REFORMA AGRARA DIN ANUL 1921

1.Principalele acte legislative din anul 1921

Dupa terminarea razboiului,prin decret regal reforma agrara a fost devansata,fiind legiferata abia in anul 1921.Au fost adoptate o serie de legi agrare pentru toate provinciile romanesti: -Legea pentru reforma agrara pentru Oltenia,Muntenia,Moldova si Dobrogea,votata la 17 iulie 1921,promulgate,prin decretul regal nr.393/14 iulie 1921 si publicata in Monitorul Oficial nr.82/17 iulie 1921; -Legea pentru reforma agrara pentru Basarabia,votata la 27 decembrie 1918 si publicata in Monitorul Oficial nr.258/13 din 1920; -Legea pentru reforma din Transilvania,Banat,Crisana si Maramures din 20 iulie 1921 a fost promulgate prin decretul regal nr.5610/23 iulie 1923; -Legea pentru reforma agrara din Bucovina din 20 iulie 1921 a fost promulgate prin decretul regal nr.3608/23 iulie 1921 si publicata in Monitorul Oficial nr.93/30 iulie 1921. Instrainarea respectiv achizitionarea de pamant se putea face sub rezerva exercitarii de preemtiune a statului,cu conditia pentru cumparatorii de pamant de a-l lucre personal si de a nu depasi maximum de suprafata prevazut de lege care era de 25 ha in regiunile de munte si 100 ha in regiunile de ses. mproprietrirea s-a fcut prin rscumprare, preul pmntului fiind stabilit pentru fiecare moie n parte i pentru fiecare categorie de calitate i categorie de pmnt, n funcie de venitul net la hectar, dar nu putea depi de 40 de ori valoarea arendei din perioada 1917-1922.

Pentru loturile de casa,gradina de legume,plantatii de pomi si vii,diviziunea era permisa fara nici o limita.Suprafata de pamant de pana la 10 ha nu putea fi ipotecata decat numai de catre bancile populare,casa centrala a improprietaririi sau institutii autorizate de stat.Unii dintre satenii improprietariti atrasi de preturile mari ce se ofereau pentru pamant in comertul liber,au inceput sa vanda din loturi,altii le instrainau datorita neputintei de a face fata datoriilor mari contractante de la stat cat si impozitelor mari asupra pamantului ,astfel ca s-a ajuns la o faramitare si pulverizare a micii gospodarii taranesti,la aceasta contribuind in mare masura si faramitarea loturilor pe calea mostenirii legale.

2.Analiza cadrului juridic al Legii reformei agrare din anul 1921

Prin Legea din 17 iulie 1921,cele 100 de hectare ce puteau fi expropriate,au fost mentinute numai in regiunile de deal si munte,in cele de ses ele crescand de la 150 ha la 250 ha.Au existat insa si exceptii atunci cand de exemplu mosierul avea investitii importante,cum ar fi plantatiile,rezultatul fiind exceptarea sa de la exproprierea unor mari suprafete de teren.Pentru a putea beneficia de o astfel de facilitate,ei trebuiau sa depuna cateva declaratii referitoare la: -numarul mosiilor pe care doreau sa le pastreze; -venitul net la ha; -categoria de teren cultivabil; -starea juridica a proprietatii;

-suprafata de pamant ce a ramas in urma aplicarii exproprierii. Organismele de aplicare a acestei legi erau Comitetul Agrar,Comisia de Ocol pentru Expropriere,operatiile exproprierii fiind de competenta Casei Centrale a Improprietaririi. Legea prevedea ca pamantul expropriat se va vinde in urmatoarea ordine: 1. Mobilizatilor n razboiul din 1916-1919; 2. Mobilizatilor n campania din 1913; 3. Vaduvelor de razboi pentru copii; 4. Agricultorilor mici lipsiti de pamant; 5. Agricultorilor cu proprietati mai mici de 5 ha.; 6. Orfanilor de razboi. La conditiunile egale de ndreptatire se vor prefera n aceeasi categorie: - Invalizii; - Cei care n trecut au muncit pe mosie; - Cei care au inventar i gospodarie ntemeiata; - Cei mai n varsta. Se considera ca indreptatiti: preotii, nvatatorii, precum si toti ceilalti functionari publici avand resedinta n comunele rurale, absolventii scolilor de agricultura de toate gradele, sub conditiunea ca unii si altii sa locuiasca la tara si sa se oblige sa lucreze pamantul. Decretul nr.1036 din 11 martie 1920 de reforma agrara pentru Basarabia mentiona in art.5 si art.6 ca Se vor expropria pamanturile manastirilor locale,lasandu-le fiecarei manastiri cate 50 ha pamant cultivabil,viile si gradinile de pomi roditoriSe vor expropria pamanturile bisericilor,lasandu-se fiecarei biserici cate un lot intreg de fiecare membru al clerului(preot,diacon si dascal).

In ceea ce priveste improprietarirea,conform aceleasi legi din Basarabia,au fost improprietariti cei care lucrau pamantul, dupa capii de familie,in ordine,urmatoarele categorii de persoane: 1.Cu cate un lot de completare,agricultorii care locuiesc pe mosie si poseda mai putin de norma stabilita; 2.Cu cate un lot intreg agricultorii care n-au deloc pamant si locuiesc pe mosie; 3.Cu cate un lot de completare agricultorii care poseda mai putin de norma stabilita si locuiesc la o departare mai mica de 5 km de mosie; 4.Cu cate un lot intreg agricultorii care n-au deloc pamant si locuiesc la o departare mai mica de 5 km de mosie.

Situatia suprafetelor de teren in urma exproprierii in anul 1921

Suprafata mosiilor cu peste 100 ha inainte de reforma 3.810.351. 3.165.584. 9.242.930. Suprafata expropriate Partea expropriate din mosiile cu peste 100 ha 71 57,8 66,2 Suprafata cu care au fost improprietariti taranii pana la 1 ianuarie 1934 1.993.716. 369.262. 3.464.082. %

2.741.674. 1.831.421. 6.125.789.

72,7 Vechiul Regat 20,1 Transilva nia 56,5 Total Romania

De asemenea,pretul proprietatilor expropriate s-a stabilit in functie de cost,pentru cladiri si inventar,si in functie de capitalizarea venitului curat,pentru paduri,balti,lacuri,iazuri,vii si
5

gradini de pomi roditori,si a pretului normal de arenda pentru pamanturile cultivabile.Numarul celor indreptatiti la improprietarire a fost de 2.308.922 dar pamant au primit doar 1.393.353 de capi de familie. Organele de aplicare ale improprietaririi erau: 1.Comitetul local; 2.Comisia de ocol pentru improprietarire; 3.Comisia regionala pentru improprietarire; 4.In orasul Cernauti functiona in fiecare suburbie cate un comitet local de improprietarire. Analizand improprietarirea taranilor in toate provinciile romanesti,se poate observa ca in toate legile din anul 1921,ea a avut aproximativ valori egale: - 5 ha pentru improprietarirea taranilor din Vechiul Regat; - 7 jugare in Transilvania;
-

Intre 6 si 8 ha in Basarabia;

- 4 ha in Bucovina. In Bucovina,conform Decretului nr.3608 din23 iulie 1921 privind aprobarea Legii pentru reforma agrara,exproprierea a atins proprietatea indifferent de calitatea proprietarului,capacitatea lui juridical sau caracterul imobilului expropriat. In februarie 1923 a aparut Legea nr.661 pentru infiintarea impozitului pe venitul global,in care o parte insemnata o detinea impozitul pe veniturile proprietatilor agricole.Conform art.2 alin.2 pentru veniturile proprietatilor arendate impozitul era de 14%,afara de cele ce apartin minorilor orfani,iar daca

contribuabilul locuia in strainatate mai mult de 6 luni in cursul unui an impozitul era de 24%. La acea data existau 12 categorii,printer care:pamanturile arabile,fanetele, izlazurile,gradinile de legume,livezile de pruni si de alti arbori fructiferi,terenurile de agrement rurale. Legea nr.953 din 11 martie 1925 referitoare la instrainarea loturilor dobandite prin improprietarire unifica practice regimul transmisiunii pamantului in toate provinciile romanesti. Legea din 13 martie 1925 a dat nastere dupa unii autori la o serie de vexatiuni si abuzuri in dauna satenilor harnici dornici de a-si intemeiao gospodarie mai puternica.Desi legea prevedea dreptul de preemtiune al statului,din materialul cercetat nu s-a gasit nici un caz in care sa se fi semnalat vreo vanzare fara respectarea prevederilor legale caresa fie anulata.