Sunteți pe pagina 1din 93
ASRO— CP 012/1 - 2007 ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA COD DE PRACTICA PENTRU PRODUCEREA BETONULUI Preambul Prezentul cod de pratca pentru producerea betonulu a fest slaborat In baza prevederior art 4 din Ordinul MDLPL nr. 677 /29.04.2008 publeat In Montoru Ode al Romaniei Paria |, rr.374/T6.V 2008 glare avzul '9-212008 al Comietulu tannic de coordonare general al Mnisterului Dezvotir, Lucrior Pubice i ocuiielr. Prezentul cod de practic a fst elaborat prin comasares texelor urmatoarelor documents: reglementarea tehnica NE O12/1-2007 "Normatv pentru producerea betonuii gi executarea lueranr ain Beton, beton arma si beton precomprmat.Partea 1: Preducerea betorul' = standard SR_EN 206-1:2002_ "Beton. Partea 1: Spocificae, performanta, productio i ‘conforitate” cu amendamentele SR EN 206-1:2002/A1:2008, SR EN 206-1:2002/A2:2008 ¢ erata SSR EN 206-1:20021091:2008 = standardul SR 13510-2006 “Beton, Partea 1: Speciicae, performanta, products 1 conformitate Document najonal de aplicare a SR EN 206-1:2002" eu erata SR 13510 200810312008, AAnexale normatve dn prezetul cod de pracicd sunt: anatele A, B gi C din standardul SR EN 206-1:2002, ‘anexele F si L an standard SR 13510:2006 gi anexele| gO cin nomativl NE 01211-2007 ‘Anexele informative din prezentl cod de practicd sunt: anexele E, JK din standardul SR EN 206-1:2002 gi fnexele H, MN dn standardul SR 135102006, ‘Anexa D (nformatva)Biblografe in standardul SR EN 206-1:2002 a fost eiminata dn cupinsl coduui do Practica pentru ea provederie acestla au fost preluselacapitlul 2 Referine nermative al prezertull cod Se practcs. Anexa G_ (nfornatv’) Corie privind exacttates echipamentului de dozare. din. standerdul SSR EN 206-1:2002 a fost elimina din cuprineuleodul de prac pentu eS nu mal este vata conform prevederiorStandardlul SR EN 206-1-2002/A1:2008 art © 622). La capitol do roferite normative sunt indicate edie sandardelor gi reglementailor tere roméne tn vigoare la data elaborarinermativului NE 012/1-2007. Se ecomands ca utllzaton sd se infomeze periodic ‘supra calor mal recente edi le documentsler do refernt Pentru aplicarea acestul cod de practic8 se utizeaza stendardele romaine, europene gi intemationae fa ‘care se face reteina spec standardeleromane idence cu acestes) LUrmatoerelestanderdele europene ¢ internationale la care se face refer In text coduu de practic nu ‘aU standard roman corespondent ISO 2859-1, DIN 4020-2 ASTM C 173. ‘Acest cod de practi face tmitere Ia Directiva SOISBAICEE care a fost transpusa In Hotarérea Guvernuiu 1¥-1016/2006 ‘pived mésurie perry organizarea gi realizarea schimbuld de informa tn. domeniul Sstandardelor g!reglementatir tice, precum sa regullrcefertoare la servicile societal informajonale Intro Romana si siatle membre ale Uniuni Europane,precum si Comisia European CUPRINS Introducer 1 Domeniti de apicare 2 Referinte normative 3 Definit, simbolur si prescurtri 3.4, Termeni s defn 82. Simbolur si prescurtin 4” Ciasifeare 4.1. Clase oe expunare In uncbe de achunile datorate medi incenjurator 4.1.1 Semnificaja caselr de expunere 42) Beton proaspat 42.1 Clase de consistenta 42.2 Clase In nese de dmensiunea maxima 8 agregatlor Beton Itai 43.1 Clase de reastonia la camprosune 43.2 Glasele de masa volumiea pentru boton usor 5 Corinfe peru beton simetode de verficare 5.1. Cerinte de baz prtru materiale componente 5.11 Generaltag 5.1.2 Ciment 5.1.3 Agregate : 5.1.4 Apa de anestec a 5.15 aati 5.1.6 Adaosuri ncusiv floret minerale gi pmenbi) 5.2. Cerinte de bazé pentru compazia betonulu 5.2.1 General = 5.2.2 Alegerea cimentuu) 5.2.3 Utlizarea agregatolor 524 Utlizaran aplor rei 8.25 Utllearea adaoauror ef 5.26 Utlizarea advice 52.7 Continut de don 5.2.8 Temperatura baton 5.3. Corinterefertoare la clase do expunere 5.3.1 General = 5.3.2 Valon limita pentru compociia betonidi e 5.3.3 Metode de concepte bazate pe performanie é 5.3.4 Cerinte peru betonul tumat sub apa 54. Cerinte pertubetonulproaspat 54.1 Consistena ~ 5.4.2 Continut do cient i apart apalciment = 5.43 Continut go aor 5.44 Dimensiunes matiné a agrogatolor 58. Cerinte peru betonu tart 55:1 Rezistona e 5.52 Masa volunica 5.5.3 Rezistona la ponetvarea apel 5.5.4 Reactialafoc 5.54 Rezistonia la uzura 6. Specticaja betonuli 61 General 82 _Spoctficata bolorulu preectat (cu propretjspecticte) 62.1 Generalist 62.2 Date de bars 62.3 Corinto supimeriare 8.3. Specificata betoanaor de compazie prosciss 63.1 Generalitat 63.2 Genito de baz 83.3 Ceringe supimeriare 6.4. Specificata Deloaneor de compozio presi print-un standard 2 7. Uvrarea baton proaspt 35 7.1. Informati dela uilzatorl bstonul pen, producor 35 7.2. Informa de la producatort de beton pent ulizator 35 713 Bone ivrare pentu betonu gata de utzare 36 TA tnformati pentru betonul de garter. 37 75. Consstoni i ivrare cf 37 38 8 38 38 ‘at ‘a1 8 Control conformiati cre ds conformitats 8.4 Generalitat 8.2 Conttol de conforma al bein cu propel speciicate 18.2.1 Control de conforms a ezsenel fa compresiune 8.2.2 Control de conformal a ezisteral a irachune pri despicare 8.2.3 Control de conformist pentru alte props decat rezsiona, 8.3 Conroll conform betonuiu de compazie preseia,nclus a betoarelor de compozie prescrish pint standard “3 1.4 Ach Inteprines In ca de neconiormitae prods a 9 Control productiat 45 9.4 Generattat 45 8.2 Sistome de contro al produit 48 8.3 Date iragistrate gi alle documenta 48 9.4 Incrcs 48 9.5 Compaztia botonull s Tncercarie iiialo 46 ‘96 Personal, echipament instal ay 187 Dozarea materaleor componente 48 ‘9.8 Amestocarea betonvtu! a8 19.9 Procadur de contol l prodiel a8 10. Evelure a conformist 55, 10.1 Generalitah 5 10.2 Evaluare, supraveghere gi certicare a conrcuiw preductie| z 55 ‘1 Notarea betonulu prolecat (eu propels) spectcate) 55 ‘anexa A (normatva) Inoercart inte <6 ‘AnexaB (normatva) Incercri ge denificare pant rezistona la compresiune 58 ‘Anexa C(normatva) Dispozt pen evalua, supravesherea §\ certcarea contoluui products -6D ‘Anexa E(informativa) Inccal de aplicae a conceptlu de perfermanta echivalonta proprietor Beton 63 ‘nexa F (oomativé)Racomandir pena imile sompozilor betonal of ‘Anexa H (informatv’) Preveden suplimentare refertoare ia betoanele de rat rezistona mB ‘Anexa | (normativa) Claicarea metiloratmosterice agesive asupra clementlor din beton armas beton precomprimat supatorane 78 ‘Anexa J (informativa)Motode de aleue a roeelor bazate pe parformanfale pana durabiltale 79 ‘nexa K (informaiva) Famille de beton st ‘Anexa L(normativa) Compozia granulometrca @ agregatelorvilzao la prepararea betondll 33 Anexa i (rformativ8) Recomandén generale pentru alegerea cimentuu a8 ‘Anexa N (informativa) Tratareabetonulfuncbe de evoltarezistonot baton ‘0 ‘Anaxa 0 (normaly) Ceinfe minme prvi callicarea g experiefa profeionala a rasponsabiukt entry controll producti ot Fgura 1 - Rela inte standardele SR EN 206-1 gi SR 13510, rormatvul NE 012g standardele pentru prolectare $ execute, slandardele relentoae la componente 9 standerdele de incerc 7 Figura 1 ~ Zone de granulazitate pentru dimensiunea maxima a agrogataor de 8 mm 83 Figura 2 ~ Zone de granulate peru dimensiunea maxima a agregaicor de 16 mm as Figura L3 - Zone de granuloztate peru imensiunea maxima a agregateor de 22 mm 88 Figura L4 ~ Zone de granuloztate poiru cimensiunea maxima a agregailor de 32 mm 86 Figura LS — Zone de granuloztate pair dimensiunea maxima a agrogeilor de 63 mm a ‘Schema K.3- Schema pentru evatuarea unui membru g confor nel fami de beton 82 “Tabeiul 1 - Clase de expunere 16 “Tabolu 1a- Combai do clase de expunere 18 “Tabelul 2 - Valera lita pontu clasele de expunere corespunzetoare la ataclchimic al slunlor naturel sf epeorsubterane 19 “Tabelul 2a - Condi do utlizare a adtvlor 26 “Tabelu 3 ~ Clase do tasare “Tabell 32 - Var minme ale volumutul aru antrenatfuncte de dmensiunea maxima a agrogatelor 31 Tabelul4~ Clase Vebe Taboll 5 ~ Clase de compactare 20 abel 6 ~ Glace de rispéndire 20 “abel 7 ~ Casee de reziston la campresiune pont otoane de masa olumic normal bane gle a “abel 8 ~ Case de rezistena pont betcane usoare 21 abel 9~Cesifearea mane voice abetonull usr 22 Tabell10~Conjutu maxim decor dn baton 2 “abel 11 ~Toaractlertertra valor specicale pentru corsets 2» “abel 12 Evol resistant! betula 20°C 36 “Taboll 13 ~Frecveria minim de esanonre pent evalures corr 29 “Taboll 14 Ctr de conforma pent ncercile de zit ia compresine. 40 “abel 15 ~ Catcidecontrmare pent mem une! fart 40 Tabell16~ Cente de confomitate pert restora acne pin espcare a Tabell 17 ~ Cites de confomitate pert ate props dest recstnta a2 Tabell18~ Crt de conformitat pnt consistent 8 Fabel 19a 919) = Naru Ue euplae poy wee do Cavite pie ar Covad docitreistonta aa abel 20 Date tregstrate ale documente doc est cau “6 Tavell 2 Tolerant perry dazare matealeor componente 48 ‘abel 2— Contralu materiale componenta 49 Tabet 23~ Cont ecripamenut 1 Taboll 24 Contll procedure pets gl proprietor belo 53 “Tebelul 8.1 - Cre de identcare penta rzistentalacompresione 59 TobolF.1= Valo tnt recomend pot compote opr bora pot csle ge fexpunere X0, XC, 0 g XS "etal F1.2- Vt trecandt perrs cone ¥ pee bend pan cs de expunere XF, XA $M 66 ‘Tabelu.21- Damen de ulizare perry centr conform standanlr SREN 197-1, SR 3011, STAS 10092, SR 7055 g SR EN 206-1 o TabeluF.22-Domen de itzare pent cent de tip IM conto standardelor cu SREN 187-1 SREN 206-1 © Tels F.29- Sx d azar wort de nar pens ona ede Go Expunere on Taek F.2.4-Exemoe pve ulzarea centro tip CEM IA (unde de componente pincpaor conetiver), avian conforma cu standard! &R EN 197-1 n TebolulF3.1-Conprur maim ais de pat fin tn betonul prepara cu ogregateavénd dimensiunes «renuelorcupnss dea 18mm pang la 63 men punt betoare do dasdCS060 si LO>sOSS. mm 4 Tabelul H1 ~ Control materalelor componente nm Tabelul H2~ Control ectipamentelor 4 Tabelul H.3 ~ Control procedutilor de prepararebeton gi al caraceristlor betonului de Tal rezistonts 75, abel 1 ~ Detorminarea classi de agresivtate a mecileratmosterice cu agent agresv in stare gazoass funcie de umictatea relatva a aeri, de temperatura mediulu sido caracteristica gazelor egresve 16 “Tabolul 12 -Incacrarea gazeoragresive. 7 “TabolulL3 - Determinarea dase! de agresvitate a made atmosterce cu agent agrosi in stare solids uncle do umidtatoa relat a acrul de carectoistica solu, In interorl consrucice 77 “Tabolul L4 -Determinarea clase de agresvtate a modi atmosferce cu agen agresiviin stare solid funcje de umidiatea relatva a aor de saracteristica solu, In aor Boer. 8 “Tabalul 5 — Caraceristica solidus 78 “abolul M1 ~ Caractere ale unorupur de ment ...ee cy “Tabalul M.1.1- Inicaea pull de ciment funce de atingaraa rezistenft la 28 ze 29 ‘Tabelul M.2.1 -Recomandiri de utlizare a cimentutlor pentru tumarea botonull pe tp figures 89 Tabelul M.2.2- Recomandar de tiizare a cmentutlor peru tunarea betonului pe tmp c&lduros.....89 ‘TabelulN.1- Durata minims de ratare a betonuli pentru toate clasele de expunere cu exceptjaclasolor KO GC sarrsntnrneene eo a aa 8 Introducere Prezentul cod de pracicd reprezintS document tetnic unica panty produoeres betonuui In Roménia peri structure turate in stu structure prefabicate penru clad gi construct ingineegh. rezentul cod de practics CP 01211-2007 consti un document tenic ul pent producerea betonut In relotite coniractuale gisau in caz de ltigiu prevaleaza prevederie documentlorinvocate In at (2) din AAnexa. la Orainul MDLPL or. 577 129.04.2008, publieat in Mentorul Oficial al Romane, Partea |, re 374/16.V 2008, Contextul de funetonare a codulul de practic’ in raport ou stanéardele gi reglementrde tehnice pentru Dreducerea betonull (materiale componente, proleciare, execute, metode de Incercal et.) este prezentat Infigue ‘Strut de beton oD Stone pry ra roast So batn — TRENT Shen sr 510 i SREN tose Document onal de elere ena oiectareasrcturlor de beton aoa ‘ebeton ia sadeibat NE €12/1-2007 Nonmavy gent peda Soon SRE TED SREN 7 now po vlan prospat é tp aon pr inert le bch ge ton nat SENET values eto! "been mente as oe sin strctrh Tartare limita gu rezistenta la sutfat! REN BE rose pobeon snc SATE ‘ment Parton ab Cent pot rar eo asepon RENE Cons ert penta Sao SENT Shc utes enue SRENSIZ ‘ci pont aton SENTRD Across patton SETI Agregue osr SREN TOE apa depose cat oan RENTS Piers Figura 1 -Relai intro standardele SR EN 206-1 si SR 13510, normativul NE012/1- 2007 sl standardele pentru proiactare 1 execute, standardele referitoare la componente sl standardele de incareat! 14 Domeniu de aplicare ‘Aces cod de practic se aplca pentru produceres betonulu destna structurlortumate in situ g structulor refabricate penru cing construct ingest ‘Beton poate fi beton Fabrica (prepara) pe gant, beton gata de ulizare sau beton fabriatint-ouzina de rod a elementler profabicae, ‘Alte referinfe europene refentoare la produsele speciice, de exemplu produsele prefabricate, unde procedeele ints In domeniul de aplcare a prazentul cod de praciea, pot nbseta sau autoriza derogé In ‘apart cu prezentl document Prezentl cod de practca specifics cerntle pent = materiale componente ale betonuii = proprietile betonuui proaspat si nt i verti lor, “limite impuse compozie betonul + speciatile betonuu; ivraea betonuli preaspat; procedure de control ale producti + eterile de conformitate gi evaluarea confit rezentul cod de practica se aplicd betoanelor compactate de o asemenea manierdincat canttatoa de ace ‘cts, ata decdt aerul antonat, este negijabla. Prezentul cod ce praciea s@ aplca betorului de mass volumicd normal, betonull grou gi betonutl user. Prezentul cod de practic’ 2 apicé gi betoanelor autocompactante si betoanelor cu agregate din beton reciclet, ca condija ca apttudinea de uilzare a acestor agregate 68 fie verficala gl controlala avnd Ih Vederecrteile apcate agregateor natal, Sage comoretr su cere po fe tn ate rgeman acta eurspene spect, beton destnatdrumurlor gator suprafete do circu: beton utiizaind alte materiale (de exempl: fre) sau materiale componente nescoperie de 5.4; beton cu dimensiunes maxim a agregatul mai mic8 sau egala a4 mm (moa), ‘ehnologl speciale (de exemplu:betontorctetat = beton pentru siocarea deyeurirlichide i gazoase; “belon pent rezarvaare de stocare de substatele poluante; “elon pentru tructun masive (de exemplu: bar) beton proamestecatuscat NOTA. Pe pul in care acest stander europene nu sunt soni, rts fe apcate proved valle pe oc ‘se tle. Sunt labora standardeeuropene pen = beton destina rama 9 ae sucaee de ecu “beton frre ‘Avest cod de practicd nu se aplica pent = beton aera: ~ beton spumat, = beton cu structural deschisd(beton cavernos-pors) ~ beton ugor cu masa volumica mal mica de 800 kg = boton reacts Acest cod de practicd nu confine caine refertare la sindtate gi securate, pentru protactia operatoror in timpul producti ska Beton 2 Referinfe normative Documentsle prezentate in comtinuare sunt indispensable pentru aplicarea acest cod de practe8, Penta referinjole datate si nedatate se aplica numa’ edi cats In acest atico. SR EN 1962:2006 SR EN 196-3:2006 SREN 1966: 1994 SREN 197-1: 2002 'SREN 206-1: 2002 ‘SR EN 206-1 20021 A1:2005 ‘SR EN 206-1: 20021 82:2005 'SREN 206-1: 2002/ 91-2008 'SREN 450-1:2006 SR EN 9331-2002 SR EN 934-2:2008, ‘SR EN 1008: 2003 SREN 1007-1: 1998 SR EN 1097-2: 2002 SSR EN 1097-3: 2002 SR EN 1097-6: 2002 ‘SREN 1262:2004 [SREN 1992: 2006 SR EN 12350-12003 ‘SR EN 123502: 2008 ‘SR EN 12350-3: 20038 ‘SR EN 123504: 2002 SSR EN 123505 2002 ‘SR EN 12350-62002 ‘SR EN 12350-72008 SSR EN 12300-1:2002 ‘SR EN 12380-2:2002 SREN 12290-32002 SR EN 12360-4-2002 SR EN 12300-5:2002 SSR EN 12200-62002 SR EN 12300-7: 2002 SREN 12900-8:2002 SR EN 12508-12002 SREN 12504-22002 [SR EN 12504-3:2006 Metode de Incercri ale cimentunr. Patea 2 Anaize chimicd cimenturlor Motede de Incorcar ale cmentuor. Petes 3: Determinaree tmpul de pri gi a ‘stabil Metode de incerciri ale cimenturt. Partea 6: Determinarea fins CCiment ~ Partea 1: Compozi, specicai i cil! de conformiate ale cmenturlor tule ‘Boton Partoa 1: Speciesti, pertmanta, producti conformitate ‘Beton Partea 1: Specticape,perrmanta, productie $i conformitate, Amendament ‘Beton Patea 1: Specicate,percmanta, productie si conformitste, Amendament ‘Boton Partea 1: Speotcate,pertcmants, produeties conformitate, Brats \Conues zburstoare pentru beton,Partoa 1: Dafnti, condi rte do canformtate Incerar pentra detemninarea caractnsticlor geometnce ale sgregatolor. Portes 7 Determnaree granuloztat. Analza granulometica pin cemere ‘ait pent beton, mortar si pasta Petes 2° Adit pentu beton. Defi conti ‘conformitate, marcare 1 etchetare ‘Apa de proparare perth beton ~ Specticali pont prolevare, Incercare gi evaluare 2 apituant de utlizare a ape, ncuslv a apelor recuperate dn procese ale Indusi6} {te boton, ca aps de preparare pentru beton incerear pentru determina ceracteristosor mecanice $! fee ale agregatelor. Prtea 1: Determinarea reistenfalla uzurd (micro-Deva) Inercin panini detorminarea ceracteislclor mecanice s fice ale agregatelor. Paroa 2 Motode pentr determinarea rexstentellasferarare incre pentru determinarea ceractristclor mecanice $ave ale agregatelor. Partea 3! Metode pentru deteminare masel volumice tn vrac $/ a poroztapi Interranuiare Incorci pony detorminarea ceraterstelor mecanice # fice ale agrogatelo. Parea 6: Determinarea masa redo sia coeficientull de absorbie a ape! ‘Agent activi de. suprafat2. Determinarea valon! pHi soluior sau dispersilor ‘agenior activ de supataté Eurocod 2: Prolctarea structunlor de beton. Standard pe pa ‘ncercare pe beton proaspat. Patea I: Esantionare pe Beton proaspat Patea 2: inercare de tasare Incerare pe Beton proaspat Parte 3: inercare Vebe Be beton proaspa. Pate 4: Grad de compacta Incercare pe beton proaspat. Parta &: Incercare cu masa de rispSncire Incercare pe beton proaspat. Partea 6: Densiate Incereare pe beton proaspt. Parte 7: Continut de aer. Metode pin presiune Incerare pe beton Inia. Pariea 1: Forma, dimensuni alte condi) pentny fepruvete stpare Incerare pe befon int. Partee 2: Pregitrea $I conservarea eprwvetelor pentru Inereat de rezistonsa Incercare pe beton intr. Partea : Rezstana la compresiune a epruvetslor Incereare pe beton intant. Partea 4: Rezistenta la compresiume. Caractere ‘masini de incercare JIncercare pe beton intart. Partee 5: Rezistenta la intindere prin incovotere & ‘epruveteior Jncercare pe beton intart. Partea 6: Rezlstenta la intindere prin despicare a ‘epruvetelor inoereare pe beton intr. ParteaT: Denstatoa Beton itt Incercare pe beton inant. Perea 8: Adéncimes de patrundere 2 apel sub rn pe beton in strutur. Parea 7: Carte. Prelevare, examinare i incercé la ccomaresiune lncom po. beton in stractur. Partea 2: Inceredr neditructive. Determinaree Indl de recut Incercn pe beton In structur. Panes 3: Determinares fof de smujore ° SR EN 12504-4:2004 SR EN 12620:2008 SREN 12878 2005 SSREN 19086-1:2008 SREN 13242: 2008, SREN 19242; 2008) C2004 SR EN 13269-1:2006 BREN 18263-2:2005 SR EN 135771909 ‘SR ENV 19670-1:2002 SR EN 13791: 2007 SR EN 45501:2000 SR EN ISO 9001:2001 SSR 180 2859-0: 1999, ‘SR ISO 2850-2: 198, SR ISO 2869-3: 1998 ‘SR SO 3310-1: 2000, RISO 3510-2: 2000, SRISO 9910-3: 1998 '5R 180 3951: 1998 ‘SR 180 4221:2000 ‘SR 150 4316:1996 SR 180 716041:2001 ‘SR ISO 7150-2: 2001 ‘SR ISO 7980: 2002 sR2011; 1996 '5R 13510:2006 SSR 13510:2006/ 91.2008 'SR 7055: 1996 ‘SR OR 1901:2002 ‘SR OR 13901:2002 ‘SROR 13902:2002 'STAS 10082-78 STAS 10329-75 STAS 1081276, STAS 10814-76, STAS 10946-7 STAS 10943-89 ASTM C173 ncereari pe beton init. Partee 4: Deterninares vtezel de propagare 2 bltasunetetor ‘Agregate pentru beton Pigment pertr colores materialeor de construct pe bazé de cimentsi/sau var. ‘Specteai si metode de ncercare Agrogai ure, Parent: Arepteupeare perry betoane, mortar paste de ‘Agregate din materiale nelegate sau legate icroulle pent uitzare in ingineria ‘$n construct de drum Agregate din materiale nelegate sav logatehidrauc pentru utitzar In ingineia {$n construc de crumur rata ‘ice utrafina pentru beton~ Parea 1: etn, confi serene conformitate Slice utrefind pentru beton~ Parte 2: Evaluarea conforma ‘Atac chimic. asupra betonulh. Determirarea continutuli de doxid de carbon ‘agresiv din apa Execufia structurilor de beton. Partea 1: Conti comune Evaluarea in-situ a reistnte le compresiune botonulu ala struct si dn element pretaricate ‘Aspecte metrologice ale aparatolor de_cnérit cu funcionare nesutomats ‘Sistema da management a caltstl. Cerise Procedur! de osantionare pentru inspects prin atrbute. Perea 0: itroducere in ‘Sslomu de egantionare pri abut a 1SO 2859 Proceduri de esantionare pentru inspeoia prin atribute. Partea 2: Planuri de ‘esantionareindexate dupa caltatea ita (.0) pant inspecarealturoriolate Procecuri de esantionare pent inspecta prin atnbute. Partes 3: Proceduri de ‘esantonare skip ‘Ste pentru cemere. Condi tehnice si vedic. Partea 1: Site pentru cornere de fesituri metalice ‘Ste pentru commere. Condi tehnce $i vesican, Partea 2: Ste pentru comere de {able metatice pertorate ‘Sto pentru corners. Condit tehnice gi veiictn. Partea 3: Ste pentru cemere de fal elecroperforate Prosedu§ tabele de eganionae pentr inspecta prin msurare pentru rocent de newonfonmta Caltates’aerutui. Determinares concentéie! masice de doxlé de su in aorut Inconorétor. Metoda specroftometia cuthorin ‘Agent! activi-de. suprafala, Detorminarea pH-lui soluiler apoase, Motode Potentiometrics| Caltatea' ape! Determinarea conjinutuus ce amoniu. Partea 1: Metoda ‘spactrometicd manuals Calittee ape! Determinarea contiutuui de amoniu. Partea 2: Metoda spectrometics automat aitatea ape. Determinarea_continutuui de calcu $! magneziu. Metoda prin spectrometnie de absorbs atomics CGimentun cu caldura de hiratare imate $ ou rezsten( a agresivtatea anol eu Contnut de suit Beton Parlee 1: Specifeat, performanti, producfie $i confornitele. Document atone! de aplicare @ SR EN 206-1 Boton Partea 1: Spoctcai,perfamanta, producti si conforitate, Document atonal de apicare @ SR EN 208-1. Eat iment Porta ab ‘Speoticalregionate $i recomandari pen evitarea deteriorarior provocate de ‘eacile alcatsiice in beter Utitzarea conceptuu de fai de beton pentru producerea si controlu! conforma beter Metode de Incercare pentru determinarea raportlu apa/ciment In betonul proaspat (Ciment peru drumun piste de aerportun utatoa aor. Doterminarea bioxidulu de azot Puntalea aerulu, Determinaree emoniacul Puntalea aera, Determinares isrogenult sufurat Puntatea aera, Determinares clo untae aerutl. Determinarea contnutuiuide acid corde Metode de ncercare pnts detorinarea conjinutului de aer al betonulu proaspat, ‘rin motoda volumetneg 10 IN 4030-2 Evaluarea chiolr, soluror si gazelor nocive pentru beton ~ Parea 2: Prlevarea $1 analiza esantoanelor de apa solu 's02850-1:1999 Rages déchantilionnage pour Jes contéles per atiibuts - Partie 1: Plans <échantitonnage pour fe cones lot par lot, Indexés «aprés lo niveau de qualts ‘acceptable (NGA) Direcva 901984IEEC Directive ou conse! du 20 jun 1990 pour ‘harmonisation des régles des stats ‘membres concemant les équiperrents de pesée non autoraiques 170-1987 Instructun! tohnice. pent pretecia olorentelr din ‘elon armat $! boton ‘precomprimatsupratorane In medi agresive naturale industrate NE 0121-2007 ‘Normanv penta producerea be‘onulu! $1 executaree iucrarior din beton, Beton ‘mat gi baton precomprimet ~ Pertea 1: Prodvosrea betonu 3 ‘simboluri si prescurtari 34 Termeni si definiti Pentru cerinfle prezentului cod de practic, se aplic trmeni si defnile ummétoar 344 bton ‘ateil format prin amestecarea cementulu,nsiputui, pltrgull gape cu sau fra act g! adaosur gale (aru propreat se dezvota prin Neatarea cimontut 342 beton proaspat ‘elon complet amstecat i alla nc int-un stad care F permite compactarea prin metods aleas 313 beton intarit belon In slare soldi care @objnut orezistenis semficats ata Beton oe ganter boton produ la Iocul construc! de ulizatorl de beton pant propria sa utizare 31s beton gata de utiizare beton Iva in stare proasp&ta ulizatonti, de céire © persoand fzich sau persoand jurii Ulzatorl In sensu acest cod de prac betonul gata de utlzare este de asemenca: boton rodus de utiizatorn afara santerl; eton procus pe santer, dar nu de tlizator ata docs a rodus prefabricat de beton rodus dn eton a cul tumare gl l cul retament sunt efecuate rt-un loc bert de el n care este utizat aa7 beton cu mass volumes normals ‘eton a cau masa velumica dupa uscare in eva este mal mare de 2000 kgf’, dar infericara sau egal cu 2600 kgm? 318 beton usor Deton a cru masa yolumics dup uscare in eluvé este mal mare sou egal cu £00 kg/m’, dar mai mics sau ‘gla ci 2000 kg/m, ol esteprodus integral sau partial cu sgregae ugoare. 319 bboton grou Deton @ cru mas volumicl dupa uscarea in eta este mai mare de 2600 kg? " 3.410 beton de inats rezistonta beton ce sparne unei clase de raziston la comprosune superioard la CS0V60, tn cazulbotonulu de mass ‘olumics normal sau al Betonulu gre g superioara la LOSOISS tn cazulBetonuil user. aa ipeton cu propritat specificate bolon pentru care propre ceru 9 caractristicle suplmentare sunt specicale produestoru care ‘sie responsabil de furizarea unui belon cae satistace propre cerute si caratorisicle suplimertare. 342 beton cu compozitc speciticats ‘eon pent care compozta belondtUi # materiale componente de uizat sunt specficate producétorul care ese responsabl de furnizarea uu baton respectind compozitaspocticaa 3433 bton de compoztie specficaté printun standard beton de compoziia speciicata, avand compoziia defini in-un standard aplicabllalocul unde betonu este tlt, 3434 familie de betoane ‘up de compozti de beton pent cere axis orelaie fall inte propia principale. Aceast relate ste demonstata prin ncercar; demonstraia este consemnata in srs pasrata 3435 ‘mairu cub de beton antiate de beton proaspt care ocupa un volum de un met cub, up’ compactare conform SREN 123508 lntate de amestocare a betonului monlat de cbcel pe un gasiu autopropulst, capabilé si amestece gs Itroze un Beton omogen 3aa7 mmalaxoricuvd agitatoare ‘echipament monat de obice! pe un gay autopropulsat i capabil ef conserve un Beton proaspst omogen in timpa ransporuii 34.18 bend (buncair de transport) ‘echipamentutizat pentu transport botonuul fra gitar, in sensul deft In 3.1.17, 66 exemplu, camion ‘ou bend bascuanta sau buncar de transport 3439 amestec Ccanttate de beton proaspt produsIni-un singur ciclu de amestecarediecontinua, sau catitate descarcata Tinting de 1 minut, de un malaxor eu funcbonare continu 3.4.20 saa Canttatea de boton transports Int-unveticl gi confind unl sau mal multe amestocur 3421 rare ‘2cjune de ivrare de beton proaspt de cétreproducator 3422 aaitiv Produs addugat in beton In timpul procesulul de amestecare, In canta) ici raportate la masa cimentu, pentru modiftearea propietatlor betonuul proaspat sau Init 2 323 ada0s: ‘atovial mineral fin dvizatublzat In beton pentru imbunatéirea unor propriety sau pentru s+ confer Dropretl speciale. Acest cod de practic rateaza doul tour de adaosur minerale ealaosur considerate practic inet (i * ldaosur puzzolanice sau hidraul latent (ip I, 3424 agregat ‘Material mineral granular apt de a fi utizat in beton, Agrogatee pot fl naturale, articale sau recciate Dlecand de la materiale ublzate antec In construct 3.4.25 agrogat curent fgregetavind dup uscare In ely, © masA volunicS > 2000 kyim* gi < 3000 kgim® determinaté conform SREN 10075 3.128 agregat usor a2grogat do origine minerala avand dupa uscare In eta, o mas volumicd < 2000 Kgl, determinata ‘conform SR EN 1097-6, sao mas volumic Tn rac < 1290 kgm’, determinata confoem SR EN 1097-3 aaar ‘agrogat greu agregat avénd dupa uscarea in etuva, masa volumica 2 3000 kim’, determinata conform SR EN 1097-5 3.128 iment (ant hirautic) ‘material mineral fin macinat care, dup& oe a fost amestecat cu apa, formeaz’ 0 pasta care face pra s se Intareste prin efact reactilor gl proceselor do hidratare,g care dupa Inari, is) plsvoaza reisonia Stabiltatea charg ub apa 31.29 onfinutul total in api ‘9pa adaugatd, plus apa continu In sila suprafata agrogallo, sus apa din avi adaosus uiizate sub {orma de suspenci apa rezulata din adéugare de gheaié sau din Incalzire cu vapor 31.30 ‘continutul de apa eficace iferenfa Tire canttatea totaké de ap8 continu tn betonul proaspat s| canttatea de apt ce poate fi ‘sbsorbté de agregat s431 raport api eficace/ciment ‘aport de mas Tne canttatea do apa eficace gi canttatea de cinent dn betonul proaspat 3.132 Tezistontb-coractristica Yaloaro-ezison{a sub care se pot stua 5% din populaiatturor rezltatelor determinaior de rezistentt Dosibile le volumului de beton considera aaa ‘er antrenat ‘ule de acr microscope incorporate intenionat n beton ein se face amestecarea de obicei prin utizarea agonior tensioactiv: bulle sunt practic sferice si diame lor este In general cuprins inre 10 um si £300 um 3.134 aeroclus {olur de aer In boton care nu sunt create intentionat 3.135 santier ‘Smplacementu unde eee reaizats Worarea de construcie 8 3.4.36 specticatio ‘inteza inal de connfe tehnice documentate transmis la produsticr In termeni de performanta sau de compozite asar ‘laborator de specifica persoand fais sau persoana juiciccarestablestespecticaiabelonul proaspat Tait aaa8 roducstor eteoana fzica sau persoana juricica producatoare de beton proaspt 3.4.39 utlizator Pereoana fzicd sau persoans jurisicd uitzatoare de beton prosspét pent executla une! construct sau @ Uinuleloment. 34.40 dura de vist peroada de timp tn care comportarea betonull In structura ramane la un nivel compat cu cerintele de perormanga ale structurl, daca aceasta este corectInrnut aaa Incercérl initiate ‘ncercare sau Incerci de verificare,Inainte de Incepeea products, unc c8nd un beton now sau o fale nous de beton trebue 68 fe amid, pentru a satstace toate cele specicate, In slae proaspats ca § Insane ints 3142 Inceretin de identiicare Tncercdn pentru a determina daca amestecurle sau garjele selectionate apartn nel popuaticonforme Incereéri de conformitate Inceroiefectuate de productor pentru a evalua conformitatea betoulu 3144 ‘valuarea conformitti ‘examinarea sistematica a gradi de satstacore de cate un produ acernelor spectcate 3.448 ‘actiuni datorate mediululinconjurttor ‘Scjun zie gi chime la care ecto expus belonul, care produc efecte asupra betonull, ammatuor sau Inserilor metalice 91 care nu sunt considerate ca Incircla protectarea StuCtur 3.4.46 veriicare Confrmare prin exeminare de dover abiective a satisacer cernflrspeciicate 3447 beton autocompactant beton 2 cru consstonia a fost modificata prin ulizarea de adi special a valor! mari prezenta segregare i care poate f pus In opera fara af vibrat fia a8 2 a448 ontinut de part fine Canta total de prt fine exprimat in kgf, calcuat ca uma a cant totale de ciment gi canta do Paricule cu dimensiui mal ici do 0,125 mm proven de la agrogate gi adaosur 3149 ‘las’ de expunere asiicare 2 condiiler de medi fice, chimice $i mecanice la care poate fl expus betonul si care pot influenja in timp suprafaja betonul, stuctura sa sau arméturle. Azeste tfpun de acfuni nu constitie inoteze de Incarcare In proiectarea structural “ 3.1.50 apd rezidualalreciclat| ‘pa rezultats In uma producer botondul care poate refolositlaprepararen cestuia, 3.451 raport apalciment rapor dine canttateatotala de ap8g\ contnutul de ciment cin betonal proaspat 3.2. Simboluri g! proscurtari x0 xe. x0, xs 51 poraia 8s dela VO pia Va ola Copansia co ola F pi ia FS Cul Lew. fa tea fea fon rs te & Draw ew, S Sao we” k (cias de expunere pene eset riz cori sau elas (case oe xpunere pene rec de coezune pen carbonate (cia de expunere prt recl de criuno psn clo atte det cle ain apa do mare (Case de xpuner peru rec de casziune de cot napa de mare (Case de expunere peru tac rin ngholdezahet ‘asa de expuners pert tac do ogino chines Case de expunere pnt alae macane (abraivne) (tase do consistnts dpa tasare (ase de consists dup incrcarea Vobo (Case de consists dupa inal de compactre Case de consistent ups amet isceresilr de ispande Case de rexisens a compresune in cazlbetorll nomal ru Case de recites a compresune incazlbetonll usr RRedlten caracesti la compressine a betonui delaminat pri incrcareaeprvelior ‘lincee ‘Reaste la compresiune a betonu detrminat prin nrc po eprwete cities Resales crates la camoresine detominata pn Incorcir de sorwate ote Retna coprelune a btonl determina prin ner pe epravete cutie Rezlstona madi a comprecion aber ‘Rezstnya media compresan abort (2) le RReautat leer indvicino de redetan{ a camereshne a btonuks FRezstna crac la rachane pin despcar #beoruh Retna mais tacsune pen doslcare @ Beton Renita exes reseflawactune rn despcare beter (tase de donate pen etna ug Dimensivnes nena makin @aoregatllgrosar Tip de cmon confom seve SREN 187 Etimares short standard une popula _Abaters standard anrezutste do inci consecutive ‘Nivo do alta acoplabl (ase vodes [SO 2859-1) Rapor epstment Factor cree seame de ectvisioa wl adaos tip Diviunea scl de verfcare a ecioanentu de cntie ‘Savcingexrctatsasueaechipameriul de freee Numa "in standart rman car a peat vaiantaenlezé 2 |SO 2858-1, snbol pot nivel de caltat acceptab este 4a. ‘Panu apc najonale se poste ula simbok a 6 4 — Clasificare 44 Clase de expunere in functie de actlunile datorate mediulul inconjurtor ‘Acjune datorate mediuui Inconjurator sunt clasicate in clase do expunere gi sunt date th tabelul 1 Exemplee sun inde eu ts informaty 4414. Semnifiatiaclasolor de expunere Standardul SR EN 206-1 defines dete clase de expunere In functie de mecanismele de dogradare ale Detonulu. Notata utiasta pentru identitearea acestr clase este fomata dn dova lero go ita Prima itera este X (Ge la exposure In ima engleza) urmata de 0 alta care se relers ka mecanismul de egradare considera, asfel, de a Carbonation Carbonatare) Dd a Deicing Sat (Sere pen dezaret) S de a Seawater (Apa de mare) F dela Frost inghet) Ade a Aggressive environment (Mediu ages chic) ‘Mele Mechanical abrasion (Atac mecanic prin abraziune) ‘A doua ier este umaté de o cit care eo refer la nivelul de umidtate (XC, XD, XS, XF) sau nivelul de ‘oesivitate (XA, XM), NOTA - Alagersa classe de expunere depinde do cae in vigoare Ia lol unde bend este utizat Acesath Ciasfcare de eguner nu exude luarea Th consieafe a conor perteuar onsente i lecul unde betonut este Ullal su alcren do meu de protect precum wzaren Se Ofeliexdabl eau al metal fexstent le Oxezune, Uzares de acoperpretctosre pentru elon sou arnaun ‘Betonul poste supus la mal mute din actiunde descrise in tabelul 1, in acest ca2. condiile de medi ‘nconjrdtor la car el este Supus, pol ele exprimate sub forma de combinai de clase de expunere, Pentru un element de structura indleat, fete suprafote de beton pot fi supuse la acuni ale meciulst sent, ‘Tabelul 1 Clase de expunsre Danaea Descrares Exorpie iformaive nsvand ase! maciul Tnconjrdtor slegorea daselor de expunere 7 Wet un ise docoroaiune sau atae ‘Beton smplu g fra plese metalce Ingjobate. Toate expunerie, cu excentia x0 real noenomer an Beton de unplstura/ egal braziune gi de atac chic 7 Corodlunes datorata carbonatarl ‘Cand Betonul care confine armatur sau plese metalce Tnglobate, ese expus la aor W UMidae, expunerea rebuie clasficata In modu umdtor: NOTA Conde e umiaiate lute n conaerare sunt cela dn belonu ce acopert amit sau sesole Imetiee Ingooat, darn numereace can, seassls umatate poste oonddeals rood Unidata Solar. In soos cae. o acca fonda pe aorto medi ambians oats sczapabis Stata nu poate h Soveos daca exits © balers tre beton @ med sau nconjurtor (ecgperiea Blom ea en ratoral 0 protect atoninntaronalclacirior unde pradul de Lmiatate @ mediululambiant esto redus xe1 Useat sau permanent umed (inclsi bucdtéile, bale gl spatatoile cladior de eeu) Beton mersai permanent in ap ‘Suprafee de Beton n contact cu apa pa {ermen lung (a exemp elemente ale xc2 [Umed, rreor uscat eae aca Un mare num e funda ‘Beton in nltinul Grier onde xea oe lumidtatea magus ambant este media ‘Sau ricaté(bucdtr, a, spaaton rofesonale alse deca de ae clillr 16 [Benanreay Dascterea | Sxenate ifornaive usrand case meduilincorjurtor aiogorea clasolor de expunere Terecuiy Beton la exterior, ns la adipost de Intemper(elemente la care aerul din fexloror are acces conetant eau des, fexompu hale deschise) ‘Suprafefe supuse contactulu Gu apa, dar xea Alternanta umidtate~ uscare ‘care nu intr tn clasa de expunere XC2 (laments exeroare expuseitemperioe) corosunea, deedtcoa marina ‘and betorul care cone armatun sau plase metalic Tiglobate, esto In Contact Ga apa wand ata crigine decat cea marina, conbnand cloru, ins ar sarue pont dezghetare, clasele do fxpunere sunt dupa cum urmoaz: NOTAC in ce pvege conde de uritat, ose vedea de esemenea secunea 2 cn acest ae ‘Suprateje de beton expuse la Gon transportate de curen! do aor (do exempt supratefele expuse agentior d= \dezghefare de pe suprafata carosabils, puivrzai i transpora! de curemi de ‘er, la.garajo, otc) Piscine, rezervoare x02 Umed, rar uscat ‘Beton expus apelor industiale conjnd on ‘Element af podurlor, dur de spain, ‘@xpuse stop ape contin corr ‘Sosee, dalle parcaelor de stajonare a Nehiatlor “ECorosiunea deioraté lorurlor din apa de mare ‘Cand Betonul care confine armatu sau plose metalceTngabale, oe pus Th contac cu Cora Gn _pa.de mare, cau acini aeruul ce vehicleaza sarur marine, dasele de expunere sunt urmatoarele ‘ruc pe sau Tn apropierea Irerallul x01 Umistate moderata xoa Altemantl umidtate -uscare Expats le mtu ow veticuteacs sanut | (ayeivitatea aunosteics aia xst marine ns nu sunt in contact direct cu | acijoneaza asupra constructor cin beton, ‘apa de mare bolon amat peo dstanta de cca 5 km do tam) SZ Trierate Th pormanens Elemente de SPUR Man “Zone de varaie a rivet ape mi = Zone supuse stop sau cet “SAtze din nghet-dezghet cu sau fara agont! da dexghetare ‘land botonul este supus fa-unatac semnicaly dateratclclurior Ge Tighe Gazghey,Aunel Cand eee ued, clase de oxounere sunt umatoardle: Saluraje moderat cu apa fae agenj | Suprafje voricate ae Baton expuse Ta Elemente de structuri marine ot de dezghotare seat fa gba ; ie vest Se GRA ATE xrz__| Seuyajemerata cups, cussen | te cone creer Go ot coho Caraateas att de cara Fea] Saat REIS ane TAGE Sule ozone le bors oxSS coexists iapone amet Since abies Ge oS OPA aT Spiga vericale le bond trate ptric cu ap, cu agen | Sule verze bons xpn a ‘Saturatie puterric cu aps, cx agentide | (2 hohe eupuse dtect stop cl agent ‘ezghelare sav apa de mare de dezgnetare Zone stactutlor matin expuse a inghet ‘Cand Beton este expus la alae Chine, Care sunine din SoUN naturale, ape Ge SuDTalals ape ‘ublerane, clasiicarea se face dup cum se indicé In tabelu 2 Clasticarea apelor de mare depinde. {e locazarea geogratica, In consecina se aplica dasfcarea valabla pe loc de ullzare a betonui NOTA - Un stag poste f necesar pen deleminiren casei de expunere adecrate In medi Inconjritonr, in shai crsione 7 Danaea Dosciarea Exemple (ornate hostand case medi onjuritor alogorea claseor de expunere ou Se ineadiea in tle da tbe 2 Contin ie sistance ogres Solsou op poluata cami Sronnia 9 wees rida 9 api de scurgore, in combine cy enurae substan chunice dn tba 2 Meciu Inconjuraior cu agresivtate Xat ‘chimied slabs, conform fabelui 2 a Mediu Tnconjurator cu agresivtate chimes mogeraté, conform tabelulul 2 a Modiu inconjurator cu agresivtate chimicd intenss, conform abel 2 7 SolicRarea mecaniea a botonulul prin wzurs ‘Daci betonut este supus unor solar mecanice Gare ROGUE Ula SoBStua, TUNG acest Tp Go fclasicat dupa cum urmeaza xm ‘Soictare moderata de uzuri Tlarenie dn meinie Pdusale supuse Ta Greuata vehiculeor echipate cu anveione lemenie din incinto ndusirale supuse lo xe ‘Solctare intense uzurd {Greuata stvuitoarolor echipato cu ‘Snvelope sau Dandaje de eausive Elemente cin incint indusrale supare Te ‘oreuatastvaitoarelor achipate Banco de dase /metaice sou agi eu gone xm Solictare foarte tensa de uzura NOTA - Pont caracorzarea expuneDetondu este neceaar in gene combines mal mor dase da pune Intatotl fas preanta example ce ate! de combina. NOTA 2 - Cand baton eta expus la ata chime care prove dn amos ou agen gros in sre gazoacs {O18 clasiearen se face dupa cum se indi n anexa |. nace! az cernele prvi matorialle component $1 Sotol sunt prevaete in docu Jrstuetun tehaice paneu presca.alomentlr dim baton armel g ban ‘recompemat suprateran in mos apresvenatrle insti nda C170 Tabelul ta - Combinati de clase de expunere Combai de clase de expunere Inferionl GAGiior Gu destnave Se oa xo a oe sau birour Hah naa aT H x Cringe cara agra a Guna STE [ce ech coere, pam oe [2 _‘[ xR Taft coco Toman are exe lapoae —[xFt [040 ana ae na ne OE Inger aezgnet ou | oon XMaexFA | xeas(KCa) _ zahelare | Verticale (a zona de sopra) Ezs XFA* XD3+ NCH Toca maria Fir contact 1 apa Ge mare [oer Tah pana Ta fn de Sona Elemente extaroare ale conerucior . Cu inghet eer erates ue xF2 XO4* XS XF2 Trcantact cu apa da mare SET NS RAT Inert loners sruchile wb ap va oma) SO Sans Se SEERA XU ISSA sepa Pret heir a Lexe on Seam mare Beton precampinat 6 “Tabelul 2 Valorie limits pentru clasele de expunere corespunzitoare la atacul chimic al solurilor naturale $i apelor subterane MediteInconjurdtoare chimic agresive, clasifieate mal os, sunt bazate pe slug ape subterane naturale | 0 temperatura apalsolcuprinsa intre 5°C gi 25°C si in cazurle In care viteza de scurgere @ apel este Sufcant de mics pent af considera in conc station Alegarea claseor se face in aport de caracteristile chimice oe conduc Ia agresionea ozs mal intans Cand cel pufn dou caracoristicl agresive conduc la acasasiclasé, medi Incorjurtortrebuie clasficat In lasa ect superioara, daca un studlu speoiic ru @ demonstrat cd acesta ru este necesar etal Ceraaerets | peace wa we 0s relent ‘Ape de spre aubterane S0fmgt SREN 162 | so0e'zen0 | >ecoezamo | > a0oogize00 i sriso4sis | 45-40 copapesr. | SRENI2677 | 215i | >aoqc100 | > 100pinaia noi sauraie niimer [SRisorisotse] zisws0o | -aonsoo | mcoq=00 SRIBO T1802 war R180 7980 | 29009121900 | »1000%23000 | > 9000 panala sala Sol 'S0,*, maika*, SREN 196-2" = 2000 si < 3000" | >3000" si < 12000 | >12000" si <24000 sol cciate mina | ON ama02 > 200 Tanta nracca unan Galy * Sohne argloste a crorparmeabitate ate fencer la 10° me, pate fe case Intro cla ifeoar * Nata do Incorcare provedo extracia SO. cu act rhc aera este posi de proceda la aceasta exvacte ct ope aca aonasa ele aorta po leu go zara beter « Lint rbul rmBnd do la 2000 mag pn te 2000 mahg in caz de ise de acunulre de ont desl n bstn dat alana perianal uses 9 paioadlr unede, sau pn scence Copia NOTA Vator ss port clase de expanerecorespunzitoaeatacui cies pinto naturale #apelor ubterae neat fn abo 2 66 api apo suerterane Ih conac cu supa boon. 42 Beton proaspat 42.1 Clase de consistent Tabelele 3,4 5,6 sunt aplicabile in exzutle In care consistent betonul este clasicath NOTA. Nu eit rea recto Tne ciasle de consistent indicate In table de a 9 pn la 6. In arte eazu parbouar, costola poate de asomenea i fe specteata ca modo a vaerier prevaue. Ponfu betoansio do anseteta pomant uot, acoaea Ineearna cd wn boon cu un conn rode de apa, sual pervu compact prin pred spac! nu are conastonfsestcal 1 Tabelul 3 Clase de tasare Glass TTasarea inn a 6a 10 pan a 40 s2 de la 50 pana 90 83 ea 100 pan ia 150 Sa ea 160 pana ia 210 35” 2220 ‘Tabolul 4 Clase Vebo Class Vebeing, vo at vi ls 90 pana 21 va 6 la 20 pana 311 va ela 10 panalas va? ola 5 pana a3 Tabelul 5 ~ Clase de compactare Case (Grad de compacts oor > 146 a oa 145 pana a 1,28 2 ea 1.25 panda 1.11 ca. a 110 pana a 1.04 cat <1.04 ca oo pied anal ‘Tabelul 6~ Clase de raspandire Case ‘Dametn raspandiel re 340 F2 ea 350 pana ia 410 Fs ea 420 pan ia 480 Fa e ia 490 pan ia 850 FS. ea 500 pana la 620 Fo” 2630 4.2.2 Clase in functie de dimensiunea maxima a agregatelor Cand betonul est dasicat dupa cimensiunea maxima a agrogatoor casifcarea trebule 8 se fac8 plecénd de la émensiunea nominala maxima a agregatulu roster prazent In boton (Oya) conform SR EN 12620, NOTA - este amensunes maxims a silo prin cae este detemrats granulatates eprogatull conform SREN 12620 43° Beton intarit 4.34 Clase do rezistonta la compresiune Cand betonul este clasificat dup rezistenia la compresiune se apc taboll 7, pentru betoanele de mas’ ‘olumica normalé 91 betoanela gel, sau abel 8, pent betoanele ugoare. Vloarea fey esto rozistonta Ceracteristca cout la 28 zie, mésurata pe clini de 160 mm dametr s 300 ma inline, 9 valoarea fan ‘ete rezitentacaracersiea cout la 28 le, masuraté pe cubur de 150 mm lara NOTA - In anumte ca parcutre, este posbl de a ulza rivelo do rezisten intermedia’ th report cu valle Indoat ntabeae 78, act aeasa este pars pan nero do caleulerespuncatoae. "Kee vetea nea BA. 2» Tabelul 7 - Clasole de rezisonfé la compresiune pentru betoane de masa volumics normala si betoane gree Fazislonta caraconaten | Reason Caan Clase de rezistonta | ~~ minima pe cindn ‘minima pe cuba Ia compresione foes fee, Nim? Nim? cari 8 10 eras 12 15 616/20 16 20 ‘620125 20 25 (625/30 25, 20 (63037 30 3 35145 35 45, (c40/50 40 50 (C4555 45 55. (50/60 20 60. (C5567 55 a (c80175 © 75. (crores 70 85. (cans 30 5. Tco0rt05: 90 105; ‘ex00/116 100) 115; Tabolul 8 ~ Clase de rezistenfapentru betoane ugoare Razictonia caracinanes | Ranctanis caracionghes Clase derezistenta | “minima pe cin Tmnims pe aor” la compresiune eet ae, rm Nimmé Loa 8 2 Leis 2 13 Luce 16 18 c2022 20 2 1.025128. 25 28 103033, 30 33 1035/38, 35 38 oso 40 a Lossis0. 45. 50 Losors5, 50. 55: 085/60 55, 60. Lo80/66 60 66 Lora? 70 7 Losores 80 38, acd esa aia pidocuTertal G6 precais SAGAE fermi pe lind [ "ie var po reap cu val 43:2 Clasole de masé volumicS pentru beton usor ‘Cand betonul este csieat dupa masa volumics, se apc tbel 8 a ‘Tabelul 9 Clasificares masei volumice a betonului ugor Cassie domes voumiea] O10] Dig] bid] _ie ois] oa Treva, ge masa volumics | = 000 gi | >r000q | >1200q | s1400q | >te00q | >1800q) inkgim’ s1o00 | 1200" | si400" | 1600" | 1800 [NOTA Mase volumid a beter usr poate fi caractriat prin vod speicae. 5 Gerinfe pentru beton si metode de verificaro 51 Cerinte de baz pentru materiale componente 541 Generalti Materilele componente nu trebuie s8 contnd substane nocive Tn canta care pot avea un ofect asundtor ‘supra. durabiltai Beton sau provoaca coreziunea arméturer, slo Lrebuie sa fie apte portu utlizaea pPreconizatd a betonuil Cand se stabileste apttudinea generalé de utlizare a unui material component, aceasta ru indicd © ‘apltudne in orice stale 3 pentru orice compozie de beton In betanul conform eu SR EN 206-1 trebule 88 se utlizeze numal materiale componente cu aptiudines de Uizarestabita pantu cernjlespeciicate, NOTA Penta predusde space utlzato drop compenane In botonul conform SR EN 206-1, cae nu sunt acopate te etandorde euopene, sau cand un sandara european extn nu Walza acto produce spocio, seu cand Wt ‘nue component dlr seinfeay de sandardl european, apttunaa de za pote fstab pn: agremont tonne european cae te tera In spacial a ilzarea mata compenent In baton I confor ca REN 200-5 Proveder in igor a lol unde bon este uz (anda! sprementenafonse corespondent)rfetioar a crea matriilcompenent Beton in contrmaate i SR EN 208 542 ciment ‘Agbtudinea generala de ulizare este stabilté pentru cimertur conform SR EN 197-1 NOTA. Pentru atte centr care nu sunt cupense In SR EN 187-1 aptusnea gonorla de utizaretrebuie sofa ps baz provedercr alr sandarce axopene do cmertun ty vigoare, a tandarlernajonale SR 2011, SR TOS, Stas 10082, stars avind n vedere prnopt | proce Yecunescule care sunt confornfata cy sandal SREN 206-1. Pent toate cnet pantu care nu asia exper nla do llzare Ih beloane rf loses acestora Seva face numa pe baza ior realte le cocolaior experimerio an care 8 se. domonsrazo comport ‘rcs la ete ip de sole laco-mecanice side med, 543 Agregate -Apudinea general de ubizare este stabilté pentru + agregate de masa volumicd normal8 5 agregategrele conform SR EN 12620; “ agregate ugoare conform SR EN 13086-1 NOTA. uiizares groper dn betonu racdat se fae cnform SR EN 13242 * Agrgate din materia nlagate sou ISpte craic pens utizare in nginea eva sin construct de rum i pe Baza agrementac ebnice pera ‘Soren de uiere 8 agregar ear n foc obi standarcuk 54.4 Apade amestec -Apiudinea generald de ulizare este stabilté pentru apa de amestec sapele de spalare recuperate de la producia betonu, conform SR EN 1008, 545 Aaitivt Aptitudinea general este stabi penta avi conform SR EN 934-2, NOTA. Compattitatea astivier cu ementurle ulate rebue ericata pen incre prelminare 546 Adaosurile(inclusiv flere mineral $1 pigmenti) ‘Aptitudinea general de uiizare ca ada de tip | (a se vedea 3.1.28 ste stabil pent: 2 = flere conform SR EN 12620: * pigmengi cootorm SREN 12878, Aptitudinea general de uiizare ca ads de tp Il (aso vedea 3.1.28) este stabi pent: ~ cenusivolante conform SR EN 450; “slices trains conform SR EN 13263. 5.2 Cerinfe de baz pentru compozitia betonulul 521 Generali Compoziia betonului gi materilole componente cu proprietal specficale sau cu compozitia prescrisa trebul s fle alese (a Se vedea 6.1) asl Incat sa satisfac cerinjee specifica pentru betonul proasptg ‘nar, incl consstenta, masa volumica rezisterfa, drabltstea protecia conta corozuni a pieseler din ‘fe ingabate, tind seama de procedesle de produce si metoda prin care se intenjoneaza sa'se execute Terre de baton Cand acostoa nu sunt precizate in specicate, producdiorul tebule 68 selectionaze ture gi clasole do materiale componente dire cole a caror aptine do utlizare este stabita pent condiile de mediu ‘spectice. NOTA t- Ded ms exists prescrip contre, comport blond webul tall asl nc 8 reduc la minimum onemencle de sogregare $e separares ape cn betonul poss NOTA 2 In general ropeiie crue le betonuls pen wizaree into struct, nu sunt atase decatrespectind ‘recede de execo lo been! prospal pelos de use. De aeemionen,supimerta fas de ena preverite In coe od de pmesch eto nocot a, nae de labora specs belonla rele hate n corde conte ‘efetewo a Yanepot, la punerea in opera, 1a conpackre, la. Yalamertlinifal gt ullfor (a se vooea ‘SR ENV 12670" seu ao standards prinene).Acest cone sunt adecea independent, Dac toate seas cre Sunt sasticdo,dferense anre cltatea batorulu an seuch3 9 cea a epruvelaorstancarézato ce Tneeeal, sunt [igen canedorao prin coosciotl paral de spans al mata (ave vedea SR EN TeS21-1), Pentru betonul de compote specictaint-un standard, specicares compoziel est iitat la + gjegatele naturale de mas velumicd normal = adaoaurie In pubere cu condita ca acest su fe late In consideratio la calcul dozajli Tn cients ‘al raporull apalement: 5 Gazal minim de omen, In confomitate cu tabeleleF.1.1 gi F.1.2 (anexa * tipu mertul, in conforntate cu tabelee F2.1,F.2.2,F.2.8 91.24 (anexa Fy, * adit, ou excoptaadtvlorantreno de aer: * compaziile oe Indeplinesc citerite pent efectuarea ircercarr nije descriso la AS din ane A NOTA 3 - Prescpie valable pe locul de utlizare pot enumea ture lassie de mata componente a ciror [pune dose eae stabi vind n vedere canis ocale Ge med incanurstor 522 Alegerea cimentulul ‘Cmentul vebuie als dntre cole a cirorapttusine de utlizare este stabil, und n considera: - tehnologia de executare a lurs; “ utzarea final a betonul = conaitile de trate (de exemplu tratament termi), * dimersiunie stucuri (dezvottarea calduri do hidratare) " agresiunite medi Inconjuratr Ia care este expusa siructura (a se vedea 4.1); “reactvtatea potenialé a apregateorfj8 de alalle din materiale componente. [NOTA- Anoxa Mt iflomatv)prezint recomancie generale pest alogerea unui rum ti de cen 523. Uiilzarea agregatelor Zone de granuiozitate recomandate pentu prepararea betonului sunt prezentat in fourle L.1,L 2, L3, LA Un anexa L pentru fete cimensiunineminale maxima ale agregatelor I, 076, 0/22, 02 gi O/63 mn 5.2341 Generalitat! Tips, dimensunle ¢ categorile de agregate prvnd de exemplu, apatizarea, rezistenta le Tnghet-dezghet abraziunea ezstenta, conprutl de fi, et. Webule sie selectonate inand seama de tennologia de executare a uci “utzarea final a baton = coils de meciuInconjuratr la care va f supus Beton ose cerinfle pentru agrogatole aparente sau agregatele pentru botonul decorat. 2 Dimensiunea maxima nominalé supercara a agrogatulul (Ona), tebuie selecionata and seama de ‘groaimea acoperl cu beton a armaturicr gi dmensiunea minima a sectiun elemeontaor. 52.32 Balast Balastul conform SR EN 12620 nu trebule uilizat decdt In betoane avand clasa de rezstoné a compresiune S125, 52.3. Agregate recuperate ‘Agregatele recuperate din apa de spélare sau din betorulproaspét pot s3 fe utlizate ca agregate pent beton Propotia de agregate recuperate nesotate, addugatettebule 2 nu fle mal mare de 5% din catia totals de agregate. Cand sunt flosite cant mal marl Ge S%, acesteatebule fle de acelgl tip cu agregatele Drimare ublzate In beton $1 Webule sora, separdnd petigul si risipul, pentru a satistace cerntoe din SREN 12620, 5.2.3.4 Rezistonta lareacja alcallsilice (Cénd agregatele contin veret do silce susceptible la ataculalalilor (NeO 31 KzO prezente tn ciment sau ‘avand alto suse) si clind betonul este expus la umidtte, trebuieIntreprinee actisni pentru @ preven! o Teacte deunatare alcai-siioe, uiizané procedur cu efcastate stadia NOTA. In uncte de enaa gatos arog ote necosar ao adoptoprecauunadoovato dd seama de ‘rporona bot og oman lang, ince prvesie ilzaea cert In combinaye cu arog In cscupe. Raper ‘Teh CEN CR 1901 face o pezentre de ansomblu a acostrprocaut vlable In ort fan europe. 52.4 —Uilizarea apelorreciclate ‘Agele recicate provenite din producia de beton trebuie utilize In conformitate cu anexa A din SREN 1008, 52.5 Ubilzarea adaosuriior 82.51 Oemealiti CCantitate de adaosur tp | stp Il, pent @ puta futllzte in beton, trebules& faca oblectu Incercarlor Ina (ase vedea anexa A}. . [NOTA 1 - Este noosa se ut In consideraiintuena canto rat de adaosx asupra aor proprih decat ‘recites (do exomoly drat). ‘Adaosurie de tpul I, pot f luste Tn considerate in composija bstonull. cu respectarea continutul de ‘Cment 912 raporapalement i rebule ulate daca apttucines lor de usare a fost stabil Apttuinea de ulizare a conceptullreferitor a coofcentl k este stabil pentu conugie volante gi slices Ulvating (aso vedea 5.2.5.2) Daca alle concepte, aga cum este conceptul de perormania echivalenta (a 52 Vedea 6.2'53) sau alte modifica ale regullor conceptullroferitor la coef k (valor mal ma pent k ‘aga cum esto defint §:25.2.2 5.25 2.3) sau vilzarea alloradaosur inclusiv de pul, sau de combat de adaosur,tebule 6 fle utiizate,atunc trobule 6 fe stabi aptiudinea lor de tizare, NOTA2.-Siabivesspttudi do uizare so poate fac po una dn urmstorle ci = pe baza unl sramant enc european care se refer a ilzarea accor In bton conform SR EN 206-1 “pe bara nut sandard ronal corespondet sau de prescrip In vgeare la ecl undo ese ubtzat beter, care so refers n special azar adsosutor a bean cova SREN 206 Utlizarea cenuglor ca adaosuri in betoane trebule sa se faci pe baza avizelor santare eliberate de lorganismele abiltate ale autoritai de reglomentare din domed s2%atAl gi numa po baza rezltatolor unor Cereetsr ‘experimentale prin are sa. se. comenstreze comporarea betonului expus In anumte modi Spacifice In ooea ce peveste caractenstete de ezistena gl durabitate In conformitato cu cornfle SR EN 206-1, ns condi formulate In anexa E. De asemenea, betonul cere confine conus trebule 88 fle evaluat ‘continu detri variajlor adaosutlor, pe cenire de colectare(CET-ut) de adaosur Rapa ea SR OR TODO 525.2 Conceptulrefritor la cooficiontul, k 5252.1 Generalitati CConceptulrefertor la cosfiiontulk pomite luarea In considerate adaosurlo do tip I prin: nlocuireatormeruul”raprt apaiment "(doit in 3.13.1), cu” rapertapilcmont + kx ads) “pent cern refertoare la dezajl minim de ciment (a s2 vedea 5.3.2) Valoarea real al k depinde de adsosul specific. Aplcarea concepululrefertor la cosfclentul k la cenug volante (zburtoare) conform SR EN 450 gi la silcga utaina conform SR EN 13623, ulizate impreund cu un ciment de tip CEM | conform SR EN 187-1, ste dofinta Tn paragrafele urmatoare. Conceptulrefertor la coefcentul k poate safe aplcat la cenusle ‘olante sila slice ultra utlzate cu ate tpuri de cimont,procum sale adaosur, In masura In care fapttudinea de ulizare este stabi, 5.2522 Conceptulrefetor Ia coefcientulk pentru cenusl volante conform SR EN 450 Canttates maxima de cenuga volar de luat In considerate pent conceptul refertor Ia coefclentu trebuie 88 respecte cera: ‘cenuga volantlcimont < 033 (in masa) Dacd se utizesza 0 canttate moi mare de cenups volt, excedentul nu poate fi lust In considerate, entry caleululraporttu apal(cient + k x cenus volanta, gnc: pentru stablirea dozajull minim de iment Unratoarele valor ale ui k sunt pemise pentru un beton care contine ciment tp CEM 1 conform SREN 197-1 CEM 1225 k=02 CEM 142.5 giclasele superoae k= 04 CConjnutu minim de ment, necesar ponru clasa do expunare corespunzatoare (a go vedoa 5.3.2), poate S58 fie éminuat cu o cantata maxima do kx (connutul minim de cent - 200) Kglm™ In lus, canitatea do {Giment conuga volana) nu poate safe mal ica deca! confouul minim Ih ement, conform 5.3.2. [NOTA Aplcare concolor a cote ku este recomend in eas beloanler conning o combina Ge canusa vlanta de cmont CEM | eastent la suf, pewtu caste de expunere XAZ $1 XAS, unde substara ‘Sores ost slat '52.52.3 Conceptul refertor la coeficientul k pentru slliceaultrafiné conform SR EN 13263 Canitatea maxima de lice ulin, ce poate fi uata Tn considerate, pentru calcul raportuul apaleiment oriru coninutl minim in ciment, tebule £8 respecte ceria + soe utrafineiment < 0.11 (in masa) ach se uilizeazs 0 cantitate mal mare de slice ula, excesul nu trebuie lust In consideraje In concoptlrefertor la coeticient k. Valorie urmatoare ale lui k sunt permse, pentru un beton preperat cu ciment de tip CEM |, conform SREN 197-4 pentru un raport apaviment specticat «0.45; k= 2.0 - pentru un raport apaiment specticat > 0.45; Ks 2.0, cu excepia claselor de expunere XG gl XF, unde k= 10 Canutatea do (ciment + k x praf de siice), nu trebule <8 fle nferioaré cernfel privind dozajul minim de CGment, pentru ciasa de expunere corespunzatoare (a se vedea 6.32). Confinutl minim de ciment mu ‘wobuie diminuat cu mai mul 60 30 kim, In beloanele destinate af ulizate tn case do expunore pent care dozajl minim de cimert este = 300 kgf. 52.53 Conceptul de performanté echivalenti a betonului Conceptul do performanta echivalonté a botonull permite modifi ale cerinflor enunfate in acest cod do raced, Ince privesteconbnutul minim de cent rapotul maxim apalciment in cazunle fn care un ada0s 25 specifi esto utlizat cu un ciment specific avnd clar definite gi documenta, caractersticile pont flecare sires de fabric. Conform carnilor de la §.25.1, trebule demonstrat, 8 betonul are periomante echivalente cu cole ale blond de refernf n special ince pveste comporamentul acesuis ls agresiunile medi Inconjurator {9 durabiiates sa , conform oernilor peru dase de expunere la care se reler (a se vedea 5.3.2), ‘Anexa E prezinta principle de evauare a conceptulu do perforant echivalent a betonull. Crd betonu teste confecionat dupa sceste procedure rebuie Supus unei evauar continue, Yrand seama de varie ‘menus! adaosull Valabitatea concepts de performanta echivalenta a betoruui ess stablté daca corinfle menionate mai ss sunt respecate (a se vedoa nota 21a 5.2.6.1), 52.6 Utlizarea aditivlor Canttates totals de adivi eventual villzati nu trebuie 8 depageasca dozajul maxim recomandat, do prods de adv nu tebule 8 fe mai mare de 50-g adiw (in stare de lvrare) pe kg de cman, To Sfaré oe cazul ond e-2 etabil inivenfa und doze) mal rosea asupra performantoor si durabita betonul Adv tz In canttate inferior a 2 ofkg ciment nu sunt admis! deci dispersal Tnt-o parte cn apa de amestee act canttatea total de adv lcd (i sol), este superioard la 3 Un de Beton, congiutul su de api trebula kat n considorat la calcul raporulul epaleiment. CCind sunt uttzay mal mul adtiv, compatibitatea lor tebuie verieaté tunel cind se electueaza Incorcreijale NOTA. Betoanele de consison > A; V4; C3 sau 2 Fé webule fabric cu ali putmicreductor do ap sou cu ‘uperpiasitan Betoanele rebule safe preparate cu acti. Cndiile de ulizare aadtvice sunt prezentate in abel 2a, ‘Tabolul 2a - Condit do utitzar aaditvilor T[tnteon tonocgies craiico tana | _Aaveconant Osea a Dantes eamah hire 68/"0 9600/97 nu Superpisiian ‘care sose ang espbet aoe 2 [roam Fon Dope Reaictiord aps [ne reat i eens ee er emereneee terete plastfiant apa/superplastifiant npemoablesr oan ‘4 | Baoan excuse in conde apostate | Redcitor deaps! "ion rout: do ‘nan fre mnsa pista spacpertestent Sinwbter de coroziune ‘Beloane executata mona avind casa | Superpastfant iene 2035/45 educator do ap 6 | Betoane tude ‘Superplasiiant ‘Batoane maaive ane TASH chnologl speciale _| (*astilant) superplasiant + 7 | Betoane tuna prin ehnologl speciale | stant) super (cutocompactante) Tea de pad* 8 | secane tuna pe umpcalarce | auger Pasar [can net pe no roaoe Ani roel = ara Bsa co aes Har ane AT os TST 1 | courte, cloruri 52.7 Continut de cloruri Pentru confirutul maxim de elorur al agregatelor se consider urmtoaet iit: - maximum 0,15 % pentru beton fara armtur sau alte piose metalice Inglobate maximum 0,04 % pentu beton armat gi cu piese metas Inlabate maximum 0,02 % pentru beton precompranat, Penins cimental CEM Ill confiutul de cor trebuie s8 fy de maximum 0,10 % pent toate tinue de betoane. Continutl de clo a unui Beton, exprimat ca precent da masa al inor de clon ff de masa cimentuit, trebule 68 nu depageascs pentru casa seleionata valor date In tabetl 10. ‘Tabelul 10 Confinutul maxim de clor din boton | Conpratul man Utizarea betonului (Clasa de coru” | gg cr raporat contnute masa cimentlu Beton care nu contine armatur de ole, sau alte pie a 40 70% metalice inglobate (cu excepia plescior de ridcare ‘ezistente a coraetune) Beton contnand armatur de oj! sau plese metalce ct 020 020% Tnglobate el 00 0.40% ‘Beton confindnd arnatur do precomprimare do ojo! 1 0.10 0.10% or 0.20 0.20% 7 Peneu uzaeapocicde belorh cosa de Ulizar et unape da provedelevalale po Too d& waimare@ oon ° cng sunt izteadaosur dt I suru n exellent do omen, tune cantina de corur ete ‘xpamat ca procar dn masa loner er fj do masa de cmon lus meatal a adansrr ear ert ath concer CClorura de calc gi atv pe baz de lor, nu trebue uiza In betonul ce cone o amaturd de ofl, 0 _armatura de precamprimare de ofl, sau plese melalce ngobate Pentru @ determina continutul de donut din belon trebuie calclatd suma contibuilor materaolor ‘componente, cu autora unela dire metodelo urmatoare sau prin combinarea er: = calcul bazat pe continutul maxim In cor al componentior daca esto stabilt prin standard do ‘component sau oat declarat de cde producator penn lecare cine materiale componente: « caleulul bazat pe continu de corr l materialelor componente, calcula lunar dn suma medilor ultimelor 25 dotermindn a conjnuiu de clonal, majorat de 1,64 on absterea standard pentru ecare constituent. NOTA - Accast ums meted se apc in special agregataer erase din mare, pontu cate in care valoorea ‘maxim mu este standardata sau decals 52.8 Temperatura betonulul “Temperatura betonulproaspt nu trebules8 fe mal mcd de 5 Tn moment rat Jn general temperatura betonuli proaspat nu vebule 88 depdgeascd 80 “C Th cazul In care nu au fst luate ‘masun speciale pon a se asigura c8 dendgiea tempera peste 30 °C nu va avea consecinfe negative ‘supra call botonulu Tait (de exemplu Incercénprealeble prin uizarea unui atv Tarot), Tn cazul In care temperatura aera ecto stuata Into + 5°C gi — 3°C, temperatura betonul nu trebulo 8 fe ‘mai mica de * 8 °C. In cazul In care dozaiul de ciment este mai mic de 240 kgm’ sau dacd se folososte ‘ment cu calurd de riratare edu (de exemplu de casa 32,5 N) temperatura betonulu trebule fle mai ‘mare de + 10°C la locul de punere in opera 2 La temperatrsle aeniuii mai mici de — 3 °C, temperatura betonuultrebuie si fia mai mare de + 10 °C. ‘Trebule luale masun corespunzatoare de tunare pe timp figures care constau in protejarea betonulu impotiva inghelui. Este recomandata utlzarea clmenturior cu degajare mare de cAldura gi /sau edt accoeratot de Itai gi ant-Inghot [Nu se recomandé punerea in operd a belonuli la temperaturi ale aerulu situate eub — 10°C. Jn cazul tn cae este necosara o alté corn rfeitor Ia temperatura maxima sau minima pontry betonul proaspat, aceasta rebule $8 fe specificata cand de asomenea gi tleranfole. Toate cerinale do racire sau e incazire artical @betorull treble stablite de comun acord ere producatrg wikzator. 5.3 Cerinfe referitoare la clasele de expunere 5.3.1 Goneralty! CCerinjole pentru ca betond sf reziste la agresiunle mesiull Inconjurtor sunt date adesea in termeni de valor Imi, pentru compazita betonulu g propretatestabite ale betordul (a se vedes 5.3.2) alteratv texigentole pot renuta din metode de concepte de performanta (a se vedea 5.3.3), Cetneletrebuie s& find Sama de duata de vista provazuta pentru stucurd, 5.32 Valor imita pontru compozitia botonulut Ti absenja standardelor europene pentru Incercridirecte de performanté @ betoruu, din ratiuri de ‘experieneferte pe termen ling, motodele specfeste ale rezistena I agresionle mediull Inconjrator sunt date in termeni de proprital stable pentru beton si de valor tit de comport. Crinfole pont focare casa de expunere trebulespocticato In termon de - tipuri gi clase de materiale componente permise: “= raport maxim apalciment: continu minim de ment de vexistonja la compresiune @betonul lin daca este cazut ~ continu minim de aer cin Beton NOTA 2- In prevail valle po ocul do utizae@ Beton, £2 stabi rapt apaciment maxima fo init ‘tin croglere de 9.08 carat minm de amant pn ergtre do 20 kath Ca peveqto ran i comprestune, ‘ete resonant 8 i nde a ase, corer atu 7 perv Beton fu conform labldu 8, pert baton ‘or, Tabula Fi, -12,F21. 22. F-25, F'24 (anata F) presi cone compaatonale, popitae btn ‘ubizare cinestrtor Consul maxim de pa ine an bet ete prezertat Im taboo 3.1 iF 32 an nana F. NOTA 3 - Este necsar ca rovedelevlabile po fou do utlizare& betonu 8 ina caine pa baza une rato do ‘ala prezumate de minm 80 In conde de neers slabite pn proce. Pent dale de vai feria sau “Supecoar, po necosore vl mt speccte mis sovere sau ra pu severe. seal caz eau pent compel Spoctieato do bstn, cau h condi specie tn teri e pote conta corre, rertora gross Detonull ce ‘Seopa armature (de exartu cand groemia este nero speciale ~ prevedrr~ SRLEN 1082-1 relav is protocja conta corozun) oul ooctuate sil spedale de care Saboror spect pent un gan snume, au ma gonral pon presarptratonale. ‘Daca botonul ests conform cu valor limit specticate, betonul dn structurtrebuie si fe prezumat capabil, do a satisfaco corinfele de curabiltate in raport cu uflizarea avutd in vedere in condiile de mediy Trconjurator spect, cu condita ca: _betonul_ esto corect pus in operd, compactat i supus la un tratament, de exemplu conform SRENV 19670-1 sau alt standard adecvat, = betonul ce acoperé armatura 68 aib grosimea minimal a cerntlorstardardelor de poiectare adecvate, pentru condiile de medi inconjurator specific de exemply SR EN 1092-1 - clasa de mectu Inconjuritor este corectselactionaté; = Intetinerea prevenva este resizat 5.2.3 Metode de conceptiebazate pe performante Cerin retertor la clasele de expunere pot fi stabil utlne metode de conceptie bazate pe perforant’ pentru durabiltate § ele pot 1 stabilte In fermen: do saramotn de porformanta, de exemply a masura ‘xfalerea Ino Tncercare do inghel-dezghot. Anexa J informativa) przina indicat refertor Ia uizaros lor metode alterative de concept functo de perfemnanisle pentru durabiltae, Utllzerea une! vanante ‘depine de prevederle In vigoare la locul unde betonu exe ulizat. 534 Cringe pentru betonul tumat sub apa Jn cazul betonuui tumat sub ap’ pentru execuia unee olemente portante, raportul AIC nu trebuie $8 depageascd 0,60. In cazl unor expunedeupimentare agresive, de exemple de tip XA, dozaid minim de ‘@ment rebule 88 fe decal pun 350 kgm Ta.o imenciune mama a granute de 32 mm. 5.4 Ceringe pentru betonul proaspat 541 Consistenta Consistenta betonulitrebuie determina prin incerca pin una dn metodele urmatoar: Incercarea de tasare, conform SR EN 12350-2; - Incercarea Vebe, conform SR EN 12350-% - doteminare grad de compactare, conform SR EN 1235-4; ~ Incercarea ca masa de rspandre, conform SR EN 12350. - metode de ince specie care au facut obletul un acord ine elaboratond de spectcae si producitor, pontubetora destnat unr apical sped (ce exer: blonavdnd consstonta pamantulu uned). NMetodele de Incercare recomandabile pentru masurarsa consistent sunt metoda rsp (conform ‘SR EN 12350-5) pertru belaarele fuide gi metoda tase (conform SR EN 12350-2) pont botoanele varoase, NOTA Din raja do ps do senetatate a metodelor Ge ere, de Ia aun valor, ge rcomands de a tiza Imei sata mai su numa pon - Inajme a tas = 10 mmgi $210 mm: timp de incercare Vobe 52089055 red de compactare 2108 <1 46; amet de raspandire > 340 mm <620 mm, ‘Acolo unde trebue 68 se determine consistonta, se alc condia spectiata tn moment liza Beton ‘20 In cazulbetonulul gata prepara, momenta iri ‘Daca betonul este lvatintr-o autcbetonioré sau cuvs agistoare, este posi de a masuca conssiona pe 0 proba punctuald grelevat la prima deversare. Proba puncuala trebuie prelovata dupa o descrcare do ‘proximally 0:3 m’, conform SR EN 123801 CConsistonta poate fl spectfcatd, prin refering lao clasd de consistent, conform 42.1, sau Ta cazus pariculare, print valoare special In acest caz,tolranole sunt date in abel 11 Ey ‘Tabelul 11 -Tolerantoleroferitor la valorle specicate pentru consistent Taare Interval de valonepostcatin mm $40) (1a 50 pan la > 100 0 “Tolerante ta mm 210) 220 20 Timp Vebe Interval de valonspectcate ns at cola 10 pana la 25 Toleranfe ns 7 32 z ‘Grad de compactare Interval de valor speciieate 2126 dela 125 1.10 pind la 1,11 “Toleranis 0,08, ‘Raspandive(intindere) Interval de valor spctcato Ta mm toate valorle Tolerante tn mim 00 542. Confinut de clment gl raport apaleiment Pont determinarea continutulli de ciment, de ap, sau de adaosur,canttatea de ciment, canitatea de ‘adoosur gi caniatea do apa adaugata trebule Inrogistrala, pin Ireistrarea po imprimarta Tvegsratordu fe amestecun, sat cdnd nu este Uilizat inrapsrator, lecand cela regia de product eoraborst ou Instuctionie de cane. Determinarea raportul apa/ciment cin beton se face prin calcul pe baza continu de ment determina s 2 conlnutulul Je. apa (peru adivi Koha, a'se vedea 52.8). Absorlia Ge apa a egregateir de mash Volunica normal — agregatlor rele trebule determinata confom SR EN 1097-6, Absorbjia de apd a ‘sgrogatslor ugoara In belonul proaspat trebuie fe valoarea bliute dups una ors, determinats conto metodel descrse In anexa G dn SR EN 1087-5, uzand valoares de umidate a agregatu In stare umeds ‘nlocul cele cbinute dupa uscarea in etwas” NOTA = Pentru srt ne din agra ugoare se pot folos| meade de oercare 9 crit ce respect prevedele ‘alba peel so ere ston Cand continutl minim de ciment este Inioclt pin confnutul minim (ciment + adaosur), sau cng In locul Faportuutapaicment se ulizeaza raportul apalfement +k x adsoss}) sau raportl apal(cnent + adaosur) {@'so vedea 5.25), metodatrebule modficata Tn consecin, Nc! 0 valoare indvidualé a raportulul aps/ciment nu trbule 88 depSgoasca cu mal mult do 0,02 valoarea lima specticata. ‘Cand este necesar determinarea contnutului de ciment, 2 coniukuli in adaosuci sau a raportul _paleiment din betonulproaspat, metodsle de InoercBr gi tlerantel epcate,trebule s8faca obiectul unui ‘cord inte elaboraton de spectica gl procucdtor. INOTA2~ Ase vedea Rapa! Tec CEN GR 19902"”* Matoda do incac pane dteminres rapes piliment 100, rumerele de acceptare ‘corespunzatoare pal fi proluate din tabelu Baal iSO 2850-1 RA Actiuniintrapringe in ea da naconformitate a prociusiit Masurle urmatcaretrbuieluate de producator tn caz do neconformitate = vescarea rezltalelor Incerclor neconforme si dacd acestea sunt valabl, uarea de masuri pentru ‘elminarea erorior daca neconformitstea este confirmata do exemplu prin repotarea incercétlor, Inreprinde actiuni de Corecte, precum revzutea 6s catre conducere a proceduslor de control al produce: - cn se confirma neconformitatea cu specifica care nua fost evidentiata In momentl veri, everizeaza elaboratort gl utlizatorl pentru a evita toate pagubele In consecinis;, consernneaz’ aciuileprivtare la punctele precedente ‘Daca neconformitatea betonululrezuita dint-un adaos de ety pe ganter (ase vedea 7.5) producstorul nu este obliga sia masur daca lt | s- cerut acest adaos. NOTA - Oaes prose aaverzat o neconfomitte a betonad su dos eezutaele nczeir de conto nu Sunt conforma cu oetn, HebuleeoctuateIneercansaplmentare confom SR EN 125081, pe exote prtovato an Strucura sau 2 combine de Inetean pe carci reccar neistuctve pe srucurd su laments de oremtl fanfoom SR EN 1250027 seu SR EN 2604-3, Recemanieh peru evalsreareastoral In stucura tau demons emponent le suc sur dae a SR EN 13701 NOTA 2 ~ Se vor avea In vedoro gi provederie rogementinior rananest\ priind cece nedsrucive 5 ‘somineisruive In conomtat c stansarleouropone 9 Controtul productiet 94 Generalitati Toate betoanele trebuie supuse controls’ de productis sub responsabitatea producétondul. Control produce cuprinde toate masurle nocesare pentru mennerea caractersticlor betonull In contormtate cu Condit specicate, Ele includ - selectarea materalelor, + prolectarea betonulul + productiabetonulu - Inspect gi noercare; « uiizarea rezutatelor Inoercarlor pe materiale componente, pe betonul prosspat gh inrt ¢ aeupra fechipamenteor, ac este cazul, inspectia echipamentul de transport a betonuld proaspat contol de conformitate pentru care prevederle sunt incat la capitol 8 CCernfle pentru alte aspecte ale control productil sunt date In umtorl capitol Aceste corinfetrebuie fle considerate tinand seama, de modu gi voluml produc, ce lurar, de echipamentsie speciale, procedune s regulle In vigoare pe locul de produche side ulizare a betonulu. Cerinfe suplmentare pot $8 fie nocesare in functio e stuatia speciala pe locul de produce sau pentru cerintele specticate ae sSrucurler sau lementlor speciale de structs, NOTA. Capt ine seams de rine tarda SR EN ISO 9001 9.2 Sisteme de control al producti! Responsabitatea, autoitatea sali ite perso imsninle us voniaveren, exec gl vec leranlor ce afecteazé caltatea betonuul tebuie definte i documeniae Inirun sistem de convol al producti (manual de contre al produc). In particular, aceasta Inseamna cf inreg personalul are nevole de 0 anumité berate de organizare gi de anumita puiere de decize pont reducerea rscull de beton ‘neconform si penta a identifica gi consemna toate problemole do caltat. Sistem de control al producti! trebute revizut col putin oat a dl ani de cre conducerea preducdtorlu Pentru a se asigura de apttudinea sa de uiizare si de aficactatea sa. Dosarele acostorrevizuit tebule strate col putin trl ari dacd nu exist big legale care sé impund o perioada mal lunge Sistomut do control at products, trebule 8 conting precodur gl instruciuni stent documentate, Aceste proveder insulin trebui. dae ecto cazul e8 fe etabilte In raport cu proseripile de control prevazute In tabolale 22, 23 gi 24. Frecventa Incercrierg1inspectlorprevazute de cate producston Wabule se documentata. RezutaeleIncrcarlor inspectilor webu s fle Iogistrae. 9.3 Datole inrogistrate gi alte documente Toate datee rtertioare la contold product trebuie 88 fe nregistrate, 2 98 vedea tabelul 20. Datele refertoar la contol tn pracuctie rebule conservate timp 3e minim tear, dac mu exist oblgal care impund o peroada mai lung, 48 Tabelul 20 Data ‘Obiect| gistrate $1 alte documente daca este cazul Datab nvegitrale alle documents (Carn specticate Cait de sarin a correct sau rezumat carnal (Ciment, agrepate, av, adaosu ‘Numelefungorior # sursele| Tce asupra apel de amestec (nu se oer pent ‘apa potabila) Data 9 loculprelevani Rezulatlioercaior Trcorir asupra matoralolor componente Data 9 rezutatele Inercatlor ‘Compozifa betonuta Descrerea baton Tregistrarea maselor componentlor pentru un “amesiec sau pent o sai (de exemplu dozajul ‘de een) Raportl apaiciment ‘Cortintul de corur (Codul de menbru al fami Tncereai pe betonu!proaspat ‘Data glocul prevail probe Destinaja niucrare, daca este eunoscuts CConsistona imetoda utizats gi rezulatele) Denstatea, cand este specticata ‘Temperaturabetonuls, cand este specifica CContinstul de ser, end este spectieat Volumul de tton cin amestocul sau din sara tests Numaru gi codu epruvetlor pont tncorea FRaportul apaciment, cand este spocificat Tnoereai pe betonal ntrt ata incor CCodul svar eoruveteor FRozultatl Inercarior de denstae i de rezistonts Cbservati speciale (de exempiu profil de rupere eabigult al epruvetlor) Evaluaroa conform Conformiateineconformitate cu spectcatile ‘Supimentar pena betonul gata de utlizare ‘Numle cumparsoruu Identcarea ganterlul, de exempluloeul de constructie ‘Numa data bonuli de livre, corespunzator Inoercror Bonul de lvare ‘Supimertar pentru elamentele pretabicate ‘Date supimantare sau diferte, po si fe conte de standardul sfecic de produs 94 Incercari Tnoercaile trebule fectuate confor cu metodole de Incercare dete In prezetul cod de practica(metode de Incercare de refrin(). Alte melode de incereare pot de asemenea safle uilizate In masura In care a putt fe tabltso corelaie sau o relate fabld inte rezultatele objinub cu aceste metode de Incercs cole ela metodele de reerniS. Valabitatea acoso ela lable sau aacestelcorelai rebue se vrficat la Intervale adecvat, ‘Aceasta verfcare trebuie $8 fe efectuata pentru fecare loc de products In care se lucreaza In condi Gente exceptand shuatite Tn care corelajia a fost stabilta prin standarde nationale sau prin preveden In Vgoare la loeul unde este utizatbetond 9.5 Compozifia betonulul I incercaiile initiate Cand se utizsazé 0 compete de beton novi, webule electuate incercér ina, care 28 permits Verticarea conformitati betonull cu proptetle specificale g a aerformantel prevazute cu o maya de ‘Secure sufisenta(@ se vedea anexa A). Dacd so dispune de o experien Indelungaté cu un Beton sau 0 famille de betoane similare, nu este necesar sé so efectueze Incercét inal. In cazul nor schimbart semniicatve ale materiller componente, polectarea betonuul 1 reguile de aleture a rateteortrebule Fedafnite. In cazul betonlu resis sau avand compcaia prescrisd print standard, nu ese necosar ca producatonul si procedeze a incor inijale Compozitile noi ale betoarslor obtinute prin interpolates compozitilor de beton cunoscute sau cand ‘extrapolaea rezistonela compresiune nu depagaste 5 Nem’ sunt considerate c@ satisfec cenisle pent Inoeresrie inal. Compazitile de beton treble s fie revizuite period, pent a se asigura ca toate formule de beton sunt conforme cu presen In igoare, inand seama de scn bale in proprietatie materallor componente § ‘do rezulatee incorcaloe de corfomitate pe compozie de baton, 9.6 Personal, echipament si instalatit 9.61 Personal Insvuirea gi experienta personal implica In productia gl control producto webule 8 fle ‘adapta ia tipul de beton, do exemplu Beton de inal rezison, Boton user. Tnvepistranle corespunzitoarereferitoare la Insrulrea si i experienta personaluul implica In produce $i coniroll product rebue fru a2. NOTA 1 ounce tr eat preseplspcialerferoor la nv de Cuno, a insted gla expres pests fiscaresarond defect NOTA 2 - Pent fzare sae de betoane, production de bebe rebule $8 numeascs un responsibil ae! pects onli product. Cusine pv calicates g expen pesonala a responeabiul pent cortly posuch Sunt prezsntae tn anora ©. Respensaba pent controll precache tebuo 88 bi curoyiie storie In domertal Beton al reglonertrior spats poata proba seers Personas angi i conralprosat rebule a te angrna inten program de ‘ormare conn in Soneni fares, onto Insc Beton (natures trebuc 8 fac calm ran soo eee se conser este necoea, 9.6.2 Echipament gi instal Materialele componente tebule 68 fle depozitate g| manipulate astel ncit caractarstiale lor £8 nu 80 schimbe In mos semnificay, din mative de cmt de exempt, prin amestecu ler, Sau pin contaminare, asifel Incas le menjnutconfornatea acestora cu standardele respective. Compartimentele de depoztaretrebule fle clarWenticte, do maniord a evita erie asupra matrialelor ‘componente de utiza “Trobuie ate n considera instuctunite speciale ae furszorlor de material components ‘Trebuie 88 existe mijoacele necesareprelevai de probe reprezentatve din depozte,siozur sau buncére, 9.62.2 Echipament de dozare erformantele echipamentuu de dazare trebuie 68 fe ate Tne In condi practi de functionare s8 poata ‘i montinuto toloanfte indicate in 87 Exacttatea echipamentuiui de cnt trobuie 8 respecte coniile de exacttate In vigoare, la locul de producte al betonul 62.3 Malaxoare Molaxoarele trebule si fle capable 8 asigure un amastec omogen al materilelor componente 1 0 Consistent uniform a betorul penta un timp de amestecare so capactate de malaxor dat Autobetonierele si cavele agitoare trebuie sé fle echnate astel Incét s& poalé Iva betonul perfect ‘omogen. In plus, autobetonerele tebule sa fle dotate cu un echpament de masurare g1 de dsiibutle ‘orespunzator in cazul in cre ail trebule 8 fe adauga, sub responsabiliai prosucdtorll 9.6.2.4 Echipament de ncercare Toate tactile, echigamentele sinstrucfunie necesare unl ublzii corectetrebuie sé fle disponibile cind se cor pent inspects incercari ce rebuie efeciuateasupra echipamentulu, materiales componente $i Beton Echipamenta de inarcare vebuie 88 fle etalonat corect In momentul masurén gi producdtrltebule 5 utlzeze un program de ealonare 47 9.7 Dozarea materialelor componente La local de dozare al betonul,tebule i fle disponbls o preceduré documentata de dozare, care 38 dea insructiun detatate despre tpl i canitatea mateiatler componente, Toleranfele de dozare ale materailor componente nu trebuie <8 depigeasc limitele date In tabelul 24 ent toate canitaile de beton de 11m” sau mal mer. Cd rai mute amestecur sunt reamestecate Intro autobetonera toleranfele din tabelul 21 se aplic a ara ‘Tabolu 21 -Toleranfe pentru dozarea materialelor componente Materate componente iment Apa ‘Toate agregatele Adaosusutlizate In canttate > 5% din masa cimentlu ‘Aaltvi $i adaosue ulizate in cantiate = 5% dn mesa Bis in conten cone femenuiy NOTA. Toloranta sete deren are valoaroa spesteats vt masuraté Cent, agregatele 5 ataosurle sub forma de pubere rebuie dezate ca mash; sunt admise ale metode act pot respectate iolerentle la dozare cerute, si dacd aceste metode sunt documenta. ‘Apa de amestec, agregatele ugoar, alt g! adaocurelichide pots dozate ca masa sau ca volum, 98 — Amestecarea botonulul Amestecarea materialelor componente trobule efectuta Tn malaxoae conform 9.6.2.3 si continuata pa la obnorea unui amestec de beton cu aspect uniform: Malaxoarele nu trebule ncarcate peste capacitatea lornominalé de amestecar. ‘in cazul in care se utltzea28 adit acegtia trabuie adaugati In tinpu procesulu principal de amestecare: ‘exceptind adtivi mari roducsto do apa sau activ reaucstor de apa care pot s@ fe adaugal. dup ‘amestecarea princigala. In ltl caz, Betonul trebule amesieca! in now pana la Sspersarea completa @ ‘diva in amostc g pnd ce el @acionat complet. NOTA. into autobetonerd,duata de reamostecare dupa edugetea ence rebuie sa se sabeas in Linge do ‘pul uous de emestecare, dar ebute safe mal mc de muni ay de min pen cane mai mics Jo Sm Pentru betonul ugorpreparat cu agrogate nesaturate cu apd, peiossa Inte amestecaraa infil gi sfrstal amestocari finale (de exemplu amestecarea Int-o autobetonera) rebue prelungits pana ce absorbia de ‘8 de catre agregat 31 evacuarea cvasicompleta a aeruul indus in agregatele ugoare mi mal are nic © ‘acjune cu Impact nega asupra proprietor Beton ina Compozia betonull proaspat nu trebule 8 fe mossficata dupa descircarea din malaxor. 99 Proceduri de control al productiei Materilete componente, echipamentle, procedure de productie a betonulu trebuleeé fie controle in ce Priveste conformtatea cu speciicaie i cerinjole cn prezentul ced de practica, Conve ebule 88 permit etecarea schimbaror semnieave” susceptible do a influenia caracterstele Beton, in vedere Tnieprinderi une! aopur cooctve adocvate ‘Tiplgifreeverta inspectiler gl noercilor asupra materialelor componente sunt cele date i abel 22. NOTA Pentu sabitea acst taba 2 presupus cf producto de metre component electusaz8 un contol ‘rec al product adapiat pec unde sunt prose malealla coatuenta Sut vate G9 seco Sau un ‘eat do eontormtata cu specicaiecorespunestoare, in cas conta, babu ca prodvcstonl de bene vatice ‘canornatea materalelr cu Stndardle corespondote, Control echipamentetor tebulo 68 asigure c& sunt Ini-o stare ce asiguré buna funciona a dsposiivelor de stocare, a echipamentelor de dezare In masa gn volume, a aparatlor de amestecre §! de comanda 4 (permiyand de exemplu masurarea continutulul In api al aprepatelor). Ele sunt tn conditi bune de {reionare gi de asemenea sunt conforme cu cannfele cin prezenl cod de practice. Frecvena inspector $2 Inerearor pentru eohpameate in percadele de ublzare este data In abel 23. Satie, ochipamantul g miloacele de transport treble si fle supuse unui sistem de Triefnere planicat gi ‘fobuie £3 fle moniinute in condi de funcjorare efcienta, aetelIncdts8 nu afecteze caractersticle ‘camatea do baton, CCaractarsticle betonuluproectatrebul = fle verficate in apart cu cerinelespecticate in tabelul 24 CCompoaita botonuti,procum s consisonfa sf temperatura sa daca sunt speciicate rebuie s8 fe contotate Tnrapor cu cornfole din tabold 28 (randunle dela 2la 4,6, 7 de la 9 pana a 14). CControllrebuie $8 includé precuctia, rensportul pan Pentru anumite betoane, pot necesare cons suplimer cul de dascrcare gi wrarea, re pentra contol producti Pentru productia de beton de Inatérezistona se cor cunostnis si experienlé speciale. Acestea nu sunt etinse In acest cod de pracica. Anexe H prezinta catora recemandar. Daca contract definate cerns ‘Speciale pentru beton, control produces ebuie s@ incuda aciun corespunesioare suplmentare fa de cele menfonate in tabolele de la 22 pnd la 24 ‘Acunle provazute in taboole do la 22 pind la 24 pot si fle adaptalo la condite spectce pe locul do reducto, is fie flocute prin allele care azqura un nivel echvalnt de conto al produce, ‘Tabelul 22 — Controlul materialelor components —— ecvenya minim mera [inspectafncercarea] —_Sco9 Frecvenja minima T] Cimentul® —[Trspscta porate | Aagurares sacl [Ta fecare rare deilivrare’inante | expediia este ‘de descarcare | conforma cu comand gi sursa leste corects = rareaate ‘Asguratea saci | Ta TeCare Ware fexnediia ete ‘conforma ca ‘comand gi sursa teste corecta 3 Treas Camipararea gra | La fecare Ivars, cin Ivrarea solo pe granuioziti nulometne, a for- | banda transporcare, cu periodate In Inainte de ‘el s!impurta | funce de condiie locale sau de rare escarcare lor cu aspect ocmal 7 Theareare prin PEvaiuare 3 Ta pia Ivare provenind Giro nous comere conform | contort! cu | surs, cind informatie furizorui ru SREN@G-1 | granuiometia | sunt dsponitie. Standardizaé sau | in caz de dubiu dupa examen vizual ‘valté grarulo- | Periodic In funche de condiile locale metre convonita | sau de ivrare™ 5 Tresreare pani | Evawarea Ta pia ivare proverind aini-o nous contrlul prezentel sia sursd, cing informatile de la fumizr nu Impurtior ‘cant de sunt disponible limp lncaz de dubiu dupa examen vzual Cu peviltate in funcie de conde rocale sau de nrare™ e jcrcare oe Evaluare @conf-| La pa ivaro provenina Gino nous ‘absorbs a ape! | rutull de aoa ef | sured, cénd informatile de lafurrizoe nu EN 1037-8 lenta dn beton a | sunt dsponibie. Sse vedea 5.42” | Incaz de d\biu dupa examenul vzuat 49 “Tabolul 2 (contiware) Taran] mapecjanancares ‘Scop Frese minim ‘component 7 [Contralul | Taoereare conform —| Wisurare @ Ta peta Ivars proverind dni roue supimentar | SREN 1097-3 ierdeni density | sursa,cénd informal de la furizor al agrege Invrac ru sunt disponitie. {olor ugoare In az de dubiu dupa examen vizual saugele Cu perodictate In functie de conatile locale sou de Ivars [a Trapecta bonutarde | Reigurare deck — [Ta iecar ivare livre sl actchete!, | expediia este aplicate pe ambalj* | conforma cu co- Tinte de manda i mar- doscarcas caeaese ofgnala e Theerean de Gens | Pair Th cae de Gibar tieare confor | comparate eu SRENG342 de | informatile ‘exemplu densiates, | fumzate de inra-ogu, ete. producstor 10" Aiaasur” —T Taspedja bonus de] Asigurarea dacd | Ta fecare ware pulverulente | ivare’ trate de | expedtiaeste Tngramada | descarcare ‘conforma cu ‘comanda si sursa ‘ele corecta 7 [Taceraare de perder | Pentru Ta fecare Ivrare pent botonul ca aor cedeinene a comp! | wenn rent, cdi auvesta ivonmalie ny valante schimbarior | este clsponiila oe a furizor confintula de arbune care poate afecta ropretatle Detonuiul cu aer antrenat TE | Rasaau Th napagia bona de Rsgurarea decd | Laecare ware uspensie” | ivrare®inainte de | expodtia este escarcare ‘conforma eu ‘comanda $sursa ste corects 7% Theareare pariny | Asguravea Tatiecare Irae qi parodie i tmpal seteminarea cconforitatii | producti de beton sensi 7a Apa Thcercare conform | Asigurare 6S apa [a pama ullzare a une ape SREN 1008 ru contine Nnepotable de a o sursa nous onsttuent nocivi Theaz de dubs ona ete de InGaN To Gar Go GOD, eo ocarnandabl doa prove 6 ODS Fe SUSAN, pow ‘ica tp docment go « pasta * Bonde iar su gti redusl tabula 8 conta de aserenoeinfoemal supra congrutul maxim de clon este inceath anlzn Ser rvs la roacbasleal- sa confor dspoale vaablo pe load co ‘ica, {Se recomandprolovarea do pobol care irare gl conservarea acer, * Bonul de wae vebuse 68 conn eau s fe Isof do dodlarai tu de un ceriet de conortate, conform carne din stand sau apectiota creopncatoro. * ecasta nu ete necenard cand cor producal de aprogato eet cricat. 50 ‘Tabolul 23 - Controlulechipamentulut Echipament | Inspeciafncercarea] Scop Frecventa minima Depoatota sa, | inpecie vizuala | Asigurarea | dala pa Saptamana buniere, et ‘ontormiet cu cerinle Echipamental | Taspecha bunet | Raigurares | Zine dds cintare | functions functions i ‘ona de curs fenie satin fiona corecte a echipamentu Se cantare Trepecia exacitaii- [Angurares | Ua insalare fechipamentului de | exact Periodic In funcie de prvederle ‘ntseire conform 9622 | rajonale Tea2 de dubia ‘Dozaioarsle | rspacte vauala's | Asgurares | Pant Nacare ad Ta prima aries a] de acitw (ine | functions functonart in | ret sv eae condi de cure ‘montae pe fenie 91a func futobetomere) Tiondn coecte a Sozatonuls iereares Evtarea cori | La netalare exact de dozare | Periodic” dupa instalare Tncaz de dubiu Conon de | Compararea ‘Asigurarea | La inalare aa canttatreale cu | exact Peviode® dupa instalare Valorie agate pe | conform 9622 | Incaz do dubiu onion Echipamenta_ Compararea Taiguaes | Ta raaiare de masurare | canbtatireale cu | exacita Perdie™ dup insane ontinua.a | Valorie inregistrate Tncaz de dubia Continutull de | pe umidomotry aod anist plu Sistemulde [respecte vials [Asguraree cs | ZINe cozare fechipamentl uncionesca corect (Conpararea ase! | Asguaree cS [Ca aalare reaie masurati a | exacttates | Period” dupa instlare componente ozir esto | Incaz de dubiu prezonta in amestec | conform feumasa provazuta, | tabelu 21 js mcazdo lnecistrare oto. ald a nregistréor cuvalotia. programa prin motode adeovate contr sistema lie dazare utzat 81 Tabelul 23 (continuars Echipament | Inspectalncercarea | Soop Frecventa minima 7a] Araratara do | Eialonare sau | Verica Pare ‘ncercar’ | caibrare conform | conformitayi | Peru aparatele de inercare 8 normelornabonale realstenel, minim o data pe an Sau europene ‘corespunzatoare Ti] Mataxoare | Evanven vaual | Verfcarea | Pavia (inctusi ‘gradu de ‘autobetoniere) teura a material Freovania est in funae de pul eciparentui de sensilla sa in funefonare 4 de conde de prosuci ale safe: 2 Tabelul 24 - Controlul provedurilor de producte ial propritailor betonulul TEE, [revedthawrenee] Sep Freon cps [ewe ite @ | Panacea Goa tino ul compass oo Sokmatcs | ovedon ssa | canonare | Sat evr mete wie See copa pi femurs ee Sorat aa] Siar ao Daas pas vaio nips” |rrecorna, [ase Eee eetioaees row dsc | Sgogaiacs_ | tsteinknche done Cos Srectas | Stats Sp | Sesto adit RR —] ERT ae | Eas — [HS CORT ST Vaita |enccwems”” [eatayce’ | unease sora poh ‘Sage TEE ETS | nies Go| FORE SE cot" |aemacommen | capers Seema [asaiges | pra er scent STI | Baers uae Fw] Ca SoS TESS TO Senta [pinenca”” [osedenat ™ | neaad exo conmatsSo co a Soot corp | atria crmporeie en don a Ea — a a Ra crown cu stot ea Taco ce | rasa Ci oti as pac Src | sop var | rs ta pros es Sorat | Sonrouno SRevizaso2 |Spectentey | Lote nd cont doer ou Sista” | nutes dan tp eatonulval Brew sens | Srernaler S ‘aide Brew osona | Rot do Siew zans Seana —| Sastre | Paraben [Ze bonus” | dersacrtom | ura, prnpat | SEN EO” | po Sane — cnt sera Tabelul 24 (coninuare Teds] mepecjalrcwrcareay Scop Frecrenta miaime ‘ncercare 3 [Gonjnutu de | Notarea canttamn | Vericarea cong | Focare amnestec cement al | de ciment utizat’ | rut de cmant betonuls obtinerea de proaspat date prvi ra port apaveiment 70" | Confrana de | Notarea cantiany | Vartcrea con | Flecare amostoe sadaosut in| de adaosur rut de ao botonut "| adaugate™ Surg obtinerea roaspat CS0/60 gi AIR PETESG Cag centom)[__ a TRRARTTTSMT 7 a 0 = Sze a n ‘Anexa H (informatva) Prevederi suplimentare referitoare la betoanele de inalté rezistenta contol de conformitate, naka reistont. Prezenta anexd formuleaza teva recomandir apicabla provedelior relay ‘care so adauga celor date in tabelte 22, 25 g24 pent producti de Beton NOTA Numerte abut nile din tbe Hs, Hs HS coespund respect Ino dn tbe 2,259 241m care (Se reampasencd sau moc pescipile echviante ‘Tabelul H.1 — Controlul matralelor componente as aces] aap canst a RE fem REN 3 Fale doanaw | Respectrca Eee eee nr site + foment Sr de aa Lo fcare rare Sess isa pa robe mar mere de teocwe Gear Trowcan pincer | Verpcan ocd apeasite ns conto SReNaso1 |Vorfearen, |_| fac bect nor 4 [arose | sevcororimtmner [eres or | Meme furnizonsui pring | earl nu benefeaza deo srense wee Sm ret Denstate commer 8 | asia Panes RTE] ta fecr twraro Probe martor temensi Piao Trot do coc Penis compara Dotrrarca Ge ecatstete ve iraearen Soc . nf tte inca srt dle re Sintec | error sure hear doa : conpaae a % Ware densa | SATB | La care are Peru eres 13 pacare rare. ta ‘irs do cau 11 | atacouiinves | Miboeeredie |congrtdulincaten | on ents Sepraajcr” | error sur date ear Tae a Goi pons TS a Ramee eae [NOTA -nformaficonplementare asupra contrlu produ peru betoanele de na rezstena ptf obj dn tortie panei, 39 exempt. Bult o Wfomare CEB 17, beton do naka reason ~ Rapont scuba staSul ‘acta al peblomat: SR 80-1980. Pentru betonut tnt webuie intocmitImpreuna cu benefelarul un plan penty aigurarea alti. In acost plan trebuie ¢2 ee stablleasca In doll toate doterninale necesare asiguér 9} contol cali Dotonuu, Totodata trebuie ea se sableasca maurice sa Inlreprind in cazut cesar unor abater de Valorie preserise precum gi persoansle responcabile de aducerea la Indeplie a acestor masur n ‘Tabelul H.2— Controlul echipamentelor ‘Echipament Tnspecte Mncercare “Scop Frecventa minima 1 erga Examen vizual ‘conformitatii cu 2itnic Seen cater Eehipament i ‘Asigurarea In iecare 2 taints Teno [vente wasn ce [*2s4ae [inten ee iment, ‘eantérire 96.2.2 betonului saeute a | Ea ee ferticarea exacitati | cantor exacto | de preparares ee ls) is game betonull ‘Compararea intre Asigurarea In fiecare zi inainte a ‘exacttafi conform | de prepararea o femrasane — |egienmatee |S am [aie — Tamomentul eer wrarea instalait Iasi | Saag y |osee | ao 7 | cenit de apa | cart exact Stptana ee In caz de dubiu aOR re hanover re on erate [Vertes | put 2 |sumranne [Soeaacenttate lear | hs sreaecaveoviete [itera (rain ey act aes Eee ERE aE a Sana Tn fiecare zi inainte oa Beer Me _[emestecre Beton Sd Caceiaenateer ‘spalare tn interior | inearoari % ‘Tabelul H.3 ~ Controlul procedurilor de preparare baton si al caracteristicllor botonulul de inalta Tp de owrcare Sop Freoveria ina Sai maset 2 | coninaudeapssi | verteaes coninus |agogamoras | Zinetnaites nist ‘uma npul | eontats deans | Epa saaugate Tinie ; Pentru determinarea_ | Meare mal mut continu de ap | Incarciride uscara_ | mese\ aprogatoor 5 a 3 | piers sau cchvalente. | canto aps | FeCrart pon, cncnsst ‘de conditile locale ‘amostence ta fiecare contectenare a ‘gq | Comioutl do apa at | Vericareacanttati | Respectarea vlalor | sorpurlor de proba etonu proagpat” | deané"edaugate,maxime staite | penta vantiarea feast! dar ee Imuttde So pe Eratiraa oopnow ‘loner conastefel Consistena betel | Vericre conform Speifeate oe 7 | proaspat SR EN 12350-5 detectarea ie —“- rental vara Si contruna ope i ‘Voricares deca oegisrarea do mont perv Dozajul de ciment al sr 7 ® ‘anita de ciment? obtinrea datslor | Flecaroamestes en eee adaugate -necesare calculului fapata escent Tragatarea Vertcarea Contin de adaosur 10 ‘anita de adsosts contntuide | Flecare amesiee albetonula poaspat | COU cornu On aaa Verteare conform | Evaluaea obineri_ | autbetoiee, dar SREN 125003" easton speticate | col pay 3 probe fomoresune eaten Coracerale z Respecavea Inainta fede 18 | anstcre in Vesieare vizuala soe ae on BS a aR So ae TSS rege HOT EAT 8 Anexa | (normativa) Clasificarea medillor atmosferice agresive asupra elementelor din beton armat si beton precomprimat supraterane Moditle agresive atmosfrice lute In considerare In prezontul nomativ se casificd In patru clase de ‘2gFesiviateasupra elemenisir din beton armat gi Beton precomprinat XA tb - medi cu agresiviate foarte slab XA 2b - medi cu apresvtate slaba XA ab - medi cu agresivitate medi: XA db - mec cu agresivitateputerica Clasa de agresvitate se stableste In functe de stareafzica natura factor agrosiv ‘Agent agresivi pot fin stare + gazoass (gaze agresive de cierte four, ceata proventa din condensul vaporior ce apar tn uma ‘erie umidtpi sau datoitacaractersticlor de exploatare a istalatilortehnologicn sli (sur, cerusl, pref, pamant et) Clasa de agresivtate a meciloratmosfrce cu agenfi agresivi In stare gazoas’ se stables in funcie de Umidtatea relatva a aor, de tomporatura mediulu si do caractensica Gazeloragresive, conform tabolUl ue ‘Tabelul 1 ~ Determinarea clasel de agresivitate a medilor atmosferice cu agent agresiviin stare ‘gazoasi functie do umiitatearolativa a aorulul, de tomporatura mediull gi de caractorstica gazolor ‘agresive ayrcevinte | Umdtatea eiatva | Temperatyra medilt, Caracteristica gazelor agresive arrests ‘2 aor % c (tabetull2) as Tax 50 Tara gaze arose a 60 max 50 (gaze agresive dn grupa A 375. max 50 fara gaze agresive xA2 a max 50 ze agtusive dn GRIDS A 260. max 50 gaze agrecive an giupa 8 375 max 50 gaze egresive dn grupa A XA30 a max.50 gaze agresive én gruna 260. max50 ‘gaze agresive din orupa © Sas 375 rax50 gaze egresive din grupa ae max 50 gaze agresve din-grupa C La stabirea classi de agresvtate @ medi In stare gazoasé se ver avea in vedere urmatoarale: 4) la temperatut ale medi cuprnse tne 80 °C si 80 °, casa de agresvtte din tabell 1 se maeste cuocdass ') cazu n care pe supafataelementeor de construct este posbilaformarea condensul, agresitatea se maregle cu o asa, daca medi conte gaze agrosve. ©) In cava In care concentrable de gaze oprsive sunt ml mari dec lo gazele din grupa Cs umidtates Felatva a aerdui este mai mica deca 60%, medle respective se canideré In casa XA 4b, 1) in cazul in care Gazal agresive sunt din grup C si umes relat a aerull este mai mare de 75%, I eazunle in care dupa apicarea corectilorprecizate la punctele 2) b) 9c eau 0 clas de agresivhate ‘ai mare de XA 4, precum sn cazulTh care concentratile de ae agresive sunt mai mati deca la gazele Gin gupa C 51 umidatee reatva a seruul este mai mare de 60%, medile respective se considera cazut Speciale se aalizeazafecaro in parte 6} in cal prezentet mai mor gaze apresve dn rupe dferts, dasa de agresivate oe stableste pent (azul col mel egresv 76 Incadrarea gazelor agresive in grupele A,B gC specificae tn tabell 1 so face conform tabelu 12. ‘Tabelul 12 -incadrarea gazolor agresive Gap de Danumres Formula CHINE | COnSeMTaFa SaPBOT BOTESNO, concentrate & cgszulu agresiv ‘gin’ aer cazcor aresive Blond de at 50; =070 Hidrogen sufurt Hs | Se dectara amestecul sau garja ca neconforma (faa) (Tabelul 14, eriteriul 2) at asco Fone fcr rir anae ape rowan wife tacrspercacs de" | wy | Seotrins aoe mab dan so vl dachrebr spre ara cups |S] S* rin awe mer dn fama. Sr cnmar (sed 16 otis) — Ta cre orcad do aur, iain made caer Snape estae ta mec arent tarainm ate | ny | acter inc nacre pe Tnireagaperioada de evaluare eaeioel ‘Se decars fami confor pe intreaga Perioads de evauare 2 Anexa L (normativs) Compozitia granulometrica a agregatelor utilizate la prepararea betonului Compoztia granulometrca a agregatelor care se utlizeaza la prepararea betoanelor este descrsa prin proventul de volum al agregatuta tract grin stele cu ceur palate cu cmensun de 0,125 nym, 0.28 men, O.Smm, me, 2am, mm, Sen, 181mm, 22 mm respectv 32 mm gl 63mm, Compaziile granulometrice ale agregatelor indivduale sau compuse sunt determinate avénd In vedere SSREN 933-1 pe ste conform SR ISO 3310 Figure de a L.1 pana fa 5 prezinezonele do granulazitate func de dimensiunea maxima a agrogatsor. Tracer (vl %) ‘Ste ou och patate (mm) Legenda © cotavorabas utizabia @ tavorabia @ favorabls pentru compozte granulometica dscontinua © cofavorabia Figura L.1 ~ Zone de granulozitate pentru dlmensiunea maxima a agregatolor de 8 mm 83 : | be OZ i oe Site cu echir patrate (mm) Legenda © ceiavrabis © wszabia D tovrais @ tevorabia pentru compoztiearanulometca dscontinua © cetavorabis Figura L2— Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agrogatelor de 16 mm “Trecer (vo) ‘Site cu ochur pra mm) © detavorsbia © usizabia © tavoratita © favoratis pen compozite granulometic éscontinua © detavorabia Figura L.3~Zone de granulozitate pentru dimersiunea maxima a agregatelor de 22 mm. Trecer (vo) £ ‘S925 825 Site cu och patrate (mm) sees Legenda : © cefavorabis © vsizabia © favorabia @ foverabits pentru compazifegranslometics &scontns © cefovorabis Figura L4~Zone de granulozitate pentru clmensiunea maxim: Trecet (vol) Legend © sdetaverabita © wsizabia © tavoraa favoraia pent compoztie ranulometicacfscontinus © detavocabils Figura L.5 -Zone de granuloztate pentru dimensiunea maxima a agrogatolor do 63 mm or Anexa M (informativa) Recomandari generale pentru alegerea cimentului Aceast anex’ prezints recomandéri prvind slogerea tipurior do cimenturi funce de temperatura ta ner in opera a betondiu. Alegerea cimenturlorfuntie de o asumitaaplicaie mediu de expunere se Face avdrd In vedere recomandénle prezetate Tn anexa F (norma), ‘Aceast® anexd completeaza articoll 5.22 al aoestul normaty in ceca co pivagte alegerea tipuli de cont |uand inconsiderate excouta lurar gi dmensiunie elementelor. Cimeatut se alege avand In vedere conde de execute (wore executate In condi normale, luc ‘exccutate pe tmp figures, caldures, tur In elemente masive) “Tabelul M1 prezinttanumite caactrisic le unorcimentur, In corfomitae cu SR EN 197-1 si standardele najonae, eu indicarea unor apttudin de ulizare gia unor domenin care ulizarea este contrancicata ‘Tabelul M.1— Caracteristiel ale unor tipurl de cmentur din Romania Sonssatca | Dogajre |] —_Uiizare haevath Teiment lafig | decaidura | Proferenyata | Containdicati | Saricuare Smut Destin in monoite'ss | Betoane ‘pecs! cemiszsr | insensiot | Reteata | pretabricate | mass, | stucturtor Betorare pe | morare gape | prelabcate: tims gus Stud Petimp moncite si | Betoane aioe cemiaz5R| Insensbit | Rilesta | pretabrcste | mason, | trabuie uate Betonare pe | morare, gape | masur timo figures speciale Destin h 1Aszse | tnaonatii | rdloaa | cmente | Betome | spec prefabiats Bataare sR Insenabt | Reds | rezistentela sulfa 540 | tone | Roauca | Seton de TENTS SENGUR | Pupnsensot | Reawa | Seon, Beton CEMTAS Beko, balan 425 NsauR | Putin sensibit lst armat HuAS | Pajnsonsta | Reame | Seteane Nese ow el Senea || i nemen | oeaeeen ‘watare preungtt CENTS Necosts 0 425 Sensibi | Redusa | Beton, beton ‘ratere NeouR prong Baton, baton CUA | Fare senso fret | Setoarepe | Mire 32,5R em Betonare pe | timp friguros timp c&lduros. en TORTS SOUT FI FET PAE Pas Fat amano amar elmereior masv and geome egal sau ma reo 80cm) 8 recand zara inert o ceplre edu scars Tabolele M.1.1, M.2.1 s1 M22 prezinié In completare recomandari generale privind alagerea tiplul de cimant func de conde climate Ia puneres In opera MA Conditiinormale Cand temperatug la punerea Ig oper nate de decotare ssau la punerea In servic se Incareazé In interval dala 8 °C pan la 25 °C, betonul nu este estinat safe In contact cu agent agresii (sua, sr {do dezghelare tc) elomentsie din beton au cimensiuni normale, cimentunie se pot utlza conform {abolu M11, nunc do atngorea rezistojo la 28 zie. Tabelul M.1.1-Indicareatipulul de cimentfunctie de atingoroa reistento a 28 2le Class de CEM CEMA CEM CEMIA ecient ‘Viszamode do | Wiaza mode de | Vieza mode do alingerea atingere a reistenje la | _rezitonte la S25 Nou 28 zie (boten de | 28 zie (beton de clas pant la | "clas paral | clas an la 25130 (625)30) (626130) ‘Vieza mare de |-Vilezs mare de | Viteza mare do atingere a atngerea atingere 2 rezisonfelia_ | rzistonfo la | _rezistone la 425NSaUR | a8 ie (beton de | 28 milo (beten de | 28 za (baton de ‘asd de peste | casa de peste | clasd de peste (625/80), 1625130 ¢.25/30) Viezs foarte mare de anigere s25NeauR | MEE anger 28 zie M2 Condi speciale M21 Turare pe timp friguros («+ 5 °C) ‘Tabolul M.2.1- Recomandirl de utlizare a clmenturlor pentru turnarea betonulul pe timp friguros Caste cen cennk cee] cena er SS NsquR Recomendedt | ecomandatd | _recomandbi “2sweauR | seats | Reconanaba | Rovomandabt Tose S25NoouR oa Testes a0 Ti fo 9 ows E ESSA ENY TOOT Tc BOTT M22 Tumare po timp cdlduros (>+ 25°C) ‘Tabelul M2.2— Recomandri de utilizar a cimenturlor pentru turnarea betonulul pe timp célduros ae CEM! CEM IA CEMIIB. CEMINA ae anew renee | eran | seat? @25N eR | sen Plag | _Recomenasta | Recomendabl = S2SNeeuR ‘recomandabil ‘Ase vaioa af 8.5 Tatar 9 preteche pono EBS@SRENV TO6TOM acca stun Gober Paris | Gort ‘Anoxa N (informativay ‘Tratarea betonului functie de evolutia rezistentei betonului Evolujarezistenfe descrieraportu Inre valoarea reistantsi medi @2 ale $i respectv 28 ze (ceteminata In conformitate cy Incecane nije sau eu beloane de comportiecomparabl). ‘Aveastd anexd nu so refer a tratamente speciale care ee aplics elementolr prefabricae, urate tat Beton functie do tipul de ciment utlizat la preparares acestuia este specticaté in reglementéri spectice de execu. ‘Tabelul N.t ~ Durata minimé de tratare a betonului pena toate clasele de expunero ‘cu excoptia clasclor XO $1 XC1 Fears Evoluja rezistenfel betonuls | Rapias Meio Lents oe T= Tala PE CE DET ED WORCETEL CT EATS Temperatura suprate(e betonaart an es ree 1225 7 z z a Boies 1 2 4 ss>t210 2 4 7 10 Tsiss z z a rn ate perss ntepolwea aria valor 2 Seva extinse uo drata ectalana in eal in cae kcrablatoa see manu mai rat de Sh © In cazul in cae tamperaute este sub 5 °C tatres treble pelungt cu durata in cre tmpertura inc alpine SC Anexa O (normat va) Cerinte minime privind calificarea gi experienta profesionala a responsabilului pentru controlul productiel Responsabilul pentru control procuctel va ea cunogintole nocesare in meni produce betonull ‘al standardelorspectice materislelor componente gi betonulul pana putea asgura control product In 90a co priveste: '2) materiaele componente, indus selectarea acestora: "Teceplionarea, depaztarea si gospodarrea maloralelor componente: agregate,ciment, al, ap (cand nu se ullizoaza o sursa de aps polaba), In vederea asigurén! caractersiclr caitatve Impuse - aplearea, dupa caz, a masutlor ce se Impun pentru pregtrea agregateor: sortare, spare, Tncalzrea sau rdcirea componentior betondt, ») proiectaea si producerea betonl ~ respectarea caraceristicler sortimortl de beten comandat ) inspect, Incercirle si utlzares rezulatslor acesiora pentru materialle componente, pentru botonul proaspats inats pentry echipamente; ©) inspecia echipameriuli de vanepet a betonulu proasp ~ efectuarea, In conciicorespunzatoar. a tanspartuli betonult ) procedure prvind evalurea conform. RResponsabil pentru control produce! tebule st tebuie fe absolvent de stud superioae In domenil Construtilor sau materallor do consruti In cazulstallior de betoane de capaciate sub 35 mciord se Doate acoepta si o preg profecionala de mais / tehniclan consrucor. Experienia profesional I) Dreducerea betonull va fi de minimum 3 ani pentru mais /tehnician de minimum 2 ani perry inginer/ Inginercoleg (subinginer) a