TIMIŞOARA

2018

Organizarea teritoriului agricol

„Diferența dintre terenul natural și cel cultivat rezultă din activitate de organizare a
teritoriului, activitate care diferă în funcție de modul de amenajare a terenurilor în pantă (
hidrotehnic, biologic, agrotehnic), de repartiția apei în sol ( drenaj, desecări, irigații), de
modificarea condițiilor biologice din sol ( amendare sau fertilizări ) și de sistemele de cultură
( de-a lungul curbelor de nivel, în fâșii, în benzi înierbate, agroterase).
Prin organizarea teritoriului agricol se realizează următoarele deziderate:
- integrarea agriculturii în economia țării ;
- folosirea rațională și completă a resurselor naturale, a dotărilor și echipărilor tehnice din
unitățile agricole;
- introducerea tehnicii și tehnologiilor moderne în producția agricolă

Proiectele de organizare a teritoriului agricol sunt realizate în concordanță cu planurile de

amenajare a localităților, cu zonarea producției agricole, cu proiectele de organizare a
teritoriului inter-unități și cu planurile de urbanism.„

Stabilirea profilului unităților agricole

„Se bazează pe planul de perspectivă a producției din fiecare unitate.

Acest plan conține o serie de indicatori care vor fi îndepliniți ca urmare a organizării
teritoriului în cadrul unităților agricole
Stabilirea profilului unității agricole depinde și de condițiile naturale relief, climă, sol,
hidrologice etc), economice și sociale și trebuie să asigure obținerea produselor în condiții de
profit prin:
- folosirea totală și intensivă a terenurilor agricole;
- folosirea dotărilor și echipărilor tehnice;
- folosirea rațională a forței de muncă și ridicarea calificării profesionale, ceea ce are ca
rezultat creșterea productivității muncii;
- valorificarea produselor secundare în unitatea agricolă;
- folosirea eficientă a fondurilor fixe și circulate

În cadrul unităților agricole, ferma este unitatea de bază cu sau fără personalitate juridică, având
o anumită suprafață de teren sau un anumit număr de animale de producție
 Fermele pot fi de trei feluri;
- ferme specializate în producția vegetală;
- ferme specializate în producția animală;
- ferme mixte

Fermele vegetale cuprind mai multe ramuri sau culture vegetale sau pot fi specializate.
Pentru realizarea de profit din exploatățiile agricole, dimensionarea acestora trebuie să permit
aplicarea tehnicii si tehnologiilor avansate, respective a mecanizării, chimizării, irigării etc.
De asemenea, dimensiunea unității agricole trebuie să facă posibilă rotația culturilor,
asolamentul și îmbinarea ramurilor cu eficiență cantitativă și calitativă.„

Fermă specializată în producția vegetală

Un asolament rațional pentru producția vegetală pe principalele zone, indiferent de

forma de proprietate, trebuie să aibă următoarele dimensiuni.

Profilul producției Zona pedoclimatică Mărimea optimă (ha)

Cultură de câmp - zona de câmpie 500-1500
- zona de dealuri 250-700
- zona de muncă 40-60

În cazul acestei fermă vorbim despre o cultură de câmp, situată pe zona de câmpie care are o
suprafață totală de 1200ha.

Activitatea principală acestei ferme este cultivarea culturii de camp. pe o suprafată de

11,557,087,5614 m2.
 Suprafața totală a fermei este împârțită în 6 tarlale, fiecare tarla este împărțită în 2
parcele.

Sunt cultivate următoarele culturi:

- Tarla1, parcela 1.1 - Rapița se cultivă pentru semințe din care se obține ulei folosit în
alimentație și în industrie pentru fabricarea de biocombustibil (biodiesel). Planta verde
este un nutreț valoros, în perioada de înflorire având și importanță meliferă. Este
răspândită în zone cu clima uscată temperat continentală excesivă. Recoltarea se
desfășoară în luna iulie, cu o producție medie de 5t/ha

- Tarla1, parcela 1.2 - Orzoaica (Hordeum distichon) este o specie de orz al cărei spic
este format numai din două rânduri de boabe, mai bogate în amidon decât ale orzului și
folosite la fabricarea berii. Orzoaica pentru bere se recoltează obligatoriu la umiditatea
boabelor sub 14%, când conținutul în extractive neazotatate este cel mai ridicat, iar
boabele posedă o energie de germinație mai mare. Produce 4 - 5 t/ha

- Tarla2, parcela 2.1/2.2 - Muștarul alb este o plantă anuală. Mai este numită și Brassica
alba sau B hirta sau muștar galben. Este cultivată pentru semințele sale, muștar, fie ca
hrană pentru animale sau pentru rotația culturilor. Acum este cunoscută în toată lumea,
deși este originară din regiunea mediteraneană. Produce 3.5t/ha

- Tarla3/4, parcela 3.1/3.1/4.1/4.2 - Porumbul este o cereală originară din America

Centrală cultivată azi în multe regiuni ale lumii ca plantă alimentară, industrială și
furajeră, reprezintă alături de grâu, 80% din producția de cereale. Deși unele varietăți de
porumb pot crește până la 7 metri în înălțime, porumbul comercial este cultivat la o înălțime
 maximă de 2,5 metri. Porumbul dulce este de obicei mai scurt decât varietățile de porumb de
câmp. Produce 8-10 t/ha

- Tarla5, parecela 5.1/5.2 - Floarea-soarelui (Helianthus annuus) este o plantă anuală,

Este una din compozitele cele mai cultivate pentru semințele bogate în ulei, din acestea
fiind extras uleiul de floarea-soarelui. Produce 4t/ha

- Tarla6, parcela 6.1/6.2 - Grâu este un termen generic care desemnează mai multe specii
aparținând genului Triticum. Acestea sunt plante anuale. Grâul este cea mai cultivată
plantă în lume și a patra cultură mondială ca producție după trestia de zahăr, porumb și
orez. Pe locul 2 ca suprafață se află porumbul. Produce 8t/ha

Descrierea centrului de administrare

Centrele ( sediile ) administrative sunt amplasate ținând cont de specializarea și

volumul producției unității agricole, de căile de comunicații și de localitățile apropiate.
Centrele de producție pentru culturi în mediu controlat se amplasează în zone cu
condiții climatice bune și cu toate utilitățile ( energie termică, electrică, apă, canalizare etc.)
El trebuie să cuprindă o clădire administrativă, o central sau un punct termic , o hală de
sortare și depozitare a producției, o remiză și deposit pentru utilaje, un post de transformare,
energie electrică, construcții pentru sere, drumuri, platforme.
 Centrul de administrare cuprinde urmatoarele:
- o clădire administrativă, cu parcare

- depozit pentru mașini egricole

- depozit pentru utilaje agricole

- 2 cântare pentru măsurarea cerealelor

- 12. depozite pentru cereale

- Spații verzi
 Amplasarea și dimensionarea drumurilor agricole

Drumurile agricole sunt căi rutiere construite sau amenajate care asigură accesul la
terenurile și obiectivele agricole a utilajelor agricole și transportul de materiale și produse.

Clasificarea drumurilor agricole

Drumurile agricole se clasifică după mai multe criterii și anume;

a) după funcțiune, drumuri agricole pot fi:

*drumuri de exploatare. Acestea fac legătura între centrele de producție sau terenurile
agricole și drumurile publice (comunale, județene, naționale). În funcție de suprafața
deservită și traficul lor, drumurile de exploatare se clasifică:
- drumuri de categoria I, care deserves suprafețe agricole de peste 10.000 ha și au un trafic de
50.000 t/an
- drumuri de categoria II, care deservesc suprafețe agricole mai mari de 1000 ha și care au un
trafic mai mic de 5000t/an
- drumuri de categoria III, care deservesc suprafețe agricole mai mici de 1000ha și care au un
trafic mai mic de 5000t/an.

b) după importanță, drumurile agricole pot fi;

- drumuri principale care fac legătura între centrele de producție agricolă, sat și câmp și au
platforma profilată pentru scurgerea apelor;
- drumuri secundare care fac legătură între sole și parcele și drumurile principale și nu au
profilată platforma carosabilă;
c) după sistemul rutier, drumurile pot fi;
- drumuri de pământ ( drumuri pietruite sau asfaltate
d) după durata de existență, drumurile pot fi;
- drumuri permanente (
(drumuri termporare sau provizorii care se folosesc în perioada de recoltare și de execuție
a lucrărilor de îmbunătățiri funciare

Categoria Partea carosabilă Lățime acostament Total (m)

drumurilor de (m) (m)
exploatație agricolă
I 5,5 0,75 7
II 4 0,50 5
III 2,75 0,37 3,6

Drumurile din cadrul fermei după modul de funcțiune se împart în două

categorii:
- drumuri de categoria II , care sunt reprezentate pe plan cu culoarea mov, și au lățimea de
5m

- drumuri de categoria III, care sunt reprezentate pe plan cu culoarea roșie, și au lățimea de
3.6m
 După importanță sunt
- drumuri principale cu lățimea de 5m , care fac legătura între sediul fermei și drumul
național
- drumuri secundare cu lățimea de 3.6m , care fac legătura între sole și parcele.

După sistemul rutier

- drumuri asfaltate cu lățimea de 5m
- drumuri pietruite cu lățimea de 3.6m

După durata de existență

- drumuri permanente cu lățimi de 5m / 3.6m
BIBLIOGRAFIE:
- Adrian Șmuleac, Costel Bârliba, Organizarea teritoriului și ecologie;Note de curs și
lucrări practice;