000,000
5,000,000
0 Ian Feb Mar Apr Mai Iun Luna Iul Aug Sep Oct Nov Dec
PAGINA 29 DIN 65
Dupa cum se observa rezulta o valoare de facturat mare in lunile de iarna, o valoare a taxei pe valoare adaugata care se plateste la bugetul de stat inainte de incasarea efectiva de la populatie. Consideram ca este bine si pentru operator si pentru populatie sa se introduca un sistem de facturare liniar care va tine cont de valoarea energiei termice consumate in anul precedent (care se imparte in 12 rate lunare egale), regularizarea facandu-se in luna ianuarie a anului urmator. Graficul 14
25,000,000
20,000,000
15,000,000 Lei/luna
Ptati fixe TVA )Lei( Plati fixe fara )TVA (Lei

10,000,000
5,000,000
0 Ian Feb Mar Apr Mai Iun Luna Iul Aug Sep Oct Nov Dec
Prin modelul propus se produc doua efecte: Plata taxei pe valoare adaugata din partea operatorului concomitent cu incasarea acestuia de la populatie; O planificare din partea populatiei a platilor pentru agentul termic in mod liniar cu efecte in cresterea incasarilor. Aceasta propunere de reglementare nu inseamna un efort financiar din partea statului prin infuzie de capital ci reprezinta o amanare a platii taxei pe valoare adaugata.
PAGINA 30 DIN 65
B.4. Reglementarea modului de stabilire a pretului gazelor naturale: corelarea pretului gazelor naturale cu tipul de consumator (en gros si en detail) consumatori casnici. utilizatori ai sistemelor de incalzire individuale, care consuma o cantitate mica de gaz si consumatori al caror consum orar/lunar/anual este net superior); corelarea termenului de plata a furnizorilor de gaze. prevazut in contractele cadru, cu termenul de plata a furnizorilor/producatorilor de energie termica;
B.5. Pentru contractele de energie electrica reglementate de catre OPCOM, cantitatile orare de energie electrica impuse prin contract sa urmareasca cat mai exact curba reala de consum caldura; B.6. Asigurarea conditiilor de participare la Piata de Energie Servicii de Sistem si Rezerva de Capacitate, a centralelor in cogenererare care detin capacitati suplimentare de producere in condensatie.
C. PROPUNERI TEHNICE C.1. Utilizarea resurselor regenerabile de energie pentru micsorarea pretului la energia termica si conformarea la cerintele de mediu. Am analizat doua tipuri de potentiale regenerabile care pot fi utilizate in unele orase ale Romaniei. acestea sunt: biomasa cu diferitele ei forme (rumegus, resturi de lemn, culturi energetice etc) si gunoiul menajer cu componenta lui biodegradabila. Montarea unor astfel de centrale in Romania este benefica din urmatoarele considerente importante: micsorarea spatiilor de depozitare pentru deseuri menajere, curatirea de resturi vegetale a padurilor, utilizarea rumegusului care este un factor poluant pentru rauri si nu in ultimul rand producerea de energie electrica in cogenerare care este considerata energie purtatoare de certificate verzi obligatorii de produs fiind o conditie in tratatul de aderare. In tabelele de mai jos am analizat potentialul existent in jurul unor orase importante din Romania si a rezultat cantitatea de caldura care se poate produce si prin cogenerare cantitatea de energie electrica aferenta.
PAGINA 31 DIN 65
Evaluarea disponibilului de energie din biomasa

Productie Energ Electrica (MW) 10 10 10 5 8 43 Productie Caldura (Gcal/h) 20 20 20 10 16 86 Consum Biomasa (t/an) 100.000 100.000 100.000 50.000 80.000 430.000
Localitatea
Suceava Brasov Rm Valcea Resita Brad Total
Evaluarea disponibilului de energie din deseuri menajere

Nr locuitori total 2.300.000 300.000 500.000 350.000 300.000 300.000 250.000 200.000 200.000 350.000 350.000 Cantitate gunoi (t/an) 1.150.000 150.000 250.000 175.000 150.000 150.000 125.000 100.000 100.000 175.000 175.000 Caldura disponibila gunoi (Gcal/an) 1.667.500 217.500 362.500 253.750 217.500 217.500 181.250 145.000 145.000 253.750 253.750 Disponibil Q cazan (Gcal/an) 1.334.000 174.000 290.000 203.000 174.000 174.000 145.000 116.000 116.000 203.000 203.000 Disponibil Q Cazan (MW) 222 29 48 34 29 29 24 19 19 34 34 Productie Energ Electrica (MW) 75 10 16 11 10 10 8 6 6 11 11 Productie Caldura (Gcal/h) 126 17 28 19 17 17 14 11 11 19 19 Necesar ACC (Gcal/h) 114 12 12 19 11 17 10 7 9 6 19
Localitatea
Bucuresti Craiova Galati + Braila Timisoara Iasi Constanta Ploiesti Arad Pitesti Brasov Cluj
Consideram ca investitiile in centrale care sa foloseasca drept combustibil biomasa si deseul menajer sunt benefice si trebuiesc incurajate. In acest sens in Departamentul de Energie care urmeaza sa fie infiintat sa se elaboreze o strategie de utilizare eficienta a surselor regenerabile. Amplasamentul surselor de energie din resurse regenerabile este prezentat in Anexa 5.
PAGINA 32 DIN 65
ANEXA 1.
Conform Hidro- Depozitare carburi cenusa () GN, P GN, P GN, P GN, P GN, P GN, P GN, P GN, P GN, P GN, P GN, P GN, P GN, P GN, P GN, P GN, P GN, P GN, P GN, P GN, P GN, P GN, P GN, P GN, P GN, P GN, P GN, P GN, P GN, P GN, P GN, P GN, P 2013 2006 Inchidere Depozit Cenusa () 1,000,000 Investitii Conform Termen Termen Alocare CO 2 (milioane ) conform inchidere Kyoto (t/an) 24 32 53 2013 2011 2013 2008 2010 2009 2011 2010 2010 2011 2012 2012 2012 2015 2009 2013 2013 2013 463,538 139,291 332,799 5,562 102,578 18,898 222,418 84,898 113,542 251,915 1,451,193 15,412 2012 285,380 77,739 30,261 35,993 699,446 106,754 436,151 342,936 371,808 456,455 2,265,104 59,878 2008 2013 14,220,000 2012 99.1 mil 2008 22 14 18.5 mil 725.0 mil 2010 2013 2013
Localitatea
Carbune Lignit Lignit
Depozit Slam Termen Investitii SO dens () SO2 () 460,000 2013 2013
Termen Investitii Nox Termen () Pulberi () NOx 2009 70,000 2011 31,500,000 2013 12,500,000 2008 2009 2010 2008
Investitii Pulberi () 2,500,000
Arad Braila Timisoara Tg Mures Focsani Cluj Mangalia Giurgiu Alexandria Botosani Onesti Navodari RmValcea Brad Craiova Bacau Resita Bucuresti Vaslui Iasi Zalau Suceava Pitesti Brasov Ploiesti Constanta Tr Severin Oradea Targoviste Paroseni Deva Galati
20,000,000 40,000,000
2010
2009 2011 2,000,000 600,000 2011 20,000,000
2009 2009 375,000 326,000 7,000,000 4,558,140 2,500,000 4,000,000 27 0 0 49 230 4 3
Huila
2011 2010 2010 2011 2009 2012 2012 2008 2013 2011 2010
Lignit Lignit Lignit
2012 2009 2012
8,350,000
5,600,000 59,270,465
2011 2012 2012 2015
24,000,000 166,046,512
2010 2008 2012
4,000,000
3,500,000
Huila Huila Lignit
2009 2013 2013 2009 2010
14,000 12,000,000 10,000,000 1,000,000 7,100,000 2013 2013 2013 20,000,000 44,000,000 20,000,000 2,000,000 10,800 2008 2013 2010 2,000,000 32 58 21
2009
2012
Lignit Lignit Lignit Huila Total
2008 2015 2009
30,000,000 6,300,000 20,000,000
2010 2013 2010
46,000,000 45,000,000 0 2,300,000
2008 2016 24,000,000
2007 2013
6,000,000
76 81
2010 2014
2010
2012
28.3 mil
138.9 mil
2013
447.3 mil
2011
2010
8,369,949
PAGINA 33 DIN 65
Galati Deva Paroseni Targoviste Oradea Tr Severin Constanta Ploiesti Brasov Pitesti Suceava Zalau Iasi Vaslui
2009
2015 2008
2010
2009 2013 2013 2009
Localitate
Bucuresti Resita Bacau Craiova Brad Rm Valcea Navodari Onesti Botosani Alexandria Giurgiu Mangalia Cluj Focsani Tg Mures Timisoara Braila Arad
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
2012 2009
2012
2011
2006
2013
2013 2014 2015 2016 2017
Termen conformare depozitare cenusa
PAGINA 34 DIN 65
Galati Deva Paroseni Targoviste Oradea Tr Severin Constanta Ploiesti Brasov Pitesti Suceava Zalau Iasi Vaslui 2013 2013 2013 2010 2013 2010
Localitate
Bucuresti Resita Bacau Craiova Brad Rm VAlcea Navodari Onesti Botosani Alexandria Giurgiu Mangalia Cluj Focsani Tg Mures Timisoara Braila Arad
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
2015
2012 2012
2011
2011
2009
2013
2013
2013 2014 2015 2016 2017
Termen Conformare Emisii Termen conformare Emisii SO2SO2

PAGINA 35 DIN 65
Galati Deva Paroseni Targoviste Oradea Tr Severin Constanta Ploiesti Brasov Pitesti Suceava Zalau Iasi Vaslui 2010 2011 2008 2008
2013
2016
2013
Localitate
2005 2006 2007
2008 2012 2012 2009
2011 2010
2010
2011
2009
2008 2013 2011 2009

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Termen Conformare Emisii NOx

PAGINA 36 DIN 65
Galati Deva Paroseni Targoviste Oradea Tr Severin Constanta Ploiesti Brasov Pitesti Suceava Zalau Iasi Vaslui
2008 2010 2013 2007 2013 2008
Localitate
2005 2006 2007 2008
2012 2008
2010
2009
2009
2008
2010
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
PAGINA 37 DIN 65 Termen Conformare Emisii Pulberi
Galati Deva Paroseni Targoviste Oradea Tr Severin Constanta Ploiesti Brasov Pitesti Suceava Zalau Iasi Vaslui Bucuresti
Localitatea
35993 30261 77739 285380 0 15412 1451193 251915 113542 84898 0 222418 0 18898 102578 5562 332799 139291 463538 106754 699446 0 456455 371808 342936 436151 2265104 59878
Resita Bacau Craiova Brad Rm VAlcea Navodari Onesti Botosani Alexandria Giurgiu Mangalia Cluj Focsani Tg Mures Timisoara Braila Arad 0
500000
1000000
1500000
2000000
2500000
Alocare CO2 t/an
PAGINA 38 DIN 65
ANEXA 2.
Evolutia suportabilitatii pretului caldurii pentru principalele orase din Romania

6
0 0 -1 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Bucuresti
8 7 6 5 4 3 2 1 0 0 -1 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Constanta
PAGINA 39 DIN 65
9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Focsani
8 7 6 5 4 3 2 1 0 0 -1 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Ploiesti
9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Braila
PAGINA 40 DIN 65
9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Alexandria
8 7 6 5 4 3 2 1 0 0 -1 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Mangalia
8 7 6 5 4 3 2 1 0 0 -1 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Pitesti
PAGINA 41 DIN 65
4,5 4 3,5 3 2,5 2 1,5 1 0,5 0 0 -0,5 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Timisoara
7 6 5 4 3 2 1 0 0 -1 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Galati
9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Craiova
PAGINA 42 DIN 65
8 7 6 5 4 3 2 1 0 0 -1 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Iasi
7 6 5 4 3 2 1 0 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Serie1 Serie2
Oradea
7 6 5 4 3 2 1 0 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Serie1 Serie2
Brasov
PAGINA 43 DIN 65
8 7 6 5 4 3 2 1 0 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 Serie1 Serie2
Cluj
9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 Serie1 Serie2
Arad
8 7 6 5 4 3 2 1 0 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 Serie1 Serie2
Tr. Severin
PAGINA 44 DIN 65
8 7 6 5 4 3 2 1 0 0 -1 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Rm. Valcea
9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Tg. Mures
9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Suceava
PAGINA 45 DIN 65
8 7 6 5 4 3 2 1 0 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Botosani
4,5 4 3,5 3 2,5 2 1,5 1 0,5 0 0 -0,5 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Giurgiu
8 7 6 5 4 3 2 1 0 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Deva
PAGINA 46 DIN 65
1,2
0,8
0,6
0,4
0,2
0 0 -0,2 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Paroseni
9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Midia
9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Targoviste
PAGINA 47 DIN 65
8 7 6 5 4 3 2 1 0 0 -1 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Onesti
9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Resita
9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Brad
PAGINA 48 DIN 65
9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Vaslui
9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Zalau
PAGINA 49 DIN 65
ANEXA 3
Analiza comparativa a pretului caldurii pentru localitati din Romania
2500 2000 1500 1000 500 0 2005
2010
2015
2020
2025
2030
Bucuresti
3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2005
2010
2015
2020
2025
2030
Timisoara
PAGINA 50 DIN 65
3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2005
2010
2015
2020
2025
2030
Constanta
2500
2000
1500
1000
500
0 2005
2010
2015
2020
2025
2030
Galati
PAGINA 51 DIN 65
2500 2000 1500 1000 500 0 2005
2010
2015
2020
2025
2030
Craiova
2500 2000 1500 1000 500 0 2005
2010
2015
2020
2025
2030
Prahova
PAGINA 52 DIN 65
2500 2000 1500 1000 500 0 2005
2010
2015
2020
2025
2030
Iasi
2500
2000 1500
1000 500
0 2005
2010
2015
2020
2025
2030
Oradea
PAGINA 53 DIN 65
3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2005
2010
2015
2020
2025
2030
Cluj
3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2005
2010
2015
2020
2025
2030
Pitesti
PAGINA 54 DIN 65
2500 2000 1500 1000 500 0 2005
2010
2015
2020
2025
2030
Arad
3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2005
2010
2015
2020
2025
2030
Brasov
PAGINA 55 DIN 65
2500 2000 1500 1000 500 0 2005
2010
2015
2020
2025
2030
Rm Valcea
2500 2000 1500 1000 500 0 2005
2010
2015
2020
2025
2030
Tr. Severin
PAGINA 56 DIN 65
3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2005
2010
2015
2020
2025
2030
Tg. Mures
3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2005
2010
2015
2020
2025
2030
Suceava
PAGINA 57 DIN 65
3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2005
2010
2015
2020
2025
2030
Bacau
3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2005
2010
2015
2020
2025
2030
Focsani
PAGINA 58 DIN 65
3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2005
2010
2015
2020
2025
2030
Braila
2500 2000 1500 1000 500 0 2005
2010
2015
2020
2025
2030
Giurgiu
PAGINA 59 DIN 65
3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2005
2010
2015
2020
2025
2030
Botosani
3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2005
2010
2015
2020
2025
2030
Deva
PAGINA 60 DIN 65
3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2005
2010
2015
2020
2025
2030
Alexandria
2500 2000 1500 1000 500 0 2005
2010
2015
2020
2025
2030
Paroseni
PAGINA 61 DIN 65
3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2005
2010
2015
2020
2025
2030
Midia
4000 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2005 2010 2015 2020 2025 2030
Targoviste
PAGINA 62 DIN 65
4500 4000 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2005
2010
2015
2020
2025
2030
Mangalia
3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2005
2010
2015
2020
2025
2030
Onesti
PAGINA 63 DIN 65
3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2005
2010
2015
2020
2025
2030
Resita
3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2005
2010
2015
2020
2025
2030
Brad
3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2005
2010
2015
2020
2025
2030
Vaslui
PAGINA 64 DIN 65
ANEXA 5
Co Cogenerare gunoi menajer Cogenerare biomasa
Co
PAGINA 65 DIN 65

Cogen Propuneri

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cogen Propuneri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROPUNERI PENTRU SUSTINEREA SISTEMELOR CENTRALIZATE DE TERMOFICARE DIN ROMANIA

Prezentarea generala a sistemului de termoficare din Romania

Sumele alocate de la Bugetul de Stat pentru modernizarea sistemelor de termoficare

Consum mediu anual de caldura pe apartament Gcal/ap./an

Costul incalzire si apa calda pe apartament mediu pe an lei/an

Numar apartamente racordate la sistem centralizat Nr.

Grad de racordare la sistem termoficare %

Pret de vanzare a energiei termice catre populatie lei/Gcal

Pret local de referinta

Pondere nr. Apartamente din total apartamente Romania %

Pondere apartamente pe grupuri de localitati %

Pret de vanzare a energiei termice catre populatie

Pret local de referinta

Pierdere rezultata din tarif energie termica

lei/Gcal 371,77 198,78 180,00 322,14 165,00 200,00

lei/Gcal 188,55 0 43,11 66,7 16,96 21,3

Pierdere rezultata la tarif energie electrica

Cantitatea totala de energie electrica vanduta

Suceava Tr Severin Iasi Pitesti Giurgiu Oradea Rm,Valcea

lei/MWh 670,79 250,15 532,25 610,84 803 387,37 293,65

lei/MWh 386,35 204,66 360,63 238,72 310,29 244,43 240,00

lei/MWh 284,44 45,49 171,62 372,12 492,71 142,94 53,65

MWh/an 254.798 1.590.772 410.906 172.748 93.989 275.317 585.269

lei/an 72.474.743 72.364.218 70.519.688 64.282.986 46.309.320 39.353.812 31.399.682

276.171 153.261 315.988 18.736 118.138 58.724 21.219 23.228 3.950

0 11.347.444 7.940.778 6.262.695 6.242.412 5.721.479 5.385.170 1.205.998 23.384 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

B Pe ra tro d s Su an ce i av G a i Tr urg Se iu ve rin

Pierderea inregistrata la tariful energie termica [lei/MWh]

Pierderea inregistrata la tariful energie electrica [lei/MWh]

Prezentarea gradului de suportabilitate a pretului energiei termice de catre populatie

Cazul 2. Un oras cu centrala de cogenerare pe hidrocarburi (Ex: Constanta):

Subventia este retrasa, retehnologizare nerambursabila 100%

Se mentine o subventie de 35 % pina in anul 2018, retehnologizare nerambursabila 100 %

CAZ 2. Oras cu centrala de cogenerare pe hidrocarburi (Constanta)

Subventia este retrasa, retehnologizare nerambursabila 100%

Se mentine o subventie de 35 % pina in anul 2018, retehnologizare nerambursabila 100 %

Subventia este retrasa, retehnologizare nerambursabila 100%.

Se mentine o subventie de 35 % pina in anul 2018, retehnologizare nerambursabila 100 %

Prezentarea comparativa a sistemelor centralizate de termoficare si centralelor individuale pe gaz

Cazul 1. Oras cu centrala de cogenerare pe carbune (Rm, Valcea)

Cazul 2. Oras cu centrala de cogenerare pe hidrocarburi (Constanta)

CAZUL 3. Oras cu centrale de cvartal pe hidrocarburi (Alexandria)

Schimbarea metodei de alocare

si graficul aferent: Graficul 13

)Valoare TVA (Lei )Val. energie termica fara TVA (Lei

Ptati fixe TVA )Lei( Plati fixe fara )TVA (Lei

Evaluarea disponibilului de energie din biomasa

Suceava Brasov Rm Valcea Resita Brad Total

Evaluarea disponibilului de energie din deseuri menajere

Carbune Lignit Lignit

Depozit Slam Termen Investitii SO dens () SO2 () 460,000 2013 2013

Investitii Pulberi () 2,500,000

2009 2011 2,000,000 600,000 2011 20,000,000

2009 2009 375,000 326,000 7,000,000 4,558,140 2,500,000 4,000,000 27 0 0 49 230 4 3

Lignit Lignit Lignit

2012 2009 2012

2011 2012 2012 2015

2010 2008 2012

Huila Huila Lignit

2009 2013 2013 2009 2010

Lignit Lignit Lignit Huila Total

2008 2015 2009

30,000,000 6,300,000 20,000,000

2010 2013 2010