Strategie Piatra Olt

Strategia de Dezvoltare Locala 2009 2015 Localitatea PIATRA OLT, Judetul OLT
CUPRINS
Introducere
II
Prezentarea generala a orasului
26
III
Analiza situatiei curente a orasului
31
IV
Analiza SWOT
46
Obiectivele strategiei locale de dezvoltare durabila
57
VI
Planul Integral de Dezvoltare Urbana
77
VII
Viziunea cetatenilor orasului
105
VIII Portofoliul de proiecte
134
I. INTRODUCERE
NECESITATEA
Actuala stare de planificare, legata de imprevizibilitatea si complexitatea dinamicilor

ce guverneaza procesele administrative si economice, face sa devina urgenta conceperea
unor mecanisme ce pot garanta un raport din ce in ce mai strans intre evaluare si proces de
plan.
Suprapunerea limitelor induse de diferitele exigente de sector, indicatiilor asupra
amenajarilor teritoriale, ce provin din directivele tehnice si din indicatiile pentru dezvoltare
sugerate de sistemul de finantari conexat cu Fondurile Europene face sa devina mai
delicata tema celui ce planifica si intocmeste o strategie de dezvoltare.
In fata multiplicarii informatiilor si asteptarilor, cel care planifica are datoria de a
evalua care sunt caile oportune pentru o proiectare orientata catre o dezvoltare coerenta si
unitara a teritoriului.
Aceasta abordare este cu atat mai actuala, cu cat devin active noile mecanisme
generate de principiul subsidiaritatii, respectiv de promovarea descentralizarii economice si
financiare si deplasarea accentului catre administratia locala. Participarea si pregatirea
devin elemente semnificative pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare Locala, cu
scopul de a realiza strategiile, obiectivele si continuturile identificate de Administratia
Orasului Piatra Olt.
Pe de alta parte, planificarea in sine impune noi modele si noi metode de abordare
pentru armonizarea strategiilor la nivel national. Strategia, pentru a fi eficace, trebuie sa
tina cont de diferitele argumente de dezvoltare a teritoriului, cu obiectivul dezvoltarii
integrate in toate sectoarele ce contribuie in general la imbunatatirea calitatii vietii.
Prezenta strategie de dezvoltare locala intentioneaza sa confrunte caracteristicile
evidente ale economiei locale, din ce in ce mai orientata spre modelul de dezvoltare
integrata, cu diferitele argumente de dezvoltare prezente pe teritoriu si reprezentate de
indicatiile politicilor comunitare aplicate prin utilizarea Fondurilor Europene.
Verificarea compatibilitatii interventiilor, in acest sens, va trebui sa tina cont de

elementele semnificative ce caracterizeaza economia localitatii, in asa fel incat criteriile de
fezabilitate si coerenta sa poata constitui o vointa precisa de transformare reala a teritoriului
orasului. Cu alte cuvinte, evaluarea trebuie conceputa nu ca un instrument de verificare si
reflex static a urgentelor sociale si de mediu, ci ca experimentare dinamica a unui
ansamblu de interventii capabile sa satisfaca concret prioritatile indicate in Strategia de
Dezvoltare Locala.
Din acest motiv, se subliniaza necesitatea introducerii Orasului Piatra Olt in
panorama dezvoltarii judetului, regiunii si tarii, cat si realizarea unei planificari rationale in
vederea accesarii finantarilor din surse publice (europene, nationale, regionale si judetene)
si din resurse private.
Strategia de dezvoltare a Orasului Piatra Olt trebuie sa aiba o coerenta proprie,
fondata nu numai pe respectarea urgentelor istorice, de infrastructura si de mediu, dar mai
ales pe coordonarea cu directiile generale de dezvoltare ale judetului si ale regiunii.
Aceasta apare ca si calea de urmat catre integrarea diferitelor circuite sustinatoare ale
progresului, care se articuleaza in crearea de sinergii capabile sa dezvolte localitatea ca
sistem complex, in toate aspectele sale esentiale.
PROGRAMUL de fata este instrumentul central prin care administratia Orasului
Piatra Olt exercita rolul de strateg pentru un nou model de dezvoltare, pus in aplicare in asa
fel incat sa depaseasca dificultatile unei programari fragmetare care, nu numai ca nu
favorizeaza o ulterioara dezvoltare, dar ar risca sa faca inutil orice efort financiar si de
programare.
CONTEXTUL NATIONAL
Planul national de dezvoltare este un concept specific politicii europene de coeziune

economica si sociala (Cohesion Policy). Aceasta urmareste dezvoltarea echilibrata a
membrilor
Uniunii,
prin
diminuarea
disparitatilor
de
dezvoltare
intre
statele
membre/regiunile comunitare si este sustinuta, in acest scop de instrumentul financiar

numit Fonduri Structurale.
Propunerile Comisiei Europene privind managementul Fondurilor Structurale in

perioada de programare 2009-2015 reflecta o reorientare sporita in sensul sustinerii
eforturilor de atingere a obiectivelor fundamentale de la Lisabona si Gteborg, respectiv
cresterea competitivitatii, ocuparea deplina si durabila si protectia mediului. Pe
aceleasi obiective se axeaza si Strategia de dezvoltare a Planului National de Dezvoltare
(PND) 2009-2015.
In contextul aderarii Romanei la Uniunea Europeana, Planul National de Dezvoltare a
fost structurat, pentru perioada 2009-2015, pe sase prioritati nationale de dezvoltare socioeconomica:
1. Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere;
2. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport;
3. Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului;
4. Dezvoltarea resurselor umane, cresterea gradului de ocupare si combaterea excluziunii
sociale;
5. Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol;
6. Sprijinirea participarii echilibrate a tuturor regiunilor Romaniei la procesul de dezvoltare
socio-economica.
CONTEXTUL REGIUNII S-V OLTENIA

In perioada februarie 2005 mai 2006, in cadrul Comitetului Regional pentru
Elaborarea in Parteneriat a Planului de Dezvoltare Regionala (CRP) 2007-2013, au avut loc
grupuri de lucru tematice in vederea revizuirii analizei regionale socio-economice pentru
elaborarea analizei SWOT, revizuirea prioritatilor regionale pentru programarea si
formularea strategiei regionale de dezvoltare pentru perioada 2007-2013.
Prioritatile regionale au fost stabilite in stransa corelare cu cele din cadrul politicii
nationale de dezvoltare, orientata spre atingerea obiectivului de coeziune economica si
sociala de catre Romania in calitate de stat membru al UE. Incepand cu 2007, Romania va
beneficia de acces la fondurile care finanteaza Politica de Coeziune, Politica Agricola si
Politica Europeana de Pescuit.
Prin elaborarea PDR si a Strategiei de dezvoltare pentru perioada 2007-2013 s-a

creat cadrul de planificare care sta la baza stabilirii eligibilitatii proiectelor ce vor fi finantate
in regiune prin diferite programe. Partenerii regionali, precum si alte institutii, manifesta
interes fata de continutul PDR, acesta constituind punctul de plecare in elaborarea altor
documente de programare sectoriale si subsectoriale regionale:
Planul Regional de Actiune pentru Mediu,
Planul Regional pentru Gestionarea Deseurilor,
Planul Regional de Actiune pentru Invatamantul Profesional si Tehnic,

Planul Regional pentru Ocuparea Fortei de Munca.
Strategia de dezvoltare regionala este corelata cu politicile si reglementarile
comunitare, precum si cu strategiile de dezvoltare la nivel national, obiectivele sale

prioritare fiind orientate in principal spre domeniile de interventie ale Instrumentelor
Structurale si ale fondurilor europene care finanteaza dezvoltarea rurala si pescuitul.
In anul 2013 se vor reduce disparitatile de dezvoltare intre regiunea SV Oltenia
si celelalte regiuni ale tarii in scopul cresterii nivelului de trai al cetatenilor.
Obiectivul general de mai sus poate fi atins prin:

1) Crearea de noi locuri de munca avand in vedere scaderea numarului de lucratori din
agricultura si alte cateva sectoare industriale
2) Cresterea atractivitatii regionale si dezvoltarea durabila a regiunii prin imbunatatirea
infrastructurii, valorificarea zonelor urbane si a potentialului turistic
3) Cresterea competitivitatii regionale prin sprijinirea intreprinderilor, dezvoltarea
infrastructurii si calificarea resurselor umane
Pe langa investitii considerabile, pentru realizarea obiectivelor prevazute sunt stabilite
urmatoarele prioritati:
1. Sprijinul pentru cresterea competitivitatii economice in sectorul privat
2. Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii regionale
3. Dezvoltarea turismului si valorificarea patrimoniului natural si a mostenirii cultural istorice

4. Dezvoltarea resurselor umane in sprijinul unei ocupari durabile si imbunatatirea serviciilor
sociale
5. Dezvoltarea zonelor rurale si montane
6. Protectia si imbunatatirea calitatii mediului.
DESCRIEREA SITUATIEI CURENTE A REGIUNII S-V OLTENIA
Regiunea Sud Vest Oltenia este una din regiunile mai putin dezvoltate ale Romaniei:
PIB regional este cu 9% sub media nationala, valoarea ratei somajului fiind pe locul doi.
Caracteristici geo-demografice
Regiunea Oltenia, cu o suprafata de 29.212 km, este situata in partea de Sud Vest
a Romaniei, cuprinde cinci judete: Dolj, Olt, Valcea, Mehedinti si Gorj, si coincide in mare
cu vechea regiune istorica Oltenia.
Muntii Carpati si Dunarea formeaza in nordul, respectiv in sudul regiunii granitele
naturale ale Olteniei. Dunarea reprezinta o resursa regionala importanta si urmareste
granita cu Bulgaria si cu Serbia pe o distanta de 417 km. Oltenia se invecineaza si cu
regiunile Sud Muntenia, Centru si Vest.
Relieful are o distributie relativ echilibrata, cuprinzand munti, campii, dealuri si
podisuri. In zona de nord a Olteniei, relieful este muntos si deluros (Carpatii si zona
subcarpatica), predominand padurile si pasunile alpine. Zona de campie este una din cele
mai fertile din Europa Centrala.
Reteaua hidrologica, alcatuita in principal din Fluviul Dunarea, raurile Olt si Jiu,
confera regiunii rolul energetic principal in Romania (71,57% din totalul productiei
hidroelectrice).
Solul regiunii Oltenia este bogat in carbune, materiale de constructii (marmura,

granit si alte roci ornamentale), minerale feroase si neferoase. Reteaua de localitati
cuprinde 40 de orase, dintre care 11 municipii, respectiv 408 comune cuprinzand 2066 de
sate. Cele mai importante orase sunt Craiova (300.843 locuitori), Ramnicu-Valcea (111.980
locuitori), Drobeta Turnu-Severin (109.941 locuitori), Targu-Jiu (96.320 locuitori) si Slatina
(81.342 locuitori).
Regiunea Sud Vest Oltenia avea, in 2004, o populatie de 2.317.636 locuitori (10,7%
din populatia totala a tarii), densitatea acesteia fiind sub media nationala (79,7 locuitori/km
fata de 91,2 locuitori/km2). Ponderea populatiei pe medii este de 47,2% in mediul urban
fata de 52,8% in mediul rural. (Romania 54,9 % in mediul urban fata de 45,1% in mediul
rural), judetele cu cel mai mare numar de locuitori in mediul rural fiind Olt (59,6%), Gorj
(53%) si Valcea (55%). Dintre orasele mici (sub 20.000 locuitori), multe nu au o structura si
dezvoltare corespunzatoare: Vanju Mare, Dabuleni, Scornicesti etc.
ANALIZA SWOT REGIONALA

PUNCTE TARI
O regiune de tranzit cheie intre Banat si Muntenia (Bucuresti)
De departe cel mai mare producator de energie din Romania
Este o regiune bogata in produse minerale
Industria lemnului si serviciile de transport din regiune sunt foarte competitive
Universitatea din Craiova este unul din cele mai importante centre universitare din
tara
PUNCTE SLABE
Regiune traditional subdezvoltata, o regiune de granita (la granita cu Bulgaria si
Serbia)
Densitate scazuta a populatiei distribuita intr-un numar mare de sate mici
Regiune rurala puternic bazata pe agricultura
Probleme serioase cu saracia rurala, servicii sociale precare
Regiune marcata de industrializarea fortata din anii 60
PUNCTE SLABE
Prezenta unor zone monoindustriale
Probleme de mediu afectand apa, aerul si solul
Decalaj informational (digital divide), inclusiv in (si intre) cele mai mari orase
Dificultati legate de integrarea unei numeroase minoritati a Rromilor (5-6% din
populatia totala a regiunii, dupa estimarile facute de organizatiile etniei Rrome)
OPORTUNITATI
Potential mare de dezvoltare a sectorului serviciilor in principalele orase

Integrarea Europeana care va determina o crestere a comertului trans - frontalier
investitie majora UE - a fost planificata pentru construirea unui pod peste Dunare
spre Bulgaria. Primul asemenea pod in istoria regiunii.
Posibilitatile oferite de Dunare (Coridorul VII pan-european) pentru exportul de
materii prime spre Vestul Europei
Extinderea Internet-ului care ar putea suplini lipsa altor posibilitati de comun care
izolarii regionale
Potential mare pentru turismul montan, rural si ecumenic
AMENINTARI
Restructurare industriala si privatizare intarziate. Inca un numar mare de locuri de
munca amenintate
Problemele acumulate in industria extractiva a carbunelui inca greu de rezolvat
Reruralizare ducand la saracie si la o slaba productivitate a muncii
CONTEXTUL JUDETULUI OLT

Strategia de dezvoltare durabila a judetului Olt reprezinta un document de politici
publice care are rolul de a trasa dezvoltarea pe termen mediu a judetului. Strategia va fi un
instrument pentru autoritatile locale si pentru comunitatea din judet care, actionand in
parteneriat, vor stabili directiile prioritare si planurile de actiune pentru concretizarea
investitiilor in infrastructura, servicii sociale, educatie, dezvoltare economica si mediu.
PREZENTAREA JUDETULUI OLT
Profilul judetului.
Judetul Olt este situat in partea de sud a tarii, avand o suprafata de 5498 km, ce
reprezinta 2,3% din suprafata tarii fiind ca marime al 24-lea judet al Romaniei. Masoara 138
km de la nord la sud si 78 km de la est la vest.
Industria judetului reprezinta principalul sector de activitate in care activeaza 20%
din populatia activa a judetului.
Industria metalurgica este ramura industriala cea mai bine reprezentata, iar in cadrul
acesteia producerea si prelucrarea aluminiului ocupa primul loc.
Exista o concentrare puternica a productiei industriale in localitatile urbane ale
judetului, in timp ce zonele rurale au un caracter predominant agricol.
Principalele ramuri ale economiei judetului Olt sunt:
-
metalurgie
constructii masini
constructii
petrol
industria alimentara
agricultura
Sectorul primar este reprezentat de industria extractiva - Schela Ciuresti. Sectorul

secundar este reprezentat de holdingul SC ALRO SA Slatina .
Sectorul tertiar este reprezentat de SC ARTROM SA SLATINA, PIRELLI SLATINA,
SC ALTUR SA SLATINA, SMR BALS, ROMVAG CARACAL, TERMEX BALS.
Industria judetului Olt reprezinta principalul sector de activitate fiind reprezentata de
toate ramurile industriale, insa ponderea este detinuta de industria metalurgica, respectiv
producerea si prelucrarea aluminiului. In industria metalurgica societatile reprezentative
sunt holdingul SC ALRO SA, unic producator de aluminiu primar din Romania si
prelucrator aluminiu prin deformare plastica, producand laminate plate, profile din aluminiu,
extrudate trase din aluminiu si aliaje de aluminiu, benzi, folii.
Industria mica si medie: industria textila si a confectiilor textile. In acest sector
lucreaza majoritatea femeilor din zona.
Industria alimentara este reprezentata de firme care produc si comercializeaza
produse specifice.
In judetul Olt sunt dezvoltate toate ramurile sectorului agricol: cultura mare,
horticultura, cresterea animalelor.
Beneficiind de soluri fertile, judetul Olt are un potential urias pentru dezvoltarea
agriculturii. Pentru ca aceasta ramura a economiei judetului sa se dezvolte, sunt necesare
investitii mari in modernizarea si reorganizarea fermelor, precum si in reconversia anumitor
suprafete, cu scopul de a produce alte culturi decat in prezent. Politica locala prevede
stimularea marilor exploatatii agricole si incurajarea unei agriculturi performante.
Judetul Olt dispune de o suprafata agricola de 438821 ha ( date 2006) din care:
-
plantatii viticole 7595 ha;
plantatii pomicole 6389 ha;
pasuni 31142 ha;
suprafata arabila 390838 ha;
fanete 542 ha.
10
Productia agricola (date statistice 2006) la nivelul judetului Olt a fost de 1321319 mii lei,
din care productia vegetala 2169267 mii lei, productia animala 982217 mii lei, servicii
agricole 3547 mii lei.
Din punct de vedere al structurii potentialului agricol se evidentiaza:
-
potential viticol important in comunele Cirlogani, Dobroteasa, Morunglav, Vitomiresti,

Strejesti, Maruntei;
potential legumicol important in localitatile din lunca Dunarii si de-a lungul raurilor Olt
si Oltet
Calitatea buna a terenurilor agricole si cultivarea unor produse specifice zonei
(cereale, floarea-soarelui, soia, plante tehnice, vita-de-vie, legume) reprezinta un potential

ce trebuie exploatat.
In concordanta cu situatia economica actuala, sectorul IMM-urilor este slab
reprezentat datorita existentei unei infrastructuri neadecvate, a dificultatilor financiare si de
patrundere pe pietele straine.
Starea actuala a infrastructurii influenteaza negativ politica de dezvoltare regionala,
astfel ca dezvoltarea infrastructurii fizice reprezinta o prioritate pentru judet.
Relieful
Sub aspect tectono-structural teritoriul judetului Olt se suprapune pe cele doua mari
unitati situate la exteriorul Carpatilor, Depresiunea Getica in nord si Platforma Moesica in
sud.
Din punct de vedere geomorfologic, judetul Olt apartine doua mari unitati: Podisului
Getic, care ocupa o treime din intinderea acestuia in partea nordica si Campiei Romane in
sud careia ii revin 2/3 din suprafata. In cadrul acestor doua unitati, se gaseste o gama
bogata de forme de relief, grupate in doua categorii mai importante:
mezorelief reprezentat printr-un sistem de vai (Valea Dunarii, Valea Oltului, Valea
Oltetului, Valea Vedei, etc.) si interfluvii (de campie 100-180 m si de podis 180-400
m);
11
microrelief destul de variat si extins (dune de nisip, crovuri, grinduri, microdepresiuni

lacustro-mlastinoase, microrelief de versanti - surpari, alunecari de teren, torenti,
ogase).
Clima
Datorita pozitiei pe care o ocupa in sud-vestul tarii, clima judetului Olt apartine tipului
temperatcontinental. Prin configuratia reliefului din partea nordica a judetului, clima are o
nuanta mai umeda, in partea sudica fiind mai arida. Valorile medii lunare ale temperaturii
aerului dupa statiile meteorologice din teritoriu sunt 11,3C la Caracal si 10,9C la Slatina,
valori strans legate de conditiile generale ale acestei zone unde predomina climatul
continental.
Cantitatile medii de precipitatii variaza de la <500 mm in partea de sud-vest a
judetului pana la peste 600 mm in localitatile din extremitatea nordica din cuprinsul
Podisului Getic. Prin pozitia pe care o are, la contactul dintre sectorul vestic, mai arid si cel
central, mai umed din cuprinsul Campiei Romane, judetul Olt inregistreaza o perturbare de
la mersul normal al precipitatiilor medii anuale, cu scaderi de la nord la sud si aparitia unei
portiuni centrale (axata pe raul Olt la confluenta cu raul Oltet), cu precipitatii sub 500 mm si
chiar sub 300 mm in perioada de vara si conditionata de precipitatii medii in intervalul
aprilie-septembrie.
Vanturile scot in evidenta prezenta unei zone de interferenta intre partea estica a
Campiei Romane (cu vanturi dominante din sectorul estic) si partea vestica a aceleasi
regiuni (cu vanturi dominante din sector estic), in primul caz fiind vorba de Crivat, iar in al
doilea de Austru. Cele doua vai principale, valea Oltului si valea Dunarii prin particularitatile
lor fizico-geografice, contribuie la formarea unor microclimate distincte.
12
AVANTAJELE ZONEI
Oportunitati de afaceri si investitii
Pentru un judet aflat in plin proces de dezvoltare, oportunitatile de afaceri sunt

numeroase :
Dezvoltarea transportului pe Dunare in zona portului Corabia, port care a fost

reabilitat prin
finantare nerambursabila prin Programul PHARE, inclusiv
dezvoltarea activitatii agricole : bursa cereale
Tehnologie moderna pentru vinificatie
Bio-agricultura
Dezvoltarea parcului industrial Corabia
Tehnologie pentru procesarea fructelor si legumelor
Utilizarea industriala a cerealelor
Creare capacitati productie bio-combustibil
Capacitati pentru prelucrarea plantelor industriale si textile
Dezvoltarea industriei usoare (confectii textile)
Tehnologie pentru producerea materialelor de constructii
Tehnologie pentru confectii metalice
Prelucrarea lemnului
Prelucrarea produselor metalurgice
13
ANALIZA SWOT JUDETUL OLT

PUNCTE TARI :
1. Judet situat in regiunea 4 Sud-Vest la confluenta coridoarelor de transport

paneuropene IV si VII ;
2. Zone de concentrare a industriei moderne: Slatina aluminiu, cu numeroae investitii
de capital international ;
3. Fluviul Dunarea, judetul Olt
avand pe Dunare o lungime de 47 km granita cu
Bulgaria;
4. Resurse de petrol;
5. Suprafete intinse de terenuri agricole, cu soluri fertile, propice unei agriculturi
moderne;
6. Bogat bazin hidrogafic, care in conditiile reabilitarii sistemelor de irigatie ar facilita
cresterea productiilor agricole;
7. Retea scolara diversificata : invatamant preuniversitar si universitar, centre de
calificare si formare ;
8. Retea drumuri relativ bine intretinute;
9. Potential turistic diversificat: arii protejate, parcuri naturale, zone rurale nepoluate,
pescuit si vanatoare, atractii culturale;
10. Folclor si traditii, gastronomie bazata pe produse naturale locale.
PUNCTE SLABE :
1. Infrastructura de transport insuficient dezvoltata, in special in zona de granita cu

Bulgaria;
2. Infrastructura de utilitati si mediu slab dezvoltata (apa, canalizare, epurare,
managementul deseurilor, gaze) in mediul rural si in cateva orase;
3. Infrastructura de afaceri slab dezvoltata;
4. Retea de sprijinire a afacerilor insuficient dezvoltata;
5. Prezenta unor zone monoindustriale : Bals, Caracal;
14
6. Pondere relativ ridicata a populatiei ocupate in agricultura si o rentabilitate scazuta a

activitatilor agricole datorata faramitarii terenurilor, unitatilor productive mici,
mecanizarii reduse etc;
7. Calitate scazuta a infrastructurii de sanatate;
8. Disparitati educationale intre mediul rural si urban;
9. Infrastructura de educatie insuficienta;
10. Concentrarea fortei de munca in unitati mari de productie industriala, cu cea mai
mare concentrare in orasul Slatina;
11. Folosirea muncii la negru ;
12. Insuficienta si standard scazut al infrastructurii turistice si de agrement.
OPORTUNITATI :
1. Potential de exploatare a Dunarii ca un coridor de transport cu cost redus (coridorul VII);

2. Dezvoltarea sectorului serviciilor va oferi oportunitati pentru crearea de noi locuri de
munca;
3. UE aloca fonduri substantiale pentru protectia mediului;
4. Potential crescut pentru agricultura ecologica si agroturism;
5. Disponibilitatea fortei de munca pentru recalificare si dezvoltarea abilitatilor.
AMENINTARI
1. Cresterea disparitatilor inter si infraregionale;

2. Largirea UE va duce la cresterea competitiei pentru produsele agricole, putand
defavoriza unele sectoare traditionale, in prezent competitive la export;
3. Migratia masiva a tineretului datorita lipsei locurilor de munca;
15
1. INFRASTRUCTURA
Puncte tari
Infrastructura de transport (retea
de
drumuri)
bine
dezvoltata
in
comparatie cu media nationala, dar
Puncte slabe
Infrastructura
de
insuficient dezvoltata, in special in

zona de granita cu Bulgaria
Deficiente
insuficienta
Localizat la intersectia a doua
dintre cele trei coridoare europene
mari in
furnizarea
apei potabile si o retea de canalizare

slab dezvoltata
Infrastructura
care traverseaza Romania
transport
de
baza
slab
Portul Corabia
dezvoltata (apa, gaze, canalizare, etc)
Retea drumuri judetene partial
in mediul rural impiedica dezvoltarea
modernizata si relative bine intretinuta
industriala in afara marilor orase

Infrastructura de afaceri slab
dezvoltata
Infrastructura
sociala
si
de
infrastructurii
de
educatie insuficient dezvoltata

Insuficienta
cultura,
sport,
agrement
reduce
calitatea vietii
Oportunitati
Potential de exploatare a Dunarii
ca un coridor de transport cu cost
Amenintari
Cresterea disparitatilor
intre
zonele regiunii
redus
Cresterea
accesibilitatii
si
atractivitatii judetului
Cresterea investitiilor
16
2. SECTORUL PRODUCTIV, TURISMUL

Puncte tari
Intreprinderile mici
si
mijlocii
activeaza ca si creatori de locuri de
inca eficient la dezvoltarea IMM-urilor

Cercetarea aplicata inca limitata
munca
Aluminiu, produse metalurgice,
materiale de constructii, confectii si
textile, produse din lemn competitive
Traditie in industria metalurgica
si constructoare de masini (forta de
munca pregatita)
Fluviul
Dunarea,
la intreprinderile mari
Abilitati
slabe
de
marketing,
antreprenoriale si manageriale
Infrastructura de afaceri slab
pe piata externa
dezvoltata
Retea de sprijinire a afacerilor
insuficient dezvoltata
resursa
importanta pentru industrie si turism

Potential turistic diversificat: arii
protejate, parcuri naturale, zone rurale
nepoluate,
Puncte slabe
Sistemul bancar nu contribuie
Prezenta
unor
zone
monoindustriale : Bals, Caracal

Insuficienta si standard scazut al
infrastructurii turistice si de agrement
pescuit si vanatoare,
atractii culturale
Folclor si traditii, gastronomie
bazata pe produse naturale locale
Oportunitati
Potential de dezvoltare a unor
grupuri de IMM
diferitele zone ale regiunii
Perspective pentru dezvoltarea

turismului rural in zonele izolate
Posibilitatea
Amenenintari
Cresterea disparitatilor intre
Migratia fortei de munca
Diminuarea productiei in lohn
exploatarii
parcurilor naturale si ariilor protejate

ca resursa turistica, in acelasi timp
protejand mediul (turism ecologic)
Includerea portiunii de Dunare a
judetului in turismul de croaziera
Pozitia de frontiera favorabila
cooperarii transfrontaliere
17
3. PIATA MUNCII, RESURSELE UMANE SI SERVICIILE SOCIALE
Puncte tari
Nu exista diferente majore
Piata
intre tendintele ocupationale pentru
concentrata
rurale
Slaba educatie antreprenoriala
barbati si femei
Interes
Puncte slabe
fortei de munca
in
crestere
pentru
invatamantul tehnic
Existenta
Munca la negru fenomen

foarte larg raspandit
centrelor
pentru
formare profesionala si a furnizorilor

de formare profesionala autorizati
Descrestere naturala a populatiei

Infrastructura
de
educatie
insuficienta si neadaptata standardelor
Lipsa disparitatilor in privinta

accesului la educatie intre femei si
barbati
moderne in materie
Insuficiente
formarea
Interes crescut pentru educatia

deschisa si invatamantul la distanta
Cresterea/imbunatatirea
facilitati
profesionala
pentru
continua
populatiei active
Infrastructura de sanatate precara,
insuficienta
medicamentelor
si
serviciilor de ajutor pentru copii
aparaturii medicale, servicii de ajutor de
abandonati
pregatirii
urgenta, de preventie si de tratament
personalului in domeniul protectiei
ambulatoriu deficitare - problema acuta
copilului
in mediul rural.
si
Diversificarea
formelor
de
invatamant si pregatire in domeniul
Personalului
Elaborarea PLAI
de
specialitate insuficient in mediul rural.

Saracia
serviciilor sociale.
medical
are
efecte
asupra
posibilitatilor de acces la educatie si a

conditiilor de sanatate
Oportunitati
Dezvoltarea
sectorului
serviciilor va crea noi locuri de

munca.
Stabilirea
Amenintari
Cresterea migratiei
Cresterea decalajului educational
intre mediul urban si cel rural
unor
obiective
comune si a unui parteneriat puternic
Salarii mici in sectorul bugetar,

avand
ca
efect
criza
pregatirii
in
18
intre
institutiile
de
instruire
si
angajatori
domeniul
invatamantului
scolar
preuniversitar, respectiv
Fonduri relativ mari alocate de
si
insuficienta
personalului medical la sate.
catre UE pentru dezvoltarea

resurselor umane si serviciilor
sociale
4. ZONELE RURALE
Puncte tari
Zona cu potential
agricol
semnificativ
Puncte slabe
Infrastructura slab dezvoltata in
mediul rural
Existenta unui insemnat numar
Rentabilitate scazuta a agriculturii
de centre de cercetare si de statiuni
datorita faramitarii terenurilor, unitatilor
experimentale
productive mici, mecanizarii reduse
specializate
in
domenii agricole (vin, mere, cartofi)

Costuri
terenurile agricole
scazute
pentru
Forta de munca imbatranita

Insuficienta irigare a terenurilor
agricole
Saracia - un obstacol in calea
investitiilor
pentru
diversificarea
economiei rurale
Insuficienta dezvoltare a utilitatilor
de baza si a serviciilor publice (educatie,
sanatate) in zonele rurale
Promovare
insuficienta
produselor alimentare si nealimentare

traditionale din zonele rurale (inclusiv
produse
de
artizanat
manual,
produse
confectionate
specifice
zonei
montane)
Lipsa sistemelor de colectare a
produselor agricole, a pietelor de gros
19
Oportunitati reduse de angajare in

alte sectoare decat agricultura
Oportunitati
Oportunitati
de
finantare
Amenintari
Migrarea populatiei tinere catre
pentru imbunatatirea infrastructurii zonele urbane

de baza si mecanizarii agriculturii
Largirea UE va duce la cresterea
(Romania va fi cel mai important
competitiei pentru produsele agricole,
beneficiar al fondurilor structurale
putand
pentru agricultura in 2007)
traditionale, in prezent competitive la
Asocierea intre fermieri pentru

a imparti costurile de productie si a
defavoriza
unele
sectoare
export
Fenomenul de globalizare
creste profitabilitatea in agricultura

Posibilitatea de a realiza
produse ecologice
5. MEDIU
Puncte tari
Calitatea aerului si a apei in
zonele de munte.
normelor UE
Cel mai mare parc national

(Domogled Valea Cernei) si cel
mai mare parc natural
Fier
singurul
Puncte slabe
Dificultati
in
implementarea
(Portile de
monitorizare a factorilor poluanti

Inexistenta
unui
sistem
de
cuprinde
administrare a zonelor protejate, care sa
principalele formele de relief) din
reglementeze practicarea turismului in
tara,
astfel de zone
aflate
care
Lipsa unui sistem integrat de
partial
pe
teritoriul
regiunii.
Existenta unor programe de
reabilitare a Dunarii, precum si a
baltilor si lacurilor din Lunca Dunarii
Cresterea interesului fata de
Spatii verzi insuficiente in orasele

regiunii
Calitate slaba a apei potabile
Insuficienta instalatiilor de epurare
a apei
20
Investitii insuficiente in facilitati de
domeniul mediului
Existenta unui important cadru
deseurilor solide
natural nepoluat
Existenta
probleme
legate
tratare a apelor uzate si reciclarea
specializarii
de
Interes scazut fata de separarea,
pe
mediu in
colectarea si reutilizarea deseurilor

Existenta unor localitati afectate
sistemul de invatamant
de poluare industriala
Poluarea
bazinelor
hidrografice
datorita activitatilor industriale

Existenta unui numar mare de
zone cu risc ridicat de alunecari de
teren.
Grad crescut de depreciere a
calitatii arborilor in zonele de padure din
Dolj, Mehedinti, Gorj.
Sudul judetelor Dolj si Olt - afectat
de seceta si amenintat de fenomenul de
desertificare
Insuficienta amenajare pe rauri
impotriva inundatiilor
Inexistenta depozitelor ecologice
zonale si a statiilor de transfer
Grad
scazut
de
educare
cetatenilor in probleme de mediu

Oportunitati
Imbunatatirea calitatii mediului
UE aloca fonduri substantiale
Amenintari
Afectarea raurilor principale de
catre factori poluanti din alte regiuni
Prioritatile privind mediul in conflict
pentru protectia mediului

cu
interesele
(fabrici
de
sectoarelor
ciment,
industriale
sectorul
chimic,
productia termo-electrica)
Degradarea continua a
ariilor
21
protejate datorita exploatarii nerationale

a resurselor si turismului neecologic
Diminuarea resurselor de apa
OBIECTIVELE STRATEGIEI DE DEZVOLTARE DURABILA JUDETUL OLT
OBIECTIV GENERAL
Obiectivul general al strategiei de dezvoltare socio-economica pentru 2007-2013

este reducerea disparitatilor de dezvoltare in cadrul judetului, a regiunii SV Oltenia si a
regiunii SV Oltenia cu celelalte regiuni ale tarii in scopul cresterii nivelului de trai al
cetatenilor.
OBIECTIVE SPECIFICE
1. Dezvoltarea socio-economica;
2. Dezvoltarea infrastructurii judetene;
3. Revigorarea mediului rural;
4. Mediu;
5. Dezvoltarea resurselor umane.
Masuri pentru atingerea obiectivului nr. 1:

1.1
Dezvoltarea sectorului productiv, prin valorificarea resurselor locale si regionale
(resurse materiale: textile, metale neferoase, materiale de constructii, cereale, plante

tehnice, legume, oleaginoase, fructe, carne, lapte, resurse umane: forta de munca
calificata) orientandu-se pe o crestere rapida a sectoarelor cu grad ridicat de prelucrare a
produselor;
1.2 Sprijinirea IMM-urilor din sectorul agricol prin valorificarea activelor neutilizate si
dezvoltarea de microferme care sa corespunda cerintelor economiei de piata;
22
1.3 Sustinerea IMM-urilor prin pregatirea terenurilor ramase in urma dezafectarii

intreprinderilor de stat pentru primirea de noi activitati destinate productiei si serviciilor;
Masuri pentru realizarea obiectivului nr. 2:

2.1. Dezvoltarea infrastructurii de transport, inclusiv cea transfrontaliera: drumuri
judetene, comunale, cai de acces spre zonele in care urmeaza sa se dezvolte o noua
intreprindere;
2.2. Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii fizice din spatiul urban si rural: retele
alimentare cu apa, canalizare, statii de epurare, sisteme gestionare deseuri, dezvoltare
centre civice rurale, infrastructura de recreere si sport;
2.3. Imbunatatirea infrastructurii complementare economiei infrastructura de afaceri prin reabilitarea infrastructurii industriale degradate pentru utilizarea potentialului deja
existent in cadrul noilor activitati ce se vor crea;
2.4. Imbunatatirea infrastructurii sociale si de educatie;
2.5. Reabilitarea zonelor urbane (zone verzi, mosteniri culturale si istorice, parcari, zone
pietonale, control trafic, parcuri);
2.6. Dezvoltarea infrastructurii energetice si valorificarea resurselor regenerabile de
energie;
2.7. Conservarea patrimoniului cultural, mosteniri culturale si istorice.
MOD DE ACTIUNE :
1. Valorificarea oportunitatii de finantare POR 2007-2013.
2. Consiliul Judetean Olt a pregatit proiecte infrastructura pentru toate axele POR :
drumuri judetene, educatie, sanatate, mediu de afaceri, turism, centre sociale,
baze operationale pentru interventii in situatii de urgenta.

3.1
Reabilitarea infrastructurii in zonele rurale;
3.2
Valorificarea optima a resurselor locale;
3.3
Stimularea parteneriatului intre localitatile rurale in vederea utilizarii in comun a unor
resurse;
3.4
Rezolvarea deficientelor legate de alimentarea cu apa potabila.
23
MOD DE ACTIUNE:
1. Creare baza de date la nivelul serviciului integrare europeana cu informatii
relevante din mediul rural 101 localitati rurale
2. Pregatire proiecte cu finantare din Fonduri Structurale PNDR 2007-2013
pentru localitatile rurale din judet

4.1.
Sprijinirea investitiilor in modernizarea sistemului de monitorizare a surselor de
poluare la nivelul judetului;

4.2.
Realizarea unui sistem judetean de gestiune a deseurilor, cu accent pe reciclarea si
refolosirea produselor si materialelor;

4.3.
Dezvoltarea infrastructurii de mediu utilitati : alimentare cu apa, canalizare, gaze
naturale, termoficare, pentru a spori gradul de atractivitate al conditiilor oferite pentru

dezvoltarea de noi activitati economice ;
4.4.
Extinderea utilizarii sistemelor de tratare a apelor uzate ;
4.5.
Imbunatatirea infratsructurii adecvate prevenirii riscurilor naturale de mediu.
MOD DE ACTIUNE
In prezent se afla in pregatire la nivel national 10 proiecte in sectorul de
management al deseurilor, proiecte pregatite prin asistenta ISPA pentru 10 judete printre
care si judetul Olt.
In cadrul programului Operational Sectorial Mediu va fi finantat din Fonduri
Structurale proiectul Managementul deseurilor la nivelul judetului Olt , proiect pregatit
sub asistenta ISPA.
In prezent se afla in pregatire la nivel national 10 proiecte de apa / apa uzata sub
asistenta ISPA pentru 10 judete printre care si judetul Olt, proiecte care vor intra in
finantare in cadrul acestui Program Operational Sectorial .
Astfel va fi finantat in acest an proiectul pregatit sub asistenta ISPA Modernizarea
sistemului de apa/apa uzata la nivelul judetului Olt, proiect care presupune crearea
24
operatorului regional si modernizarea intregului sistem de apa din Fondurile Structurale

disponibile in cadrul Programului Operational Sectorial Mediu.

5.1 Dezvoltarea serviciilor medicale, sociale si de voluntariat in sprijinul cetatenilor;
5.2 Dezvoltarea resurselor umane in cadrul autoritatilor publice locale si a structurilor
implicate in gestionarea asistentei comunitare.
PRIORITATI DE DEZVOLTARE
- dezvoltarea retelei de drumuri, canalizare, alimentare cu apa;
- investitii pentru protectia mediului;
- atragerea finantarilor nerambursabile pe baza de proiecte;
- dezvoltarea serviciilor publice;
-
sprijinirea dezvoltarii agriculturii cu accent pe bio-agricultura si valorificarea materiei
prime pentru bio-combustibil;

- sustinerea crearii de noi locuri de munca;
- sprijinirea integrarii rromilor;
25
II. PREZENTAREA GENERALA A ORASULUI

PIATRA OLT
1. Localizare
Piatra Oltul este un mic oras, situat in centrul judetul Olt, respectiv in nordul Campiei
Caracalului, pe dreapta vaii Oltului, la o distanta de 15 km sud-vest de municipiul Slatina.
Orasul reprezinta un important nod feroviar prin care trec trenurile din directiile Timisoara
Craiova pitesti Bucuresti, Sibiu Rm. Valcea Bucuresti, Corabia Caracal
Bucuresti.
Orasul se invecineaza la nord cu comunele Ganeasa si Slatioara, la sud cu
comunele Brancoveni si Parscoveni, la est cu comuna Milcov, la vest cu comuna Bobicesti,
iar la sud vest cu comuna Barza.
Orasul Piatra Olt are in componenta sa cinci localitati apartinatoare:
Piatra,
Criva de Sus,
Criva de Jos,
Enosesti,
Bistrita Noua.
2. Cadrul natural
Relieful orasului Piatra Olt este de mica altitudine, o campie joasa (Campia
Caracalului) cu o fragmentare accentuata creata de vaile Tesluiului si Oltului. In estul
localitatii se desfasoara Valea Oltului, asimetrica cu versantul stang inalt si abrupt, iar cel
drept prelung, cu trasee intinse si neinundabile. Elementul cel mai dinamic al vaii albia
Oltului se remarca printr-o excesiva meandrare si despletire in brate care includ ostroave
de dimensiuni variabile. Lunca este dominata de fruntea terasei joase Caracal.
26
2.1. Clima
Regimul climatic ce caracterizeaza orasul se incadreaza in sectorul de clima
temperat continental cu slabe influente mediteraneene avand ca specific un regim termic
moderat, umezeala relativ mare cu precipitatii atmosferice bogate 500 - 550 mm/an.
Temperaturile aerului inregistraza o valoare media anuala de 10,6C. Intalnim aici
ierni aspre si veri calduroase.
Vanturile caracteristice sunt Crivatul (care bate dinspre est, aducand viscol si zapada
iarna, iar vara seceta) si Austrul (vant secetos din directi sud-vest).
2.2. Solul
Solul predominant este brun roscat, usor nisipos, fiind favorabil culturilor agricole.
2.3. Ape
Reteaua hidrografica din zona orasului este formata in principal din cursului mijlociu
raului Olt, paraurile Oltisor, Jugolita si Vaslui precum si ape de adancime medie exploatata
prin forarea de puturi in gospodariile locuitorilor.
2.4. Flora si fauna

Vegetatia este caracterizata printr-o varietate de specii. Pe teritoriul orasului Piatra
Olt exista:
-
Vegetatia lemnoasa, care este dominata de girnita (Quercus frainetto). Diseminat se
intalnesc stejarul (Quercus robur), gorunul (Quercus petrea ssp. dalechampii), carpenul
(Carpinus betulus), salcamul (Robinia pseudocacia), paltinul de camp (Acer platanoides),
ulmul de camp (Ulmus minor), parul paduret (Pyrus pyraster), marul paduret (Malus
silvestis), paducelul (Crataegus monogyna), artarul tataresc (Acer tataricum), cornul
(Cornul mas), sangerul (Cornus sanguinea) si alte specii de diverse esente moi sau tari.
-
Vegetatia ierboasa, este este reprezentata de numeroase specii, mai frecvente fiind:
mierea ursului (Pulmonaria officinalis ssp. officinalis), paiusul stepic (Festuca valesiaca),
27
iarba deasa (Poa nemoralis), firuta (Poa pratensis), bucatelul (Agrostis canina), aliorul
(Euphorbia cyparissias), vitelarul (Anthoxanthum odoratum), maturile (Centaurea phrygia),
margica (Melica uniflora), sor cu frate (Melampyrum bihariense), spalacioasa (Senecio
vernalis), vinarita (Asperula odorata), fragii de camp (Fragaria viridis), capsuni de camp
(Fragaria moschata), hatmatuchiul magarului (Torilis arvensis), mazarichia de padure (Vicia
sylvatica),
ochiul boului
(Chrysanthemum leucanthemum),
tataneasa
(Symphytum
ottomarum), trestia de camp (Calamagrostis epigeios), cerentelul (Geum urbanum), obsiga

(Brachypodium silvaticum), cucuta de padure (Galium schultesii), iarba moale (Stelaria
holostea), cioroiul (Inula germanica), balbisa (Stachys silvatica), vascul de stejar (Loranthus
europaeus), calcea calului (Cantha palustris), floarea Pastilor (Anemone nemorosa),
napraznicul
(Lithosperum
(Geranium
robertianum),
purpureo-caeruleum),
coltisor
(Dentaria
bulbifera),
potchivnicul
(Asarum
europaeum),
margelusele
rotunjoara
(Glecoma hederacea ssp hirsuta), leurda (Allium ursinum), galbasoara (Lysimachia

numularia), bubericul (Scrophularia nodosa), sovarul (Carex silvatica), rogozul (Carex
tomentosa), Carex divulsa, soparlita (Veronica spicata ssp. orchidea), trei rai (Hepatica
nobilis), nu-ma-uita (Myosotis silvatica), coada mielului (Verbascum phoeniceum), ciubotica
cucului (Primula officinalis), clopotei (Campanula persicifolia), orastica (Lathyrus niger),
crucea pamantului (Heraclleum sphondylium) etc.
Din punct de vedere a faunei intalnim mamifere: vulpea (Vulpes vulpes si caprioara
(Capreoles capreoles); reptile: serpi, soparle si gusteri; pasari: ciocarlia de padure (Lullul
arborea pallida), potarnichea (Perdix perdix), gaita (Gurulus glandarius), sturzu cantaor
(Turdus philamelles), ciocanitoarea, pitigoiul, etc..
2.5. Resurse
In orasul Piatra Olt intalnim zacaminte de petrol si gaze naturale. O importanta
resursa o constituie si terenurile agricole valorificate prin culturi de cereale, plante tehnice,
vita de vie si pomi fructiferi.
28
2.6. Repere istorice

Piatra
Olt
fost
pentru
prima
data
atestata
intr-un
document
al
vremurilor in 1519 (documente scrise) la 14 aprilie. Neagoe Basarab intr-un hrisov emis la
Targoviste intarea catre manastirea Seaca (Olt) daruite de Manea Cluceru mai multe sate
din care si satul Criva cu tot hotarul. Satul Piatra este atestat in 14 aprilie 1529 intr-un
hrisov emis de Parvu, mare ban al Craiovei care in ziua mortii sale in aceasta
localitate daruia manastirii Tismana satul Turceni. Dar istoria orasului Piatra Olt nu incepe
la
1529
ci
cu
mult
inainte
la
cucerirea
Daciei
de
catre
romani.
In arhivele Olteniei emise de Academia Romana in speta Institutul de

Cercetari Socio - Umane Craiova in care prin cercetari arheologice ale castrului roman de
la
Enosesti
(Acidava)
Piatra
Olt,
judetul
Olt
este
atestata
aceasta
asezare.
Profesorul Constantin Preda si profesorul Aurelia Grosu fac cercetari in castrul

roman Acidava, care facea parte din linia de aparare de pe cursul inferior al Oltului, situat
pe terasa dreapta a raului Olt, castrul de la Enosesti a disparut aproape in intregime ca
urmare a eroziunii apelor Oltului si a lucrarilor afectate construirii in1872 a caii ferate
Slatina- Craiova. Cu toate acestea din putinele date si descoperiri ce s-au mai putut obtine
se stie doar ca acest centru militar a fost construit pe vremea lui Traian de catre Cohors I
Flavia Commagenorum. Primele sapaturi arheologice au fost efectuate de D. Butulescu in
1981, dar rezultatele practic sunt necunoscute. Aceasta informatie ne revine tot din Arhivele
Olteniei, seria VII scrisa de cercetatorul in arheologie Gh. Pompilian si Ion Ciuca. Cert
este, castrul roman Enosesti, Piatra Olt (Acidava) si asezarile civile existente au fost
construite aproape e o asezare dacica de la care a imprumutat numele. Sub acest nume
este mentionata in Tabula Pentingeniana, unde este plasata la 13 mii de pasi spre nord de
Romula, pe drumul roman, care urmeaza malul drept al Oltului.
Un alt inaintas N. Iorga in lucrarea sa "cum era Romania la 1918", mentioneaza ca :
<<Drumul catre Brancoveni pleaca din statia de legatura, numita de aceea "Piatra Olt">> si
e de fapt o Piatra Romanati, unde marea linie munteana veche se taie cu linia noua de la
Caineni si duce de-a lungul apei Oltului la Corabia. Vom merge pe urmele istoriei si vom
ajunge la alte dovezi istorice. Cula Calateanu este construita la inceputul sec. XIX de catre
boierul Calateanu care era stegar in oastea lui Tudor. Un alt mare erudit locuitor al Piatra
Olt este boierul Ivan Marian care a fost ministrul Agriculturii si Domeniilor intre 3 iulie 1944 23 August 1946, marturie a asezarii acestei personalitati este dovada unul din conacele ce
i-au apartinut acestei personalitati. Alt mare erudit a fost generalul, om politic roman, prim-
29
ministru (septembrie 1939), asasinat de legionari la Jilava este Gheorghe ARGESANU

(1883 -1940) nascut la Caracal. Casa construita de tatal sau pe raza localitatii Piatra
(Criva) este data fiului sau Argesanu Gheorghe cu tot terenul care este in jur de 150 ha
existente pe suprafata localitatii Enosesti si Criva.
Orasul Piatra Olt are norocul sa fie asezat la intersectia liniilor ferate care leaga
nordul de sud si estul de vest. Inca din 1875, gara a fost construita de austrieci impreuna cu
Depoul de reparatii CFR. Acest lucru a schimbat structural profesiunile locuitorilor. Foarte
multi au fost cuprinsi in structura CFR sub diferite forme si meserii : mecanici, reparatori,
salariati ai caii ferate si al Depoului. Astfel, din meserii cu pondere agricola s-a format o alta
patura sociala care a adus imbunatatirea nivelului de trai la foarte multi oameni. Odata cu
schimbarea structurii sociale, comunismul, au mai aparut mici industrii precum: santier
Prefabricate Criva, santierul de Constructii Civile Enosesti si mici ateliere de productii :
croitorie si textile.
30
III. ANALIZA SITUATIEI CURENTE
Analiza situatiei curente pentru orasul Piatra Olt se va face pe 6 domenii prioritare,
care sunt cuprinse in prioritatile operationale ale Planului National de Dezvoltare 2009-2015
si care reprezinta documentul de planificare strategica si programare financiara
multianuala, aprobat de Guvern si elaborat intr-un larg parteneriat, care va orienta
dezvoltarea socio-economica a Romaniei in conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii
Europene (sursa: sunt eza PND 2009-2015).
Pentru o analiza mai detaliata a celor 6 domenii s-a impartit fiecare in categorii, dupa
cum urmeaza:
DOMENII
CATEGORII
Agricultura
Productia vegetala
1.Agricultura, silvicultura si
dezvoltare rurala
Pomicultura, viticultura, legumicultura

Zootehnia
Piscicultura
Infrastructura de transport
2. Infrastructura si Mediu
Infrastructura de utilitati
Sanatate
Mediu
3. Economic
Economic
Mediu de afaceri
4. Turism
5. Educatie si cultura
Turism
Invatamant
Cultura
Populatia
6. Resurse Umane
Piata muncii
Asistenta sociala
31
1. Agricultura, silvicultura si dezvoltare rurala
1.1 Agricultura
Conditiile geografice si climaterice deosebit de favorabile ale zonei au determinat
locuitorii sa practice o serie de activitati predominant agricole cum ar fi: cultivarea plantelor
si cresterea animalelor.
CATEGORIA
SUPRAFATA
HA
Arabil
6054
Pasune
483
Padure
867
Vii
190
Livezi
Luciu de apa
18
SUPRAFATA TOTALA
7683
32
1.2. Productia vegetala

In orasul Piatra Olt terenul agricol este propice pentru cultivarea porumbului si al
graului.
SUPRAFETE
CULTURA
CULTIVATE
ANUL 2008 (HA)
SUPRAFETE
CE AR PUTEA
FI CULTIVATE
(HA)
CANTITATEA
OBTINUTA
(tone)
GRAU
1500
1000
3000
PORUMB
960
600
3500
35
100
800
RAPITA
75
ORZ
100
400
2800
ORZOAICA
60
FLOAREA
SOARELUI
Intalnim mai jos prezentarea grafica a acestora:
33
1.3. Pomicultura, viticultura, legumicultura

Situatia in orasul Piatra Olt la sfarsitul anului 2008 se prezenta astfel:
SUPRAFETE
SUPRAFETE
CULTURA
CULTIVATE
ANUL 2007
(HA)
CE AR
PUTEA FI
CULTIVATE
(HA)
POMICULTURA
50
VITICULTURA
70
LEGUMICULTURA
10
50
34
Reprezentarea grafica a suprafetelor cultivate si suprafete ce ar putea fi cultivate se

prezinta astfel:
1.4. Zootehnia
Dupa anul 1989 efectivele de animale au scazut drastic. In ceea ce priveste
efectivele de animale acestea se preconizeaza a avea o evolutie ascendenta, mai ales
spre sfarsitul perioadei analizate, dupa alinierea la politicile comunitare europene.
Efectivul de animale pe categorii din orasul Piatra Olt declarat la Registrul Agricol la
sfarsitul anului 2008 se prezinta atfel:
35
CATEGORIA
NUMAR
Pasari
25000
Bovine
400
Caprine
150
Ovine
700
Porcine
2300
Cabaline
290
Familii de albine
285
Altele
73
Distributia acestora este prezentata in graficul de mai jos:
1.5. Piscicultura
In localitate exista 18 ha luciu de apa in administratea tertilor cum ar fi:
-
4,7 ha concesionat S.C. Investitii S.R.L.,
1 ha concesionat Stanila Gheorghe,
12 ha Agentia Domeniilor Statului,
0,3 ha S.C. Cerbul S.R.L..
36
2. Infrastructura si Mediu
2.1. Infrastructura de transport
2.1.1. Transportul rutier
Reteaua de transport existenta in zona asigura legatura cu toate retelele oraselor
vecine, precum si cu cele din tara prin drumul national si european (DN 64 si DE 65).
Reteaua de drumuri mai are in alcatuire si drumul judetean DJ 677 asfaltate in
procent de 35%.
Orasul Piatra Olt se afla pozitionat in apropiere de orase importante, ceea ce ii
sporeste potentialul:
Mun. Slatina
- 15 km,
Mun. Craiova
- 45 km,
Orasul Bals
- 20 km.
Din centrul orasului se parcurg 81 km pana la cea mai importanta cale de acces,
Autostrada A1 Bucuresti- Pitesti.
2.1.2. Transportul ferovial

Piatra Olt este un important nod feroviar prin care trec trenurile din directiile:
-
Timisoara Craiova Pitesti Bucuresti,
Sibiu Ramicu Valcea Bucuresti,
Corabia Caracal Bucuresti.
In ceea ce priveste transportul feroviar de marfa, acesta este foarte bine dezvoltat
si beneficiaza de o infrastructura moderna si adaptata tuturor categoriilor de servicii
solicitate.
2.1.3. Transportul aerian

La 45 km de orasul Piatra Olt se gaseste Aeroportul International Craiova asigurand
legaturi aeriene catre toate orasele importante din Italia, Grecia si Germania, cat si pentru
intreaga regiune Oltenia, fiind cea mai apropiata poarta aeriana pentru judetele Dolj, Gorj,
Mehedinti, Olt si Valcea.
37
Aeroportul poseda o pista de aterizare si decolare in lungime de 2500 metri si are o

capacitate de operare de 600 pasageri / ora.
2.2. Infrastructura de utilitati

2.2.1. Alimentarea cu apa
Sursele naturale folosite pentru alimentarea cu apa a orasului sunt distribuite la
85,2% dintre locuitori. Extinderea retelei de apa face parte din proiectele prioritare din
perioada 2009-2015.
2.2.2. Evacuarea apelor uzate

Orasul dispune doar de 6,6 % din totalul necesar de retea canalizare. Pentru
perioada urmatoare se are in plan realizarea acesteia precum si realizarea statiei de
epurare si tratare a apelor uzate pentru a evita deversarea deseurilor necontrolata si
poluarea mediului inconjurator.
2.2.3. Alimentarea cu gaze naturale

In orasul Piatra Olt, nu exista alimentare cu gaze naturale in sistem centralizat.
In perspectiva extinderii teritoriale si demografice a orasului gazele naturale vor
reprezenta o resursa energetica importanta, ieftina si accesibila atat consumatorilor casnici,
cat si agentilor economici.
In acest context, Administratia Publica Locala isi propune sa realizeze infrastructura
de distributie in sensul asigurarii necesarului de consum si ajustarii la cerintele pietei.
2.2.4. Energia
a) Alimentarea cu energie electrica si iluminatul public

Distributia si furnizarea energiei electrice este asigurata de S.C. ELECTRICA S.A.
38
Reabilitarea infrastructurii urbane de ilu mi na t public se va face in pe rioad a

2 00 9-2 015 prin inlocuirea si modernizarea traseelor si extinderea acestora.
b) Alimentarea cu energie termica

In orasul Piatra Olt nu exista distributia si furnizarea energiei termice in regim
centralizat.
2.2.5. Telecomunicatiile
Infrastructura de telecomunicatii din orasul Piatra Olt este bine dezvoltata, societatile
care actioneaza in acest domeniu oferind servicii similare celor din Uniunea Europeana. In
ultimii 5 ani domeniul telecomunicatiilor a cunoscut un ritm accelerat de dezvoltare, aspect
care se datoreaza in principal aparitiei si promovarii unor produse si servicii noi si a
diversificarii celor existente. Cea mai mare rata de dezvoltare s-a inregistrat in domeniul
serviciilor de internet si al telefoniei mobile. Cu toate acestea, potentialul in domeniul
telecomunicatiilor este inca departe de a fi epuizat.
CATEGORIA
PROCENTE
Telefon
100
CaTV
75
Internet
100
Telefonie mobila
100
2.3. Sanatate
Principalii indicatori pentru sistemul sanitar din orasul Piatra Olt sunt un dispensar
uman si doua farmacii. Pentru acoperirea necesarului este nevoie de construirea unui
centru de permanenta obiectiv prioritar in lista portofoliului de proiecte a Strategiei de
Dezvoltare Locala 2009-2015.
39
2.4. Mediu
Infrastructura de mediu in special reteaua de furnizare de apa potabila, instalatiile
de tratare si retelele de canalizare pentru apa uzata si managementul deseurilor solide este ori inexistenta sau slaba atat cantitativ cat si calitativ.
In orasul Piatra Olt exista platforme pentru depozitarea deseurilor, pe care va trebui
sa le amenajam in conformitate cu politicile de mediu europene.
Conform cu politica de mediu europeana, cea a orasului Piatra Olt trebuie sa atinga
urmatoarele obiective specifice:
1. Sa imbunatateasca calitatea si accesul la infrastructura de apa si apa uzata, prin
asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in tot orasul pana in 2015.
2. Sa dezvolte sisteme durabile de management al deseurilor prin imbunatatirea
managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate din orasul Piatra
Olt pana in 2015.
3. Sa reduca impactului negativ asupra mediului cauzat de sistemele de incalzire din
oras si din localitatile apartinatoare pana in 2015.
4. Sa
protejeze
si
sa
imbunatateasca
patrimoniului
natural
prin
sprijinirea
managementului ariilor protejate.

5. Sa reduca riscurile de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatiei,
prin implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone pana in 2015.
3. Economia
Economia orasului Piatra Olt si a zonei de proximitate are un caracter complex,
principala ramura este agricultura, dar de interes fiind si domeniul constructiilor, al mediului,
al comertului cat si cel al prestarilor de servicii diverse.
In ultima perioada, intreprinzatori particulari au dezvoltat activitati mai ales cu
specific comercial.
Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor face parte din proiectele de dezvoltare a
orasului in perioada 2009-2015.
40
Intreprinzatori locali existenti:
Denumire
SC Marconf SRL
SC Matei Da Mi Impex SRL
SC Unimineral SRL
Domeniu de activitate
Constructii
Recuperare deseuri
Comert
Prestari servicii
Agregate naturale
Nr.
angajati
210
170
50
4. Turism
Prin pozitia sa geografica zona Piatra Oltului dispune de cateva resurse naturale,
care dau posibilitatea practicarii unor de forme de turism. Zona are un patrimoniu culturalistoric si etno-folcloric de valoare si atractivitate turistica, intre care se remarca bisericile.
Tezaurul etnografic si folcloric este de asemenea de mare originalitate, fiind
reprezentat prin arta decorarii in olarit, manifestari etnoculturale, targuri si balciuri, etc.
Aspectele problematice cu care se confrunta acest tip de turism sunt legate de
infrastructura de acces, lipsa spatiilor de parcare, lipsa punctelor de belvedere pentru
biserici, monumente istorice, lipsa spatiilor speciale de campare pentru turismul de
pelerinaj.
Turismul rural ar oferi turistilor posibilitatea de a cunoaste direct traditiile populare
din zona, ospitalitatea locuitorilor si o bucataria autentica / specifica.
Frumusetea cadrului natural din unele zone, creeaza premisele obtinerii unui
important aport economic din sfera turismului rural.
Cresterea atractivitatii turistice si dezvoltarea serviciilor turistice in orasul Piatra Olt
prin dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de turism si promovarea potentialului turistic
fac parte din proiectele prioritare in perioada 2009-2015.
41
5. Educatie si cultura
5.1. Invatamant
De la invatamantul prescolar, pana la cel liceal, sistemul educational din orasul
Piatra Olt este bine aspectat. Principalii indicatori in acest domeniu se prezinta astfel:
scoli generale
liceu teoretic
gradinite
5.2. Cultura
In domeniul artei si culturii, orasul Piatra Olt beneficiaza de un camin cultural la care
sunt necesare reparatii curente.
Spiritualitatea crestina se regaseste in spatiul celor opt biserici din oras si localitati
apartinatoare.
La nivelul orasului Piatra Olt se desfasoara o serie de activitati culturale cum ar fi
aniversari, comemorari si alte activitati pe diferite teme. Acestea se desfasoara in
colaborare cu scolile, caminul cultural si Administratia Publica Locala.
Evenimente culturale cu caracter traditional:

Un eveniment local important este Ziua Orasului Piatra Olt
ce are loc in 26
octombrie.
42
Alte institutii de stat si private importante din orasul Piatra Olt:

INSTITUTII DE
STAT/PRIVATE
NR
BANCI
SOCIETATI DE ASIGURARI
DENUMIRE
Cooperativa Albina
CEC Bank
ASTRA
GENERALI
6. Resurse Umane
6.1. Populatia
Potrivit datelor statistice de la ultimul Recensamant al populatiei, din anul 2002,
situatia demografica si structura populatiei in orasul Piatra Olt se prezinta astfel:
Structura populatiei
Nr. persoane
COPII
1072
POPULATIE ACTIVA
2353
PENSIONARI
3122
POPULATIE INACTIVA (inapta de munca)
105
TOTAL
6652
43
6.2. Forta de munca

Numarul persoanelor apte de munca este de 2353 specializati pe diverse domenii.
Categorii de calificari
Nr. persoane
Mecanici locomotiva
200
Lacatusi mecanici
64
Impiegati miscare
25
Revizori tehnici
19
Vanzatori
35
Alte categorii
2010
Total
2353
44
6.3. Asistenta sociala

In perioada 2009-2015 reabilitarea si/sau crearea -
prin amenajarea unor spatii
existente - a infrastructurii sociale se va face prin:

a. centre de ingrijire a copiilor,
b. centre pentru batrani,
c. centre de asistenta pentru persoanele cu deficiente,
d. centre pentru tineret, persoane aflate in dificultate etc,
e. dotarea lor cu echipamente specifice,
f. achizitionarea de echipamente de informare si comunicare.
45
IV. ANALIZA SWOT
Orice oras trebuie sa asimileze si sa promoveze o viziune strategica in ceea ce

priveste dezvoltarea sa in viitor. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate
administrativa haotica, in cadrul careia se pot rata oportunitati si se consuma irational
resurse pretioase. Experienta internationala a aratat ca proiectele si programele
operationale functioneaza cel mai bine atunci cand fac parte dintr-un cadru coerent si cand
exista o coordonare la nivel strategic.
Procesul de planificare strategica (PPS) a vizat definirea reperelor strategice de
dezvoltare a comunitatii pe o perioada de 6 ani. Etapele metodologice principale ale PPS
au fost urmatoarele: realizarea unei analize preliminare, stabilirea viziunii asupra dezvoltarii
strategice a comunitatii, analiza sectoriala a domeniilor strategice principale si articularea
documentului strategic.
Principiile care au stat la baza PPS au fost asigurarea validitatii stiintifice, implicarea
comunitatii, transparenta, obiectivitatea, coerenta si continuitatea demersului.
Pentru a da roade, insa, planificarea strategica trebuie insotita de promovarea, la
nivelul administratiei publice, a unui management strategic integrat, la toate nivelurile,
capabil sa identifice si sa speculeze oportunitatile aparute in beneficiul comunitatii.
Analiza SWOT este o metodologie de analiza a unui proiect. Numele este descriptiv:
Strengths (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunitati), Threats
(riscuri).
Pentru a avea certitudine ca politicile si programele existente corespund necesitatilor
de dezvoltare a orasului Piatra Olt, in cadrul limitarilor impunse de resursele locale
disponibile si pentru accesarea fondurilor prin care Uniunea Europeana sustine politica de
dezvoltare regionala s-a impus elaborarea strategiei de dezvoltare locala pentru perioada
2009-2015.
Punctele forte si cele slabe sunt legate de orasul si de strategiile acesteia, si de
modul cum se compara cu concurenta. Oportunitatile si amenintarile vin dinspre mediul de
piata si din directia concurentei; de regula sunt factori asupra carora zona in general nu are
niciun control. Analiza SWOT ia in considerare organizarea asezarii, performantele
acesteia, produsele cheie si pietele strategice.
46
Analiza SWOT permite concentrarea atentiei asupra zonelor cheie si realizarea de

prezumtii (presupuneri) in zonele asupra carora exista cunostinte mai putin detaliate. In
urma acestei analize se poate decide daca zona isi poate indeplini planul si in ce conditii.
Unele "oportunitati" si "amenintari" vor aparea din "punctele tari" si "punctele slabe"
ale orasului.
Amenintarile pot fi concrete sau potentiale.
Intrebari cheie care indruma analiza strategica:
CE PUTEM FACE?
CE AM PUTEA FACE
(Punctele forte si punctele slabe)
(Oportunitati si amenintari)
STRATEGIE
CE VREM SA FACEM?
CE SE ASTEAPTA CEILALTI SA FACEM?
(Valorile orasului si locuitorilor ei)
(Dorintele locuitorilor orasului)
Rafinare ulterioara
CE RESURSE SI POTENTIAL
VREM SA DEZVOLTAM?
CE OPORTUNITATI PUTEM
FRUCTIFICA?
STRATEGIE
CE TREBUIE SA NE
PREOCUPE?
CUM PUTEM IMPLINI ASTEPTAR ILE

LOCITORILOR ORASULUI?
In urma analizei SWOT s-au identificat trei principii prioritare care ar trebui sa stea la
baza elaborarii strategiei in vederea dezvoltarii durabile, si anume:
47
1. Viata economica a orasului Piatra Olt, trebuie revigorata si dezvoltata in toate

domeniile sale: agricultura, zootehnie, industrie, comert si silvicultura.
Consilul Local va trebui sa investeasca pentru revitalizare vietii economice a
orasului, trebuie sa fie prioritatea numarul unu, deoarece produce cele mai mari efecte
benefice.
2. Infrastructura necesita imbunatatirea continua, de aceea investitiile trebuie facute
dupa anumite criterii economice astfel incat sa produca beneficii:
- siguranta si securitatea locuitorilor orasului impotriva calamitatilor;
- raportul valoarea investitie/ efecte economico-financiare produse;
- raportul valoare investitie/numarul beneficiarilor.
3. Conex factorului economic un alt punct important pentru cresterea atractivitatii
orasului il constituie facilitatile culturale si de agrement pe care le ofera sau pe care ar
putea sa le ofere orasul Piatra Olt, astfel incat confortul social al locuitorilor sa fie
imbunatatit. Complementar acest lucru va creste si atractivitatea turistica a orasului.
48
PUNCTE TARI
Suprafata
teritorialadministrativa a orasului este
de 7683 ha, din care teren
arabil 6054 ha, pasune 483
ha, padure 867 ha, vii 190
ha, livezi 3 ha, luciu de apa
18 ha;
Existenta conditiilor si
traditiei pentru dezvoltarea
activitatii agricole;
Utilizarea redusa a
pesticidelor
si
ingrasamintelor;
Conditii
geografice
(climatice, hidro-geologice,
pedologice) favorabile.
1. AGRICULTURA, SILVICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA

PUNCTE SLABE
OPORTUNITATI
Slabe resurse de subsol;
Existenta Planului National
Alternanta de ani secetosi Strategic pentru Dezvoltare Rurala;

si umezi;
Aprobarea
Programului
In
sectoarele
din National Cadru de Restructurare si
agricultura utilarea tehnica este Modernizare a unor unitati de profil
precara;
zootehnic si din industria alimentara;
Sistemul de colectare,
Sprijinul oferit de Oficiul
prelucrare
si
valorificare Judetean pentru Consultanta Agricola
superioara a produselor specifice din judetul Olt cu privire la accesarea
se face in cantitati mici;
fondurilor europene;
Sistemul de irigatii lipseste

Existenta cadrului legislativ
in zona;
pentru intemeierea si dezvoltarea
Fondurile
financiare exploatarilor agricole;
insuficiente pentru modernizarea Accesarea Fondului European Agricol
si
popularea
infrastructurii pentru Dezvoltare Rurala si Fondului
zootehnice;
European pentru Pescuit pentru
Serviciile de consultanta proiectele de investitii realizate dupa 1

se confrunta cu numarul scazut ianuarie 2007, pentru finantarea
de specialisti;
agriculturii si dezvoltarii rurale si
Proprietari de teren agricol pisciculturii.

cu parcele mici, de cateva ha,
sunt in numar foarte mare;
Centre de insamantare
artificiala sunt inexistente.
49
AMENINTARI
Numarul de concurenti
in crestere pentru produsele
agroalimentare de pe piata
Uniunii Europene;
Absenta unui cadru

legal
pentru
protejarea
productiei agricole interne;
Cadrul
legislativ
instabil;
Slaba
informare
a
producatorilor agricoli cu
privire la normele europene;
Resurse
financiare
reduse pentru finantarea si
co-finantarea
proiectelor
finantate
prin
Fonduri
Structurale,
Fonduri
de
Coeziune, FEADR si FEP;
Cunostinte
sumare
legate de elaborarea si
implementarea
proiectelor
finantate
din
Fonduri
Structurale,
Fonduri
de
Coeziune, FEADR si FEP.
PUNCTE TARI
Localizarea
in
apropierea resedintei de judet;
Cai
de
acces
in
localitate: DE 65, DN 64, DJ
677;
Important nod feroviar;
Retea
de
distributie
centralizata a apei potabile la
85,2% din locuitori;
Evacuarea apelor uzate

se regaseste in prezent la 6,6%
dintre localnici;
Locuinte racordate la
reteaua electrica in procent de
100%;
Existenta infrastructurii
de telefonie mobila si fixa in
oras in procent de 100% si
cablu TV;
Transportul feroviar al
persoanelor asigurat in toate
directiile de deplasare prin gara
din oras;
La 45 km se gaseste
Aeroportul
International
Craiova.
2. INFRASTRUCTURA SI MEDIU
PUNCTE SLABE
OPORTUNITATI
Dotarea
Reabilitarea si modernizarea
necorespunzatoare
cu
retelei de strazi urbane;
echipamente;
Achizitionarea de mijloace de
Inexistenta unui plan

transport ecologice;
de amenajare periurban Extinderea infrastructurii de
necorelare intre reteaua
apa potabila a orasului, repararea,
rutiera urbana si cea
inlocuirea traseelor, extinderea si
periurbana;
modernizarea
fronturilor
de
Lipsa
centurii
captare,
statiilor
de
tratare/
ocolitoare a orasului;
inmagazinare,
retelelor
de
Interesul scazut al
distributie
si
contorizarea
agentilor
economici
in
consumatorilor;
protectia
mediului
Realizarea
retelei
de
inconjurator;
canalizare;
Educatia ecologica
Retele de canalizare pluvial;
este superficiala;
Realizarea statie epurare cu
Colectarea
treapta mecanica si biologica;
neselectionata a deseurilor,
Organizarea serviciului de
in
vederea
reciclarii,
interventie pentru situatii de
refolosirii, recuperarii sau
urgenta al orasului Piatra Olt;
valorificarii lor;
Dezvoltarea si reabilitarea
Unitati de sanatate
spatiilor si zonelor verzi;
vechi,
unele
nefiind
Extinderea descentralizarii in
modernizate;
toate sectoarele de activitate;
Intretinere
curenta
Stabilitate politica interna;
nesatisfacatoare;
50
AMENINTARI
Accentuarea
si/sau
extinderea
conflictelor
in
Balcani;
Llipsa fondurilor necesare

pentru dezvoltarea infrastructurii
majore de circulatie;
Conflicte de interese intre

diferitele
nivele
decizionale
(local, judetean, national);
Resurse
financiare
insuficiente pentru finantarea si
co-finantarea
proiectelor
finantate
prin
Fonduri
Structurale,
Fonduri
de
Coeziune, FEADR si FEP;
Informatii sumare legate

de normele europene de mediu
in randul IMM;
Cunostinte
insuficiente
legate
de
elaborarea
si
implementarea
proiectelor
finantate
din
Fonduri
Structurale,
Fonduri
de
Coeziune, FEADR si FEP,
pentru proiecte de infrastructura
si mediu.
Lipsa
dotarilor
necesare
desfasurarii
activitatilor de expertiza
medicala;
Legislatia in domeniul
asistentei sociale este in
continua schimbare;
Existenta
agentiei
de
dezvoltare Sud- Vest Oltenia;
Imbunatatirea relatiilor cu
comunitati din Franta, Bulgaria.
Crearea
si
conservarea
parcurilor si parculetelor din oras,
Regularizare parau Jugalia;
Imbunatatirea mediului legal
si institutional in Romania;
51
3. ECONOMIC
PUNCTE TARI
Investitii in comert a
intreprinzatori;
Obtinerea produselor
ecologice
prin
existenta
potentialului;
Sustinerea serviciului
centrului de consultanta in
oras;
Preocuparea
pentru
introducerea tehnologiilor noi
si pentru activitatea de
cercetare-dezvoltare;
Structura economica
diversificata;
Piata
de
consum
relativ mare.
PUNCTE SLABE
Lipsa unor dotari necesare

dezvoltarii
economico-sociale
(centre
expozitionale,
scoli
internationale,
parc
tehnologic,
centre de afaceri, comerciale,
turistice, de integrare europeana
etc.);
Dezvoltare relativ redusa a

infrastructurii de afaceri;
Economia zonei este in curs

de reabilitare;
Descrestere foarte mare a

exporturilor in ramura servicii;
Structura
economica
invechita, utilaje vechi cu uzura
fizica si morala ridicata;
Nivel
relativ
redus
al
dezvoltarii IMM-urilor;
Fluctuatie
mare
a
personalului intre diversele ramuri
economice;
Management slab;
Resurse financiare la nivel

local insuficiente pentru sustinerea /
promovarea unor investitii;
OPORTUNITATI
Sprijinirea
dezvoltarii
microintreprinderilor;
Punerea la dispozitie de terenuri
si spatii din orasul care pot fi
folosite
pentru
dezvoltari
antreprenoriale;
Restructurarea finantelor publice;
Simplificarea procedurilor juridice
si administrative pentru incurajarea
investitorilor interni si straini;
Accelerarea
procesului
de
privatizare;
Reglementarea
si
aplicarea
legislatiei privind proprietatea;
Existenta resurselor locale, cum
ar fi suprafete de padure si produse
conexe ale acestora care pot fi
valorificate la potentialul maxim al
lor;
52
AMENINTARI
Legislatia in continua
schimbare;
Oferte de creditare
greu accesibile (garantii
mari);
Datorita
infrastructurii
sociale
neadecvate, raportate la
potentialul
orasului
investitorii au un interes
scazut pentru inceperea
afacerilor in orasul;
Nivelul scazut al
taxelor
si
impozitelor
locale;
Rata
ridicata
a
dobanzii la credite;
Reorientarea politicii
interne a Romaniei spre un
model economic de tip
inchis;
Reorientarea politicii
interne a Romaniei spre un
sistem
administrativ
centralizat;
Folosirea unor tehnologii vechi, cu Posibilitatea accesarii creditelor

productivitate si eficienta economica cu dobanda subventionata pentru
scazuta;
crearea de noi locuri de munca in
mediul rural;
Asistenta financiara din partea
Uniunii Europene pentru IMM-uri,
prin Fonduri Structurale, Fonduri de
Coeziune, FEADR si FEP.
53
Cresterea
ponderii
muncii la negru, cu efecte
negative asupra pietei
muncii, economiei locale si
asistentei
sociale
in
perspectiva;
4. TURISM
PUNCTE TARI
Existenta a 867 ha
padure si 18 ha luciu de apa;
Existenta
a
opt
biserici de cult crestin;
Capacitate
de
dezvoltare a agroturismului.
PUNCTE SLABE
OPORTUNITATI
Resurse financiare insuficiente

Cresterea
atractivitatii
pentru investitiile autohtone;
turistice si dezvoltarea serviciilor
Serviciile din domeniul turistic turistice in orasul Piatra Olt;

oferite sunt la o calitate scazuta;
Amenajarea unui complex
Preocuparea populatiei si a touristic si de agrement;

autoritatilor locale pentru conservarea
Incurajarea unor noi forme
mediului nu este la nivel ridicat;
de turism (religios, rural, ecologic);
Promovarea
insuficienta
a
Imbunatatirea
conditiilor
orasului pentru cresterea numarului de infrastructurii fizice si de utilitati;
turisti pe teritoriul acesteia.
Accesarea programelor de
finantare ale Uniunii Europene.
54
AMENINTARI
Reactia redusa a
mediului
local
la
schimbarile si provocarile
zilelor
noastre,
conducand la scaderea
competitivitatii teritoriului
orasului, in favoarea altor
teritorii, considerate mai
interesante de catre turisti
si investitorii in turism;
Promovarea
insuficienta a zonei pentru
atragerea turistilor;
Tranzitul
turistic
catre alte regiuni.
PUNCTE TARI
Procent
de
scolarizare ridicat;
Retea de invatamant
scolar dezvoltata;
Suficienta cuprindere
a scolarilor prin existenta
unui liceu, a trei scoli
generale si cinci gradinite;
Patrimoniu
cultural
divers;
Existenta
unor
programe
comunitare
si
nationale de asigurare a
accesului la educatie pentru
populatiile dezavantajate.
5. EDUCATIE SI CULTURA
PUNCTE SLABE
OPORTUNITATI
Autonomia
unitatiilor
de
Reabilitarea/ modernizarea/
invatamant este relativ redusa;
dezvoltarea
si
echiparea
Reteaua scolara este insuficient infrastructurii

educationale
de flexibila;
preuniversitare si a infrastructurii
Dotare precara a unitatilor de pentru

formarea
profesionala
invatamant
cu
echipamente
si continua;
materiale;
Reabilitarea si/sau crearea

Insuficienta racordare la tehnicile prin amenajarea unor spatii
de varf;
existente
a infrastructurii
Migrarea cadrelor didactice din sociale;

invatamant spre alte domenii de
Renovarea si modernizarea
activitate;
cladirii bibliotecii orasenesti;
Oferte educationale scolare si

Restaurarea si valorificarea
universitare neracordate la cerintele de durabila a patrimoniului cultural;
pe piata muncii;
Insuficienta integrare in circuitul

cultural judetean si regional;
Insuficienta implicare a societatii

civile in viata culturala;
Lipsa baza materiala mass

media, insuficient consolidata pe plan
local;
Lipsa unei plan integrat cultural

coerent;
Centralizare excesiva lipsa

posibilitatii coordonarii politicii de
sanatate la nivel local.
55
AMENINTARI
Emigrarea scolarilor
catre alte centre de
invatamant.
6. RESURSE UMANE- PIATA MUNCII

PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
OPORTUNITATI
Populatia in numar de
Bilant
demografic
Cresterea
mobilitatii
6652;
general negativ;
populatiei;
Persoane apte de
Reproducere
Inexistenta conflictelor sociale

munca in numar de 2353;
demografica
simpla
majore;
Specialisti in domenii atitudine denatalista;
Cresterea
continua
a
variate de activitate;
Lipsa locuri de munca; populatiei din grupa de varsta apta
Grad
ridicat
de
Tendinta de crestere a de munca (18-20 ani), cu pregatire
toleranta, nivel redus de ratei somajului;
profesionala superioara;
conflicte
sociale
intre
Plati
compensatorii
Imbunatatirea
standardelor
cetateni.
pentru disponibilizati, ceea ce educationale ale populatiei;
produce lene sociala;
Exemple de succes ale unor
Migrarea persoanelor localnici cu initiativa;

tinere spre mediul urban
Existenta Strategiei Nationale
dezvoltat si strainatate, mai Antisaracie;
cu seama a celor cu pregatire
Grad
relativ
redus
de
profesionala inalta;
inadaptare sociala a locuitorilor
Locuitorii zonei au o orasului;

capacitate financiara relativ
Posibilitatea accesarii unor
scazuta;
programe
de
finantare
Adaptarea mai lenta a guvernamentale pentru reconversie

populatiei urbane mature si profesionala si crearea de noi locuri
varstnice ce la schimbarile si de munca pentru someri;
provocarile lumii actuale, in
Fondurile comunitare puse la
general, si la fenomenul dispozitie dupa ianuarie 2007 in
mobilitatii
si
reconversiei domeniul social.
profesionale, in special.
56
AMENINTARI
Iesirea persoanelor calificate

din viata activa, ceea ce duce la
micsorarea numarului acestora;
Descresterea demografica;
Accentuarea
conflictelor
sociale;
Cresterea ponderii muncii la

negru, cu efecte negative asupra
pietei muncii, economiei locale si
asistentei sociale in perspectiva;
Majorarea
numarului
somerilor
in
randul
tinerilor
absolventi;
Estomparea traditiilor locale,

o data cu trecerea timpului.
V.OBIECTIVELE STRATEGIEI LOCALE

DE DEZVOLTARE DURABILA
Obiectivele de dezvoltare se pot realiza numai in conditiile unei strategii care sa

stabileasca cu claritate alternativele de dezvoltare ale orasului si, in functie de aceasta, sa
se stabileasca structura cursurilor de calificare.
Strategiile pe termen lung trebuie evaluate cu atentie mai ales cu privire la viitoarele
rezultate. Trebuie luat in vedere si faptul ca rezultatul real nu poate fi prevazut deoarece
situatiile neprevazute pot si ele sa exercite o influenta importanta asupra lor.
Principiile strategiei de dezvoltare durabila :
durabilitate- conditii mai bune de trai pentru populatia defavorizata precum si un
minim de conditii necesare pentru un trai decent, sanatatea si bunastarea tuturor;
competitivitate- permite dezvoltarea economiei proprii in context regional, national
si chiar international, promovarea unui sector privat productiv si competitiv;
sprijin financiar- facilitarea accesului la o varietate de surse financiare pentru a
satisface nevoile de investitii si dezvoltare;
o buna administrare- reactia eficienta si efectiva la problemele comunitatii prin
responsabilizarea autoritatilor locale si parteneriatul cu societatea civila.
Obiectivele strategiei de dezvoltare durabila:

1. sa directioneze orasul spre dezvoltare economica cu scopul de a crea mai multe
locuri de munca;
2. sa dezvolte un proces comun de organizare pentru a stabili prioritatile comunitatii,
strategia si actiunile sale;
3. sa sprijine autoritatile publice locale in prezentarea strategiilor financiare si de
investitii;
4. sa determine eficientizarea managementului.
57
Strategia de dezvoltare durabila este caracterizata de cel putin sapte trasaturi care se
recomanda managerilor de la nivel local responsabili cu acest domeniu.
Cele sapte caracteristi ale strategiei sunt: imagine asupra viitorului, creativitate,
flexibilitate, activitate, create pentru actiune, orientate spre schimbare, orientate spre castig
viabil.
Strategia de Dezvoltare Locala se adreseaza comunitatii locale, care si-a aratat
interesul pentru obiectivele prezentei strategii si pe care le sustine, asa cum reiese din
consultarea prin chestionar a locuitorilor orasului.
Principalele obiective ale dezvoltarii durabile ale orasului Piatra Olt constau in:
1. dezvoltarea infrastructurii de baza a orasului;
2. protectia mediului;
3. intarirea coeziunii sociale si reducerea saraciei;
4. regenerare urbana.
Formularea strategiei porneste de la urmatoarele premise:

sa imbunatateasca conditiile de viata ale populatiei orasului (locuinte si locuri de
munca la standarde europene);

sa ridice standardul calitativ al designului orasului, al constructiilor, serviciilor si al
imaginii in general;
sa ofere oportunitati pentru interventia sectorului privat in operatiunile orasului, fie
sub forma investitiilor directe in proiecte izolate, fie sub forma parteneriatelor sau
consultarilor permanente intre parteneri;
sa permita o anumita flexibilitate de adaptare la inevitabilele schimbari ce au loc in
oras. De aceea, procesul de planificare trebuie sa fie creativ, participativ si

anticipativ.
Conform premiselor de formulare a strategiei si a perspectivelor de dezvoltare a
orasului Piatra Olt, conceptul strategic trebuie formulat astfel incat transpunerea sa intr-un
plan strategic sa asigure un pachet de actiuni care vor conduce la cresterea economica,
cresterea bazei de impozitare, crearea de locuri de munca si imbunatatirea calitatii mediului
de viata al comunitatii.
58
Conceptul strategic de dezvoltare se traduce astfel printr-o dezvoltare economica

datorata pozitiei geostrategice a orasului, determinata de atragerea de firme/activitati
economice/investitii. In acest sens, trebuie urmate doua puncte prioritare: cresterea
gradului de atractivitate a orasului (prin imbunatatirea imaginii, a calitatii vietii, prin
revitalizare urbana) si facilitati de atragere a firmelor private (prin investitii in infrastructura,
oferta de terenuri si cladiri, servicii strategice, facilitati fiscale, etc.)
Avand in vedere ca o asezare urbana nu este un sistem inchis, iar realizarea celor
cinci obiective generale se intemeiaza pe aplicarea unui management care sa conduca la
dezvoltare si/sau regenerare urbana, politicile, planificarea strategica urbana, precum si
realizarea programelor si proiectelor se vor face cu respectarea urmatoarelor principii:
dezvoltarea durabila, astfel incat pe termen lung sa se produca schimbari majore
de cultura si atitudine in ceea ce priveste utilizarea resurselor de catre populatie si
operatorii de piata;
intarirea capacitatii institutionale: prin management eficient, definirea serviciilor
publice in raport cu resursele financiare actuale, cu obiectivele dezvoltarii durabile,
precum si cu cerintele populatiei;
twining urban (retea/network) in scopul schimbului de informatii intre localitati cu
privire la utilizarea celor mai bune practici (in managementul urban sau
managementul de proiect);
realizarea programelor si proiectelor prin parteneriat public-privat;
realizarea acelor programe si proiecte pe care sectorul privat nu le poate realiza;
integrarea politicilor atat pe orizontala, pentru a se realiza un efect sinergic
simultan intre sectoare, cat si pe verticala, avand in vedere corelarea si integrarea
politicilor de dezvoltare a orasului cu politicile de dezvoltare ale judetului si ale
regiunii din care face parte;
managementul
resurselor,
ce
presupune integrarea
fluxurilor
de
resurse
energetice, materiale, financiare si umane, precum si integrarea fluxurilor de

resurse energetice si materiale intr-un ciclu natural;
utilizarea mecanismelor de piata pentru a atinge tinta durabilitatii, respectiv
emiterea de reglementari pentru eco-taxe si functionarea utilitatilor publice in
sistem de piata, evaluarea investitiilor dupa criterii de mediu, luarea in considerare
a problemelor de mediu la intocmirea bugetului local;
59
descentralizarea managementului in sectorul energetic;

design-ul durabil arhitectonic in temeiul caruia se stabilesc reguli privitoare la
materialele de constructii, design-ul unei cladiri, bioclimatul, densitatea cladirilor
intr-un areal, orientarea spatiala a cladirilor, structuri verzi" in jurul cladirilor,
microclimat, eficienta energetica;
realizarea unui program sau proiect fara a afecta cultura unei comunitati, ori pentru
a recupera mostenirea culturala a unei comunitati si/sau traditiile intregii comunitati
locale;
interzicerea multiplicarii serviciilor publice, daca acestea nu servesc unei nevoi
locale;
fixarea regulilor de utilizare rationala a terenurilor pentru toate proiectele de
dezvoltare in baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare
spatiala;
analiza capacitatii tehnice de executie;
evaluarea eficientei utilizarii resurselor financiare si umane;
evaluarea viabilitatii financiare a unui program sau proiect prin prisma veniturilor
fiscale obtinute;
identificarea nevoilor comunitatii locale si a prioritatilor acesteia;
corespondenta intre lansarea unui program sau proiect si nevoile comunitatii;
evaluarea nevoilor comunitatilor sarace si a capacitatii municipalitatii de a asigura
accesul acestora la locuinte, locuri de munca si serviciile publice de baza;
protectia mediului;
realizarea unui program sau proiect in parteneriat cu sectorul privat, ori realizarea
unui program sau proiect de catre sectorul privat, pentru a transfera costurile unei
investitii, daca exista oportunitatea de a obtine profituri viitoare;
asigurarea publicitatii informatiilor cu impact in investitii (informatii topografice,
informatii statistice privind economia locala si regionala, regulamentul de urbanism,
planul de urbanism general si planurile de urbanism zonal).
Principiile de realizare sau de reabilitare a unei zone de locuit potrivit planului de
urbanism general, conform Agendei Habitat de la Istanbul-1996, sunt:
60
planificarea unei intregi zone de locuit va fi integrata astfel incat sa cuprinda cladiri
de locuit (individuale sau colective potrivit sistemului de design arhitectonic), cladiri cu

destinatie comerciala, parcari, scoli si infrastructura edilitara necesara pentru nevoile
zilnice ale locuitorilor;
zona de locuit va contine o diversitate de cladiri;
in situatia in care in zona sunt cladiri istorice (din patrimoniul national cultural),
acestea vor fi reabilitate (fatada si interior), fara a afecta proiectul in baza caruia s-a
construit. In nici un caz, aceste cladiri nu vor fi transformate sau demolate;
zona de locuit va avea un centru care combina functiunile comerciale, cu cele
civice, culturale si de agrement;
zona va contine spatii deschise in forma de scuar, spatii de verdeata sau parcuri;
spatiile deschise vor avea un design care sa incurajeze prezenta locuitorilor si
pentru a intari relatiile in cadrul comunitatii sau comunitatilor din acea zona functionala;
vor fi proiectate in mod generos spatiile pietonale si de circulatie cu bicicleta.
Acestea vor fi exclusive in sait-ul istoric al orasului;
terenurile naturale - forestiere, cu vegetatie florala sau cu luciu de apa vor fi
pastrate pe cat posibil sau integrate in parcuri;
comunitatile vor respecta regulile de conservare a resurselor si de reducere a
deseurilor;
comunitatile vor utiliza in mod rational resursele de apa;
orientarea strazilor si plasamentul cladirilor vor contribui la cresterea eficientei
energetice.
OBIECTIVE GENERALE
Analiza resurselor orasului Piatra Olt si a problemelor deosebite cu care aceasta se
confrunta, a necesitatilor si prioritatilor de dezvoltare, a masurilor de interventie necesare in
baza prerogativelor legale, conferite consiliului local, face necesara identificarea unor
obiective strategice menite sa constituie cadrul necesar dinamizarii si directionarii evolutiei
economico-sociale in perioada 2009-2015.
In acest context Consiliul Local Piatra Olt isi propune urmatoarele obiective strategice
pentru dezvoltarea economico sociala a orasului in perioada 2009-2015:
61
Ridicarea standardului de viata al locuitorilor orasului Piatra Olt;

Asigurarea unui grad sporit de competitivitate al tuturor sectoarelor de activitate;
Sprijinirea dezvoltarii economice prin promovarea parteneriatului public-privat si
crearea de oportunitati si facilitati atractive pentru potentialii investitori autohtoni
sau straini;
Promovarea unei agriculturi performante si revigorarea spatiului rural, ca
alternativa socio-economica a mediului urban;
Dezvoltarea si diversificarea serviciilor publice oferite cetatenilor;
Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii fizice si a celorlalte utilitati publice;
Protectia mediului inconjurator, dezvoltarea si reabilitarea infrastructurii de mediu.
OBIECTIVE SPECIFICE
Strategia de dezvoltare locala a orasului Piatra Olt a fost conceputa pentru a sprijini,
prin mijloace si instrumente specifice administratiei publice locale, atingerea obiectivelor
strategice de dezvoltare economico-sociala ale localitatii si ale regiunii, in concordanta cu
actiunile prevazute de Programul National de Dezvoltare 2007-2013.
Aceasta a fost structurata pe capitole ce corespund domeniilor de activitate si
competenta ale Consiliului Local Piatra Olt, capitole ce contureaza si obiectivele specifice
ale Strategiei de dezvoltare locala a orasului Piatra Olt:
Integrare europeana;
Educatie si cultura;
Protectie sociala;
Sanatate;
Agricultura si dezvoltarea rurala;
Infrastructura;
Protectia mediului inconjurator.
62
INTEGRARE EUROPEANA
In ceea ce priveste procesul de integrare europeana, obiectivele specifice ale

Consiliului Local Piatra Olt, sunt:
1. Fundamentarea politicilor publice pe principiile
si orientarile formulate in
documentele Uniunii Europene

Pentru atingerea acestui obiectiv vor fi elaborate si adoptate hotarari si programe pe
baza Strategiei de Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene, Politicilor de Dezvoltare
Regionala, Politicii Agricole Comune si a altor documente programatice ale Uniunii
Europene.
Consiliul Local Piatra Olt va sustine si stimula schimbul de experienta intre actorii
locali din Piatra Olt si cei cu atributii similare din tara si tarile membre si candidate U.E., in
domeniul implementarii politicilor europene.
2. Cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene la nivelul Consiliului

Local Piatra Olt
Consiliul Local Piatra Olt, in calitate de solicitant eligibil al fondurilor externe
nerambursabile destinate dezvoltarii economice si sociale a localitatii, va urmari mai multe
directii de actiune pentru cresterea gradului de absorbtie a acestor fonduri.
In primul rand, Consiliul Local Piatra Olt va urmari imbogatirea permanenta a
portofoliului de proiecte corespunzator prioritatilor de dezvoltare ale localitatii, precum si
pregatirea documentatiei tehnico-economice absolut necesara eligibilitatii proiectelor de
infrastructura (studii de fezabilitate) in cadrul Fondurilor Structurale.
De asemenea, se vor urmari in permanenta oportunitatile de finantare active in
cadrul carora Consiliul Local Piatra Olt este aplicant eligibil, pentru optimizarea gradului de
atragere a fondurilor nerambursabile la nivelul orasului.
Consiliul Local Piatra Olt va asigura in continuare cofinantarea atat a proiectelor cu
finantare nerambursabila aflate in derulare, cat si a diverselor programe cu finantare
63
nerambursabila propuse spre finantare, in care consiliul local este aplicant eligibil, in
conformitate cu prevederile legale in vigoare.
3. Cresterea capacitatii institutionale a administratiei publice in ceea ce priveste

procedurile europene cu privire la derularea fondurilor de coeziune si a celor
structurale
Obiectivul principal care trebuie atins in acest sens este cresterea capacitatii de
implementare a proiectelor cu finantare externa si familiarizarea functionarilor publici cu
procedurile impuse de finantatorul extern.
In acest sens, Consiliul Local Piatra Olt va continua implementarea proiectelor aflate
in derulare si va accesa noi proiecte, astfel incat sa se imbunatateasca experienta practica
a functionarilor publici implicati in ceea ce priveste managementul ciclului de proiect. La
astfel de activitati se vor adauga cele de pregatire profesionala continua, astfel incat sa se
formeze un corp de functionari publici, provenind din toate domeniile de activitate (tehnic,
economic, juridic-administrativ) care sa detina abilitati specifice in acest domeniu.
EDUCATIE
Nivelul de instruire al locuitorilor unei comunitati reprezinta produsul cel mai de pret
pe care aceasta il poate oferi.
Dar parametrii la care poate ajunge invatamantul, depind exclusiv de parametrii la
care a ajuns societatea in ansamblul ei. Revenirea la normalitate a invatamantului se poate
face odata cu revenirea la normalitate a intregii societati, la nivelul localitatii, invatamantul
fiind o parte a unui intreg asupra caruia trebuie sa-si indrepte actiunile toti factorii de
raspundere.
In ceea ce priveste domeniul educatiei, Consiliul Local Piatra Olt va avea in vedere
ca obiective:
64
Reabilitarea/
modernizarea/
dezvoltarea
si
echiparea
infrastructurii
educationale preuniversitare, universitare si a infrastructurii pentru formarea

profesionala continua;
Reabilitarea cladirilor atelierelor de la Scoala Speciala in vederea pregatirii
pentru noi tipuri de activitati economice si sociale;
Reabilitarea cladirilor de la Scoala Ajutatoare in vederea pregatirii pentru noi
tipuri de activitati economice si sociale.
PROTECTIE SOCIALA
Consiliul Local Piatra Olt va continua punerea in aplicare a prevederile Legii
416/2001 privind venitul minim garantat.
De asemenea, se va urmari absorbtia treptata a saraciei persoanelor active si a
celor care si-au incheiat ciclul vietii active (pensionarii), asigurarea accesului tuturor
cetatenilor la serviciile fundamentale sociale, accesul egal la educatie pentru copiii din
mediul rural, completarea si dezvoltarea sistemului de protectie sociala, dezvoltarea
capacitatii consiliului local de identificare a problemelor sociale, de dezvoltare si
implementare de programe sociale.
1. Sensibilizarea si informarea opiniei publice asupra drepturilor persoanelor
asistate in vederea imbunatatirii atitudinii si comportamentului general privind problematica
integrarii in societate a persoanelor cu probleme de ordin social si a familiilor acestora prin
activitati de informare, sesizare, prevenire a abuzurilor inclusiv prevenirea si combaterea
exploatarii copilului prin munca. Atingerea acestui obiectiv se va urmari si prin alte actiuni
speciale de mediatizare, prin colaborarea cu celelalte institutii ale statului, deplasarea
specialistilor in comunitate, punandu-se in evidenta pericolele necunoscute sau
nerecunoscute, existente in familie, sau in afara acesteia.
2. Implementarea strategiei de imbunatatire a situatiei minoritatilor. Pornind de
la premisa ca minoritatile sunt pentru orice comunitate o resursa si ca un bun management
al acestei resurse este o cale de a servi in egala masura dezvoltarea identitatii minoritatilor,
cat si o cale de a garanta cooperarea interculturala, Consiliul Local Piatra Olt, defineste
relatiile interetnice drept un model civic-multicultural.
65
Protectia minoritatilor in comunitate va fi realizata prin asigurarea posibilitatilor

pentru manifestarea libera si deplina a acestora, a respectarii drepturilor omului, in
conformitate cu angajamentele Romaniei de integrare europeana si euro-atlantica.
Consiliul Local Piatra Olt se va implica pentru asigurarea dreptului de a-si pastra si
dezvolta liber exprimarea identitatii etnice pentru toti cetatenii romani apartinand
minoritatilor nationale, astfel incat sa se poata manifesta pe deplin in sfera culturii, limbii,
religiei, educatiei si invatamantului, vietii publice. Va fi stimulat efortul comun si dialogul cu
minoritatile nationale in vederea imbunatatirii actului decizional si la afirmarea identitatii
etnice in randul populatiei.
Se va actiona pentru dezvoltarea diversitatii culturale in folosul intregii comunitati, in
scopul excluderii aparitiei unor curente de orientare extremista care promoveaza intoleranta
si ura interetnica. Se va asigura totodata, buna functionare a unui sistem de educatie in
materie de respectare a legii si de dezvoltare a valorilor democratice.
In ceea ce priveste protectia sociala, Consiliul Local Piatra Olt si-a propus reabilitarea
si/sau crearea - prin amenajarea unor spatii existente - a infrastructurii sociale: centre de
ingrijire a copiilor, centre pentru batrani, centre de asistenta pentru persoanele cu
deficiente, centre pentru tineret, persoane aflate in dificultate etc, si
dotarea lor cu
echipamente specifice, inclusiv achizitionarea de echipamente de informare si comunicare.
SANATATE
Consiliul Local Piatra Olt va contribui la asigurarea tuturor conditiilor de desfasurare
a unei activitati corespunzatoare a unitatilor sanitare si a actului medical, alocarea sumelor
necesare pentru cheltuielile de intretinere si gospodarire, reparatii, consolidare, extindere si
modernizare a acestora, in limita creditelor bugetare aprobate cu aceasta destinatie in
bugetul local.
In ceea ce priveste sanatatea, Consiliul Local Piatra Olt si-a propus infiintarea unui
centru de permanenta.
66
AGRICULTURA SI DEZVOLTAREA RURALA

Prin suprafata, calitatea solurilor si categoriile de folosinta agricole, Romania se
numara printre tarile cu cel mai mare potential agricol din Europa, iar agricultura este una
dintre ramurile de baza ale economiei nationale.
Perioada
actuala reprezinta pentru romani perioada uneia dintre cele mai mari
provocari ale istoriei nationale crearea unor structuri compatibile cu cele din Statele
Membre in toate domeniile vietii economico-sociale, ceea ce presupune o noua abordare
strategica a viitoarei dezvoltari a tarii.
In domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale va fi necesara o abordare care sa permita
integrarea in Politica Agricola a Uniunii Europene, principalele masuri fiind cele menite sa
contribuie la trecerea de la agricultura de subzistenta si semi-subzistenta practicata in
prezent la o agricultura comerciala, precum si masuri de modernizare a localitatilor, de
schimbare a peisajului rural, de dezvoltare si diversificare a altor activitati economice care
sa genereze venituri alternative.
Agricultura este o problema capitala pentru economia orasului si este necesara
schitarea unei plan integrat pentru o agricultura stabila, capabila sa isi indeplineasca pe
masura propriilor resurse rolul cuvenit in conceptul mai larg al agriculturii moderne.
Agricultura conventionala, desfasurata pana acum, pe langa contributiile deosebite
la progresul social, a adus si grave prejudicii mediului si chiar resurselor ei vitale solul
propria ei baza de resurse genetice. Trecerea la o agricultura durabila este o probelma
destul de complicata, mai ales, ca aceasta are loc in conditiile unei tranzitii in plina criza
sociala, economica si morala insa aceasta nu inseamna respingerea necesitatii si
posibilitatii agricuturii durabile.
Aplicarea Legii fondului funciar, act normativ cu caracter reparatoriu, a determinat
trecerea in proprietate privata a majoritatii terenurilor agricole. Aceasta a avut atit efecte
pozitive (s-a extins proprietatea privata, a condus la disparitia structurilor cooperatiste de tip
comunist neeficiente, a dus la diversificarea structurilor de organizare, au crescut
conexiunile la circuitele pietei), cit si efecte negative (farimitarea exploatatiilor agricole;
neasigurarea odata cu dreptul de proprietate asupra terenurilor si a mijloacelor adecvate
pentru efectuarea lucrarilor agricole).
67
Unul dintre fenomenele negative, prezente in agricultura zonei in anii de pana acum,
este utilizarea din ce in ce mai redusa a serviciilor de mecanizare, hidroameliorative sau de
reproductie si selectie. Aceasta situatie este determinata de lipsa capitalului, a consultantei
de specialitate, destructurarile in organizarea serviciilor.
Parcul de tractoare si masini agricole a inregistrat insa o crestere continua la toate
tipurile de utilaje. Cu toate acestea, numarul tractoarelor si masinilor agricole este
insuficient, majoritatea acestora fiind uzate fizic si moral. Nivelul de dotare mecanica
existent in prezent in agricultura zonei nu este in masura sa asigure efectuarea lucrarilor
mecanice in perioadele optime prevazute de tehnologiile de cultura, fapt ce determina
pierderi mari de recolta.
Se evidentiaza faptul ca, dupa anul 1994, productiile au inregistrat o curba
ascendenta, dupa o perioada
de recul imediat dupa revolutia din 1989. Tendinta
ascendenta se va mentine si in perioada 2009-2015.

Problemele cheie ale agriculturii locale si zonale sunt:
Productivitate si calitate a productiei scazute ce se datoreaza lipsei resurselor

financiare, utilizarii insuficiente a imprumuturilor, lipsei aptitudinilor si experientei
corespunzatoare tehnice, manageriale si de marketing, precum si infrastructura de
ferma inadecvata;
Nivelurilor superioare ale consumului productiei in ferma, precum si comercializarea

unei ponderi mici din productia totala a fermei pe piete comerciale formale; acest
lucru limiteaza capacitatea sectorului alimentar de a obtine cantitati suficiente de
materie prima pentru a fi competitiv;
Niveluri ridicate ale importurilor pentru satisfacerea pietelor cu amanuntul din mediul
urban si niveluri reduse ale exporturilor (care sunt in principal exporturi de produse
cu valoare adaugata scazuta);
Venituri reduse in agricultura si industrie alimentara ceea ce limiteaza cresterea

economica;
Dificultati in respectarea cerintelor de calitate, siguranta alimentara, sanatate si

bunastare animala, precum si de mediu necesare pentru aderarea la UE.
68
Consiliul Local Piatra Olt se va implica, potrivit competentelor care ii revin conform
Legii administratiei publice locale, in realizarea acestor transformari structurale, urmarind, in
perioada 2009 - 2015, indeplinirea urmatoarelor obiective specifice:
1. Stimularea transformarii gospodariilor taranesti in ferme familiale cu
caracter comercial
Agricultura orasului Piatra Olt, ca si a intregii tari, este caracterizata de o
productivitate scazuta, principala cauza constituind-o faramitarea proprietatii in loturi foarte
mici pe care nu este posibila aplicarea unor tehnologii performante si obtinerea de valoare
adaugata ridicata.
O alta cauza care contribuie la productivitatea scazuta a agriculturii orasului Piatra
Olt o constituie saracia populatiei, care nu dispune de posibilitati financiare pentru a investi
in dotarea propriilor exploatatii cu sisteme de tractoare si masini agricole necesare si in
asigurarea materialelor necesare (samanta certificata, ingrasaminte, erbicide, pesticide
etc.) pentru aplicarea tehnologiilor intensive, de mare productivitate. Dintre alte cauze ale
acestei stari de fapt mai pot fi enumerate: practicarea monoculturii sau a rotatiei simple
grau-porumb, lipsa unitatilor de prelucrare a produselor agricole, infrastructura inadecvata
si neatractiva pentru potentiali investitori, imbatranirea populatiei ocupate in agricultura.
Toate acestea fac ca micile gospodarii taranesti sa produca in totalitate sau in cea mai
mare masura numai pentru consumul propriu.
2. Sprijinirea valorificarii productiei agricole prin masuri de piata prin
incurajarea parteneriatului public - privat
O alta cauza majora a lipsei de eficienta a agriculturii romanesti, in general, si a celei
din Piatra Olt, in special, o constituie lipsa posibilitatilor de valorificare a productiei obtinute,
datorita inexistentei unei piete a produselor agricole, a unor mecanisme de piata care sa
faciliteze integrarea produselor agricole in circuitul comercial si obtinerea unor venituri
corespunzatoare de catre fermieri.
Pentru sprijinirea valorificarii productiei agricole prin masuri de piata, Consiliul Local
Piatra Olt, se va implica in incurajarea parteneriatului public-privat in vederea
achizitionarii si/sau prelucrarii produselor agricole, prin infiintarea, unor centre de
preluare si/sau procesare in oras.
69
Punerea in valoare a spatiilor si dotarilor existente va contribui la reducerea efortului

investitional necesar, contribuind la cresterea atractivitatii pentru investitorii in domeniu, iar
cei care se vor implica in realizarea acestor centre vor realiza, cu siguranta, o testare
corespunzatoare
pietei
produselor
agricole,
masura
absolut
necesara
pentru
rentabilizarea activitatii comerciale proprii.

3. Dezvoltarea si modernizarea localitatilor
Dezvoltarea rurala, cel de-al doilea pilon al Politicii Agricole, are ca scop
modernizarea si restructurarea sectorului agricol si ridicarea nivelului de civilizatie al
zonelor rurale, prin dezvoltarea infrastructurilor aferente zonelor rurale in scopul sustinerii
sectorului agricol si prin diversificarea activitatilor economice din zonele rurale prin
promovarea activitatilor neagricole, cu accent deosebit pe turism rural, artizanat, activitati
mestesugaresti, acvacultura, sericicultura, apicultura, procesarea fructelor de padure si
orice alte activitati generatoare de venituri alternative.
4. Implementarea tehnicilor agricole moderne si performante prin perfectionarea
continua a pregatirii profesionale
In epoca moderna activitatea de cercetare-dezvoltare a devenit unul dintre cei mai
importanti factori de productie in toate domeniile productive, fiind cel mai dinamic si mai
performant element al dezvoltarii economice.
In zilele noastre mentinerea pe piata din ce in ce mai concurentiala a unui
producator si a produselor sale este conditionata direct de modul in care acesta isi
insuseste si aplica noutatile din domeniul sau de activitate, de modul in care este preocupat
permanent de caile de diversificare si de ridicare a standardelor calitative ale ofertei pe care
o face consumatorului. Activitatea de productie agricola este caracterizata de o
complexitate deosebita, conferita de imperativul de impletire a factorului biologic cu cel
tehnologic, ca si de cel de a raspunde cerintelor din ce in ce mai sofisticate ale acestei
activitati.
Pentru a putea obtine productii corespunzatoare, atat din punct de vedere cantitativ
cat si calitativ, la standardele impuse de Piata Agricola, agricultorii trebuie sa fie capabili sa
aplice tehnologii de productie performante, sa fie la curent cu toate noutatile in domeniu, sa
beneficieze de o informatie actualizata permanent atat in domeniul productiei cat si al
valorificarii acesteia. Aceste deziderate pot fi indeplinite printr-o perfectionare continua a
pregatirii profesionale si prin acces permanent la servicii de consultanta si extensie
70
eficiente, iar Consiliul Local Piatra Olt in parteneriat cu Oficiul Judetean de Consultanta
Agricola, institutie de specialitate in domeniul formarii profesionale, consultantei agricole si
extensiei, va desfasura, in acest sens, urmatoarele activitati:
Organizarea de cursuri de calificare in diverse meserii agricole, in asa fel incat toti
cei care lucreaza in agricultura sa cunoasca noutatile tehnologice, legislatia nationala si
comunitara in domeniu;
Organizarea de seminarii, simpozioane, dezbateri, mese rotunde, intalniri cu
producatorii agricoli pentru a aduce la cunostinta acestora noutatile in domeniul agricol si a
supune dezbaterii diverse teme care prezinta interes din punct de vedere tehnic,
tehnologic, legislativ etc.;
Intocmirea si punerea la dispozitia producatorilor agricoli a unor proiecte tip pentru
organizarea unor microferme de cresterea taurinelor, ovinelor, puilor de carne, gainilor
ouatoare, prepelitelor, albinelor, viermilor de matase, producerea ciupercilor, trandafirilor
altoiti, catinei.
INFRASTRUCTURA SI GOSPODARIE URBANA

1. Refacerea infrastructurii si modernizarea transporturilor
Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii, impune ca principala directie de actiune
cresterea calitatii drumurilor si a serviciilor de transport.
In perioada 2009 - 2015, Consiliul Local Piatra Olt, va urmari in domeniul
infrastructurii rutiere urmatoarele obiective:
satisfacerea deplina a utilizatorului;
imbunatatirea indicilor calitativi;
asigurarea conditiilor de confort si siguranta, asigurandu-se protectia mediului;
mentinerea in stare de viabilitate a retelei de drumuri prin reparare, intretinere

curenta si periodica, reparatii capitale si modernizari;
managementul intretinerii drumurilor si lucrarilor de arta se va face pe criterii,

exclusiv, tehnice;
71
imbunatatirea serviciilor oferite de administratorul retelei de drumuri;
dezvoltarea si introducerea unei strategii de gestionare si intretinere a retelei de

drumuri publice;
Obiectivele descrise mai sus se gasesc in proiectele prioritare ale Strategiei de

Dezoltare Locala din periaoda 2009-2015 si sunt:
Reabilitarea si modernizarea retelei de strazi urbane;
Modernizare alei carosabile si pietonale;
Construirea de statii pentru transport public;
Achizitionarea de mijloace de transport ecologice.
2. Sistemul de alimentare cu apa si canalizare

In 2009 - 2015, Consiliul Local Piatra Olt va continua activitatile destinate dezvoltarii
urbane, cum ar fi:
Reabilitarea si extinderea infrastructurii de apa potabila a orasului;
Realizarea infrastructurii de apa uzata a orasului prin repararea, inlocuirea
traseelor, extinderea si modernizarea statiilor de tratare/ epurare si a retelelor
de canalizare menajera si pluvial;
Retele de canalizare pluviala;
Realizarea statie epurare cu treapta mecanica si biologica.
3. Iluminatul public
Serviciul de iluminat public intra in sfera serviciilor comunitare de utilitati publice
pentru care autoritatile administratiei publice locale sunt obligate sa elaboreze strategii
locale conforme necesitatilor identificate la nivelul comunitatilor reprezentate.
In vederea asigurarii accesului egal si nediscriminatoriu al populatiei din oras Piatra
Olt la un serviciu de iluminat public care sa respecte standardele de calitate stabilite la nivel
national si international, in perioada 2009 - 2015, Consiliul Local Piatra Olt si-a propus:
72
Reabilitarea infrastructurii urbane
de ilumi n at p ublic , prin inlocuirea si
modernizarea traseelor si extinderea acestora;
In acest sens in cadrul Consiliului Local Piatra Olt:

- se vor adopta hotarari referitoare la aprobarea programelor de dezvoltare,
reabilitare, extindere si modernizare a sistemelor de iluminat existente si a programelor de
infiintare a noii retele de iluminat public. Totodata se vor coordona proiectarea si executia
lucrarilor tehnico-economice studiile de fezabilitate in care se vor identifica sursele de
finantare a investitiilor precum si solutia optima din punct de vedere tehnico-economic;
- se vor aproba indicatorii de performanta in baza unui studiu de specialitate, cu
respectarea prevederilor stabilite in acest scop in regulamentulcadru al serviciului de
iluminat public si in caietul de sarcini-cadru, care au caracter minimal si trebuie sa cuprinda:
- nivelurile de iluminat, pe zone caracteristice;
- indicatorii de performanta;
- conditii tehnice;
- infrastructura aferenta;
- raporturile operator-utilizator.
5. Dotarii cu echipamente a bazelor operationale

Pentru siguranta cetatenilor orasului Piatra Olt si Consiliul Local Piatra Olt si-a
propus:
Organizarea serviciului de interventie pentru situatii de urgenta al orasului Piatra Olt.
PROTECTIA MEDIULUI INCONJURATOR
Grija pentru urmarirea evolutiei ansamblului de elemente ce constituie mediul
inconjurator porneste de la adevarul ca resursele naturale sunt limitate si ca a contribui la
conservarea si refolosirea lor este mai mult decat o buna si necesara practica civica, ea
73
trebuie transformata intr-o adevarata politica pentru a mentine viata sanatoasa a

comunitatii.
In acest context, a fost gandita dezvoltarea durabila ca o strategie prin care
comunitatile sa caute cai de dezvoltare economica, intr-un mediu inconjurator de siguranta
a evolutiei normale a vietii locuitorilor si care sa aduca chiar beneficii in privinta calitatii
acesteia. Dezvoltarea durabila este un ghid important pentru administratie, dupa ce s-a
descoperit ca modurile de interpretare traditionale de planificare si dezvoltare, creau mai
mult decat rezolvau problemele de mediu inconjurator. Acolo unde interpretarile traditionale
conduceau la aglomerare, extindere, poluare si consum excesiv de resurse, dezvoltarea
durabila ofera solutii reale si de durata care ne consolideaza viitorul.
In vederea implementarii la nivelul localitatii a prevederilor angajamentelor rezultate
in procesul de negociere a capitolului 22 Mediu din Programul de Aderare la Uniunea
Europeana in perioada 2007 - 2013, se vor propune realizarea urmatoarelor obiective
specifice:
1) Intarirea capacitatii de implementare a legislatiei in domeniul informatiei de
mediu
Aplicarea ferma a legislatiei in domeniul informatiei de mediu se va realiza prin:
- adoptarea unui sistem de norme, standarde si reglementari compatibile cu exigentele
Uniunii Europene
- participarea la sesiuni de instruire organizate la nivel judetean, regional si national.
2) Consolidarea capacitatii de implementare in domeniul gestionarii deseurilor
Reziduurile de orice fel rezultate din multiplele activitati umane, constituie o
problema de o deosebita actualitate datorita cresterii continue a cantitatilor si felurilor
acestora care prin degradare si infestare in mediul natural prezinta un pericol pentru mediul
inconjurator si sanatatea populatiei.
Prin transformarea reziduurilor in resurse utilizabile, reciclarea ofera o modalitate de
administrare a reziduurilor solide reducand poluarea, conservand energia, creand locuri de
munca si dezvoltand industrii manufacturiere mai competitive. La fel ca si deversarea
reziduurilor in zone special amenajate sau arderea lor in incineratoare, reciclarea costa si
ea bani. Cointeresarea societatii in reciclare presupune o constientizare deplina a
74
beneficiilor si costurilor economice si de mediu ale reciclarii, comparativ cu consumurile

unilaterale de resurse si stocarea produselor uzate in zone special amenajate sau arderea
lor in incineratoare. Cand se iau in considerare toti acesti factori, devin evidente avantajele
reciclarii.
Consiliul Local Piatra Olt si-a propus:
Dezvoltarea si reabilitarea spatiilor ;
Crearea si conservarea parcurilor si parculetelor din oras;
Regularizare parau Jugalia;
CULTURA
1. Renovarea si modernizarea Caminului Cultural
Se va urmari readucerea Caminului Cultural pe piata culturala locala ca principala
institutie culturala in domeniul protejarii si promovarii patrimoniului cultural local si al
educatiei permanente prin lucrari de consolidare a cladirii si modernizare a acesteia.
2. Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural - prin
organizarea de expozitii si comunicari, editarea de materiale informative, in vederea
promovarii patrimoniului cultural local si national.
TURISM
Cresterea atractivitatii turistice si dezvoltarea serviciilor turistice in orasul
Piatra Olt.
Se va urmari impulsionarea activitatii turistice ca sursa de venituri, prin punerea in
evidenta a potentialului existent pe teritoriul orasului Piatra Olt, si valorificarea acestui
potential prin imbunatatirea infrastructurii necesare si luarea unor masuri pentru o mai buna
organizare a activitatilor turistice din punct de vedere administrativ.
In acest sens, Consiliul Local Piatra Olt isi propune :
Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea
resurselor naturale si cresterea calitatii serviciilor turistice.
75
Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare in

scopul cresterii atractivitatii orasului Piatra Olt cu destinatie turistica.
MEDIU DE AFACERI
Consiliul local Piatra Olt si-a propus in perioada 2009-2015 dezvoltarea
serviciilor si activitatilor productive din oras de catre intreprinzatorii locali prin :
Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor.
76
VI.PLANUL INTEGRAL DE DEZVOLTARE URBANA
1. CONSIDERATII GENERALE
Planul Integral de Dezvoltare Urbana (PIDU) este un instrument de planificare si
implementare si contine un set de politici pe domenii de activitate ce se vor aplica intr-un
termen determinat in scopul realizarii obiectivelor generale fixate intr-o strategie. Termenul
de realizare a planului local de actiune trebuie sa corespunda termenului de 8 de ani, fixat
pentru realizarea Strategiei de Dezvoltare Locala (SLD).
Planul Integral de Dezvoltare Urbana este procesul participativ de dezvoltare a unui
plan relativ scurt, care utilizeaza resurse disponibile pentru a atinge obiective limitate, de
obicei intr-o zona bine definita.
Periodic, PIDU va fi revizuit, astfel incat tintele fixate sa tina cont de evolutia
macroeconomica la nivel national, starea economiei la nivel regional si local, precum si de
opiniile comunitatii locale cu privire la implementarea lui. Cu cat revizuirea se face la
intervale mai scurte, cu atat marja de eroare in privinta evaluarii resurselor la un proiect
este mai mica, avand in vedere ca, pe masura ce se inainteaza in timp, variabilele
economice ce trebuie luate in calcul la o prognoza economica se multiplica.
Planul Integral de Dezvoltare Urbana pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare
Locala a orasului Piatra Olt, reprezinta un pachet de masuri si proiecte necesare schimbarii
comunitatii locale pentru atingerea unor parametrii specifici societatii moderne, astfel ca
durabilitatea sa devina punctul forte al acesteia.
Planul Integral de Dezvoltare Urbana si-a propus sa analizeze si sa integreze
politicile administratiei locale politicilor zonale, din zona de influienta a Piatra Oltului, si
regionale ale Agentiei pentru Dezvoltare regionala Sud-Vest Oltenia. In acest scop s-a mai
considerat necesar sa se aiba in vedere:
programul de Guvernare,
strategiile de dezvoltare ale ministerelor de resort,
strategia regionala a ADRSV Oltenia,
strategiile judetene ale administratiei judetene si organismelor descentralizate

ale statului,
77
strategiile localitatilor locale din zona de influenta a Piatra Oltului.
Dimensiunile dezvoltarii actuale economice, sociale, de mediu si tehnologice au fost

analizate in cadrul procesului de analiza-diagnostic din cadrul strategie de dezvoltare, iar
tintele-obiective strategice au fost creionate, fixandu-se cateva repere ca referinte pentru
dezvoltarile ulterioare.
Planul Integral de Dezvoltare Urbana, prezinta principalele masuri si proiecte
necesare fazei de planificare si implementare a dezvoltarii durabile, astfel: in procesul de
dezvoltare sa poata fi evaluat continuu complexitatea factorilor SEMT (social-economicmediu-tehnologic) prin indicatorii de dezvoltare durabila (dimensiuni ale durabilitatii)
selectionati ca relevanti pentru orasul Piatra Olt. Utilitatea unui plan integral este data de
amploarea si complexitatea actiunilor ce trebuie executate pentru atingerea obiectivelor
strategice definite in Strategia de Dezvoltare Locala a orasului.
Pentru a realiza un management unitar sunt necesare 3 faze distincte astfel incat
procesele necesare atingerii obiectivelor sa poata fi bine coordonate:
1. Planul de dezvoltare al Planul Integral de Dezvoltare Urbana (planificare
activitatilor);
2. Planul de executare al Planul Integral de Dezvoltare Urbana (implementarea
activitatilor);
3. Planul de monitorizare al Planul Integral de Dezvoltare Urbana (evaluarea
activitatilor).
1. Planul de dezvoltare al Planul Integral de Dezvoltare Urbana (planificare

activitatilor)
Dezvoltarea economica a zonei nu poate fi un scop in sine. Ca urmare, obiectivul
general care trebuie atins este imbunatatirea nivelul de trai al locuitorilor, pentru a le
asigura o viata mai bogata in continut si mai frumoasa.
Formularea sunt etica a obiectivului general al Planului Integral de Dezvoltare
Urbana poate fi facuta prin enuntarea principalelor directii/ scopuri ale dezvoltarii localitatii:
78
imbunatatirea infrastructurii fizice (tehnice) si institutionale dependente de

organele puterii locale, adoptarea unor reglementari locale coerente si stabile,
vizand atragerea investitorilor autohtoni si, mai ales, straini;
imbunatatirea habitatului in zona, in conditii ecologice de nivel european,

asigurarea conditiilor optime de locuire si a serviciilor de calitate, in slujba
cetateanului;
asigurarea dezvoltarii resurselor umane si conditiilor de nivel calitativ ridicat a

serviciilor de asistenta sociala pentru persoanele si grupurile defavorizate:
someri, handicapati, copiilor institutionaliazti, a celor ramasi temporar fara
locuinta etc.
cresterea atractivitatii mediului de afaceri si asigurarea cresterii economice

stabile, prin crearea si/sau dezvoltarea acelor ramuri si sub-ramuri ale
economiei zonei, care exploateaza la maximum potentialul local existent.
Dezvoltarea locala se bazeaza, in principal, pe actiunile intreprinzatorilor
privati.
imbunatatirea educatiei si culturii comunitatii locale.
Realizarea scopurilor poate fi afectata de existenta unor factori negativi generati de

conditii interne si externe dintre care enumaram:
retehnologizarea, dezvoltarea industriilor de varf, vor genera reducerea

numerica a personalului intreprinderilor, ceea ce poate accentua cresterea
somajului;
compatibilizarea legislatiei locale cu aquis-urile comunitare, acceptate de

catre Romania prin acordul privind parteneriatul pentru aderarea Romaniei la
Uniunea Europeana.
Punctele tari, punctele slabe, oportunitatile si amenintarile au fost analizate

pentru fiecare din sectoarele identificate de prioritatile guvernamentale,
nationale,
regionale, judetene si locale socio-economice, constatinu-se ca prioritatile locale pot fi

sunt etizate dupa cum urmeaza:
Prima prioritate locala este modernizarea si dezvoltarea infrastructurii.
A doua prioritate locala este protectia si imbunatatirea mediului.
79
treia
prioritate
locala
este
dezvoltarea
resurselor
umane
si
imbunatatirea serviciilor sociale.
A patra prioritate locala este sprijinul pentru formarea de capital in

sectorul privat.
A cincea prioritate locala este imbunatatirea situatiei educatiei si culturii.
2. Planul de executare al Planul Integral de Dezvoltare Urbana (implementarea

activitatilor)
Implementarea Planului Integral de Dezvoltare Urbana pentru perioada 2009 - 2015
va genera rezultate directe si indirecte, a caror sinteza este urmatoarea:
Cresterea veniturilor bugetului local ca rezultat al cresterii economice, al

imbunatatirii sitemului de colectare a impozitelor si taxelor, precum si prin
atragerea de surse suplimentare dinspre bugetul de stat catre bugetul local sub
forma unor cote aditionale din impozitul pe profit si TVA;
Reducerea ponderii cheltuielilor operationale in total cheltuieli bugetare prin

imbunatatirea sistemului de monitorizare a serviciilor publice;
Distributia rationala a cheltuielilor bugetare;
Majorarea intrarilor de capital extern si a altor resurse financiare ca urmare a

climatului de afaceri stabil;
Cresterea competitivitatii zonei, ca rezultat al normalizarii mediului de afaceri, al

imbunatatirii managementului firmelor, institutiilor si modernizarii tehnologice in
domenii de varf ale productiei si serviciilor;
Crearea de noi locuri de munca, avand ca efect reducerea somajului pe fondul

cresterii economice in toate domeniile competitive, al dezvoltarii parcului
industrial si tehnologic, a bunei functionari a bursei de locuri de munca si a
centrelor de Consiliere in cariera;
Cresterea veniturilor reale ale populatiei;
Dezvoltarea
serviciilor
de
telecomunicatii,
financiar-bancare,
asigurari,
consultanta necesare unei dezvoltari economico-sociale intensive;
Dezvoltarea
sectorului intreprinderilor mijlocii si mici, urmare a facilitatilor
acordate, a activitatii centrelor de consultanta si formare continuua, a transferului
80
de tehnologii de varf precum si prin sprijinirea participarii acestora la proiecte

bazate pe investitii publice sau realizate cu finantare externa ;
Valorificarea potentialului agricol prin dezvoltarea industriei alimentare si de

prelucrare a carnii, prin corelarea activitatii agentilor economici din sectorul
productiei alimentare,cel al productiei agricole si cel al comercializarii produselor;
Agricultura va asigura necesarul de consum al zonei (faina, zahar, zarzavaturi,

carne, lapte/ derivate si pentru acoperirea necesarului de materii prime in
industrie);
Crearea in zona Piatra Oltului a unei retele
de prestari servicii turistice de
afaceri, comerciale, culturale, iar pentru zona geografica adiacenta, de

agroturism;
In domeniul infrastructurii de transport: finalizarea variantei ocolitoare a

circulatiei, modernizarea tuturor retelelor de circulatie rutiera si feroviara;
Reducerea pierderilor de apa;
Infiintarea unui Adapost temporar pentru persoanele aflate in dificultate;
Cresterea ariei suprafetei locuibile;
Imbunatatirea semnificativa a asistentei medicale si sociale;
Ridicarea calitatii mediului inconjurator al zonei si a resurselor naturale la nivelul

standardelor Uniunii Europene;
3. Planul de monitorizare al Planul Integral de Dezvoltare Urbana (evaluarea

activitatilor)
Pentru a asigura o dezvoltare coerenta a orasului Piatra Olt, suportul necesar trebuie
sa fie monitorizat de catre:
A. Administratia Publica Locala (este formata din activitatea realizata de consiliului
orasenesc si de primar);
B. Comunitatea Locala - cetateni si organizatii, actorii principali ai dezvoltarii locale,
prin atitudine si participare activa
81
2. PRINCIPII SI CONDITII
Pentru realizarea Planul Integral de Dezvoltare Urbana, Administratia Publica Locala
a orasului Piatra Olt, ca autoritate publica locala, trebuie sa-si intareasca capacitatea
institutionala la toate nivelele, prin atragerea si furnizarea de resurse financiare suficiente si
mobilizarea resurselor umane, identificarea celor mai eficiente mecanisme de comunicare,
dar si analizarea cadrului administrativ de alocare a responsabilitatilor.
Rezolvarea problemelor curente, cat si a celor de ce vor apare in viitor depinde in
foarte mare masura de gradul de competenta al conducerii administratiei publice locale.
Materializarea capacitatii institutionale este un proces de durata in care administratia
publica trebuie sa actioneze pentru schimbarea radicala a atitudinii functionarului public fata
de accesul cetatenilor la activitatea administratiei.
Planificarea strategica locala a fost considerata un proces continuu, utilizat de
comunitatea locala, pentru a avea certitudinea ca politicile si programele existente si
viitoare corespund necesitatilor de dezvoltare economica a comunitatii, in cadrul limitarilor
impuse de resursele locale disponibile. Ca importanta, planificarea strategica locala a fost
considerata ca fiind un cadru care uneste o serie de proiecte mai mici, pentru a realiza
scopuri/obiective economice de intindere mai mare.
Important a fost faptul ca aceasta abordare sa se sprijina pe initiative realizabile pe
termen scurt. Una din problemele planificarii strategice locale a fost dorinta de a realiza mai
mult decat resursele disponibile. Totusi procesul planificarii strategice locale vine in ajutorul
comunitatii pentru gestionarea mai buna a problemelor cu care se confrunta. Stimularea
participarii, sub forma unui parteneriat local, a unui numar cat mai mare de institutii
reprezentative, din sfera economicului, a administratiei si socialului, a organizatiilor
societatii civile si a agentilor economici, pe parcursul etapelor de elaborare a fost esentiala.
Serviciile de specialitate ale administratiei locale, societati economice, institutii si persoane
fizice si juridice au fost consultate in procesul de elaborare a strategiei.
In vederea realizarii obiectivului, s-au organizat diverse activitati cum ar fi:
intalniri in scopul popularizarii cerintelor proiectului, al initierii parteneriatului

local precum si pentru elaborarea analizelor,
82
intalniri ale comitetelor cetatenesti constituite pe diferite domenii de activitate,

in vederea definirii si analizarii obiectivelor si a masurilor strategice de
dezvoltare,
workshop-uri tematice.
Planificarea strategica a fost un proces sistematic, prin care comunitatea locala a

reusit sa-si creeze imaginea viitorului si sa poate concepe etapele necesare, in functie de
resursele/potentialele locale, pentru a realiza acel viitor. Acest proces a cuprins, in linii mari,
urmatoarele etape:
evaluarea mediului economico-social si a potentialelor locale;
elaborarea Planului Integral de Dezvoltare Urbana:

o formularea scopurilor/misiunii, obiectivelor pe fiecare capitol analizat,
o identificarea, evaluarea si ordonarea masurilor si proiectelor dupa
prioritati.
Evaluarea mediului/contextului si a factorilor externi este una dintre caracteristicile

distincte ale planificarii strategice, abordata in cadrul prezentei lucrari, referindu-se la
comunitatea internationala, inclusiv cea europeana, la planul national si la cel regional /
judetean. S-a cunoascut faptul ca modificarile din aceasta sfera se afla dincolo de controlul
zonal, dar impactul lor asupra acesteia reprezinta preocupari legitime .
La formularea misiuni, a directiilor strategice si a obiectivelor specifice de dezvoltare
strategica s-a avut in vedere si faptul ca unul din scopurile principale ale strategiei locale
este si acela de a reprezenta un instrument de promovare socio-economica. Notiunea
promovarii economice permite o serie de definitii si implica un spectru larg de masuri, care
vizeaza imbunatatirea dezvoltarii economice a localitatii si implicit, cresterea atractivitatii
acesteia. In orice situatie, promovarea economica cuprinde masuri de imbunatatire a
factorilor care influenteaza, dintre care enumeram:
alegerea amplasamentelor pentru noi intreprinderi,
stimularea dezvoltarii intreprinderilor existente,
realizarea investitiilor in amplasamente/infrastructuri locale (ex. extinderea

retelelor de trafic, masuri de calificare a personalului, etc.).
83
Principala preocupare a Administratiei Publice Locale a orasului Piatra Olt a fost de

armonizare a procedurilor administrative cu cele ale Uniunii Europene.
S-au identificat, evaluat si ordonat masurile si proiectele Strategiei de Dezvoltare
Locala a orasului Piatra Olt dupa prioritatile Programul Operational Regional (POR).
3. PREZENTAREA PROGRAMULUI OPERATIONAL REGIONAL
Principalele caracteristici ale Programului Operational Regional (POR), care il

individualizeaza de celelalte Programe Operationale, sunt:
Are o dimensiune locala evidenta, in abordarea problemelor socio-economice din

punct de vedere local si valorificarea resurselor si oportunitatilor locale;
Da prioritate regiunilor relativ ramase in urma si mai putin dezvoltate, pentru a le

asigura un set minim de preconditii de crestere, neavand, in sine, un scop
redistributiv;
Domeniile de interventie ale POR sunt complementare domeniilor de interventie

ale celorlalte Programe Operationale, si se asteapta sa opereze in sinergie cu
acestea;
Promoveaza o abordare de jos in sus a dezvoltarii economice.
Ia in considerare gradul scazut al capacitatii de planificare si programare din tara

si prevede, in linii mari, axe prioritare tematice la nivel national, si anume:
o Axa 1 - Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - potentiali poli de
crestere;
o Axa 2 - Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport;
o Axa 3 - Imbunatatirea infrastructurii sociale;
o Axa 4 - Consolidarea mediului de afaceri regional si local;
o Axa 5 - Dezvoltarea durabila si promovarea turismului;
o Axa 6 - Asistenta tehnica.
Aceste axe prioritare sunt in concordanta cu politicile comunitare asupra coeziunii

economice si sociale promovate de Uniunea Europeana.
84
Prin implementarea acestor axe prioritare, POR contribuie nu numai la atingerea

obiectivului global al Stategiei Nationale de Dezvoltare Regionala, dar si la realizarea
obiectivului global al Planului National de Dezvoltare si al Cadrului National Strategic de
Referinta si anume, diminuarea disparitatilor de dezvoltare dintre Romania si Statele
Membre ale UE, prin complementaritatea pe care o asigura Programelor Sectoriale
Strategia Programului Operational Regional decurge din problemele-cheie regionale
/ locale si punctele slabe identificate in analizele socio-economice national regionale si cele
opt analize specific regionale, si anume:
Concentrarea cresterii economice, impulsionata de investitiile straine directe in

jurul Bucurestiului si ca urmare cresterea disparitatilor dintre Regiunea BucurestiIlfov si celelalte sapte regiuni, precum si aparitia problemelor de congestionare a
orasului capitala;
Declinul socio-economic a numeroase centre urbane mari si diminuarea rolului

lor in dezvoltarea arealelor adiacente si a Regiunilor;
Pierderea functiilor urbane a multor orase mici si mijlocii, in special a celor

monoindustriale, fenomen generat de restructurarea industriala; pierderea
functiilor urbane este frecvent asociata cu probleme sociale;
Reaparitia dezechilibrului istoric de dezvoltare intre jumatatea de est si jumatatea

de vest a tarii, din cauza reorientarii fluxurilor comerciale si accesului la pietele
vestice, precum si dificultatilor pe care partea vestica a tarii pare sa le aiba in a
se conecta la pietele globalizate din afara Europei;
Proces de decuplare economica a unor zone traditional subdezvoltate din nordul

tarii si de-a lungul Dunarii;
Existenta unor intinse zone ale tarii, a caror perspectiva de dezvoltare este
marcata de lipsa fortei de munca si de un fenomen masiv de migratie temporara;
Importanta cheie a accesibilitatii ca o preconditie pentru dezvoltarea locala;
Imbatranirea si scaderea populatie, precum si o rata ridicata de dependenta

demografica, ce necesita o cerere crescuta pentru serviciile sociale si de
sanatate;
Posibila aparitie a unui fenomen de stagnare economica in zonele montane;
85
Slaba competitivitate a multor afaceri, in special in domeniul turismului, cu

productivitate a muncii scazuta, lipsa investitiilor de capital, lipsa capacitatii
manageriale, gradul scazut de utilizare a technologiilor moderne;
Calitate scazuta a infrastructurii publice (drumuri, sanatate, infrastructura sociala

si de educatie), utilitati publice urbane degradate, precum si esecul conservarii
bunurilor istorice si culturale;
Experienta limitata a autoritatilor romane locale in managementul de programelor

de dezvoltare regionala/locala.
Pentru solutionarea problemelor cheie si a punctelor slabe identificate Programul

Operational Regional va valorifica punctele tari si oportunitatile identificate in analiza, si
anume:
1. Zone urbane de crestere cu un numar din ce in ce mai mare de intreprinderi mici si
mijlocii si cresterea investitiilor private, inclusiv investitii straine;
2. Accesul la retelele trans-europene si coridoarele nationale;
3. Centre universitare cu potential de crestere pentru activitati de cercetare dezvoltare;
4. Potential mare pentru dezvoltarea turismului national si international, in toate
regiunile;
5. Forta de munca bine pregatita, relativ ieftina, flexibila, in curs de dezvoltare.
Obiective
Obiectivul strategic al POR consta in sprijinirea unei dezvoltari economice, sociale,
echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei, corespunzator nevoilor lor si
resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de crestere, prin imbunatatirea
conditiilor infrastructurale si ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile Romaniei, in
special cele ramase in urma, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi si a
munci.
Obiectivul strategic al POR este orientat spre:
Crearea a 15.000 de noi locuri de munca pana la sfarsitul anului 2015;
Prevenirea cresterii disparitatilor interregionale in termeni de PIB/ locuitor, in

perioada 2009-2015.
86
Obiective specifice:
Pentru atingerea obiectivului general al dezvoltarii regionale, strategia se genereaza
urmatoarele obiective specifice:
Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane, prin adoptarea unei

abordari policentrice, in vederea stimularii unei dezvoltari mai echilibrate a
Regiunilor;
Imbunatatirea accesibilitatii Regiunilor si in particular a accesibilitatii centrelor

urbane si a legaturilor cu zonele inconjuratoare;
Cresterea calitatii infrastructurii sociale a Regiunilor;
Cresterea competitivitatii Regiunilor ca locatii pentru afaceri;
Cresterea contributiei turismului la dezvoltarea Regiunilor.
Scopul POR este de a atinge obiectivul strategic si obiectivele specifice prin

completarea interventiilor national sectoriale cu actiuni cu specific regional si subregional, in
vederea sprijinirii si promovarii cresterii economice durabile. Printr-o mai buna coordonare
se va realiza complementaritatea actiunilor regionale cu cele sectoriale si se va realiza un
efect sinergic.
POR va sustine promovarea actiunilor care vor contribui la imbunatatirea
standardelor de siguranta, reducerea efectelor ngative asupra mediului, diminuarea
schimbarilor climatice, protectia infrastructurii de transport fata de calamitatile naturale,
precum si eliminarea punctelor periculoase de trafic.
Spre deosebire de actiunile individuale (imbunatatirea drumurilor) care provoaca
cresterea cantitatii gazelor ce produc "efect de sera", alte interventii (imbunatatirea
transportului public, modernizarea facilitatilor de productie, eliminarea blocajelor din trafic)
pot contribui la reducerea acestora, iar impactul POR va fi de a reduce consumul de
energie si emisia de gaze ce provoaca schimbari climatice, prin utilizarea celor mai bune
metode existente.
Axe prioritare tematice la nivel national:
Axa prioritara 1: Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - potentiali poli de crestere;
Axa prioritara 2: Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport;
87
Axa prioritare 3: Imbunatatirea infrastructurii sociale;
Axa Prioritara 4: Consolidarea mediului de afaceri regional si local;
Axa Prioritara 5: Dezvoltarea durabila si promovarea turismului;
Axa Prioritara 6: Asistenta tehnica.
Aceste axe prioritare sunt in concordanta cu politicile comunitare asupra coeziunii

economice si sociale promovate de Uniunea Europeana.
a) Axa 1: Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - potentiali poli de crestere
Obiective:
Aceasta axa prioritara are ca scop cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de
munca prin reabilitarea infrastructurii urbane, imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv a
serviciilor sociale, precum si prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a
antreprenoriatului.
Domenii de interventie:
1. Planuri integrate de dezvoltare urbana;
2. Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv
transportul urban;
3. Dezvoltarea durabila a mediului de afaceri;
4. Reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuintelor sociale si imbunatatirea
serviciilor sociale;
Experientele europene anterioare (URBAN I, URBAN II) au aratat ca abordarea
integrata a problemelor economice, sociale si de mediu din zonele urbane degradate, a fost
o metoda de succes pentru rezolvarea acestora si obtinerea unei dezvoltari urbane
durabile.
Aceasta abordare a constat in sprijinirea simultana a activitatilor de renovare fizica a
mediului urban cu cele de reabilitare a infrastructurii de baza, precum si cu actiuni pentru
dezvoltarea economica, cresterea competitivitatii si ocuparii, integrarea grupurilor etnice in
conditiile protejarii mediului.
88
b) Axa 2: Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport

Obiectiv:
Aceasta axa prioritara vizeaza cresterea gradului de accesibilitate a regiunilor, al
mobilitatii populatiei, bunurilor si serviciilor in vederea stimularii dezvoltarii economice
durabile.
Domeniu major de interventie:

1. Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane - inclusiv
constructia / reabilitarea soselelor de centura.
Operatiuni orientative:
Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene;
Reabilitarea si modernizarea retelei de strazi urbane;
Constructia / reabilitarea / modernizarea soselelor de centura (cu statut de drum

judetean) pentru eliminarea blocajelor rutiere si traversarea, in conditii de siguranta,
a localitatilor.
Activitati eligibile:
1. Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene;
2. Reabilitarea si modernizarea retelei de strazi din mediul urban (categoria 1, 2 si 3);
3. precum si a retelei de strazi de categoria 4 din statiunile turistice;
4. Constructia / reabilitarea / modernizarea soselelor de centura (cu statut de drum
judetean) ;
5. Construirea/ modernizarea/ reabilitarea de poduri si podete;
6. Construirea/ modernizarea/ reabilitarea de pasaje rutiere si pasarele;
7. Eliberarea si amenajarea terenului;
8. Devierea retelelor de apa, electricitate, gaze si canal, telefonie;
9. Amenajari pentru protectia mediului;
10. Modernizarea si extinderea retelelor de utilitati existente in corpul drumului (apa,
canalizare, electricitate, gaze, telefonie);
89
c) Axa 3: Imbunatatirea infrastructurii sociale
Obiectiv:
Aceasta axa prioritara vizeaza crearea premiselor necesare pentru asigurarea
populatiei cu servicii esentiale, contribuind astfel la atingerea obiectivului european al
coeziunii economice si sociale, prin imbunatatirea infrastructurii serviciilor de sanatate,
educatie, sociale, si pentru siguranta publica in situatii de urgenta.
1. Reabilitarea/ modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate;
2. Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor
sociale;
3. Imbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale pentru interventii in
situatii de urgenta;
4. Reabilitarea/ modernizarea / dezvoltarea si echiparea infrastructurii educationale
preuniversitare, universitare si a infrastructurii pentru formare profesionala continua.
c.1 Reabilitarea/ modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate

Obiectivul specific al acestui domeniu de interventie il constituie
imbunatatirea
calitatii serviciilor de asistenta medicala si repartizarea teritorial - regionala echilibrata a

acestora pe teritoriul tarii, pentru asigurarea unui acces egal al cetatenilor la serviciile de
sanatate.
Operatiuni:
1.
Reabilitarea, modernizarea si echiparea spitalelor judetene;
2.
Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea ambulatoriilor (din spitale si

despecialitate).
90
1. Reabilitare, modernizare cladiri;
2. Reabilitarea , modernizarea utilitatilor generale si specifice;
3. Facilitati de acces pentru persoane cu dizabilitati fizice;
4. Achizitionare echipamente.
c.2 Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor

sociale
Obiectivul specific al acestui domeniu de interventie il constituie imbunatatirea
calitatii si a capacitatii serviciilor sociale acordate prin sprijinirea echilibrata a acestora pe
intreg teritoriul tarii, pentru asigurarea unui acces egal al cetatenilor la astfel de servicii.
Operatiuni:
1. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea cladirilor in care functioneaza
centrelor sociale;
2. Reabilitarea, modernizarea si echiparea cladirilor in care functioneaza centre
rezidentiale.
1. Reabilitarea/ modernizarea cladirilor centrelor;
2. Modernizarea utilitatilor generale si specifice ale centrelor sociale si rezidentiale;
3. Facilitati de acces pentru persoane cu dizabilitati;
4. Dotare cu echipamente adaptate situatiei beneficiarilor de servicii oferite de centre,
inclusiv echipamente pentru persoane cu dizabilitati.
c.3 Imbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale pentru interventii in
situatii de urgenta
Obiectivul specific al acestui domeniu de interventie il reprezinta imbunatatirea
capacitatii de raspuns in situatii de urgenta la nivelul fiecarei regiuni de dezvoltare prin
91
reducerea timpului de interventie pentru acordarea primului ajutor calificat si pentru

interventii in situatii de urgenta.
Operatiuni:
1. Imbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale pentru interventii in
situatii de urgenta.
1. Achizitionare vehicule si alte echipamente specifice pentru bazele operationale
regionale si judetene, pentru interventii in situatii de urgenta
c.4 Reabilitarea/ modernizarea/ dezvoltarea si echiparea infrastructurii educationale
preuniversitare, universitare si a infrastructurii pentru formare profesionala continua.
Obiectivul acestui domeniu de interventie il constituie imbunatatirea calitatii
infrastructurii de educatie si formare profesionala initiala, a centrelor de formare
profesionala continua si a spatiilor de rezidenta din universitati pentru asigurarea calitatii si
cresterea participarii in educatie si formare.
Operatiuni:
1. Reabilitarea/
modernizarea/
dotarea
infrastructurii
scolare
din
invatamantul
obligatoriu;
2. Reabilitarea/ modernizarea/ dotarea campusurilor pentru invatamantul profesional si
tehnic (CIPT);
3. Reabilitarea/ modernizarea/ dotarea campusurilor universitare;
4. Reabilitarea / modernizarea / echiparea Institutiilor de Formare Profesionala
Continua.
1. Reconstructia, extinderea, consolidarea de cladiri (toate tipurile de infrastructura
pentru invatamantul obligatoriu, exceptand CIPT);
92
2. Constructia, consolidarea, reabilitarea, modernizarea, extinderea cladirilor localizate

in cadrul CIPT;
3. Dotari cu echipamente didactice, echipamente pentru pregatirea profesionala,
echipamente IT si dotari specifice spatiilor de rezidenta;
4. Reabilitarea, consolidarea, modernizarea si dotarea cladirilor si terenurilor din
campusurile universitare;
5. Reabilitarea, consolidarea cladirilor institutiilor de formare profesionala continua;
6. Modernizarea utilitatilor, inclusiv crearea de facilitati speciale pentru persoanele cu
dizabilitati, pentru toate tipurile de infrastructura.
d) Axa 4: Consolidarea mediului de afaceri regional si local
Obiective:
Aceasta axa prioritara are ca scop infiintarea si dezvoltarea structurilor de afaceri de
importanta regionala si locala, reabilitarea siturilor industriale si sprijinirea initiativelor
antreprenoriale regionale si locale, pentru a facilita crearea de noi locuri de munca si
cresterea economica durabila.
Domenii majore de interventie:
1. Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a afacerilor cu importanta regionala si
locala;
2. Reabilitarea siturilor industriale poluate si neutilizate si pregatirea pentru noi
activitati;
3. Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor.
d.1. Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a afacerilor cu importanta

regionala si locala
Structurile de sprijinire a afacerilor reprezinta structuri clar delimitate, care asigura o
serie de facilitati si/sau spatii pentru desfasurarea activitatilor economice de productie si de
93
prestare servicii. Acestea au ca scop atragerea investitiilor pentru valorificarea potentialului

resurselor zonei.
Activitatile POR vor sprijini autoritatile locale si societatile comerciale (societatile
administrator) pentru a crea si dezvolta propriile structuri regionale de sprijinire a afacerilor,
avand ca scop atragerea intreprinderilor, in special a IMM-urilor.
Operatiuni:
1. Crearea si dezvoltarea diferitelor tipuri de structuri regionale de sprijinire a afacerilor;
2. Construirea/reabilitarea/extinderea de cladiri, exclusiv pentru activitati de productie,
servicii;
3. Reabilitarea/extinderea sistemului de strazi din interiorul structurii de afaceri si a
drumurilor de acces;
4. Crearea/reabilitarea/modernizarea/extinderea utilitatilor de baza (statii de tratare a
apei, unitatile de furnizare a energiei si a gazului, sistemul de canalizare);
5. Cablare, retele de internet broadband, etc.;
6. Demolare cladiri;
7. Activitati de promovare;
8. Extinderea structurilor de sprijinire a afacerilor (indepartarea deseurilor, curatare);
9. Alte activitati adiacente necesare crearii/dezvoltarii structurilor de afaceri.
d.2. Reabilitarea siturilor industriale poluate neutilizate si pregatirea pentru noi

activitati
Siturile industriale in care nu se mai desfasoara activitati economice sunt prezente in
toate regiunile, oferind investitorilor o imagine negativa. Totusi, acestea sunt situate, de
obicei, in cele mai favorabile zone geografice, in apropierea retelelor de transport si a
oraselor (servicii si alte facilitati) si detin retele de utilitati nefolosite (apa, gaz, sisteme de
canalizare, etc) care pot fi reabilitate, imbunatatite si dezvoltate.
Motivul pentru reabilitarea siturilor industriale este revigorarea zonelor respective,
introducerea acestora in circuitul economic, modernizarea lor incat sa devina atractive
pentru investitori, si adecvate pentru dezvoltarea mediului de afaceri si de asemenea,
infiintarea de noi structuri pentru sprijinirea afacerilor.
94
Operatiuni:
1. Reabilitarea site-urilor industriale poluate si neutilizate si pregatirea pentru noi
activitati;
2. Curatarea suprafetelor site-urilor industriale poluate si neutilizate si imbunatatirea
terenurilor;
3. Demolarea cladirilor si planarea terenului;
4. Reabilitarea/extinderea cladirilor pentru activitati de productie si prestari servicii;
5. Crearea/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea infrastructurii de utilitati publice
(retele de alimentare cu apa, gaze naturale, electricitate, retele de canalizare);
6. Cablare, retele internet broadband;
7. Alte activitati adiacente necesare pentru reabilitarea siturilor industriale si pregatirea
pentru noi activitati economice.
d.3. Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor
Sprijinul
acordat
micro-intreprinderilor
de
interes
local/regional
vizeaza
restructurarea zonelor nedezvoltate, cu potential de crestere economica, in special a

oraselor mici si mijlocii, avand ca rezultat crearea de noi locuri de munca, pentru ca
acestea dispun de flexibilitatea necesara adaptarii la cerintele unei economii de piata
dinamice.
Programul
Operational
Regional
sprijina
infiintarea
si
dezvoltarea
microintreprinderilor productive si a celor prestatoare de servicii care folosesc potentialul

endogen al regiunilor (resurse naturale, materii prime, resurse umane, etc). Mai mult,
microintreprinderile vor fi incurajate sa utilizeze noi tehnologii si inovatii, echipamente IT si
servicii, avand un rol primordial in cresterea competitivitatii, productivitatii si a calitatii
serviciilor.
Operatiuni:
1. Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor;
2. Achizitionarea de echipamente si tehnologii productive moderne, servicii, constructii;
3. Achizitionarea sistemelor IT (software si echipamente);
4. Utilizarea de noi tehnologii in activitatile curente ale microintreprinderii;
5. Relocalizarea microintreprinderilor in structurile de afaceri;
95
6. Constructia/ extinderea/ reabilitarea/ modernizarea spatiilor de productie a

microintreprinderilor;
7. Activitati specifice de dezvoltare.
e) Axa 5: Dezvoltarea durabila si promovarea turismului
Obiective:
Aceasta axa prioritara vizeaza in principal valorificarea si promovarea durabila a
patrimoniului cultural si a resurselor naturale cu potential turistic, precum si imbunatatirea
calitatii infrastructurii turistice de cazare si agrement, in vederea cresterii atractivitatii
regiunilor, dezvoltarii economiilor locale si crearii de noi locuri de munca.
1. Restaurarea
si
valorificarea
durabila
patrimoniului
cultural
si
crearea/
modernizarea infrastructurilor conexe;

2. Crearea/ dezvoltarea/ modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea
durabila a resurselor naturale si pentru cresterea calitatii serviciilor turistice;
3. Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare pentru cresterea
atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica.
e.1. Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural si crearea/
modernizarea infrastructurilor conexe.
POR va finanta obiectivele cu potential turistic (atat in mediul rural, cat si in urban),
care sunt incluse in patrimoniul UNESCO, patrimoniul cultural national precum si
patrimoniul cultural local din mediul urban, in conformitate cu legislatia nationala in vigoare.
Operatiuni:
1. Restaurarea, protectia si conservarea patrimoniului cultural mondial (Bisericile cu
picturi murale din nordul Moldovei, Manastirea Hurezi, Satele cu biserici fortificate
din Transilvania, Cetatile dacice fortificate, Centrul istoric Sighisoara, Ansamblul de
biserici de lemn din Maramures, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii) si modernizarea
infrastructurii conexe;
96
2. Restaurarea, protectia si conservarea patrimoniului cultural national si modernizarea

infrastructurii conexe, cu potential turistic important (restaurarea cladirilor cu
elemente arhitectonice traditionale, reteaua de strazi, centre culturale, muzee,
parcari, drumuri, etc.) in vederea introducerii lor in circuite turistice.
3. Restaurarea, protectia si conservarea patrimoniului cultural din mediul urban.
e.2.
Crearea/
dezvoltarea/
modernizarea
infrastructurilor
specifice
pentru
valorificarea durabila a resurselor naturale si pentru cresterea calitatii serviciilor

turistice
Obiectivul acestui domeniu de interventie este reprezentat de cresterea standardelor
de calitate a spatiilor de cazare de tipul hotelurilor, moteluri si campinguri, cabane si
hoteluri pentru tineret, structuri de cazare pe vapoare/pontoane, in plus, aceleasi atribute
caracterizeaza si structurile de agrement turistic, care furnizeaza facilitatile de petrecere a
timpului liber.
Operatiuni:
1. Amenajarea obiectivelor turistice naturale cu potential turistic (canioane, chei,
pesteri, lacuri glaciare, etc);
2. Valorificarea potentialului turistic montan prin constructia infrastructurii necesare:
reabilitarea si amenajarea cailor de acces catre principalele obiective turistice
naturale, refugii alpine, marcarea traseelor turistice, panouri informative, platforme
de campare, posturi Salvamont etc.
3. Dezvoltarea turismului balnear - imbunatatirea, modernizarea si dotarea bazelor de
tratament, inclusiv a salinelor terapeutice, dezvoltarea retelelor de captare si
transport a izvoarelor minerale si saline etc.
4. Reabilitarea, modernizarea si extinderea structurilor de cazare precum si a utilitatilor
aferente. (Sunt eligibile spre finantare urmatoarele tipuri de structuri de cazare:
hoteluri, moteluri si campinguri, pensiuni, cabane si hoteluri pentru tineret, structuri
de cazare pe vapoare / pontoane).
5. Crearea, reabilitarea si extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilitatilor
aferente (ex. piscine, terenuri de mini-golf, tenis, paint-ball, turism feroviar pe linie
ferata ingusta, in zonele de deal si de munte etc.)
97
POR va finanta proiecte de valorificare durabila a resurselor naturale cu potential

turistic si proiecte de reabilitare, modernizare si extindere structurilor de cazare si a
infrastructurii de agrement, precum si a utilitatilor aferente implementate in mediul urban; in
cazul statiunilor balneare si balneo-climaterice, proiectele pot fi localizate atat in mediul
urban, cat si in mediul rural.
e.3. Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare in scopul

cresterii atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica.
Acest domeniu de interventie vizeaza activitati menite sa faca Romania o destinatie
atractiva pentru turism si afaceri, impreuna cu dezvoltarea durabila a produselor turistice si
cresterea utilizarii internetului in serviciile de rezervare si promovare turistica (E-turism).
Operatiuni:
1. Crearea unei imagini pozitive a Romaniei ca destinatie turistica prin definirea si
promovarea brandului turistic national, atragerea investitorilor si a altor parteneri
strategici, in vederea dezvoltarii industriei turistice si cresterii atractivitatii sale;
introducerea de noi metode de promovare si diversificarea materialelor promotionale
pentru crearea unei imagini turistice complexe si reale;
2. Dezvoltarea si consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovarii turistice a
produselor turistice specifice si a activitatilor de marketing specifice. Scopul este de
a dezvolta conceptul de recreere turistica in Romania, de a creste numarul de
vacante in Romania prin promovarea produselor turistice specifice;
3. Investitii pentru infiintarea Centrelor Nationale de Informare si Promovare Turistica
(CNIPT) - activitati de constructii, achizitionari de echipamente, IT si software, in
vederea realizarii unui sistem unitar de informare turistica si statistica turistica, cu
acces public on-line. Aceasta operatiune va fi complementara cu sprijinul centrelor
de informare turistica locala din zonele rurale din cadrul Programului National de
Dezvoltare Rurala;
4. Implementarea unei baze de date nationale cu informatii turistice;
5. Realizarea unui sistem national integrat, cu acces on-line, pentru colectarea si
distribuirea de informatii turistice.
98
f) Axa 6: Asistenta Tehnica
Obiectiv:
Obiectivul acestei axe prioritare il constituie sprijinirea implementarii transparente si
eficiente a Programului Operational Regional.
1. Sprijinirea implementarii, managementului si evaluarii Programului Operational
Regional;
2. Sprijinirea activitatilor de publicitate si informare privind POR.
f.1. Sprijinirea implementarii, managementului si evaluarii Programului Operational
Regional
Prin intermediul acestui domeniu de interventie vor fi sprijinite pregatirea, selectia,
evaluarea si monitorizarea activitatilor, precum si a proiectelor realizate pentru
implementarea POR.
1. Sprijinirea Autoritatii de Management si a Organismelor Intermediare (inclusiv costuri
de personal) pentru implementarea diferitelor etape ale POR, inclusiv identificarea si
dezvoltarea proiectelor, pregatirea, selectia, monitorizarea, evaluarea, controlul si
audit;
2. Achizitia si instalarea echipamentelor IT (altele decat cele achizitionate prin SMIS) si
birotice necesare pentru managementul si implementarea programului;
3. Sprijinirea organizatorica si logistica a Comitetului de Monitorizare a POR si a altor
Comitete implicate in implementarea programului;
4. Evaluarea POR, inclusiv evaluarile pentru proiectele implementate;
5. Elaborarea de studii pentru fundamentarea POR;
6. Cheltuieli salariale ale personalului si expertilor implicati in pregatirea, selectia,
evaluarea, monitorizarea, controlul si auditul programului;
7. Organizarea de seminarii si cursuri de training in vederea imbunatatirii cunostintelor
personalului din cadrul Autoritatii de Management si a Organismelor Intermediare;
99
8. Sprijinirea pregatirii POR pentru urmatoarea perioada de programare.

f.2. Sprijinirea activitatilor de publicitate si informare privind POR
Operatiuni:
1. Crearea unui sistem de informare a tuturor actorilor interesati de continutul POR
2. Realizarea si distribuirea materialelor informative si publicitare (documente oficiale
privind POR, ghiduri ale aplicantilor, buletine informative, brosuri, postere, obiecte
inscriptionate cu logo POR, etc )
3. Organizarea de conferinte, forumuri, prezentari, caravane de informare, traininguri
pentru beneficiari, etc.
4. Pe parcursul perioadei de programare 2009-2015, Romania va beneficia de 19.667
milioane euro din Fondurile Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene. Din
aceasta suma 3.726 milioane euro vor fi alocate Programului Operational Regional
(POR).
5. Sursele de finantare a POR sunt: FEDR (3.726,02 milioane euro), fonduri publice
nationale (657,56 milioane euro) si fonduri private estimate (184,76 milioane de
euro).
4. CONSOLIDAREA CAPACITATII INSTITUTONALE A ADMINISTRATIEI PUBLICE

LOCALE
Conditiile care stau la baza unei dezvoltari social - economice rapide sunt sustinerea
si participarea activa, respectarea legilor si onorarea obligatiilor primariei orasului, precum
si implicarea cetatenilor la luarea deciziilor in ceea ce priveste rezolvarea propriilor
probleme.
Administratia Publica Locala, fiind o interfata intre cetatean si institutiile statului,
trebuie sa elaboreze si sa dezvolte un sistem de administrare bazat pe promovarea
autonomiei locale reale si consolidarea cadrului institutional.
100
Activitatea publica locala va fi orientata spre:

Sprijinirea dezvoltarii comunitatii in scopul rezolvarii tuturor problemelor orasului;
Sustinerea dezvoltarii infrastructurii prioritare pentru comunitate (aprovizionarea cu
apa, gaze naturale, energie electrica, etc.);
Sporirea responsabilitatii persoanelor cu functii de raspundere pentru depasirea
limitelor stabilite de cheltuieli si utilizarea neeconomica a alocatiilor bugetare;
Controlarea stricta a bugetului local si distribuirea lui in mod eficient;
Ajustarea in continuare a cheltuielilor bugetare la posibilitatile reale de acumulare a
veniturilor la buget.
Eficientizarea gestionarii mijloacelor publice, prin:

Organizarea de licitatii pentru achizitionarea de marfuri, lucrari si servicii pentru
necesitatile institutiilor bugetare din banii publici;
Reducerea cresterii volumului de cheltuieli, inclusiv prin reducerea numarului de
personal angajat in institutiile bugetare, acolo unde este cazul;
Reevaluarea intregului sistem de servicii publice si transmiterea unor activitati catre
sfera privata.
Consolidarea finantelor publice:

Asigurarea cu surse financiare a masurilor pentru satisfacerea necesitatilor socialeconomice si culturale ale populatiei, pentru dezvoltarea orasului;
Intreprinderea unor masuri concrete pentru acumularea veniturilor proprii si
mentinerea echilibrului bugetar;
Constituirea de fonduri extrabugetare pentru sustinerea unor programe de interes
local;
Sustinerea dezvoltarii antreprenoriatului ca motor de crestere a economiei de piata.
Stabilirea si promovarea parteneriatului:

Sprijinirea organizatiilor nonguvernamentale;
101
Participarea la proiecte investitionale comune cu sectorul economic in domeniile

social, cultural si de mediu.
Consolidarea managementului administratiei publice locale consta in:

a. Dezvoltarea managementul resurselor umane
Preocuparea Administratiei Publice Locale a orasului Piatra Olt pentru pregatirea
continua a functionarilor publici pe domeniile prioritare dezvoltarii orasului.
b. Dezvoltarea nivelului de pregatire profesionala

Stabilirea necesitatilor si oportunitatilor de instruire;
Corelarea necesitatilor cu potentialul uman existent;
Stabilirea unui sistem de training adecvat.
c. Folosirea eficienta a resurselor umane

Stabilirea regulamentului de organizare si functionare a personalului si a regulamentului
de ordine interioara;
Personalul trebuie sa lucreze in domenii de activitate bine definite.
d. Cresterea responsabilitatii si a independentei profesionale

Responsabilitate functionarilor publici in conformitate cu prevederile legale;
Constientizarea importantei activitatii fiecarui angajat;
Transparenta functionarii sistemului institutional pentru fiecare angajat;
Acordarea de stimulente financiare in functie de eficienta si competivitatea activitatilor
depuse.
e. Schimbarea de fond a raportului dintre administratie si cetatean

Serviciul public trebuie sa fie orientat in folosul cetateanului;
Eliminarea blocajelor birocratice cu care sunt confruntati cetatenii si agentii economici;
102
Intarirea si extinderea cadrului de participare a societatii civile la procesul decizional;

Crearea unei strategii de comunicare operativa cu cetatenii;
Implementarea unui sistem de management al calitatii.
f. Realizarea unui sistem de monitorizare a calitatii serviciilor publice

Administrarea eficienta a banilor publici;
Dezvoltarea
orasului
prin
atragerea
de
proiecte
si
programe
cu
finantare
nerambursabila;
Cheltuirea eficienta a veniturilor.
g. Dezvoltarea managementului informatiilor

Corelarea si integrarea bazelor de date din institutie;
Analizarea nevoilor in domeniul software.
5. PLANUL DE MANAGEMENT FINANCIAR

Oricat de interesanta si de novatoare este realizarea unor proiecte, un manager este
interesat, in cele din urma, de aspectele financiare ale proiectelor in care se implica. Din
acest motiv, trebuie acordata toata atentia documentelor referitoare la aspectele financiare
ale proiectelor prezentate prin intermediul studiului de fezabilitate si proiectului tehnic
(evolutia estimata a veniturilor si cheltuielilor pentru urmatoarea perioada de timp - de
regula urmatorii cativa ani, indicatori de rentabilitate etc.).
Elementele cheie ale proiectelor il reprezinta modul de satisfacere al nevoilor
comunitatii locale.
Volumul cheltuielilor trebuie previzionat cu atentie si monitorizat pe tot parcursul
derularii proiectului. Cheltuielile pe care urmeaza sa se efectueze in vederea realizarii
proiectelor nu vor avea o structura omogena si, din acest motiv, trebuie sa se faca distinctia
intre diferitele destinatii ale resurselor de care dispune Administratia Publica Locala.
O prima distinctie importanta este cea dintre cheltuielile initiale care vor fi efectuate
pentru a pune in miscare noul proiect si cele aferente realizarii efective a proiectului.
103
Primele trebuie efectuate de regula o singura data, in perioada initiala. Cea de-a
doua categorie de cheltuieli va avea un nivel mai stabil in timp, dar este si mai indepartata
in timp fata de momentul intocmirii studiului de fezabilitate si/sau proiectului tehnic.
Este foarte important sa existe un grafic al celor doua categorii de cheltuieli si sa se
determine cu precizie momentul in care proiectele sa se realizeze.
In cazul in care acest moment este mai indepartat in realitate decat s-a presupus
initial, s-ar putea ca rentabilitatea proiectelor sa nu mai fie cea scontata. Atunci cand se
previzioneaza cheltuielile cu activitatea curenta, va trebui sa se determine si marimea
resurselor necesare.
Un volum prea mare va tine resurse imobilizate in mod inutil, in timp ce un volum
prea redus creeaza riscul unor intreruperi fortate ale realizarii unui proiect. Va trebui sa se
poata justifica nivelul pentru care s-a optat.
Datele referitoare la veniturile si cheltuielile previzionate vor da o imagine asupra
rentabilitatii proiectelor. In aprecierea acestei rentabilitati este bine sa se evalueze cum vor
arata rezultatele in cazul in care apar evenimente neprevazute.
De aceea s-a stabilit ca planificarea strategica din punct de vedere financiar este
greu de realizat datorita schimbarilor legislatiei. Din aceeasi cauza, bugetul local pe
urmatorii 6 ani nu se poate exprima exact.
Repartizarea veniturilor arata gradul mare de dependenta fata de bugetul de stat si
necesitatea alocarii unor sume care sa permita macar asigurarea unui buget minim de
functionare.
104
VII. VIZIUNEA CETATENILOR

ORASULUI PIATRA OLT
Viziunea cetatenilor orasului Piatra Olt este in spriritul dezvoltarii zonei din punct de
vedere economic si social, prin mai buna valorificare a resurselor locale, atragerea
investitiilor si investitorilor, revigorarea traditiilor, crearea/reabilitarea infrastructurilor de tip
urban si punerea in valoare a pozitionarii geografice, in deplin respect fata de mediul
inconjurator.
In ceea ce priveste relatia cu cetateanul, Administratia Publica Locala a orasului a
demarat un amplu proces de consultare a opiniei cetetenilor, cu privire la obiectivele
strategice din perioada 2009-2015.
Atat Strategia de Dezvoltare Locala, cat si mecanismele institutionale implicate in
procesul de implementare trebuie sa tina cont de interesele comunitatii, care au fost
exprimate prin intermediul sondajului de opinie si se regasesc in portofoliul de proiecte
prioritare ale orasului.
Prin intermediul sondajului de opinie au fost aplicate 300 de chestionare cetatenilor
orasului Piatra Olt din judetul Olt pentru a afla atitudinea locuitorilor cu privire la prioritatile
de dezvoltare ale orasului pe urmatorii 6 ani.
Rezultatele chestionarului privind Strategia de dezvoltare locala sunt etizate mai jos:
105
REABILITAREA, MODERNIZAREA SI EXTINDEREA RETELEI DE DRUMURI
Cat de important considerati ca este proiectul de REABILITARE, MODERNIZARE

SI EXTINDERE RETEA DE DRUMURI pentru dezvoltarea orasului Piatra Olt?
Foarte
important
246
Important
48
Oarecare
Putin
Lipsit de
importanta
important
importanta
NS/NR
Majoritatea subiectilor intervievati, considera foarte important proiectul privind

REABILITAREA, MODERNIZAREA SI EXTINDEREA RETELEI DE DRUMURI pentru
dezvoltarea orasului Piatra Olt.
106
REALIZARE ALEI PIETONALE
Cat de important considerati ca este proiectul privind REALIZARE ALEI

PIETONALE pentru dezvoltarea orasului Piatra Olt?
Foarte
important
236
Important
40
Oarecare
Putin
Lipsit de
importanta
important
importanta
24
NS/NR
Majoritatea subiectilor intervievati, considera important proiectul privind REALIZARE

ALEI PIETONALE pentru dezvoltarea orasului Piatra Olt.
107
MODERNIZARE SISTEM RUTIER
Cat de important considerati ca este proiectul de MODERNIZARE SISTEM RUTIER

pentru dezvoltarea orasului Piatra Olt?
Foarte
important
Important
Oarecare
Putin
Lipsit de
importanta
important
importanta
220
42
32
Majoritatea
subiectilor
intervievati,
considera
important
NS/NR
proiectul
privind
MODERNIZARE SISTEM RUTIER pentru dezvoltarea orasului Piatra Olt.
108
EXTINDEREA RETELEI DE ALIMENTARE CU APA
Cat de important considerati ca este proiectul de EXTINDERE RETEA DE

ALIMENTARE CU APA pentru dezvoltarea orasului Piatra Olt?
Foarte
important
202
Majoritatea
Important
80
subiectilor
Oarecare
Putin
Lipsit de
importanta
important
importanta
14
intervievati,
considera
important
NS/NR
proiectul
privind
EXTINDEREA RETELEI DE ALIMENTARE CU APA pentru dezvoltarea orasului Piatra

Olt.
109
REALIZAREA RETELEI DE CANALIZARE SI A STATIEI DE EPURARE SI TRATARE

A APELOR UZATE
Cat de important considerati ca este proiectul de REALIZARE RETEA DE

CANALIZARE SI A STATIE DE EPURARE SI TRATARE A APELOR UZATE pentru
dezvoltarea orasului Piatra Olt?
Foarte
important
178
Majoritatea
Important
58
subiectilor
Oarecare
Putin
Lipsit de
importanta
important
importanta
44
20
intervievati,
considera
important
NS/NR
proiectul
privind
REALIZAREA RETELEI DE CANALIZARE SI A STATIEI DE EPURARE SI TRATARE A

APELOR UZATE pentru dezvoltarea orasului Piatra Olt.
110
REALIZARE RETEA DE GAZ METAN
Cat de important considerati ca este proiectul privind REALIZARE RETEA DE GAZ

METAN pentru dezvoltarea orasului Piatra Olt?
Foarte
important
258
Important
36
Oarecare
Putin
Lipsit de
importanta
important
importanta
NS/NR
Majoritatea subiectilor intervievati, considera important proiectul privind REALIZARE

RETEA DE GAZ METAN pentru dezvoltarea orasului Piatra Olt.
111
REABILITAREA/
MODERNIZAREA/
DEZVOLTAREA
SI
ECHIPAREA
INFRASTRUCTURII EDUCATIONALE PREUNIVERSITARE SI A INFRASTRUCTURII

PENTRU FORMAREA PROFESIONALA CONTINUA
REABILITAREA SCOLILOR GENERALE SI LICEULUI DIN ORASUL PIATRA OLT
Cat de important considerati ca este proiectul de REABILITAREA SCOLILOR

GENERALE SI LICEULUI DIN ORASUL PIATRA OLT pentru dezvoltarea orasului Piatra
Olt?
Foarte
important
242
Majoritatea
Important
Oarecare
Putin
Lipsit de
importanta
important
importanta
16
38
subiectilor
intervievati,
considera
important
NS/NR
proiectul
privind
REABILITAREA SCOLILOR GENERALE SI LICEULUI DIN ORASUL PIATRA OLT

pentru dezvoltarea orasului Piatra Olt.
112
DOTAREA CORESPUNZATOARE A SCOLILOR SI A LICEULUI
Cat de important considerati ca este proiectul de DOTARE CORESPUNZATOARE A

SCOLILOR SI A LICEULUI pentru dezvoltarea orasului Piatra Olt?
Foarte
important
236
Important
58
Oarecare
Putin
Lipsit de
importanta
important
importanta
NS/NR
Majoritatea subiectilor intervievati, considera important proiectul privind DOTAREA

CORESPUNZATOARE A SCOLILOR SI A LICEULUI pentru dezvoltarea orasului Piatra
Olt.
113
DOTAREA SERVICIULUI DE INTERVENTIE PENTRU SITUATII DE URGENTA A

ORASULUI PIATRA OLT
Cat de important considerati ca este proiectul de DOTAREA A SERVICIULUI DE

INTERVENTIE PENTRU SITUATII DE URGENTA A ORASULUI PIATRA OLT pentru
Foarte
important
220
Important
62
Oarecare
Putin
Lipsit de
importanta
important
importanta
16
NS/NR
Majoritatea subiectilor intervievati, considera important proiectul privind DOTAREA

SERVICIULUI DE INTERVENTIE PENTRU SITUATII DE URGENTA A ORASULUI
PIATRA OLT pentru dezvoltarea orasului Piatra Olt.
114
AMENAJARE PARC
Cat de important considerati ca este proiectul de AMENAJARE PARC pentru

Foarte
important
196
Majoritatea
Important
86
subiectilor
Oarecare
Putin
Lipsit de
importanta
important
importanta
18
intervievati,
considera
important
NS/NR
proiectul
privind
AMENAJARE PARC pentru dezvoltarea orasului Piatra Olt.
115
AMENAJARE SI DOTARE CENTRE DE JOACA SI RECREERE PENTRU COPII
Cat de important considerati ca este proiectul de AMENAJARE SI DOTARE

CENTRE DE JOACA SI RECREERE PENTRU COPII pentru dezvoltarea orasului Piatra
Olt?
Foarte
important
282
Majoritatea
Important
subiectilor
Oarecare
Putin
Lipsit de
importanta
important
importanta
12
intervievati,
considera
important
proiectul
NS/NR
privind
AMENAJARE SI DOTARE CENTRE DE JOACA SI RECREERE PENTRU COPII pentru

116
REGULARIZARE PARAU JUGALIA
Cat de important considerati ca este proiectul de REGULARIZARE PARAU

JUGALIA pentru dezvoltarea orasului Piatra Olt?
Foarte
important
176
Majoritatea
Important
72
subiectilor
Oarecare
Putin
Lipsit de
importanta
important
importanta
32
20
intervievati,
considera
important
NS/NR
proiectul
privind
REGULARIZARE PARAU JUGALIA pentru dezvoltarea orasului Piatra Olt.
117
IMPADURIRE PADUREA JUGALIA
Cat de important considerati ca este proiectul de IMPADURIRE PADUREA JUGALIA

Foarte
important
270
Majoritatea
Important
24
subiectilor
Oarecare
Putin
Lipsit de
importanta
important
importanta
intervievati,
considera
important
NS/NR
proiectul
privind
IMPADURIRE PADUREA JUGALIA pentru dezvoltarea orasului Piatra Olt.
118
CONSTRUIRE CENTRU PERMANENTA
Cat de important considerati ca este proiectul de CONSTRUIRE CENTRU

PERMANENTA pentru dezvoltarea orasului Piatra Olt?
Foarte
important
252
Majoritatea
Important
28
subiectilor
Oarecare
Putin
Lipsit de
importanta
important
importanta
20
intervievati,
considera
important
NS/NR
proiectul
privind
CONSTRUIRE CENTRU PERMANENTA pentru dezvoltarea orasului Piatra Olt.
119
ORGANIZAREA SISTEMULUI DE COLECTARE SELECTIVA, A SPATIULUI DE

DEPOZITARE TEMPORARA SI TRANSPORTUL DESEURILOR PRECUM SI
INCHIDEREA PLATFORMELOR DE GUNOI
Cat de important considerati ca este proiectul de ORGANIZARE SISTEM DE

COLECTARE
SELECTIVA,
SPATIULUI
DE
DEPOZITARE
TEMPORARA
SI
TRANSPORTUL DESEURILOR PRECUM SI INCHIDEREA PLATFORMELOR DE GUNOI

Foarte
Important
important
248
Oarecare
Putin
Lipsit de
importanta
important
importanta
24
26
Majoritatea
subiectilor
intervievati,
considera
important
NS/NR
proiectul
privind
ORGANIZAREA SISTEMULUI DE COLECTARE SELECTIVA, A SPATIULUI DE

DEPOZITARE
TEMPORARA
SI
TRANSPORTUL
DESEURILOR
PRECUM
SI
INCHIDEREA PLATFORMELOR DE GUNOI pentru dezvoltarea orasului Piatra Olt.
120
REABILITAREA GRADINITELOR DE PE TERITORIUL ORASULUI PIATRA OLT
Cat
de
important
considerati
ca
este
proiectul
privind
REABILITAREA
GRADINITELOR DE PE TERITORIUL ORASULUI PIATRA OLT pentru dezvoltarea

orasului Piatra Olt?
Foarte
important
272
Important
18
Oarecare
Putin
Lipsit de
importanta
important
importanta
10
NS/NR
Majoritatea subiectilor intervievati, considera important proiectul de REABILITAREA

GRADINITELOR DE PE TERITORIUL ORASULUI PIATRA OLT
pentru dezvoltarea
orasului Piatra Olt.
121
REABILITAREA CAMIN CULTURAL (REPARATII CURENTE)
Cat de important considerati ca este proiectul privind REABILITAREA CAMIN

CULTURAL (REPARATII CURENTE) pentru dezvoltarea orasului Piatra Olt?
Foarte
important
236
Majoritatea
Important
44
subiectilor
Oarecare
Putin
Lipsit de
importanta
important
importanta
18
intervievati,
considera
important
NS/NR
proiectul
privind
REABILITAREA CAMIN CULTURAL (REPARATII CURENTE) pentru dezvoltarea orasului

Piatra Olt.
122
REABILITAREA
SEDIU
PRIMARIE
PRECUM
SI
DOTAREA
ACESTUIA
CORESPUNZATOR
Cat de important considerati ca este proiectul privind REABILITAREA SEDIU

PRIMARIE PRECUM SI DOTAREA ACESTUIA CORESPUNZATOR pentru dezvoltarea
Foarte
important
250
Majoritatea
REABILITAREA
Important
36
subiectilor
SEDIU
Oarecare
Putin
Lipsit de
importanta
important
importanta
12
intervievati,
PRIMARIE
considera
PRECUM
important
SI
NS/NR
proiectul
DOTAREA
privind
ACESTUIA
CORESPUNZATOR pentru dezvoltarea orasului Piatra Olt.
123
LUCRARI
DE
CADASTRU
IMOBILIAR
INTRAVILAN
SI
EXTRAVILAN,
REACTUALIZARE PUG
Cat de important considerati ca este proiectul de LUCRARI DE CADASTRU

IMOBILIAR INTRAVILAN SI EXTRAVILAN, REACTUALIZARE PUG pentru dezvoltarea
Foarte
important
234
Important
Oarecare
Putin
Lipsit de
importanta
important
importanta
22
42
NS/NR
Majoritatea subiectilor intervievati, considera important proiectul privind LUCRARI

DE CADASTRU IMOBILIAR INTRAVILAN SI EXTRAVILAN, REACTUALIZARE PUG
pentru dezvoltarea orasului Piatra Olt.
124
LUCRARI DE REABILITARE A RETELEI DE ILUMINAT PUBLIC
Cat de important considerati ca este proiectul privind LUCRARI DE REABILITARE A

RETELEI DE ILUMINAT PUBLIC pentru dezvoltarea orasului Piatra Olt?
Foarte
important
244
Important
44
Oarecare
Putin
Lipsit de
importanta
important
importanta
12
NS/NR
Majoritatea subiectilor intervievati, considera important proiectul privind LUCRARI DE

REABILITARE A RETELEI DE ILUMINAT PUBLIC pentru dezvoltarea orasului Piatra Olt.
125
CONSTRUCTIE BAZA SPORTIVA
Cat de important considerati ca este proiectul de CONSTRUCTIE BAZA SPORTIVA

Foarte
important
232
Important
42
Oarecare
Putin
Lipsit de
importanta
important
importanta
24
NS/NR
Majoritatea subiectilor intervievati, considera important proiectul privind CONSTRUCTIE

BAZA SPORTIVA pentru dezvoltarea orasului Piatra Olt.
126
CONSTRUCTIA A DOUA TERENURI DE SPORT IN SATELE CRIVA DE SUS

SI ENOSESTI
Cat de important considerati ca este proiectul de CONSTRUCTIA A DOUA

TERENURI DE SPORT IN SATELE CRIVA DE SUS SI ENOSESTI pentru dezvoltarea
Foarte
important
232
Majoritatea
Important
42
subiectilor
Oarecare
Putin
Lipsit de
importanta
important
importanta
24
intervievati,
considera
important
NS/NR
proiectul
privind
CONSTRUCTIA A DOUA TERENURI DE SPORT IN SATELE CRIVA DE SUS SI

ENOSESTI pentru dezvoltarea orasului Piatra Olt.
127
CONSTRUIREA UNUI COMPLEX TURISTIC SI DE AGREMENT
Cat de important considerati ca este proiectul de CONSTRUIREA UNUI COMPLEX

TURISTIC SI DE AGREMENT pentru dezvoltarea orasului Piatra Olt?
Foarte
important
262
Important
24
Oarecare
Putin
Lipsit de
importanta
important
importanta
12
NS/NR
Majoritatea subiectilor intervievati, considera important proiectul privind CONSTRUIREA

UNUI COMPLEX TURISTIC SI DE AGREMENT pentru dezvoltarea orasului Piatra Olt.
128
AMENAJARE PIATA AGROALIMENTARA
Cat
de
important
considerati
ca
este
proiectul
de
AMENAJARE
PIATA
AGROALIMENTARA pentru dezvoltarea orasului Piatra Olt?
Foarte
important
272
Majoritatea
Important
16
subiectilor
Oarecare
Putin
Lipsit de
importanta
important
importanta
intervievati,
considera
important
NS/NR
proiectul
privind
AMENAJARE PIATA AGROALIMENTARA pentru dezvoltarea orasului Piatra Olt.
129
CONSTRUIREA SI REABILITAREA PODURILOR SI PODETELOR
Cat de important considerati ca este proiectul de CONSTRUIRE SI REABILITARE

PODURI SI PODETE pentru dezvoltarea orasului Piatra Olt?
Foarte
important
162
Majoritatea
Important
105
subiectilor
Oarecare
Putin
Lipsit de
importanta
important
importanta
33
intervievati,
considera
foarte
important
NS/NR
proiectul
de
CONSTRUIREA SI REABILITAREA PODURILOR SI PODETELOR pentru dezvoltarea

orasului Piatra Olt.
130
MONTAREA UNUI POST DE TRANSFORMARE ELECTRICA
Cat de important considerati ca este proiectul privind MONTAREA UNUI POST DE

TRANSFORMARE ELECTRICA pentru dezvoltarea orasului Piatra Olt?
Foarte
important
225
Important
60
Oarecare
Putin
Lipsit de
importanta
important
importanta
15
NS/NR
Majoritatea subiectilor intervievati, considera important proiectul de MONTAREA

UNUI POST DE TRANSFORMARE ELECTRICA pentru dezvoltarea orasului Piatra Olt.
131
CONSTRUIRE UNUI COMPLEX SOCIAL CARE SA CUPRINDA UN CAMIN AZIL

PENTRU BATRANII ORASULUI SI DOTAREA ACESTUIA CORESPUNZATOR
(CONSTRUIREA, REABILITAREA SAU AMENAJAREA UNOR SPATII EXISTENTE
PENTRU INFRASTRUCTURA SOCIALA)
Cat de important considerati ca este proiectul de CONSTRUIRE UNUI COMPLEX

SOCIAL CARE SA CUPRINDA UN CAMIN AZIL PENTRU BATRANII ORASULUI SI
DOTAREA ACESTUIA CORESPUNZATOR pentru dezvoltarea orasului Piatra Olt?
Foarte
important
Important
Oarecare
Putin
Lipsit de
importanta
important
importanta
222
42
32
Majoritatea
subiectilor
intervievati,
considera
important
NS/NR
proiectul
privind
CONSTRUIREA UNUI COMPLEX SOCIAL CARE SA CUPRINDA UN CAMIN AZIL

PENTRU BATRANII ORASULUI SI DOTAREA ACESTUIA CORESPUNZATOR pentru
132
DOTARE
CU
UTILAJE
SI
ECHIPAMENTE
PENTRU
SERVICIUL
DE
GOSPODARIRE LOCALA SI SALUBRITATE (masina colectare, pubele)
Cat de important considerati ca este proiectul de DOTARE CU UTILAJE SI

ECHIPAMENTE PENTRU SERVICIUL DE GOSPODARIRE LOCALA SI SALUBRITATE
(masina colectare, pubele) pentru dezvoltarea orasului Piatra Olt?
Foarte
important
271
Important
19
Oarecare
Putin
Lipsit de
importanta
important
importanta
NS/NR
Majoritatea subiectilor intervievati, considera important proiectul privind DOTARE

CU UTILAJE SI ECHIPAMENTE PENTRU SERVICIUL DE GOSPODARIRE LOCALA SI
SALUBRITATE (masina colectare, pubele) pentru dezvoltarea orasului Piatra Olt.
133
VIII. PORTOFOLIU DE PROIECTE PRIORITARE

PENTRU PERIOADA 2009-2015
FISA PROIECTELOR
Numar proiect: 1
I.
INFORMATII GENERALE DESPRE PROIECT
1.
Regiunea
REGIUNEA SUD-VEST OLTENIA
2.
Titlul proiectului
REABILITAREA, MODERNIZAREA SI EXTINDEREA

RETELEI DE DRUMURI
3.
Domeniul
acoperit
de
proiect
4.
Localizarea proiectului
INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT
JUDETUL:
OLT
ORAS:
PIATRA OLT
5.
Durata proiectului
1-6 ANI
6.
Grupurile/Zonele tinta
- locuitorii orasului Piatra Olt;

- participantii la traficul rutier care tranziteaza
orasul;
- potentialii investitori;
7.
Institutia responsabila cu
implementarea
- CONSILIUL LOCAL
proiectului
8.
Coordonatele de contact ORAS:

ale
proiectului
beneficiarului JUDET:
PIATRA OLT
OLT
COD POSTAL:
235500
TELEFON:
0249 - 417.003
FAX:
0249 - 417.003
134
II.
DESCRIEREA PROIECTULUI
1.
Obiectivele proiectului
Asigurarea
turistilor
accesului
si
neingradit
al
consumatorilor
locuitorilor,
economici
la
infrastructura de baza.
Reabilitarea si modernizarea retelei de strazi urbane
va
avea
efecte
benefice
asupra
dezvoltarii
economice viitoare a orasului prin conectarea

diferitelor zone la drumurile locale, imbunatatirea
legaturilor rutiere cu orasele invecinate si cu satele
componente.
Va deveni o zona de interes atat pentru investitori
cat si pentru turistii care tranziteaza orasul.
2.
Rezultatele obtinute
Modernizare DC 78;
Modernizare si extindere DC 13;
Reabilitare DC 79;
Accesul populatiei la locuri de munca, servicii
medicale, educatie, cultura, recreare;
Consolidarea terenurilor afectate de alunecari;
Fluidizarea transportului de marfuri cu impact
direct asupra dezvoltarii economice teritoriale
echilibrate.
3.
Principalele activitati din Realizarea studiului de fezabilitate

Elaborarea proiectului tehnic
proiect
Aprobarea inceperii proiectului

Pregatirea si depunerea cererii de finantare
Contractarea proiectului
Organizarea licitatiilor
Monitorizare, evaluare, control
Auditul proiectului
4.
Justificarea
nevoi
proiectului: Proiectul este cuprins ca obiectiv in Strategia de
indentificate
Regiune/ORAS
in Dezvoltare Locala pe perioada 2009-2015.

Majoritatea
locuitorilor
sunt
de
acord
cu
implementarea proiectului in orasul lor.
135
III.
1.
STADIUL PROIECTULUI
Stadiul
pregatirii
proiectului
(numai
proiectele cu studiul de
Idee :DA
fezabilitate existent sau
SF: NU
proiecte
PT: NU
tehnice
elaborate). Prezentati in
Executie: NU
anexa documentatia.
IV.
COSTUL PROIECTULUI SI PLANUL FINANCIAR
1.
Costul total al proiectului
Buget local
estimativ, din care:

-
fonduri
europene
nerambursabile
-
fonduri
pentru
cofinantare si sursa
cofinantarii
SURSE:
Buget de stat
Imprumuturi
Fonduri europene
Parteneriate
Altele
136
Numar proiect: 2
I.
1.
Regiunea
2.
Titlul proiectului
REALIZARE ALEI PIETONALE
3.
Domeniul acoperit de INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT

proiect
4.
JUDETUL:
OLT
ORAS:
PIATRA OLT
5.
Durata proiectului
1-6 ANI
6.

- participantii la traficul rutier care tranziteaza
orasul;
7.
responsabila - CONSILIUL LOCAL
Institutia
cu
implementarea
proiectului
8.
Coordonatele
de ORAS:
PIATRA OLT
contact
ale JUDET:
OLT
beneficiarului proiectului COD POSTAL:
235500
TELEFON:
0249 - 417.003
FAX:
0249 - 417.003
II.
1.
Alei pietonale pentru evitarea circulatiei pietonilor

pe carosabil;
2.
fluidizarea circulatiei;
siguranta pietonilor;
stabilizarea zonei;
3.

proiect

137

Auditul proiectului
4.
Justificarea
nevoi
indentificate

Majoritatea
Regiune/ORAS
locuitorilor
sunt
de
acord
cu
III.
1.
STADIUL PROIECTULUI
Stadiul
pregatirii
proiectului
(numai
Idee :DA
SF: NU
proiecte
PT: NU
tehnice
Executie: NU
anexa documentatia.
IV.
1.
Buget local

-
fonduri
europene
nerambursabile
-
fonduri
pentru
cofinantarii
SURSE:
Buget de stat
Imprumuturi
Fonduri europene
Parteneriate
Altele
138
Numar proiect: 3
I.
1.
Regiunea
2.
Titlul proiectului
EXTINDERE RETEA ALIMENTARE APA
3.
Domeniul
acoperit
de INFRASTRUCTURA ALIMENTARE APA
proiect
4.
JUDETUL:
OLT
ORAS:
PIATRA OLT
5.
Durata proiectului
6 ANI
6.
- locuitorii orasului Piatra Olt

- agentii economici din zona
- turistii care vor vizita orasul
- potentialii investitori
7.
implementarea
- CONSILIUL LOCAL
proiectului
8.

ale
proiectului
PIATRA OLT
OLT
COD POSTAL:
235500
TELEFON:
0249 - 417.003
FAX:
0249 - 417.003
II.
1.
Reabilitarea si extinderea retelei de apa urmareste sa

atinga urmatoarele obiective:
-
Acoperirea
necesarului
si
satisfacerea
cerintelor de apa ale populatiei;

-
Utilizarea eficienta a resurselor de apa;
Asigurarea
serviciilor
de
apa
la
tarife
accesibile;
-
Asigurarea calitatii corespunzatoare a apei
139
potabile in tot orasul.

2.
- reducerea riscului inundatilor asupra suprafetelor
agricole si orasului si localitatilor;

- diminuarea riscurilor provocate de catre seceta prin
crearea si utilizarea sistemului de irigatii;
- diminuarea fenomenelor de eroziune si degradare a
terenurilor.
- extindere retea alimentare cu apa in satele Bistrita
si Criva
3.

proiect

Auditul proiectului
4.
Justificarea proiectului: Proiectul este cuprins ca obiectiv in Strategia de

nevoi
indentificate
in Dezvoltare Locala pe perioada 2009-2015. Majoritatea

locuitorilor
Regiune/ORAS
sunt
de
acord
cu
implementarea
proiectului in orasul lor.
III.
STADIUL PROIECTULUI
1.
Stadiul
proiectului
pregatirii
(numai
Idee :DA
SF: NU
proiecte
PT: NU
tehnice
Executie:NU
anexa documentatia.
140
IV.
1.
Buget local

-
fonduri
europene
nerambursabile
-
fonduri
pentru
cofinantarii
SURSE:
Buget de stat
Imprumuturi
Fonduri europene
Parteneriate
Altele
141
Numar proiect: 4
I.
1.
Regiunea
2.
Titlul proiectului
REALIZAREA RETELEI DE CANALIZARE SI A

STATIEI DE EPURARE SI TRATARE A APELOR
UZATE
3.
Domeniul
acoperit
de INFRASTRUCTURA ALIMENTARE APA
proiect
4.
JUDETUL:
OLT
ORAS:
PIATRA OLT
5.
Durata proiectului
6 ANI
6.

- agentii economici;
- institutiile publice;
7.
implementarea
- CONSILIUL JUDETEAN
proiectului
8.

ale
PIATRA OLT
proiectului
OLT
COD POSTAL:
235500
TELEFON:
0249 - 417.003
FAX:
0249 - 417.003
II.
1.
Realizarea retelei de canalizare va conduce la

reducerea impactului asupra calitatii factorilor de
mediu datorat deficientelor in cadrul sistemului de
colectare si epurare a apelor uzate menajere la
nivelul localitatii. Realizarea statiei de epurare si
tratare
primordial
apelor
in
reziduale
dezvoltarea
reprezinta
societatii
un
lucru
actuale,
142
localitatea se va integra astfel in limitele de poluare

admise de Uniunea Europeana, prinicipalii beneficiari
fiind locuitorii aceste zone. Se va imbunatati calitatea
vietii si vor fi diminuati factorii cu un grad ridicat de
risc pentru sanatatea populatiei.
Zona va deveni mai atractiva pentru investitori, iar
activitatea acestora va genera venituri suplimentare
la bugetul local. Proiectul va avea un impact social si
economic direct asupra comunitatii, prin existenta
unor
resurse
financiare
pentru
finantarea
si
dezvoltarea unor activitati in domeniul sanatatii,

invatamantului, culturii.
2.
accesul populatiei la infrastuctura edilitara;

scaderea factorilor de risc pentru sanatatea
populatiei;
imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei
orasului;
scaderea factorului de poluare;
reducerea efectelor unor riscuri naturale, cum ar
fi inundatiile;
atragerea de investitori;
dezvoltarea de locuri de munca.
3.

proiect

Auditul proiectului
4.

nevoi
indentificate
Regiune/ORAS

Majoritatea
locuitorilor
sunt
de
acord
cu
143
III.
1.
STADIUL PROIECTULUI
Stadiul
pregatirii
proiectului
(numai
Idee :DA
SF: NU
proiecte
PT: NU
tehnice
Executie: NU
anexa documentatia.
IV.
1.
Buget local

-
fonduri
europene
nerambursabile
-
fonduri
pentru
cofinantarii
SURSE:
Buget de stat
Imprumuturi
Fonduri europene
Parteneriate
Altele
144
Numar proiect: 5
I.
1.
Regiunea
2.
Titlul proiectului
REALIZAREA RETELEI DE GAZ METAN
3.
Domeniul
acoperit
de INFRASTRUCTURA- GAZ
proiect
4.
JUDETUL:
OLT
ORAS:
PIATRA OLT
5.
Durata proiectului
- 1 AN
6.

- agentii economici din zona;
7.
Institutia responsabila cu - CONSILIUL LOCAL

implementarea
proiectului
8.

ale
proiectului
PIATRA OLT
OLT
COD POSTAL:
235500
TELEFON:
0249 - 417.003
FAX:
0249 - 417.003
II.
1.
Reteaua de alimentare cu gaz metan va avea ca efect

reducerea substantiala a costurilor de transport,
precum si a cheltuielior de subzistenta a locuitorilor
orasului. Se vor eficientiza activitatile gospodaresti si
cele de productie desfasurate pe raza localitatii si se
va oferi astfel un grad ridicat de civilizatie pentru
cetatenii orasului. Se va facilita astfel si accesul
populatiei la centralele termice.
2.
accesul populatiei la infrastuctura edilitara;
145
scaderea factorilor de risc pentru sanatatea

populatiei;
imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei
orasului;
scaderea factorului de poluare;
dezvoltarea de locuri de munca.
3.

proiect

Auditul proiectului
4.

nevoi
indentificate

Majoritatea
Regiune/ORAS
locuitorilor
sunt
de
acord
cu
III.
1.
STADIUL PROIECTULUI
Stadiul
proiectului
pregatirii
(numai
Idee :DA
SF: NU
proiecte
PT: NU
tehnice
Executie: NU
anexa documentatia.
146
IV.
1.
Buget local

-
fonduri
europene
nerambursabile
-
fonduri
pentru
cofinantarii
SURSE:
Buget de stat
Imprumuturi
Fonduri europene
Parteneriate
Altele
147
Numar proiect: 6
I.
1.
Regiunea
2.
Titlul proiectului
REABILITAREA INFRASTRUCTURII
IL UMINAT
PUBL IC ,
MODERNIZAREA
PRIN
TRASEELOR
URBANE DE
INLOCUIREA
SI
SI
EXTINDEREA
ACESTORA
3.
Domeniul acoperit de INFRASTRUCTURA

proiect
4.
JUDETUL:
OLT
ORAS:
PIATRA OLT
5.
Durata proiectului
5 ANI
6.

7.
Institutia
cu
responsabila
implementarea - CONSILIUL LOCAL
proiectului
8.
Coordonatele
de ORAS:
PIATRA OLT
contact
ale JUDET:
OLT
beneficiarului proiectului
COD POSTAL:
235500
TELEFON:
0249 - 417.003
FAX:
0249 - 417.003
II.
1.
imbunatatirea retelei de iluminat public si cresterea

randamentului energetic la sistemele de iluminat;
aducerea sistemului la standardele europene, in
acord cu CIE 115/1995;
satisfacerea
cerintelor
de
vizibilitate
pentru
148
drumurile publice corespunzator cu norma romana

SR 13433/1999.
2.
marirea gradului de confort din punct de vedere al

iluminatului public;
economii in ceea ce priveste consumul de energie;
3.
activitati Realizarea studiului de fezabilitate
Principalele
din proiect

Auditul proiectului
4.

nevoi indentificate in Dezvoltare Locala pe perioada 2009-2015.
Majoritatea locuitorilor sunt de acord cu implementarea
Regiune/ORAS
proiectului in orasul lor.
III.
STADIUL PROIECTULUI
1.
Stadiul
proiectului
pregatirii
(numai
Idee :DA
SF: NU
proiecte
PT: NU
elaborate).
tehnice
Prezentati
Executie: NU
in anexa documentatia.
149
IV.
1.
Costul
proiectului
total
al
estimativ,
din care:
-
fonduri
europene
nerambursabile
-
fonduri
pentru
cofinantarii
SURSE:
Buget local
Buget de stat
Imprumuturi
Fonduri europene
Parteneriate
Altele
150
Numar proiect: 7
I.
1.
Regiunea
2.
Titlul proiectului
DOTAREA SERVICIULUI DE INTERVENTIE PENTRU

SITUATII DE URGENTA
3.
Domeniul acoperit de INFRASTRUCTURA

proiect
4.
JUDETUL:
OLT
ORAS:
PIATRA OLT
5.
Durata proiectului
2 ANI
6.

- agentii economici din zona;
- vecinii orasului Piatra Olt;
7.
Institutia
cu
implementarea
proiectului
8.
Coordonatele
de ORAS:
PIATRA OLT
contact
ale JUDET:
OLT
235500
TELEFON:
0249 - 417.003
FAX:
0249 - 417.003
II.
1.
Reducerea riscului de producere a dezastrelor

naturale;
Imbunatatirea capacitatii de raspuns in situatii de
urgenta la nivelul fiecarei regiuni, prin reducerea
timpului de interventie pentru acordarea primului
ajutor calificat si pentru interventii in situatii de
urgenta;
151
Dezvoltarea capacitatii autoritatii locale pentru

gestionarea mai eficienta a serviciilor publice
descentralizate prin continuarea procesului de
modernizare prin achizitionarea unei autospeciale
PSI si alte echipamente de interventie pentru
stingerea incendiilor la nivelul orasului si a satelor
componente.
2.
compartimentul de voluntariat pentru situatii de

urgenta mai bine dotat tehnic, cu posibilitati de
mentinere
functiilor
institutiilor
vitale,
conditiilor de comunicare directa si de interventie

in timp real, in scopul utilizarii optime a resurselor
aflate la dispozitie in caz de necesitate;
personal mai bine instruit, cu competenta ridicata
in utilizarea echipamentelor moderne, a inaltei
tehnologii,
in
scopul
eficientizarii
serviciilor
publice oferite cetatenilor;

3.
Principalele activitati din Elaborarea proiectului

proiect

Auditul proiectului
4.
Justificarea
nevoi
indentificate
Regiune/ORAS

Majoritatea
locuitorilor
sunt
de
acord
cu
152
III.
STADIUL PROIECTULUI
1.
Stadiul
pregatirii
proiectului
(numai
Idee :DA
SF: NU
proiecte
PT: NU
elaborate).
tehnice
Prezentati
Executie: NU
IV.
1.
Costul
total
al
proiectului estimativ, din

care:
-
fonduri
europene
nerambursabile
-
fonduri
pentru
cofinantarii
SURSE:
Buget local
Buget de stat
Imprumuturi
Fonduri europene
Parteneriate
Altele
153
Numar proiect: 8
I.
1.
Regiunea
2.
Titlul proiectului
REGULARIZARE PARAU JUGALIA
3.
Domeniul
acoperit
de MEDIU
proiect
4.
JUDETUL:
OLT
ORAS:
PIATRA OLT
5.
Durata proiectului
2 ANI
6.

7.
implementarea
- CONSILIUL LOCAL
proiectului
8.

ale
proiectului
PIATRA OLT
OLT
COD POSTAL:
235500
TELEFON:
0249 - 417.003
FAX:
0249 - 417.003
II.
1.
- Este nevoie sa se realizeze lucrari de regularizare

si indiguire a malurilor paraului pentru prevenirea
producerii dezastrelor naturale;
- Dezvoltarea infrastructurii de baza si asigurarea
accesului neingradit al populatiei si consumatorilor
economici la aceasta infrastructura de baza si
asigurarea sigurantei si protectiei al locuitorilor.
2.
imbunatatirea conditiilor de viata
a populatiei
154
orasului;
reducerea factorilor de risc pentru siguranta si
securitatea populatiei impotriva inundatiilor;
reducerea poluarii;
3.

proiect

Auditul proiectului
4.
Justificarea
nevoi
indentificate

Majoritatea
Regiune/ORAS
locuitorilor
sunt
de
acord
cu
III.
1.
STADIUL PROIECTULUI
Stadiul
proiectului
pregatirii
(numai
Idee :DA
SF: NU
proiecte
PT: NU
tehnice
Executie: NU
anexa documentatia.
155
IV.
1.
Costul
proiectului
total
al
estimativ,
din care:
-
fonduri
europene
nerambursabile
-
fonduri
pentru
cofinantarii
SURSE:
Buget local
Buget de stat
Imprumuturi
Fonduri europene
Parteneriate
Altele
156
Numar proiect: 9
I.
1.
Regiunea
2.
Titlul proiectului
REABILITAREA/ MODERNIZAREA/ DEZVOLTAREA SI

ECHIPAREA
INFRASTRUCTURII
EDUCATIONALE
PREUNIVERSITARE SI A INFRASTRUCTURII PENTRU

FORMAREA PROFESIONALA CONTINUA
3.
Domeniul acoperit de INVATAMANT

proiect
4.
JUDETUL:
OLT
ORAS:
PIATRA OLT
5.
Durata proiectului
1-6 ANI
6.
- scolarii orasului Piatra Olt;
7.
Institutia
cu

implementarea
proiectului
8.
Coordonatele
de ORAS:
PIATRA OLT
contact
ale JUDET:
OLT
II.
1.
235500
TELEFON:
0249 - 417.003
FAX:
0249 - 417.003
Obiectivele proiect
Obiectivele acestui proiect sunt:

-
Reabilitare si modernizarea cladirilor;
Dotarea cu echipamente didactice, echipamente

pentru pregatirea profesionala, echipamente IT
si materiale specifice pentru documentare;
2.
Asigurarea calitatii procesului de invatamant;
Accesul la educatie gratuit a tuturor copiilor
157
orasului;
-
adaptarea la nevoile determinate de dorinta de a

imbunatati gradul si calitatea ocuparii fortei de
munca.
3.
Principalele
din proiect

Auditul proiectului
4.

nevoi
indentificate

Majoritatea
Regiune/ORAS
locuitorilor
sunt
de
acord
cu
III.
STADIUL PROIECTULUI
1.
Stadiul
proiectului
pregatirii
(numai
Idee :DA
SF: NU
proiecte
PT: NU
elaborate).
tehnice
Prezentati
Executie: NU
158
IV.
1.
Costul
proiectului
total
al
estimativ,
din care:
-
fonduri
europene
nerambursabile
-
fonduri
pentru
cofinantarii
SURSE:
Buget local
Buget de stat
Imprumuturi
Fonduri europene
Parteneriate
Altele
159
Numar proiect: 10
I.
1.
Regiunea
2.
Titlul proiectului
CONSTRUIREA, REABILITAREA SAU AMENAJAREA

UNOR
SPATII
DEJA
EXISTENTE
PENTRU
INFRASTRUCTURA SOCIALA
3.
Domeniul acoperit de ASISTENTA SOCIALA

proiect
4.
JUDETUL:
OLT
ORAS:
PIATRA OLT
5.
Durata proiectului
3 ANI
6.
7.
Institutia
cu

implementarea
proiectului
8.
Coordonatele
de ORAS:
PIATRA OLT
contact
ale JUDET:
OLT
II.
1.
235500
TELEFON:
0249 - 417.003
FAX:
0249 - 417.003
Obiectivele proiect
Obiectivul acestui proiect este:

-
Construirea,
reabilitarea
si
modernizarea
cladirilor;
2.
Dotarea corespunzatoare.
Reabilitarea si / sau crearea - prin amenajarea unor

spatii existente - a infrastructurii sociale
centre de ingrijire a copiilor,
centre pentru batrani,
160
centre
de
asistenta
pentru
persoanele cu
deficiente,
centre
pentru
tineret, persoane aflate in
dificultate etc,
dotarea lor cu echipamente specifice,
achizitionarea de echipamente de informare si
comunicare.
3.
Principalele
din proiect

Auditul proiectului
4.

nevoi
indentificate

Majoritatea
Regiune/ORAS
locuitorilor
sunt
de
acord
cu
III.
STADIUL PROIECTULUI
1.
Stadiul
proiectului
pregatirii
(numai
Idee :DA
SF: NU
proiecte
PT: NU
elaborate).
tehnice
Prezentati
Executie: NU
161
IV.
1.
Costul
proiectului
total
al
estimativ,
din care:
-
fonduri
europene
nerambursabile
-
fonduri
pentru
cofinantarii
SURSE:
Buget local
Buget de stat
Imprumuturi
Fonduri europene
Parteneriate
Altele
162
Numar proiect: 11
I.
1.
Regiunea
2.
Titlul proiectului
REABILITARE CAMIN CULTURAL (reparatii curente)
3.
Domeniul
acoperit
de INFRASTRUCTURA
proiect
4.
JUDETUL:
OLT
ORAS:
PIATRA OLT
5.
Durata proiectului
1 AN
6.

7.
implementarea
- CONSILIUL LOCAL
proiectului
8.

ale
proiectului
PIATRA OLT
OLT
COD POSTAL:
235500
TELEFON:
0249 - 417.003
FAX:
0249 - 417.003
II.
1.
a populatiei
orasului,
starea caminului cultural din orasul Piatra Olt,
regenerarea mediului cultural si a valorilor
acestuia,
revigorarea mediului cultural al orasului,
cresterea
consumului
de
cultura
in randul
locuitorilor orasului,
163
atragerea de investitori.
Cladirea caminului cultural renovata si modernizata
2.
3.

proiect

Auditul proiectului
4.
Justificarea
nevoi
indentificate
Majoritatea
Regiune/ORAS
locuitorilor
sunt
de
acord
cu
III.
1.
STADIUL PROIECTULUI
Stadiul
pregatirii
proiectului
(numai
Idee :DA
SF: NU
proiecte
PT: NU
tehnice
Executie: NU
anexa documentatia.
IV.
1.
Costul
proiectului
total
al
estimativ,
din care:
-
fonduri
europene
nerambursabile
-
fonduri
pentru
cofinantarii
SURSE:
Buget local
Buget de stat
Imprumuturi
Fonduri europene
Parteneriate
Altele
164
Numar proiect: 12
I.
1.
Regiunea
2.
Titlul proiectului
CONSTRUIREA UNUI COMPLEX TURISTIC SI DE

AGREMENT
(CRESTEREA
ATRACTIVITATII
DEZVOLTAREA
SERVICIILOR
TURISTICE
SI
TURISTICE
IN
ORASUL PIATRA OLT)

3.
Domeniul
acoperit
de INFRASTRUCTURA, TURISM
proiect
4.
JUDETUL:
OLT
ORAS:
PIATRA OLT
5.
Durata proiectului
1-6 ANI
6.

7.
implementarea
- CONSILIUL LOCAL
proiectului
8.

ale
proiectului
PIATRA OLT
OLT
COD POSTAL:
235500
TELEFON:
0249 - 417.003
FAX:
0249 - 417.003
II.
1.
a populatiei
orasului;
atragerea de investitori in zona
atragerea de investitori
165
crearea de locuri de munca

2.
Cresterea
atractivitatii
turistice
si
dezvoltarea
serviciilor turistice in orasul Piatra Olt;

Dezvoltarea
si
modernizarea
infrastructurii
de
turism;
Promovarea potentialului turistic.
3.

proiect

Auditul proiectului
4.
Justificarea
nevoi
indentificate

Majoritatea
Regiune/ORAS
locuitorilor
sunt
de
acord
cu
III.
1.
STADIUL PROIECTULUI
Stadiul
proiectului
pregatirii
(numai
Idee :DA
SF: NU
proiecte
PT: NU
tehnice
Executie: NU
anexa documentatia.
166
IV.
1.
Costul
proiectului
total
al
estimativ,
din care:
-
fonduri
europene
nerambursabile
-
fonduri
pentru
cofinantarii
SURSE:
Buget local
Buget de stat
Imprumuturi
Fonduri europene
Parteneriate
Altele
167
Numar proiect: 13
I.
1.
Regiunea
2.
Titlul proiectului
CONSTRUIRE SI REABILITARE PODURI SI PODETE
3.
Domeniul
acoperit
de INFRASTRUCTURA
proiect
4.
JUDETUL:
OLT
ORAS:
PIATRA OLT
5.
Durata proiectului
3 ANI
6.

7.
implementarea
- CONSILIUL LOCAL
proiectului
8.

ale
proiectului
PIATRA OLT
OLT
COD POSTAL:
235500
TELEFON:
0249 - 417.003
FAX:
0249 - 417.003
II.
1.
Prin realizarea acestui proiect se urmareste:

-
tranzitul in localitate sa se faca mai rapid;
asigura o absorbtie a traficului de tranzit fiind

proiectat sa satisfaca fluiditatea acestuia;
atingerea efectelor pozitive in turism, comert si

social.
2.
Construire pod DC 13;
Strada Alunis reabilitata;
168
3.
Principalele
Podete sat Enosesti.
activitati Realizarea proiectului

din proiect

Auditul proiectului
4.

Majoritatea
Regiune/ORAS
locuitorilor
sunt
de
acord
cu
III.
1.
STADIUL PROIECTULUI
Stadiul
pregatirii
proiectului
(numai
Idee :DA
SF: NU
PT: NU
proiecte
Executie: NU
tehnice
anexa documentatia.
IV.
1.
Buget local

-
fonduri
europene
nerambursabile
-
fonduri
pentru
cofinantarii
SURSE:
Buget de stat
Imprumuturi
Fonduri europene
Parteneriate
Altele
169
Numar proiect: 14
I.
1.
Regiunea
2.
Titlul proiectului
MODERNIZARE SISTEM RUTIER
3.
Domeniul
acoperit
de INFRASTRUCTURA
proiect
4.
JUDETUL:
OLT
ORAS:
PIATRA OLT
5.
Durata proiectului
3 ANI
6.

7.
implementarea
- CONSILIUL LOCAL
proiectului
8.

ale
PIATRA OLT
proiectului
OLT
COD POSTAL:
235500
TELEFON:
0249 - 417.003
FAX:
0249 - 417.003
II.
1.
Asigurarea accesului neingradit al locuitorilor,

turistilor si consumatorilor economici la infrastructura
de
baza
si
asigurarea
conditiilor
la
standarde
europene.
2.
modernizarea sistemului rutier;

a populatiei
orasului;
170
revigorarea mediului orasului;

crearea de noi locuri de munca;
3.
Principalele
Realizarea studiului de fezabilitate
activitati
din proiect

Auditul proiectului
4.

Majoritatea
Regiune/ORAS
locuitorilor
sunt
de
acord
cu
III.
1.
STADIUL PROIECTULUI
Stadiul
pregatirii
proiectului
(numai
Idee :DA
SF: NU
proiecte
PT: NU
tehnice
Executie: NU
anexa documentatia.
IV.
1.
Buget local

-
fonduri
europene
nerambursabile
-
fonduri
pentru
cofinantarii
SURSE:
Buget de stat
Imprumuturi
Fonduri europene
Parteneriate
Altele
171
Numar proiect: 15
I.
1.
Regiunea
2.
Titlul proiectului
ORGANIZAREA
SELECTIVA,
TEMPORARA
SISTEMULUI
DE
COLECTARE
SPATIULUI
DE
DEPOZITARE
TRANSPORTUL
DESEURILOR
A
SI
PRECUM SI INCHIDEREA PLATFORMELOR DE

GUNOI
3.
Domeniul
acoperit
de MEDIU
proiect
4.
JUDETUL:
OLT
ORAS:
PIATRA OLT
5.
Durata proiectului
1-3 ANI
6.

7.
implementarea
- CONSILIUL LOCAL
proiectului
8.

ale
PIATRA OLT
proiectului
OLT
COD POSTAL:
235500
TELEFON:
0249 - 417.003
FAX:
0249 - 417.003
II.
1.
Eliminarea materialelor periculoase/toxice din volumul

deseurilor si reducerea poluarii din mediului ambiant;
Scaderea
costurilor
de
colectare,
transport
si
172
depozitare;
Conservarea si protejarea resurselor naturale;
Eliminarea materialelor periculoase din volumul total
de deseuri;
Transportul
trebuie sa aiba dotarea tehnica si
personal corespunzator pentru interventie;

Desfiintarea platformelor de gunoi neamenajate pentru
a evita poluarea solului;
Amenajarea unui spatiu de depozitare temporara
conform cu standardele UE;
2.
imbunatatirea conditiilor de viata ale cetatenilor;
promovarea calitatii si eficientei activitatilor de

salubrizare;
dezvoltarea durabila a serviciilor;
protectia mediului inconjurator.
3.
Principalele
activitati
din proiect

Auditul proiectului
4.

Regiune/ORAS
Majoritatea
locuitorilor
sunt
de
acord
cu
III.
1.
STADIUL PROIECTULUI
Stadiul
proiectului
pregatirii
(numai
Idee :DA
SF: NU
proiecte
PT: NU
tehnice
173
Executie: NU
anexa documentatia.
IV.
1.
Buget local

-
fonduri
europene
nerambursabile
-
fonduri
pentru
cofinantarii
SURSE:
Buget de stat
Imprumuturi
Fonduri europene
Parteneriate
Altele
174
Numar proiect: 16
I.
1.
Regiunea
2.
Titlul proiectului
LUCRARI DE CADASTRU IMOBILIAR INTRAVILAN,

EXTRAVILAN SI REALIZARE PUG
3.
Domeniul
acoperit
de INFRASTRUCTURA
proiect
4.
JUDETUL:
OLT
ORAS:
PIATRA OLT
5.
Durata proiectului
1 AN
6.

7.
implementarea
- CONSILIUL LOCAL
proiectului
8.

ale
PIATRA OLT
proiectului
OLT
COD POSTAL:
235500
TELEFON:
0249 - 417.003
FAX:
0249 - 417.003
II.
1.
PUG-ul cuprinde analiza, reglementari si regulament

local de urbanism pentru intreg teritoriul orasului, este
necesar
in
vedera
amenajarii
si
administrarii
teritoriului orasului.
Scopul realizarii PUG-ului este:
- o mai buna valorificare a potentialului natural,
175
economic si uman al orasului;

- stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan, a
zonelor construibile si protejate, delimitarea zonelor
cu interdictie temporara sau definitiva de construire.
2.
Lucrarea va contribui indirect la cresterea nivelului de

trai al populatiei prin gasirea unor solutii de amenajare
a teritoriului care sa asigure un grad de confort
acceptabil, o suma de utilitati si obiective de utilitate
publica care sa satisfaca nevoile colective in spatiul
administrativ;
Optimizarea relatiilor in teritoriu privind tendinta de
dezvoltare din punct de vedere:
turistic,
a cailor de comunicatii si transport,
a
amenajarii
depozitarea
si
pentru
tratarea
sortarea,
deseurilor
evacuarea,
menajere
si
industriale, a extinderii retelelor de alimentare cu apa,

gaze, energie electrica, etc.
3.
Principalele
din proiect
activitati

Auditul proiectului
4.

Regiune/ORAS
Majoritatea
locuitorilor
sunt
de
acord
cu
176
III.
1.
STADIUL PROIECTULUI
Stadiul
pregatirii
proiectului
(numai
Idee :DA
SF: NU
proiecte
PT: NU
tehnice
Executie: NU
anexa documentatia.
IV.
1.
Buget local

-
fonduri
europene
nerambursabile
-
fonduri
pentru
cofinantarii
SURSE:
Buget de stat
Imprumuturi
Fonduri europene
Parteneriate
Altele
177
Numar proiect: 17
I.
1.
Regiunea
2.
Titlul proiectului
REABILITARE
SEDIU
PRIMARIE
PRECUM
SI
DOTAREA ACESTUIA CORESPUNZATOR

3.
Domeniul
acoperit
de SERVICII PUBLICE
proiect
4.
JUDETUL:
OLT
ORAS:
PIATRA OLT
5.
Durata proiectului
1-3 ANI
6.

7.
implementarea
- CONSILIUL LOCAL
proiectului
8.

ale
proiectului
PIATRA OLT
OLT
COD POSTAL:
235500
TELEFON:
0249 - 417.003
FAX:
0249 - 417.003
II.
1.
Obiectivele proiectului constau in:

Reabilitarea sediului administratiei publice locale;
Dotarea cu echipamente IT si alte componente,
echipamente, instrumente pentru asigurarea unei
activitati eficiente la nivel local.
2.
eficientizarea activitatii functionarilor publici;
178
Achizitionarea de:
o mobilier
o echipamente IT
o soft-uri specializate
o UPS-uri
o info-kiosk-uri.
3.
Principalele
activitati
din proiect

Auditul proiectului
4.

Majoritatea
Regiune/ORAS
locuitorilor
sunt
de
acord
cu
III.
1.
STADIUL PROIECTULUI
Stadiul
proiectului
pregatirii
(numai
Idee :DA
SF: NU
proiecte
PT: NU
tehnice
Executie: NU
anexa documentatia.
179
IV.
1.
Buget local

-
fonduri
europene
nerambursabile
-
fonduri
pentru
cofinantarii
SURSE:
Buget de stat
Imprumuturi
Fonduri europene
Parteneriate
Altele
180
Numar proiect: 18
I.
1.
Regiunea
2.
Titlul proiectului
DOTAREA CU UTILAJE PENTRU SERVICIUL DE

GOSPODARIRE SI SALUBRITATE (MASINA DE
COLECTARE, PUBELE)
3.
Domeniul
acoperit
de MEDIU
proiect
4.
JUDETUL:
OLT
ORAS:
PIATRA OLT
5.
Durata proiectului
1 ANI
6.

7.
implementarea
- CONSILIUL LOCAL
proiectului
8.

ale
PIATRA OLT
proiectului
OLT
COD POSTAL:
235500
TELEFON:
0249 - 417.003
FAX:
0249 - 417.003
II.
1.
Eliminarea materialelor periculoase /toxice din

volumul
deseurilor
si
reducerea
poluarii
din
mediului ambiant;
Dotarea cu utilaje pentru serviciul de gospodarire
si salubritate (masina de colectare, pubele);
181
2.
reducerea poluarii din comuna;
asigurarea satanatii populatiei.

3.
Principalele
activitati
din proiect

Auditul proiectului
4.

Majoritatea
Regiune/ORAS
locuitorilor
sunt
de
acord
cu
III.
1.
STADIUL PROIECTULUI
Stadiul
pregatirii
proiectului
(numai
Idee :DA
SF: NU
proiecte
PT: NU
tehnice
Executie: NU
anexa documentatia.
IV.
1.
Buget local

-
fonduri
europene
nerambursabile
-
fonduri
pentru
cofinantarii
SURSE:
Buget de stat
Imprumuturi
Fonduri europene
Parteneriate
Altele
182
Numar proiect: 19
I.
1.
Regiunea
2.
Titlul proiectului
AMENAJAREA SI DOTAREA CENTRE DE JOACA SI

RECREERE PENTRU COPII
3.
Domeniul
acoperit
de INFRASTRUCTURA SOCIALA
proiect
4.
JUDETUL:
OLT
ORAS:
PIATRA OLT
5.
Durata proiectului
1 ANI
6.
- copii orasului Piatra Olt;
7.
implementarea
- CONSILIUL LOCAL
proiectului
8.

ale
proiectului
PIATRA OLT
OLT
COD POSTAL:
235500
TELEFON:
0249 - 417.003
FAX:
0249 - 417.003
II.
1.
Prin amenajarea si dotarea centre de joaca destinat

celor mici, se urmareste crearea unui spatiu prietenos,
familiar, dorit si iubit, care stimuleaza imaginatia si
creativitatea. Un loc in care obiectele de joaca in
forme de animale, pictate in culori vii, o lume a
frumosului care ii intampina, stimuland si educand
simtul artistic al copiilor.
Prin
implementarea
acestui
proiect,
autoritatea
publica locala se asteapta sa atraga atentia celor cu
183
putere economica, pentru a demara proiecte de mai

mare amploare in comunitate.
2.
acces la centru de joaca a tuturor copiilor;

stimularea implicarii parintilor in educatia copiilor;
desfasurarea
numeroaselor
activitati
artistice,
festive (sarbatorirea zilelor de nastere ale copiilor),

educative si sportive pentru si impreuna cu copii;
3.
Principalele
activitati
din proiect

Auditul proiectului
4.

Majoritatea
Regiune/ORAS
locuitorilor
sunt
de
acord
cu
III.
1.
STADIUL PROIECTULUI
Stadiul
proiectului
pregatirii
(numai
Idee :DA
SF: NU
proiecte
PT: NU
tehnice
Executie: NU
anexa documentatia.
184
IV.
1.
Buget local

-
fonduri
europene
nerambursabile
-
fonduri
pentru
cofinantarii
SURSE:
Buget de stat
Imprumuturi
Fonduri europene
Parteneriate
Altele
185
Numar proiect: 20
I.
1.
Regiunea
2.
Titlul proiectului
AMENAJAREA PARC
3.
Domeniul
acoperit
de INFRASTRUCTURA SOCIALA, TURISM
proiect
4.
JUDETUL:
OLT
ORAS:
PIATRA OLT
5.
Durata proiectului
1 ANI
6.

7.
implementarea
- CONSILIUL LOCAL
proiectului
8.

ale
PIATRA OLT
proiectului
OLT
COD POSTAL:
235500
TELEFON:
0249 - 417.003
FAX:
0249 - 417.003
II.
1.
Obiectivul investitiei se constituie in contextul general

rural
al
orasului,
ca
intentie
de
dezvoltare
potentialului turistic, social si de agrement al zonei, in

scopul revitalizarii acesteia.
Prin
implementarea
acestui
proiect,
autoritatea
publica locala se asteapta sa atraga atentia celor cu

putere economica, pentru a demara proiecte de mai
186
mare amploare in comunitate.

2.
Se va obtine un parc amenajat conform normelor

europene care sa asigure ambientul necesar pentru
odihna si agrement.
3.
Principalele
activitati
din proiect

Auditul proiectului
4.

Majoritatea
Regiune/ORAS
locuitorilor
sunt
de
acord
cu
III.
1.
STADIUL PROIECTULUI
Stadiul
pregatirii
proiectului
(numai
Idee :DA
SF: NU
proiecte
PT: NU
tehnice
Executie: NU
anexa documentatia.
IV.
1.
Buget local

-
fonduri
europene
nerambursabile
-
fonduri
pentru
cofinantarii
SURSE:
Buget de stat
Imprumuturi
Fonduri europene
Parteneriate
Altele
187
Numar proiect: 21
I.
1.
Regiunea
2.
Titlul proiectului
REABILITARE GRADINITE ORAS PIATRA OLT
3.
Domeniul
acoperit
de SERVICII PUBLICE - INVATAMANT
proiect
4.
JUDETUL:
OLT
ORAS:
PIATRA OLT
5.
Durata proiectului
1-6 ANI
6.
- viitorii si actualii prescolari de pe tritoriul orasului

Piatra Olt
7.
implementarea
- CONSILIUL LOCAL
proiectului
8.

ale
proiectului
PIATRA OLT
OLT
COD POSTAL:
235500
TELEFON:
0249 - 417.003
FAX:
0249 - 417.003
II.
1.
Regenerarea mediului rural si a valorilor acestuia, prin

sprijinirea noii generatii de a invata in conditii
moderne.
2.
Crearea numarului de locuri necesar
prescolarii
orasului;
Asigurarea calitatii procesului de invatamant;
Cresterea si dezvoltarea prescolarilor intru mediu
sigur si modern;
Accesul la educatie gratuit a tuturor copiilor
188
orasului;
3.
Principalele
activitati
din proiect

Auditul proiectului
4.

Majoritatea
Regiune/ORAS
locuitorilor
sunt
de
acord
cu
III.
1.
STADIUL PROIECTULUI
Stadiul
pregatirii
proiectului
(numai
Idee :DA
SF: NU
proiecte
PT: NU
tehnice
Executie: NU
anexa documentatia.
IV.
1.
Buget local

-
fonduri
europene
nerambursabile
-
fonduri
pentru
cofinantarii
SURSE:
Buget de stat
Imprumuturi
Fonduri europene
Parteneriate
Altele
189
Numar proiect: 22
I.
1.
Regiunea
2.
Titlul proiectului
REALIZARE BAZA SPORTIVA
3.
Domeniul
acoperit
de INFRASTRUCTURA
proiect
4.
JUDETUL:
OLT
ORAS:
PIATRA OLT
5.
Durata proiectului
1-6 ANI
6.

7.
- CONSILIUL LOCAL
implementarea
proiectului
8.

ale
PIATRA OLT
proiectului
OLT
COD POSTAL:
235500
TELEFON:
0249 - 417.003
FAX:
0249 - 417.003
II.
1.
Regenerarea mediului urban si a valorilor acestuia,

prin sprijinirea noii generatii de a se dezvolta in
conditii moderne.
In
oras
nu
exista
baza
sportiva
conform
strandardelor europene.
2.
regenerarea mediului urban si a valorilor acestuia,

prin sprijinirea noii generatii de a invata in conditii
moderne si asigurarea conditiilor de recreere;
190
cresterea activitatilor sportive in randul tinerilor;

dezvoltarea activitatilor sportive si competitionale;
asigurarea
sigurantei
si
protectiei
celor cale
folosesc si viziteaza baza sportiva

crearea de locuri de munca.
3.
Principalele
activitati
din proiect

Auditul proiectului
4.

Majoritatea
Regiune/ORAS
locuitorilor
sunt
de
acord
cu
III.
1.
STADIUL PROIECTULUI
Stadiul
proiectului
pregatirii
(numai
Idee :DA
SF: NU
proiecte
PT: NU
tehnice
Executie: NU
anexa documentatia.
191
IV.
1.
Buget local

-
fonduri
europene
nerambursabile
-
fonduri
pentru
cofinantarii
SURSE:
Buget de stat
Imprumuturi
Fonduri europene
Parteneriate
Altele
192
Numar proiect: 23
I.
1.
Regiunea
2.
Titlul proiectului
CONSTRUCTIE DOUA TERENURI DE SPORT IN

LOCALITATILE CRIVA DE SUS SI ENOSESTI
3.
Domeniul
acoperit
de INFRASTRUCTURA
proiect
4.
JUDETUL:
OLT
ORAS:
PIATRA OLT
5.
Durata proiectului
1-6 ANI
6.

7.
implementarea
- CONSILIUL LOCAL
proiectului
8.

ale
proiectului
PIATRA OLT
OLT
COD POSTAL:
235500
TELEFON:
0249 - 417.003
FAX:
0249 - 417.003
II.
1.
Regenerarea mediului urban si a valorilor acestuia,

prin sprijinirea noii generatii de a se dezvolta in
conditii moderne.
2.
regenerarea mediului urban si a valorilor acestuia,

prin sprijinirea noii generatii de a invata in conditii
moderne si asigurarea conditiilor de recreere;
cresterea activitatilor sportive in randul tinerilor;
193
dezvoltarea activitatilor sportive si competitionale;

asigurarea
sigurantei
si
protectiei
celor cale
folosesc si viziteaza terenurile de sport;

3.
Principalele
activitati
din proiect

Auditul proiectului
4.

Majoritatea
Regiune/ORAS
locuitorilor
sunt
de
acord
cu
III.
1.
STADIUL PROIECTULUI
Stadiul
pregatirii
proiectului
(numai
Idee :DA
SF: NU
proiecte
PT: NU
tehnice
Executie: NU
anexa documentatia.
IV.
1.
Buget local

-
fonduri
europene
nerambursabile
-
fonduri
pentru
cofinantarii
SURSE:
Buget de stat
Imprumuturi
Fonduri europene
Parteneriate
Altele
194
Numar proiect: 24
I.
1.
Regiunea
2.
Titlul proiectului
CONSTRUCTIE CENTRU PERMANENTA
3.
Domeniul
acoperit
de INFRASTRUCTURA
proiect
4.
JUDETUL:
OLT
ORAS:
PIATRA OLT
5.
Durata proiectului
1-6 ANI
6.

7.
implementarea
- CONSILIUL LOCAL
proiectului
8.

ale
PIATRA OLT
proiectului
OLT
COD POSTAL:
235500
TELEFON:
0249 - 417.003
FAX:
0249 - 417.003
II.
1.
Cetatenii sa beneficieze de asistenta medicala in

conformitate cu standardele europene;
Asistenta medicala 24 din 24 de ore inclusiv sambata,
duminica si de sarbatorile legale.
2.
crearea conditiilor necesare atingerii standardelor

ridicate de sanatate;
obtinerea rezultatelor dorite de catre medicii din
comuna
prin
rapiditate
in
interventia
asupra
195
pacientilor;
a populatiei
orasului;
revigorarea mediului sanitar ;
3.
Principalele
activitati
din proiect

Auditul proiectului
4.

Majoritatea
Regiune/ORAS
locuitorilor
sunt
de
acord
cu

III.
1.
STADIUL PROIECTULUI
Stadiul
pregatirii
proiectului
(numai
Idee :DA
SF: NU
proiecte
PT: NU
tehnice
Executie: NU
anexa documentatia.
IV.
1.
Buget local

-
fonduri
europene
nerambursabile
-
fonduri
pentru
cofinantarii
SURSE:
Buget de stat
Imprumuturi
Fonduri europene
Parteneriate
Altele
196
Numar proiect: 25
I.
1.
Regiunea
2.
Titlul proiectului
IMPADURIRE JUGALIA
3.
Domeniul
acoperit
de MEDIU
proiect
4.
JUDETUL:
OLT
ORAS:
PIATRA OLT
5.
Durata proiectului
1-6 ANI
6.

7.
implementarea
- CONSILIUL LOCAL
proiectului
8.

ale
proiectului
PIATRA OLT
OLT
COD POSTAL:
235500
TELEFON:
0249 - 417.003
FAX:
0249 - 417.003
II.
1.
Imbunatatirea conditiilor de mediu in spatiul rural prin

folosirea si gospodarirea durabila a terenului prin
impadurire. Aceasta masura este destinata prevenirii
pagubelor produse de factorii naturali daunatori,
reducerii eroziunii solurilor, imbunatatirii capacitatii
de retentie a apei, cresterii calitatii aerului, producerii
de biomasa, inclusiv masa lemnoasa de calitate, prin
mentinerea, sau, dupa caz, cresterea biodiversitatii.
197
2.
Cresterea suprafetei de padure cu rol de protectie a

apei, solurilor, a padurilor cu rol de protectie impotriva
factorilor naturali si antropici daunatori, precum si de
asigurare a functiilor recreative, pe baza rolului
multifunctional al acesteia.
3.
Principalele
activitati
din proiect

Auditul proiectului
4.

Majoritatea
Regiune/ORAS
locuitorilor
sunt
de
acord
cu
III.
1.
STADIUL PROIECTULUI
Stadiul
pregatirii
proiectului
(numai
Idee :DA
SF: NU
proiecte
PT: NU
tehnice
Executie: NU
anexa documentatia.
IV.
1.
Buget local

-
fonduri
europene
nerambursabile
-
fonduri
pentru
cofinantarii
SURSE:
Buget de stat
Imprumuturi
Fonduri europene
Parteneriate
Altele
198
Numar proiect: 26
I.
1.
Regiunea
2.
Titlul proiectului
AMENAJARE PIATA AGROALIMENTARA
3.
Domeniul
acoperit
de INFRASTRUCTURA
proiect
4.
JUDETUL:
OLT
ORAS:
PIATRA OLT
5.
Durata proiectului
1-3 ANI
6.

7.
implementarea
- CONSILIUL LOCAL
proiectului
8.

ale
proiectului
PIATRA OLT
OLT
COD POSTAL:
235500
TELEFON:
0249 - 417.003
FAX:
0249 - 417.003
II.
1.
Avand in vedere specificul zonei exista necesitatea

unei piete agoalimentare
in oras pentru desfacerea
produselor agricole si de origine animaliera.

2.
asigurarea locului de desfacere a produselor

locuitorilor din zona;
siguranta locuitorilor in desfacerea de produse;
promovarea localitatii;
199

3.
Principalele
activitati
din proiect

Auditul proiectului
4.

Majoritatea
Regiune/ORAS
locuitorilor
sunt
de
acord
cu
III.
1.
STADIUL PROIECTULUI
Stadiul
pregatirii
proiectului
(numai
Idee :DA
SF: NU
proiecte
PT: NU
tehnice
Executie: NU
anexa documentatia.
IV.
1.
Buget local

-
fonduri
europene
nerambursabile
-
fonduri
pentru
cofinantarii
SURSE:
Buget de stat
Imprumuturi
Fonduri europene
Parteneriate
Altele
200
Numar proiect: 27
I.
1.
Regiunea
2.
Titlul proiectului
MONTAREA
UNUI
POST
DE
TRANSFORMARE
ELECTRICA
3.
Domeniul
acoperit
de INFRASTRUCTURA
proiect
4.
JUDETUL:
OLT
ORAS:
PIATRA OLT
5.
Durata proiectului
1-6 ANI
6.

7.
implementarea
- CONSILIUL LOCAL
proiectului
8.

ale
PIATRA OLT
proiectului
OLT
COD POSTAL:
235500
TELEFON:
0249 - 417.003
FAX:
0249 - 417.003
II.
1.
imbunatatirea parametrilor curentului electric;

eficientizarea consului de energie;
asigura
intreruperea
circuitului
electric
si
protejeaza transformatorul in cazul unor defecte

sau suprasarcini ce pot aparea in reteaua de
joasa tensiune sau de iluminat public;
asigura alimentarea cu energie electrica a
201
iluminatului
public
pe
timp
de
noapte,
actionarea facandu-se manual sau automat.

2.
montarea unui post de transformare in comuna;

crearea conditiilor necesare atingerii standardelor
ridicate;
a populatiei
orasului;
3.
Principalele
activitati
din proiect

Auditul proiectului
4.

Majoritatea
Regiune/ORAS
locuitorilor
sunt
de
acord
cu
III.
1.
STADIUL PROIECTULUI
Stadiul
proiectului
pregatirii
(numai
Idee :DA
SF: NU
proiecte
PT: NU
tehnice
Executie: NU
anexa documentatia.
202
IV.
1.
Buget local

-
fonduri
europene
nerambursabile
-
fonduri
pentru
cofinantarii
SURSE:
Buget de stat
Imprumuturi
Fonduri europene
Parteneriate
Altele
203
Orasul Piatra Olt, in calitatea sa de persoana juridica, va activa precum o structura

operativa care sa garanteze o asistenta tehnica adecvata pentru managementul si
implementarea Strategiei de Dezvoltare Locala.
Va desfasura un managementul caracterizat pe cat posibil de simplitate si
maleabilitate organizatorica si va actiona in conformitate cu principiile unei bune gestiuni
financiare.
Functii de asistenta tehnica pe urmatoarele domenii:
a)
Coordonarea factorilor interesati;
b) Monitorarea activitatilor si cheltuielilor referitoare la Programul Strategic;

c)
Asigurarea intocmirii corespunzatoare a evidentelor contabile;
d) Informarea si publicitatea, prin organizarea de intalniri, conferinte;

e)
Definirea masurilor utile pentru a favoriza accelerarea si simplificarea procedurilor

administrative conexe la realizarea initiativelor si activitatilor programate;
f)
Redactarea documentatiilor si publicarea anunturilor licitatiilor;
Transparenta si Comunicarea
Eficacitatea actiunilor puse in practica prin Strategia de Dezvoltare Locala este
strans legata de accesibilitatea potentialilor beneficiari la informatiile si oportunitatile oferite
de acest program operational.
Administratia Locala va avea grija sa furnizeze asistenta tehnica pentru punerea in
practica a masurilor necesare imbunatatirii legaturilor cu actorii din teritoriu (si anume actorii
economici si sociali, autoritatile locale si alte organizatii competente interesate) si sa
informeze opinia publica despre rezultatele obtinute in urma interventiilor prevazute de
Strategia de Dezvoltare Locala.
.
204
Membrii Consiliului Local de Coordonare:
TUDOR UDRESCU Primar

TRUSCA NICOLAE Viceprimar
PETRISOR STOICA Secretar
PAUN EMILIAN Contabil
Membrii Consiliului Local:
BUNGIU ILIE Consilier

LAZAR NENU MITRUTA Consilier
TOPORAN MARIA Consilier
TUTESCHI CALIOPA Consilier
CRAINGUSI ADRA - Consilier
BADESCU DUMITRU Consilier
DITA COSTINEL Consilier
TATOMIR MARIA Consilier
STANA DAN Consilier
STERIE ILIE Consilier
TARTOPAN STEFAN Consilier
RATA FLOREA Consilier
CHEROIU ROMULUS Consilier
IRIMIA ILIE - Consilier
205
Surse:
STRATEGIA DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICA A JUDETULUI OLT 2008-2013
PLANUL NATIONAL DE DEZVOLTARE 2007-2013
DICTIONARUL ISTORIC AL LOCALITATILOR DIN JUDETUL OLT ORASE, Academia Romana
Institutul de Cercetari Socio-Umane C.S. Nicolaescu Plopsor - Craiova
-
documentatie Oras Piatra Olt, anexe
Strategia de Dezvoltare Locala 2009-2015 Localitatea Piatra Olt, Judetul Olt

a fost realizata de catre:
Director General
Mirela Popa
206

Strategie Piatra Olt

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategie Piatra Olt

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategia de Dezvoltare Locala 2009 2015 Localitatea PIATRA OLT, Judetul OLT

Prezentarea generala a orasului

Analiza situatiei curente a orasului

Obiectivele strategiei locale de dezvoltare durabila

Planul Integral de Dezvoltare Urbana

Viziunea cetatenilor orasului

VIII Portofoliul de proiecte

Actuala stare de planificare, legata de imprevizibilitatea si complexitatea dinamicilor

Verificarea compatibilitatii interventiilor, in acest sens, va trebui sa tina cont de

Planul national de dezvoltare este un concept specific politicii europene de coeziune

membre/regiunile comunitare si este sustinuta, in acest scop de instrumentul financiar

Propunerile Comisiei Europene privind managementul Fondurilor Structurale in

CONTEXTUL REGIUNII S-V OLTENIA

Prin elaborarea PDR si a Strategiei de dezvoltare pentru perioada 2007-2013 s-a

Planul Regional de Actiune pentru Invatamantul Profesional si Tehnic,

comunitare, precum si cu strategiile de dezvoltare la nivel national, obiectivele sale

Obiectivul general de mai sus poate fi atins prin:

3. Dezvoltarea turismului si valorificarea patrimoniului natural si a mostenirii cultural istorice

DESCRIEREA SITUATIEI CURENTE A REGIUNII S-V OLTENIA

Solul regiunii Oltenia este bogat in carbune, materiale de constructii (marmura,

ANALIZA SWOT REGIONALA

Potential mare de dezvoltare a sectorului serviciilor in principalele orase

CONTEXTUL JUDETULUI OLT

PREZENTAREA JUDETULUI OLT

Sectorul primar este reprezentat de industria extractiva - Schela Ciuresti. Sectorul

plantatii viticole 7595 ha;

plantatii pomicole 6389 ha;

pasuni 31142 ha;

suprafata arabila 390838 ha;

fanete 542 ha.

potential viticol important in comunele Cirlogani, Dobroteasa, Morunglav, Vitomiresti,

(cereale, floarea-soarelui, soia, plante tehnice, vita-de-vie, legume) reprezinta un potential

microrelief destul de variat si extins (dune de nisip, crovuri, grinduri, microdepresiuni

Pentru un judet aflat in plin proces de dezvoltare, oportunitatile de afaceri sunt

Dezvoltarea transportului pe Dunare in zona portului Corabia, port care a fost

finantare nerambursabila prin Programul PHARE, inclusiv

dezvoltarea activitatii agricole : bursa cereale

Tehnologie moderna pentru vinificatie

Dezvoltarea parcului industrial Corabia

Tehnologie pentru procesarea fructelor si legumelor

Utilizarea industriala a cerealelor

Creare capacitati productie bio-combustibil

Capacitati pentru prelucrarea plantelor industriale si textile

Dezvoltarea industriei usoare (confectii textile)

Tehnologie pentru producerea materialelor de constructii

Tehnologie pentru confectii metalice

Prelucrarea produselor metalurgice

ANALIZA SWOT JUDETUL OLT

1. Judet situat in regiunea 4 Sud-Vest la confluenta coridoarelor de transport

avand pe Dunare o lungime de 47 km granita cu

1. Infrastructura de transport insuficient dezvoltata, in special in zona de granita cu

6. Pondere relativ ridicata a populatiei ocupate in agricultura si o rentabilitate scazuta a

1. Potential de exploatare a Dunarii ca un coridor de transport cu cost redus (coridorul VII);

1. Cresterea disparitatilor inter si infraregionale;

comparatie cu media nationala, dar

insuficient dezvoltata, in special in

apei potabile si o retea de canalizare

care traverseaza Romania

dezvoltata (apa, gaze, canalizare, etc)

Retea drumuri judetene partial

in mediul rural impiedica dezvoltarea

modernizata si relative bine intretinuta

industriala in afara marilor orase

educatie insuficient dezvoltata