Anexa nr.

1
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova
nr. 1078 din 5.09.2003

PROGRAMUL NAŢIONAL
DE CONSERVARE A ENERGIEI
PENTRU ANII 2003-2010

Chişinău 2003
 Cuprinsul Programei

Introducere

1. Principiile de bază ale politicii de stat privind conservarea energiei

2. Obiectivele strategice şi domeniile prioritare a Programului

3. Activităţile prioritare în atingerea obiectivelor strategice.

4. Verticala organizatorică în activitatea de eficienţa energetică.

5. Orizontala executivă în activitatea de eficienţa energetică.

6. Finanţarea proiectelor de eficienţa energetică

7. Politica fiscal – vamală privind conservarea energiei

8. Politica investiţională a statului, proiecte investiţionale şi potenţialul

uman privind conservarea energiei
9. Rolul surselor regenerabile în conservarea energiei

10. Instruirea, informarea şi colaborarea internaţională în domeniul

eficienţei energetice.

2
 INTRODUCERE

Ca urmare a declinului economic consumul de energie şi resurse energetice în Republica

Moldova pe parcursul ultimilor 10 ani s-a diminuat de 2,5-3 ori. Totodată, a sporit ponderea
costului energiei în PIB şi a atins 30%. (Japonia – 2,6%, SUA – 4,1%, Bulgaria – 9,8%,
România – 18%).
Această creştere a consumului specific de energie poate fi explicată prin:
- majorarea ponderii consumului casnic şi al sferei sociale – consumul neproductiv
constituie actualmente 45-46%;
- schimbările structurale în economia ţării pe parcursul anilor de tranziţie au fost
efectuate în condiţiile unei politici tarifare eronate, ceea ce n-a stimulat eficientizarea
consumului energetic;
- lipsa strategiei naţionale, însoţite de pachete legislative specifice care să sprijine
acţiunile de eficientizare a consumului de energie şi resurse energetice.
Costul energiei şi resurselor energetice consumate anual în ţară constituie aproximativ 500
mil. dolari SUA. Excludem consumul casnic şi bugetar – 46%. Numai 1% economisit costă
aproximativ 2,5 mil. dolari. Rezervele din această activitate sunt enorm de mari. Realizarea
politicii adecvate situaţiei economice a ţării va conduce la reducerea ponderii energetice în PIB
cu 10-12 mil. dolari SUA anual. Stimularea consumatorilor casnici va contribui la majorarea
acestei cifre. Experienţa Japoniei acumulată după criza energetică din 1973, când în 12 ani PIB-
ul a crescut cu 60%, iar consumul energetic cu 8% demonstrează convingător importanţa politicii
statului în activitatea de conservare a energiei.
Concomitent, mecanismele economico-financiare actuale nu favorizează activitatea
consumatorilor în diminuarea consumului energetic specific.
Activitatea Agenţiei Naţionale de Conservare a Energiei, apărute în 1994 mai mult era
orientată spre aprecierea situaţiei în cadrul întreprinderilor, fără elaborarea propunerilor de
modernizare sau retehnologizare.
În Strategia energetică a RM până în a. 2010 promovarea eficienţei energetice este
declarată ca un element de primă importanţă în politica energetică a statului. Drept obiectiv se
prevede micşorarea intensităţii energetice în mediu cu 2-3% anual.
În pofida eforturilor depuse eficienţa energetică în ultimii ani a diminuat esenţial.
Ameliorarea situaţiei create este posibilă doar prin implicarea nemijlocită a statului în această
activitate prin elaborarea şi realizarea Programului Naţional de Conservare a energiei în baza
politicii de stat în domeniul conservării energiei.
Programul Naţional de Conservare a Energiei este elaborat în corespundere cu cerinţele
Protocolului Cărţei Energiei privind Eficienţă Energeetică şi Aspecte asociate legate de Mediu,
ratificat de Guvernul Republicii Moldova (HG nr.828 din 3.05.96).
Conform acestui Protocol obiectivele Programelor Naţionale de Eficienţa Energetică
trebuie să includă:
- evaluarea impactului energetic, de mediu şi economic al acţiunilor întreprinse;
- definirea standardelor care au ca scop îmbunătăţirea eficienţei echipamentului
consumator de energie şi a eforturilor pentru armonizarea acestora pe plan
internaţional, pentru a evita distorsiunea comerţului;
- promovarea utilizării celor mai eficiente tehnologii energetice care sunt viabile
economic şi nepoluante;
- elaborarea balanţelor energetice şi a bazelor de date adecvate referitoare la cererea de
energie şi la tehnologiile pentru îmbunătăţirea Eficienţei energetice;
- promovarea înfiinţării serviciilor de consultantă care pot fi acordate de industria
particulară sau de stat şi care oferă informaţii despre programe şi tehnologii de
eficienţa energetică şi acordă asistenţa consumatorilor;

3
 - înfiinţarea de organisme specializate pentru eficienţa energetică la nivelurile
corespunzătoare, finanţate corespunzător şi care să aibă personal capabil să formuleze
şi să aplice politici de eficienţa energetică;
- crearea condiţiilor cadru care să determine producătorii şi consumatorii să utilizeze
energia cât de economic, eficient şi benefic pentru mediu este posibil.
În aplicarea programelor de eficienţa energetică Guvernele vor asigura existenţa cadrului
instituţional şi juridic adecvat.
Programul reprezintă un set de diverse măsuri aflate în strînsă legătură, care orientează
sectorul energiei şi consumatorii de energie către o utilizare a resurselor, şi energiei cît mai
eficientă, mai echitabilă şi mai benefică pentru mediu. Totodată acest document conţine şi un şir
de recomandări de caracter general, realizarea cărora ar majora performanţele atît la producerea
cît şi la consumul energiei.
Scopul acestui Program este determinarea direcţiilor prioritare, structurii funcţionale, a
setului de acte legislativ-reglementare, financiar-economice, fiscal-vamale şi politicii
investiţionale, care ar încuraja şi ar obliga consumatorii să practice activităţile de eficienţă
energetică. Totodată în Program sunt depistate rezervele de conservare a energiei la nivelul
economiei naţionale şi a ramurilor de activitate, sunt trasate domeniile prioritare al eficienţei
energetice şi alte măsuri de susţinere a acestei activităţi.
Programul a fost elaborat de un grup mixt de specialişti în domeniul conservării energiei
sub conducerea Ministrului Energeticii RM.

1. Principiile de bază ale politicii

de stat privind conservarea energiei

Conform Legii Republicii Moldova “Privind conservarea energiei” nr. 1136-XIV din 13
iulie 2000, sub noţiunea de conservare a energiei se subînţelege activitatea organizatorică,
ştiinţifică, practică, tehnică, economică şi informaţională, orientată spre utilizarea raţională a
resurselor energetice în procesul de extragere, producere, prelucrare, dezvoltare, transportare,
distribuire şi consum al acestora şi spre atragerea în circuitul economic a surselor renovabile de
energie. În acest domeniu de activitate politica de stat pe care o promovează Ministerul
Energeticii este întemeiată pe următoarele principii de bază:
a) efectuarea obligatorie a măsurilor privind conservarea energiei de către toate
persoanele juridice;
b) îmbinarea intereselor consumatorilor, furnizorilor şi producătorilor de energie si
resurse energetice, stimularea economică în utilizarea lor eficientă;
c) efectuarea supravegherii de stat privind eficienţa utilizării resurselor energetice si a
energiei;
d) asigurarea ştiinţifico - informaţională a activităţilor de conservare a energiei şi
resurselor energetice.
Starea activităţii privind consumul resurselor energetice în ţară în a.a. 1999-2001 este
reflectată în tabela nr. 1 (în baza datelor Departamentului Statistică şi Sociologie).

Tabelul 1

Consumul de resurse energetice în economia naţională a RM în 1999-2001

Resursele Unitatea 1999 2000 2001

energetice de măsură efectiv efectiv efectiv % 2002
din total
mlrd. m.c. 1,547 1,046 1,148
Gaze naturale
mil. tc.c. 1,768 1,204 1,319 43,68

4
 mil. t 0,159 0,126 0,142
Cărbune
mil. tc.c. 0,131 0,103 0,117 3,86
mil. t 0,106 0,050 0,045
Păcură
mil. tc.c. 0,146 0,068 0,063 2,08
mil. t 0,121 0,118 0,129
Benzină
mil. tc.c. 0,181 0,175 0,192 6,34
mil. t 0,180 0,193 0,221
Motorină
mil. tc.c. 0,262 0,280 0,308 10,18
Alte tipuri de combustibili mil. tc.c. 0,202 0,214 0,334 11,04
Energie electrică mlrd. kWh 1,134 0,904 1,263
a) producţie proprie mil. tc.c. 0,369 0,294 0,411
mlrd. kWh 2,618 2,475 2,127
b) import
mil. tc.c. 0,851 0,804 0,691 22,86
Energie termică mlrd. Gcal 4,647 3,057 3,298
produsă mil. tc.c. 0,799 0,527 0,567
din care resurse energetice mil. tc.c. 3,541 2,848 3,024 100
primare

Datele prezentate în tabelă demonstrează că în economia naţională a Republicii Moldova în

anul 2001 au fost consumate 3,024 mil tone c. c. Intensitatea energetică a produsului intern brut
(PIB) fiind de 1,9 kg c. c./ 1 dolar SUA. Cât priveşte pierderile de energie şi combustibil în
economia naţională mai considerabile ele sînt la: energia termică – 12,53 %, energia electrică –
33,59 %, gaze naturale – 9,64 %, păcură – 3 %,apă potabilă-28%. Anume aceste date determină
o parte din direcţiile prioritare de activitate a statului în domeniul eficienţei energetice.
Necesitatea activităţii privind conservarea energiei şi combustibilului este dictată şi de
faptul că Republica Moldova, fiind practic lipsită de resurse energetice primare, importă sub
diferite forme majoritatea resurselor, inclusiv şi energia electrică.
Acutizarea situaţiei energetice si economice în ţară provoacă un interes vădit faţă de
evidenţierea şi utilizarea resurselor energetice regenerabile şi cele locale locale, întrucît costurile
carboranţilor importate devin tot mai mari Conform datelor D.S.S., cota resurselor energetice
locale în anul 2001 a constituit 4,3 % din care deşeurile lemnoase – 2,9%, deşeurile agricole –
0,5% şi energia electrică produsă la staţiile hidroelectrice – 0,9%.
Exista şi un alt aspect care impune Guvernul Republicii Moldova să urgenteze activitatea
de eficienţă energetică - creşterea cererii de energie.
Această creştere prognozată poate fi acoperită prin
1.construcţia capacităţilor de producere;
2.majorarea capacităţilor de import;
3.realizarea programului de eficienţă energetică, ca urmare, va diminua consumul, atât la
producerea cât şi la utilizarea ei.
Analizînd soluţiile posibile de rezolvare din punctul de vedere financiar evident că poziţia
a 3-a din mai multe aspecte este cea mai rezonabilă şi atractivă.

2. Obiectivele strategice şi domeniile prioritare a Programului

Obiectivele strategice în activitatea de conservare a energiei sunt determinate de Strategia

Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă, Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul
2010, Programul de activitate a Guvernului pentru anii 2001-2004, Strategia de Dezvoltare
Economică a Republicii Moldova pînă în anul 2010.
Programul de activitate a Guvernului Republicii Moldova pentru anii 2001- 2004 prevede
creşterea PIB-ului cu 7,5% anual şi a consumului energetic cu 2,5% (reieşind din ponderea
5
actuală energetică a PIB-ului, care constituie 30%). Totodată, Strategia energetică a RM până în
a. 2010 adoptată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova din 11.04.2000 prevede
micşorarea intensităţii energetice în mediu cu 2-3% anual către anul 2010.
Teoretic aceasta ar conduce la dublarea PIB-ului fără creşterea consumului de resurse
energetice. Realizarea scenariului menţionat va fi foarte dificilă şi necesită eforturi neordinare şi
dure din partea statului.
În activitatea de atingere a obiectivului propus misiunea statului în domeniul conservării
energiei este de a asigura condiţiile necesare pentru consumatorii de energie şi resurse energetice
în activitatea lor de lansare şi realizare a proiectelor de eficienţă energetică, iar obligaţiunea
consumatorului de energie şi resurse energetice este alinierea la standardele mondiale din punct
de vedere al consumului energetic.

Scopul final ( perioada până la 2010) al obiectivului strategic în domeniul eficienţei

consumului energetic declarat în , Strategia de Dezvoltare Economică a Republicii Moldova pînă
în anul 2010 poate fi prognozat prin două niveluri posibile:
Nivelul teoretic obţinut din indicii fixaţi prin Hotărârile respective
ale Guvernului RM:
- dublarea PIB-ului prin menţinerea consumului de energie şi surse
energetice la nivelul anului 2002;
Nivelul practic estimat din capacitabile peţii energetice în ţară, devierile pieţei de
energie şi combustibil şi posibilităţile financiare a consumatorilor de resurse energetice:
- dublarea PIB-ului cu creşterea consumului de energie cu 20%
faţă de anul 2002.
Pentru obţinerea obiectivului strategic propus Programul Naţional de Conservare a Energiei
trebuie să corespundă cerinţelor Protocolului Cartei Energiei conform căruia obiectivele
strategice şi domeniile prioritare sunt următoarele:
a. evaluarea impactului energetic, de mediu şi economic al acţiunilor
întreprinse;
b. definirea standardelor care au ca scop îmbunătăţirea eficienţei echipamentului
consumator de energie şi a eforturilor pentru armonizarea acestora pe plan
internaţional;
c. dezvoltarea şi încurajarea iniţiativei particulare şi a cooperării industriale;
d. promovarea utilizării celor mai eficiente tehnologii energetice care sunt viabile
economic şi nepoluante;
e. încurajarea abordărilor noi de investiţii în îmbunătăţirea eficienţei energetice,
cum ar fi finanţarea şi co-finanţarea;
f. elaborarea balanţelor energetice şi a bazelor de date adecvate privind eficienţa
energetică;
g. promovarea infinanţării serviciilor de consultantă care pot fi acordate de industria
particulară sau de stat în care oferă informaţii despre programe şi tehnologii de eficienţa
energetică şi acorda asistenţa consumătorilor şi întreprinderilor ;
h. infinanţarea de organisme specializate pentru eficienţa energetică la nivelurile
corespunzătoare, finanţe corespunzător şi care să aibă personal capabil să formuleze şi să
aplică politici de eficienţa energetică

3. Activităţile prioritare în atingerea obiectivelor strategice

Obiectivele strategice propuse se prevăd a fi atinse către anul 2010. Însă pentru demararea
şi realizarea activităţii de conservare a energiei Statul trebuie să asigure baza legislativă,
economico-financiară, fiscal-vamală şi de reglementare în cel mai scurt timp. Este necesar de a

6
determina verticala organizatorică statală de organizare, monitorizare şi supraveghere a acestei
activităţi.
Din partea statului vor fi elaborate şi aprobate acte legislative, normative şi de
reglementare (tabelul 2) care vor susţine acţiunile de eficientizare a consumului de energie atât la
consumatori, cat si la producători, transportatori şi
furnizori de energie şi resurse energetice.

Lista actelor legislativ-normative în stadiu de elaborare,

aprobate prin hotărîrea Guvernului Republicii Moldova
nr.1057 din 06.08.2002 Cu privire la măsurile de reducere a
cheltuielilor pentru resursele energetice în economia
naţională
Tabelul 2
nr. Denumirea actului Scopul
1 2 3
1. Perfecţionarea Legii cu privire la proiectul Crearea posibilităţii de privatizare
individual de privatizare a întreprinderilor din reieşind din condiţiile reale
sectorul energetic
2. Modificarea Legii cu privire la energia electrică Liberalizarea pieţei de energie
3. Definitivarea şi aprobarea Legii cu privire la Organizarea şi reglementarea activi-
energie termică tăţilor ce ţin de producerea, distribuţia,
furnizarea şi consumul energiei termice
4. Elaborarea unui set de acte normative privind Asigurarea realizării prevederilor Legii
implementarea Legii cu privire la conservarea cu privire la conservarea energiei
energiei:
1.Regulamentul privind crearea şi gestionarea
Fondului Naţional de Conservare a Energiei
2.Regulamentul de expertizare a problemelor şi
proiectelor de conservare a energiei
3.Regulamentul de efectuare a auditelor
energetice
5. Elaborarea standardelor d conservare a energiei Majorarea randamentului eficienţei
pentru clădiri, mijloace de transport, maşini şi energetice
aparate, inclusiv de uz casnic
6. Revizuirea standardelor şi condiţiilor tehnice Optimizarea intensităţii energetice a
producţiei şi a serviciilor
7. Programele anuale ramurale de conservare a
energiei
8. Programul educaţional şi de conştientizare a
societăţii privind utilizarea resurselor energetice
9. Concepţia şi Programul naţional de termoficare şi
aprovizionare cu energie termică
10. Programul de producere în ţară a tehnicii şi
echipamentului de conservare a energiei şi a
aparatelor de evidenţă a consumului de resurse
energetice, a instalaţiilor de surse renovabile de
energie

7
11. Cercetarea şi identificarea unor noi surse şi căi de
aprovizionare cu resurse energetice (energie
electrică, gaze naturale, produse petroliere etc.) la
preţuri mai mici
12. Eficientizarea şi extinderea activităţii Agenţiei
Naţionale pentru Conservarea Energiei
13. Crearea companiilor de servicii energetice
(ESCO) cu aplicarea experienţei mondiale
1 2 3
14. Crearea zonelor demonstrative de înaltă eficienţă
energetică în mun.Chişinău şi or.Cupcini
15. Implementarea la vamele Republicii Moldova a
sistemului computerizat de evidenţă a importului
produselor petroliere (în bază de concurs)
16. Elaborarea măsurilor urgente de reducere a
pierderilor supranormative de energie
17. Elaborarea şi implementarea în producţie a
tehnologiilor, materialelor şi utilajelor moderne
energoeficiente
18. Finalizarea Contorizării de către consumatorii
bugetari şi blocurile locative a consumului de
gaze naturale, energie termică şi apă
19. Transferarea cazangeriilor de la combustibilul
solid şi lichid la gaze naturale, înlocuirea
cazanelor respective cu cazane moderne
20. Implementarea acţionărilor electrice cu sistem de
reglare a frecvenţei
21. Producerea şi implementarea ţevilor cu
termoizolaţie prealabilă din termoplast pentru
conductele de energie termică
22. Ameliorarea izolaţiei termice a clădirilor
existente, edificiilor şi a fondului locativ
23. Utilizarea sistemelor automatizate de dirijare a
instalaţiilor moderne de iluminat public al teri-
toriilor, străzilor şi antreurilor blocurilor locative
24. Continuarea privatizării întreprinderilor
energetice
25. Liberalizarea pieţei energiei electrice
26. Perfecţionarea sistemului de tarife la energia
electrică şi termică, apă şi canalizare, inclusiv
implementarea tarifelor diferenţiate pentru consu-
mul de către populaţie şi instituţiile bugetare
27. Regulamentul privind stimularea conservării
energiei
28. Perfecţionarea legislaţiei fiscale în vederea
stimulării conservării energiei

8
 Domeniile prioritare privind conservarea energiei sunt următoarele:
- Elaborarea şi implementarea tehnologiilor energoeficiente, a materialelor, a
echipamentului şi utilajului cu eficienţa energetică sporită;
- Reabilitarea termică a clădirilor, construcţiilor, conductelor prin majorarea capacităţilor
termoizolante;
- Înzestrarea cu echipament de evidenţă si sisteme de reglare a tuturor fluxurilor energetice
(energia electrică, termică, apa, gazele naturale );
- Implementarea motoarelor electrice cu frecvenţă variabilă;
- Utilizarea surselor de lumină eficiente şi a reglajului automat al sistemelor de iluminat
interior şi exterior;
- Utilizarea surselor renovabile de energie (solare, eoliene, hidro, bio) şi a resurselor
energetice locale;
-Instruirea tuturor categoriilor de populaţie privind conservarea energiei; pregătire a
specialiştilor si asigurarea informaţională a activităţii de conservare a energiei;
- Realizarea in cel mai scurt timp a protecţiilor - pilot ramurale de eficienţă energetică şi a
zonelor demonstrative de eficienţa energetică.
Experienţa acumulată de statele care promovează de eficienţa energetică activitate de 20-
30 de ani demonstrează că este dificil de a cointeresa consumatorul de a aloca surse proprii
(chiar şi atunci când ele există) în realizarea măsurilor de eficienţă energetică şi în cazurile când
efectul este vădit, deoarece efectul scontat şi perioada de rambursare au durată mare (2-5 ani), iar
trecerea în numerar a efectului economic obţinut este problematică. Realizarea cu succes a
acestei activităţi poate fi obţinută doar prin aprobarea setului de acte legislativ-normative
corespunzătoare situaţiei economico-financiare a ţării. Anume cadru legislativ bine determinat
în coerenţă cu situaţia financiar-economică a ţării este acel instrument, care ar impune, ar susţine
şi ar stimula această activitate.

4. Verticala organizatorică în activitatea de eficienţă energetică

Verticala organizatorică necesară pentru promovarea activităţii de eficienţă energetică deja

este formată şi conţine următoarele niveluri:
Guvernul Republicii Moldova
Ministerul Energeticii al RM
Ministerele de resort
Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică
Inspectoratul Energetic de Stat
Agenţia Naţională pentru Conservarea Energiei
Asociaţia Consumatorilor de Energie din Moldova.

Ministerul Energeticii
- va elabora cursul de eficacitate (managementul consumului) şi includerea lui în
programul de învăţămînt preuniversitar, universitar şi în programele de formare a specialiştilor la
centrele de reciclare a cadrelor;
- va elabora regulamentele tehnice privind calitatea energiei electrice, termice şi a gazelor
naturale;

9
 - va analiza şi generaliza experienţa mondială în domeniul sporirii eficienţei energetice şi
va pregăti materiale informaţionale cu recomandări practice;
- va coordona activitatea privind optimizarea procesului de producere a energiei electrice şi
termice, utilizarea şi implementarea de noi tehnologii şi echipamente de ardere a
combustibilului, redistribuirea sarcinilor între sursele generatoare, micşorarea cheltuielilor
auxiliare, îmbunătăţirea optimală a volumului de energie produs şi importat, majorarea
eficacităţii de transport şi distribuire a energiei electrice prin reducerea pierderilor tehnologice
datorită optimizării configuraţiei şi regimurilor de funcţionare a reţelelor şi liniilor de
interconexiune, utilizarea de noi echipamente cu parametri tehnico-economici majori şi
reducerea pierderilor comerciale prin utilizarea noilor aparate şi sisteme moderne de contorizare
a energiei transmise şi livrate consumatorilor.
- va crea şi reactualiza baza de date privind producerea, importul, transportul, distribuţia şi
consumul de energie şi combustibil pentru diferite categorii de consumatori;
- va coordona elaborarea şi implementarea programelor ramurale de conservare a energiei
şi combustibil;
- va elabora Regulamentul şi Programul privind reabilitarea termică a fondului locativ
construit.

Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului

- va continua activitatea de perfecţionare a cadrului normativ în construcţii şi pentru
materiale de construcţie menit să asigure alinierea indicilor de eficienţă energetică la nivelul
ţărilor dezvoltate;
- va actualiza „Programul de conservare a energiei în construcţii şi gospodăria locativ-
comunală pentru anii 2003-2008” în conformitate cu Strategia economică de dezvoltare a
economiei naţionale pînă în anul 2005.

Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor

- va coordona activitatea de efectuare a auditului energetic la organizaţiile de transport şi
comunicaţii, efectuarea studiului traficului în oraşele mari şi pe ţară cu elaborarea şi
implementarea programului corespunzător.

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

- va coordona activitatea de efectuare a auditului energetic în cadrul întreprinderilor
agricole, de elaborare şi implementare a programului de conservare a energiei şi combustibilului
în agricultură şi industria prelucrătoare.

Ministerul Învăţămîntului
- va contribui la introducerea în instituţiile de învăţămînt cu profil tehnic a programelor
didactice obligatorii privind utilizarea eficientă a resurselor energetice la întreprinderi şi
organizaţii.

Departamentul Standardizare şi Metrologie

- va include indicii de eficienţă energetică în standardele naţionale ale utilajelor de uz
casnic şi serviciilor cu consum energetic;
- va include parametrii de calitate a energiei electrice, termice şi a gazelor naturale în
standardele naţionale.

Departamentul Statistică şi Sociologie

- va include în documentaţia statisticii de stat a informaţiei privind indicii şi structura
consumului de resurse energetice, precum şi a indicilor de eficienţă energetică.
Agenţia Naţională pentru Conservarea Energiei

10
 - va elabora metodologia de determinare a costului serviciilor privind efectuarea
expertizei de stat şi a auditului energetic;
- va elabora actele normative privind stabilirea răspunderii persoanelor fizice şi juridice
privind încălcarea prevederilor Legii privind conservarea energiei;
- va elabora regulamentul Fondului Naţional pentru Conservarea Energiei (FNCE) şi va
crea Consiliul de supraveghere a acestuia;
- va include indicii de eficienţă energetică în documentele normative privind utilajele şi
instalaţiile producătoare şi consumatoare de energie, aparatelor de evidenţă şi control,
materialele de construcţie, mijloacele de transport şi alte tipuri de produse cu consum energetic;
- va elabora cerinţele faţă de tehnologiile şi utilajele consumatoare de energie;
- va întocmi lista utilajelor, tehnologiilor şi aparatelor de eficienţă energetică înaltă, pentru
a fi inclusă în bugetele anuale de stat;
- va efectua obligatoriu auditul energetic a organizaţilor bugetare cu un consum anual de
peste 500 t.c.c. o dată în 5 ani cu propunerea organizaţiilor audiate a proiectelor de măsuri în
scopul majorării eficienţei energetice; organizaţiile bugetare vor examina posibilitatea
planificării resurselor financiare în bugetele acestora şi pentru măsuri de conservare argumentate
economic de către organizaţia audit;
- va întreprinde acţiunile necesare de informare, şcolarizare şi instruire în domeniul
conservării energiei prin organizarea de seminare de şcolarizare, de expoziţii, emisiuni
specializate la radio, televiziune, publicaţii în presă.

Asociaţia Consumatorilor de Energie din Moldova va servi ca mijloc de conlucrare în

realizarea obiectivelor propuse între verticala organizatorică şi orizontala executivă în activitatea
de eficienţă energetică.

Cu scopul realizării controlului asupra implementări Programului Naţional de Conservare

a Energiei şi intervenţiilor operative în activitatea structurilor statale şi a întreprinderilor se va
forma de către Guvern Comisia interministerială privind conservarea energiei, în componenţă
căreia vor fi incluşi vice-miniştrii: Energeticii, Economiei, Finanţelor, Industriei, ECDT,
Agriculturii şi Educaţiei sub preşedinţia unui din vice-prim- ministrii .

5. Orizontala executivă în activitatea de eficienţă energetică

Având în vedere diversitatea proceselor de conservare a energiei şi resurselor energetice

determinate de structura economiei naţionale consumatorii de resurse energetice trebuie divizaţi
în trei categorii:
1. Întreprinderi de conversie a resurselor energetice primare în energia
termică şi electrică (sectorul energetic).
2. Întreprinderi, care utilizează resurse energetice primare în realizarea
nemijlocită a proceselor tehnologice.
3. Întreprinderi, care utilizează energia secundară – termică, electrică, aer
comprimat, apă.

La rândul său categoriile 2 şi 3 pot fi divizate în următoarele grupuri de consumatori:

industriali;
construcţie;
agrari;
casnici;
sfera bugetară.
comerţul şi serviciile.

11
 Organele administraţiei ramurale vor elabora şi contribui la implementarea programelor
ramulale de conservarea a energiei şi combustibilului în scopul obţinerii unei eficienţe maxime
de utilizare a resurselor energetice, justificată din punct de vedere economic şi al nivelului
mondial al tehnicii şi tehnologiilor, cu respectarea cerinţelor de protecţie a mediului. Măsurile
prevăzute în programele ramurale vor fi axate spre utilizarea eficientă a energiei electrice,
termice, a combustibilului lichid, gazos şi solid în sistemele mecanice, tehnologice, menagere cu
performanţe ridicate, asigurarea funcţionării optime în regimuri statice şi dinamice, reducerea
intensităţii energetice prin utilizarea tehnologiilor noi de producere şi gestionare riguroasă a
consumului de energie şi combustibil.
Organele centrale ramurale vor reflecta în programele sale specificul ramurii în
corespundere cu strategia dezvoltării ramurii în cadrul Strategiei de dezvoltare a economiei
naţionale în particular şi în corespundere cu prevederile conceptuale ale prezentului Program .

5.1. Sectorul energetic

CET-urile şi centralele de termoficare

Obiectivul: - diminuarea costurilor energiei produse

Căi şi modalităţi de atingere a obiectivului.

Realizarea auditului energetic şi, ca urmare, determinarea pierderilor şi rezervelor de

optimizare a sistemului de convertizare a resurselor energetice primare. Optimizarea raporturilor
de tarife la energia termică şi electrică la CET-uri cu ciclul de cogenerare, care ar stimula
activitatea de producere şi consum. Dreptul de reglementare a activităţilor şi de stabilire a
tarifelor la energia termică produsă de centralele de termoficare îl vor avea autorităţile publice
locale. Această reglementare va fi exercitată în baza politicii şi metodologiei naţionale de
tarifare.
Întreprinderea acţiunilor pentru încurajarea capitalului străin în promovarea
retehnologizării şi transformarea centralelor termice existente în centrale electrice cu
termoficare.
Asigurarea funcţionării grupurilor energetice ale CET-urilor în regim nominal-eficient din
punct de vedere energetic.

5.1.1. Reţelele termice

Obiectivul: - diminuarea pierderilor.

Căi şi modalităţi de atingere a obiectivului.

Contorizarea sistemului de termoficare. Sistemul existent de evidenţă nu permite aprecierea

pierderilor de energie termică în interiorul reţelelor de transport şi distribuţie a energiei termice.
Depistarea şi înlăturarea acestor pierderi va permite micşorarea tarifelor la energia termică şi apa
caldă. Odată cu optimizarea raportului de tarife la energia termică şi electrică aceste două măsuri
ar contribui la reducerea tarifelor la energia termică şi apă caldă. Acest serviciu, devenind mai
accesibil pentru consumatori, va contribui esenţial la modernizarea, dezvoltarea şi întreţinerea
sistemului centralizat de termoficare.
În decursul anilor 2003-2004 vor fi realizate lucrări de optimizare a sistemului de achitare
a plăţilor , care ar favoriza producătorii de energie.
Se vor desfăşura lucrările privind optimizarea fluxurilor de energie reieşind din consumul
real şi de amplasare a noilor surse de energie termică.

12
 5.1.2. Reţele electrice

Obiectivele: - diminuarea pierderilor, realizarea politicii tarifare adecvate.

Căi şi modalităţi de atingere a obiectivelor.

Modificarea politicii şi metodologiei naţionale tarifare existente în scopul încurajării

activităţii de reducere a pierderilor în reţelele electrice. Valoarea supranormativă a pierderilor
incluse în tarif acoperă parţial atît furturile de energie cît şi pierderile supranormative majorate,
condiţionate de funcţionarea reţelelor electrice în regim neoptimal.
Va fi elaborat şi realizat un studiu de modificare a metodologiei de formare a tarifelor la
energia electrică, termică şi gaze naturale şi organizat un seminar (conferinţă) cu participarea
părţilor cointeresate sub egida Guvernului Republicii Moldova referitor la obiectivul
nominalizat. Aducerea tarifului la energia electrică, termică şi gaze naturale la valoarea reală ar
stimula activitatea de reducere a pierderilor (pentru informaţie: în prezent 1% de pierderi a
energiei electrice costă aproximativ 1,5 mln. dolari SUA).
Realizarea politicii tarifare adecvate necesită divizarea consumatorilor reieşind din nivelul
tensiunii de alimentare cu energie electrică şi din scopul consumului. Consumul casnic şi bugetar
se deosebeşte de consumul producător de profit (comercial, industrial etc). Actualmente
consumatorii industriali la tensiunea de 6, 10 kV plătesc pierderile şi serviciile care au loc la
tensiunea de 0,4 kV, şi supraplăţile sunt trecute în costul produsului, care devine necompetibil.
Va fi realizată dimensionarea transformatoarelor în reţelele electrice cu scopul diminuării
pierderilor tehnice de energie electrică.
Se vor întreprinde măsuri tehnice pentru restabilirea fiabilităţi de alimentare cu energia
electrică a consumatorilor.

5.1.3. Sistemul de aprovizionare cu apă

Pierderile enorme care au loc în acest sistem sunt trecute în costul energiei termice, apei
calde, apei potabile şi, ca urmare, diminuează eficienţa energetică a economiei ţării. Este deja
stabilit că aceste pierderi de apă cauzează ridicarea nivelului apelor subterane.

obiectivul: - reducerea pierderilor de apă.

Căi şi modalităţi de atingere a obiectivului.

Realizarea auditului energetic şi, ca rezultat, determinarea pierderilor şi rezervelor în

optimizarea funcţionării echipamentului electrotehnic al sistemului de aprovizionare cu apă.

5.2. Întreprinderile care utilizează resurse energetice primare

în realizarea proceselor tehnologice

obiectivele: – reducerea pierderilor de resurse energetice primare, a

consumului specific, utilizarea (recuperarea) deşeurilor energetice
secundare.

Căi şi modalităţi de atingere a obiectivelor.

13
 Realizarea auditului energetic va depista pierderile şi supraconsumurile la diferite trepte de
realizare a procesului tehnologic. Astfel se va elabora un plan de acţiuni privind activitatea de
majorare a eficienţei energetice. În cazul cînd pierderile şi supraconsumul constituie valori
importante va fi elaborat un Proiect de eficienţă energetică a întreprinderii concrete cu
posibilitatea de finanţare a proiectului din Fondul Naţional pentru Conservarea Energiei. Ca
urmare a auditului energetic se va perfecţiona sistemul de evidenţă a resurselor energetice şi a
fluxurilor de energie.
Se vor elabora standarde ale consumului de resurse şi energie pentru producerea setului de
produse de bază.
Deoarece la utilizarea resurselor energetice primare apare problema privind protecţia
mediului, vor fi examinate posibilităţile de realizare a tehnologiilor „sterile” cu utilizarea
energiei termice sau electrice, sau implementarea măsurilor de reducere a impactului asupra
mediului.
O dată în 3-5 ani pentru personalul de diferire niveluri, implicat nemijlocit în
monitorizarea, utilizarea fluxurilor energetice şi în exploatarea şi deservirea echipamentului
respectiv, se va realiza şcolarizarea obligatorie în centrele respective.
Se va elabora un mecanism de stimulare şi penalizare a activităţii de recuperare a deşeurilor
energetice (energia termică, apă caldă etc.). în procesul tehnologic.

5.3. Întreprinderile care utilizează energia secundară

Reieşind din caracterul şi destinaţia consumului de energie, consumatorii din această

categorie pot fi divizaţi în 2 grupe:
1. Consumatori cu obţinerea profitului.
industria;
construcţii;
agricultura;
transportul electric;
comerţul şi servicii.
2. Consumatori casnici şi din sfera bugetară.

Parţial în această categorie intră şi întreprinderile din categoria a doua, deoarece o dată cu
consumul resurselor energetice primare are loc şi consumul de energie secundară .

5.3.1.Consumatori din primul grup

obiectivul: – majorarea eficienţei energetice în consumul energetic.

Căi şi modalităţi de atingere a obiectivelor:

Cu caracter general
Elaborarea programelor ramurale de eficienţă energetică.
Formarea centrelor ramurale de informare, consalting şi şcolarizare.
Formarea Fondurilor ramurale de conservare a energiei.
Elaborarea actelor normativ-reglementare şi normelor ramurale în domeniul consumului
energiei şi resurselor energetice.
Crearea zonelor (întreprinderilor) – pilot de eficienţă energetică.
Elaborarea actelor ramurale de reglementare privind importul de tehnologii şi echipament
eficiente din punct de vedere energetic.

Cu caracter ramural-individual

14
 Industria
Efectuarea obligatorie o dată în 5 ani a auditului energetic începînd cu întreprinderile
energofage. Expertiza energetică a tehnologiilor şi echipamentului. Elaborarea planurilor curente
şi de perspectivă de economisire şi majorare a eficienţei energetice. Şcolarizarea şi
perfecţionarea personalului conform actelor normative.
Proiectele de modernizare şi retehnologizare să fie supuse expertizei energetice.
Administraţia întreprinderii va elabora Regulament privind stimularea economisirii
energiei şi penalizarea supraconsumului.
Modernizarea sistemului de evidenţă a fluxurilor energetice

Construcţii
Consumul energetic în complexul de construcţii şi gospodăria locativ-comunală constituie
circa 40 la sută din consumul energetic al ţării. Problema conservării energiei în ramură urmează
a fi soluţionată prin sporirea eficienţei energetice în subramurile componente:
1. Industria materialelor de construcţii;
2. Proiectarea şi executarea construcţiilor şi instalaţiilor aferente;
3. Exploatarea construcţiilor şi instalaţiilor aferente.
Grupurile de întreprinderi din subramura 1, concomitent cu prevederile pentru ramurile
industriale, vor întreprinde acţiuni de excludere a tehnologiilor energofage de producere a
materialelor de construcţii şi înlocuirea lor cu tehnologii performante cu un consum redus de
energie;
Orientarea spre producerea materialelor şi articolelor termoizolante cu conductivitate
termică redusă.
Subramura 2 va fi realizată prin proiectarea, executarea şi realizarea obiectivelor şi
instalaţiilor aferente, cu respectarea normelor termotehnice în vigoare.
Subramura 3 va fi realizată prin elaborarea Legii privind reabilitarea termică a clădirilor
existente; elaborarea documentelor normative privind protecţia termică a clădirilor; efectuarea
studiilor pentru stabilirea gradului de protecţie termică a clădirilor şi a ordinii de prioritare a
măsurilor de reabilitare termică; executarea protecţiei termice a elementelor de închidere a
clădirilor şi reţelelor termice; contorizarea blocurilor locative în conformitate cu prevederile
Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 634 din 2000; implementarea unui proiect pilot
privind reabilitarea termică a blocului locativ; efectuarea lucrărilor de deservire tehnică
permanentă a sistemelor de încălzire din blocurile locative de către întreprinderile de gestionare a
fondului de locuinţe.

Agricultura
Reducerea consumului de energie în această ramură va fi obţinută prin:
- introducerea în ciclul energetic a deşeurilor activităţii agrare: paie (1 tonă de paie este
echivalentă cu 300 kg c.c.) deşeuri lemnoase, beţe de floarea soarelui, tutun, porumb
etc. pentru încălzire şi producerea energiei termice;
- majorarea suficientă a suprafeţei pădurilor. Un hectar de pădure produce anual 10-12
tone de lemn. Majorarea suprafeţei de împădurire de 2 ori de la 6,3% (cel mai scăzut
indice în Europa) la 12% ar permite peste 8-10 ani să producem 2-3 tone de lemne pe
cap de locuitor rural fără a afecta pădurile;
- favorizarea consumului de energie electrică în perioade de prăbuşire a curbei de
sarcină;
- înlocuirea parţială a consumului de motorină cu ulei, produs din raps cu capacităţi
energetice specifice motorinei;
- şcolarizarea şi informarea personalului implicat în utilizarea resurselor energetice;
- stabilirea unei politici tarifare favorabile pentru învierea ramurii prelucrătoare, care, şi
ca urmare, se va majora suficient numărul de locuri de muncă în sectorul agrar;

15
 - în regim sincron cu modernizarea tehnologiilor din industria prelucrătoare a produselor
agrare de realizat proiecte de eficienţă energetică;
- de elaborat îi regim de urgenţă planul de amplasare şi de realizare a depozitelor pentru
păstrarea produselor agrare utilizînd tehnologii şi echipamente moderne.

Transportul electric
Stabilirea normelor de consum, modernizarea şi contorizarea unităţilor de transport,
elaborarea regulamentului privind stimularea şi amendarea ce ţine de eficienţa energetică.
Optimizarea rutelor. Modernizarea staţiilor de redresare.

5.3.2. Consumatorii din grupul doi

Consumatorii casnici
Structura consumului casnic de energie electrică este compusă din iluminat
aparate de uz casnic. Avînd în vedere că ponderea iluminatului este 40-50%, va fi lansat
un program naţional de înlocuire a lămpilor incandescente cu cele fluorescente compacte.
Realizarea acestui proiect va avea un efect economic în valoare de 8-10 mln. dolari anual. La
rîndul său şi investiţiile iniţiale sînt considerabile – cca 6-7 mln. dolari.
Din punct de vedere al aparatelor de uz casnic vor fi create bariere vamale şi fiscale pentru
importul şi producere în ţară a aparatelor cu indici energetici scăzuţi, a aparatelor utilizate.
Trebuie să se ţină cont că importul boilerelor electrice, sistemelor de încălzire autonomă în
sectoarele unde sînt eficiente sistemele centralizate de încălzire şi alimentare cu apă caldă
cauzează distrugerea acestora.
Problema eficienţei energetice a blocurilor de locuit cu mai multe apartamente cînd
consumatorii achită resurse consumate după un barem care nu este legat de consumul real va fi
rezolvat prin modernizarea sistemelor de aprovizionare cu resurse energetice a spaţiilor locative.

Consumatorii din sfera bugetară

Dat fiind faptul că sfera bugetară (structurile publice centrale şi locale, învăţămîntul,
medicina etc.) sprijină şi asigură activitatea sectorului real al economiei naţionale, este necesar
de soluţionat următoarele măsuri pentru agenţii energetici bugetari:

cu caracter general:
- elaborarea normativelor de consum al agenţilor energetici;
- stabilirea limitelor anuale în consumul de energie electrică, termică, apă;
- examinarea posibilităţilor de subvenţionare a tarifelor pentru consumul limitat.
cu caracter local-individual
- modernizarea sistemelor de iluminat;
- asigurarea sistemelor de încălzire cu elemente de reglare cu scopul reducerii consumului în
zilele şi perioadele nelucrătoare;
- efectuarea lucrărilor de protecţie termică a clădirilor;
- educarea personalului în scopul economisirii agenţilor energetici.

O parte din căile şi modalităţile de atingere a obiectivelor propuse pot fi soluţionate

nemijlocit de persoanele responsabile şi specialiştii organizaţiilor bugetare. Însă o bună parte din
măsurile de eficienţă energetică necesită asistenţă ştiinţifică, consultativă şi informaţională.
Parţial, problemele ce ţin de eficienţa energetică pot fi soluţionate de specialiştii şi savanţii de la
Facultatea de Energetică a Universităţii Tehnice a Moldovei (U.T.M.), de la Institutul de
Energetică al Academiei de Ştiinţă a Moldovei (A.Ş.M.) şi de la alte centre de cercetare şi
consultaţii.

16
 Experienţa altor ţări demonstrează necesitatea creării condiţiilor favorabile pentru
instituirea Centrelor de servicii şi consultaţii energetice, care cu timpul se vor transforma în
companii de tip ESCO sau vor deveni filiale ale companiilor similare din străinătate. Specificul
acestor companii constă în posibilităţile de finanţare sau asigurarea finanţării proiectelor de
eficienţă energetică.
Acordarea unor înlesniri fiscale acestor Centre ar favoriza crearea lor. Totodată, pentru
asigurarea nivelului şi calităţii serviciilor şi consultaţiilor, oferite de aceste Centre, activitatea lor
trebuie să fie licenţiată.

6. Finanţarea proiectelor de eficienţă energetică

Este cunoscut faptul că pentru obţinerea economiei de resurse energetice în valoare de 100
dolari e necesar de investit 30-40 dolari. Realizarea obiectivului (2-3% reducere anuală a
intensităţii energetice) Strategiei Energetice a Republicii Moldova pînă în a. 2010 va conduce
anual la economisirea de resurse energetice în valoare de cca 12 mln dolari. Ca urmare volumul
investiţiilor necesare majorării eficienţei energetice se estimează la 4 mln dolari.
În condiţiile financiare existente actuale în R. Moldova finanţarea proiectelor de eficienţă
energetică întâmpină numeroase probleme. Au trecut prin experienţa ţărilor lumii mai multe
strategii şi recomandări în obţinerea finanţării proiectelor de conservare a energiei. Principalele
obstacole în obţinerea finanţării sunt:
- toate băncile sunt de natură comercială şi se obţin de finanţarea proiectelor de lungă
durată (2-5ani);
- taxa bancară este enorm de mare 14-17% credite valutare, 20-23%-credite în lei;
- perioada de rambursare mare (2-7ani) a creditelor de eficienţa energetică;
- rata de schimb valutar;
- riscurile financiare.
Experienţa ţărilor, care au avansat în eficienţa energetică demonstrează că finanţarea
proiectelor de conservare a energiei, de regulă, se realizează la scări reduse deoarece influenţa
ei asupra creşterii economice sau a inflaţiei este limitată.
În condiţiile R. Moldova o soluţie, care ar soluţiona problema finanţări proiectelor de
eficienţă energetică rezidă în a utiliza fondurile ce provin de la întreprinderile care oferă servicii
integrate de gestiunea de energie, mergând de la studiile tehnice la finanţarea proiectelor (audit
energetic, urmat de rezultate, rambursarea investiţiilor etc.) şi la garanţiile de performanţă.
Acest grup de întreprinderi este cunoscut sub numele Companii de Servicii Energetice,
ESCO-Energy Service Company. În cel mai scurt timp de întreprins măsurile necesare pentru
ca acest tip de Companie să apară pe terenul Republicii Moldova pană la sfîrşitul anului 2003.
Problema finanţări este una importantă însă cu mult mai importantă este
Politica fiscal-vamală promovată de stat în susţinerea conservării energiei.
Avînd în vedere că activitatea de eficienţă energetică în Republica Moldova nu se practică,
o parte considerabilă (40-50%) din economisirea posibilă în a. 2003-2004 poate fi obţinută prin
realizarea măsurilor cu caracter organizatoric care nu necesită investiţii mari.
Pentru anii 2003-2004 volumul necesar de finanţare pentru realizarea proiectelor de
eficienţă energetică se estimează la 2,0 mln dolari anual.

Surse de finanţare

- Fondul Naţional pentru Conservarea Energiei;

- mijloace acumulate de pe urma aplicării sancţiunilor economice pentru încălcare
prevederilor legislative şi de reglementare în domeniul folosirii energiei şi combustibilului;
- surse proprii ale agenţilor economici;

17
- surse obţinute prin participarea la realizarea proiectelor finanţate din străinătate (intrarea în
aceste proiecte durează 0,5-1,5 ani);
- surse proprii ale întreprinderilor şi ale Fondurilor de investiţii;
- impozite ecologice – 15%;
- includerea în tarife la energia electrică şi gaze procurate de consumatori prin contracte directe a
taxei de 0,01 lei pentru un kWh şi 10 lei pentru 1000 m3 de gaz natural.
Sursele nominalizate vor fi insuficiente pentru desfăşurarea la maximum a activităţii de
conservare a energiei.
Pentru perioada de demarare şi desfăşurare a activităţii de eficienţă energetică este necesar
să se creeze cu suportul Asociaţiei Naţionale a Producătorilor Fondul (neguvernamental)
Eficienţei Energetic al Consumatorilor.
Pentru înfiinţarea Fondului nominalizat este necesar:
- să se realizeze prevederile prezentului program, ce ţin de politica tarifară flexibilă
(divizarea consumatorilor în consumatori cu profit şi consumatori fără profit, consumatori la
tensiunea de 0,4, 6, 10 kV, tarife zonale).
- de aprobat mecanismul de monitorizare şi supraveghere a Fondului Eficienţei Energetice
al Consumatorilor.
La sfârşitul anului 2005 va fi posibilă anularea majorării la tarife şi impozite la energia
electrică procurată la direct de consumator, deoarece vor funcţiona eficient sursele
susmenţionate.

7. Politica fiscal – vamală prvind conservarea energiei

Experienţa ţarilor, care de 20-30 de ani promovează eficienţa energetică permite de a face
următoarele concluzii:
- Este problematic de a convinge consumatorul de a investi în eficienţa energetică;
- Majoritatea consumatorilor nu dispun de mijloace financiare proprii pentru a investi
în eficienţa energetică;
- Suportul financiar al activilor de eficienţa energetică din mai multe motive este foarte
limitat din partea băncilor comerciale;
- Politica fiscal-vamală a statului în mare măsură poate influenţa acţiunile de eficienţă
energetică;
- Poziţia şi atitudinea Statului faţă de această activitate este hotărâtoare.
- Impozitele vamale, având în vedere ca majoritatea echipamentului cu indici
performanţi este de provenienţă străină, trebuie să fie stimulatoare.
Impozitarea în domeniul activităţii de conservare a energiei trebuie să fie încurajatoare şi
diversă, având în vedere caracterul activităţi economice (vezi clasificarea consumatorilor în
cap.5). Impozitarea poate fi utilizată atât pentru stimularea eficienţei energetice, cat şi pentru
consumul risipitor energetic.
Lista măsurilor fiscale, care pot fi utilizate pentru stimularea eficienţei energetice
cuprinde;
1. Accize;
2. Impozite ecologice;
3. Înlesniri impozitare şi scutirea de impozite;
4.Dotaţiile şi subsidiile în sectoarele:
– rizidual;
– industrial;
– comercial;
– bugetar;
– pentru sistemele centralizate de încălzire;
– pentru elaborarea noilor tehnologii.
5.Politica de creditare a proiectelor de eficienţă energetică;

18
 6. Micşorarea sau scutirea de impozite vamale a echipamentului şi utilajului destinat
proiectelor eficienţei energetice.

8.Politica investiţională a statului în conservarea energiei şi utilizarea eficientă a

resurselor energetice.
Situaţia actuală economico-financiară a ţării cât şi politica financiară a băncilor
comerciale la momentul actual nu pot fi promotorul activităţii de eficienţa energetică. Anume din
aceste motive politica investiţională a statului de a crea condiţiile de piaţă favorabile atât pentru
investiţiile autohtone cât şi pentru cele din străinătate.
Din acest punct de punct de vedere trebuie luate în consideraţie următoarele condiţii, care
au cea mai puternică asupra investiţiilor pentru eficienţa energetică:
1. Natura oportunităţilor de piaţă pentru conservarea energiei:
a. tipuri de investiţii;
b. volumul şi creşterea pieţei;
c. structura pieţei;
2. Condiţiile sectorului energetic şi pieţei de resurse energetice:
a. preţurile energiei;
b. preturile resurselor energetice;
c. structura economiei naţionale;
d. dispozitivul de putere.
3. Politica statului : prin susţinerea din partea statului a activităţilor de eficienţa
energetică prin reglementări, structuri stimulative şi programe specifice vor fi
încurajate investiţiile străine (de diferită natură) în eficienţa energetică.
4. Condiţiile economice şi de afaceri:
a. reforme economice;
b. nivelul dezvoltării pieţei de capital;
c. disponibilul de valută;
d. cadrul investiţional şi legal;
e. piedici interne.
Condiţiile nominalizate vor fi asigurate în Republica Moldova prin elaborarea actelor
legislativ-normative enumerate în tabelul 2.
Totodată proiectele investiţionale de conservare a energiei elaborate şi propuse spre
finanţare (indiferent de sursa de finanţare) trebuie să corespundă următoarele cerinţe:
- prezenţa studiului de fezabilitate;
- să fie avantajoase şi atractive mondiale din punctele de vedere: tehnic, tehnologic,
organizaţional, economic şi ecologic;
- să fie garantat efectul economic;
- să fie asigurată credibilitatea financiară a proiectului şi a solicitantului proiectului;
- să fie asigurată ingineria (manopera, supravegherea implementării proiectului,
întreţinerea utilajului şi echipamentului);
- gestiunea energetică, monitoringul tehnologic şi financiar;
- formarea personalului.
Realizarea proiectelor de eficienţa energetică necesită atât stimularea dezvoltării
potenţialului tehnico-ştiinţific existent cât şi înfinanţarea moderne, cum ar fi Companie de
Servicii Energetice de tip ESCO de caracter privat, public sau mixt. Înlesnirile legislative3 de
caracter organizatoric, financiar, fiscal - vamal acordate acestui tip de activitate va contribui la
consolidarea potenţialului investiţional şi va atrage resurse financiare în domeniul eficienţei
energetice. Indiferent de forma juridică a serviciilor de eficienţa energetică (privată sau publică)
agentul economic care prestează servicii de conservare a energiei va fi supus acreditării.
În scopul promovării activităţii de conservare a energiei prin susţinerea Guvernului şi din
partea ţărilor donatoare se va realiza un proiect - pilot – zona demonstrativă de eficienţa
energetică.

19
 9. Rolul surselor regenerabile în conservarea energiei

La momentul actual potenţialul surselor regenerabile de energie în Republica Moldova nu

este realizat. Specialiştii din acest domeniu estimează acest potenţial la 11 13 % din balanţa
energetică a republicii pentru a.2010.
Pentru condiţiile Republicii Moldova cele mai indicate surse regenerabile de energie
sunt: eoliană, solară, boimasă şi apele curgătoare.
Energia eoliană. În republica deja este acumulată experienţa de utilizare a energiei
vântului. Deja există câteva instalaţii funcţionale în gospodăriile rurale. Agregate de mică putere
(2 – 30 kW) pot şi utilizate pentru:
- pomparea apei cu pompe mecanice;
- prepararea nutreţilor;
- producerea energiei electrice pentru consumul local cu diferite scopuri;
În acest domeniu este necesar de apreciat potenţialul eolian în întregul teritoriu al republicii
prin elaborarea (alcătuirea) hârtii eoliene; elaborarea echipamentului respectiv, adoptat la
condiţiile eoliene a republicii şi a recomandărilor privind domeniile prioritare de utilizare.
Energia solară. La prima etapa de valorificare a potenţialului solar se va da prioritate
următoarelor tehnologii de convertizare a energiei soarelui:
- Încălzirea apei folosind captatoare solare;
- Uscarea fructelor, legumelor şi plantelor medicinale;
- Conversia fotovoltaică pentru pomparea apei şi pentru alimentare cu energia electrică a
consumatorilor mici.
În acest domeniu este necesar de continuat cercetările privind producerea celulelor
fotovoltaice, fabricarea echipamentului sucesoriu.
Energia râurilor şi scurgerilor de apă. Potenţialul hidroenergetic a râurilor Prut şi Nistru
deja este valorificat. Totodată este posibilă extinderea acestui potenţial prin construcţia a mini- şi
microcentralelor hidraulice fără baraje atât pe râurile Nistru şi Prut, cât şi pe celelalte râuri mai
mici sau pe scurgeri de apă din lacurile de acumulare. Acestea pot fi centrale cu variaţia puterii
lor de la 5 până la 200 kW, atât pentru producerea energiei electrice, cât şi pentru pomparea apei
cu scopul de irigare.
În acest domeniu este necesară actualizarea bazei de date prind potenţialul hidraulic,
identificarea plasamentelor, acomodarea echipamentului existent şi proiectarea reieşind din
condiţiile regionale concrete.
Energia biomasei. Generatorii principali de biomasa utilizabilă în scopuri energetice sunt:
silvicultura, agricultura, sectorul zootehnic, industria alimentară şi gospodăria comunală.
Utilizarea eficientă atât a potenţialului existent cât şi majorarea de 2 ori a suprafeţelor împădurite
ar asigură la 100% populaţia rurală cu resurse energetice pentru toată perioada anului.
În acest domeniu este necesar de elaborat echipamentul pentru preluarea deşeurilor,
pregătire pentru depozitare, asigurarea informaţională.
Valorificarea potenţialului regenerabil de energie ar conduce la economisirea a peste 1 mln
t.c.c.
Pentru realizarea acestui potenţial de elaborat Programul Naţional de utilizarea a surselor
regenerabile de energie până în a. 2010 în care se vor trasa tot setul de măsuri necesare în
atingerea obiectivului propus.

10. Instruirea, informarea şi colaborarea internaţională în domeniul eficienţei

energetice

20
 Implicarea în activitatea şi programele de eficienţă energetică a structurilor internaţionale:
Organizaţia Naţiunilor Unite, Consiliul Mondial al Energiei, Secretariatul Cartei Energiei,
Comisia Uniunii Europene, Comisia pentru Cooperarea Economică a Ţărilor Bazinului Mării
Negre, ţările donatoare.
În parcursul anului 2003 ANCE va elabora şi înainta spre structurile internaţionale şi ţările
donatoare următoarele proiecte de eficienţă energetică:
- Elaborarea pachetului de acte legislative şi de reglementare necesare desfăşurării
activităţii în domeniul eficienţei energetice - Ministerul Energeticii al Republicii
Moldova;
- Un milion de lămpi compacte fluorescente pentru consum casnic - Ministerul
Energeticii al Republicii Moldova;
- Modernizarea sistemului de iluminat al clădirilor Administraţiei Publice centrale şi
locale inclusiv a clădirii Guvernului Republicii Moldova – Universitatea Tehnică a
Moldovei, Facultatea Energetică;
- Împădurirea Republicii Moldova – Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării
Teritoriului al Republicii Moldova;
- Utilizarea produselor agrare în scopul obţinerii produselor petroliere – Ministerul
Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova
- Programul Naţional de audit energetic – ANCE;
- Utilizarea deşeurilor urbane în scop energetic - Universitatea Tehnică a Moldovei,
Facultatea Energetică;
- Transformarea centralelor termice în centrale electrotermice - Universitatea Tehnică
a Moldovei, Facultatea Energetică.

21