4. ANALIZA COST BENEFICIU 4.1.

IDENTIFICAREA INVESTIIEI Prin prezentul Studiu de Fezabilitate se fundamenteaz necesitatea obinerii de cofinantare pentru proiectul CENTRU DE AFACERI propus, in cadrul Programului Operational Regional 2007-2013 Axa prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local, Domeniul de interventie 4.1 Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanta regionala si locala. Prin acest proiect Primaria isi propune astfel sa realizeze un centru modern de afaceri prin intermediul caruia sa fie sprijinit mediul de afaceri local si totodata sa fie atras capitalul privat in actiuni ce vizeaza satisfacerea unor nevoi ale comunitatii locale precum si crearea unor locuri noi de munca. In Tema de proiectare sunt propuse urmatoarele functiuni principale: - 3 sli de conferinte (dotate cu aer conditionat) cu o capacitate de 50-100 locuri. - Un pavilion expozitional central cu o suprafata de 1950 mp, cat si realizarea de spatii de expozitie in aer liber. - Spatii destinate depozitarii in interiorul pavilionului central. - Spaii pentru birouri cu o suprafa util de 850 m.p. - Realizarea unui spatiu de parcare. - Birouri de informatii comerciale. - Infopoint. Programul Operational Regional (POR) implementeaza elemente ale Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionala a Planului National de Dezvoltare (PND) contribuind alaturi de celelalte Programe Operationale (PO) la realizarea obiectivului Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionala a PND si al Cadrului National Strategic de Referinta, respectiv diminuarea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre Romania si media dezvoltarii statelor membre ale Uniunii Europene. Programul Operational Regional va fi finantat in perioada 2007-2013 din bugetul de stat si bugetele locale, fiind cofinantat din Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) unul din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene. Obiectivul global al POR consta in sprijinirea unei dezvoltari economice si sociale durabile si echilibrata teritorial, a tuturor Regiunilor Romaniei, potrivit nevoilor lor specifice, cu accent pe sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor potentiali poli de crestere urbani, imbunatatirea mediului de afaceri si a infrastructurii de baza, pentru a face din regiunile Romaniei, in special cele mai slab dezvoltate, locuri atractive pentru munca, viata si petrecerea timpului liber. Astfel, in concordanta cu Strategia Nationala de Dezvoltare Regionala a Planului National de Dezvoltare, POR va da prioritate regiunilor ramase in urma si zonelor mai putin dezvoltate din cadrul regiunilor mai prospere. Pentru atingerea obiectivului general al dezvoltarii regionale, strategia vizeaza atingerea urmatoarelor obiective specifice: cresterea rolului economic si social al centrelor urbane, printr-o abordare policentrica pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor; imbunatatirea accesibilitatii regiunilor si in special a accesibilitatii centrelor urbane si a legaturilor lor cu ariile inconjuratoare; cresterea calitatii infrastructurii sociale a regiunilor; cresterea competitivitatii regiunilor ca locatii pentru afaceri; cresterea contributiei turismului la dezvoltarea regiunilor. Dezvoltarea echilibrata a tuturor regiunilor tarii se va realiza printr-o abordare integrata, bazata pe o combinare a investitiilor publice in infrastructura locala, politici active de stimulare 1

a activitatilor de afaceri si sprijinirea valorificarii resurselor locale, pe urmatoarele axe prioritare tematice: Axa 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor-potentiali poli de crestere Axa 2 Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale Axa 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale Axa 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local Axa 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului Axa 6 Asistenta Tehnica Una dintre cele mai importante axe pe care autoritatile administratiei publice locale o pot accesa in vederea finantarii de proiecte de interes local in domeniul infrastructurii de afaceri este Axa prioritatra 4 - ''Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local''. Aceasta axa vizeaza crearea si dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor, de importanta regionala si locala cat si sprijinirea initiativelor antreprenoriale regionale si locale care sa faciliteze crearea de noi locuri de munca si cresterea economica durabila. Astfel, Programul Operational Regional se va concentra pe dezvoltarea de structuri de sprijinire a afacerilor, in special in zonele mai putin dezvoltate, aflate in declin economic care sa atraga investitii si sa creeze locuri de munca. Domeniile de interventie in cadrul acestei axe prioritare sunt: 4.1. Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a afacerilor, de importanta regionala si locala 4.2. Reabilitarea siturilor industriale poluate si neutilizate si pregatirea pentru noi activitati 4.3. Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor In cadrul strategiei de dezvoltare locala fost identificat obiectivul strategic de dezvoltare, respectiv :''Cresterea competitivitatii pe termen lung a economiei locale''. In stabilirea instrumentelor si politicilor de atingere a acestui obiectiv de dezvoltare strategica au fost luate in considerare pozitionarea municipiului in mediul concurential local, regional, national si chiar transfrontalier precum si contextul economic international. Astfel, elaborarea strategiei de dezvoltare a economiei locale a avut ca punct de pornire elementele care vor conduce la cresterea competitivitatii locale si a regiunii. Luand in considerare problemele strategice identificate la nivel local, in urma analizei SWOT au fost identificate urmatoarele obiective specifice de crestere a competitivitatii pe termen lung a economiei locale: promovarea rolului regional si national al municipiului; asigurarea pozitiei dominante in lantul trofic al activitatilor economice din intreaga zona periurbana; stimularea si sustinerea investitiilor in sectoarele cheie ale economiei locale in scopul cresterii competitivitatii si a gradului de ocupare a acestora; incurajarea cresterii economice la nivel microeconomic (cu accent pe IMM uri), din perspectiva productivitatii si a cifrei de afaceri; crearea unui mediu economic competitiv si atractiv investitiilor autohtone si straine; dezvoltarea unei economii performante, durabile si ecologice printr-un management eficient al dezvoltarii economiei locale; Infiintarea unui Centru de Afaceri reprezinta un proiect prioritar pentru municipalitate care subscrie masurii privind dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si care sa raspunda nevoilor acute ale mediul de afaceri local si regional. Acest proiect isi propune realizarea unui centru de afaceri modern, in conformitate cu standardele de calitate europeana, data fiind si calitatea statului nostru de stat membru al Uniunii Europene, primul centru de afaceri de o asemenea complexitate cu multiple functiuni destinate mediului de afaceri din regiune. Obiectivele generale ale proiectului sunt: imbunatatirea infrastructurii de afaceri din regiune;

 stimularea si sustinerea de catre administratia publica a activitatilor economice ale agentilor economici, in special ale IMM urilor; atragerea unui numar cat mai mare de investitii autohtone si straine; cresterea numarului de locuri de munca. Prin acest proiect, Primaria isi propune sa realizeze un centru de afaceri modern prin intermediul caruia sa fie sprijinit mediul de afaceri local si regional si totodata sa fie atras astfel, capitalul privat in actiuni ce vizeaza satisfacerea unor nevoi expozitionale si de promovare ale mediului de afaceri local si crearea de noi locuri noi de munca. Dezvoltarea investitiilor locale presupune crearea unui climat care sa atraga si investitii externe, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra comunitatii, prin cresterea ofertei de noi locuri de munca direct create, cresterea salariilor, respectiv a vanzarilor. Responsabilitatea municipalitatii consta astfel, in asigurarea acestui climat propice pentru dezvoltarea afacerilor si atragerea cat mai multor investitii directe. Crearea acestei noi structuri de afaceri si facilitatile oferite prin infiintarea acestui Centru reprezinta un factor esential pentru cresterea atractivitatii locale si chiar regionale ca locatie pentru investitii in activitati economice si sociale. 4.2. ANALIZA OPIUNILOR Prin acest proiect Consiliul Local isi propune astfel sa realizeze un centru modern de afaceri prin intermediul caruia sa fie sprijinit mediul de afaceri local si totodata sa fie atras capitalul privat in actiuni ce vizeaza satisfacerea unor nevoi ale comunitatii locale precum si crearea unor locuri noi de munca. Numarul insuficient al structurilor de afaceri dar mai ales slaba dotare a acestora, mergand de la utilitati si lipsa unor spatii adecvate pentru activitati, pana la tehnologii de informare si comunicare sunt probleme majore cu care se confrunta multe orase din tara. Din acest punct de vedere municipalitatea si-a stabilit ca obiectiv de dezvoltare modernizarea mediului de afaceri si si-a intensificat astfel actiunile de sustinere a mediului de afaceri ca motor al dezvoltarii economice locale, respectiv infiintarea unui incubator de afaceri. Municipalitatea a constientizat ca investitiile in structuri moderne de afaceri cum este cazul Centrului de Afaceri, reprezinta un instrument cheie pentru impulsionarea mediului de afaceri local si regional si cresterea gradului de competitivitate a tarii, in contextul Uniunii Europene largite. In prezent, municipiul nu dispune de un centru expozitional, astfel ca targurile si expozitiile diferitelor firme sunt organizate in locaii neadecvate, fara ca firmele expozante sa beneficieze de toate facilitatile necesare. La nivelul municipiului, anul acesta se organizeaza peste 30 de manifestari expozitionale la care participa peste 1000 expozanti iar numarul vizitatorilor este de peste 100000 de persoane. De asemenea potentialul expozitional al municipiului este destul de ridicat dat fiind faptul ca sunt numeroase solicitari de locatii pentru sustinerea de conferinte nationale si internationale. Se poate spune ca grupul tinta al proiectului privind infiintarea Centrului de Afaceri este reprezentat de companii romaneti sau corporatii multinationale, institutii publice sau guvernamentale, asociatii profesionale nationale si internationale, camere de comert si industrie si alte structuri interesate in promovarea produselor proprii. Scenarii propuse de realizare a investiiei S-au luat n considerare dou scenarii: Varianta 1 3

Se propune alcatuirea structurii de rezistenta din cadre de beton spatiale pe doua directii. Infrastructura se propune a se alcatui ca o cutie rigida, din urmatoarele elemente: radier general (in aria de proiectie a planseelor peste parter si etaj si in zona de descarcare a stalpilor), pereti de beton armat pe contur, planseu de beton armat peste subsol. Solutia radierului general a fost aleasa deoarece terenul prezinta o capacitate portanta redusa la incarcari verticale. Infrastructura se va hidroizola atat vertical cat si orizontal si se vor lua masuri de evacuare a apei din sapaturi prin epuismente directe sau prin drenaje, daca in timpul executiei se va observa prezenta apei in sapaturi. Evacuarea apei se va face in asa fel incat sa nu fie afectata stabilitatea terenului adiacent sau a sapaturii executate. Supra-structura va fi alcatuita din grinzi principale si secundare, stalpi si plansee din beton armat. Acoperisul va fi format din profile metalice laminate la cald care vor forma o cupola si se va sprijini pe stalpii de beton armat. Varianta 2 Cladirea poate avea o structura de rezistenta din cadre de beton armat spatiale pe doua directii. Infrastructura se propune a se alcatui ca o cutie rigida, din urmatoarele elemente: radier local in zona de descarcare a stalpilor si piloti forati cu tubaj nerecuperabil, pereti de beton armat pe contur, planseu de beton armat peste subsol si radier de minim 30cm grosime. In zona centrala a cladirii, solutia de fundare este una uzuala compusa din grinzi de fundare dispuse pe doua directii pe care se sprijina placa subsolului. Pilotii forati se vor executa sub protectia tubajului nerecuperabil datorita rezistentei slabe a terenului inconjurator. Pentru realizarea lor se vor folosi tuburi metalice din otel cu 0,6m diametru, si pereti de 15mm grosime. Fisa pilotilor se va lua egala cu 15m. Infrastructura se va hidroizola atat vertical cat si orizontal si se vor lua masuri de evacuare a apei din sapaturi prin epuismente directe sau prin drenaje, daca in timpul executiei se va observa prezenta apei in sapaturi. Evacuarea apei se va face in asa fel incat sa nu fie afectata stabilitatea terenului adiacent sau a sapaturii executate. Supra-structura va fi alcatuita din grinzi principale si secundare, stalpi si plansee din beton armat. Acoperisul va fi format din profile metalice laminate la cald care vor forma o cupola si se va sprijini pe stalpii de beton armat. Scenariul recomandat de catre elaborator: Solutia recomandata din punct de vedere tehnico-economic este varianta 1 in care alcatuirea infrastructurii se face prin prevederea unei cutii rigide alcatuite din radier general, pereti de subsol si planseu peste subsol din beton armat iar supra-structura este alcatuita din cadre spatiale din beton armat cu stalpi, grinzi, plansee din beton armat. Avantajele scenariului recomandat: Avantajele acestei solutii din punct de vedere tehnico-economic sunt urmatoarele: - uniformizarea eforturilor pe terenul de fundare si micsorarea probabilitatii de tasare diferentiata sub stalpii de cadru, - reducerea timpului de executie datorita lucrului in uscat, la suprafata, pe o zona intinsa, - un control mai riguros al executiei spre deosebire de varianta 2 unde nu se poate inspecta vizual sapatura si nici turnarea betonului, - turnarea betonului se face usor si continuu fara perioade de intrerupere si fara a fi necesara prezenta unor utilaje speciale, - sapatura poate fi executata cu mijloace mecanizate si in timp scurt fata de executia pilotilor care necesita un timp mai indelungat de realizare (fiecare pilot se sapa individual), 4

lestarea structurii la actiunea apei subterane si la actiunea seismica, pretul materialelor si al manoperei este mult mai mic in varianta 1. cantitatile de materiale sunt mai mici in cazul 1. 4.3. ANALIZA FINANCIAR 4.3.1. EVOLUIA PREZUMAT A CHELTUIELILOR DE OPERARE n ipoteza realizrii investiiei, cheltuielile de operare sunt formate din: o Cheltuieli cu personalul; o Cheltuieli cu energia, apa i gazele; o Cheltuieli generale, telefonie, internet, consumabile; o Cheltuieli privind prestaiile externe (service pentru echipamente); o Cheltuielile cu promovarea; o Cheltuieli cu dobnzile;

Perioada de previziune aleas este de 20 ani, dintre care n primii trei ani are loc implementarea proiectului. Avnd n vedere aceste ipoteze am obinut urmtoarele niveluri pentru cheltuielile obiectivului: a) Cheltuielile cu personalul: Funcionarea obiectivului de investiii necesit un numr de 26 salariai care vor fi remunerai din veniturile generate de proiect. Pentru ntreaga perioad de prognoz s-a estimat o cretere a salariilor cu 2% anual pe seama inflaiei. Structura personalului, precum i nivelul salariului i al cheltuielilor totale cu personalul, pentru anul 4 al orizontului de prognoz este prezentat n tabelul urmtor: Tabelul 1. Salariu brut Nr. Chelt. Chelt. Salarii si cheltuieli aferente inclusiv taxe persoane lunare anuale (euro) Director general 1 1.500 1.500 18.000 Secretara 1 600 600 7.200 Birou inform-relatii publice 1 600 600 7.200 Juridic 1 800 800 9.600 Marketing 3 800 2.400 28.800 Financiar- contabil 2 800 1.600 19.200 Ingineri supervizare tehnica 1 1.000 1.000 12.000 Intretinere si reparatii 3 500 1.500 18.000 Paza 9 400 3.600 43.200 Curatenie 4 400 1.600 19.200 * 15.200 Total 26 182.400 Pentru anii urmtori s-a estimat o cretere a salariilor cu 2% anual pe seama ratei inflaiei. Valorile estimate pentru cheltuielile cu personalul n orizontul de previziune sunt prezentate n tabelul 7. b) Cheltuielile cu energia electric, apa i gazele naturale;

Cuprind cheltuielile cu energia electric pentru iluminatul spaiilor i funcionarea echipamentelor, cheltuielile cu apa consumat i cheltuielile cu gazele naturale consumate pentru nclzire. Nivelul acestor categorii de cheltuieli a fost estimat n funcie de consum i de tariful / u.m. Cheltuielile cu energia electric se obin n funcie de consumul de energie i tariful / kw.
Chelt cu energia = Consum energie electric x Tarif / kw

Consumul cu energia electric a fost mprit n opt categorii: consumul pentru iluminatul exterior; consumul pentru chillere; consumul pentru iluminatul interior; consumul calculatoarelor; consumul centralei termice; consumul pentru ventiloconvectoare; consumul pentru centralele tratare aer; consumul lifturilor.

Cheltuielile cu energia electric aferente anului 4 de prognoz sunt calculate n tabelul urmtor:

Tabelul 3
Consumatorul 1 Iluminat exterior corp iluminat montat pe stalp Chillere Iluminat interior Calculatoare Administratie Birouri inchiriate Spatii expozitie Centrala termica Ventiloconvectoare Centrale tratare aer Lifturi TOTAL Numr * 2 Grad utilizare 60% * 75% * 75% 75% 75% 40% 70% 70% 20% kwh * 0,4 * 100 * 0,08 * 0,25 0,25 0,25 20 0,18 5 7 buc * 27 * 4 * 300 * 15 60 40 1 100 6 4 Consu m orar * 21,6 * 240 * 18 * 2,8575 11,43 7,62 8 12,6 21 5,6 Ore funct/zi * 12 * 14 * 14 * 14 14 14 10 14 14 10 Consum zilnic * 259,20 * 3.360,00 * 252,00 * 40,01 160,02 106,68 306,71 80,00 176,40 294,00 56,00 4.784,31 Nr zile/luna * 30,00 * 30 * 30 * 30 30 30 30 30 30 30 Consum lunar * 7.776 * 100.800 * 7.560 * 1.200 4.801 3.200 9.201 2.400 5.292 8.820 1.680 143.529 Pret unitar eur/kwh * 0,15 * 0,15 * 0,15 * 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 Cost lunar * 1.166 * 15.120 * 1.134 * 180 720 480 1.380 360 794 1.323 252 21.529,37 Consum anual * 93.312 * 705.600 * 90.720 * 14.402 57.607 38.405 110.414 28.800 63.504 105.840 20.160 1.218.350 Chelt. anuale cu energia * 13.997 * 105.840 * 13.608 * 2.160 8.641 5.761 16.562 4.320 9.526 15.876 3.024 182.752

2 4 5

6 7 8 9

Consumul total de energie electric este estimat la 1.218.350 kw, la nivelul anului 4 de prognoz. Cu un tarif de 0,15 euro / kw, inclusiv TVA, cheltuielile totale cu energia electric sunt estimate la 182.752 euro. Pentru ceilali ani ai orizontului de prognoz s-a avut n vedere o cretere anual a tarifului cu 2% pe seama influenei inflaiei, valorile prognozate fiind prezentate n tabelul nr. 7. Consumul de ap este estimat n funcie de consumul zilnic (20 m.c.) i de durata calendaristic a perioadei. Pentru anul 4 de prognoz, cheltuielile lunare cu apa au fost estimate la 600 euro, iar cele anuale la 7200 euro. Preul utilizat n calcule, este de 1 euro / m.c. ap. Pentru ceilali ani ai orizontului de prognoz s-a avut n vedere o cretere anual a preului cu 2% pe seama influenei inflaiei, valorile prognozate fiind prezentate n tabelul nr. 7. Cheltuielile cu gazele naturale sunt determinate de funcionarea centralei termice pentru nclzirea spaiilor. Calculul acestora pentru anul 4 de prognoz este prezentat n tabelul 4. Tabelul 4 Consum max centrala (m.c.) 280 Ore funct/zi 24 Nr zile funct /an 150 Grad utilizare 50% Consum anual estimat (m.c) 504.000 Pret unitar eur/mc/h 0,40 Cheltuieli anuale (euro) 201.600 Se observ c ntr-un an se consum 504.000 m.c. gaze naturale, ceea ce la un tarif de 0,4 euro / m.c. (inclusiv TVA) nseamn costuri totale de 201.600 euro. Pentru ceilali ani se estimeaz o cretere cu 2% anual pe seama ratei inflaiei. c) Cheltuielile generale, telefonie, internet, consumabile Sunt reprezentate de costurile abonamentelor telefonice pentru administrarea Centrului, plata provider-ului de internet, materialele consumabile necesare, precum i alte cheltuieli generale legate de administrarea obiectivului. Pentru anul 4 de prognoz se estimeaz un nivel de 4000 euro lunar, ceea ce nseamn 48.000 euro anual. Pentru ceilali ani s-a avut n vedere o cretere cu 2% pe seama ratei inflaiei. Valorile obinute sunt prezentate n tabelul 7. d) Cheltuielile privind prestaiile externe Prestaiile externe se refer la cheltuielile suportate de firm cu serviciile diverse prestate de ctre teri, respectiv ncheierea unui contract de service pentru ntreinerea i repararea echipamentelor din dotarea Centrului. Pentru anul 4 se estimeaz un nivel de 2000 euro lunar, respectiv 24000 anual, dup care vor crete cu 2% anual pe seama ratei inflaiei. e) Cheltuielile cu promovarea Pentru aciunile de promovare a serviciilor prestate de ctre centru se aloc un buget de 5000 euro / lunar, respectiv 60.000 euro pentru anul 4 de prognoz. n ceilali ani, acesta va crete cu 2% anual pe seama ratei inflaiei. f) Cheltuielile cu dobnzile

Sunt reprezentate de dobnda i comisioanele pltite pentru creditul contractat n vederea acoperirii contribuiei proprii la finanarea proiectului. Se are n vedere contractarea unui credit cu o valoare de 3.500.000 euro, pentru o perioad de 20 ani, din care primii trei ani perioad de graie, n care va fi pltit doar dobnda aferent.. Costurile aferente acestui credit sunt reprezentate de dobnd, cu o rat de 7,5% i de comisionul de gestiune lunar de 0,03% din soldul creditului. Creditul va fi consumat n mai multe trane, conform graficului de realizare a investiiei. Sunt estimate urmtoarele trageri din credit: Tabelul 5. Trana Data tragerii Suma (euro) Trana 1 Decembrie Anul 1 500.000 Trana 2 Martie Anul 2 500.000 Trana 3 Iunie Anul 2 1.000.000 Trana 4 Decembrie Anul 2 1.000.000 Trana 5 Aprilie Anul 3 500.000 TOTAL * 3.500.000 Calculul cheltuielilor cu dobnzile i comisioanele este prezentat n tabelul urmtor: n primii 3 ani de prognoz cheltuielile cu dobnzile i comisioanele sunt incluse n costul investiiei. n anul 4 costurile cu dobnzile sunt de 254136 euro, iar cele cu comisioanele de 12199 euro, iar n ultimul an de prognoz soldul creditului este 0 euro.

Tabelul 6.
Indicator Sold (euro) Rata (euro) Dobanda (euro) Comision (euro) Dobnd + comision (euro) Anul 1 500000 0 3125 150 3275 Anul 2 3000000 0 112500 5400 117900 Anul 3 3500000 0 253125 12150 265275 Anul 4 3294118 205882 254136 12199 266335 Anul 5 3088235 205882 238695 11457 250152 Anul 6 2882353 205882 223254 10716 233970 Anul 7 2676471 205882 207813 9975 217788 Anul 8 2470588 205882 192371 9234 201605 Anul 9 2264706 205882 176930 8493 185423 Anul 10 2058824 205882 161489 7751 169240 Anul 11 1852941 205882 146048 7010 153058 Anul 12 1647059 205882 130607 6269 136876 Anul 13 1441176 205882 115165 5528 120693 Anul 14 1235294 205882 99724 4787 104511 Anul 15 1029412 205882 84283 4046 88329 Anul 16 823529 205882 68842 3304 72146 Anul 17 617647 205882 53401 2563 55964 Anul 18 411765 205882 37960 1822 39782 Anul 19 205882 205882 22518 1081 23599 Anul 20 0 0 7077 340 7417

Tabelul 7. PROGNOZA COSTURILOR DE OPERARE EURO

Categoria de costuri 1. Cheltuieli cu personalul, din care: 2. Cheltuieli cu energia, apa si gazele din care: - Cheltuieli cu energia electrica - Cheltuieli cu apa - Cheltuieli cu gazele 3. Cheltuielile generale, telefonie, internet, consumabile 4. Cheltuieli priv prestatiile externe 5. Cheltuieli de promovare 6. Cheltuieli cu dobanzile Total Anul 1 0 0 0 0 0 0 0 0 3275 3275 Anul 2 0 0 0 0 0 0 0 0 117900 117900 Anul 3 0 0 0 0 0 0 0 0 265275 265275 Anul 4 182400 391552 182752 7200 201600 48000 24000 60000 266335 972287 Anul 5 186048 399384 186408 7344 205632 48960 24480 61200 250152 970224 Anul 6 189769 407371 190136 7491 209745 49939 24970 62424 233970 968443 Anul 7 193564 415519 193938 7641 213940 50938 25469 63672 217788 966950 Anul 16 231327 496583 231774 9131 255678 60876 30438 76095 72146 967465 Anul 8 197436 423829 197817 7794 218218 51957 25978 64946 201605 965751 Anul 17 235954 506515 236410 9314 260791 62093 31047 77616 55964 969189 Anul 9 201384 432306 201773 7949 222583 52996 26498 66245 185423 964851 Anul 18 240673 516645 241138 9500 266007 63335 31667 79169 39782 971271 Anul 10 205412 440952 205809 8108 227034 54056 27028 67570 169240 964258 Anul 19 245486 526978 245961 9690 271327 64602 32301 80752 23599 973718 Anul 11 209520 449771 209925 8271 231575 55137 27568 68921 153058 963976 Anul 12 213711 458766 214124 8436 236207 56240 28120 70300 136876 964012 Anul 13 217985 467941 218406 8605 240931 57364 28682 71706 120693 964372 Anul 14 222345 477300 222774 8777 245749 58512 29256 73140 104511 965063 Anul 15 226791 486846 227230 8952 250664 59682 29841 74602 88329 966092

Categoria de costuri 1. Cheltuieli cu personalul, din care: 2. Cheltuieli cu energia, apa si gazele din care: - Cheltuieli cu energia electrica - Cheltuieli cu apa - Cheltuieli cu gazele 3. Cheltuielile generale, telefonie, internet, consumabile 4. Cheltuieli priv prestatiile externe 5. Cheltuieli de promovare 6. Cheltuieli cu dobanzile Total

Anul 20 250396 537518 250880 9884 276754 65894 32947 82367 7417 976538

10

4.3.2. EVOLUIA PREZUMAT A VENITURILOR n estimarea veniturilor viitoare generate de implementarea proiectului s-a luat n calcul o perioad de prognoz de 20 ani, dintre care n primii 3 ani are loc implementarea proiectului. Se estimeaz c proiectul va genera ncasri din urmtoarele activiti: - Organizarea de expoziii temporare la parter; - nchirierea slilor de conferin; - nchirierea spaiilor pentru birouri; Prognoza veniturilor a fost fcut pe fiecare activitate a proiectului, generatoare de venituri, n funcie de volumul estimat al prestaiilor pe categorii de lucrri i de evoluia tarifelor pentru aceste lucrri. Valorile obinute sunt prezentate n continuare. 1. Organizarea de expoziii temporare la parter.

Veniturile din organizarea de expoziii temporare la parter au fost estimate n funcie de numrul mediu anual de expoziii ce se vor organiza, de durata medie a unei expoziii, de suprafaa nchiriat i de tariful de nchiriere / zi m.p.
Venituri = Nr anual de expoziii x Durata medie x Suprafaa nchiriat x Tarif

Numrul anual de expoziii a fost calculat n funcie de durata calendaristic a unui an, de numrul de zile necesar pentru organizarea unei expoziii i de gradul de ocupare a suprafeei de la parter.
Nr anual de expozitii = 365 / Nr de zile necesare pe expoziie x Gradul de ocupare a parterului

S-a luat n calcul un numr de 8 zile pentru organizarea unei expoziii, dintre care 4 zile de prezentare efectiv, 2 zile pentru pregtirea spaiilor i aducerea exponatelor i 2 zile pentru curenie i scoaterea exponatelor. Gradul de ocupare a suprafeei de la parter a fost estimat la 65%. Calculul veniturilor din organizarea de expoziii temporare la parter pentru primul an de funcionare a obiectivului (anul 4 de prognoz) este prezentat n tabelul 8. Tabelul 8 Indicatori Valoare Nr. zile necesare pe expozitie (zile) 8 Nr maxim expozitii / an 45,63 Grad de ocupare parter 65% Nr mediu anual de expozitii 29,66 Durata medie a unei expozitii 4 Nr zile ocupare 118 Tarif / zi-m.p (euro) 5 Suprafata inchiriata - mp 1950 Venituri (euro) 1150500 Veniturile din organizarea de expoziii temporare la parter estimate pentru anul 4 de prognoz sunt de 1.150.500 euro. Pentru ceilali ani ai orizontului de prognoz acestea cresc cu 2% anual pe seama influenei inflaiei.

11

2.

nchirierea slilor de conferin

Veniturile din nchirierea slilor de conferin au fost estimate n funcie de numrul slilor de conferin, numrul de nchirieri pe lun i de tariful de nchiriere / eveniment.
Venituri = Nr. sli x Nr. conferine x Tarif nchiriere

Sunt disponibile pentru nchiere 3 sli i se estimeaz organizarea a 9 conferine / lun. Tariful de nchiriere pentru o conferin este de 275 euro / sal. Calculul veniturilor din nchirierea slilor de conferine pentru primul an de funcionare a obiectivului (anul 4 de prognoz) este prezentat n tabelul 12. Tabelul 12 Indicatori Valoare Numr sli 3 Numr inchirieri / lun 9 Tarif sala / conferinta (euro) 275 Venituri (euro) 89100 n anul 4 de prognoz sunt estimate venituri de 89.100 euro din nchirierea slilor de conferin. Pentru ceilali ani ai orizontului de prognoz acestea cresc cu 2% anual pe seama influenei inflaiei. 3. nchirierea spaiilor pentru birouri

Veniturile din nchirierea spaiilor pentru birourz au fost estimate n funcie de suprafaa diponibil pentru nchiriere, gradul de ocupare a acesteia i de tariful de nchiriere / lun m.p.
Venituri = Suprafaa disponibil x Grad de ocupare x Tarif

Suprafaa disponibil pentru nchiere este de 850 m.p., gradul de ocupare de 90%, iar tariful de 10 euro / lun-m.p. Calculul veniturilor din nchirierea spaiilor pentru birouri pentru primul an de funcionare a obiectivului (anul 4 de prognoz) este prezentat n tabelul 13. Tabelul 13 Indicatori Valoare Suprafata disponibil - mp 850 Grad de ocupare (%) 90% Tarif / luna (euro / m.p.) 10 Venituri (euro) 91800 Veniturile din nchirierea spaiilor pentru birouri estimate pentru anul 4 de prognoz sunt de 91.800 euro. Pentru ceilali ani ai orizontului de prognoz acestea cresc cu 2% anual pe seama influenei inflaiei. Nivelul estimat al tuturor veniturilor generate de Centru, pe fiecare activitate n parte este prezentat n tabelul 14.

12

PROGNOZA VENITURILOR GENERATE DE OBIECTIV Tabelul nr. 14

Indicatori 1. Organizare de expozitii de prezentare - PARTER - suprafata disponibila (mp) - nr. zile de inchiriere / an - tarif inchiriere / zi 2. Inchiriere Sali conferinte - nr. sali - nr. Inchirieri / luna - tarif inchiriere / conferinta 3. Inchiriere spatii pentru birouri - suprafata disponibila (mp) - grad de ocupare (%) - tarif inchiriere / mp-luna VENITURI TOTALE Indicatori 1. Organizare de expozitii de prezentare - PARTER - suprafata disponibila (mp) - nr. zile de inchiriere / an - tarif inchiriere / zi 2. Inchiriere Sali conferinte - nr. sali - nr. Inchirieri / luna - tarif inchiriere / conferinta 3. Inchiriere spatii pentru birouri - suprafata disponibila (mp) - grad de ocupare (%) - tarif inchiriere / mp-luna VENITURI TOTALE Anul 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Anul 11 1321563 1950,00 118,00 5,74 102348 3,00 9 315,89 105449 850,00 90% 11,49 1529360 Anul 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Anul 12 1347994 1950,00 118,00 5,86 104395 3,00 9 322,21 107558 850,00 90% 11,72 1559947 Anul 3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Anul 13 1374954 1950,00 118,00 5,98 106483 3,00 9 328,65 109709 850,00 90% 11,95 1591146 Anul 4 1150500 1950,00 118,00 5,00 89100 3,00 9 275,00 91800 850,00 90% 10,00 1331400 Anul 14 1402453 1950,00 118,00 6,09 108612 3,00 9 335,22 111904 850,00 90% 12,19 1622969 Anul 5 1173510 1950,00 118,00 5,10 90882 3,00 9 280,50 93636 850,00 90% 10,20 1358028 Anul 15 1430502 1950,00 118,00 6,22 110785 3,00 9 341,93 114142 850,00 90% 12,43 1655429 Anul 6 1196980 1950,00 118,00 5,20 92700 3,00 9 286,11 95508,7 850,00 90% 10,40 1385189 Anul 16 1459112 1950,00 118,00 6,34 113000 3,00 9 348,77 116425 850,00 90% 12,68 1688537 Anul 7 1220920 1950,00 118,00 5,31 94554 3,00 9 291,83 97418,9 850,00 90% 10,61 1412892 Anul 17 1488294 1950,00 118,00 6,47 115260 3,00 9 355,74 118753 850,00 90% 12,94 1722308 Anul 8 1245338 1950,00 118,00 5,41 96445 3,00 9 297,67 99367,3 850,00 90% 10,82 1441150 Anul 18 1518060 1950,00 118,00 6,60 117566 3,00 9 362,86 121128 850,00 90% 13,19 1756754 Anul 9 1270245 1950,00 118,00 5,52 98374 3,00 9 303,62 101355 850,00 90% 11,04 1469973 Anul 19 1548422 1950,00 118,00 6,73 119917 3,00 9 370,11 123551 850,00 90% 13,46 1791889 Anul 10 1295650 1950,00 118,00 5,63 100341 3,00 9 309,69 103382 850,00 90% 11,26 1499373 Anul 20 1579390 1950,00 118,00 6,86 122315 3,00 9 377,52 126022 850,00 90% 13,73 1827727

13

4.3.3. VALOREA REZIDUAL A INVESTIIEI Printre elementele de venituri ale proiectului n ultimul an de prognoz se afl i valoarea rezidual a investiiei. Ea reprezint valoarea de lichidare a tuturor activelor, la sfritul ultimului an al orizontului de prognoz. Nivelul su poate fi calculat prin luarea n considerare a valorii de pia reziduale a capitalului fix, ca i cnd acesta ar fi vndut la sfritul orizontului de timp luat n considerare. n studiul realizat, valoarea rezidual a fost calculat prin metoda contabil, respectiv, din valoarea contabil iniial a fost sczut amortizarea cumulat pentru perioada de prognoz. Cheltuielile cu amortizarea au fost calculate n funcie de valoarea de inventar a obiectivului de investiii i de durata normal de funcionare a elementelor componente, astfel: Tabelul nr. 15. Durata Valoare de intrare Amortizare anual Denumire imobilizare normata ani (euro) (euro) Constructie - C+I 40 6.370.000 159.250 Utilaje, echipamente tehnologice 15 750.000 50.000 i funcionale Dotari 5 140.000 28.000 Taxe si comisioane 15 475.000 31.667 Total * 7.735.000 268.917 Amortizarea pentru anul 4 de prognoz este de 268.917 euro i rmne constant pentru primii 5 ani de exploatare a obiectivului. Amortizarea cumulat pn la sfritul perioadei de prognoz este egal cu: A = 159250 x 17 + 50000 x 15 + 28000 x 5 + 31667 x 15 = 4.072.250 euro astfel c valoarea rezidual va fi: Valoarea rezidual 18 = 7.735.000 4.072.250 = 3.662.750 euro 4.3.4. CALCULUL FLUXULUI DE NUMERAR NET I A FLUXULUI DE NUMERAR ACTUALIZAT Fluxul de numerar net se stabilete ca diferen ntre fluxurile de ncasri i cele de pli. Fluxurile de ncasri previzionate corespund veniturilor previzionate. n privina cheltuielilor, acestea sunt generate de plata salariilor personalului, plata consumului de energie electric, plata cheltuielilor cu utilitile, ntreinerea i repararea obiectivului de investiii, cheltuielile cu promovarea i a altor cheltuieli. Apreciem c nu vor exista decalaje semnificative ntre momentul nregistrrii i cel al plii, astfel nct fluxurile de pli sunt asimilate cheltuielilor monetare. n plus, fluxurile de pli includ i costul realizrii investiiei. Previziunea veniturilor i a cheltuielilor generate de proiect a fost fcut n subcapitolele 4.3.1. i 4.3.2. Fluxul de numerar actualizat se stabilete prin actualizarea fluxului de numerar net cu o rat de actualizare. Rata de actualizare servete la aducerea fluxurilor de ncasri i pli din momentul t n momentul 0, pentru a asigura comparabilitatea acestora cu plile necesare realizrii obiectivului. De obicei ea este egal cu costul de oportunitate al capitalului. n conformitate cu Recomandrile privind elaborarea Analizei Cost Beneficiu rata de actualizare utilizat este de 9% ca parametru de referin pentru costul de oportunitate al capitalului pe termen lung, ceea ce ne-a determinat s utilizm acest nivel n calculul valorii actualizate nete.

14

Pentru facilitarea calculelor, n determinarea fluxului de numerar actualizat s-a determinat mai nti factorul de actualizare cu relaia:
Factor de actualizare = 1

(1 + i )n

unde: i rata de actualizare utilizat; n nr. anului pentru care se calculeaz factorul de actualizare. n aceste condiii, fluxul de numerar actualizat se determin ca produs ntre fluxul de numerar net i factorul de actualizare. Calculul fluxului de numerar net i a fluxului de numerar actualizat este prezentat n tabelul urmtor:

15

Tabelul nr. 16.

Indicatori Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul 10 PLI * * * * * * * * * * Costuri de capital 0 0 0 0 0 0 0 1456857 2832540 3574477 Costuri operaionale monetare, din care: 3275 117900 265275 972287 970224 968443 966950 965751 964851 964258 1. Cheltuieli cu personalul 0 0 0 182400 186048 189769 193564 197436 201384 205412 2. Cheltuieli cu energia electrica, apa i gazele 0 0 0 391552 399384 407371 415519 423829 432306 440952 3. Cheltuielile generale, telefonie, internet, consumabile 0 0 0 48000 48960 49939 50938 51957 52996 54056 4. Cheltuieli priv prestatiile externe 0 0 0 24000 24480 24970 25469 25978 26498 27028 5. Cheltuieli de promovare 0 0 0 60000 61200 62424 63672 64946 66245 67570 6. Cheltuieli cu dobanzile 3275 117900 265275 266335 250152 233970 217788 201605 185423 169240 Total ieiri (Costuri) 1460132 2950440 3839752 972287 970224 968443 966950 965751 964851 964258 NCASRI * * * * * * * * * * Finanare nerambursabil 575000 360000 2820000 0 0 0 0 0 0 0 Credit bancar 500000 2500000 500000 0 0 0 0 0 0 0 Contribuie n numerar a solicitantului 385132 90440 519752 0 0 0 0 0 0 0 Venituri financiare, din care: 0 0 0 1331400 1358028 1385189 1412892 1441150 1469973 1499373 1. Organizare de expozitii de prezentare - PARTER 0 0 0 1150500 1173510 1196980 1220920 1245338 1270245 1295650 2. Inchiriere Sali conferinte 0 0 0 89100 90882 92700 94554 96445 98374 100341 3. Inchiriere spatii pentru birouri 0 0 0 91800 93636 95508,7 97418,9 99367,3 101355 103382 Valoarea rezidual * * * * * * * * * * Total ncasri 0 0 0 1331400 1358028 1385189 1412892 1441150 1469973 1499373 Flux de numerar net al investiiei 0 0 0 359113 387804 416746 445942 475399 505122 535115 Rata de actualizare 9% * * * * * * * * * Factor de actualizare 0,917 0,842 0,772 0,708 0,650 0,596 0,547 0,502 0,460 0,422 Flux de numerar actualizat 0 0 0 254405 252046 248492 243946 238587 232572 226038

16

Anul 11 Anul 12 Anul 13 Anul 14 Anul 15 Anul 16 Anul 17 Anul 18 Anul 19 Anul 20 PLI * * * * * * * * * * Costuri de capital 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Costuri operaionale monetare, din care: 963976 964012 964372 965063 966092 967465 969189 971271 973718 976538 1. Cheltuieli cu personalul 209520 213711 217985 222345 226791 231327 235954 240673 245486 250396 2. Cheltuieli cu energia electrica, apa i gazele 449771 458766 467941 477300 486846 496583 506515 516645 526978 537518 3. Cheltuielile generale, telefonie, internet, consumabile 55137 56240 57364 58512 59682 60876 62093 63335 64602 65894 4. Cheltuieli priv prestatiile externe 27568 28120 28682 29256 29841 30438 31047 31667 32301 32947 5. Cheltuieli de promovare 68921 70300 71706 73140 74602 76095 77616 79169 80752 82367 6. Cheltuieli cu dobanzile 153058 136876 120693 104511 88329 72146 55964 39782 23599 7417 Total ieiri (Costuri) 963976 964012 964372 965063 966092 967465 969189 971271 973718 976538 NCASRI * * * * * * * * * * Finanare nerambursabil 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Credit bancar 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Contribuie n numerar a solicitantului 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Venituri financiare, din care: 1529360 1559947 1591146 1622969 1655429 1688537 1722308 1756754 1791889 1827727 1. Organizare de expozitii de prezentare - PARTER 1321563 1347994 1374954 1402453 1430502 1459112 1488294 1518060 1548422 1579390 2. Inchiriere Sali conferinte 102348 104395 106483 108612 110785 113000 115260 117566 119917 122315 3. Inchiriere spatii pentru birouri 105449 107558 109709 111904 114142 116425 118753 121128 123551 126022 Valoarea rezidual * * * * * * * * * 3662750 Total ncasri 1529360 1559947 1591146 1622969 1655429 1688537 1722308 1756754 1791889 5490477 Flux de numerar net al investiiei 565385 595936 626774 657906 689337 721072 753119 785483 818171 4513939 Rata de actualizare * * * * * * * * * * Factor de actualizare 0,388 0,356 0,326 0,299 0,275 0,252 0,231 0,212 0,194 0,178 Flux de numerar actualizat 219105 211876 204440 196876 189249 181616 174026 166518 159126 805426

Indicatori

17

Se observ c att fluxul de numerar net, ct i fluxul de numerar actualizat, nregistreaz valori pozitive, ceea ce nseamn c veniturile prognozate acoper costurile de operare. Evoluia comparativ a veniturilor i cheltuielilor generate de proiect n primii 10 ani de exploatare este prezentat n figura 1.
Fig. 4.1: Evoluia veniturilor i cheltuielilor generate de proiect

1600000 1400000 1200000 1000000 800000 600000 400000 200000 0

4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Venituri

Cheltuieli

Pentru ntreaga perioad de previziune veniturile sunt mai mari dect cheltuielile, ceea ce nseamn c veniturile generate de proiect vor acoperii costurile de operare. Fluxul de numerar este pozitiv pentru toat perioada de prognoz, ceea ce nseamn c veniturile financiare acoper n totalitate costurile de operare, rmnnd chiar un surplus de lichiditi. 4.3.5. REZULTATELE ANALIZEI FINANCIARE COST-BENEFICIU. VALOAREA ACTUALIZAT NET, RATA INTERNA A RENTABILITATII I RATA COST/BENEFICIU n cadrul analizei financiare a proiectului de investiii se urmrete: Profitabilitatea financiar a investiiei determinat cu indicatorii: VNAF/C (venitul net actualizat calculat la total valoare investiie) i RIRF/C (rata intern de rentabilitate calculat la total valoare investiie); Durabilitatea financiar a proiectului n condiiile interveniei financiare din partea fondurilor structurale. Durabilitatea financiar a proiectului trebuie evaluat prin verificarea fluxului net de numerar cumulat (neactualizat). Acesta trebuie s fie pozitiv n fiecare an al perioadei de analiz.

Pentru ANALIZA PROFITABILITII FINANCIARE A PROIECTULUI DE INVESTIII se utilizeaz trei indicatori: o Venitul net actualizat calculat la total valoare investiie (VNAF/C); o Rata intern a rentabilitii financiare calculat la total valoare investiie (RIRF/C); o Rata beneficiu - cost (RBC).

18

Venitul net actualizat al investiiei (VNAF/C) este indicatorul cel mai des utilizat pentru caracterizarea eficienei investiiei. Se stabilete ca diferen ntre fluxurile de numerar actualizate i costul total al investiiei:
n

VNAF / C =
t =1

Ft

(1 + i)t

unde: t orizontul de previziune considerat; Ft fluxul de trezorerie aferent anului t. De precizat c fluxul de trezorerie aferent perioadei de realizare a investiiei cuprinde i plile pentru realizarea acesteia ; i rata de actualizare utilizat. Rata intern de rentabilitate financiar a investiiei (RIRF/C) este definit ca acea rat de actualizare pentru care venitul net actualizat este egal cu zero. Nivelul su a fost determinat utiliznd funcia IRR din cadrul pachetului de programe Microsoft Office Excel. Este utilizata in vederea stabilirii gradului de profitabilitate a investitiei si trebuie permanent raportata la valoarea ratei de actualizare. Rata beneficiu-cost (RBC) compar pentru fiecare an al orizontului previzional veniturile generate de proiect cu costurile operaionale. Nivelul su se calculeaz cu relaia:
RBC = Venituri Cheltuieli

O situaie favorabil se nregistreaz atunci cnd aceast rat este mai mare dect 1, semnificnd capacitatea obiectivului de a genera venituri financiare suficiente pentru acoperirea costurilor operaionale, i chiar obinerea unui excedent financiar. Calculul nivelului acestor indicatori pentru obiectivul de investiii este prezentat n tabelul urmtor:

19

CALCUL VNAF/C, RIRF/C, RBC Tabelul nr. 17.

Indicatori Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul 10 PLI * * * * * * * * * * Costuri totale de capital 1456857 2832540 3574477 0 0 0 0 0 0 0 Costuri operaionale monetare 3275 117900 265275 972287 970224 968443 966950 965751 964851 964258 Total pli 1460132 2950440 3839752 972287 970224 968443 966950 965751 964851 964258 NCASRI * * * * * * * * * * Venituri din proiect 0 0 0 1331400 1358028 1385189 1412892 1441150 1469973 1499373 Valoarea rezidual Total ncasri 0 0 0 1331400 1358028 1385189 1412892 1441150 1469973 1499373 Flux de numerar net al investiiei -1460132 -2950440 -3839752 359113 387804 416746 445942 475399 505122 535115 Rata beneficiu-cost 1,37 1,40 1,43 1,46 1,49 1,52 1,55 Factor de actualizare 0,917 0,842 0,772 0,708 0,650 0,596 0,547 0,502 0,460 0,422 Flux de numerar actualizat al investiiei -1339571 -2483326 -2964993 254405 252046 248492 243946 238587 232572 226038 Rata de actualizare 9% * * * * * * * * * Venitul net actualizat al investiiei (VNAF/C) -2583546 * * * * * * * * * Rata Intern de Rentabilitate Financiar (RIRF/C) 4,35% * * * * * * * * * Indicatori Anul 11 Anul 12 Anul 13 Anul 14 Anul 15 Anul 16 Anul 17 Anul 18 Anul 19 Anul 20 PLI * * * * * * * * * * Costuri totale de capital 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Costuri operaionale monetare 963976 964012 964372 965063 966092 967465 969189 971271 973718 976538 Total pli 963976 964012 964372 965063 966092 967465 969189 971271 973718 976538 NCASRI * * * * * * * * * * Venituri din proiect 1529360 1559947 1591146 1622969 1655429 1688537 1722308 1756754 1791889 1827727 Valoarea rezidual 3662750 Total ncasri 1529360 1559947 1591146 1622969 1655429 1688537 1722308 1756754 1791889 5490477 Flux de numerar net al investiiei 565385 595936 626774 657906 689337 721072 753119 785483 818171 4513939 Rata beneficiu-cost 1,62 1,65 1,68 1,71 1,75 1,78 1,81 1,84 1,87 1,59 Factor de actualizare 0,388 0,356 0,326 0,299 0,275 0,252 0,231 0,212 0,194 0,178 Flux de numerar actualizat al investiiei 219105 211876 204440 196876 189249 181616 174026 166518 159126 805426

20

Venitul net actualizat al investiiei (VNAF/C) este negativ de -2.583.546 euro, ceea ce nseamn c investiia iniial nu este integral acoperit financiar pe seama fluxurilor de trezorerie generate de obiectiv. Nivelul su a fost calculat cu funcia NPV din Excel, pentru o rat de actualizare de 9%. Rata intern de rentabilitate financiar a investiiei (RIRF/C) reprezint acea rat de actualizare pentru care venitul net actualizat al invesiei este zero. Nivelul su a fost calculat cu funcia IRR din Excel, rezultnd o valoare de 4,35%. Rata beneficiu-cost (RBC) este egal cu 1,37 n primul an de activitate, crescnd la 1,87 n ultimul de de prognoz. Aceasta nseamn c veniturile financiare obinute vor acoperii costurile de operare, rmnnd i un surplus de lichiditi. Deoarece VNAF/C este negativ i RIRF/C este mai mic dect rata de actualizare de 9%, proiectul nu poate fi finanat n ntregime prin credite bancare, justificnd solicitarea de finanare parial prin fonduri nerambursabile. DURABILITATEA FINANCIAR A PROIECTULUI n condiiile interveniei financiare din partea fondurilor structurale este evaluat prin verificarea fluxului net de numerar cumulat (neactualizat). Se observ c acesta este pozitiv n fiecare an al perioadei de analiz ceea ce demonstreaz durabilitatea financiar a proiectului propus. 4.4. ANALIZA ECONOMIC I SOCIAL 4.4.1. Metodologie Analiza financiar nu este suficient pentru a releva n mod complet utilitatea i beneficiile reale ale proiectului, aportul su la bunstarea unei regiuni sau comunitii locale, precum i efectele sale de antrenare. Pentru a surprinde aceste aspecte ea trebuie completat cu analiza economic, avnd rolul de a identifica beneficiarii indireci ai proiectului i a cuantifica efectele asupra acestora. Analiza economic evalueaz contribuia proiectului la bunstarea economic a regiunii, fiind realizat n numele ntregii societi. Plecnd de la analiza financiar, analiza economic, prin intermediul factorilor de conversie adecvai pentru fiecare dintre fluxurile de intrare sau ieire, identific costurile i beneficiile sociale generate de proiect. Analiza economic presupune parcurgerea a 3 faze: Faza 1: Corecii fiscale; Faza 2: Corecii ale externalitilor; Faza 3: Conversia preurilor de pia n preuri contabile. Faza 1: Corecii fiscale Aceast faz are n vedere eliminarea unor distorsiuni de natur fiscal (impozite, subvenii) ce afecteaz preurile intrrilor i ieirilor, respectiv: - eliminarea taxei pe valoarea adugat i a altor impozite indirecte din preurile intrrilor i ieirilor. n privina impozitelor directe incluse n preurile intrrilor ele vor fi meninute; - eliminarea operaiunilor de transfer ctre persoane fizice (ex. plile pentru securitatea social) Faza 2: Corecii ale externalitilor

21

Are drept obiectiv determinarea beneficiilor externe i a costurilor externe, care nu au fost luate n considerare n cadrul analizei financiare. Dei pot fi uor identificate, acestea sunt foarte greu de cuantificat, caz n care ele trebuie enumerate pentru a oferii decidentului elemente suplimentare pentru a formula decizia. Ca regul general orice cost sau beneficiu social care se propag de la proiect spre ali subieci fr compensaie, trebuie contabilizate n aceast etap. Trebuie precizat c aceste beneficii pot apare nu doar pentru utilizatorii direci ai proiectului ci i pentru tere pri care nu au fost luate iniial n considerare. Faza 3: Conversia preurilor de pia n preuri contabile i propune s stabileasc factorii de conversie pentru transformarea preurilor de pia n preuri contabile. O asemenea conversie se impune datorit faptului c preurile curente ale intrrilor i ieirilor nu pot reflecta valoarea lor social datorit distorsiunilor pieei (regim de monopol, bariere comerciale etc.) afectnd rezultatele analizei. Preurile contabile vin s rezolve o asemenea problem, deoarece elimin asemenea distorsiuni reflectnd costurile de oportunitate social ale resurselor. Ele pot fi reprezentate de costul marginal al bunurilor necomercializabile pe plan internaional, respectiv de preul n vam pentru bunurile comercializabile pe plan internaional. Trecerea de la preurile de pia la preurile contabile se face cu ajutorul factorului de conversie. Factorul de conversie standard se determin cu relaia: I (CIF ) + E ( FOB) FCS = [ I (CIF ) + Ti ] + [ E ( FOB) + Tx] unde: I(CIF) importurile CIF; E(FOB) exporturile FOB; Ti taxe vamale de import; Tx taxe vamale de export.
n acest etap trebuie evideniate i distorsiunile intervenite n nivelul salariilor datorit imperfeciunilor pieei muncii. Angajarea de personal suplimentar n proiect este la prima vedere un cost social, deoarece presupune utilizarea de ctre proiect a resurselor de for de munc, care devin astfel indisponibile pentru alte activiti alternative. n aceai timp, noile locuri de munc vor genera un venit suplimentar ce trebuie luat n calcul la evaluarea ieirilor. De aceea, pentru a estima efectele sociale ale crerii de noi locuri de munc se poate apela la dou modaliti: - fie se utilizeaz un salariu contabilizat inferior salariului actual pltit de proiect, justificat prin faptul c n condiiile subutilizrii forei de munc salariile pltite sunt mai mari dect costul de oportunitate a muncii; - fie se poate ncerca estimarea venitului multiplicator al ieirii datorit impactului extern pozitiv. Manualul pentru identificarea, pregtirea, selecia i evaluarea proiectelor mari de infrastructur regional recomand utilizarea valorilor contabile n care salariile efective sunt reduse proporional cu rata omajului.

4.4.2. Beneficii si Costuri economice

n estimarea beneficiilor i costurilor economice au fost parcurse etapele analizei economice. Astfel, n cadrul coreciilor fiscale am procedat la eliminarea TVA-ului din preurile intrrilor i ieirilor. n cadrul cheltuielilor, costurile cu investiia sunt fr TVA, nefiind necesare corecii.

22

Dintre costurile operaionale, generate de funcionarea obiectivului dup punerea sa n funciune urmtoarele categorii sunt purttoare de TVA: - cheltuielile cu energia, apa i gazele naturale; - cheltuielile generale, telefonie, internet, consumabile; - cheltuielile cu prestaiile externe; - cheltuielile cu promovarea. ceea ce ar impune efectuarea coreciei fiscale de eliminarea a TVA-ului din aceste costuri. Cheltuielile cu personalul i cele cu dobnzile nu sunt purttoare de TVA. Veniturile generate de proiect sunt exprimate n preuri fr TVA, ceea ce nseamn c nu exist corecii fiscale asupra acestora. De asemenea, nu sunt prevzute operaiuni de transfer ctre persoane fizice.

Coreciile asupra externalitilor au fost fcute separat asupra cheltuielilor i veniturilor. Costuri- evaluarea externalitatilor in ceea ce priveste costurile, se compara ipoteza realizarii proiectului fa de ipoteza FR PROIECT. Din aceasta perspectiva nu se inregistreaza externalitati la nivelul costurilor, intrucat nerealizarea proiectului nu genereaza cheltuieli suplimentare pentru beneficiar atat sub raportul locatiilor de proiect, cat si sub raportul costurilor materiale si umane. Beneficiile externe generate de obiectiv sunt extrem de variate i cu grad ridicat de dificultate n privina estimrii. Astfel, realizarea investiiei propuse va impulsiona mediu de afaceri local i regional, va conduce la creterea numrului locurilor de munc i a investiiilor n zon i prin intermediul aceastora va conduce la creterea veniturilor ncasate de bugetul centralizat al statului. Beneficiile externe generate de proiect, concretizate n venituri suplimentare la bugetul centralizat al statului, au fost grupate pe urmtoarele categorii: - impozite i taxe aferente cheltuielilor cu personalul pentru angajaii Centrului; - impozite i taxe aferente cheltuielilor cu personalul pentru noii angajai ai firmelor localizate n cadrul Centrului; - impozit suplimentar pe profit pltit de firmele ce nchiriaz spaii pentru birouri n cadrul Centrului; - impozit suplimentar pe dividende pltit de firmele ce nchiriaz spaii pentru birouri n cadrul Centrului; - impozit suplimentar pe profit pltit de firmele ce nchiriaz spaii pentru expoziii temporare n cadrul Centrului; - impozit suplimentar pe dividende pltit de firmele ce nchiriaz spaii pentru expoziii temporare n cadrul Centrului;
a) Impozitele i taxele aferente cheltuielilor cu personalul pentru angajaii Centrului Au fost estimate plecnd de la cheltuielile cu personalul prognozate n analiza financiar, n funcie de care au fost stabilite: - cheltuielile cu asigurrile i protecia social suportate de angajator, n cuantum de 28,35% din fondul de salarii (CAS 19,5%, omaj 1%, fd. sntate 5%, fd. risc 1%, comision ITM 0,75%, fd. garantare 0,25%, fd concedii 0,85%); - contributiile sociale suportate de angajai, n cuantum de 15% din fondul de salarii (CAS 9,5%, omaj 0,5%, fd. sntate 5%); - impozitul pe veniturile din salarii, n cuantum de 16% din diferena dintre fondul de salarii i cheltuielile cu contribuiile sociale suportate de angajai. Pentru anul 4 de prognoz veniturile suplimentare la bugetul centralizat al statului, din aceast surs, au fost de 81649 euro, dup care cresc cu 2% n ceilali ani pe seama ratei inflaiei. Calculul detaliat este prezentat n tabelul nr. 18.

23

b) Impozitele i taxele aferente cheltuielilor cu personalul pentru noii angajai ai firmelor localizate n cadrul Centrului Prin implementarea proiectului, pe lng cele 26 locuri de munc nou create pentru administrarea Centrului, se estimeaz crearea a nc 100 noi locuri de munc la firmele ce vor nchiria spaii n incinta Centrului. Cheltuielile medii lunare cu personalul pentru aceti salariai au fost estimate la 800 euro, ceea ce nseamna cheltuieli totale cu personalul pentru anul 4 de prognoz de 960.000 euro, n cretere cu 2% n ceilali ani. Aplicnd aceeai modalitate de calcul ca n cazul salariailor Centrului, n anul 4 de prognoz se estimeaz venituri suplimentare la bugetul centralizat al statului sub forma impozitelor i taxelor pltite de noii angajai n firmele localizate n cadrul Centrului, de 429.729 euro. c) Impozitul suplimentar pe profit pltit de firmele ce nchiriaz spaii pentru birouri n cadrul Centrului n cadrul Centrului se estimeaz c vor nchiria spaii pentru birouri un numr de 10 firme. Urmare a activitilor desfurate n cadrul Centrului, am estimat un profit suplimentar lunar obinut de ctre fiecare dintre aceste firme, de 3000 euro, respectiv 60000 euro anual, rezultnd un profit total anual obinut de cele 10 firme de 360000 euro. Impozitul pe profit aferent este de 16%, respectiv 57.600 euro, pentru anul 4 de prognoz, dup care crete cu 2% anual. Calculul detaliat este prezentat n tabelul nr. 18 d) Impozitul suplimentar pe dividende pltit de firmele ce nchiriaz spaii pentru birouri i expoziii permanente n cadrul Centrului Reprezint 16% din profitul net realizat de aceste firme, calculat anterior. n anul 4 de prognoz acesta este estimat la 48.384 euro, dup care va crete cu 2% anual. e) Impozitul suplimentar pe profit pltit de firmele ce nchiriaz spaii pentru expoziii temporare n cadrul Centrului Anual sunt estimate 30 de expoziii organizate n cadrul Centrului. Pentru fiecare eveniment se estimeaz obinerea unui profit suplimentar minim de 10.000 euro, ceea ce semnific un profit suplimentar de 300.000 euro. Impozitul suplimentar cuvenit bugetului de stat este de 48.000 euro. Calculul detaliat este prezentat n tabelul nr. 18 f) Impozitul suplimentar pe dividende pltit de firmele ce nchiriaz spaii pentru expoziii temporare n cadrul Centrului Reprezint 16% din profitul net realizat de aceste firme, calculat anterior. n anul 4 de prognoz acesta este estimat la 40.320 euro, dup care va crete cu 2% anual. Pe total, prin implementarea proiectului vor fi generate venituri suplimentare la bugetul statului de 705.682 euro, care reprezint beneficii externe ale proiectului.

24

Tabelul nr. 18 BENEFICIILE EXTERNE ALE PROIECTULUI

Indicatori Cheltuieli cu personalul aferente salariatilor centrului, din care: a. Fond de salarii, din care: - contributii sociale suportate de angajati - impozit pe veniturile din salarii b. Cheltuielile cu asigurarile si protectia sociala suportate de angajator Impozite si taxe aferente salariatilor Centrului Numar salariati nou angajati la firmele din cadrul Centrului Salariul mediu / luna (inclusiv contributiile sociale) Cheltuieli cu personalul aferente salariatilor la firmelor din cadrul Centrului, din care: a. Fond de salarii, din care: - contributii sociale suportate de angajati - impozit pe veniturile din salarii b. Cheltuielile cu asigurarile si protectia sociala suportate de angajator Impozite si taxe aferente salariatilor nou angajati la firmele localizate in Centru Numar firme ce inchiriaza birouri in Centru Profitul mediu annual aferent activitatilor desfasurate in Centru Profitul total realizat de firmele din Centru Impozitul pe profit platit de firmele din Centru Impozitul pe dividende platit de firmele din Centru Numar annual de expozitii temporare organizate (Parter si Exterior) Cresterea medie a profitului unei firme urmare a expozitiei Profit suplimentar realizat de firmele ce expozeaza Impozitul pe profit Impozitul pe dividende Beneficii externe totale Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul 10

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

182400 142111 21317 19327 41005 81649 100 800 960000 747955 112193 101722 215814 429729 10 36000 360000 57600 48384 30 10000 300000 48000 40320 705682

186048 144954 21743 19714 41825 83281 100 816 979200 762914 114437 103756 220130 438324 10 36720 367200 58752 49351,7 30 10200 306000 48960 41126 719795

189769 147853 22178 20108 42661 84947 100 832 998784 778172 116726 105831 224533 447090 10 37454 374544 59927 50338,7 30 10404 312120 49939 41949 734191

193564 150810 22621 20510 43514 86646 100 849 1018760 793736 119060 107948 229023 456032 10 38203 382035 61125,6 51345,5 30 10612 318362 50938 42788 748875

197436 153826 23074 20920 44385 88379 100 866 1039135 809610 121442 110107 233604 465153 10 38968 389676 62348,1 52372,4 30 10824 324730 51957 43644 763852

201384 156902 23535 21339 45272 90147 100 883 1059918 825803 123870 112309 238276 474456 10 39747 397469 63595,1 53419,8 30 11041 331224 52996 44517 779129

205412 160041 24006 21766 46178 91949 100 901 1081116 842319 126348 114555 243042 483945 10 40542 405418 64867 54488,2 30 11262 337849 54056 45407 794712

25

Indicatori Cheltuieli cu personalul aferente salariatilor centrului, din care: a. Fond de salarii, din care: - contributii sociale suportate de angajati - impozit pe veniturile din salarii b. Cheltuielile cu asigurarile si protectia sociala suportate de angajator Impozite si taxe aferente salariatilor Centrului Numar salariati nou angajati la firmele din cadrul Centrului Salariul mediu / luna (inclusiv contributiile sociale) Cheltuieli cu personalul aferente salariatilor la firmelor din cadrul Centrului, din care: a. Fond de salarii, din care: - contributii sociale suportate de angajati - impozit pe veniturile din salarii b. Cheltuielile cu asigurarile si protectia sociala suportate de angajator Impozite si taxe aferente salariatilor nou angajati la firmele localizate in Centru Numar firme ce inchiriaza birouri in Centru Profitul mediu annual aferent activitatilor desfasurate in Centru Profitul total realizat de firmele din Centru Impozitul pe profit platit de firmele din Centru Impozitul pe dividende platit de firmele din Centru Numar annual de expozitii temporare organizate (Parter si Exterior) Cresterea medie a profitului unei firme urmare a expozitiei Profit suplimentar realizat de firmele ce expozeaza Impozitul pe profit Impozitul pe dividende Beneficii externe totale

Anul 11

Anul 12

Anul 13

Anul 14

Anul 15

Anul 16

Anul 17

Anul 18

Anul 19

Anul 20

209520 163241 24486 22201 47101 93788 100 919 1102738 859165 128875 116846 247902 493624 10 41353 413527 66164,3 55578 30 11487 344606 55137 46315 810606

213711 166506 24976 22645 48043 95664 100 937 1124793 876348 131452 119183 252860 503496 10 42180 421797 67487,6 56689,6 30 11717 351498 56240 47241 826818

217985 169836 25475 23098 49004 97578 100 956 1147289 893875 134081 121567 257918 513566 10 43023 430233 68837,3 57823,4 30 11951 358528 57364 48186 843355

222345 173233 25985 23560 49984 99529 100 975 1170235 911753 136763 123998 263076 523837 10 43884 438838 70214,1 58979,8 30 12190 365698 58512 49150 860222

226791 176698 26505 24031 50984 101520 100 995 1193639 929988 139498 126478 268338 534314 10 44761 447615 71618,4 60159,4 30 12434 373012 59682 50133 877426

231327 180232 27035 24512 52004 103550 100 1015 1217512 948588 142288 129008 273704 545000 10 45657 456567 73050,7 61362,6 30 12682 380473 60876 51136 894975

235954 183836 27575 25002 53044 105621 100 1035 1241862 967559 145134 131588 279178 555900 10 46570 465698 74511,7 62589,9 30 12936 388082 62093 52158 912874

240673 187513 28127 25502 54105 107733 100 1056 1266700 986910 148037 134220 284762 567018 10 47501 475012 76002 63841,7 30 13195 395844 63335 53201 931132

245486 191263 28689 26012 55187 109888 100 1077 1292034 1006649 150997 136904 290457 578359 10 48451 484513 77522 65118 30 13459 403761 64602 54265 949754

250396 195089 29263 26532 56291 112086 100 1098 1317874 1026782 154017 139642 296266 589926 10 49420 494203 79072 66421 30 13728 411836 65894 55351 968750

26

Pentru conversia preurilor de pia n preuri contabile am determinat mai nti factorul de conversie standard. Pentru calculul acestuia am avut disponibile datele privind importurile, exporturile i taxele vamale la 31.12.2007, furnizate de ctre Institutul Naional de Statistic, respectiv execuia bugetului de stat la 31.12.2007 furnizat de ctre Ministerul Finanelor Publice, respectiv: - importuri CIF 170192,8 mil RON; - exporturi FOB 98083,6 mil RON; - Ti 695,9 mil. RON Factorul de conversie standard pentru aceste valori este 0,997. Ajustarea preurilor de pia va fi fcut pe tipuri de cheltuieli. Costul investiiei are urmtoarea structur: Tabelul nr. 19
Categorie cheltuieli 1. Cost cldiri construcii, din care: - materiale importate - materiale piaa intern - manoper 2. Echipamente - din ar - din import 3. Dotari - din ar - din import 4. Proiectare, asisten tehnic Total costuri TVA nedeductibil Total Anul 1 1.150.000 180.000 650.000 320.000 50.000 40.000 10.000 0 175.000 1.375.000 81857 1.456.857 Anul 2 2.670.000 340.000 1.650.000 680.000 0 0 0 0 150.000 2.820.000 12540 2.832.540 Anul 3 2.550.000 450.000 1.150.000 950.000 700.000 550.000 150.000 140.000 100.000 40.000 150.000 3.540.000 34477 3.574.477 Total (euro) 6.370.000 970.000 3.450.000 1.950.000 750.000 590.000 160.000 140.000 100.000 40.000 475.000 7.735.000 128.874 7.863.874

Materialele, echipamentele i dotrile importate vor fi achiziionate de la firme din Uniunea European i deci taxele vamale sunt 0. Factorul de conversie utilizat va fi egal cu 1. Materialelor de pe piaa intern le va fi aplicat factorul de conversie standard, iar manopera va fi corectat cu distorsiunea salariilor. Avnd n vedere excedentul de resurse de for de munc din zon, exprimat printr-o rat a omajului n judeul Dolj la 31 defcembrie 2007 de 5%, i recomandrile din manualul de Analiz Cost-Beneficiu, cheltuielile cu manopera vor fi reduse cu nivelul ratei omajului. Proiectarea, achiziiile i asistena tehnica cuprind cheltuieli cu manopera i vor fi corectate cu distorsiunea salariilor. TVA-ul nedeductibil nu reflect un consum de resurse i vor fi eliminate. Corecia calculat pentru anul 1 va fi:
Corecie = Materiale, echipamente, dotri de pe piaa intern x (1-FCS) + + Manoper x Rata omajului + + Proiectare, achiziii, asisten tehnic x Rata omajului + TVA nedeductibil = = (650000 + 40000) x (1 - 0,997) + 320000 x 5% + 175000 x 5% + 81857 = 108677 Euro

Pentru anii 2 i 3 corecia va fi fcut asemntor. Pentru costurile operaionale sunt efectuate urmtoarele ajustri: costurile cu energia, apa, gazele, telefonia, internetul, consumabilele, prestaiile externe i promovare sunt ajustate prin aplicarea factorului de conversie standard, deoarece nivelul lor este relativ important n structura costurilor; costurile cu personalul vor fi diminuate cu rata omajului din regiune pentru a reflecta costul de oportunitate al resurselor umane. 27

costurile cu dobnzile nu reflect un consum de resurse i vor fi eliminate din structura costurilor economice. Corecia calculat pentru anul 4, primul an de funcionare al obiectivului este:
Corecie = (391552 + 48000 + 24000 + 60000) x (1 - 0,997) + 182400 x 5% + 266335 = 277025 Euro

Avnd n vedere aceste corecii situaia beneficiilor i costurilor economice utilizate n analiza economic, pentru ntreaga perioad de prognoz, este prezentat n tabelul urmtor:

28

Tabelul nr. 20 ANALIZA ECONOMIC I SOCIAL

Indicatori Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul 10 Costuri economice * * * * * * * * * * Costuri de capital 1456857 2832540 3574477 0 0 0 0 0 0 0 Costuri operationale monetare 3275 117900 265275 972287 970224 968443 966950 965751 964851 964258 Corectii fiscale (-) 0 0 0 83592 85264 86970 88709 90483 92293 94139 Corectii ale externalitatilor (-) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Conversia preturilor de piata in preturi contabile (-) 108677 58990 94877 277025 261057 245092 229133 213177 197226 181280 Costuri economice totale 1351455 2891450 3744875 611669 623903 636381 649108 662091 675332 688839 Beneficii economice * * * * * * * * * * Venituri generate de proiect 0 0 0 1331400 1358028 1385189 1412892 1441150 1469973 1499373 Corectii fiscale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Beneficii externe 0 0 0 705682 719795 734191 748875 763852 779129 794712 Beneficii economice totale 0 0 0 2037082 2077823 2119380 2161767 2205003 2249103 2294085 Beneficii - Costuri -1351455 -2891450 -3744875 1425412 1453920 1482999 1512659 1542912 1573770 1605246 Rata cost-beneficiu economica 0,00 0,00 3,33 3,33 3,33 3,33 3,33 3,33 3,33 0 Venitul net actualizat economic 9325614 Rata intern de rentabilitate economic 16,73% Note i ipoteze * Factor de conversie standard 0.997 Rata somajului 5% Rata de actualizare 5.5%

29

Indicatori Anul 11 Anul 12 Anul 13 Anul 14 Anul 15 Anul 16 Anul 17 Anul 18 Anul 19 Anul 20 Costuri economice * * * * * * * * * * Costuri de capital 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Costuri operationale monetare 963976 964012 964372 965063 966092 967465 969189 971271 973718 976538 Corectii fiscale (-) 96021 97942 99901 101899 103937 106015 108136 110298 112504 114754 Corectii ale externalitatilor (-) 0 0 0 0 0 0 0 0 1 2 Conversia preturilor de piata in preturi contabile (-) 165338 149402 133470 117543 101621 85705 69793 53888 37987 22093 Costuri economice totale 702616 716668 731002 745622 760534 775745 791260 807085 823225 839689 Beneficii economice * * * * * * * * * * Venituri generate de proiect 1529360 1559947 1591146 1622969 1655429 1688537 1722308 1756754 1791889 5490477 Corectii fiscale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Beneficii externe 810606 826818 843355 860222 877426 894975 912874 931132 949754 968750 Beneficii economice totale 2339966 2386766 2434501 2483191 2532855 2583512 2635182 2687886 2741644 6459226 Beneficii - Costuri 1637350 1670098 1703499 1737569 1772321 1807767 1843923 1880801 1918418 5619537 Rata cost-beneficiu economica 3,33 3,33 3,33 3,33 3,33 3,33 3,33 3,33 7,69 3,33

30

n raport cu analiza financiar, costurile economice sunt mai mici. Astfel, coreciile fiscale ce privesc eliminarea TVA-ului au condus la o reducere a costurilor economice cu 83.592 euro, n anul 4 de prognoz. Conversia preurilor de pia n preuri contabile a generat reduceri ale costurilor economice cu 108.677 euro n anul 1, apoi de 277.025 euro n anul 4, respectiv de 22.093 euro n ultimul an de prognoz. Beneficiile economice sunt mai mari cu 705.682 euro n raport cu cele financiare, pe seama impactului realizrii investiiei. Pe ansamblu, n anul 4 beneficiile economice sunt mai mari dect costurile economice cu 1.425.412 euro, n cretere pn la 1.918.418 euro n penultimul an de prognoz (anul 19).

4.4.3. Analiza beneficiu/cost (rata intern a rentabilitatii economice - RIRE)

Plecnd de la beneficiile i costurile economice generate de proiect am calculat indicatorii de performan economic: venitul net actualizat economic (VNAE), rata intern a rentabilitii economice (RIRE) i rata beneficiu-cost economic. Nivelul lor este prezentat n tabelul nr. 20. Pentru calculul acestor indicatori am utilizat o rat de actualizare de 5,5% conform Recomandrilor privind elaborarea analizei cost beneficiu. Modalitatea de calcul a acestor indicatori a fost prezentat la analiza financiar. Venitul net actualizat economic (VNAE) este pozitiv de 9.325.614 euro ceea ce nseamn c din punct de vedere economic investiia este fezabil, beneficiile economice fiind mult mai mari dect costurile economice, permind recuperarea investiiei iniiale. Rata intern a rentabilitii economice (RIRE) a crescut pn la 16,73%, fiind mai mare dect cea obinut n analiza financiar, dar mai mare i dect rata de actualizare utilizat, ceea ce confirm concluzia formulat anterior.. Rata beneficiu-cost crete pn la 3,33, datorit beneficiilor externe generate de proiect, situaie apreciat favorabil. n concluzie, observm c rezultatele obinute prin analiza economic sunt mult mai bune dect cele obinute n analiza financiar, obiectivul propus pentru finanare fiind viabil din punct de vedere economic, chiar dac din punct de vedere financiar investiia realizat nu va putea fi recuperat integral.

4.5. ANALIZA DE RISC I SENZITIVITATE

Analiza de senzitivitate are ca scop identificarea parametrilor i variabilelor critice ale modelului, ale cror variaii, n raport cu valorile utilizate n estimarea indicatorilor de caracterizare a eficienei investiiei au efectul cel mai mare asupra Venitului Net Actualizat i asupra Ratei Interne de Rentabilitate. Pentru acesta trebuie identificate toate variabilele utilizate la calcularea veniturilor i cheltuielilor folosite n analiza financiar. Pentru proiectul de investiii analizat variabilele avute n vedere n realizarea previziunilor sunt: - volumul prestaiilor; - tarifele practicate; - nivelul salariilor pltite angajailor; - consumurile de energie electric i gaze; Analiza de senzitivitate a fost fcut att pentru analiza financiar, ct i pentru analiza economico-social.

31

4.5.1. Analiza de senzitivitate pentru analiza financiar

Analiza de risc si senzitivitate urmareste determinarea eficientei economice si financiare a investitiei, in cazul manifestarii a 2 cazuri extreme: A. cresterea costurilor operationale cu 10% B. diminuarea veniturilor cu 10% Valoarea de 10% este apreciata realist, tinand cont de modalitatea de exprimare si cuantificare a costurilor si veniturilor investitiei si de riscurile reduse estimate in ceea ce priveste realizarea investitiei. Acestea sunt exprimate in euro, moneda stabila din punct de vedere al distorsiunilor pietei, iar valorile anuale ale acestor indicatori sunt aliniate evolutiei inflatiei anuale a monedei unice europene. Rezultatele analizei sunt prezentate n tabelul urmtor:

32

Tabelul 21 CALCUL VNAF/C, RIR/C, RBC n ipotezele majorrii costurilor operaionale, respectiv a diminurii veniturilor
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul 4 5 6 7 8 9 10 Venituri totale 0 0 0 1331400 1358028 1385189 1412892 1441150 1469973 1499373 Costuri totale 1460132 2950440 3839752 972287 970224 968443 966950 965751 964851 964258 Costuri majorate 1460132 2950440 3839752 982010 979926 978127 976619 975408 974500 973900 Flux de numerar cu costuri suplimentare -1460132 -2950440 -3839752 349390 378102 407061 436273 465742 495473 525472 Venituri diminuate 0 0 0 1318086 1344448 1371337 1398763 1426739 1455273 1484379 Costuri totale 1460132 2950440 3839752 972287 970224 968443 966950 965751 964851 964258 Flux de numerar cu venituri diminuate -1460132 -2950440 -3839752 345799 374224 402894 431813 460988 490422 520121 Rata beneficiu-cost cu costuri suplimentare 1,36 1,39 1,42 1,45 1,48 1,51 1,54 Rata beneficiu-cost cu venituri diminuate 1,36 1,39 1,42 1,45 1,48 1,51 1,54 Valoarea actualizata net a proiectului cu costuri suplimentare -2647387 Rata intern de rentabilitate financiar cu costuri suplimentare 4,23% Valoarea actualizat net a proiectului cu venituri diminuate -2689430 Rata intern de rentabilitate financiar cu venituri diminuate 4,14% Ipoteza de cretere a costurilor 10% Ipoteza de reducere a veniturilor 10% Indicatori Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 Venituri totale 1529360 1559947 1591146 1622969 1655429 1688537 1722308 1756754 1791889 5490477 Costuri totale 963976 964012 964372 965063 966092 967465 969189 971271 973718 976538 Costuri majorate 973615 973652 974016 974714 975753 977139 978881 980984 983456 986304 Flux de numerar cu costuri suplimentare 555745 586296 617131 648255 679676 711398 743427 775770 808434 4504173 Venituri diminuate 1514066 1544348 1575235 1606739 1638874 1671652 1705085 1739186 1773970 5435572 Costuri totale 963976 964012 964372 965063 966092 967465 969189 971271 973718 976538 Flux de numerar cu venituri diminuate 550091 580336 610863 641676 672782 704187 735896 767916 800252 4459034 Rata beneficiu-cost cu costuri suplimentare 1,57 1,60 1,63 1,67 1,70 1,73 1,76 1,79 1,82 5,57 Rata beneficiu-cost cu venituri diminuate 1,57 1,60 1,63 1,66 1,70 1,73 1,76 1,79 1,82 5,57 Indicatori Anul 1 Anul 2 Anul 3

ANALIZA DE RISC I SENZITIVITATE PENTRU ANALIZA FINANCIAR

33

n ipoteza creterii cheltuielilor cu 10%, costurile de operare vor continua s fie mai mici dect veniturile financiare. Venitul Net Actualizat este negativ de -2.647.387 euro, ceea ce nseamn c investiia iniial nu va fi acoperit pe seama veniturilor financiare directe generate de proiect. n aceste condiii, investiia nu poate fi finanat prin fonduri private (surse proprii sau credite bancare), singura posibilitate fiind finanarea prin fonduri nerambursabile. Rata Intern de Rentabilitate Financiar este egal cu 4,23%, fiind mai mic dect rata de actualizare de 9%. Rata Beneficiu-Cost este supraunitar pentru toi anii considerai, deci veniturile sunt suficiente pentru acoperirea cheltuielilor. Nivelul acesteia se situeaz ntre 1,36 i 1,82. n ipoteza reducerii veniturilor cu 10%, Venitul Net Actualizat este de -2.689.430 euro, fiind de asemenea negativ, veniturile financiare directe generate de proiect fiind insuficiente pentru acoperirea investiiei. Rata Intern de Rentabilitate Financiar este egal cu 4,14%, fiind mai mic dect rata de actualizare de 9%. Rata Beneficiu-Cost este de 1,36 n anul 4, crescnd pn la 1,82 n penultimul an de prognoz. Concluzii
Prin rezultatele obinute n urma analizei financiare apreciem c, din punct de vedere financiar, proiectul nu este viabil, genernd suficiente venituri pentru acoperirea costurilor operaionale, dar nu i pentru recuperarea investiiei iniiale. Venitul Net Actualizat nregistreaz valori negative, iar Rata Intern de Rentabilitate Financiar valori mai mici dect rata de actualizare, ceea ce fac imposibil finanarea investiiei prin surse private (surse proprii sau credite bancare), singura posibilitate fiind finanarea sa prin fonduri nerambursabile.

4.5.2. Analiza de senzitivitate pentru analiza economic i social

Avnd n vedere c din punct de vedere financiar proiectul nu este viabil, ns genereaz suficiente beneficii economice care s susin finanarea investiiei, se impune realizarea analizei de risc i senzitivitate i pentru analiza economic i social. n realizarea acesteia s-au luat n calcul dou variante: - creterea costurilor economice totale (mai puin cele cu realizarea investiiei) cu 10%; - reducerea beneficiilor economice cu 10%. Pentru fiecare ipotez n parte au fost calculai indicatorii de performan, respectiv Venitul Net Actualizat i Rata Intern de Rentabilitate. Rezultatele analizei de risc i senzitivitate sunt prezentate n tabelul 22.

34

Tabelul nr. 22 ANALIZA ECONOMIC I SOCIAL Analiza de Risc i Senzitivitate

Indicatori Costuri economice totale Costuri economice majorate Beneficii economice totale Beneficii economice diminuate Flux de numerar cu costuri suplimentare Flux de numerar cu beneficii diminuate Valoarea actualizata net a proiectului cu costuri suplimentare Rata intern de rentabilitate economic cu costuri suplimentare Valoarea actualizata net a proiectului cu venituri diminuate Rata intern de rentabilitate economic cu venituri diminuate Note i ipoteze Ipoteza de cretere a costurilor Ipoteza de reducere a venitului Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul 10

1351455 2891450 3744875 611669 623903 636381 649108 662091 675332 688839 1351455 2891450 3744875 672836 686293 700019 714019 728300 742866 757723 0 0 0 2037082 2077823 2119380 2161767 2205003 2249103 2294085 0 0 0 1833373 1870041 1907442 1945591 1984502 2024192 2064676 -1351455 -2891450 -3744875 1364245 1391530 1419361 1447748 1476703 1506237 1536362 -1351455 -2891450 -3744875 1221704 1246138 1271061 1296482 1322412 1348860 1375837 8676003 16,05% 7036640 14,34% 10% 10%

Indicatori

Anul 11

Anul 12

Anul 13

Anul 14

Anul 15

Anul 16

Anul 17

Anul 18

Anul 19

Anul 20

Costuri economice totale 702616 716668 731002 745622 760534 775745 791260 807085 823225 839689 Costuri economice majorate 772877 788335 804102 820184 836587 853319 870386 887793 905548 923658 Beneficii economice totale 2339966 2386766 2434501 2483191 2532855 2583512 2635182 2687886 2741644 6459226 Beneficii economice diminuate 2105970 2148089 2191051 2234872 2279569 2325161 2371664 2419097 2467479 5813304 Flux de numerar cu costuri suplimentare 1567089 1598431 1630399 1663007 1696267 1730193 1764797 1800093 1836096 5535569 Flux de numerar cu beneficii diminuate 1403354 1431421 1460049 1489250 1519035 1549416 1580404 1612012 1644254 4973615

35

n ipoteza majorrii costurilor cu 10% VNAE este de 8.676.003 euro, iar RIRE 16,05%, n timp ce reducerea veniturilor cu 10% ne conduce la un nivel al VNAE de 7.036.640 euro, respectiv 14,34% pentru RIRE, ceea ce nseamn c riscurile la care este expus proiectul sunt reduse, deoarece VNAE este pozitiv, iar RIRE este mai mare dect rata de actualizare. n plus, analiza de risc i senzitivitate economic relev obinerea, prin implementarea proiectului, a unor beneficii economico-sociale mult mai mari dect cele financiare, care justific finanarea investiiei prin fonduri nerambursabile.

O alt variant de realizare a analizei de senzitivitate presupune calculul ratei interne de rentabilitate economic n ipoteza variaiei veniturilor i costurilor de operare cu 1%. Se apreciaz ca proiectul este viabil dac, n aceste condiii, nivelul ratei interne de rentabilitate economic nu se modific cu mai mult de 5%. Pentru fiecare ipotez n parte au fost calculai indicatorii de performan, respectiv Venitul Net Actualizat i Rata Intern de Rentabilitate. Rezultatele analizei de risc i senzitivitate sunt prezentate n tabelul 23.

36

Tabelul nr. 23 ANALIZA ECONOMIC I SOCIAL Analiza de Risc i Senzitivitate

Indicatori Costuri economice totale Costuri economice majorate Beneficii economice totale Beneficii economice diminuate Flux de numerar cu costuri suplimentare Flux de numerar cu beneficii diminuate Valoarea actualizata net a proiectului cu costuri suplimentare Rata intern de rentabilitate economic cu costuri suplimentare Valoarea actualizata net a proiectului cu venituri diminuate Rata intern de rentabilitate economic cu venituri diminuate Note i ipoteze Ipoteza de cretere a costurilor Ipoteza de reducere a venitului Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul 10

1351455 2891450 3744875 611669 623903 636381 649108 662091 675332 688839 1351455 2891450 3744875 617786 630142 642745 655600 668712 682086 695727 0 0 0 2037082 2077823 2119380 2161767 2205003 2249103 2294085 0 0 0 2016711 2057045 2098186 2140150 2182953 2226612 2271144 -1351455 -2891450 -3744875 1419295 1447681 1476635 1506168 1536291 1567017 1598357 -1351455 -2891450 -3744875 1405041 1433142 1461805 1491041 1520862 1551279 1582305 9260653 16,67% 9096717 16,50% 1% 1%

Indicatori

Anul 11

Anul 12

Anul 13

Anul 14

Anul 15

Anul 16

Anul 17

Anul 18

Anul 19

Anul 20

Costuri economice totale 702616 716668 731002 745622 760534 775745 791260 807085 823225 839689 Costuri economice majorate 709642 723835 738312 753078 768139 783502 799172 815156 831458 848086 Beneficii economice totale 2339966 2386766 2434501 2483191 2532855 2583512 2635182 2687886 2741644 6459226 Beneficii economice diminuate 2316567 2362898 2410156 2458359 2507526 2557677 2608830 2661007 2714227 6394634 Flux de numerar cu costuri suplimentare 1630324 1662931 1696189 1730113 1764715 1800010 1836010 1872730 1910186 5611141 Flux de numerar cu beneficii diminuate 1613951 1646230 1679154 1712738 1746992 1781932 1817571 1853922 1891002 5554945

37

n ipoteza majorrii costurilor cu 1% VNAE este de 9.260.653 euro, iar RIRE 16,67%, n timp ce reducerea veniturilor cu 1% ne conduce la un nivel al VNAE de 9.096.717 euro, respectiv 16,50% pentru RIRE, ceea ce nseamn c riscurile la care este expus proiectul sunt reduse, deoarece VNAE este pozitiv, iar RIRE este mai mare dect rata de actualizare. Analiza de risc i senzitivitate economic continu prin compararea nivelului ratei interne a rentabilitii economice a proiectului cu cea calculat n ipoteza majorrii costurilor cu 1%, respectiv a reducerii veniturilor cu 1%. Rezultatele obinute sunt prezentate n tabelul 24: Tabelul nr. 24 Indicatori Valoare Indice Variatie Rata intern de rentabilitate economic 16,73% 100,00% * Rata intern de rentabilitate economic cu costuri suplimentare 16,67% 99,59% 0,41% Rata intern de rentabilitate economic cu venituri diminuate 16,50% 98,61% 1,39% Se observ c n ipoteza majorrii costurilor cu 1%, RIRE scade cu 0,41%, n timp ce o reducere a veniturilor cu 1% conduce la reducerea RIRE cu 1,39%. n ambele cazuri, marja de reducere a RIRE este mai mic de 5%, ceea ce demonstreaz viabilitatea proiectului.

38