DEZVOLTAREA DE ACTIVITĂȚI

ALTERNATIVE ÎN MEDIUL
RURAL
RÎPĂ ALIN IONUȚ
PCM 540 B
 CUPRINS

CAPITOLUL 1 - ISTORIC ȘI CARACTERISTICI GENERALE

CAPITOLUL 2 – ACTIVITĂȚI ALTERNATIVE ÎN MEDIUL RURAL
CAPITOLUL 3 - STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ
 CAPITOLUL 1 - ISTORIC ȘI
CARACTERISTICI GENERALE
Procesul tranziţiei de la economia supercentralizată la economia de piaţă a generat, în
agricultura şi dezvoltarea rurală a României, multiple probleme de ordin economic şi
social. De aceea, este normal ca preocupările privind identificarea unor soluţii şi metode
de rezolvare a acestora să mobilizeze din ce în ce mai mulţi specialişti în domeniu. În
acest context, nu se putea să nu se facă apel şi la experienţa altor ţări, printre care un loc
aparte îl ocupă ţările membre ale Uniunii Europene.

În prezent, agricultura şi dezvoltarea rurală din România continuă să fie într-o

situaţie de criză, iar economia este departe de a fi stabilă pentru a putea să o susţină.
Dimpotrivă, scăderea raportului dintre indicii de creştere a preţurilor produselor agricole
şi cei ai produselor industriale cumpărate de agricultori, adânceşte foarfecele preţurilor,
lucru care ne conduce la concluzia că agricultura înregistrează o productivitate scăzută,
faţă de alte ţări, mai ales faţă de cele din U.E., care reprezintă modelul şi ţinta spre care se
tinde.
 Lipsa unei viziuni realiste asupra viitorului satului românesc, asupra noilor ocupaţii
şi calificări necesare în procesul de diversificare a activităţilor – care să pună bazele unei
dezvoltări rurale multifuncţionale, precum şi asupra celor mai eficiente căi de integrare
în Uniunea Europeană, devine tot mai acută. În acest sector s-a aplicat cea mai complexă
„terapie de şoc”, începând cu anul 1993, iar din 1997 agricultura este lăsată în seama
mecanismului pieţei. Aproape toate măsurile de politică agricolă au conturat actuala stare
de criză: liberalizarea preţurilor produselor agricole, condiţionată de limitarea acestora la
produsele de bază în consumul populaţiei; eliminarea subvenţiilor la producătorii
agricoli înainte de crearea instituţiilor şi a legislaţiei de organizare şi funcţionare a pieţei
agricole, ceea ce a determinat reducerea consumului de îngrăşăminte chimice, a
seminţelor de calitate şi restrângerea cererii de credite pentru investiţii din cauza ratei
înalte a dobânzilor; trecerea la sistemul de subvenţionare directă a tuturor producătorilor
agricoli, mai corect spus a proprietarilor de terenuri, sistem care pulverizează resursele
bugetare la milioane de posesori ai titlurilor de proprietate, cu efecte populiste de
protecţie socială şi nu cu scop economic etc .
 Spaţiul rural este un concept deosebit de complex fapt ce a generat o mare diversitate de păreri

privind definirea, sfera de cuprindere şi componentele sale. Pentru a înţelege complexitatea acestui

concept este necesară definirea, chiar şi sumară a principalelor noţiuni specifice şi componentele sale,

cum ar fi

- Ruralul cuprinde toate activităţile care se desfăşoară în afara urbanului şi cuprinde trei componente

esenţiale: comunităţile administrative constituite din membrii relativ puţin numeroşi şi care au relaţii

mutuale; dispensarea pronunţată a populaţiei şi a serviciilor colective; rolul economic deosebit al

agriculturii şi silviculturii. : Cu toate că, din punct de vedere economic, agricultura şi silvicultura

deţin un loc important, sensul cuvântului “rural” este mai larg decât al celui agricol sau silvic, aici

fiind cuprinse şi alte activităţi cum sunt: industria specifică ruralului; artizanatul, serviciile productive

privind producţia agricolă şi neproductive care privesc populaţia rurală.

- Spaţiul rural este noţiune care, prin complexitatea sa a generat numeroase păreri, care diferă de la un

autor la altul, dar în esenţă se ajunge aproape la aceleaşi concluzii. După anumite păreri, se consideră

că “spaţiul rural” poate fi definit în funcţie de noţiunile care îl caracterizează, el cuprinzând tot ceea

ce nu este urban. Această definire generală creează, adesea, confuzii între noţiunea de rural şi

noţiunea de agricol, ceea ce nu corespunde realităţii.

 O definire mai completă a spaţiului rural apare prin luarea în considerare a următoarelor criterii de ordin:

morfologic (număr de locuitori, densitate, tip de mediu), structural şi funcţional (tip de activităţi şi de

relaţii). Din această definiţie a spaţiului rural sunt evidenţiate cel puţin următoarele elemente:

• spaţiul rural se caracterizează printr-o slabă densitate a populaţiei;

formele de stabilire umană sunt satele şi comunele, caracterizându-se prin individualitatea şi discontinuitatea

spaţiului construit;

• activitatea productivă este predominant agricolă şi silvică dar nu exclude industria de procesare şi comerţul

rural;

• relaţiile dintre oameni se bazează, în principal, pe cunoaşterea reciprocă din toate punctele de vedere;

• mediul înconjurător este mult mai puţin poluat decât în mediul urban etc.
Forma definitivă a definitei spaţiului rural o întâlnim în Recomandarea nr. 1296/1996 a Adunării
Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la Carta europeană a spaţiului rural în următoarea formă:
expresia (noţiunea) de spaţiu rural cuprinde o zonă interioară sau de coastă care conţine satele şi oraşele
mici, în care majoritatea părţii terenului este utilizată pentru:
a. agricultură, silvicultură, acvacultura şi pescuit;
b. activităţile economice şi culturale ale locuitorilor acestor zone);
c. amenajările de zone neurbane pentru timpul liber şi distracţii (sau de rezervaţii naturale);.
 CAPITOLUL 2 – ACTIVITĂȚI ALTERNATIVE
ÎN MEDIUL RURAL

• - modernizarea exploatatiilor agricole

• - cresterea valorii economice a padurilor

• - cresterea valorii adaugate a produselor agricole si silvice

• - imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de agricultura si de silvicultura
• - activitatile non-agricole in mediul rural

• - crearea si dezvoltarea microintreprinderilor cu scopul de a promova spiritul

intreprinzator
• - incurajarea activitatilor turistice

• - serviciile de baza pentru economia si populatia rurala

 Modernizarea Exploatatiilor Agricole

Actiuni eligibile:

a) Imbunatatirea Performantelor generale ale Exploatatiilor Agricole

b) Respectarea Standardelor comunitare

c) Cresterea Calitatii produselor obtinute si Diversificarea productiei

d) Promovarea producerii si utilizarii de Energie Regenerabila

e) Promovarea procesarii produselor agricole traditionale si comercializarea

directa
 Imbunatatirea valorii economice a padurii

• a) Gospodarirea rationala a padurii

• b) Refacerea padurii slab productive si degradate
• c) Inlocuirea arboretelor de rasinoase din afara arealului cu
specii corespunzatoare
• d) Achizitionarea echipamentelor de recoltare
 Cresterea valorii adaugate a
produselor agricole si forestiere

Actiuni eligibile in domeniul agriculturii:

a) Dezvoltarea de noi produse, procese si tehnologii

b) Adaptarea la cerintele pietei

c) Respectarea Standardelor Comunitare

d) Cresterea productivitatii muncii

e) Aplicarea masurilor de protectia mediului

f) Cresterea valorii adaugate a produselor forestiere, precum si a eficientei

economice a activitatii microintreprinderilor, prin dezvoltarea si modernizarea
echipamentelor, proceselor si tehnologiilor de prelucrare
• Actiuni eligibile in domeniul silviculturii

Procesarea si marketingul produselor forestiere: lemnoase, nelemnoase - ciuperci,

fructe de padure

a) cresterea eficientei sectorului de procesare si marketing a produselor forestiere

primare

b) adaptarea la standardele comunitare

c) Cresterea valorii adaugate a produselor forestiere cu impact asupra imbunatatirii

competitivitatii

d) Imbunatatirea calitatii produselor si obtinerea de noi produse forestiere primare,

competitive, cu impact favorabil economic asupra procesarii ulterioare in intreprinderi
din domeniul industriei si asupra sigurantei alimentare

e) crearea de noi locuri de munca in sectorul procesarii si valorificarii produselor

forestiere

f) Mentinerea biodiversitatii si protejarea mediului.

 Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi

Investitii in activitati non-agricole, cum ar fi:

- in activitati de obtinere a produselor non-agricole (uleiuri aromatice, articole de pielarie,

incaltaminte, tricotaje, produse de uz gospodaresc, ambalaje etc.) cu exceptia produselor alimentare -

in activitati de procesare industriala a produselor lemnoase - de la stadiul de cherestea la mobilier

- in activitati de producere si vanzare a energiei din surse regenerabile (eolian, solar, biomasa etc)

Investitii pentru dezvoltarea activitatilor mestesugaresti, de artizanat/traditionale nonagricole cu

specific local (fierului, lanii, olarit, broderie, confectionare instrumente muzicale traditionale),

marketingul acestora (mici magazine de desfacere a propriilor produse obtinute din aceste activitati)

Servicii pentru populatia rurala:

- servicii de croitorie, frizerie, cizmarie etc - servicii de conectare /difuzare internet - servicii de

mecanizare, protectie fitosanitara, insamantare artificiala, etc

CAPITOLUL 3 - STRATEGIA DE
DEZVOLTARE DURABILĂ
 În strategia de dezvoltare durabilă a României „Orizont 2025”, se precizează că România va promova

o agricultură cu un rol multifuncţional şi cu influenţă dominantă în spaţiul rural.

Strategia precizează, de asemenea, obiectivele dezvoltării durabile şi complexe a spaţiului rural, acestea

fiind:

-Dezvoltarea unei agriculturi performante în vederea creşterii nivelului economicosocial al spaţiului rural

şi asigurarea unei dezvoltări echilibrate în funcţie de potenţialul agricol al fiecărei zone

• Asigurarea unei infrastructuri rurale capabile să sprijine dezvoltarea multifuncţională a sectorului

agroalimentar din spaţiul rural;

• Diversificarea activităţilor agricole şi non-agricole, dezvoltarea serviciilor în spaţiul rural în vederea

creşterii timpului de lucru şi a prevenirii migraţiei populaţiei rurale, în special a tinerilor şi femeilor;

• Sprijinirea agriculturii ecologice şi a măsurilor de protejare şi ocrotire a mediului înconjurător şi de

păstrare a ambientului natural;

• Creşterea veniturilor şi nivelului de trai al populaţiei rurale