Sunteți pe pagina 1din 9

IMPORTANTA ASOCIERII IN

AGRICULTURA

Cristea Georgiana Larisa


Grupa 1317, Seria A
Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

CUPRINS
1.

Introducere_______________________________________________________________1

2.

Legislatia asocierii in agricultura din Romania__________________________________1

3.

Necesitatea asocierii in agricultura din perspectiva competitivitatii___________________3

4.

Analiza dinamicii structurilor asociative din agricultura___________________________3

5.

Exemple europene__________________________________________________________4

6.

Investitia in cooperare si asociere (2014-2020)___________________________________5

7.

Concluzii si propuneri_______________________________________________________5

1. Introducere
Relatiile de asociere si cooperare sunt diversificate in functie de varietatea legaturilor care se
stabilesc intre agricultura si alte ramuri ale economiei nationale, precum si in interiorul agriculturii,
intre agentii economici si unitatile de depozitare, prelucrare si desfacere a produselor agricole.
Concentrarea productiei in exploatatii de dimensiuni optime, precum si diversificarea si
specializarea productiei agricole sunt strans legate de dezvoltarea relatiilor de asociere si cooperare
de-a lungul fluxurilor tehnologice de producere a materiilor prime agricole, dar si de prelucrare si
valorificare a produselor.

2. Legislatia asocierii in agricultura din Romania


In Romania, cooperativele agricole sunt reglementate de doua legi, si anume:

Legea 566/2004 - Legea Cooperatiei agricole, care reglementeaza doar sectorul


cooperatiei agricole

Legea 1/2005 - Legea Cooperatiei, care prevede la randul ei posibilitatea constituirii


de societati cooperative de valorificare (asociatii de persoane fizice care se constituie
in scopul de a valorifica produsele proprii sau achizitionate prin distributie directa sau
prin prelucrare si distributie directa) si de societati cooperative agricole - asociatii de
persoane fizice care se constituie cu scopul de a exploata in comun suprafetele agricole
detinute de membrii cooperatori, de a efectua in comun lucrari de imbunatatiri
funciare, de a utiliza in comun masini si instalatii si de a valorifica produsele agricole.

Forme de asociere
Conform legislatiei in vigoare, in agricultura exista urmatoarele forme de asociere:

societati agricole si alte forme de asociere in agricultura (Legea nr. 36/1991 privind
societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura, cu modificarile si
completarile ulterioare);

asociatii (OG nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, aprobata prin Legea nr.
246/2005, cu modificarile si completarile ulterioare);

cooperative agricole (Legea nr. 566/2004 privind cooperatia agricola, cu modificarile


si completarile ulterioare).
3

Avand in vedere prevederile OG nr. 37/2005 privind recunoasterea si functionarea grupurilor


si organizatiilor de producatori pentru comercializarea produselor agricole si silvice, formele
asociative mentionate anterior pot fi recunoscute ca grupuri de producatori.

Grupurile de producatori sunt persoane juridice cu scop lucrativ si gestiune economica


proprie, si asociatii de fermieri care comercializeaza la comun produsele obtinute. Aceste
grupuri asigura productia planificata si adaptata cererii pietei, conform conditiilor de
calitate si cantitate. De asemenea, promoveaza aprovizionarea si plasarea pe piata a
produselor obtinute de membrii lor. Grupului ii revine sarcina de a optimiza costurile de
productie, de a stabili preturile la producator si de a promova utilizarea practicilor de
cultivare, a tehnicilor de productie si a practicilor de gestiune a deseurilor care sa nu
dauneze mediului inconjurator.
Membru al unui grup de producatori poate fi oricine detine legal o baza de
productie, isi declara in scris intentia de a comercializa productia agricola proprie
si plateste cotizatia, in conformitate cu statutul grupului. Membrii sunt obligati sa
aplice reglementarile adoptate de organizatia de producatori cu privire la raportarea
productiei si protectia mediului inconjurator. De asemenea, trebuie sa faca parte
doar dintr-o organizatie de producatori pentru comercializarea unuia sau mai
multor produse care fac obiectul organizarii comune de piata, conform legislatiei in
vigoare, si sa comercializeze cea mai mare parte a productiei.

Societatea

agricola, cea mai importanta forma de asociere in agricultura, este o


societate de tip privat, cu capital variabil si un numar nelimitat si schimbator de
asociati, avand ca obiect exploatarea agricola a pamantului, animalelor si altor mijloace
aduse in societate, precum si realizarea de investitii de interes agricol. Obligatiile societatii
agricole sunt garantate cu patrimoniul social, asociatii fiind raspunzatori numai cu partile
lor sociale.

Cooperativa agricola reprezinta o asociatie autonoma de persoane fizice si/sau juridice,


dupa caz, persoana juridica de drept privat, constituita pe baza consimtamantului liber
exprimat de parti, in scopul promovarii intereselor membrilor cooperatori (in conformitate
cu principiile cooperatiste) si al implementarii politicilor agricole de stimulare a asocierii
producatorilor din domeniu, care se organizeaza si functioneaza potrivit prevederilor legii.

Cooperativa agricola se constituie si functioneaza cu minimum cinci persoane si


exercita o activitate economica, tehnica si sociala destinata furnizarii de bunuri,
servicii si locuri de munca, exclusiv sau preponderent pentru membrii ei.
cooperative de gradul I, constituite din asociatii de persoane fizice;
cooperative de gradul II, formate din persoane juridice constituite din
cooperativele de gradul I, in majoritate, sau persoane fizice si juridice, dupa
caz.

3. Necesitatea asocierii in agricultura din perspectiva competitivitatii


Avand in vedere ca economia de piata genereaza o concurenta dura, asocierea si cooperarea
producatorilor agricoli reprezinta o masura menita sa imbunatateasca competitivitatea agricultorilor
asociati sau organizati in forme cooperatiste.
Producatorii agricoli individuali cu suprafete mici se gasesc intr-o pozitie nefavorabila pe
piata agricola, deoarece realizeaza productii mici si nu dispun de informatii suficiente pentru a
cunoaste bine cerintele pietei. Micii producatori agricoli nu pot influenta cererea si oferta in conditiile
unei piete saturate sau a unei piete dominate de producatorii competitivi.
Asocierea si cooperarea orienteaza piata agricola, ocroteste concurenta si influenteaza nivelul
preturilor produselor agricole si al serviciilor, ceea ce nu pot face micii producatori agricoli izolati.
Asocierea si cooperarea dintre producatori sunt esentiale in ceea ce priveste consolidarea
puterii de negociere, procurarea utilajelor si tehnologiilor agricole, cresterea gradului de acces la
credite, introducerea inovatiilor si a ideilor noi de management.

4. Analiza dinamicii structurilor asociative din agricultura


Dupa cum se poate observa in graficul de mai jos, numarul structurilor asociative din
agricultura se afla intr-o continua crestere. Acest lucru se datoreaza multiplelor avantaje, atat
economice si sociale, cat si politice. Asocierea in domeniul agriculturii este un fenomen in crestere,
insa exista inca bariere ce trebuie depasite.

5. Exemple europene
MEZZACORONA (Italia)
Este una dintre cele mai vechi cooperative din Italia care actioneaza in domeniul viticulturii. A
fost fondata in anul 1904 si, de atunci, se afla intr-o continua crestere. Primul grup de fermieri,
format din 20 de persoane, au decis sa se uneasca pentru a isi aduna resursele, astfel
economisind din cheltuielile cu echipamentele si castigand o parghie mai buna pe piata pentru
a isi vine productia.
Productia se intinde la 2600 ha de vita-de-vie in regiunea Trentino- Alto Adige si inca doua
podgorii in Sicilia (621 ha langa Ragusa). Vinurile Mezzacorona sunt vandute speste tot in
tara, dar si in strainatate (Scandinavia, Marea Britanie, Europa de Vest si Japonia).
Cooperativa Agrcola San Isidro- CASI (Spania)
Poate fi considerata cea mai mare intreprindere specializata pe productia de tomate din lume.
A inceput ca o cooperativa cu un portofoliu vast, dar s-a transformat intr-o cooperativa ce se
focuseaza pe un singur produs. A fost fondata in 1944 de un grup de fermieri care s-au unit
pentru a-si comercializa produsele. In prezent, cooperativa vinde 210 milioane tone unui
numar de clienti de 1500. CASI detine 30% din vanzarile de tomate din Almeria.

6. Investitia in cooperare si asociere (2014-2020)


6

Programului National de Dezvoltare Rurala 2014- 2020 (PNDR 2014-2020) va avea 16


masuri si o alocare de 8,01 mld. euro din partea UE, la care se adauga cofinantarea nationala. S-au
alocat 28,021 mil. euro pentru Cooperare. In cadrul acestei masuri (M16), au fost acceptate ca
sectoare prioritare pajistile si legumicultura. Cresterea intensitatii sprijinului pentru membrii
structurilor asociative a fost, insa, respinsa.

7. Concluzii si propuneri
Avantajele economice ale fermierilor care formeaza o cooperativa:

reduce numarul de intermediari din lantul de distributie;

reduce riscul de a nu avea desfacerea produselor;

creste influenta producatorului in stabilirea preturilor in relatie cu


cumparatorii;

ofera o surse de venit de incredere, regulata si in timp util

asigura furnizarea la timp a materialelor prime necesare productiei de


calitate buna la un pret rezonabil;

asigura, de asemenea, in timp util material de aprovizionare prime de buna


calitate la costuri rezonabile cooperativei care face distributie sau
procesare;

deschide noi perspective pentru producatorul/lucratorul care poate adopta


noi tehnologii (mecanizare, material saditor, etc) care sa ii permita sa se
treaca de la practici traditionale la unele mai productive.

Comunicarea slaba intre agricultorii din aceeasi comunitate, lipsa de informatii privind
beneficiile asocierii si absenta sprijinului din partea autoritatilor locale sunt doar trei dintre
problemele care incetinesc procesul de asociere si, dupa cum sugereaza Centrul Roman pentru Politici
Europene, ar trebui ca acestea sa aiba prioritate la rezolvare prin intermediul unor politici publice in
agricultura. Aceste initiative ar trebui sa sprijine dezvoltarea capacitatilor formelor asociative si
7

cooperatiste prin actiuni de instruire si consultanta, sa includa asociatiile rurale in programele de


sustinere a economiei sociale, sa infiinteze departamente specializate in cadrul camerelor agricole, sa
finanteze depozitele si pietele de proximitate, sa sustina lanturile scurte de productie si sa asigurare
facilitati fiscale directe.

BARIERE IN ASOCIERE
Mentalitatea: lipsa de practica democratica,
neincrederea, aversiunea fata de fiscalitate
(inclusiv plata cotizatiilor), dificultatea de a
vedea dincolo de interesul propriu, lipsa de
viziune;
Insuficienta cunostintelor legate de
asociere;
Insuficienta fondurilor pentru formarea si
finantarea cooperativelor;
Dificultatea de a concura cu produsele din
import (acestea vin la preturi foarte
scazute, mai ales pe filiera
multinationalelor);
Varsta medie ridicata a fermierilor.

SOLUTII
Sisteme de revizie, control si asigurare a
transparentei;
Sarcini foarte clare pentru membri;
Modele de bune practici;
Vizite de studiu
Educatia de la varste mici
Mai multa informare.
Structuri de suport care sa ofere informatie
si facilitare pentru asocierea in agricultura;
Instruirea managerilor de cooperative .
Accesarea de finantari si acordarea de
facilitati fiscale (stimulente).
Marketing comun cu celelalte cooperative;
Crearea de lanturi scurte de distributie;
Sprijin financiar (subventii).
Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri

In concluzie, desi este un fenomen in crestere, asocierea in agricultura romaneasca mai are
inca bariere de trecut. Astfel, la inceputul anului 2016, Romania se situeaza inca cu mult in urma
tarilor din Vestul Europei in privinta dezvoltarii sectorului asociativ in domeniul agriculturii, atat in
ceea ce priveste diversitatea, cat si prezenta pe piata.

BIBLIOGFIE

https://www.gazetadeagricultura.info/
http://www.madr.ro/
http://www.ies.org.ro/
http://www.managusamv.ro/

S-ar putea să vă placă și