Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUVÂNT ÎNAINTE............................................................................................................................. 4
INTRODUCERE................................................................................................................................... 5
I. VIZIUNEA STRATEGIEI ENERGETICE................................................................................... 8
II. OBIECTIVELE STRATEGICE FUNDAMENTALE.................................................................10
II.1. Modernizarea sistemului de guvernanță corporativă și a capacității instituționale de
reglementare.................................................................................................................................... 10
II.2. Energie curată și eficiență energetică................................................................................... 10
II.3. Asigurarea accesului la energie electrică, termică și gaze naturale pentru toți consumatorii
12
II.4. Protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice..................................13
II.5. Piețe de energie competitive, baza unei economii competitive............................................14
II.6. Creșterea calității învățământului și inovării în domeniul energiei și formarea continuă a
resursei umane................................................................................................................................. 14
II.7. România, furnizor regional de securitate energetică............................................................15
II.8. Creșterea aportului energetic al României pe piețele regionale și europene........................15
III. PROGRAMUL DE INVESTIȚII PRIORITARE....................................................................16
IV. CONTEXTUL ACTUAL......................................................................................................... 18
IV.1. Contextul global................................................................................................................... 20
IV.2. Contextul european – Uniunea Energetică și Pactul Ecologic European............................21
IV.3. Contextul regional: Europa Centrală și de Est și Bazinul Mării Negre................................25
IV.3.1. Interconectarea rețelelor de transport al energiei..........................................................25
IV.3.2. Geopolitica regională.................................................................................................... 28
IV.4. Sistemul energetic național: starea actuală...........................................................................28
IV.4.1. Resursele energetice primare........................................................................................ 28
IV.4.2. Rafinarea și produsele petroliere..................................................................................34
IV.4.3. Piața internă de gaze naturale, transportul, înmagazinarea și distribuția.....................35
IV.4.4. Energie electrică........................................................................................................... 37
IV.4.5. Eficiență energetică...................................................................................................... 40
IV.4.6. Energie termică și cogenerare....................................................................................... 41
IV.4.7. Companii energetice cu rol regional.............................................................................43
V. MĂSURI ȘI ACȚIUNI PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR STRATEGICE.................48
VI. PREZENTARE GENERALĂ A SECTORULUI ENERGETIC NAȚIONAL ȘI A
DIRECȚIILOR DE DEZVOLTARE PÂNĂ ÎN ANUL 2030............................................................55
Pagină 2 din 73
VI.1. Energia din surse regenerabile............................................................................................. 55
VI.2. Eficiența energetică.............................................................................................................. 57
VI.3. Securitatea energetică........................................................................................................... 59
VI.4. Proiecte de interconexiune................................................................................................... 60
VI.5. Infrastructura de transport a energiei...................................................................................... 61
VI.6. Integrarea pietelor................................................................................................................... 62
VI.7. Sărăcia energetică................................................................................................................... 62
VII. PERSPECTIVE ALE SECTORULUI ENERGETIC ROMÂNESC ÎNTRE 2030 ȘI 2050....64
ACTUALIZAREA PERIODICĂ A STRATEGIEI ENERGETICE...........................................70
Abrevieri.............................................................................................................................................. 71
Pagină 3 din 73
CUVÂNT ÎNAINTE
România are nevoie de repere de dezvoltare pragmatice, iar viziunea Strategiei Energetice este de
creștere a sectorului energetic românesc. Dezvoltarea sectorului energetic presupune, pe de-o parte,
politici energetice coerente și clare, iar pe de altă parte - investiții. Creșterea economiei Românești
înseamnă, din perspectiva sectorului energetic, construirea de noi capacități de producție a energiei;
retehnologizarea și modernizarea capacităților de producție, transport și distribuție de energie;
încurajarea creșterii consumului intern în condiții de eficiență energetică; export.
Strategia Energetică propune ținte concrete, stabilește direcții clare și definește reperele prin care
România își va menține poziția de producător de energie în regiune și de actor activ și important în
gestionarea situațiilor de stres la nivel regional.
Prin implementarea obiectivelor Strategiei Energetice, sistemul energetic național va fi mai puternic,
mai sigur și mai stabil. Avem resursele energetice necesare, avem un mix energetic echilibrat și
diversificat și avem determinarea de a face din România un furnizor de securitate energetică în
regiune.
Pagină 4 din 73
INTRODUCERE
Pagină 5 din 73
40,4% reducere a consumului final de rețelelor, stocarea, utilizarea hidrogenului și
energie față de proiecția PRIMES măsurile de eficiență energetică vor contribui
2007. la atingerea obiectivelor fundamentale
strategice de interes naţional menționate mai
sus.
Pagină 6 din 73
grad mai mare de incertitudine, sunt relevante
Strategia Energetică stabilește faptul că din punct de vedere al viziunii și obiectivelor
România își va menține poziția de fundamentale ale dezvoltării sistemului
producător de energie în regiune și va avea energetic asumate prin Strategie. Acestea vor
un rol activ și important în gestionarea putea fi conturate mai clar în contextul
situațiilor de stres la nivel regional. elaborării Strategiei pe Termen Lung,
document programatic aflat în curs de
Strategia analizează și perspectiva sistemului elaborare, în conformitate cu Regulamentul
energetic național pentru anul 2050 (Cap. privind guvernanța uniunii energetice și a
VII). Proiecțiile anului 2050, chiar dacă au un schimbărilor climatice.
Pagină 7 din 73
I. VIZIUNEA STRATEGIEI ENERGETICE
Pagină 8 din 73
rând pe rând, au fost închise mai multe transport și distribuție de energie; încurajarea
capacităţi de exploatare a resurselor energetice producerii de energie descentralizată;
primare, precum şi de producere a energiei încurajarea creșterii consumului intern în
electrice şi termice. Motivele principale ale condiții de eficiență energetică; export.
acestor închideri sunt legate de reducerea Sistemul energetic național va fi astfel mai
generală a activității economice, de gradul sigur și mai stabil. România are resursele
redus de rentabilitate sau de neadaptarea la necesare creșterii și modernizării sistemului
noile norme de mediu. energetic, iar acesta trebuie să fie pregătit să
susțină transformarea industriei și a
Deşi o parte din activităţile din domeniu au agriculturii, a economiei în ansamblul său,
fost privatizate sau concesionate unor precum și îmbunătățirea calității vieții atât în
investitori privaţi, o parte însemnată se află în mediul urban, cât și în mediul rural.
continuare în controlul statului.
Un aspect important al dezvoltării sectorului
Din această perspectivă, fără o planificare energetic românesc va fi asigurarea unei
unitară a întregii dezvoltări a țării, este posibil tranziții energetice echitabile prin gestionarea
ca la sfârşitul anilor 2030 sectorul energetic efectelor sociale și economice ale tranziției, în
românesc să urmeze trendul de restrângere special în regiunile mono-industriale și
industrială care a caracterizat ultimii 30 de ani. dependente de carbon. În acest sens, sprijinul
Uniunii Europene în cadrul Mecanismului
Viziunea Strategiei Energetice a României pentru o tranziție echitabilă și fondurilor
este de creștere a sectorului energetic în structurale dedicate aferente noului cadru
condiții de sustenabilitate și creștere financiar multianual2021 – 2027 va fi deosebit
economică, ținând cont de țintele UE la de important pentru România.
2030, respectiv Pactul Ecologic European la
2050. Dezvoltarea sectorului energetic Viziunea Strategiei Energetice a României
trebuie privită ca parte a procesului de se bazează pe atingerea a opt obiective
dezvoltare a României. strategice şi pe implementarea unui
program de investiţii prioritare pentru
Creștere înseamnă: construirea de noi îndeplinirea obiectivelor și țintelor stabilite
capacități de producție bazate pe tehnologii de pentru anul 2030, pe întreg lanțul
vârf nepoluante; tranziția de la combustibili sistemului energetic naţional.
solizi (cărbune, lignit, etc.) spre gaz natural și Măsurile și politicile necesare pentru
surse regenerabile de energie; atingerea obiectivelor strategice se stabilesc
retehnologizarea și modernizarea capacităților prin Planul National Energie Schimbări
de producție existente și încadrarea lor în Climatice (PNIESC).
normele de mediu, rețele inteligente de
Pagină 9 din 73
II. OBIECTIVELE STRATEGICE FUNDAMENTALE
Pagină 10 din 73
progresul tehnologic, stocarea, finală de energie, va genera beneficii pentru
descentralizarea, digitalizarea și adaptarea mediu, va reduce emisiile de gaze cu efect de
arhitecturii rețelelor. seră, va îmbunătăți securitatea energetică, va
contribui la atenuarea sărăciei energetice și va
Pentru a putea garanta succesul procesului de duce la o creștere a competitivității activității
tranzitie, este nevoie de o abordare flexibilă, economice la nivelul tuturor sectoarelor
care să facă posibilă o corelare eficientă între economiei.
necesarul de investiții, gradul de maturitate al
tehnologiilor precum și specificitățile Ca recunoaștere a faptului că eficiența
climatologice și geopolitice ale României și nu energetică este cea mai importantă sursă
în ultimul rând, cu monitorizarea implicațiilor internă de energie din Europa, aceasta este
economice și sociale, cu pregătirea și aplicarea considerată un principiu fundamental aplicat
unor programe clare și susținute pentru în elaborarea politicilor și a planurilor de
sprijinirea zonelor carbonifere aflate în investiții, în sectorul energetic, pentru
tranziție. atingerea țintelor de neutralitate climaterică, și
totodată, o prioritate strategică la nivelul
Problemele esențiale rămân costurile finanțării Uniunii Europene.
și larga raspândire a săraciei energetice. În
acest context, finanțarea europeană este o Implementarea Strategiei Naţionale de
necesitate. Procesul de transformare a Renovare pe Termen Lung va contribui de
sistemului energetic necesită un volum mare asemenea semnificativ la îmbunătățirea
de investiții, iar planificarea multianuală eficienței energetice, atât în clădiri publice cât
coordonată și utilizarea eficientă a fondurilor și private, rezidențiale și nerezidențiale,
pentru finanțare sunt condiții obligatorii. A precum și la utilizarea surselor de energie
acționa la timp înseamnă a economisi. regenerabilă, în special în sectorul de încălzire
Finanțarea trebuie să fie direcționată în mod și răcire, și producerea descentralizată de
eficient către investiții care să țină cont de energie, la orizontul anului 2050.
specificitățile interne și care să răspundă în
timp util nevoilor sistemului energetic. Strategia de renovare pe termen lung (SRTL)
inițiată de Ministerul Lucrărilor Publice,
Aceasta presupune un volum investițional Dezvoltării și Administrației (MLPDA),
uriaș pe întreg lanțul tehnologic, de la contribuie la realizarea țintelor asumate de
producere de electricitate, la rețele inteligente România. Deși principalele beneficii
de transport și distribuție gaze naturale și menționate în strategie vizează dimensiunea
electricitate, precum și la reformarea pieței de eficiență energetică, măsurile prevăzute în
electricitate și gaze naturale care să facă față aceasta impactează și alte dimensiuni
unui model nou, bazat pe capacități energetice (Decarbonare – energia din surse regenerabile;
eficiente, curate, flexibile și tehnologii respectiv emisiile și absorbțiile GES).
inovatoare într-un mediu concurențial regional
dar și european. Astfel, SRTL vizează reabilitarea și renovarea
clădirilor publice, rezidențiale, comerciale.
În egală măsură, investițiile sunt oportunități Acest proiect presupune, suplimentar renovării
reale pentru creșterea calității serviciilor la clădirilor în scopul creșterii eficienței
consumatori și relansarea industriei locale prin energetice, adoptarea tehnologiilor SRE
crearea de locuri de muncă și revigorarea precum instalarea de panouri solare termice,
economiei. Îmbunătățirea eficienței energetice panouri fotovoltaice și pompe de căldură, ce
de-a lungul întregului lanț energetic, inclusiv vor susține îndeplinirea țintelor SRE-E și
producția, transportul, distribuția și utilizarea SRE-Î&R la nivelul anului 2030, asigurând
Pagină 11 din 73
creșterea producției de energie din surse În egală măsură, dezvoltarea sistemului
regenerabile cu peste 0,2 Mtep. energetic va asigura eficiența energetică,
așa cum este definită în directivele UE și
După sectorul rezidențial, industria și legislația națională.
transporturile, sunt sectoarele cu cea mai mare
pondere în consumul final de energie. Având
în vedere ponderea considerabilă în consumul
de energie a sectorului industrial, cât și uzura
echipamentelor utilizate, acest sector are un II.3. Asigurarea accesului la energie
potențial semnificativ de aplicare a măsurilor electrică, termică și gaze naturale pentru
de eficiență energetică în perioada 2021 – toți consumatorii
2030. Până în 2024, o serie de mari
consumatori industriali din România vor Cu un grad de racordare a consumatorilor
continua să investească în măsuri de eficiență casnici la rețeaua electrică de distribuție de
energetică – în virtutea obligațiilor ce le revin peste 90%, energia electrică este cea mai larg
ca urmare a realizării auditurilor energetice. răspândită formă de energie din România,
însă, raportat la consumul de energie electrică
Astfel, prin conformarea la obligațiile pe locuitor, acesta este net inferior mediei la
referitoare la măsurile derivate din auditurile nivelul Uniunii Europene – de 2,4 ori mai mic
energetice și/sau din bunele practici în decât media UE.
managementul energetic) corelat și cu
programe și măsuri de stimulare a investițiilor În ceea ce privește accesul la gaze naturale,
în domeniu (inclusiv prin scheme de sprijin mai puțin de jumătate din gospodăriile din
existente/fonduri europene nerambursabile în România sunt racordate la rețeaua de gaze
perioada 2021 - 2027), sectorul industrial va naturale (aproximativ 44%), o treime din
trebui să atingă un ritm anual de economii de locuințele României fiind încălzite direct cu
cca. 0,6 Mtep în perioada 2021 – 2030. gaz natural. De asemenea, consumul mediu de
gaze naturale al unui consumator casnic este
Similar, în domeniul transporturilor sunt inferior mediei UE.
necesare economii anuale noi de aproximativ
0,6 Mtep în perioada 2021 – 2030. Pentru Obiectivul urmărește continuarea programului
atingerea obiectivelor anuale vor fi necesare de electrificare, asigurarea accesului la
măsuri susținute în modernizarea transportului infrastructura de gaze naturale precum și
public urban și a celui feroviar. Nu în ultimul dezvoltarea și rentabilizarea sistemelor de
rând, încurajarea mobilității alternative poate asigurare a încălzirii.
contribui semnificativ la reducerea
consumului de energie finală în transporturi. Totodată, având în vedere puterea de
cumpărare mică a gospodăriilor din România,
Prin promovarea instalării de stații de comparativ cu Uniunea Europeană, asigurarea
reîncărcare a autovehiculelor electrice în suportabilității prețului energiei la
anumite tipuri de clădiri noi, directiva consumatorul final, în România, este o
contribuie și la dezvoltarea electromobilității. preocupare de prim ordin, care subliniază
Contractele de Performanță Energetică vor necesitatea protejării consumatorilor
deveni un instrument mai eficient în vulnerabili. Conform EUROSTAT, studiul
promovarea eficienței energetice a clădirilor anual privind veniturile si condițiile de viață
prin creșterea transparenței și a accesului la pentru cetățenii europeni, numărul
know-how. gospodăriilor care au dificultăți în a plăti
facturile la utilități în termen de un an, a fost
Pagină 12 din 73
în România de 14.4%, în 2018, România care asigurarea accesului la energie electrică și
situându-se pe locul 4, după Grecia, Bulgaria termică va constitui un punct focal al
și Croația, în timp ce la polul opus se află state planurilor.
membre precum, Olanda, Cehia, Suedia și
Austria, cu un procent de 2%.
Pagină 13 din 73
energetic și este o responsabilitate pentru schimburile transfrontaliere de energie
strategică. electrică.
Pagină 14 din 73
Dezvoltarea şi cultivarea competenţelor şi diversificarea surselor și a rutelor de
abilităţilor energeticienilor înseamnă aprovizionare, creșterea și modernizarea
dezvoltarea pachetelor educaționale specifice capacitaților de stocare, compatibile cu
la toate nivelurile: licee și școli profesionale utilizarea noilor gaze și a hidrogenului
publice și în sistem dual, formare continuă la precum și creșterea capacităților de
locul muncă, programe moderne de licență și interconectare cu statele vecine, reprezintă
master, precum și școli doctorale în domeniu. factori care vor contribui în primul rând la
asigurarea securității energetice naționale, dar
Inovarea bazată pe cercetare științifică și și la obiectivul României de a avea statutul de
dezvoltare tehnologică necesită încurajarea și furnizor regional de securitate energetică.
dezvoltarea centrelor de excelență în domeniul
energiei, în particular al energiilor
regenerabile, capabile să deruleze proiecte În acest context, există premisele ca, prin
complexe cu tematică definită de evoluțiile dezvoltarea sectorului energetic, ținând
preconizate ale sectorului energetic, oferind cont de disponibilitatea resurselor și de
astfel know-how robust în vederea asigurării stabilitatea dată de tranziția eficientă către
performanțelor optime pentru noile investiții, decarbonare și maturitatea tehnologiilor
respectiv pentru exploatarea și noi, România să își consolideze statutul de
retehnologizarea echipamentelor existente. furnizor regional de securitate energetică.
Succesul implementării viziunii și II.8. Creșterea aportului energetic al
obiectivelor Strategiei Energetice a României pe piețele regionale și europene
României este direct proporțional cu
investiția în calitatea învățământului și Obiectivul exprimă viziunea de dezvoltare a
formării în domeniul energiei, precum și în României în contextul regional și european și
inovare bazată pe cercetare științifică și dorința de a fi un actor principal al UE în acest
dezvoltare tehnologică. domeniu.
II.7. România, furnizor regional de
România participă la un amplu proces de
securitate energetică
integrare a piețelor de energie la nivelul UE,
având ca efect concurența tot mai deschisă pe
Contextul internațional actual al piețelor de
piețele energetice.
energie este marcat de volatilitate, iar evoluția
România are resursele energetice primare
tehnologiilor poate modifica semnificativ
necesare, acestea trebuie valorificate coerent,
modul de funcționare al piețelor de energie.
în condiții de rentabilitate, cu respectarea
În privința securității aprovizionării cu resurse condițiilor de mediu, cu efecte benefice pentru
energetice, dezvoltarea capacităților de economia țării, concomitent cu creșterea
producere a energiei din surse regenerabile de gradului de interconectivitate.
energie și din surse cu emisii scăzute de gaze
cu efect de seră va asigura un mix energetic
echilibrat și diversificat.
Pagină 15 din 73
III. PROGRAMUL DE INVESTIȚII PRIORITARE
Pagină 16 din 73
sunt detaliate în Planul Național Integrat Digitalizarea va contribui semnificativ la
Energie Schimbări Climatice (PNIESC). siguranța funcționării sistemului energetic,
intensificând eforturile și capacitatea de
2. Investiţii în creşterea potenţialului de răspuns în situaţia unor disfuncționalități ale
producţie a energiei din surse regenerabile, sistemului. Totodată, este necesară gestionarea
luând în calcul atât potenţialul României cu maximă celeritate a riscurilor privind
pentru energia eoliană şi fotovoltaică, cât şi atacurile cibernetice.
pentru cea produsă în fermele eoliene
offshore. 5. Investiţii în realizarea şi finalizarea, după
caz, a interconectărilor transfrontaliere cu
3. Creșterea capacităților energetice ţările vecine (State Membre UE şi state
nucleare, retehnologizarea Unității 1 și terţe), atât pentru gaze naturale, cât şi
finalizarea proiectului Unităţilor 3 şi 4 de la pentru energia electrică.
CNE Cernavodă. Energia nucleară, fiind
sursă de energie cu emisii reduse de carbon, Pentru implementarea priorităţilor referitoare
are o pondere semnificativă în totalul la infrastructura energetică europeană,
producţiei naționale de energie electrică - circa Comisia Europeană a inclus anumite proiecte
18% și reprezintă o componentă de bază a de dezvoltare a RET (incluse în Planul
mixului energetic din România. Energia Național de dezvoltare a RET) în cea de-a
nucleară din România este susţinută de resurse patra listă Europeană de Proiecte de Interes
și infrastructură internă ce acoperă întreg Comun (PCI), Interconexiuni nord-sud privind
ciclul deschis de combustibilul nuclear; energia electrică din Europa Centrală și din
practic, România are un grad ridicat de Europa de Sud-Est.
independenţă în producerea de energie
nucleară. Totodată, în ceea ce priveşte infrastructura
gazelor naturale, obiectivul principal îl
Analizele privind necesitatea îndeplinirii reprezintă consolidarea SNT (Sistemul
obiectivelor şi ţintelor de mediu şi securitate Naţional de Transport), prin realizarea
energetică, siguranţă în aprovizionare şi interconectărilor cu statele vecine în condiţii
diversificarea surselor pentru un mix energetic tehnice optime, implementarea Proiectului
echilibrat, care să asigure tranziţia către un BRUA şi dezvoltarea pe teritoriul României a
sector energetic cu emisii reduse de gaze cu Coridorului Sudic de Transport pentru
efect de seră și un preț al energiei suportabil preluarea gazelor naturale de la țărmul Mării
pentru consumatori, relevă că Proiectul Negre.
Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă
reprezintă una dintre soluțiile optime de 6. Investiţii în capacităţile de stocare, luând
acoperire a deficitului de capacitate de în calcul şi potenţialul hidrogenului şi a
producţie de energie electrică previzionat gazelor noi în procesul de integrare
pentru 2028-2035 ca urmare a atingerii duratei sectorială.
limită de operare a mai multor capacităţi
existente bazate pe combustibili fosili. Investițiile cumulative necesare în perioada
2021 - 2030 pentru îndeplinirea obiectivelor
4. Investiţii în retehnologizara şi propuse (scenariul WAM)
modernizarea reţelelor de energie prin
introducerea digitalizării şi a reţelelor
inteligente (smart grid), măsuri esenţiale
pentru susţinerea procesului de integrare
sectorială şi tranziţie energetică.
Pagină 17 din 73
0,8
150,0 Investițiile necesare în perioada 2021-2030
12,0 (valori cumulative) necesare îndeplinirii
9,8
obiectivelor propuse în contextul politicilor și
măsurilor în sectorul energetic (producere,
127,4
Pagină 18 din 73
strategice de dezvoltare a sectorului energetic, modernizarea reţelelor de energie prin
în vederea realizării unei tranziții realiste și introducerea digitalizării şi a reţelelor
sustenabile către o producție de energie inteligente (smart grid) sau realizarea şi
electrică cu emisii cât mai reduse de carbon, în finalizarea, după caz, a interconectărilor
speță, transferul de la capacitățile pe cărbune transfrontaliere cu ţările vecine și investiţii
la cele pe gaze naturale și surse regenerabile în capacităţile de stocare, toate au un aport
de energie. Acesta reprezintă un proiect de decisiv la atingerea obiectivelor fundamentale
investiții prioritar în strategia energetică ale României în domeniul energiei și climei,
intrucât generează un impact pozitiv asupra punctând în mod deosebit, asigurarea
emisiilor de CO2 în producerea de energie securității energetice la un preț sustenabil
electrică și contribuie la asigurarea securității pentru consumatorii interni și conformarea cu
energetice și reducerea dependenței de cerințele în domeniul schimbărilor climatice.
resursele energetice externe.
Alternativa prezentată în SER, care
Energia nucleară reprezintă un alt element prevede implementarea proiectelor de
important pentru securitatea energetică a investiții proritare, va asigura tranziţia
României și reducerea emisiilor de GES în către decarbonarea sistemului energetic și
sectorul de producere al energiei. Astfel, asigurarea securității energetice a
retehnologizarea și construcția de unități noi României, cu îndeplinirea obiectivelor și
nucleare, precum și realizarea unor proiecte țintelor de mediu naționale asumate pentru
strategice ale Hidroelectrica (modernizări, eficiență energetică, energie regenerabilă și
retehnologizări, respectiv finalizarea emisii de GES.
principalelor obiective de investiții aflate în
execuție), la care se adaugă investiții off-shore
și centrale de acumulare prin pompaj, vor
Prin neindeplinirea proiectelor de investiții
contribui, de asemenea, la înlocuirea
prioritare, România nu-și va putea atinge
capacităților poluante și flexibilizarea
obiectivele și țintele în domeniul energiei și
sistemului energetic național.
climei pentru anul 2030, întrucât
Proiectele de investiții prioritare, necesare pe nerealizarea investițiilor prezentate va avea
întreg lanțul sistemului energetic, fie că sunt un impact negativ semnificativ asupra
investiții în producerea de energie cu emisii îndeplinirii obiectivelor de reducere a
scăzute de carbon, prin substituirea emisiilor de gaze cu efect de seră, de
utilizării cărbunelui cu gazele naturale și creștere a ponderii surselor regenerabile de
surse regenerabile de energie sau investiții energie și asigurare a securității energetice
în creșterea capacităților energetice a României pe perioada analizată.
nucleare, investiții în retehnologizarea şi
Pagină 19 din 73
IV. CONTEXTUL ACTUAL
Pagină 20 din 73
curate” constituie un al doilea factor
determinant, care modelează comportamentul Pe măsură ce unitățile de producere a energiei
investițional și tiparele de consum în sectorul nucleare finalizate în anii 1970-1980 ajung la
energetic. sfârșitul duratei de viață în 2030-2040, în
numeroase state se pune problema
Acordul de la Paris din 2015 și politicile retehnologizării/extinderii duratei de viață sau
europene de prevenire a schimbărilor înlocuirii acestor capacități cu alte tehnologii.
climatice contribuie la realizarea unui sistem Presiunea de a limita schimbările climatice va
energetic sustenabil. Potrivit IEA, în anul încuraja toate formele de energie fără emisii
2040, majoritatea SRE vor fi competitive fără de GES.
scheme de sprijin dedicate. Tehnologia
fotovoltaică va avea o scădere medie de cost al
capitalului de 20-50% până în 2040, iar IV.2. Contextul european – Uniunea
tehnologia eoliană offshore va avea costuri de Energetică și Pactul Ecologic European
capital cu cel puțin 20-35% mai mici (Studiu
„Technology pathways in decarbonisation Pachetul „Energie Curată pentru Toți”
scenarios”, 2018).
Pe parcursul anului 2016, CE a prezentat două
Transformări economice pachete de propuneri de reformă a politicilor
europene în domeniul energiei, anticipate în
Evoluția prețului petrolului influențează 2015 prin Strategia-cadru a Uniunii
consumul global de energie și evoluția Energetice. Aceste pachete sunt definitorii
fluxurilor comerciale și investiționale la nivel pentru sectorul energetic european, și implicit
mondial. Reducerea prețului acestuia în urmă pentru cel românesc, în perioada 2020-2030,
cu doi ani a dus la scăderea prețului gazelor fiind menite să accelereze tranziția energetică
naturale și a energiei electrice, fapt favorabil în UE.
pentru consumatori, dar care erodează
capacitatea producătorilor de energie de a În luna iulie 2016, a fost publicat un prim
investi în proiecte de importanță strategică. pachet de propuneri, cu privire la: reducerea
Prin efect de domino, ieftinirea afectează și emisiilor non-ETS în fiecare stat membru
profitabilitatea investițiilor în SRE și în pentru perioada 2021-2030 (România are
eficiență energetică, precum și ritmul de alocată o cotă de reducere de 2%),
creștere al utilizării autovehiculelor cu contabilizarea emisiilor de GES rezultate din
propulsie electrică. Cu toate acestea, utilizarea terenurilor, schimbarea destinației
atractivitatea SRE rămâne relativ ridicată, atât terenurilor și silvicultură, precum și o
timp cât costul tehnologiilor SRE continuă să comunicare privind o strategie europeană
scadă. pentru decarbonarea sectorului transporturilor.
Pagină 21 din 73
2018 privind promovarea utilizării energiei Parlamentului European ș Regulamentul (UE)
din surse regenerabile (reformare); 2018/1999 al Parlamentului European și al
actualizarea directivei privind eficiența Consiliului din 11 decembrie 2018 privind
energetică: Directiva (UE) 2018/2002 a guvernanța uniuniarlamentului European și ale
Parlamentului European și a Consiliului din 11 Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și
decembrie 2018 de modificare a Directivei (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a
2012/27/UE privind eficiența energetică; Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al
actualizarea directivei privind Parlamentului European și al Consiliului;
performanța energetică a clădirilor: Directiva noi reglementări și decizii ale CE,
(UE) 2018/844 a Parlamentului European și a precum și o serie de recomandări cu privire la
Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a eco-design , ce vizează cu precădere eficiența
Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică și etichetarea echipamentelor
energetică a clădirilor și a Directivei pentru încălzire și răcire, precum și norme
2012/27/UE privind eficiența energetică; pentru procedurile generale de verificare a
un nou design al pieței unice de respectării standardelor de eco-design de către
energie electrică, ce presupune actualizarea producători.
directivei și regulamentului cu privire la
regulile de funcționare a pieței: Regulamentul Pactul Ecologic European
(UE) 2019/943 al Parlamentului European și
al Consiliului din 5 iunie 2019 privind piața La sfârșitul anului 2019, CE a prezentat o
internă de energie electrică (reformare) și nouă propunere de abordare cu privire la
Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului provocările legate de climă și de mediu sub
European și a Consiliului din 5 iunie 2019 forma unei strategii de creștere, cu obiectivul
privind normele comune pentru piața internă de a transforma UE într-o societate echitabilă
de energie electrică și de modificare a și prosperă, cu o economie modernă,
Directivei 2012/27/UE (reformare); competitivă și eficientă din punctul de vedere
Regulamentul (UE) 2019/942 al al utilizării resurselor, în care să nu existe
Parlamentului European și al Consiliului din 5 emisii nete de gaze cu efect de seră în 2050 și
iunie 2019 de instituire a Agenției Uniunii în care creșterea economică să fie decuplată de
Europene pentru Cooperarea Autorităților de utilizarea resurselor.
Reglementare din Domeniul Energiei
(reformare); În perioada 2020 – 2021 CE își propune
Regulamentul (UE) 2019/941 al revizuirea acquis-ului comunitar în domeniu,
Parlamentului European și al Consiliului din 5 cu scopul de a asigura îndeplinirea
iunie 2019 privind pregătirea pentru riscuri în obiectivului UE de a deveni primul continent
sectorul energiei electrice și de abrogare a neutru din punct de vedere al climei la
Directivei 2005/89/CE; orizontul anului 2050. Strategia orientează și
un nou regulament cu privire la fundamentează poziționarea României în
Guvernanța Uniunii Energetice menit să raport cu aceste propuneri de reformă.
integreze, să simplifice și să coordoneze mai Strategia prezintă, prin obiectivele
bine dialogul statelor membre cu CE și operaționale și acțiunile prioritare, opțiunile
acțiunile statelor membre în vederea realizării strategice de intervenție a statului român în
obiectivelor Uniunii Energetice: Regulamentul sectorul energetic.
(UE) 2018/1999 al Parlamentului European și
al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind Tranziția echitabilă
guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor
climatice, de modificare a Regulamentelor Un aspect important în cadrul Pactului
(CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Ecologic European îl reprezintă asigurarea
Pagină 22 din 73
unei tranziții energetice echitabile din punct de moderarea cererii de energie și
vedere social și economic. În acest sens, CE creșterea producției de energie în UE;
va introduce Mecanismul pentru o tranziție consolidarea mecanismelor de creștere
echitabilă, inclusiv un Fond pentru o tranziție a nivelului de securitate, solidaritate, încredere
echitabilă, care se vor concentra asupra între state, precum și protejarea infrastructurii
regiunilor și sectoarelor celor mai afectate de strategice/critice;
tranziție, deoarece acestea depind de coordonarea politicilor energetice
combustibilii fosili sau de procese cu emisii naționale și transmiterea unui mesaj unitar în
semnificative de dioxid de carbon. diplomația energetică externă.
Pagină 23 din 73
2023 în cazul în care din analizele CE va CE a lansat, de asemenea, norme de ecodesign
rezulta nevoia de a spori nivelul de ambiție: care introduc standarde de eficiență energetică
40% reducere a emisiilor GES față de pentru noi categorii de produse și mută
nivelul anului 1990; accentul de pe eficiența energetică pe design
32% pondere a energiei din surse în spiritul economiei circulare.
regenerabile în consumul final de
energie; Promovarea energiei din surse regenerabile
32,5% îmbunătățire a eficienței
energetice. Noua Directivă SRE prevede șase direcții de
acțiune:
UE are obiectivul de a reduce până în 2050 Prima direcție vizează principii generale de
emisiile de GES cu 80-95% față de nivelul urmat atunci când statele membre definesc
anului 1990, țintele fiind de 40% pentru 2030 politici de sprijin pentru SRE, cu respectarea
și de 60% pentru 2040. Prin Pactul ecologic principiilor de transparență, eficiență
european, se propune revizuirea acestei ținte, economică și bazate în cât mai mare măsură
anume o reducere de 50% spre 55% în 2030, pe mecanismele pieței competitive. Aceste
respectiv atingerea unui nivel de emisii „net elemente sunt reunite în Strategie, sub
zero” în 2050. principiul neutralității tehnologice.
Pentru segmentul non-ETS, reducerea este de A doua direcție de acțiune aduce în prim plan
30% până în 2030 față de anul 2005, țintă care SRE în segmentul de cerere pentru încălzire și
va fi realizată de statele membre în mod răcire (SRE-Î&R), prezentând opțiuni pentru
colectiv. statele membre pentru a atinge, la nivel
național, un ritm de creștere a ponderii SRE în
cererea totală de energie pentru încălzire și
Eficiența energetică, prioritatea principală a răcire cu 1,3% anual până în 2030. De
noului pachet de reformă asemenea, directiva asigură accesul terților la
rețelele SACET pentru noi producători care
Directiva cu privire la eficiența energetică utilizează SRE (cu precădere biomasă, biogaz
prevede o țintă de reducere a consumului de și energie geotermală, dar ar putea fi luate în
energie cu 32,5%. Prevederile articolului 7 al considerare și pompe de căldură).
Directivei sunt extinse până în 2030, dar lasă
flexibilitate deplină fiecărui stat membru în A treia direcție de acțiune urmărește creșterea
alegerea măsurilor prin care sunt îndeplinite ponderii SRE și a combustibililor cu conținut
obligațiile de reducere a cererii de energie. scăzut de carbon în sectorul transporturilor –
inclusiv biocombustibili avansați, hidrogen,
Directiva cu privire la performanța energetică combustibili produși din deșeuri și SRE-E.
a clădirilor urmărește decarbonarea
segmentului clădirilor până în 2050, prin A patra direcție promovează o mai bună
crearea unei perspective pe termen lung pentru informare a consumatorilor cu privire la SRE.
investiții și creșterea ritmului de renovare a De asemenea, Directiva garantează dreptul
clădirilor. Directiva prevede utilizarea noilor consumatorilor individuali și al comunităților
tehnologii în „clădiri inteligente”, pentru a locale de a deveni prosumator și de a fi
îmbunătăți managementul energetic al remunerați pentru energia livrată în rețea.
acestora. Statele membre au de asemenea
obligația de a realiza o strategie de renovare A cincea direcție de acțiune prevede întărirea
pe termen lung, cu perspectiva anului 2050. standardelor de sustenabilitate pentru energia
produsă pe bază de biomasă – inclusiv
Pagină 24 din 73
garanția evitării defrișărilor și a degradării tarifului social sau prin măsuri alternative
habitatelor, precum și cerința ca emisiile adecvate de protecție socială și de creștere a
aferente de GES să fie contabilizate în mod eficienței energetice.
riguros.
Noul model al pieței prevede crearea unei
A șasea direcție de acțiune vizează asigurarea entități de coordonare a activității operatorilor
realizării țintei colective de 32% pentru rețelelor de distribuție la nivel european
ponderea SRE în consumul final brut de (asemănătoare ENTSO-E), cu atribuții în
energie la nivel european în 2030, cu integrarea SRE, producția distribuită de
eficientizarea costurilor. energie electrică, stocarea energiei electrice,
sisteme inteligente de măsurare și control al
Noul model al pieței de energie electrică consumului etc.
Noile reguli comune de funcționare a pieței De asemenea, noul model al pieței are în
interne de energie electrică aduc modificări vedere îmbunătățirea capacității de gestiune a
substanțiale cuprinse în pachetul „Energie riscurilor la nivel regional, în principal prin
Curată pentru Toți”. Prin acestea, CE definește dezvoltarea unei metodologii comune pentru
principiile generale și detaliile tehnice ale analiza riscurilor și a modului de prevenire și
organizării pieței de energie electrică, cu pregătire a situațiilor de criză, respectiv pentru
specificarea drepturilor și responsabilităților gestionarea acestor situații atunci când acestea
tuturor tipurilor de participanți la piață. apar.
Pagină 25 din 73
redundante, de raportare la nivel național – electroenergetic pan-european, la fiecare doi
sunt integrate 31 de obligații de raportare și ani. Acest plan are în vedere modelul integrat
suprimate alte 23. Acestea vor fi evaluate de al reţelei electrice europene, elaborarea de
CE în iunie 2020 și se va stabili necesitatea scenarii şi de evaluare a rezilienţei sistemului.
implementării unor măsuri suplimentare în
cazul în care nivelul de ambiție al acestora nu În cadrul ENTSO-E au fost create şase grupuri
este suficient. Rezultatele acestei evaluări vor regionale în cadrul cărora se analizează şi se
sta la baza procesului de stabilire a unor finalizează planul european de dezvoltare a
obiective mai ambițioase în materie de climă rețelei.
pentru 2030, perspectivă în care Comisia va
examina și va propune revizuirea, după caz, a
legislației relevante în domeniul energiei până
în iunie 2021.
Pagină 26 din 73
Electricity”): interconexiuni şi linii interne în depozitare localizate în centrul Europei și
direcţiile nord-sud şi est-vest pentru respectiv nordul Europei. Componentele
finalizarea pieţei interne şi pentru integrarea proiectului sunt următoarele:
producţiei provenite din surse regenerabile. LEA nouă 400 kV d.c. între stațiile
State membre implicate: Bulgaria, Republica existente Cernavodă și Stâlpu, cu un
Cehă, Germania, Grecia, Croaţia, Italia, Cipru, circuit intrare/ieșire în stația 400 kV
Ungaria, Austria, Polonia, România, Slovenia, Gura Ialomiței.
Slovacia. LEA nouă 400 kV d.c. (cu un circuit
echipat) între stațiile existente
Transelectrica SA este implicată în mai multe Smârdan și Gutinaș;
proiecte incluse pe lista proiectelor de interes Extinderea stației 220/110 kV Stâlpu
comun la nivel european, care sunt menționate prin construirea stației 400/110 kV.
mai jos.
Proiectul 144 „Mid Continental East
Proiectul 138 „Black Sea Corridor” Corridor”
Proiectul „Black Sea Corridor” face parte din Proiectul „Mid Continental East Corridor”
coridorul prioritar privind energia electrică: face parte din coridorul prioritar privind
„Interconexiuni nord-sud privind energia energia electrică: „Interconexiuni nord-sud
electrică din Europa Centrală şi din Europa de privind energia electrică din Europa Centrală
Sud-Est („NSI East Electricity”) și are rolul de şi din Europa de Sud-Est („NSI East
a consolida coridorul de transport al energiei Electricity”) și conduce la creșterea capacității
electrice de-a lungul coastei Mării Negre de schimb pe granițele dintre România –
(România-Bulgaria) și între coastă și restul Ungaria – Serbia; intensifică coridorul
Europei. european nord-sud dinspre nord-estul Europei
spre Sud-Estul Europei prin România,
Acest proiect contribuie semnificativ, prin permiţând integrarea mai puternică a pieţelor
creşterea capacităţii de interconexiune dintre şi creşterea securităţii alimentării consumului
România și Bulgaria şi prin întărirea în zona de Sud-est a Europei.
infrastructurii care va susţine transportul
fluxurilor de putere între coasta Mării Negre şi Componentele proiectului sunt următoarele:
coasta Mării Nordului/ Oceanului Atlantic, la LEA nouă 400 kV d.c. între stațiile
implementarea priorităţilor strategice ale existente Reșița (România) și Pancevo
Uniunii Europene privind infrastructura (Serbia).
energetică transeuropeană, condiţie obligatorie LEA nouă 400 kV s.c. stația existentă
pentru realizarea obiectivelor politicii în 400 kV Porțile de Fier și noua stație
domeniul energiei şi climei. 400 kV Reșița.
trecerea la 400 kV a LEA 220 kV d.c.
De asemenea, prin intermediul implementării Reșița-Timișoara-Săcălaz-Arad
acestui proiect se va realiza consolidarea
extinderea stației 220/110 kV Reșița
integrării pieței regionale și europene de
prin construirea stației noi
energie, lucru care va permite creșterea
400/220/110 kV Reșița.
schimburilor din zonă. Dezvoltarea surselor
înlocuirea stației 220/110 kV
regenerabile de energie cu caracter intermitent
Timișoara prin construirea stației noi
va fi posibilă prin capacitatea rețelei de a
400/220/110 kV.
transporta energia produsă din surse
regenerabile din Sud-Estul Europei până la
Capacitatea reală de interconectare depinde
principalele centre de consum și situri de
atât de starea rețelei electrice interne și de
Pagină 27 din 73
interconexiune, cât și de starea rețelelor de consolidat, integrat regional în regim de flux
transport din statele vecine. invers/ bidirecţional, prin intermediul căruia
Operatorul de Transport și de Sistem Transgaz
În prezent, România are o capacitate de asigură aprovizionarea cu gaze naturale în
interconexiune de 7 %, iar pentru anul condiţii optime la nivel naţional și regional. În
2020 se estimează o creștere la peste 9 %, prezent, în ceea ce privește gradul de
fiind mai aproape de obiectivul de 10 %. interconectare transfrontalieră, România este
Pentru anul 2030, având în vedere proiectele conectată cu Bulgaria (capacitate de transport
incluse în Planul de Dezvoltare a RET 2018 – de 1,5 miliarde m3/an în faza 1 a proiectului
2027 și estimările rezultate, conform PNIESC BRUA) și cu Ungaria în regim bidirecţional
România va atinge un grad de interconectare (capacitate de transport de 1,75 miliarde
de cel puțin 15,4% din capacitatea totală m3/an în faza 1 a proiectului BRUA și 4,4
instalată până în anul 2030. miliarde m3/an în faza 2 a proiectului BRUA).
Proiectul BRUA va face posibilă creşterea
În ceea ce priveşte atingerea obiectivului de capacităţii de transport pe direcţia România -
interconectare de 15% pentru anul 2030, se Ungaria la o valoare de 1,75 miliarde m3/an şi
intenționează ca acest obiectiv să fie îndeplinit asigurarea ulterioară a capacităţii maxime de
în principal prin implementarea PIC-urilor şi 4,4 miliarde m3/an, pentru care sunt necesare
respectiv prin realizarea celorlalte proiecte de dezvoltări tehnice, atât la nivelul sistemului
dezvoltare a rețelei electrice de transport românesc de transport, cât şi la nivelul celui
incluse în Planul de Dezvoltare a RET din Ungaria.
perioada 2018 – 2027.
În privinţa gazelor naturale, gradul de
Trebuie dezvoltate mecanisme de coordonare interconectare va crește odată cu finalizarea
a planificării şi finanțării proiectelor regionale Interconectorului cu Republica Moldova (Iași-
de infrastructură energetică. România trebuie Ungheni/ Ungheni-Chișinău) cu o capacitate
să aibă o prezență activă în diplomația anuală de 1,5 miliarde m3/an și prin
energetică intra-comunitară, în coordonare cu adăugarea, pe de altă parte, a unei viitoare
țările Europei Centrale si de Est, cu structură a interconectări cu Serbia.
sistemelor energetice asemănătoare.
Interconectarea sistemelor de transport
În afară de interconectările cu Ungaria, gaze naturale și de energie electrică ale
Bulgaria și Serbia, România trebuie să României cu cele ale Republicii Moldova
dezvolte interconectări și cu țările vecine din reprezintă un obiectiv strategic al
afara UE (Republica Moldova, Ucraina). guvernelor celor două țări.
Proiectul de interconectare a sistemelor
electroenergetice dintre Moldova și România IV.3.2. Geopolitica regională
va consta în punerea în funcțiune a unei stații
back-to-back (B2B) de curent continuu de Ca țară de frontieră a UE, România este direct
Înaltă Tensiune (HVDC) din Vulcănești expusă creșterii tensiunilor geopolitice în
pentru a permite conectarea sistemelelor Bazinul Mării Negre.
energetice din România și Moldova și LEA–
400kV între Vulcănești și Chișinău. Proiectul În același timp, România se poate evidenția
de interconectare va beneficia de o finanţare ca furnizor regional de securitate
de la Banca Mondială. energetică, în măsura în care investițiile
strategice incluse în Planul Național
În ceea ce privește gazele naturale, România Integrat Energie Schimbări Climatice vor fi
dispune, la acest moment, de un Sistem realizate conform planificării.
Naţional de Transport al gazelor naturale
Pagină 28 din 73
Fluxul de gaze naturale dinspre România ar Țiței și gaze naturale
ajuta țări ca Republica Moldova și Bulgaria
să-şi reducă dependența excesivă de o sursă În prezent, în România, se exploatează cca.
unică, iar producătorii din România ar primi 400 de zăcăminte de țiței și gaze naturale, din
un impuls de a investi în prelungirea duratei care:
de viață a zăcămintelor existente și în OMV Petrom operează mai mult de
descoperirea și dezvoltarea de noi zăcăminte. 200 de zăcăminte comerciale de ţiţei și
gaze naturale în România. În Marea
Prin modernizarea capacităților de Neagră, OMV Petrom operează pe
înmagazinare de gaze naturale și prin sisteme șapte platforme fixe;
de echilibrare și de rezervă pentru energia Romgaz îşi desfăşoară activitatea, ca
electrică, România poate aduce o contribuție unic titular de acord petrolier, pe 8
importantă și profitabilă la piața regională a perimetre de explorare, dezvoltare,
serviciilor tehnologice de sistem. exploatare.
IV.4. Sistemul energetic național: starea Pentru alte 39 de zăcăminte au fost încheiate
actuală acorduri petroliere de dezvoltare-exploatare și
exploatare petrolieră, având ca titulari diverse
IV.4.1. Resursele energetice primare companii. Majoritatea acestor zăcăminte sunt
mature, având o durată de exploatare de peste
România are un mix energetic echilibrat și 25-30 ani.
diversificat
Pe termen scurt şi mediu, rezervele sigure de
Principalele resurse de energie primară au ţiţei şi gaze naturale se pot majora prin
fost, în anul 2017, 34.291,4* mii tep, din care implementarea de noi tehnologii care să
21.303,5 mii tep din producție internă și conducă la creşterea gradului de recuperare în
12.987,9 mii tep din import, având următoarea zăcăminte şi prin implementarea proiectelor
structură: pentru explorarea de adâncime şi a zonelor
cărbune: 5.164,7 mii tep (4.654,6 offshore din platforma continentală a Mării
producție internă și 510,1 import) – Negre.
15% din mix;
țiței: 11.175,9 mii tep (3.421,7 Țiței
producție internă și 7.754,2 import) –
32,6% din mix; În 2017, producția internă de țiței a acoperit
gaze naturale: 9.282,1 mii tep (8.337,7 aproape 32% din cerere. Declinul producției
producție internă și 944,4 import) – medii anuale a fost de 2% în ultimii cinci ani,
27% din mix; fiind limitat prin investiții în forarea unor noi
energie hidroelectrică, energie sonde, repuneri în producție, recuperare
nuclearo-electrică, solară şi energie secundară etc. Rezervele dovedite de țiței ale
electrică din import: 5.203,8 mii tep României se vor epuiza în circa 16 ani la un
(4.889,5 producție internă și 314,3 consum de 3,4 milioane t/an.
import) – 15,2% din mix;
produse petroliere din import: 2.985,8 Gaze naturale
mii tep– 8,7% din mix.
*Sursa Institutul Național de Statistică Gazele naturale au o pondere de aproximativ
30% din consumul intern de energie primară.
Cota lor importantă se explică prin
Pagină 29 din 73
disponibilitatea relativ ridicată a resurselor National (SEN), acoperind o treime din
autohtone, prin impactul redus asupra necesarul de energie electrică.
mediului înconjurător și prin capacitatea de a
echilibra energia electrică produsă din SRE Resursele de lignit din România sunt estimate
intermitente. Infrastructura existentă de la 690 mil. tone [124 mil. tep], din care
extracție, transport, înmagazinare subterană și exploatabile în perimetre concesionate 290
distribuție este extinsă pe întreg teritoriul țării. mil. tone [52 mil. tep]. La un consum mediu al
resurselor de 4.5 mil. tep/an, gradul de
Piața de gaze naturale este avantajată de asigurare cu resurse de lignit este de 28 ani în
poziția favorabilă a României față de condițiile în care în următorii 25 de ani
capacitățile de transport în regiune şi de consumul va rămâne constant și nu vor mai fi
posibilitatea de interconectare a SNT cu puse în valoare alte zăcăminte de lignit.
sistemele de transport central europene și cu
resursele de gaze din Bazinul Caspic, din estul Puterea calorifică medie a lignitului exploatat
Mării Mediterane și din Orientul Mijlociu, în România este de 1.800 kcal/kg. Deoarece
prin Coridorul Sudic. zăcământul de lignit din Oltenia este format
din 1-8 straturi de cărbune exploatabile,
În anul 2019, consumul total de gaze naturale valorificarea superioară a acestora impune
a fost de 121,2 TWh, din care producţia adoptarea urgentă a unor reglementări care să
internă a acoperit 78%, iar importul 22%. garanteze exploatarea raţională în condiţii de
Structura consumului: consum casnic - cca siguranţă și eficiență, cu pierderi minime.
34,24 TWh (30.24%), și consum noncasnic –
78.90 TWh (69,76%). Resursele de huilă din România cunoscute
sunt de 232 mil. tone [85 mil. tep] din care
Cărbune exploatabile în perimetre concesionate 83 mil.
tone [30 mil. tep]. La un consum mediu al
Cărbunele este resursa energetică primară de rezervelor de 0.3 mil. tep/an gradul de
bază în componența mixului energetic, fiind asigurare cu resurse de huila este de 104 ani,
un combustibil strategic în susținerea dar exploatarea acestei resurse energetice
securității energetice naționale și regionale. În primare este condiționată de fezabilitatea
perioadele meteorologice extreme, cărbunele economică a exploatărilor.
stă la baza rezilienței alimentării cu energie și Puterea calorifică medie a huilei exploatate în
a bunei funcționări a Sistemului Energetic România este de 3.650 kcal/kg.
RESU RSE
P U RTA TOA RE DE
EN ERGIE
PRIM A RA
România dispune de un ciclu deschis complet
Uraniu al combustibilului nuclear, dezvoltat pe baza
tehnologiei canadiene de tip CANDU.
Pagină 30 din 73
Dioxidul de uraniu (UO2), utilizat pentru În ultimii șase ani, România a avansat în
fabricarea combustibilului nuclear necesar utilizarea unei părți importante a potențialului
reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă, este energetic eolian și solar.
produsul procesării și rafinării uraniului extras
din producția indigenă. Hidroenergia
Pagină 31 din 73
schemelor cu lacuri mici de acumulare, cu un
grad de regularizare cel mult zilnic- La nivelul anului 2018, restul de potenţial
săptămânal. hidroenergetic tehnic care ar mai putea fi
amenajat în Romania este apreciat ca fiind de
După anul 1990, dar mai ales după anul cca. 10,30 TWh/an.
aderării României la Uniunea Europeană,
utilizarea resurselor de apă a trebuit să ţină Evoluția sectorului hidroenergetic pentru
cont de politicile promovate pentru protecţia perioada 2020-2030 se va realiza în funcție de
mediului. În domeniul hidroenergetic, aceste implementarea unor politici energetice
politici de mediu au avut impact asupra specifice, armonizate cu politicile europene
modului în care se poate valorifica potenţialul privind protecția mediului.
natural, în principal prin conjugarea a două În acest sens, având în vedere impactul
măsuri: adoptarea unor nivele superioare negativ semnificativ asupra stării ecologice a
pentru debitele de servitute/ecologice şi apelor curgătoare produs de
stabilirea arealelor incluse în reţeaua Natura microhidrocentralele cu centrale pe derivație,
2000. Practic, în anul 2018, faţă de anul 1990, realizarea de noi proiecte de acest tip nu va
s-au diminuat stocurile anuale de apă utile cu beneficia de susținere până în anul 2030.
circa 20% şi au fost blocate cele mai fezabile Autoritățile competente pentru protecșia
amplasamente pentru proiecte noi ca urmare a mediului și cele responsabile de administrarea
instituirii arealelor Natura 2000, care ocupă apelor, au insituit norme prin care au fost
circa 22,5% din suprafaţa tuturor bazinelor definite și reglementate criteriile de selectare
hidrografice. și au fost stabilite cursurile de apă care nu sunt
afectate de activități umane și în care este
Estimările actuale privind potenţialul tehnico- interzisă realizarea de lucrări și activități ce
economic amenajabil, diminuat în urma pot afecta starea ecologica a apelor (HG
acestor reglementări pentru protecţia mediului, 111/2020).
arată că, faţă de cei 40,5 TWh/an energie
estimată în 1990, în anul 2018 potenţialul Un aspect extrem de important în ceea ce
tehnico-economic amenajabil s-a redus la priveşte activitatea investiţională în domeniul
circa 27,10 TWh. hidroenergetic constă în faptul că proiectele
hidroenergetice de anvergură începute înainte
S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A., companie de anul 1990 şi nefinalizate până în 2018 au
căreia statul i-a concesionat bunurile folosinţe complexe. Pentru finalizarea
proprietate publică în domeniul producerii proiectelor sunt necesare analize tehnico-
energiei electrice în centrale hidroelectrice în economice complexe care vor sta la baza
scopul exploatării, reabilitării, modernizării, deciziilor de realizare a acestora.
retehnologizării precum și construirii de noi
amenajări hidroenergetice operează centrale Reglementarea modului de determinare și de
care conform documentațiilor tehnice calcul a debitului ecologic, prin stabilirea unor
însumează 17,46 TWh/an. standarde mai ridicate au fost stabilite prin HG
148/2020.
Aproximativ 0,80 TWh/an este energia de În acest sens, pentru amenajările
proiect a tuturor microhidrocentralelor hidroenergetice mari, tranziția se va realiza
deţinute de alţi operatori, în marea lor gradual până în anul 2030, prin trei etape de
majoritate privaţi. Aceştia au investit în ajustare, pentru a se ajunge la conformarea cu
proiecte hidroenergetice de mică anvergură, în stadardele medii europene în domeniu, iar
special în perioada 2010-2016, fiind stimulaţi pentru amenajările hidroenergetice de mică
prin schema de sprijin a Legii 220/2008.
Pagină 32 din 73
anvergură, conformarea cu standardele medii Din toate aceste proiecte studiate, la sfârşitul
europene se va realiza până în anul 2025. anului 2019 erau finalizate proiecte însumând
o putere de 2.961 MW şi care însumează o
Energia eoliană energie de proiect de circa 6,21 TWh/an. În
anul 2019, ţinând cont de condiţiile specifice
Prin poziţia sa geografică România se află la ale anului respectiv, centralele eoliene din
limita estică a circulaţiei atmosferice generată România au produs 6,83 TWh, valoare care se
în bazinul Atlanticului de Nord, care se înscrie în jurul valorii energiei de proiect.
manifestă cu o intensitate suficient de mare Investiţiile pentru dezvoltarea parcurilor
pentru a permite valorificarea energetică doar eoliene în România au fost încurajate în
la altitudini mari pe crestele Carpaţilor. perioada 2009 – 2016 printr-o schemă de
Circulaţia atmosferică generată în zona Mării sprijin utilizând acordarea de certificate verzi,
Negre şi a Câmpiei Ruse, în conjunctură cu conform Legii 220/2008.
cea nord-atlantică oferă posibilităţi de
valorificare energetică în arealul Dobrogei, Din perspectiva creșterii utilizării gazului
Bărăganului şi al Moldovei. De asemenea, pe natural în producția de energie electrică,
areale restrânse se manifesta circulaţii gradul de integrare al surselor regenerabile de
atmosferice locale care permit valorificarea energie este de așteptat să crească.
economică prin proiecte de parcuri eoliene de
anvergură redusă. Energia solară
Pagină 33 din 73
aceluiași studiu, instalarea unei capacităţi În anul2018, doar 0,35 TWh din energia
totale de 4.000 MW şi producerea unei energii electrică produsă la nivel naţional a provenit
anuale de 4,8 TWh. La sfârşitul anului 2016, din biomasă, biolichide, biogaz, deşeuri şi
erau instalate în România parcuri solare cu gaze de fermentare a deşeurilor şi nămolurilor,
puterea totală de 1.360 MW care, conform în capacităţi însumând 124 MW putere
energiilor de proiect, produc 1,91 TWh/an. În instalată.
anul 2019, parcurile fotovoltaice din România
au produs 1,40 TWh. Construirea de parcuri Energia geotermală
fotovoltaice a beneficiat în perioada 2009-
2016 de schemă de sprijin, conform Legii Pe teritoriul României au fost identificate mai
220/2008. multe areale în care potenţialul geotermal se
Instituirea arealelor protejate Natura 2000, estimează că ar permite aplicaţii economice,
precum şi restricţionarea dezvoltării parcurilor pe o zonă extinsă în vestul Transilvaniei şi pe
fotovoltaice pe suprafeţe de teren agricole, suprafeţe mai restrânse în nordul
limitează opţiunile privind instalarea unor noi Bucureştiului, la nord de Rm. Vâlcea şi în
parcuri fotovoltaice de mare dimensiune doar jurul localităţii Ţăndărei. Cercetările
pe terenurile degradate sau neproductive. anterioare anului 1990, au relevat faptul că
potenţialul resurselor geotermale cunoscute
În vederea utilizării potențialului disponibil din România însumează aproximativ 7 PJ/an
pentru dezvoltarea surselor fotovoltaice, este (cca. 1,67 milioane Gcal/an). Evidenţele din
necesar ca sistemul energetic național să fie perioada 2014-2016, consemnează că din tot
modernizat pentru a putea prelua variațiile de acest potenţial sunt valorificate anual sub
injecție de putere generate de sursele forma de agent termic sau apă calda între 155
fotovoltaice, cu sisteme de echilibrare și mii şi 200 mii Gcal.
stocare dimensionate corespunzător.
Mare parte dintre puţurile prin care se
Biomasă, biolichide, biogaz, deşeuri şi gaze realizează valorificare energiei geotermale au
de fermentare a deşeurilor şi nămolurilor fost execute înainte de 1990, fiind finanțate cu
fonduri de la bugetul de stat, pentru cercetare
Potenţialul energetic al biomasei este evaluat geologică.
la un total de 318.000 TJ/an, având un
echivalent de 7,6 milioane tep. Costurile actuale pentru săparea unei sonde de
apă geotermală care sunt similare cu costurile
Datele cu privire la producția de biomasă pentru săparea unei sonde de hidrocarburi. În
solidă prezintă un grad mare de incertitudine aceste condiţii, pentru adâncimile de peste
(circa 20%), estimarea centrală fiind de 41 3.000 metri care caracterizează majoritatea
TWh în 2018. resurselor geotermale din România,
amortizarea investiţiilor pentru utilizarea
Principala formă a biomasei cu destinație energiei geotermale depăşeşte 55 ani; astfel de
energetică produsă în România este lemnul de proiecte sunt considerate nerentabile. Prin
foc, ars în sobe cu eficienţă redusă. În anul urmare, parcul de sonde de producție de apă
2018, producţia internă de biomasă lemnoasă geotermală nu a crescut.
(lemne de foc, inclusiv biomasă) a fost de
14.991mii tone, respectiv 3652ktep, fiind Având în vedere angajamentele asumate în
superioară consumului intern (14.391mii tone, cadrul UE, de promovare a decarbonării și de
respectiv 3506 ktep). dezvoltare a surselor de energie cu emisii
reduse de carbon, cu accent pe energia
regenerabilă, toate statele membre au
Pagină 34 din 73
implementat politici dedicate pentru În anul 2019 importul net de țiței şi produse
promovarea surselor de energie regenerabilă brute a fost de 9,141 mil. tone, în principal din
și/sau pentru decarbonarea sectoarelor Federaţia Rusă, şi Kazahstan, dar și din
energetice naționale. Deși costul surselor Georgia, Irak, Iran, Azerbaidjan,
regenerabile de energie a scăzut semnificativ Turkmenistan, Angola şi Tunisia. România
în ultimii ani, având în vedere caracterul este un exportator de produse petroliere –
intermitent și impredictibilitatea veniturilor pe conform datelor statistice, în anul 2017
termen lung, sunt necesare scheme de România a exportat combustibili petrolieri și
susținere a acestor tehnologii pentru lubrifianți în valoare de 2.285,3 milioane euro
viabilitatea lor în piață. Similar cu măsurile (din care 943,4 milioane euro carburanți
implementate în mai multe state membre, pentru motoare). (Sursa: INS)
România are în vedere dezvoltarea și
implementarea unei scheme de sprijin de tip Cererea de produse petroliere depinde în
CfD ca modalitate de a-şi atinge țintele de special de evoluția sectorului transporturilor.
reducere a emisiilor în condiții de eficiență În ultimul deceniu, ca urmare a
economică – cu costuri mai reduse – asigurând reglementărilor tot mai stricte, tehnologia a
în același timp un climat investițional relativ evoluat către motoare cu ardere internă de
stabil pentru investitori. eficiență crescută. În paralel, la nivel mondial
are loc diversificarea modului de propulsie a
autovehiculelor, prin utilizarea
IV.4.2. Rafinarea și produsele petroliere biocarburanților, a gazelor naturale și
biogazului, dar și a energiei electrice și,
România are o capacitate de prelucrare a marginal, a hidrogenului.
țițeiului mai mare decât cererea internă de In procesul de creare a unei economii durabile,
produse petroliere. Rafinăriile românești, care cu emisii scăzute de carbon, rolul
achiziționează producția națională de țiței și biocombustibililor și al gazelor verzi” sau al
importă circa două treimi din necesar, au în gazelor obținute din alte tehnologii cu emisii
prezent o capacitate operațională de 12 mil reduse de carbon în tranziția energetică,
t/an. În ultimii ani a avut loc o scădere a precum și în realizarea obiectivelor climatice
activității indigene de rafinare, atât pe fondul și energetice asumate de România pentru anul
prețului relativ ridicat al energiei în UE față de 2030 în calitate de Stat Membru al UE, se
țările competitoare non-UE, cât și al costurilor aşteaptă să fie potenţat în perioada următoare.
generate de reglementările europene privind Biocombustibilii, alături de energia din surse
reducerea emisiilor de CO2 și de noxe. regenerabile şi hidrogen, vor contribui
substanţial la transformarea sistemului
Sectorul de rafinare din România este format energetic.
din patru rafinării operaţionale: Petrobrazi
(deţinută de OMV Petrom), Petromidia şi IV.4.3. Piața internă de gaze naturale,
Vega (deţinute de Rompetrol), Petrotel transportul, înmagazinarea și distribuția
(deţinută de Lukoil) care au o capacitate
operațională totală de aproximativ 12 mil tone Piața internă de gaze naturale
pe an.
În anul 2019 rafinăriile din România au Piaţa de gaze naturale este compusă din piaţa
prelucrat 12,1 mil. tone țiței și aditivi, din care reglementată şi piaţa concurenţială, iar
3,4 mil. tone producţie internă şi 8,6 mil. tone tranzacţiile cu gaze naturale se fac angro sau
import. cu amănuntul.
Pagină 35 din 73
Piaţa gazelor naturale cuprinde în ceea ce mc/zi (54,39 mld mc/an) la intrare și de
priveşte furnizarea gazelor naturale: 243.225 mii mc/zi (88,77 mld mc/an) la ieșire.
furnizarea gazelor naturale către
clienții casnici – furnizare pe piața Capacitatea tehnică totală a punctelor de
reglementată – până la data de 30 iunie interconectare amplasate pe conductele de
2021 (conform Legii energiei electrice transport internațional este de cca 70.000 mii
şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu mc/zi (25,55 mld mc/an), atât la intrare cât și
modificările și completările la ieșirea din țară.
ulterioare);
furnizarea gazelor naturale către Activitatea de transport gaze naturale este
clienții non-casnici – furnizare care a desfăşurată de compania Transgaz - operatorul
fost complet liberalizată începând cu de transport și sistem.
data de 1 ianuarie 2015.
Transportul gazelor naturale este asigurat prin
Transportul, înmagazinarea, distribuția și cei peste 13.300 km de conducte şi racorduri
piața gazelor naturale de alimentare gaz cu diametre cuprinse între
50 mm şi 1.200 mm, la presiuni nominale de
Sistemul Național de Transport (SNT) a fost 40 bar.
conceput ca un sistem radial-inelar
interconectat, fiind dezvoltat în jurul şi având Activitatea de transport internaţional gaze
drept puncte de plecare marile zăcăminte de naturale este desfăşurată de Transgaz în baza
gaze naturale din Bazinul Transilvaniei licenţei de operare a sistemului de transport
(centrul ţării), Oltenia şi ulterior Muntenia de gaze. Activitatea de transport internaţional
Est (sudul ţării). Drept destinaţie au fost marii gaze naturale se desfășoară în zona de Sud-Est
consumatori din zona Ploieşti – Bucureşti, a țării (Dobrogea) unde sectorul românesc de
Moldova, Oltenia, precum şi pe cei din zona conducte existent între localitățile Isaccea și
centrală (Transilvania) şi de nord a ţării. Negru Vodă, se include în culoarul balcanic de
transport internaţional gaze naturale din
Ulterior, fluxurile de gaze naturale au suferit Federația Rusă spre Bulgaria, Turcia, Grecia și
modificări importante din cauza declinului Macedonia.
surselor din Bazinul Transilvaniei, Moldova,
Oltenia şi apariţiei altor surse (import, OMV- SNT este conectat cu statele vecine, respectiv
Petrom, concesionări realizate de terţi etc.), în cu Ucraina, Ungaria, Moldova și Bulgaria,
condiţiile în care infrastructura de transport prin intermediul a cinci puncte de
gaze naturale a rămas aceeaşi. interconectare transfrontalieră.
Sistemul Naţional de Transport este
reprezentat de ansamblul de conducte
magistrale, precum şi de instalaţiile,
echipamentele şi dotările aferente acestora,
utilizate la presiuni cuprinse între 6 bar şi 40 Înmagazinarea gazelor naturale
bar, cu excepția transportului internațional (63
bar) prin care se asigură preluarea gazelor Înmagazinarea subterană a gazelor naturale
naturale extrase din perimetrele de producţie are un rol major în asigurarea siguranței în
sau a celor provenite din import şi transportul aprovizionarea cu gaze naturale, facilitând
acestora. . echilibrarea balanței consum - producție
internă - import de gaze naturale, prin
Capacitatea tehnică totală a punctelor de acoperirea vârfurilor de consum cauzate în
intrare/ieșire în/din SNT este de 149.034 mii principal de variaţiile de temperatură, precum
Pagină 36 din 73
şi menţinerea caracteristicilor de funcţionare infrastructură energetică, care vor contribui la
optimă a sistemului național de transport gaze realizarea obiectivelor energetice și climatice
naturale în sezonul rece. ale Europei și care constituie elemente
esențiale ale Uniunii Energetice. Lista
Activitatea de înmagazinare subterană a identifică cele mai relevante proiecte de
gazelor naturale este o activitate tarifată și interes comun în sectorul energiei electrice,
reglementată și poate fi desfășurată numai de gazelor naturale și reţelelor inteligente și
operatori licențiați de către ANRE în acest reflectă, în același timp, echilibrul între trei
scop. obiective esenţiale pentru politica energetică
europeană, respectiv, sustenabilitate,
Capacitatea totală de înmagazinare a accesibilitate și siguranţa în aprovizionare.
României este, în prezent, de cca. 4,5 miliarde
mc/ciclu, din care capacitatea utilă este de 3,1 Printre proiectele de interes promovate de
mld. mc/ciclu (exclusiv în zăcăminte România, incluse pe listă, în sectorul gazelor
depletate); sunt operate şapte depozite de naturale, se regăsesc și proiecte de investiţii în
înmagazinare, din care şase de către Romgaz, scopul creşterii capacităţilor de înmagazinare
având capacitatea utilă de 2,8 mld. mc, iar subterană a gazelor naturale, respectiv
unul, cu o capacitate totală de 0,3 mld. mc, proiectele promovate de ROMGAZ și
este operat de Engie. Depomureș:
creșterea capacității de înmagazinare
Pentru asigurarea siguranței în aprovizionare, subterană a gazelor naturale în
legislația națională actuală reglementează depozitul Sărmășel;
nivelul stocului minim de gaze naturale care depozit de înmagazinare gaze naturale
trebuie constituit de către fiecare furnizor și Depomureş.
pentru fiecare segment de piața.
Înmagazinarea subterană a gazelor
Înmagazinările subterane sunt utilizate cu naturale reprezintă un instrument de
predilecţie pentru: asigurare a securității energetice naționale.
acoperirea vârfurilor de consum şi
regimului fluctuant al cererii; Majorarea capacității zilnice de extracție, prin
redresarea operativă a parametrilor investiții care să diminueze dependența
funcţionali ai sistemului de transport capacității zilnice de extracție de presiunea de
(presiuni, debite); zăcământ constituie o necesitate stringentă în
controlul livrărilor în situaţii extreme domeniul înmagazinării.
(opriri surse, accidente, etc.).
Distribuția gazelor naturale
Datorită schimbărilor apărute pe piaţa
europeană a gazelor naturale, a liberalizării În ceea ce privește accesul la gaze naturale,
pieţei gazelor naturale, înmagazinarea mai puțin de jumătate din gospodăriile din
subterană a gazelor naturale va dobândi noi România sunt racordate la rețeaua de gaze
valenţe. În noul context, depozitele de naturale (aproximativ 44%), o treime din
înmagazinare vor putea fi utilizate inclusiv locuințele României fiind încălzite direct cu
pentru optimizarea preţului gazelor naturale. gaz natural. De asemenea, consumul mediu de
gaze naturale al unui consumator casnic este
Comisia Europeană a adoptat, în luna inferior mediei UE.
octombrie 2019 cea de-a patra listă de proiecte Sistemul de distribuție a gazelor naturale este
de interes comun (PCIs) cu scopul format din circa 43.000 km de conducte - din
implementării proiectelor cheie de care 39.000 km sunt operate de cei doi mari
distribuitori, Delgaz Grid (20.000 km) şi
Pagină 37 din 73
Distrigaz Sud Reţele (19.000 km) - care Dezvoltarea economică a țării poate duce la
alimentează aproximativ 3,5 milioane de creșterea consumului de energie electrică
consumatori. Pe piața gazelor naturale din atât în industrie, transporturi, cât și în
România, mai activează alți 35 de operatori agricultură.
locali ai sistemelor de distribuţie, care
operează cca. 4.000 km de rețea.
Producția de energie electrică
IV.4.4. Energie electrică
România are un mix diversificat de energie
electrică, bazat în cea mai mare parte pe
Consumul de energie electrică
resursele energetice interne.
Consumul total de energie electrică a
înregistrat o scădere substanțială de la 60 TWh
în 1990 la 39 TWh în 1999 (Eurostat 2020,
[nrg_cb_e]), în principal pe fondul
contractării activității industriale, după care a
crescut până la 48 TWh în 2008.
Potrivit datelor Eurostat publicate în aprilie O mare parte a capacităților de generare sunt
2020, România a avut în 2019 (semestrul 2) al mai vechi de 30 de ani, cu un număr relativ
șaselea cel mai mic preț mediu din UE al redus de ore de operare rămase până la
energiei electrice pentru consumatorii casnici expirarea duratei tehnice de funcționare.
(bandă consum anual între 2.500-5.000 kWh, Grupurile vechi sunt frecvent oprite pentru
Eurostat, [nrg_pc_204]). Totuși, dată fiind reparații și mentenanță, unele fiind în
puterea relativ scăzută de cumpărare, conservare. Există o diferență de aproape
suportabilitatea prețului este o problemă de 3.400 MW între puterea brută instalată și
prim ordin, care duce la un nivel ridicat de puterea brută disponibilă, din care circa 3.000
sărăcie energetică. Mai mult, consumul este MW sunt capacități pe bază de cărbune și de
afectat si de faptul că aproape 100.000 de gaze naturale.
locuințe din România (din care o parte nu sunt
locuite permanent) nu sunt conectate la Diversitatea mixului energetic a permis
rețeaua de energie electrică; cele mai potrivite menținerea rezilienței SEN, cu depășirea
pentru ele fiind sistemele izolate de producere situațiilor de stres generate de condiții
si distribuţie a energiei. meteorologice extreme. Situația temperaturilor
extreme reprezintă o specificitate a regiunii,
Există o rezervă însemnată de îmbunătățire a când SEN este supus vulnerabilităților în
eficienței în consumul brut de energie asigurarea integrală a acoperirii cererii de
electrică, date fiind pierderile de transformare, energie atât pentru consumul intern cât și
respectiv cele din rețelele de transport și pentru export, in situația in care si statele
distribuție. Pe de altă parte, consumul de vecine se confruntă cu aceiași situație.
energie electrică se poate extinde în sectoare
noi. În asemenea condiții, România se numără
printre cele 14 state membre UE care își
Pagină 38 din 73
mențin opțiunea de utilizare a energiei dezvoltarea de proiecte pe bază de surse
nucleare. În prezent, energia electrică produsă regenerabile de energie, în capacități eoliene
prin fisiune nucleară acoperă circa 18% din on-shore si off-shore, cu o capacitate estimată
producția de energie electrică a țării prin cele de 600MW.
două unități de la Cernavodă; procentul va fi Puterea instalată în centrale eoliene este de
de circa 28% în 2035 prin realizarea celor aproximativ 3.000 MW, nivel considerat
două noi unități nucleare de la Cernavodă. apropiat de maximum pentru funcționarea în
siguranță a SEN, în configurația sa actuală.
Prețul în creștere al certificatelor ETS va pune Volatilitatea producției de energie în centrale
o presiune suplimentară asupra producătorilor eoliene solicită întregul SEN, necesitând
pe bază de combustibili fosili. Capacitățile reevaluarea necesarului de servicii de sistem și
eficiente pe bază de gaze naturale au investiții corespunzătoare în centrale de vârf,
perspectiva unei poziționări competitive în cu reglaj rapid şi sisteme de stocare.
mixul energetic, datorită emisiilor relativ
reduse de GES și de noxe, precum și Puterea instalată în centrale fotovoltaice este
flexibilității și capacității lor de reglaj rapid. de aproximativ 1.400 MW. Piața de
Ele sunt capabile să ofere servicii de sistem și echilibrare este mai puțin solicitată de
rezervă pentru SRE intermitente. variaţiile de producţie în centralele
fotovoltaice, care au o funcționare mai
Pe termen lung, oportunitatea instalării de predictibilă decât de a celor eoliene.
capacitați noi pe bază de cărbune (de o nouă
generație tehnologică) și pe bază de gaze Tot în categoria SRE este inclusă și biomasa,
naturale va fi dată de evoluția prețurilor inclusiv biogazul, care nu depinde de variații
certificatelor ETS, de necesitatea constituirii meteorologice. Dat fiind potențialul lor
unei rezerve strategice pentru siguranța SEN, economic, aceste surse de energie pot câștiga
de creșterea cererii de energie electrică, a procente în mixul de energie electrică.
performanței capacităților instalate, a
prețurilor tehnologiilor (inclusiv a costurilor Infrastructura și piața de energie electrică
de operare și de mentenanță) și a
sustenabilității combustibililor indigeni. Operatorul de transport și de sistem,
Transelectrica SA coordonează fluxurile de
Hidroenergia constituie principala sursă de putere din SEN prin controlul unităților de
energie curată, care împreună cu SRE, acoperă producție dispecerizabile. Deși dispecerizare
cca. 45% din consumul final de energia implică costuri suplimentare pentru
electrică al României. Centralele producători, ea face posibilă echilibrarea SEN
hidroelectrice au un randament ridicat, iar în situații extreme. Din puterea totală brută
energia stocată în lacuri de acumulare este disponibilă de aproape 20.000 MW, 3.000
disponibilă aproape instantaneu, ceea ce le MW sunt nedispecerizabili.
conferă un rol de bază pe piața de echilibrare.
Cum o mare parte din centralele hidroelectrice Planul de dezvoltare al rețelei electrice de
au fost construite în perioada 1960-1990, sunt transport (RET) (Transelectrica 2019), în
necesare investiții în creșterea eficienței. concordanță cu modelul elaborat de ENTSO-E
Astfel, compania Hidroelectrica are în curs de la nivel european, urmărește evacuarea puterii
realizare, până în 2030, investiții totale de din zonele de concentrare a SRE către zonele
peste 800 mil.€, care includ finalizarea a circa de consum, dezvoltarea regiunilor de pe
200 MW capacități noi, finalizarea unor teritoriul României în care RET este deficitară
capacități hiroelectrice începute, dar și (de exemplu, regiunea nord-est), precum și
diversificarea portofoliului de producere prin
Pagină 39 din 73
creșterea capacității de interconexiune Eficiență energetică
transfrontalieră.
Pe fondul creșterii puternice a investițiilor în Eficiența energetică este o cale dintre cele mai
SRE intermitente din ultimii ani, echilibrarea puțin costisitoare de reducere a emisiilor de
pieței a devenit esențială, cu atât mai mult cu GES, de diminuare a sărăciei energetice și de
cât grupurile pe bază de cărbune nu pot creștere a securității energetice. Ținta UE de
răspunde rapid fluctuațiilor vântului și eficiență energetică pentru anul 2020 este de
radiației solare decât pe bandă îngustă. diminuare a consumului de energie primară cu
Categoriile principale de producători cu 20% în raport cu nivelul de referință stabilit în
răspuns rapid la cerințele de echilibrare sunt 2007 (MDRAP 2015). Pentru România, ținta
centralele hidroelectrice și grupurile pe bază este de 19%, corespunzătoare unei cereri de
de gaze naturale. Echilibrarea pe o piață energie primară de 500 TWh în 2020. Pentru
regională necesită capacitate sporită de 2030, UE își propune o reducere cumulată cu
interconectare. cel puțin 32.5% a consumului de energie.
Începând din noiembrie 2014, piața pentru
ziua următoare (PZU) din România Eficiența energetică în România s-a
funcționează în regim cuplat cu piețele din îmbunătățit continuu în ultimii ani. Între 1990
Republica Cehă, Slovacia și Ungaria, pe baza și 2013, România a înregistrat cea mai mare
soluției de cuplare prin preț a regiunilor. rată medie de descreștere a intensității
energetice din UE, de 7,4%, pe fondul
România participă activ în cadrul proiectelor restructurării activității industriale
regionale și europene dedicate creării pieței
unice europene de energie electrică. În monitorizarea progreselor făcute de
România în atingerea ţintelor stabilite de
Importul și exportul de energie electrică Directiva 2012/27/UE, consumul de energie
primară reprezintă un indicator fundamental.
In mod istoric, din cele 35 de state membre ale
ENTSO-E, România se află printre statele care În perioada 2012-2016, consumul final
au export net de energie electrică. energetic în România a scăzut cu 449 ktep, de
la 22,766 Mtep, la 22,317 Mtep, însemnând
România trebuie să-și mențină poziția de 1,97%. În aceeași perioadă, PIB-ul a crescut
producător de energie în regiune și să-și cu 25,8%. Totuși, din 2014, trendul
consolideze rolul de furnizor de securitate consumului final energetic este ascendent,
energetică în gestionarea situațiilor de stres înregistrând o viteză medie
la nivel regional. de creștere de 1,34%/an. (ANRE - Raport
naţional - Tendințele eficienței energetice și
Întrucât capacitățile de echilibrare și rezervă politici în ROMÂNIA)
sunt planificate la nivel național, în multe state
membre ale UE va exista un excedent de Creșterea eficienței energetice prin investiții în
capacitate, astfel că exportul pe termen lung tehnologie este esențială pentru întreprinderile
presupune competitivitate pe piața europeană. cu intensitate energetică ridicată, pentru a
De aceea, pentru sectorul energetic românesc, putea face față concurenței internaționale.
ar trebui ca reglementările să evite impunerea Creșterea rapidă în continuare a eficienței
unor costuri suplimentare producătorilor față energetice în industrie este mai dificilă,
de competitorii externi. potențial ridicat regăsindu-se în prezent în
special în creșterea eficienței energetice a
IV.4.5. Eficiență energetică clădirilor (rezidențiale, birouri și spații
comerciale).
Pagină 40 din 73
reprezintă doar circa 1%. Până în 2050, se
Creșterea eficienței energetice în clădiri estimează că producția de frig în Europa va
înregistra o creștere spectaculoasă ca pondere
Proiectul Strategiei de Renovare pe Termen în consumul total pentru încălzire/răcire.
Lung (SRTL) propune măsurile de
îmbunătățire a eficienței energetice, reducere a Cererea de energie termică este concentrată în
emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și sectoarele industrial, rezidențial și al
cele de creștere a ponderii energiei din surse serviciilor. În sectorul rezidențial, principalii
regenerabile în consumul total de energie prin factori sunt temperatura atmosferică și nivelul
renovarea stocului național de clădiri. Într-un de confort termic al locuințelor – care, la
consum final estimat pentru anul 2019 de rândul său, depinde de puterea de cumpărare a
22,86 Mtep,stocul național de clădiri are o populației, dar și de factori culturali. Un alt
pondere de 41,64%, având un consum estimat factor este dat de standardele de termoizolare
de 9,52 Mtep. a clădirilor.
Pagină 41 din 73
motorină sau GPL) sau energie electrică. Peste este necesară reanalizarea infrastructurii
jumătate dintre locuințele din România sunt aferente care a devenit nesustenabilă, a
încălzite parțial în timpul iernii. mecanismelor de sprijin care au avut, în
principal, un obiectiv operațional și nu unul
Accesarea fondurilor europene (Directiva investițional ori bazat pe eficiența utilizarii
privind eficiența energetică, Directiva privind resurselor, cât și actualizarea cadrului de
performanța energetică a clădirilor, Directiva reglementare pentru a asigura flexibilitate,
privind SRE) trebuie intensificată. Eliminarea coerență, predictibilitate și bancabilitate.
pierderilor de energie termică din clădiri va
contribui substanțial la reducerea facturii de Măsurile vor viza actualizarea legislatiei
încălzire, cu efectul scăderii necesarului de privind încălzirea centralizată în scopul creării
fonduri alocate suplimentelor pentru locuire. unei baze legislative transparente, stabile și
predictibile cu accent pe creșterea eficienței
IV.4.6. Energie termică și cogenerare energetice pentru acest sector; susținerea
investițiilor în modernizarea infrastructurii cu
Înainte de 1989, soluția de alimentare rolul de a crește atractivitatea și bancabilitatea
centralizată cu energie termică (SACET-uri) a acestora cu efect direct asupra reducerii
localităților urbane a fost o practică pierderilor și creșterii performanței serviciului;
generalizată în România. Peste 60 de astfel de soluționarea situațiilor de insolvență sau
sisteme au fost realizate în aceea perioadă, în dificultate în care se află unii operatori de așa
majoritatea acestora fiind instalate și unități de manieră încât să fie asigurată protecția
producere a energiei în cogenerare. creditorilor și restabilită încrederea pentru
atragerea susținerii unor proiecte viitoare.
După 1989, odată cu restructurarea și chiar
dispariția industriei românești, cererea de Strategia UE pentru Încălzire și Răcire (IR)
energie termică aferentă acestor SACET-uri a promovează realizarea de unități de
scăzut an de an și ele au devenit din ce în ce cogenerare și trigenerare (energie electrică,
mai ineficiente economic. încălzire și răcire). La nivelul UE, aproape
50% din cererea finală de energie este utilizată
În ultimii ani, o bună parte dintre capacitățile pentru încălzire și răcire, 80% din aceasta
de producere în cogenerare ale SACET-urilor fiind utilizată în clădiri. În acest context,
au fost retrase din exploatare și chiar Directiva (UE) 2018/844 de modificare a
dezafectate din cauza imposibilității financiare Directivei 2010/31/UE privind performanța
de realizare a investițiilor de mediu, dar în energetică a clădirilor și a Directivei
unele cazuri și datorită neconcordanței 2012/27/UE privind eficiența energetică a
constructive a acestor grupuri (concepute în clădirilor este mult mai ambițioasă în privința
special pentru cogenerare industrială) cu reducerii consumului de energie decât
actualele cerințe ale pieței de energie termică. versiunea sa anterioară.
Pagină 42 din 73
vedere al costurilor a clădirilor existente în pot beneficia de schema de sprijin pe o
clădiri al căror consum de energie este perioadă de maxim 11 ani consecutivi, fără a
aproape egal cu zero. În proiectul SRTL se depăşi anul 2023.
precizează că, la nivel național, consumul final
de energie în sectorul de clădiri reprezintă Schema de sprijin pentru promovarea
42% din totalul consumului final de energie, cogenerării de înaltă eficienţă instituie un
din care 34% reprezintă clădiri rezidențiale, mecanism transparent prin care se urmăreşte
iar restul (aproximativ 8%) clădiri comerciale acoperirea diferenţei dintre costul producerii
și publice. Sectorul rezidențial are cea mai energiei în cogenerare de înaltă eficienţă şi
mare pondere a consumului de energie preţul de vânzare al acesteia.
(aproximativ 81%), în timp ce toate celelalte
clădiri la un loc (birouri, școli, spitale, spații În baza schemei de ajutor propuse,
comerciale și alte clădiri nerezidențiale) producătorii de energie electrică şi termică în
reprezintă restul de 19% din consumul total de cogenerare primesc lunar, pentru fiecare
energie finală. unitate de energie electrică, exprimată în
MWh, produsă în cogenerare de înaltă
Conform legislației comunitare în domeniul eficienţă, livrată în reţelele electrice ale
eficienței energetice, se are în vedere la Sistemului Electroenergetic Naţional şi
nivelul Uniunii Europene încurajarea vândută pe piaţa concurenţială de energie
cogenerării de înaltă eficiență și a termoficării electrică şi/sau prin contracte reglementate, o
și răcirii centralizate, întrucât acestea dețin un sumă de bani denumită “bonus”.
potențial semnificativ de economisire a
energiei primare, potențial care este în general Valoarea bonusului este stabilită de
nevalorificat, în limitele în care producerea Autoritatea Naţională de Reglementare în
distribuită se dovedeşte fezabilă economic. Domeniul Energiei, denumită în continuare
La nivel naţional, în sprijinul producerii ANRE, pe perioada de acordare a schemei, pe
energiei în cogenerare de înaltă eficienţă, prin baza Metodologiei de stabilire şi ajustare a
hotărârea Guvernului nr. 1215/2009 privind preţurilor pentru energia electrică şi termică
stabilirea criteriilor şi a condiţiilor necesare produsă şi livrată din centrale de cogenerare
implementării schemei de sprijin pentru ce beneficiază de schema de sprijin, respectiv
promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe a bonusului pentru cogenerare de înaltă
baza cererii de energie termică utilă s-a eficienţă.
implementat schema de sprijin de tip bonus
aplicabilă producătorilor cu unităţi de În condițiile în care cogenerarea continuă să se
producere a energiei electrice şi termice în afle în atenția autorităților europene ca măsură
centrale de cogenerare de înaltă eficienţă. de îmbunătățire a eficienței energetice, intenția
autorităților române a fost de a introduce,
Intrarea în aplicare efectivă a schemei de începând cu anul 2022, un nou mecanism de
sprijin de tip bonus a avut loc în data de 1 sprijin pentru producătorii de energie electrică
aprilie 2011. Schema prevede acordarea unui în cogenerare de înaltă eficiență. Astfel, în
sprijin financiar producătorilor de energie urma discuțiilor cu reprezentanți ai Comisiei
electrică şi termică, ce deţin sau exploatează Europene, s-a decis prelungirea perioadei de
comercial centrale de cogenerare de înaltă valabilitate a schemei de sprijin de tip bonus,
eficienţă şi care îndeplinesc criteriile stabilite prin prelungirea perioadei de aplicabilitate a
în Directiva 2004/8/CE. Producătorii de schemei până în anul 2033 . Acest demers se
energie electrică şi termică în cogenerare află în proces de obţinere a aprobării COM
prin procedura de prenotificare.
Pagină 43 din 73
Cu toate aceste măsuri de încurajare a Toate cele șase companii au planuri
dezvoltării cogenerării de înaltă eficiență, ambițioase de dezvoltare – fie că ne referim la
serviciul public de alimentare a populației cu noi obiective de investiții, fie că ne referim la
căldură, respectiv răcire, în sistem centralizat, retehnologizări și modernizări ale unor
este atributul autorităților locale, care vor lua obiective aflate în funcțiune. Iar dezvoltarea
măsurile adecvate în vederea eficientizării nu se limitează doar la teritoriul României; la
acestui serviciu, pe întreg lanțul tehnologic 28 martie 2018, compania
precum și pentru protecția populației și EUROTRANSGAZ, înființată și deținută de
menținerea calității aerului conform Directivei TRANSGAZ România în Republica Moldova,
privind calitatea aerului. a semnat contractul de vînzare-cumpărare a
Întreprinderii de Stat Vestmoldtransgaz din
IV.4.7. Companii energetice cu potențial rol țara vecină.
regional
Strategia Energetică stabilește liniile
România are un mix energetic echilibrat și directoare ale dezvoltării domeniului
diversificat. Această realitate este ilustrată energetic; dezvoltarea companiilor este o
inclusiv de performanțele principalelor consecință firească a creșterii domeniului atât
companii producătoare de energie, din perspectiva mixului echilibrat de resurse
concentrate, fiecare, asupra exploatării câte de care beneficiază România, cât și din cel al
unui tip de resursă energetică primară, precum dimensiunii acestor campioane regionale din
și de operatorii de transport de energie toate punctele de vedere: energetic, economic,
electrică și gaze naturale. financiar sau social.
Pagină 44 din 73
tehnică și de depășirea duratei de viață a ROMGAZ este cel mai mare producător și
acestora (estimând o putere instalată totală de principal furnizor de gaze naturale din
1.969,40 MW și o producție medie anuală de România. Compania este admisă la
4.651 GWh/an), precum și diversificarea tranzacționare din anul 2013 pe piața Bursei
portofoliului de producție prin dezvoltarea de de Valori din București și a Bursei din Londra
noi capacități bazate pe alte surse regenerabile (LSE).
de energie: eolian onshore și offshore,
fotovoltaic, biomasă, producție de energie Actionar principal este statul român prin
bazată pe hidrogen (estimând o putere Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de
instalată totală de peste 655 MW și o Afaceri cu o participație de 70%.
producție medie anuală de 1.763,92 GWh/an);
Producţia de gaze naturale a societăţii aferentă
Hidroelectrica SA avea, la finele anului 2019, anului 2019 a fost de 5,277 mil.mc., fiind cu
3428 angajați. 1,05% mai mică decât producţia aferentă
anului 2018. Cu această producţie, conform
SN NUCLEARELECTRICA SA datelor estimate, Romgaz a avut o cotă de
piaţă de cca.56% a livrărilor în consumul de
SN Nuclearelectrica SA produce energie gaze provenite din producţia internă şi o cotă
electrică, termică și, de asemenea, combustibil de cca.44% a livrărilor în consumul total al
nuclear. În anul 2019 producția totală de României.
energie electrică a fost de 11,28 TWh, iar Societatea a înregistrat în anul 2017 un profit
profitul net al companiei a fost de peste net de 1.854,7 mil. lei.
535.667 mii milioane lei.
Producţia de energie electrică a Romgaz în
Compania este listată la bursă, iar structura anul 2019 a fost de 590,13 GW, fiind cu
acționariatului se prezintă astfel: statul român, 49,35% mai mică în comparaţie cu producţia
prin Ministerul Economiei, Energiei și realizată în anul 2018, ca urmare a perioadelor
Mediului de Afaceri - 82,49% din acțiuni, de indisponibilizare a grupurilor în urma
Fondul Proprietatea - 7,053%, alți acționari - lucrărilor la noua centrală.
10,45%. Alinierea politicii Companiei la obiectivele
europene și naționale face ca Romgaz să fie un
Nuclearelectrica are doua sucursale, fără jucător activ, profitabil şi competitiv pe piețele
personalitate juridică - Sucursala CNE de producție a gazelor naturale şi a energiei
Cernavoda, care exploatează Unitatile 1 și 2 electrice, urmărind, totodată să intre pe noi
de la CNE Cernavodă, precum și serviciile piețe, cum ar fi piața produselor petrochimice.
auxiliare, și Sucursala FCN Pitesti,
întreprindere calificată de combustibil nuclear. Direcţiile prioritare de investiţii ale Romgaz
sunt orientate spre continuarea lucrărilor de
De asemenea, Nuclearelectrica este unicul cercetare geologică pentru descoperirea de noi
acționar al companiei de proiect rezerve de gaze naturale, dezvoltarea
EnergoNuclear, pentru realizarea reactoarelor potenţialului de producţie, îmbunătăţirea
3 și 4 de la Cernavodă. performanţelor instalaţiilor şi echipamentelor
aflate în dotare şi creşterea siguranţei în
Numărul de angajați ai companiei în anul exploatare, precum și identificarea unor noi
2019 a fost de 2153. oportunităţi de creştere şi diversificare.
Pagină 45 din 73
cca. 15,69 miliarde lei, iar pentru perioada producție de energie electrică eficientă și cu
2026-2030 Romgaz îşi propune alocarea unui emisii cât mai reduse de carbon. Mai mult,
buget anual de investiţii de cca. 2.000 implementarea acestui plan va avea rolul de a
milioane lei, orientat, în principal, către: întări rolul CE Oltenia de furnizor de
securitate energetică pe piața locală și
regională. Implementarea acestuia se va face
Producția de gaze naturale; în perioada 2021-2026 și presupune
Producţia de energie electrică prin diversificarea mixului energetic prin
Centrale Electrice cu Ciclu Combinat introducerea energiei solare și a celei bazate
cu turbine cu gaze (Iernut şi Mintia), pe gaze naturale în portofoliul companiei,
surse regenerabile (energie eoliană, concomitent cu retragerea din exploatare a
energie solară - fotovoltaice, energie capacităților energetice pe bază de cărbune.
geotermală, biogaz); Capacitatea nou instalată va fi de cca. 1.700
Asocieri/parteneriate în proiecte MW și va produce majoritatea producției
offshore (Marea Neagră) şi producere- viitoare a CE Oltenia. Programul de investiții
stocare energie electrică va cuprinde implementarea de proiecte de
parcuri fotovoltaice cu o putere instalată totală
Societatea a înregistrat în anul 2019 un profit de circa 300 MW, construcția/modernizarea a
net de 1.089,6 mil. lei. două microhidrocentrale de 10 MW la SE
Turceni și 2 MW la SE Isalnița, construcția
unui bloc nou în cogenerare de minim 200
SOCIETATEA COMPLEXUL MW pe gaz natural la SE Craiova care va
ENERGETIC OLTENIA SA înlocui capacitățile actuale de 2x150 MW pe
lignit, construcția unui bloc de 400 MW pe
Complexul Energetic Oltenia produce energie gaz natural la SE Turceni care va înlocui o
electrică și termică pe bază de lignit. De capacitate existentă de 330 MW pe lignit și
asemenea, în obiectul de activitate al societății construcția a 2 blocuri de 400 MW pe gaz
intră extracția și prepararea lignitului. natural la SE Ișalnița care vor înlocui grupul
nr. 8 de 330 MW pe lignit și grupul nr. 7 de
Statul român, prin Ministerul Economiei, 330 MW pe lignit.
Energiei și Mediului de Afaceri, deține
77,15% din capitalul social al Complexului Finanțarea acestor investiții se va realiza și din
Energetic Oltenia. Fondul Proprietatea deține Fondul de Modernizare prevăzut de către
21,56%, Electrocentrale Grup SA 0.84% iar Articolul 10d al Directivei 2018/410/UE de
Societatea de închidere și Conservare Mine modificare a Directivei 2003/87/CE –EU-
0.44%. ETS.
În anul 2019, Complexul Energetic Oltenia a Valoarea totală a investițiilor1 este de cca. 7
produs 13 TWh energie. În procente, aceasta mld. lei, din care în investiții prioritare 1.5
reprezintă 23% din producţia totală de energie mld. lei și investiții non-prioritare cca. 5 mld.
a ţării. lei. Pentru investițiile non-prioritare partea de
În contextul politicilor europene actuale de finanțare de 30% va fi realizată prin
decarbonare, care au drept rezultat utilizarea contribuția proprie a CE Oltenia.
din ce în ce mai redusă a combustibililor fosili
și mai ales, a cărbunelui, CE Oltenia are în Prin realizarea acestor investiții emisia
vedere implementarea unui Plan de specifică de CO2 va scădea de la circa 0.84
dezvoltare și decarbonare care să îi permită o
tranziție cât mai realistă și sustenabilă către o 1
estimări premergătoare studiilor de fezabilitate ce se vor
finaliza la începutul trimestrului III 2020
Pagină 46 din 73
tCO2/MWh produs în 2020 la 0.58
tCO2/MWh începând cu 2026, adică o scădere
cu circa 30%. CNTEE TRANSELECTRICA SA
Pagină 47 din 73
mod egal la capitalul social al noii Companii, Din iulie 2014, Electrica este o companie cu
cu responsabilități privind siguranța regională capital majoritar privat, listată pe bursele de
a rețelei CC SEleNe. valori din București și Londra. Electrica este
singura companie românească listată din
SOCIETATEA ENERGETICA domeniul distribuției și furnizării energiei
ELECTRICA SA electrice din România. Statul român, prin
Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de
Electrica - Societatea Energetică Electrica SA Afaceri , deține 48,79% din capitalul social.
este lider pe piaţa de distribuție și furnizare a Strategia aprobată pentru perioada 2019-2023
energiei electrice din România, precum și unul reia angajamentul Grupului Electrica de
dintre cei mai importanți jucători din sectorul asigurare a echilibrului între crearea de
serviciilor energetice.
valoare pe termen lung și maximizarea
Grupul Electrica asigură servicii pentru circa
3,8 milioane de utilizatori și are o arie de profitului precum și de a deveni un jucător
cuprindere națională – cu organizare în trei regional pe piața de energie. S-au intensificat
zone pentru distribuția energiei electrice: eforturile în acest sens, oportunitățile
Transilvania Nord, Transilvania Sud, monitorizate vizând atât zonele tradiționale
Muntenia Nord, și pe cuprinsul întregii țări (distribuție și furnizare de energie electrică),
pentru funizarea energiei electrice și pentru dar și zonele cu potențial de dezvoltare (de la
întreținere și servicii energetice.
furnizarea de gaz la activități noi, bazate pe
tehnologii inovatoare).
Cele opt obiective strategice ale sectorului În corelație cu acțiunile prioritare și pe baza
energetic românesc sunt exprimate concret rezultatelor analizei cantitative, în capitolul
printr-un set de obiective operaționale (OP). VII sunt prezentate ținte cuantificabile, prin
La rândul lor, obiectivele operaționale sunt care sunt îndeplinite o parte a acțiunilor
urmărite prin intermediul unor acțiuni prioritare pentru orizontul anului 2030.
prioritare (AP).
Consumato
Consum
Aport Energie r
Securita Competiti Guvern ator/ Educa
energeti curată/M vulnerabil/S
te vitate anță Acces la ție
c ediu ărăcie
energie
energetică
OP
x x x x x
1
OP
x x
2
OP x x
Pagină 48 din 73
3
OP
x x
4
OP
x x x x
5
OP
x
6
OP
x
7
OP
x x
8
OP
x x x
9
OP
x x x
10
OP
x x
11
OP
x x x
12
OP
x x
13
OP
x x
14
OP
x x
15
OP
x
16
OP
x x
17
OP
x
18
OP
x x x
19
OP
x x
20
OP
x
21
OP
x
22
OP
x
23
OP
x
24
OP
x
25
Pagină 49 din 73
(OP1) MIX ENERGETIC DIVERSIFICAT AP3a: Stabilirea culoarelor rețelelor de
ȘI ECHILIBRAT transport de energie și instituirea unui cadru
AP1a: Continuarea exploatării sustenabile a special de reglementări pentru asigurarea
tuturor tipurilor de resurse energetice primare terenurilor, autorizărilor și altor măsuri
ale țării, care pot contribui la atingerea țintelor necesare pentru executarea acestora.
și obiectivelor stabilite prin PNIESC. AP3b: Asigurarea surselor de finanțare pentru
AP1b: Menținerea unui parc diversificat și dezvoltarea capacităților de interconectare cu
flexibil al capacităților de producție de energie flux bidirecțional și a componentelor aferente
electrică, bazat pe tehnologii cu emisii reduse din sistemele naționale de transport de
de carbon. energie.
AP1c: Adoptarea de tehnologii avansate în
sectorul energetic, prin atragerea de investiții AP3c: Coordonarea la nivel regional pentru
private, prin susținerea cercetării științifice și dezvoltarea la timp, finanțarea și exploatarea
prin dezvoltarea parteneriatelor strategice. proiectelor internaționale de infrastructură
AP1d: Dezvoltarea de capacități de producție energetică.
a energiei electrice cu emisii reduse de GES –
nuclear, SRE, hidroenergie. AP3d: Armonizarea codurilor de rețea și a
tarifelor de intrare/ieșire în/din sistemele
(OP2) PUNEREA ÎN VALOARE DE NOI naționale de transport de energie, în sensul
ZĂCĂMINTE DE RESURSE PRIMARE facilitării fluxurilor de energie la nivel
PENTRU MENȚINEREA UNUI NIVEL regional.
SCĂZUT DE DEPENDENȚĂ AP3e: Închiderea inelului de 400 kV în
ENERGETICĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA sistemul național de transport al energiei
ÎN FUNCȚIONARE A SEN electrice.
AP2a: Un mediu investițional stimulativ AP3f: Realizarea unor linii noi care să lege
pentru explorarea și dezvoltarea în condiții de capacitățile noi de producție cu punctele de
eficiență tehnio-economică de zăcăminte de interconectare.
țiței, gaze naturale și lignit, precum și pentru AP3g: Reabilitarea sistemelor de transport al
creșterea gradului de recuperare din hidrocarburilor.
zăcămintele mature.
AP2b: Asigurarea la timp a infrastructurii (OP4) ASIGURAREA CAPACITĂȚII DE
necesare pentru accesul la piață a producției STOCARE DE ENERGIE ȘI A
din noile zăcăminte de gaze naturale. SISTEMELOR DE REZERVĂ
AP2c: Stabilirea zonelor de dezvoltare pentru AP4a: Constituirea de stocuri obligatorii de
capacități energetice care utilizează surse țiței, produse petroliere și gaze naturale.
regenerabile de energie, inclusiv utilizarea AP4b: Dezvoltarea de capacități și produse
potențialului off-shore wind din Marea flexibile de înmagazinare subterană a gazelor
Neagră. naturale, capabile să răspundă necesităților de
AP2d: Deblocarea investițiilor offshore de asigurare a siguranței în aprovizionare cu gaze
gaze naturale din Marea Neagră naturale a consumatorilor finali precum și
AP2e: Încurajarea utilizării gazului natural specificităților pieței de gaze naturale per
produs în România la producția de energie ansamblu.
electrică și la crearea de produse petrochimice AP4c: Dezvoltarea de capacități și mecanisme
și chimice cu valoare adăugată mare de integrare a SRE intermitente în SEN, în
sisteme de acumulatori electrici, inclusiv mici
(OP3) CREȘTEREA CAPACITĂȚILOR capacități de stocare la locația prosumator-
DE INTERCONECTARE A REȚELELOR ului.
DE TRANSPORT DE ENERGIE
Pagină 50 din 73
AP4d: Dezvoltarea sustenabilă a producției de AP7a: Participarea României la configurarea
hidrogen curat pe teritoriul României, în mecanismelor de solidaritate pentru asigurarea
contextul decarbonării și atingerii obiectivelor securității energetice în situații de criză a
de neutralitate climatică. aprovizionării cu energie.
AP7b: Participarea României la stadiile
(OP5) CREȘTEREA FLEXIBILITĂȚII incipiente de elaborare a documentelor
SISTEMULUI ENERGETIC NAȚIONAL europene cu caracter normativ și strategic, în
PRIN DIGITALIZARE, REȚELE sensul promovării intereselor naționale.
INTELIGENTE ȘI PRIN AP7c: Creșterea capacității României de a
DEZVOLTAREA CATEGORIEI atrage finanțare europeană pentru dezvoltarea
CONSUMATORILOR ACTIVI proiectelor de infrastructură strategică și a
(PROSUMATOR) programelor de eficiență energetică.
AP5a: Digitalizarea sistemului energetic AP7d: Demersuri diplomatice de aderare a
național în segmentele de transport, distribuție României la Organizația Economică de
și consum. Cooperare și Dezvoltare și implicare în
AP5b: Încurajarea prosumatorilor, atât casnici, activitățile Agenției Internaționale pentru
cât și industriali și agricoli, concomitent cu Energie.
dezvoltarea rețelelor și a contoarelor
inteligente. (OP8) DEZVOLTAREA
AP5c: Integrarea sistemelor de producție PARTENERIATELOR STRATEGICE
distribuită și a prosumatorilor în sistemul ALE ROMÂNIEI PE DIMENSIUNEA
electroenergetic. ENERGETICĂ
AP8a: Atragerea investițiilor companiilor
(OP6) PROTECȚIA INFRASTRUCTURII energetice de vârf în sectorul energetic
CRITICE ÎMPOTRIVA ATACURILOR românesc.
FIZICE, INFORMATICE ȘI A AP8b: Dezvoltarea cooperării în domeniul
CALAMITĂȚILOR cercetării științifice și a transferului de know-
AP6a: Implementarea de măsuri de securizare how.
fizică a infrastructurii critice față de posibile AP8c: Cooperarea cu autoritățile statelor
acte teroriste. partenere pentru creșterea securității
AP6b: Securitatea informatică a sistemelor de infrastructurii.
control a rețelelor energetice prin întărirea
barierelor de protecție, precum și prin (OP9) ÎNLOCUIREA, LA ORIZONTUL
cooperare internațională. ANULUI 2030, A CAPACITĂȚILOR DE
AP6c: Asigurarea mentenanței și a lucrărilor PRODUCȚIE DE ENERGIE ELECTRICĂ
de modernizare a sistemului energetic în CARE VOR IEȘI DIN EXPLOATARE CU
ansamblul său pentru menținerea la standarde CAPACITĂȚI NOI, EFICIENTE ȘI CU
de siguranță a obiectivelor critice (lacuri, EMISII REDUSE
diguri, baraje etc.). AP9a: Investiții în capacități noi de generare a
AP6d: Operaționalizarea sistemelor de energiei electrice, sub constrângerea realizării
avertizare/alarmare a populației și realizarea obiectivelor de securitate energetică,
exercițiilor de apărare civilă. competitivitate și decarbonare a sectorului
energetic.
(OP7) PARTICIPAREA PROACTIVĂ A AP9b: Asigurarea unui cadru de neutralitate
ROMÂNIEI LA INIȚIATIVELE tehnologică pentru dezvoltarea mixului
EUROPENE DE DIPLOMAȚIE energetic național.
ENERGETICĂ AP9c: Asigurarea mecanismelor de finanțare
pentru investițiile în capacități noi de
Pagină 51 din 73
producere a energiei electrice fără emisii de BENEFICIEZE DE CEL MAI BUN PREȚ
GES, în condiții de eficiență economică. AL ENERGIEI
AP12a: Creșterea gradului de transparență și
(OP10) CREȘTEREA EFICIENȚEI de lichiditate a piețelor de energie.
ENERGETICE PE ÎNTREG LANȚUL AP12b: Integrarea în cuplarea unică a piețelor
VALORIC AL SECTORULUI pentru ziua următoare și a piețelor intra zilnice
ENERGETIC (SDAC și SIDC), în calitate de stat membru.
AP10a: Definirea clară a conceptului de AP12c: Permiterea încheierii contractelor de
„eficiență energetică” în sensul în care acesta vânzare a energiei electrice pe termen lung cu
corespunde creșterii randamentelor și reducerii clienți (PPA) în afara piețelor centralizate,
pierderilor, în condițiile creșterii economice și având în vedere că modificări ale cadrului de
a consumului. reglementare secundar sau ale platformelor de
AP10b: Valorificarea potențialului de eficiență tranzacționare pe piețe centralizate nu sunt
energetică în sectorul clădirilor, prin programe suficiente pentru a oferi soluții atractive pentru
de izolare termică în sectorul public, al investitori și finanțatori privați, fiind deci
blocurilor de locuințe și al comunităților necesară o revizuire a prevederilor legislației
afectate de sărăcie energetică și primare.
implementarea Strategiei de Renovare pe
Termen Lung. (OP13) EFICIENTIZAREA ACTIVITĂȚII
AP10c: Abordarea integrată a sectorului de ECONOMICE A COMPANIILOR
încălzire centralizată a clădirilor, cu ENERGETICE CU CAPITAL DE STAT
coordonarea proiectelor de investiții pe lanțul AP13a: Îmbunătățirea managementului
valoric – producție, transport și consum companiilor energetice cu capital de stat în
eficient al agentului termic. sensul creșterii valorii lor pe termen mediu și
AP10d: Dezvoltarea contorizării inteligente și lung, fără considerente politice sau sociale.
a rețelelor inteligente. AP13b: Eliminarea pierderilor în companiile
AP10e: Implementarea de măsuri de energetice cu capital de stat.
diminuare a pierderilor tehnice de rețea și de AP13c: Optimizarea economică a portofoliilor
combatere a furturilor de energie. de active și de proiecte de investiții ale
companiilor energetice de stat.
(OP11) CREȘTEREA CONCURENȚEI PE
PIEȚELE INTERNE DE ENERGIE (OP14) POLITICI ECONOMICE ȘI
AP11a: Dezvoltarea pieței interne a gazelor FISCALE DE STIMULARE A
naturale prin creșterea volumelor INVESTIȚIILOR ÎN DEZVOLTAREA
tranzacționate și a lichidității, și cuplarea INDUSTRIEI PRODUCĂTOARE DE
ulterioară a acesteia la piața europeană a ECHIPAMENTE PENTRU SRE,
gazelor naturale. EFICIENȚĂ ENERGETICĂ ȘI
AP11b: Integrarea piețelor de energie ELECTROMOBILITATE
românești în piața unică europeană a energiei, AP14a: Valorificarea resurselor naționale de
pentru a crește rolul regional al platformelor energie primară în cât mai mare măsură în
bursiere românești în tranzacționarea economia internă, pentru a genera un efect de
produselor energetice. multiplicare economică.
AP14b: Susținerea cercetării științifice și a
(OP12) LIBERALIZAREA PIEȚELOR DE investițiilor în producția de echipamente și
ENERGIE ȘI INTEGRAREA LOR componente pentru tranziția energetică –
REGIONALĂ, ASTFEL ÎNCÂT tehnologiile SRE, de eficiență energetică și ale
CONSUMATORUL DE ENERGIE SĂ electromobilității.
Pagină 52 din 73
(OP15) REDUCEREA EMISIILOR DE AP17c: Participarea echitabilă la realizarea
GES ȘI NOXE ÎN SECTORUL obiectivului european de a atinge un nivel de
ENERGETIC emisii „net zero” la nivelul anului 2050
AP15a: Activitățile curente și proiectele
companiilor din sectorul energetic trebuie să (OP18) SEPARAREA FUNCȚIEI
respecte legislația de mediu și să aplice cele STATULUI DE PROPRIETAR ȘI
mai bune practici internaționale de protecție a ACȚIONAR DE ACEEA DE ARBITRU
mediului. AL PIEȚEI ENERGETICE
AP15b: Reducerea în continuare a emisiilor de AP18a: Separarea instituțională a activității
poluanți în aer, apă și sol, aferente sectorului statului ca legiuitor, reglementator și
energetic. elaborator de politici, pe de o parte, de aceea
AP15c: Susținerea cercetării științifice pentru de deținător și administrator de active, pe de
decarbonarea sectorului energetic. altă parte.
AP15d: Promovarea combustibililor
alternativi. (OP19) TRANSPARENTIZAREA
AP15e: Reducerea volumului și depozitarea în ACTULUI ADMINISTRATIV,
siguranță a deșeurilor radioactive la SIMPLIFICAREA BIROCRAȚIEI ÎN
producător (CNE Cernavodă) și corelarea cu SECTORUL ENERGETIC
„Strategia Națională pe termen mediu și lung AP19a: Reducerea birocrației prin
privind gestionarea în siguranță a transparentizare, digitalizare și introducerea
combustibilului nuclear uzat și a deșeurilor „ghișeului unic”.
radioactive”. AP19b: Introducerea celor mai bune practici
privind transparența și responsabilitatea în
(OP16) DEZVOLTAREA SUSTENABILĂ interacțiunea dintre consumator și sistemul
A SECTORULUI ENERGETIC administrativ.
NAȚIONAL, CU PROTECȚIA AP19c: Dezvoltarea de mecanisme
CALITĂȚII AERULUI, A APEI, A instituționale (precum avertizorii de
SOLULUI ȘI A BIODIVERSITĂȚII integritate); publicarea de rapoarte periodice
AP16a: Organizarea de programe de asupra achizițiilor publice realizate și a tuturor
informare și dezbateri publice privind marile sponsorizărilor acordate.
proiecte din energie, cu luarea în considerare a AP19d: Eliminarea conflictelor de interese
intereselor comunităților locale și a interesului între instituții publice și companii energetice
național. cu capital de stat.
Pagină 53 din 73
cu industria energetică, precum și cu centrele ELECTRICĂ, ENERGIE TERMICĂ ȘI
universitare. GAZE NATURALE
AP20d: Dezvoltarea capacității de atragere a AP23a: Îmbunătățirea accesului la surse
surselor de finanțare europene și internaționale alternative de energie, prin dezvoltarea
pentru cercetare științifică, prin participarea în rețelelor de distribuție.
consorții internaționale a institutelor de AP23b: Dezvoltarea, din diverse surse de
cercetare – dezvoltare - inovare. finanțare, de micro-rețelele și de sisteme de
AP20e: Programe de formare continuă pentru generare distribuită a energiei electrice, cu
specialiștii din administrație ai sectorului prioritate pentru gospodăriile fără acces la
energetic; energie electrică.
AP20f: Instruire continua pentru prevenirea AP23c: Dezvoltarea de politici publice la
riscurilor profesionale, protecţia sănătăţii şi nivelul unităților administrative locale privind
securitatea lucrătorilor, eliminarea factorilor modul de asigurare a energiei termice pentru
de risc şi accidentare. comunități.
AP23d: Dezvoltarea rețelelor de distribuție a
(OP21) ÎMBUNĂTĂȚIREA gazelor naturale la nivelul întregii țări.
GUVERNANȚEI CORPORATIVE A
COMPANIILOR CU CAPITAL DE STAT (OP24) REDUCEREA GRADULUI DE
AP21a: Implementarea normelor privind SĂRĂCIE ENERGETICĂ ȘI
guvernanța corporativă a companiilor cu PROTECȚIA CONSUMATORULUI
capital de stat și introducerea unor mecanisme VULNERABIL
de monitorizare a performanței manageriale a AP24a: Realizarea de programe publice de
acestor companii. izolare termică a imobilelor pentru
AP21b: Asigurarea profesionalismului și comunitățile afectate de sărăcie energetică, în
transparenței procesului de selecție a echipei scopul reducerii pierderilor de energie și al
de management, cu o publicarea detaliată a scăderii cheltuielilor cu încălzirea.
criteriilor de selecție și a rezultatelor AP24b: Protecția consumatorului vulnerabil
intermediare și finale. prin ajutoare sociale adecvate, precum
ajutoarele pentru încălzire și tariful social al
(OP22) DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII energiei electrice, respectiv prin obligații de
INSTITUȚIONALE serviciu public.
AP22a: Dezvoltarea sistemelor de AP24c: Reglementarea statutului și regimului
management al datelor, proiectare și juridic al consumatorului vulnerabil.
implementare.
AP22b: Asigurarea autorităților de OP(25) ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE
reglementare cu un număr corespunzător de CLIMATICE ȘI PREVENIREA ȘI
personal tehnic pregătit și sprijin cu resurse, GESTIONAREA RISCURILOR
inclusiv capacitate IT și baze de date, pentru a AP25a: Adaptarea planurilor de analiză și
îndeplini obligațiile de reglementare și pentru acoperire a riscurilor și planurilor de apărare
a asigura armonizarea cu bunele practici împotriva situațiilor de urgență specifice la
internaționale. schimbările climatice.
AP22c: Dezvoltarea capacității interne a AP25b: Ajustarea codurilor și normelor
autorităților de reglementare pentru a realiza existente în domeniul construcțiilor sau a altor
analize conform bunelor practici coduri și norme din acest domeniu, pentru a
internaționale. corespunde condițiilor de climă și
evenimentelor extreme
(OP23) CREȘTEREA ACCESULUI AP25c: În contextul Regulamentului (UE)
POPULAȚIEI LA ENERGIE 2019/941 al Parlamentului European și al
Pagină 54 din 73
Consiliului din 5 iunie 2019 privind pregătirea competente la nivelul Ministerului Economiei,
pentru riscuri în sectorul energiei electrice, Energiei și Mediului de Afaceri.
este avuta în vedere constituirea unei autorități
Pagină 55 din 73
energie în sectorul transporturilor SRE – Î&R
(SRE – T).
Principalele surse de energie regenerabilă în
SRE – E consumul final brut de energie în sectorul
Principalele surse de energie regenerabilă în încălzire și răcire provin din pompe de căldură
consumul final brut de energie electrică sunt și căldură derivată, astfel:
hidroenergia, energia eoliană și energia solară,
astfel:
Pagină 56 din 73
energia electrică din surse regenerabile în În acest sens, ținta SRE – T va avea următoare
transportul rutier și cel feroviar, astfel: evoluția în perioada 2020 – 2030:
Pagină 57 din 73
energie, dat fiind faptul că reduce costurile și Consum de energie primară și finală la
impactul negativ asupra mediului înconjurător nivelul anului 2030 [Mtep]
asociat cu consumul de energie, dar și
dependența de importuri de energie.
Potențialul cel mai ridicat de creștere a
eficienței energetice în România se regăsește
în încălzirea clădirilor, în transformarea
resurselor energetice primare în energie
electrică în centrale termoelectrice, în
transportul și distribuția energiei electrice și a
gazelor naturale, respectiv în transporturi și în
industrie.
Pagină 58 din 73
Traiectorie orientativă privind contribuția Referitor la măsurile necesare în cadrul altor
României la obiectivele Uniunii Europene de sectoare, se urmărește continuarea acțiunilor
eficiență energetică [%] prevăzute în PNAEE IV - în special în
domeniul industriei și transporturilor,
sectoarele cu cea mai mare pondere în
consumul final de energie după cel rezidențial.
Astfel, prin conformarea la obligațiile
(referitoare la măsurile derivate din auditurile
energetice și/sau din bunele practici în
managementul energetic) prevăzute în Legea
nr. 121/2014 privind eficiența energetică,
Sursă: Calcule Deloitte pe baza informațiilor corelată și cu programe și măsuri de stimulare
transmise de Grupul de lucru a investițiilor în domeniu (inclusiv prin
interinstituțional PNIESC și a recomandărilor scheme de sprijin existente/fonduri europene
COM nerambursabile în perioada 2021 - 2027),
sectorul industrial va trebui să atingă un ritm
Potențialul de creștere a eficienței energetice anual de economii de cca. 0,6 Mtep în
este în sectorul energetic urmat de cel perioada 2021 - 2030 (conform PNAEE IV,
rezidențial, Proiectul Strategiei de Renovare economiile de energie estimate pentru sectorul
pe Termen Lung (SRTL) propune măsurile de industrial în anul 2020 se ridică la 0,3 Mtep).
îmbunătățire a eficienței energetice, reducere a
emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și Similar, în domeniul transporturilor sunt
cele de creștere a ponderii energiei din surse necesare economii anuale noi de aproximativ
regenerabile în consumul total de energie prin 0,6 Mtep în perioada 2021 - 2030, în condițiile
renovarea stocului național de clădiri. Într-un în care estimările PNAEE IV indică economii
consum final estimat pentru anul 2019 de potențiale în sector de 0,4 Mtep la nivelul
22,86 Mtep, stocul național de clădiri are o anului 2020, bazate majoritar pe reînnoirea
pondere de 41,64%, având un consum estimat parcului de mașini (automobile și autovehicule
de 9,52 Mtep. de marfă) – respectiv 0,2 Mtep. Pentru
atingerea obiectivelor anuale vor fi necesare
măsuri susținute în modernizarea transportului
public urban și a celui feroviar. Nu în ultimul
rând, încurajarea mobilității alternative
(estimată a aduce economii de energie de 0,16
Mtep numai în 2020) poate contribui
semnificativ la reducerea consumului de
energie finală în transporturi.
Pagină 59 din 73
capacităților instalate în perioada 2020 – 2030 Mării Mediterane și din Orientul Mijlociu,
este prezentată în graficul de mai jos: prin Coridorul Sudic. Pentru aprovizionarea cu
gaze naturale2, România are în vedere în mod
Traiectoria orientativă a capacității nete special dezvoltarea Sistemului Național de
instalate, pe surse, [MW] Transport Gaze Naturale pe coridorul Bulgaria
– România – Ungaria – Austria (BRUA) și, de
asemenea, dezvoltarea pe teritoriul României a
Coridorului Sudic de transport pentru
preluarea gazelor naturale de la țărmul Mării
Negre. Interconectările existente vor continua
să fie utilizate pe direcția Nord Vest (Medieșul
Aurit), Sud Est (Isaccea) cu Ucraina, pe
direcția Vest cu Ungaria, pe direcția Sud cu
Sursă: Calcule Deloitte pe baza informațiilor Bulgaria și pe direcția Est cu Republica
transmise de Grupul de lucru Moldova.
interinstituțional PNIESC și a recomandărilor
COM Asigurarea flexibilității și adecvanței
sistemului energetic național reprezintă un
În vederea asigurării consumului de energie, obiectiv important pentru România în
capacitatea instalată va crește cu aproximativ domeniul securității energetice. În conexiune
35% în 2030 față de 2020, datorită instalării cu obiectivul de asigurare a unui mix energetic
noilor capacități de energie eoliană (de 2.302 diversificat, România își propune să
MW până în 2030) și solară (de 3.692 MW înlocuiască capacitățile de producție de
până în 2030), fapt care va determina o energie electrică care vor ieși din exploatare
creștere a producției interne de energie, cu capacități noi, eficiente și cu emisii reduse,
asigurând astfel un grad de independență la nivelul anului 2030 (a se vedea Planul de
energetică mai ridicat. Impactul pozitiv se Decarbonare propus de Complexul Energetic
poate vedea în special în reducerea Oltenia). Până la înlocuirea capacităților pe
dependenței de importuri din țări terțe, de la cărbune cu capacități noi bazate pe tehnologii
un nivel de 20,8% preconizat în 2020, la cu emisii reduse, se au în vedere lucrări de
17,8% în 2030, reprezentând unul dintre cele reabilitare și creșterea eficienței energetice a
mai scăzute niveluri de dependență a capacităților existente și care vor rămâne în
importurilor de energie din Uniunea exploatare din rațiuni de asigurare a securității
Europeană. energetice a României.
De asemenea, este preconizată înlocuirea mai România își propune, de asemenea, obiective
multor grupuri pe cărbune cu unități în ciclu cu privire la încurajarea consumului
combinat alimentate cu gaze naturale și unități dispecerizabil în vederea asigurării
bazate pe surse regenerabile de energie, răspunsului la variațiile cererii precum și
retehnologizarea unei unități nucleare, precum obiective cu privire la stocarea energiei.
și construcția cel puțin a unei noi unități Dezvoltarea și utilizarea potențialului tehnico-
nucleare până în 2030. economic al surselor regenerabile de energie
(SRE) în SEN depinde de dezvoltarea
În ceea ce privește piața de gaze naturale, capacităților de stocare, precum și a
România este avantajată de poziția favorabilă tehnologiilor privind injectarea de hidrogen
față de capacitățile de transport în regiune şi sub formă de gaz de sinteză din SRE și
de posibilitatea de interconectare a SNT cu
sistemele de transport central europene și cu
resursele de gaze din Bazinul Caspic, din estul 2
Planul de dezvoltare a sistemului național de transport Gaze
Naturale 2019-2028 SNTGN Transgaz SA – aprobat ANRE
Pagină 60 din 73
utilizarea hidrogenului în procesele pentru maximizarea capacităților de
industriale. interconexiune ofertare.
Pagină 61 din 73
În același timp, prin cadrul legislativ primar și interconexiune cu infrastructura energetică
secundar, dar și prin finalizarea proiectelor transeuropeană;
legate de închiderea inelului național de 400 Echipamente şi sisteme inteligente
kV (linii interne), România va crea condițiile pentru asigurarea calității energiei electrice;
inclusiv pentru maximizarea capacităților de Implementarea de soluții digitale
interconexiune ofertate. pentru izolarea defectelor și realimentarea cu
energie in mediul rural și urban;
Implementarea Proiectelor de Interes Comun Digitalizarea stațiilor de transformare
(PIC-urilor) și realizarea celorlalte proiecte de
şi soluții privind controlul rețelei de la distanță
dezvoltare a rețelei electrice de transport,
- integrare stații în SCADA;
incluse în Planul de Dezvoltare a RET
Implementarea de soluții privind
perioada 2018-2027, vor ajuta considerabil
stocarea energiei electrice pentru
pentru atingerea unui grad de interconectare a
eficientizarea consumului si remedierea
rețelelor electrice de cel puțin 15,4% la nivelul
fluctuaților majore de producție;
anului 2030.
Creșterea capacității disponibile pentru
Mai mult, CNTEE Transelectrica a dezvoltat comerțul transfrontalier;
un plan de acțiuni în conformitate cu Articolul Măsuri de creștere a adecvanței rețelei
15 din Regulamentul (UE) 2019/943 din 5 naționale de energie electrică pentru a crește
iunie 2019 privind piața internă de energie capacitatea de integrare a energiei provenite
electrică care stabilește capacitatea minimă din surse regenerabile, de natură variabilă.
disponibilă pentru comerțul transfrontalier ca
fiind minim 70% din capacitatea de transport, VI.6. Integrarea piețelor
respectând limitele de siguranță în funcționare
după considerarea contingențelor. România urmărește să de-reglementeze piețele
interne de energie electrică și gaze naturale,
Prin urmare, având în vedere proiectele astfel încât să se armonizeze cu acquis-ul
incluse în Planul de Dezvoltare a RET 2018 – comunitar. Calendarul propune o liberalizare
2027 și estimările rezultate, România va etapizată astfel încât impactul tranziției asupra
atinge un grad de interconectare de cel puțin consumatorului să fie cât mai redus. De
15,4% din capacitatea totală instalată până în asemenea, prin măsurile de liberalizare se
anul 2030. urmărește dezvoltarea unui cadru legislativ
favorabil investițiilor care vor contribui la
VI.5. Infrastructura de transport a energiei asigurarea securității energetice, sporind de
asemenea și flexibilitatea sistemului energetic
Pentru funcționarea optimă a sistemului national.
energetic, se va urmări dezvoltarea sistemelor
inteligente de energie, rețele și stocare în afara Prin urmare, România își propune să
TEN-E. În acest sens au fost identificate finalizeze procesul de liberalizare a pieței de
următoarele priorități de investiții: energie electrică la sfârșitul anului 2020,
respectiv a pieței de gaze naturale până la 30
Digitalizarea sistemului energetic iunie 2020.
național în segmentele de transport, distribuție
și consum și introducerea sistemelor de
management inteligent și măsuri de sprijin Integrarea și cuplarea piețelor
pentru implementarea pas cu pas a conceptului
de oraș inteligent;
Consolidarea rețelelor de transport și Urmărind îndeplinirea obiectivului prioritar de
distribuție a energiei electrice cu scopul de a integrare în piața internă, România va
asigura parametrii tehnici necesari de bună continua procesul de integrare a piețelor de
Pagină 62 din 73
energie electrică pentru ziua următoare și inteligentă este recunoscută pentru beneficiile
intra-zilnică în cadrul cuplării unice a piețelor pe care le aduce consumatorilor finali,
de energie electrică (pan-European Single companiilor de utilități și întregului sistem
Day-Ahead Coupling, SDAC), respectiv energetic, inclusiv beneficii asupra mediului,
Single Intra-Day Coupling, SIDC), având în prin creșterea eficienței energetice și
vedere metodologia de alocare implicită a integrarea SRE în SEN.
capacităților trans-frontaliere “flow based”
aplicabilă regiunii CORE (termen de VI.7. Sărăcia energetică
implementare: conform foilor de parcurs ale
proiectelor de punere în aplicare ale Potrivit recomandărilor Comisiei Europene,
prevederilor regulamentelor europene cu România ar trebui să-și definească obiectivele
relevanță) din care face parte și fără a exclude în ceea ce privește sărăcia energetică în
implementarea timpurie a cuplării unice a conformitate cu specificul național. Țările
piețelor de energie electrică pe baza de NTC. membre care au un număr semnificativ al
gospodăriilor aflate în sărăcie energetică
La nivel regional, o acțiune strategică a trebuie să includă în planurile lor naționale
României rămâne integrarea în cuplarea unică integrate de energie și schimbări climatice un
a piețelor pentru ziua următoare și a piețelor obiectiv indicativ pentru reducerea sărăciei
intra zilnice (SDAC și SIDC), în calitate de energetice.
stat membru, abordare care derivă din
necesitatea conformării la regulamentele Potrivit datelor Eurostat pentru 2019, România
europene. se regăsește în treimea inferioară a valorii
prețului la energia electrică pentru
De asemenea, România va continua consumatorii casnici din UE. Totuși, dată fiind
colaborarea cu părțile contractante din cadrul puterea relativ scăzută de cumpărare,
Comunității Energiei în contextul aderării suportabilitatea prețului este o problemă de
acestora la SDAC și SIDC, proces care va prim ordin, care duce la un nivel ridicat de
depinde însă de evoluția procesului de stabilire sărăcie energetică.
a mecanismelor de piață în zona balcanică.
Pentru a măsura cât mai precis nivelul sărăciei
Rețele inteligente energetice la nivelul țărilor membre UE,
Digitalizarea sistemului energetic românesc, Observatorul UE pentru Sărăcia Energetică
inclusiv a rețelelor de transport și distribuție prevede utilizarea unor indicatori principali,
(“smart grids”) joacă un rol important în iar sursa valorilor este dată de bazele de date
reducerea consumului propriu tehnologic Eurostat. Indicatorii pentru care există date
(CPT), dar și în transformarea pieței de suficiente la nivelul țării și al UE sunt:
energie românești într-o piață “fit-for-RES” procentul restanțelor la facturile de utilități și
(prin creșterea posibilităților de integrare a imposibilitatea de a încălzi gospodăria la un
producției suplimentare de energie electrică nivel adecvat.
din surse regenerabile). Pentru a atinge acest
obiectiv, România urmărește implementarea La nivelul României, 14,4% din gospodării au
conceptului de rețele inteligente, inclusiv prin avut restanțe la facturile de utilități în 2018. În
introducerea pe scară largă a contoarelor comparație, media Uniunii Europene se afla la
inteligente. 6,6% în același an. Evoluția indicatorului la
nivelul României și al UE pentru perioada
Introducerea sistemelor de măsurare 2010 - 2018 se regăsește în tabelul de mai jos.
inteligente în sectorul energetic reprezintă o
- Restanțe la facturile de utilități [%], 2010 -
prioritate națională, ca prim pas în
2018
digitalizarea infrastructurii. Contorizarea
Pagină 63 din 73
2 2 2 2 2 2 2 2 2
0 0 0 0 0 0 0 0 0
1 1 1 1 1 1 1 1 1
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Me 1
9, 9, 9, 9, 9, 8, 7, 6,
dia 0,
1 0 9 9 1 1 0 6
UE 2
Ro 2 2 2 2 2 1 1 1 1
mâ 6, 7, 9, 9, 1, 7, 8, 5, 4,
nia 5 3 7 7 5 4 0 9 4
Sursă: Eurostat, Arrears on utility bills - EU-
SILC survey [ilc_mdes01]
Imposibilitatea de a încălzi gospodăria la un
nivel adecvat este un alt indicator care
cuantifică ponderea gospodăriilor care nu au
această capacitate, bazându-se pe întrebarea
“Vă permiteți să vă încălziți locuința la un
nivel adecvat?”. Evoluția indicatorului la
nivelul României și al UE pentru perioada
2010-2018 poate fi consultat în tabelul de mai
jos.
Imposibilitatea de a încălzi gospodăria la un
nivel adecvat [%], 2010-2018
2 2 2 2 2 2 2 2 2
0 0 0 0 0 0 0 0 0
1 1 1 1 1 1 1 1 1
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Me 1 1 1
9, 9, 9, 8, 7, 7,
dia 0, 0, 0,
5 8 4 7 8 3
UE 8 7 2
Ro 2 1 1 1 1 1 1 1
9,
mâ 0, 5, 5, 4, 2, 3, 3, 1,
6
nia 1 6 0 7 9 1 8 3
Sursă: Eurostat, Inability to keep home
adequately warm - EU-SILC survey
[ilc_mdes01]
Comparația indicatorilor arată, pe de o parte,
progresul României în combaterea sărăciei
energetice și evidențiază, pe de altă parte,
necesitatea de a recupera decalajul față de
media UE. Așadar, obiectivul național în
această privință este reducerea gradului de
sărăcie energetică și protecția consumatorului
vulnerabil, în vederea garantării drepturilor
omului, având în vedere atingerea nivelului
mediu al statelor membre UE al anului 2015.
Pagină 64 din 73
VII. PERSPECTIVE ALE SECTORULUI ENERGETIC ROMÂNESC ÎNTRE 2030 ȘI
2050
utilizarea tehnologiilor CSC; încurajarea
Perspectiva de dezvoltare a sectorului investițiilor în infrastructura de stocare a
energetic până în anul 2050 este utilă din două energiei; creșterea eficienței energetice, în
motive principale: (1) sectorul energetic are o special a imobilelor; oportunitatea utilizării
intensitate ridicată a capitalului, iar multe pompelor de căldură în încălzire/răcire.
proiecte au un ciclu investițional lung, astfel
încât o bună parte a deciziilor de investiții ce Producția energiei electrice pe bază de
vor avea loc în viitorul apropiat vor continua tehnologii cu emisii reduse de GES
să își producă efectele în 2050; și (2) politicile
energetice și de mediu ale UE, inclusiv țintele Se estimează că, perioada 2020-2030 va aduce
pentru anul 2030, sunt construite în jurul creșteri moderate ale capacităților de
obiectivului pe termen lung de a atinge un producere a energiei din SRE, cu precădere
nivel de emisii „net zero” la nivelul anului eoliene și fotovoltaice.
2050.
Cu toate acestea, evoluția costului cu emisiile
Obiectivul global de atenuare a schimbărilor de GES în coroborare cu o creștere a
climatice poate fi îndeplinit doar prin acțiuni performanței tehnologiilor de producere a
și măsuri cu caracter transformator la nivel energiei din SRE, în principal eoliană și
global. O direcție principală de acțiune va fi fotovoltaică, raportată la costurile
accelerarea tranziției sectorului energetic către investiționale și operaționale, va accelera
tehnologii care permit reducerea emisiilor de tranziția energetică în România, prin creșterea
GES Multe dintre transformările pe termen ritmului de extindere a centralelor eoliene,
lung ale sectorului energetic pot fi anticipate, fotovoltaice și a altor tehnologii cu emisii
dat fiind ritmul lent de înlocuire al reduse de GES, după 2030.
infrastructurii energetice.
Capacitatea netă instalată în centrale pe bază
Tendințele prezentate în acest capitol oferă o de SRE în anul 2050 presupune investiții
perspectivă asupra evoluției sectorului pentru punerea în funcțiune a noi capacități
energetic din România pentru perioada 2030- precum și pentru înlocuirea capacităților
2050. Incertitudinea previziunilor pe termen existente, instalate în perioada 2010-2016.
lung, care depinde de evoluția tehnologiilor, a care vor ajunge la sfârșitul duratei de viață în
inovării și dezvoltarea sectorului energetic la perioada 2030-2040.
nivel european, face ca ele să aibă un caracter
mai degrabă orientativ și necesar a fi analizate De asemenea, se estimează că după 2035 se
și actualizate periodic. vor crea premise pentru introducerea
reactoarelor nucleare de generația IV, mici și
Evoluția sectorului energetic românesc în modulare (SMR), care vor putea crește
orizontul anului 2050 ponderea energiei cu emisii scăzute de GES.
În acest context se remarcă oportunitatea
Principalele tendințe de dezvoltare la nivel dezvoltării tehnologiei de reactoare rapide
european și la nivel național se referă la: răcite cu plumb, care ar putea facilita
creșterea rolului biomasei în mixul energetic; României și posibilitatea participării la
susținerea electromobilității; creșterea proiecte de investiții pe plan mondial.
ponderii SRE în mixul energiei electrice și
Pagină 65 din 73
Evoluția mixului energetic are la bază premisa sfârșitul tranziției energetice, la orizontul
utilizării hidroenergiei, a energiei din surse anului 2050, pentru că poate contribui la
regenerabile de energie și a energiei nucleare decarbonarea gazelor naturale. Atât pomparea
pe termen lung în România, pentru un mix inversă a apei în centrale hidroelectrice, cât și
energetic diversificat și echilibrat cu emisii hidroliza au un randament relativ scăzut. Din
reduse de carbon. acest motiv, implementarea acestor tehnologii
la scară mare depinde în mare măsură de
Stocarea energiei electrice la scară mare evoluția acestor tehnologii și a inovării în
domeniu, precum și de evoluția sectorului
După anul 2030 și, mai ales, după 2040, va energetic și condițiile de piață în Romania și la
apărea necesitatea de a dezvolta noi soluții de nivel europen, în orizontul de timp analizat.
stocare a energiei electrice produse în centrale
eoliene și fotovoltaice. Un rol important în echilibrarea SEN îl vor
avea rețelele inteligente și managementul
În orizontul anului 2050, se estimează cererii de energie, inclusiv prin creșterea
necesitatea de a asigura echilibrarea pentru 15- rolului comunităților locale și al
20 GW instalați în centrale cu producție prosumatorilor care ar putea deține și
intermitentă, la nivelul SEN. Astfel, capacități de stocare.
suplimentar capacităților existente, se remarcă
oportunitatea dezvoltării sistemelor de baterii Rolul pe termen lung al autovehiculului
de mare capacitate sau a sistemelor de baterii electric în transporturi
de capacități mijlocii sau mici dispersate
geografic, ca soluție marginală pe piața de Mobilitatea electrică reprezintă o alternativă
echilibrare. În această direcție, tehnologii, care sustenabilă posibilă, pe termen lung, la
în prezent sunt costisitoare, dar care ar putea motorul cu ardere internă. Gazele naturale,
deveni fezabile economic și oportune, în GPL-ul și hidrogenul sunt combustibili
funcție de progresul tehnologic și evoluția alternativi viabili pentru sectorul
sectorului energetic, sunt celulele de transporturilor, însă este puțin probabil să
combustie având la bază procesul de hidroliză ofere o soluție de înlocuire pe scară largă a
pe bază de energie din SRE și alte tehnologii produselor petroliere în mixul energetic.
de producere a energiei cu emisii reduse de
carbon. Pe de altă parte, principala problemă a
După anul 2030, centralele hidroelectrice cu autovehiculului electric constă în dificultatea
acumulare prin pompaj devin oportune în stocării energiei electrice. Din punct de vedere
mixul de capacități în toate scenariile al sustenabilității, se pune și problema
analizate. Scenariile estimează capacități cu emisiilor aferente producției de energie
acumulare prin pompaj de aproximativ 1000 electrică, dominată de combustibilii fosili. Pe
MW în anul 2050, cu variații între 850 MW și termen lung însă, autovehiculele electrice sunt
1100 MW. Scenariile în care necesarul estimat de așteptat să dețină un rol central, pe măsură
de capacități hidroelectrice cu acumulare prin ce crește eficiența bateriilor, respectiv
pompaj este cel mai ridicat, sunt cele cu producția în cantități mari a energiei electrice
decarbonare ambițioasă. curate.
În alte scenarii analizate, necesarul mai scăzut
de capacități hidroelectrice cu acumulare prin Tranziția de la motorul cu ardere internă către
pompaj este justificat de dezvoltarea, în cel electric este probabil să aibă loc trecând
paralel, a capacităților de producție a gazului prin etapa intermediară a autovehiculelor
de sinteză. Producția de gaz de sinteză din hibride (echipate cu ambele tipuri de motor),
SRE este binevenită în mixul energetic către cu sau fără alimentare din rețeaua de energie
Pagină 66 din 73
electrică. Cea mai timpurie dezvoltare o vor la 10%. Efortul strategic în următorii ani va
avea autovehiculele hibride pentru care consta în principal în imprimarea unei direcții
motorul electric are doar un rol marginal, la de dezvoltare a sectorului energetic în linie cu
viteze mici, în traficul urban. obiectivele strategice prioritare și obiectivul
UE de a atinge un nivel de emisii „net zero” la
Etapa a doua va consta în creșterea numărului nivelul anului 2050.
de autovehicule hibride de tip plug-in, a căror
baterie de capacitate medie se poate încărca de În acest context, sunt prezentate în continuare
la o sursă externă de energie electrică. țintele naționale care contribuie la atingerea
obiectivelor UE pentru 2030, cu privire la cota
În fine, a treia etapă va consta în creșterea de SRE, emisii de GES și eficiență energetică.
rapidă a ponderii autovehiculelor pur electrice,
cu baterii de mare capacitate, pe măsură ce Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
costul lor scade, iar energia electrică provine
în cea mai mare parte din surse cu emisii România își redusese în 2015 emisiile de GES
scăzute de GES. cu 54% față de 1990, mult peste nivelul mediu
Scenariile de dezvoltare analizate estimează de 20% stabilit ca țintă UE28 pentru 2020 și
tranziția României către electromobilitate în ținta de 40% pentru 2030. Scăderea este, în
perioada 2030-2050. Aceasta va depinde de primul rând, rezultatul unui proces amplu și
evoluția pieței la nivel național și european și dificil de transformare a sectorului industrial,
susținerea investițiilor necesare pentru ce poate fi considerat în bună măsură încheiat.
dezvoltarea infrastructurii publice de
reîncărcare. În perspectiva tranziției României Industria rămâne principalul motor de creștere
către electromobilitate și condiționat de economică sustenabilă pentru România și are
contextul de piață, ar putea deveni oportună premise foarte bune de dezvoltare în deceniile
susținerea prin intermediul unor scheme de următoare, în special în producția de mașini,
sprijin, coordonată cu dezvoltarea industriei utilaje și echipamente, cu valoare adăugată tot
autovehiculelor electrice în România. mai ridicată. Se estimează că, pe termen scurt,
creșterea eficienței energetice și scăderea
Se estimează că , aproape 60% din parcul auto emisiilor de GES nu vor mai avansa în același
ar urma să aibă, în 2050, o formă de propulsie ritm. Scăderea emisiilor de GES va avea loc
electrică. Dintre autovehiculele pe motorină și într-un ritm mult mai lent decât cel din ultimii
benzină, o bună parte ar putea folosi produse 25 de ani, ca rezultat al investițiilor susținute
energetice pe bază de biomasă. Bineînțeles, în acestă direcție. Un rol important îl vor avea
tranziția către electromobilitate poate avea loc însă eficientizarea consumului de energie și
mai rapid sau mai lent, în funcție de evoluția creșterea ponderii energiilor curate în mixul
factorilor principali explicați mai sus. energetic.
Pentru 2030, România își propune să aducă o
contribuție echitabilă la realizarea țintei de
Participarea României la atingerea țintelor decarbonare a Uniunii Europene și va urma
UE28 în 2030 și 2050 cele mai bune practici de protecție a mediului.
Aplicarea schemei EU-ETS și respectarea
România își va îndeplini angajamentul țintelor anuale de emisii pentru sectoarele non-
european cu privire la țintele naționale pentru ETS reprezintă angajamentele principale
eficiența energetică, energia regenerabilă și pentru realizarea țintelor. Pentru sectoarele
emisiile de GES pentru anul 2020, un efort care fac obiectul schemei EU-ETS, obiectivul
susținut suplimentar fiind necesar pentru general al României de reducere a emisiilor se
creșterea cotei de SRE în transporturi (SRE-T)
Pagină 67 din 73
ridică la aproximativ 44% până în 2030 față cu efect de seră în sectoarele economiei
de anul 2005. naționale vor fi reduse cu aproximativ 50%
Ca urmare a politicilor și măsurilor față de 1990. La această reducere vor contribui
preconizate, emisiile GES aferente sectorului atât sectoarele cuprinse în sistemul ETS, cât și
ETS sunt estimate la 39 mil. t echivalent CO2 activitățile non-ETS.
la nivelul anului 2030.
Mai mult, emisiile GES ar putea fi reduse
Emisiile din activitățile economice non-ETS suplimentar conform scenariului cu măsuri
pentru perioada 2021-2030 sunt stabilite în adiționale din PNIESC, actualizat în urma
Regulamentul (UE) 2018/842 AL recomandărilor COM, după finalizarea
PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL documentelor strategice elaborate de
CONSILIULUI din 30 mai 2018 privind instituțiile guvernamentale din România.
reducerea anuală obligatorie a emisiilor de Astfel, următoarele raportări vor avea în
gaze cu efect de seră de către statele membre vedere armonizarea cu PNIESC, urmând ca
în perioada 2021-2030 în vederea unei analiza menționată mai sus să fie inclusă în
contribuții la acțiunile climatice de respectare viitoarele revizuiri ale planului. La momentul
a angajamentelor asumate în temeiul revizuirii textului de strategie, Nivelul de
Acordului de la Paris și de modificare a Referință în Silvicultură (FRL) și Planul
Regulamentului 525/2013/UE Național deContabilizare pentru Silvicultură
(PNCS) erau în curs de elaborare.
Pentru România, Comisia Europeană a stabilit Actualizarea emisiilor/reținerilor de GES din
o țintă de reducere cu 2% în 2030 față de sectorul LULUCF, parte a Inventarului
nivelul din 2005 (Regulamentul (UE) Național de Emisii de Gaze cu Efect de Seră
2018/842, Anexa 1 ) în timp ce media pentru (INEGES), cu impact asupra determinării
UE28 este o reducere de 30%. La atingerea FRL, prognozelor de emisii/rețineri de GES,
acestei ținte poate contribui, prin respectarea sunt la momentul actual în curs de elaborare.
prevederilor și condițiilor aferente fiecărui Raportul Bienal nr. 4 a avut termen de
SM, și implementarea Regulamentului (UE) finalizare 31 decembrie 2019, iar restul
2018/841 al Parlamentului European și al raportărilor își urmează cursul normal în 2020
Consiliului cu privire la includerea emisiilor și încep cu 15 ianuarie 2020, termenul de
de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor raportare către COM și Agenția Europeană de
rezultate din activități legate de exploatarea Mediu al datelor INEGES.
terenurilor, schimbarea destinației terenurilor
și silvicultură în cadrul de politici privind În concluzie, obiectivele cu privire la emisiile
clima și energia pentru 2030 și de modificare și absorbțiile GES, precum și politicile și
a Regulamentului nr. 525/2013/UE și a măsurile aferente, vor putea fi actualizate în
Deciziei nr. 529/2013/UE, printr-o cadrul PNIESC după finalizarea acestor
compensare de maxim 13,4 milioane tone documente strategice.
CO2 echivalent pentru perioada 2021-2030.
Creșterea rolului SRE în mixul energetic
Potrivit proiecțiilor efectuate în cadrul
elaborării PNIESC, emisiile GES totale România ar putea introduce un mecanism de
estimate în 2030 (EU-ETS și non-ETS, sprijin pentru dezvoltarea potențialului
excluzând LULUCF) vor fi de 118,35 mil. t biomasei în forme moderne și eficiente, însă
CO2 echivalent. dezvoltarea parcurilor eoliene și fotovoltaice
va continua, probabil, în perspectiva în care
Așadar, România va contribui la procesul de costul acestor tehnologii le va face
decarbonare al UE28, având în vedere competitive fără scheme de sprijin. Acest
estimarea că în 2030 totalul emisiilor de gaze lucru este de așteptat să aibă loc în următorul
Pagină 68 din 73
deceniu, prin urmare se vor construi noi SRE-T în 2030 va ajunge la 14,1%. Această
capacități eoliene și fotovoltaice în România, creștere nu este neglijabilă, venind pe fondul
chiar în absența unei scheme de sprijin, după unei creșteri susținute a sectorului
anul 2020. transporturilor. Ea anticipează o creștere mult
mai rapidă în perioada 2030-2050.
La nivelul anului 2030, România își propune
atingerea unei ponderi de energie din surse Eficiență energetică
regenerabile în consumul final brut de energie
electrică (SRE – E) de 49,4%, de la 41% în La nivelul anului 2030 România are drept
2020. Evoluția acestui indicator va determina obiectiv atingerea unui consum final de
în cea mai mare măsură cota totală SRE în energie de 25,7 Mtep, însemnând o reducere
2030. cu 40,4% față de scenariul PRIMES 2007.
Pagină 69 din 73
Promovarea consumului dispecerizabil are, de În acest context, în perioada 2030 – 2050
asemenea, multiple beneficii în vederea adaptarea la schimbările climatice va fi un
realizării economiilor de energie prin prisma obiectiv național important.
faptului că acest lucru permite consumatorului
final să își ajusteze în mod voluntar cererea,
reducând astfel consumul. Implementarea
tehnologiilor tip „smart meters” și dezvoltarea
rețelelor inteligente vor contribui de asemenea
la atingerea acestui obiectiv.
Pagină 70 din 73
ACTUALIZAREA PERIODICĂ A STRATEGIEI ENERGETICE
Pagină 71 din 73
Abrevieri
ANRE Agenția Națională de Reglementare în domeniul Energiei
ANRM Agenția Națională pentru Resurse Minerale
ANRSC Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități
Publice
BRUA gazoductul Bulgaria-Romania-Ungaria-Austria
CCGT turbină cu ciclu combinat pe bază de gaz natural
CSC procesul de captare, transport și stocare geologică a emisiilor de CO 2
CE Comisia Europeană
CEO Complexului Energetic Oltenia
CNU Compania Națională a Uraniului
DEN Dispecerul Energetic Național
ELCEN Electrocentrale Bucureşti
ENTSO- European Network of Transmission System Operators for Electricity, Reţeaua
E Europeană a Operatorilor de Transport şi Sistem pentru Energie Electrică
ENTSO- European Network of Transmission System Operators for Gas, Reţeaua Europeană a
G Operatorilor de Transport şi Sistem pentru Gaz Natural
ESCO Energy Services Company, companie de servicii energetice
ETS Emission Trading System, sistemul de tranzacționare a emisiilor de gaze cu efect de
seră în UE
GEM- model macroeconomic si sectorial pentru țările din Europa și economia globală;
E3
GES gaze cu efect de seră
GNC gaz natural comprimat
GNL gaz natural lichefiat
GPL gaz petrolier lichefiat
HHI indicele Herfindahl-Hirschmann
IEA Agenția Internațională pentru Energie
mil t milioane tone
mld m3 miliarde metri cubi
Mtep milioane tone echivalent petrol
OCDE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
OPEC Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol
PCI „Proiecte de Interes Comun”, propuse spre finanțare prin programul Connecting
Europe Facility
PRIME Price-Induced Market Equilibrium System, suita de modele utilizate în modelarea
S cantitativă
RADET Regia Autonoma de Distributie a Energiei Termice din București
RET rețea electrică de transport
SACET sistem de alimentare centralizată cu energie termică
Pagină 72 din 73
SEN sistemul electroenergetic național
SNT sistem național de transport (pentru gaz natural, respectiv pentru țiței)
SRE surse regenerabile de energie
STS servicii tehnologice de sistem
UE Uniunea Europeană
WACC Weighted Average Cost of Capital, costul mediu ponderat al capitalului (costul
capitalului)
OTS operatorul de transport și de sistem pentru energie electrică
tep tone echivalent petrol, unitate de măsură a energiei. 1 tep = 11,628 MWh
TWh terawatt-oră, echivalentul unui miliard de kilowați-oră (kWh), unitate de măsură a
energiei. Sunt utilizați și alți multipli ai kWh, respectiv MWh (o mie de kWh) și
GWh (un milion de kWh)
Pagină 73 din 73