QM consulting

Bucureti, sector 2, Maina de pine nr. 41, bloc OD 55, sc. A, ap. 33
Tel/fax: 021 687 50 87, tel: 0745 04 93 40

GHID
PENTRU PROIECTAREA SI
IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM
INTEGRAT DE MANAGEMENT
CALITATE-MEDIU-SANATATE SI
SECURITATE IN MUNCA
(intr-o organizatie din domeniul consultantei)

Elaborat:
Dr. Ing. Cristinel RONCEA
Ing. Irinel Luminita RONCEA
Ing. Ferdinand SARBU

2004 - QM CONSULTING

GHID PENTRU PROIECTAREA SI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INTEGRAT DE

MANAGEMENT CALITATE-MEDIU-SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA

1. CONSIDERATII PRELIMINARE
Sistemul de management al calitatii conform ISO 9001:2000 ajuta organizatia sa:

analizeze cerintele clientilor;

defineasca procesele care pot contribui la realizarea de produse acceptabile clientului;

tina sub control aceste procese;

asigure un cadru pentru imbunatatirea continua a activitatilor;

creasca probabilitatea de a indeplini cerintele impuse si deci satisfacerea clientului si/sau alte
parti interesate;

asigure increderea clientilor in capacitatea organizatiei de a furniza produse conforme cu

cerintele specificate.

Implementarea unui sistem de management de mediu conform ISO 14001:1996 permite unei
organizati:

s stabileasc o politic de mediu corespunztoare;

s identifice aspectele de mediu care rezult din activitile , produsele sau serviciile sale
pentru a evalua impactul semnificativ asupra mediului;

s identifice reglementrile i prevederile legale relevante;

s identifice prioritile i s fixeze obiective generale i obiective specifice de mediu

corespunztoare;

s stabileasc o structur i unul sau mai multe programe pentru a pune n practic politica i
pentru a i atinge obiectivele de mediu fixate;

s faciliteze activitile de planificare, control, monitorizare, aciuni corective, audit i analiz

pentru a se asigura c politica de mediu este respectat i sistemul de management de mediu
rmne corespunztor;

s fie capabil s se adapteze la schimbri.

Introducerea unui sistem de management de mediu poate ajuta o organizaie s ofere ncredere
prilor interesate referitor la faptul c:

exist un angajament al conducerii privind ndeplinirea propriei politici, a obiectivelor i

intelor sale de mediu;

accentul este pe mai degrab pe prevenire dect pe corecie

poate furniza dovada unei preocupri rezonabile privind problemele de mediu i de

conformitate cu reglementrile;

proiectarea sistemelor include procesul de mbuntire continu.

Implementarea unui sistem de management al sanatatii si securitatii in munca conform OHSAS

18001 prezinta urmatoarele avantaje:

genereaza increderea ca organizatia:

respecta cerintele legale si de reglementare
are un management la un standard foarte inalt legat de securitate si sanatate in munca,
inclus in managementul general al organizatiei

2004 - QM CONSULTING

GHID PENTRU PROIECTAREA SI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INTEGRAT DE

MANAGEMENT CALITATE-MEDIU-SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA
a definit clar:
o riscurile accidentelor
o modul de minimizare a imbolnavirilor
o modul de masurare, monitorizare si evaluare a implementarii smssm

asigura imbunatatirea sanatatii si securitatii in munca prin:

abordarea planificata si documentata a problemelor legate de securitate si sanatate in
munca
proceduri ale smssm care definesc zonele de responsabilitate
cunoasterea si constientizarea cu privire la problemele ssm si asigurarea unui climat social
stabil, favorabil performantei in cadrul organizatiei
obiective legate de imbunatatirea smssm cu rezultate masurabile
reducerea riscurilor accidentelor si imbolnavirilor
micsorarea timpului de lucru pierdut datorita imbolnavirilor si accidentelor
inspectii si actiuni preventive
exercitii si practica demonstrata pentru situatii de urgenta
analize, audituri si inregistrari privind managementul ssm
evaluarea periodica a modului de aplicare a cerintelor legale si de reglementare prin care
se asigura si reducerea probabilitatii penalitatilor legale si compensatiilor.
motivarea personalului si reducerea costurilor de operare

face cunoscut partilor interesate eforturile planificate privind conformitatea cu OHSAS 18001

asigura imbunatatirea imaginii organizatiei, imbunatatind gradul de competitivitate si relatiile

cu autoritatile de interes public.

Avantajele unui sistem integrat de management

Inelegerea, elaborarea i documentarea sistemului integrat de management presupun valorificarea
celor trei sisteme de cerine descrise n documentele de referin aplicabile:

SR EN ISO 9001:2001, pentru sistemul de management al calitii (SMC),

SR EN ISO 14001:1997, pentru sistemul de management de mediu (SMM) i

OHSAS 18001:1999, pentru sistemul de management al sntii i securitii n

munc (SMSSM)

Orice organizaie se gndeste s mai reduc din costurile i deranjul cerute de implementarea
separat a celor trei sisteme de management celebre astzi. Ideea cea mai la ndemn n aceast
privin este implementarea dintr-odat a celor trei sisteme printr-un proiect intitulat integrat
sistem de management " sau perescurtat SMI. Integrarea celor trei sisteme reduce costurile i
duratele cu consultana, implementarea i certificarea, pentru c n loc s faci de trei ori cte unul,
faci odat trei.
Sistemul integrat de management se construiete pornind de la sistemul de management al
calitii, cel mai deschis altoirilor, diverselor stiluri de abordare i mai de management" dintre

2004 - QM CONSULTING

GHID PENTRU PROIECTAREA SI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INTEGRAT DE

MANAGEMENT CALITATE-MEDIU-SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA
toate. Abordarea integrat furnizeaz un model nu doar mai ieftin, ci i mai adevrat al organizaiei
n comparaie cu fiecare dintre elementele ei luate separat.
Sistemul integrat este trivalent i nu numai, pentru c principiile comune l fac deschis i altor
sisteme de management general - financiar, al riscului, al responsabilitii sociale, al informaiilor sau
specific unei anumite ramuri de activitate - telecomunicaii, auto, productie de alimente,
aerospaial, medical.
Aplicarea unui sistem integrat, asociat cu auditarea dintr-un foc a intregului sistem prezint unele
avantaje la care proprietarii de organizaii nu pot rmne insensibili:

mai puine proceduri i audituri, ceea ce se traduce n mai puine zile-angajat "blocate" cu scrierea
i auditarea proceselor, cu alte cuvinte;

mai puin cheltuial i birocraie nenecesar;

mai puine complicaii; cu ct este mai integrat, sistemul este mai complet, deci mai aproape
de modul real n care funcioneaz organizaia; oamenii nu lucreaz "pe sisteme": o or pentru
managementul calitii, una pentru managementul de mediu, una pentru managementul sntii
i securitii n munc, o alta pentru management financiar, al riscului s.a.m.d., la nivelul
operaional se lucreaz integrat de cnd lumea, o mai mult flexibilitate, deci adaptabilitate,
rspuns mai prompt la cerinele n schimbare ale clienilor, pieei, autoritilor; ntr-o lume n care
ctig cine se adapteaz primul acesta este un atu vital pentru orice organizaie;

mai puin tensiune i risip, pentru c dispar barierele artificiale introduse de cele 3 sisteme.

Pentru a stabili, concepe i documenta un sistem de management integrat este necesar sa:

"descoperim" i nelegem cerinele i procedurile care este obligatoriu sa fie documentate

prin analiza de text a fiecrui document de referin n parte; analiza de text const din
identificarea predicatelor (un predicat = o cerin); predicatele sunt aproape fr excepie
introduse prin organizaia trebuie s..." ori prin managementul de la cel mai nalt nivel
trebuie s.";

stabilim corespondenele ntre capitolele (cerinele) celor trei sisteme de management

(documente de referin); n acest scop utilizm tabelele de echivalen prezentate n anexe
la fiecare dintre cele trei documente vezi tabelul 2;

introducem n proceduri descrieri ale modului n care acoperim cerinele identificate

citind pe orizontala procesului respectiv din tabelul 2 i referind rezultatele analizei de text;

pentru fiecare dintre procesele unitare - care se regsesc la toate cele trei sisteme elaborm
cte o singur procedur de sistem; procedurile de sistem, astfel elaborate, pot fi, apoi detaliate
n proceduri operaionale, instruciuni de lucru;

nu pierdem din vedere c, dei, din cele trei documente, numai ISO 9001:2000 este construit
pe principil abordare bazata pe proces, totui, managementul se realizeaz prin
managementul proceselor; astfel nct introducem n proceduri i elementele specifice
procesului: date de intrare, rezultate (date de ieire), indicatori de performan, PDCA,
furnizor/ client, proprietar de proces;

inventariem documentele organizaionale deja existente, nainte de a scrie totul de la nceput,

deoarece este posibil ca n organizaie cerinele s fie deja ndeplinite, integral sau parial, fr
s tim aceasta.

Un sistem integrat de management se construiete pe osatura sistemului de management al calitatii,

al crui document de referin, ISO 9001:2000, este cel mai avansat (managerial) dintre cele trei
standarde de referinta alese. De menionat c ISO 14001:1996 se afl n proces de revizuire,
2004 - QM CONSULTING

GHID PENTRU PROIECTAREA SI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INTEGRAT DE

MANAGEMENT CALITATE-MEDIU-SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA
ctre o abordare mai pregnant managerial, compatibil cu ISO 9001:2000; ct despre OHSAS
18001, el nc i caut drumul ctre mai larga recunoatere, nefiind standard internaional, n
consecin, in Anexa 1 (unde am precizat modalitatile de tratare a cerintelor standardelor de
referinta, in diverse tipuri de documente), spre deosebire de tabelele de echivalen date n
documentele de referin de fa, am pornit de la ISO 9001. Numerotaia capitolelor-cerinelor este
identic la ISO 14001 i OHSAS 18001, similar cu ISO 9001:1994, nu i cu ISO 9001:2000. Rolul
motrice jucat de sistemul de management al calitatii cu al su ISO 9001:2000 este reliefat i n ISO
14001 prin precizarea urmatoare organizaiile pot alege utilizarea unui sistem de management
existent care corespunde seriei de standarde ISO 9000, ca baz a sistemului lor de management de
mediu".
Echivalena fundamental a celor trei standarde consta in faptul ca cele trei documente de referin
au n comun anumite principii ale sistemului de management si anume:
Principiul 1 Organizatia concentrata asupra clientului (focalizare catre client)
Organizatiile depind de clientii lor si din acest motiv trebuie: sa inteleaga cerintele prezente si
viitoare ale clientilor, sa raspunda cerintelor clientului si sa se straduiasca sa devanseze
asteptarile clientilor.
Principiul 2 Leadership
Leaderii asigura unitatea dintre scopul organizatiei si directiile de actiune. Ei trebuie sa creeze si
sa mentina un mediu intern in care fiecare angajat poate fi pe deplin implicat in atingerea
obiectivelor organizatiei
Principiul 3 Implicarea personalului
Personalul de la toate nivelurile reprezinta elementul central al unei organizatii si implicarea lui
totala da posibilitatea folosirii abilitatilor lui in beneficiul organizatiei.
Principiul 4- Abordarea tip proces (procesuala)
Un rezultat dorit se obtine mai eficient cand resursele si activitatile sunt abordate ca un proces.
Principiul 5 Abordarea sistemica la nivelul conducerii
Identificarea, intelegerea si conducerea sistemului de procese intercorelate ale organizatiei
pentru realizarea obiectivelor stabilite, imbunatateste efectivitatea si eficienta organizatiei
Principiul 6 Imbunatatirea continua
Imbunatatirea continua ar trebui sa fie un obiectiv permanent pentru organizatie
Principiul 7 Argumentarea cu date si informatii a deciziilor
Deciziile efective se bazeaza pe analizarea datelor si informatiilor
Principiul 8 Relatii reciproc avantajoase cu furnizorii
O organizatie si furnizorii ei sunt interdependenti si o relatie reciproc avantajoasa creste
abilitatea ambilor de a crea valoare
O alta parte comuna importanta, a celor trei standarde, este luarea in consideratie a necesitilor i
cerinelor prilor interesate.
Fiecare organizaie are cteva pri interesante, fiecare cu cerine, necesiti i ateptri.
Fiecare parte interesant ateapt propriul beneficiu din activitatea organizaiei.
Managementul trebuie s ntreprind activitile necesare pentru a da ncredere fiecrei pri
interesate. Necesitile prilor interesate trebuie comunicate n ntreaga organizaie.
2004 - QM CONSULTING

GHID PENTRU PROIECTAREA SI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INTEGRAT DE

MANAGEMENT CALITATE-MEDIU-SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA
Pentru scopurile managementului calitii, mediului, sanatatii si securitatii in munca principalele
pri interesate sunt, considerate urmtoarele:

clienii, ultimii utilizatori;

proprietarii, acionarii;

angajaii, personalul;

furnizorii, subcontractani, partenerii i aliaii;

societatea umana in ansamblul sau, comunitatea locala, publicul.

2. ECHIVALENTELE INTRE CELE TREI SISTEME DE MANAGEMENT

Pentru a stabili echivalenele ntre cerinele celor trei sisteme consideram ca trebuie sa definim n
prealabil, pentru fiecare dintre cele trei sisteme: produsul, prile interesate, cerinele si
neconformitatea (vezi tabelul 1). ISO 9001:2000 vizeaz obinerea produsului; ISO 14001 i
OHSAS 18001 specific paii pentru a nu realiza produsul neintenionat.
Tabelul 1
9001:2000

14001:2000

18001:1999

Produsul

Produsul intenionat,
destinat unui client

Produs neintenionat,
performana de mediu
(impacturi asupra
mediului)

Produsul
neintenionat
accident", boal
profesional" (riscuri)

Cauza produsului

Procesele

Aspecte de mediu

Factori de risc.

Parte interesat (in

mod direct)

Clienti, proprietari,
angajati

Comunitate, guvern,
Angajati/sindicate,
proprietari, vecini, firme angajator/proprietari,
de asigurri, investitori, guvern
furnizori, clieni etc.

Cerinele

Ale clientului, legale,

reglementare, proprii,
altele

Legale, reglementare,
proprii

Legale, reglementare,
proprii

Neconformitatea =
abaterea de la cerinele
privind

S M.C / produsul

SMM / performana de
mediu

SMSS M. / performana
de SSM.

In cele ce urmeaz, prezentm sintetic aspecte de valorificat n documentele SMI pe care le-am
identificat prin analiza de text a celor trei documente de referin. Primele patru capitole - 0,1,2,3 ale documentelor de referin includ ndrumri, acolo nu gsim cerinte. Incepnd cu capitolul 4, cand
apar cerinele, analiza devine realmente de text, n sensul definit mai sus.

2004 - QM CONSULTING

GHID PENTRU PROIECTAREA SI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INTEGRAT DE

MANAGEMENT CALITATE-MEDIU-SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA
SR EN ISO 9001:2001 presupune:

adoptarea SMC - decizie strategic, adic luat i semnat de directorul general;

factori pentru stabilirea s.m.c.: necesiti, obiective, produse specifice organizaiei, procesele
utilizate, mrimea i structura organizaiei;

cerinele SMC sunt complementare cerinelor pentru produs.

la baza cerinelor stau principiile managementului calitii din ISO 9000 i ISO 9004 din
2000

SMC este dezvoltat, implementat i i mbuntim eficacitatea pentru a crete satisfacia

clientului prin ndeplinirea cerinelor sale;

abordarea procesuala care presupune identificarea, nelegerea i satisfacerea datelor de

intrare (cerinelor), urmrirea valorii adugate (procesul este instrumentul prin care
organizaia fabric valoare), obinerea rezultatelor (datelor de ieire) cu privire la performana
(atingerea obiectivelor pentru proces) i eficacitatea (atingerea obiectivelor pentru produs)
procesului, mbuntirea continu a poceselor pe baza msurtorilor obiective;

aplicarea metodologiei PDCA.

ISO 14001:1996 presupune:

atingerea i demonstrarea unei performane de mediu evident;

mijloace: inere sub control impact (al activitilor/ produselor) asupra mediului; luare n
considerare propriile politic i obiective de mediu;

context: legislaie, tot mai strict, dezvoltare politici economice si a altor msuri viznd s
ncurajeze protecia mediului, creterea preocuprii prilor interesate pentru problemele
legate de mediu, inclusiv dezvoltarea durabil (sustainable development); tot aa cum
calitatea nu se realizeaz prin inspecii la final, nici analizele/ auditurile de mediu - evaluri
ale performanei de mediu post-factum nu pot singure furniza prezumia c performana
de mediu stabilit va fi continuu - zi de zi, la fiecare loc de munc - atins;

tot aa cum bun voina singur nu asigur obinerea unei performane optime, nici

SMM prin el nsui nu garanteaz rezultate optime de mediu;

ISO 14001 nu se refer explicit la valori numerice ale performanei de mediu, ci la

procesele prin care aceasta va fi continuu atins i mbuntit;

ISO 14001 nu impune, ci ncurajeaz organizaiile s utilizeze cea mai bun tehnologie
disponibil, dac le d mna; sistemul de management de mediu furnizand aceast prezumie
prin sprijinirea organizaiilor s stabileasc i ating obiectivele de mediu i s
demonstreze aceast conformitate i altora;

angajament asumat la toate nivelurile i funciile organizaiei;

scop general: susinerea proteciei mediului, prevenirea polurii, n echilibru cu

necesitile social-economice; nu valoarea performanei de mediu conteaz la SMM, ci
angajamentul rezultat din politica de mediu de a se conforma legislaiei i reglementrilor
aplicabile, precum i principiului mbuntirii continue.

2004 - QM CONSULTING

GHID PENTRU PROIECTAREA SI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INTEGRAT DE

MANAGEMENT CALITATE-MEDIU-SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA
OHSAS 18001:1999 al carui model este similar cu cel al ISO 14001:1996:

a fost conceput s fie compatibil cu celalte dou pentru a facilita integrarea SMC, SMM i
SMSSM;

nu este standard internaional - nefiind promovat de un organism de standardizare, ci de un

grup de sponsori", pri interesate - probabil pentru c nu toate prile interesate au ajuns la
un consens n ceea ce privete cerinele pentru SSM, pentru moment, acreditarea
organismelor de certificare a conformitii cu OHSAS 18001 se poate obine numai n SUA,
dar este cel mai aplicat in domeniul SSM in intreaga lume;

conformitatea cu el nu confer garania c legea a fost/va fi mereu respectat; n general

sistemele de management descrise aici nu furnizeaz vreo garanie, ci doar" o prezumie
bazat pe faptul c organizaia ader la reguli recunoscute.

Spre deosebire de sistemele de management al calitii dup ISO 9001 i de mediu dup ISO
14001, n domeniul sntii si securitii n munc responsabilitile i atribuiile funciilor
implicate sunt bine precizate n legislaia de profil.
Astfel, Normele Generale de Protecia Muncii prevd n Art. 11 care sunt obligaiile angajatorului
n domeniul securitii i sntii n munc (i nu sunt deloc puine!), iar n Art. 12 sunt prevzute
obligaiile i drepturile angajailor.
Comparat cu noul" ISO 9001:2000, standardul internaional de referin pentru SMC.,
managementul SSM descris n OHSAS 18001:1999, pare mai apropiat de asigurare dect de
management. Argumentul cronologic este imediat: OHSAS 18001:1999 a aprut nainte de
ISO9001:2000. Pe de alta parte:

n OHSAS 18001 nu apare nici mcar o singur dat cuvntul proces" (apar activiti",
operaii"), ceea ce subliniaz focalizarea mai degrab tehnologic dect managerial a
managementului SSM;

accentul pus n OHSAS 18001 pe stabilirea i meninerea de proceduri (documentate) ne

duce cu gndul la formula drag asigurrii calitii - furnizorul va elabora i menine
proceduri documentate";

prevenirea polurii, cel puin respectarea legislaiei", care apar n politica de mediu/
SSM, presupun prevenirea, care este instrument fundamental pentru asigurarea calitii,
nu pentru management;

ca i la ediia a II-a a standardelor ISO 9000 (din 1994), cerinele OHSAS i ISO 14001 se
refer la asigurare, n vreme ce ndrumrile respective sunt mai manageriale (OHSAS
18002:2000, documentul de ndrumare pentru OHSAS 18001, se refer la proces); trecerea de
la ,,procedur"(procedeu) la proces este simbolic pentru diferena dintre asigurare i
management;

n managementul de mediu i cel al sntii si securitii n munc, mbuntirea continu se

refer la performana de mediu si la performanta SSM, adic la rezultate, nu la cauzeprocese;

ISO 14001 i OHSAS 18001, nici mcar nu pomenesc de satisfacia vreunei pri
interesate (cu att mai puin de creterea continu a satisfaciei, care este apanajul
managementului); ele nc vorbesc de elemente (separate, deci) de sistem, nu de procese
interdependente, corelate;

numerotaia i titulatura capitolelor este practic identic la ISO14001 i OHSAS 18001, i

structurat ca n standardul de cerine pentru asigurarea calitii(ISO 9001:1994), (un

2004 - QM CONSULTING

GHID PENTRU PROIECTAREA SI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INTEGRAT DE

MANAGEMENT CALITATE-MEDIU-SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA
singur capitol, 4), n vreme ce la managementului calitii sunt cinci capitole de cerine,
dup tot attea categorii de procese.
Pentru a face, realmente, management i la abordarea de mediu i a SSM, ar fi deci, util
valorificarea ndrumrilor date la documentele de referin respective.
Managementul confer dinamism abordrii: ntreaga activitate este orientat pe atingerea unor
obiective, care fac msurabile progresele n implementarea politicilor respective
Tabel 2
Clauza
-

Corespondena ntre OHSAS 18001, ISO 14001:1996 i ISO 9001:1994

OHSAS 18001
-

Clauza
-

ISO 14001:1996
Introducere

Domeniu de aplicare

Domeniu de aplicare

2
3
4
4.1

Referine normative
Termeni I definiii
Elementele SMSSM
Cerine generale

2
3
4
4.1

Referine normative
Definiii
Cerine ale SMM
Cerine generale

4.2

Politica de SSM

4.2

Politica de mediu

4.3
4.3.1

Planificare
Aspecte de mediu

4.3
4.3.1.

4.3.2
4.3.3
4.3.4
4.4
4.4.1

Planificare
Planificarea pentru
identificarea
pericolelor, evaluarea
riscurilor i controlul
riscurilor
Prevederi legale i alte
cerine
Obiective
Program(e) de
management al SSM
Implementare i
funcionare
Structur i
responsabilitate

Clauza
0
0.1
0.2
0.3
0.4
1
1.1
1.2
2
3
4
4.1
5.5
5.5.1
5.1
5.3
8.5
5.4
5.2
7.2.1
7.2.2

4.3.2
4.3.3
4.3.4
4.4
4.4.1

Prevederi legale i
alte cerine
Obiective generale i
obiective specifice
Program(e) de
management al mediu
Implementare i
funcionare
Structur i
responsabilitate

5.2
7.2.1
5.4.1
5.4.2
8.5.1
7
7.1
5
5.1
5.5.1
5.5.2

4.4.2

Instruire, contientizare
i competen

2004 - QM CONSULTING

4.4.2

Instruire,
contientizare i
competen

6
6.1
6.2
6.2.1
6.3
6.4
6.2.2

ISO 9001:2000
Introducere
Generalitati
Abordarea procesuala
Relatia cu ISO 9004
Compatibilitatea cu alte
sisteme de management
Domeniu de aplicare
Generalitati
Aplicare
Referine normative
Definiii
SMC
Cerinte generale
Responsabilitate, autoritate si
comunicare
Responsabilitate si autoritate
Angajamentul conducerii
Politica referitoare la calitate
Imbunatatire
Pplanificare
Orientarea catre client
Determinarea cerintelor ref. la
produs
Analiza cerintelor ref. la
produs
Orientarea catre client
Det. cerintelor ref. la produs
Obiectivele calitatii
Planificarea SMC
Imbunatatire continua
Realizarea produsului
Planif. realizarii produsului
Responsabilitatea
managementului
Angajamentul conducerii
Responsabilitate si autoritate
Reprezentantul
managementului
Managementul resurselor
Asigurarea resurselor
Resurse umane
Generalitati
Infrastructura
Mediu de lucru
Competenta, constientizare si
instruire

GHID PENTRU PROIECTAREA SI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INTEGRAT DE

MANAGEMENT CALITATE-MEDIU-SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA
Tabel 2
Clauza
4.4.3
4.4.4.

4.4.5
4.4.6

Corespondena ntre OHSAS 18001, ISO 14001:1996 i ISO 9001:1994 (continuare)

OHSAS 18001
Consultare i
comunicare
Documentaie

Controlul documentelor
i datelor
Control operaional

Clauza
4.4.3

ISO 14001:1996
Comunicare

4.4.4.

Documentaia SMM

4.4.5
4.4.6

Controlul
documentelor
Control operaional

Clauza
5.5.3
7.2.3
4.2
4.2.1
4.2.2
4.2.3
7.
7.1
7.2
7.2.1
7.2.2
7.3
7.3.1
7.3.2
7.3.3
7.3.4
7.3.5
7.3.6
7.3.7
7.4
7.4.1
7.4.2
7.4.3
7.5
7.5.1
7.5.2

4.4.7
4.5
4.5.1

Pregtirea pt. situaii de

urgen i capacitate de
rspuns
Verificare i aciune
corectiv
Monitorizarea i
msurarea performanei

4.4.7
4.5
4.5.1

Pregtirea pt. situaii

de urgen i
capacitate de rspuns
Verificare i aciune
corectiv
Monitorizare i
msurare

7.5.3
7.5.4
7.5.5
8.3
8
7.6
8.1
8.2
8.2.1
8.2.3
8.2.4
8.4

2004 - QM CONSULTING

ISO 9001:2000
Comunicare interna
Comunicarea cu clientul
Cerinte referitoare la
documentatie
Generaliti
Manualul calitatii
Controlul documentelor
Realizarea produsului
Planif. realizrii produsului
Procese ref. la relaia cu
clientul
Det. cerinelor ref. la produs
Analiza cerinelor ref. la
produs
Proiectare i dezvoltare
Planificarea proiectrii i
dezv.
Elemente de intrare ale
proiectrii i dezvoltrii
Elemente de ieire ale
proiectrii i dezvoltrii
Analiza proiectrii i
dezvoltrii
Verificarea proiectrii i dezv.
Validarea proiectrii i dezv.
Controlul modificrilor n
proiectare i dezvoltarii
Aprovizionare
Procesul de aprovizionare
Informaii pentru
aprovizionare
Verificarea produsului
aprovizionat
Producie i furnizare de
servicii
Controlul produciei i al
furnizrii serviciului
Validarea proceselor de
producie i de furnizare de
servicii
Identificare i trasabilitate
Proprietatea clientului
Pstrarea produsului
Controlul produsului
neconform
Masurare, analiza si
imbunatatire
Controlul DMM
Generalitati
Monitorizare si masurare
Satisfactia clientului
Monitorizarea si masurarea
proceselor
Monitorizarea si masurarea
produsului
Analiza datelor
10

GHID PENTRU PROIECTAREA SI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INTEGRAT DE

MANAGEMENT CALITATE-MEDIU-SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA
Tabel 2
Clauza
4.5.2

4.5.3
4.5.4
4.6

Corespondena ntre OHSAS 18001, ISO 14001:1996 i ISO 9001:1994 (continuare)

OHSAS 18001
Accidente, incidente,
neconformiti i
aciuni corective I
preventive
Inregistrri i analiza
nregistrrilor
Audit
Analiza efectuat de
conducere

Clauza
4.5.2

ISO 14001:1996
Neconformitate,
aciune corectiv i
aciune preventiv

Clauza
8.3
8.5.2
8.5.3

4.5.3

Inregistrri

4.2.4

4.5.4
4.6

Auditul SMM
Analiza efectuat de
conducere

8.2.2
5.6
5.6.1
5.6.2

Anexa A
si B
-

Corespondenta cu
ISO 14001 SI ISO
9001
Bibliografie
Vezi OHSAS 18002

Anexa B

Corespondenta cu
ISO 9001

Anexa C
Anexa A

Bibliografie
Gdid pentru utilizare
si specificatie

5.6.3
Anexa A
-

ISO 9001:2000
Controlul produsului
neconform
Aciuni corective
Actiuni preventive
Controlul nregistrrilor
Audituri interne
Analiza efectuat de
management
Generalitati
Elemente de intrare ale
analizei
Elemente de iesire ale analizei
Corespondenta cu ISO 14001
Bibliografie
-

3. DOCUMENTATIA CERUTA DE CELE TREI SISTEME DE MANAGEMENT

Documentatia necesara Sistemului de management al calitatii
Managementul trebuie s dezvolte, implementeze i s menin un sistem a calitii focalizat pe:

mbuntirea i susinerea satisfaciei clientului prin furnizarea de produse i servicii care

satisfac necesitile i ateptrile clientului

furnizarea ncrederii ctre proprietari, c organizaia a funcionat conform ateptrilor;

mbuntirea efectivitii i a satisfaciei muncii personalului;

stabilirea i meninerea relaiilor reciproc avantajoase cu furnizorii;

luarea in consideratie a necesitilor societii;

analizarea proceselor pentru a se asigura c ele sunt eficace;

dezvoltarea i implementarea unui program de mbuntire a calitii.

n organizarea unui sistem de management a calitii bine structurat i eficace, accentul trebuie s se
pun pe identificarea problemelor din domeniul calitii actuale sau poteniale i pe implementarea
aciunilor preventive sau corective.
Sistemul trebuie sa fie definit si documentat. Documentatia SMC oficializeaza sistemul si este
necesara pentru ca:

incurajeaza consecventa actiunii si uniformitatea intelegerii;

este o declaratie clara, concisa si demonstrabila pentru tot personalul din organizatie;

este auditabila avand in vedere ca instructiunile neoficiale, verbale nu pot fi verificate;

permite o usoara diseminare / distributie a informatiilor, deoarece acelasi mesaj sau set de
instructiuni ajunge la intreg personalul simultan;

2004 - QM CONSULTING

11

GHID PENTRU PROIECTAREA SI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INTEGRAT DE

MANAGEMENT CALITATE-MEDIU-SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA

ajuta la implementarea rapida a schimbarilor efective ale filozofiei managementului, deoarece

este usor de actualizat si notificarea schimbarilor poate fi facuta simultan catre toti cei
interesati;

este permanenta asigurand continuitatea performantei cand apar schimbari de personal si

ajuta la instruirea noului personal.

Documentatia sistemului de management al calitatii (SMC) face posibila comunicarea intentiilor si

a actiunilor consecvente si este un element necesar al SMC contribuind la:

atingerea calitatii produselor si la imbunatatirea acesteia,

furnizarea unei instruiri adecvate,

asigurarea repetabilitatii si trasabilitatii,

furnizarea dovezilor obiective,

evaluarii eficacitatii,

Realizarea documentatiei este un proces continu care nu are sfarsit.

Tipuri de documente utilizate intr-un SMC:

documente care furnizeaza informatii corespunzatoare (pentru interiorul sau exteriorul

organizatiei) despre SMC organizatiei (manualul calitatii).

documente care descriu cum se aplica SMC la un produs, proiect sau contract specific (planul
calitatii).

documente care furnizeaza informatii corespunzatoare asupra modului in care se desfasoara

activitatile (procedurile / instructiunile).

documente care furnizeaza dovezi obiective asupra desfasurarii activitatilor sau ale atingerii
rezultatelor (inregistrarile).

Fiecare organizatie determina necesarul de documente si mediile de utilizare in functie de:

tipul si marimea organizatiei,

complexitatea si interactiunile dintre procesele organizatiei,

complexitatea produselor realizate,

importanta cerintelor clientilor,

cerintele reglementarilor aplicabile,

abilitatea demonstrata a personalului organizatiei,

masura in care este necesara demonstrarea indeplinirii cerintelor SMC .

La documentarea SMC trebuie sa se mai tina seama si de faptul ca daca una sau mai multe cerine
ale ISO 9001:2000 nu pot fi aplicate datorit naturii unei organizaii i a produsului su, acestea pot
fi luate n considerare pentru excludere.
Atunci cnd se fac excluderi, declararea conformitii cu ISO 9001:2000 nu este acceptabil dect
dac aceste excluderi:

sunt limitate la cerine din capitolul 7

nu afecteaz abilitatea organizaiei, sau responsabilitatea sa de a furniza un produs care s

satisfac cerinele clientului i ale reglementrilor aplicabile.

2004 - QM CONSULTING

12

GHID PENTRU PROIECTAREA SI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INTEGRAT DE

MANAGEMENT CALITATE-MEDIU-SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA
Documentaia sistemului de management al calitii conform ISO 9001:2000 trebuie s includ:

declaraii documentate ale politicii referitoare la calitate i ale obiectivelor calitii,

un manual al calitii,

proceduri documentate cerute n acest Standard Internaional,

documente necesare organizaiei pentru a se asigura de eficacitatea planificrii, operrii i

controlului proceselor sale i

nregistrri cerute de acest Standard Internaional (a se vedea 4.2.4).

ISO 9001 :2000 cere sa existe proceduri documentate pentru sase activitati (nu sase proceduri) si
anume :

Controlul documentelor

Audituri interne

Controlul inregistrarilor

Actiuni corective

Controlul produsului neconform

Actiuni preventive

Unele organizatii pot sa documennteze sase proceduri, altele pot grupa unele activitati intr-o singura
procedura (spre exemplu controlul documentelor si inregistrarilor, sau actiuni corective si
preventive), sau pot sa existe mai multe proceduri pentru o activitate (spre exemplu pentru auditul
SMC, auditul de proces, auditul de produs). Oricare din variantele de mai sus este acceptabila.
Procedurile pot fi documentate sau nu. Procedurile pot fi, spre exemplu:

descrieri scrise (narative) pe suport de

hartie sau electronic,

manuale
de
echipamente,

diagrame flux, grafice,

fotografii,

modele de produse,

inregistrari video,

note tehnice incorporate in desene,

liste de verificari, sau

combinatii ale acestora.

instructiuni

pentru

Procedurile trebuie sa contina minimul de informatii necesare, pentru a putea desfasura procesul
respectiv. Procedurile trebuie identificate si controlate din punct de vedere al reviziilor si difuzarii.
Documentaia Sistemului de Management de Mediu
Orice organizaie are un sistem general de management, pe baza cruia i ndeplinete
sarcinile pe care i le-a stabilit. Sistemul general de management poate include mai multe
componente: management al calitii; management de mediu; management al sntii i
securitii in munc; management financiar etc, ale cror elemente pot fi integrate, parial sau
total sau neintegrate.
Pentru asigurarea eficienei n rezolvarea problemelor de mediu, ar fi de dorit ca elementele
sistemului de management de mediu s fie proiectate i revizuite astfel nct s se integreze i s se
armonizeze n elementele sistemului de management existent.
Elementele sistemului de management de mediu care se pot integra sunt: politicile; alocarea
resurselor; organizarea i structurarea responsabilitilor; documentarea; controlul operaional;
sistemul de msurare si monitorizare; sistemele de susinere i informare; formarea i
dezvoltarea personalului; sistemul de apreciere i recompense; comunicarea; raportarea.

2004 - QM CONSULTING

13

GHID PENTRU PROIECTAREA SI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INTEGRAT DE

MANAGEMENT CALITATE-MEDIU-SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA
innd cont c sarcinile, responsabilitile, delimitrile i dispoziiile care se aplic fiecrui post al
unei organizaii sunt de obicei foarte complexe, ele trebuie s fie documentate (scrise), pe suport
de hrtie sau electronic. Gradul de detaliere al documentaiei ar trebui s fie adecvat specificului
organizaiei, complexitii produselor i proceselor, riscurilor de apariie a neconformitilor
referitoare la produse/procese i/sau care pot conduce la efecte asupra mediului, cerinelor
clienilor/ societii, calificrii angajailor etc.
Documentaia unui sistem de management de mediu este necesar din urmatoarele motive:

documentaia prezint dovada: c ceva a fost stabilit; ce anume a fost stabilit; c sa realizat
n mod corespunztor ceea ce s-a stabilit.

prin stabilirea n scris a dispoziiilor se atinge un grad nalt de ordine i eficien pentru c sunt
evitate omisiunile i nelegerea greit.

prin documentaie se realizeaz o trans paren verificabil a ntregului sistem, a tuturor

proceselor existente, ceea ce consti tuie o baz i o premis pentru perfecionarea continu.

n cazul unor litigii, documentaia reprezint i poate constitui dovezi ale respectrii
sarcinilor la nivelul organizaiei.

n situaia unui accident, incident, caz de urgen, pe baza documentaiei i nregistrrilor

ntocmite corect i eficient, se pot cere circumstane atenuante ce vor avea credibilitate.

documentaia este i un mijloc de trasabilitate a datelor legate de produs/proces, a

neconformitilor, a analizelor efectuate i a direciilor de dezvoltare.

Ca orice alt sistem de management, documentaia sistemului de management de mediu cuprinde

urmtoarele categorii de documente:

declaratie de politica, obiective, manual de management de mediu; proceduri; instruciuni

de lucru, precum i

documentaie de referin i doveditoare specific produselor/proceselor, cu referire la mediu (informaii despre procese, standarde interne, specificaii tehnice pentru produse, informaii
despre legislaie, documente de verificare pentru efectuarea inspeciilor i ncercrilor
referitoare la mediu, dovezi ale verificrilor referitoare la produse/procese/factori de mediu,
date i informaii referitoare la mediu, programe de mediu, planuri de pregtire pentru situaii de
urgen,etc.).

Atunci cnd exist documentaie pentru alte sisteme de management implementate n organizaie,
documentaia SMM poate fi integrat n documentaia existent, sau poate s constituie o
documentaie separat, cu respectarea compatibilitii cu sistemele existente.
Nivelul de detaliere al documentaiei SMM ar trebui s asigure:

descrierea

indicarea modului de acces la documentaia conex care prezint detaliile privindfuncionarea

fiecrei pri a sistemului de management de mediu.

elementelor

eseniale

ale sistemului i interaciunea acestora,

De remarcat ca standardul ISO 14001 nu cere explicit un manual de management de mediu. Dar cum
se va prezenta organizaia, unde i va documenta politica de mediu, obiectivele de mediu,
responsabilitile referitoare la mediu, unde se vor descrie elementele SMM, care va fi instrumentul de
marketing cu care se vor semnala prilor interesate preocuprile referitoare la protecia
mediului i la performana de mediu ale organizaiei?. Raspunsul (sustinut si de practica) este
desigur, ntr-un manual.
Acesta poate fi un manual de management de mediu de sine stttor, sau un manual de management
integrat calitate-mediu-securitate n funcie de specificul i de interesele organizaiei
2004 - QM CONSULTING

14

GHID PENTRU PROIECTAREA SI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INTEGRAT DE

MANAGEMENT CALITATE-MEDIU-SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA
In cazul n care este documentat de sine stttor, manualul de management de mediu poate fi
elaborat pe baza ISO/TR 10013:2001 Ghid pentru documentatia sistemului de management al
calitii" i ar trebui s conin: titlu, obiect, domeniu de utilizare; cuprins; politica n domeniul
mediului si obiective generale de mediu; descrierea structurii organizatorice, a responsabilitilor si
a autoritii, cu referire la componenta de mediu a sistemului de management; descrierea
elementelor sistemului de management de mediu, cu referire la procedurile documentate
destinate proceselor de planificare, implementare si funcionare, verificare si aciune corectiv si
analiz efectuat de management; documente de referin; definiii si prescurtri (dac este cazul);
un ghid al manualului si/sau corespondena cu cerinele standardului de referin (dac este cazul).
ISO 14001:1996 cere explicit de 10 ori stabilirea i meninerea de proceduri, pentru:
1. identificarea aspectelor de mediu ale activitilor/ produselor/ serviciilor;
2. identificarea prevederilor legale i a altor cerine aplicabile aspectelor de mediu ale
activitilor/produselor/serviciilor prestate;
3. instruirea, contientizarea i competena personalului;
4. comunicarea intern i comunicarea extern privind aspectele de mediu i S.M.M., inclusiv
comunicarea n caz de urgen;
5. controlul documentelor;
6. pregtire pentru situaii de urgen i capacitate de rspuns a organizaiei;
7. monitorizare i msurare pentru caracteristici principale ale operaiilor/activitilor ce pot
avea impact semnificativ asupra mediului; caracteristicile factorilor de mediu; evaluarea
intern a conformitii cu reglementrile i legislaia de mediu n vigoare.
8. analiza i tratarea neconformitilor, msuri n vederea reducerii oricrui impact produs,
iniierea i aplicarea aciunilor corective si preventive;
9. nregistrrile privitoare la mediu;
10. realizarea auditurilor interne ale sistemului de management de mediu.
Pentru aceste activitati se intocmesc proceduri de sistem.
Standardul ISO 14001 cere si existenta unor proceduri pentru controlul operaional (unele descriu
operaii/activiti desfurate de organizaie asociate aspectelor semnificative de mediu i care pot
conduce la abateri de la politica i obiectivele de mediu stabilite; altele se refer la aspecte
semnificative de mediu ce pot fi introduse n organizaie de produsele/ serviciile furnizate sau
desfurate n amplasament de ctre furnizori). Acestea sunt de obicei proceduri sau instructiuni de
lucru.
Atunci cnd este necesar detalierea unui proces, a unui ir de activiti sau a unei activiti
singulare menionate ntr-o procedur de sistem, se vor ntocmi proceduri sau instruciuni de lucru,
n funcie de specificul sau de necesitile organizaiei.
Astfel, n-ar fi lipsit de interes i de utilitate dac s-ar ntocmi proceduri sau instruciuni de lucru
pentru:

modul de efectuare al analizei preliminare de mediu a organizaiei;

metoda i criteriile de stabilire a aspectelor semnificative de mediu;

stabilirea, meninerea, msurarea, analiza i actualizarea obiectivelor generale i ale

obiectivelor specifice;

stabilirea, meninerea, monitorizarea, analiza i actualizarea a unuia sau a mai multor

programe de mediu;

2004 - QM CONSULTING

15

GHID PENTRU PROIECTAREA SI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INTEGRAT DE

MANAGEMENT CALITATE-MEDIU-SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA

analiza efectuat de management, etc.

O documentaie complet ar trebui s cuprind descrierea tuturor activitilor legate de

preocuparea organizaiei privind protecia mediului, realizarea msurilor necesare pentru atingerea
unei performane de mediu stabilit prin politic si obiectivele de mediu, descrierea
metodelor/procedeelor de fabricaie/ realizare a produselor/serviciilor prestate, descrieri i cerine
privind capacitatea furnizorilor de a oferi produse/servicii care s nu introduc aspecte
semnificative de mediu n amplasamentul organizaiei, etc
Principial, o procedur descrie modul cum se acioneaz n vederea aplicrii unei anumite msuri,
stabilind organizarea unui flux de activiti, instruciunea de lucru descrie o activitate singular.
Din punct de vedere al modului de concepere i al capitolelor pe care le conin, procedurile i
instruciunile pot fi identice.
Ele ar trebui s specifice sub o forma oarecare:

scopul (pentru ce este destinat);

domeniul de aplicare (pentru cine este destinata);

documente de referinta;

definiii i prescurtri (ale conceptelor i termenilor utilizai);

responsabiliti (cine poart rspunderea pentru sarcinile i activitile descrise);

date de intrare;

descrierea activitatilor, descriptiv sau prin diagrama flux; cerine (cerine speciale pentru
fluxul de activitate descris, atunci cnd este cazul - referitor la calitate, mediu, securitate,
etc.); mod de acionare n cazul abaterilor (fa de descrierea fluxului de activitate - atunci
cnd este cazul);

date de iesire;

indicatori de performanta si modalitatea de monitorizare;

nregistrri;

anexe (care dau modele pentru formularele tip pe care se vor face nregistrrile ce sunt
introduse de procedura sau instruciunea respectiv).

Pentru dovedirea documentrii unui sistem de management de mediu eficient, existena

manualului si a procedurilor de sistem nu este suficient.
Documentaia SMM ar trebui s mai conin i:

specificaii tehnice i tehnologice;

specificaii de control, planuri de control;

fie toxicologice pentru produsele fabricate dar i pentru produsele aprovizionate (de la
furnizori);

instruciuni de lucru i instruciuni de control;

legi, reglementri, hotrri de Guvern, ordine si ordonane; standarde.

Ca urmare a derulrii proceselor din organizaie rezult nu numai lucruri materiale (produse
intenionate sau neintenionate), ci i informaii sub form de nregistrri.
Inregistrrile constituie dovezi privind activitile derulate. Formularele, stabilite de procedurile
i instruciunile SMM, odat completate devin nregistrri; acestea nu sunt modificabile.
2004 - QM CONSULTING

16

GHID PENTRU PROIECTAREA SI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INTEGRAT DE

MANAGEMENT CALITATE-MEDIU-SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA
Inregistrrile constituie dovada funcionrii continue a SMM i se pot referi la: prevederi legale i
alte cerine; autorizaii i avize; aspecte de mediu si impacturi asociate acestora; obiective
generale/specifice de mediu; programe de management de mediu; nregistrri ale activitilor de
instruire/contientizare n domeniul mediului; nregistrri ale activitilor de inspecie, de etalonare
i verificare echipamente de msurare, de ntreinere echipamente de fabricaie/utilaje/instalaii; date
de monitorizare si msurare; nregistrri referitoare la neconformiti (incidente, accidente,
reclamaii) si aciuni de urmrire a rezolvrii acestora; identificarea produselor - date privind compoziia, incompatibilitile, toxicitatea, proprietarul; informaii privind furnizorii de produse si
prestatorii de servicii pe amplasamentul organizaiei; audituri interne de mediu; analize efectuate
de management.
Att documentele ct i nregistrrile unui SMM ar trebui inute sub control conform cerinelor
ISO 14001 i regulilor proprii stabilite de organizaie; administrarea lor eficient fiind esenial
pentru implementarea cu succes, meninerea i mbuntirea sistemului
Documentaia unui sistem de management al sntii i securitii n munc
Cerina 4.4.4 din referenialul OHSAS 18001:1999, furnizeaz informaii despre documentaia unui
sistem de management al SSM i anume.
Organizaia trebuie s stabileasc si s menin informaiile pe un mediu suport potrivit, hrtie sau
format electronic, care s:

descrie elementele de baz ale sistemului de management precum si legturile dintre acestea;

furnizeze ndrumri ctre documentaia aferent.

Este important ca documentaia s fie la un nivel minim pentru asigurarea eficacitatii i eficienei.
Referenialul OHSAS 18001 este cel mai recent aprut dintre referenialele celor trei (deocamdat!)
sisteme de management calitate - de mediu - SSM, aa nct poate beneficia din plin de experienta
acestora, inclusiv pentru elaborarea manualului. Foarte util se dovedete i n acest caz standardul
ISO/TR 10013:2001, adaptndu-se, bineneles, la cerinele OHSAS.
Suplimentar fa de cerinele ISO/TR 10013 este posibil a fi introdus un capitol cu legislatia si
reglementarile aplicabile domeniului SSM, pe care organizaia este obligat sau se angajeaz s le
respecte. Se vor lista n acest capitol toate actele normative - legi, hotrri de Guvern, decrete,
ordonane, relevante pentru sntatea i securitatea n munc i care au aplicabilitate naional. De
exemplu: Legea proteciei muncii, Codul Muncii, Legea privind unele msuri de protecie a
persoanelor ncadrate n munc etc.
De altfel, cerina 4.3.2 a OHSAS 18001 cere n mod explicit s existe o procedur pentru
identificarea cerinelor legale i de alt natur.
In anexele la manualul sistemului de MSSM este recomandabil s se includ informaii referitoare
la structura documentaiei sistemului de management SSM, normele specifice de securitate a
muncii precum i alte reglementri aplicabile pentru domeniul de activitate al organizaiei,
standardele de securitate a muncii
In textul referenialului OHSAS 18001 nu apare termenul "procedur documentat" cu care ISO
9001:2000 ne-a obinuit; OHSAS 18001 a aprut nainte de noua ediie a ISO 9001, dar se ateapt
deja o revizuire a lui pentru a realiza o aliniere mai apropriata la cerinele ISO 9001:2000.
Pn la apariia acestei revizuiri a lui OHSAS 18001, s ncercm s identificm n textul
referenialului cte proceduri trebuie s scriem (chiar dac nu scrie "procedur documentat").
Gsim astfel 10 proceduri, ca si la ISO 14001:
2004 - QM CONSULTING

17

GHID PENTRU PROIECTAREA SI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INTEGRAT DE

MANAGEMENT CALITATE-MEDIU-SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA
1. Planificarea identificrii pericolelor, evalurii i controlului riscurilor - la 4.3.1 n
referenial,
2. Cerine legale i de alt natur - la 4.3.2,
3. Instruire, contientizare i competen la 4.4.2,
4. Consultare i comunicare - la 4.4.3,
5. Controlul documentelor i al datelor la 4.4.5,
6. Aciuni pentru situaii de urgen i capa citate de rspuns - la 4.4.7,
7. Msurarea i monitorizarea performanei la 4.5.1,
8. Accidente, incidente, neconformiti, aciuni corective i preventive - la 4.5.2,
9. Inregistrri i managementul nregistrrilor -la 4.5.3,
10. Audit la - la 4.5.4
4. APLICABILITATEA CERINTELOR CELOR TREI STANDARDE SI NIVELUL DE
DOCUMENTARE IMPUS DE ACESTEA INTR-O ORGANIZATIE DIN DOMENIUL
SERVICIILOR DE CONSULTANTA
In urma analizei celor trei standarde de referinta si avand in vedere specificul activitatii de
consultanta, activitate in care o serie de cerinte din ISO 9001 se pot exclude (ex. 7.6 controlul
dispozitivelor de monnitorizare si masurare; 7.5.2 Validarea proceselor de productie si de furizare
de servicii) sau se aplica partial sau in forme specifice ( 7.4 Aprovizionare, 7.5.5 Pastrarea
produsului) prin intermediul Anexei 1 s-a realizat o corespondenta a cerintelor celor trei standarde,
precizandu-se si aplicabilitatea cerintelor in domeniul consultantei cat si nivelul de documentare
minim pentru a asigura conformitatea cu cele trei referentiale. S-a avut in vedere faptul ca
standardul de baza este ISO 9001 care ofera organizatiilor cea mai mare libertate in proiectarea
documentatiei sistemului, putandu-se grupa intr-o singura procedura mai multe cerinte. In cadrul
anexelor se prezinta cateva exemple / modele pentru abordarea in mod planificat a proiectarii si
implementarii unui SMI si a principalelor documente care trebuie elaborate.
5. ANEXE
Anexa 1 matricea tratarii cerintelor standardelor de referinta
Anexa 2 exemplu program implementare a SMI
Anexa 3 exemplu de arhitectura a documentatiei unui SMI
Anexa 4 exemplu de lista a formularelor utilizate intr-un SMI
Anexa 5 model de cuprins al unui manual pentru SMI
Anexa 6 model de structura pentru o procedura a SMI
Anexa 7 model de structura pentru o diagrama de proces a SMI

2004 - QM CONSULTING

18