ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

FACULTATEA ECONOMIA AGROALIMENTARA SI A

MEDIULUI

PROIECT DE COOPERAIE

Student:
Simion Georgeta Cristiana
Seria A, Grupa 1321

Bucuresti 2015

CUPRINS

1. Introducere.....................................................................................................................3
2. Propuneri.........................................................................................................................4
2.1.Ce este o societate cooperativ i cum putem s o nfiinm?..................................4
2.2.Propunere- nfiinare cooperativ agricol de gradul 2............................................5
3. Concluzii.........................................................................................................................6

1. INTRODUCERE

Unul din obiectivele politicilor din domeniul agroindustrial const n modernizarea

sectorului agricol, precum i eficientizarea sistemului de subvenionare a agriculturii. Aceste
obiective urmeaz a fi realizate prin crearea unui mediu favorabil pentru dezvoltarea
afacerilor i stimularea investiiilor de-a lungul lanului agroalimentar ct i dezvoltarea unui
sistem de subvenionare axat pe promovarea produciei cu valoare adugat, activitilor
investiionale legate de crearea unitilor de procesare, manipulare i pstrare a produciei
agricole, crearea infrastructurii de colectare a produselor agricole, asigurarea cu materie prim
agricol, n vederea sporirii productivitii i competitivitii sectorului.
Una din problemele sectorului agroindustrial al Romniei ine, n special de procesul
de realizare a produciei pe pia, lipsa pieelor de desfacere, capaciti limitate de produc ie,
precum i de posibiliti de planificare a produciei. Aceste probleme fac agricultura n multe
cazuri necompetitiv. Din cauza c nu este analizat cererea de pe pia, apar situaiile cnd
agricultorii ofer produse care depesc posibilitatea de cumprare a consumatorilor sau
invers, nu ating limita cererii pe pia.
Parcelarea masiv este o alt problem n sectorul agricol. Numrul productorilor
agricoli care dein loturi cu suprafee mici este destul de nalt i lipsa unei colaborri eficiente
dintre ei conduce la o instabilitate a preurilor i la costuri ridicate de producere. Productorii
agricoli au capaciti limitate de a investi n eficientizarea activitii dar nici nu pot beneficia
de fondurile de subvenionare.
Costurile mari de producie, reprezint un alt factor care diminueaz competitivitatea
i atractivitatea sectorului agroindustrial. Aceste costuri s-ar diminua n cazul participrii mai
multor productori agricoli la realizarea lor. Este o situaie cnd o anumit cantitate de inputuri se achiziioneaz de un singur productor agricol, pentru necesitile individuale i este cu
totul alt situaie cnd un grup de productori achiziioneaz cantiti mult mai mari, ns la
preuri mult mai atractive, beneficiind de reduceri din partea furnizorilor.
n rnd cu aceste probleme pot fi enunate i altele cum ar fi intermediarii, lipsa
infrastructurii de manipulare a produciei, cunotine i pregtire sczut referitoare la
marketing, planificarea produciei, etc.
Se estimeaz c un miliard de indivizi sunt membri ai unor cooperative, pe ntreg
mapamondul, forme asociative care genereaz peste 100 de milioane de locuri de munc la
nivel global. n agricultur, silvicultur, pescuit i creterea animalelor, membrii
cooperativelor particip activ n producie, distribuia profitului, reducerea de costuri,
distribuirea echitabil a riscurilor, ct i la activitie generatoare de venit.
Cooperativele joac un rol important n dobndirea securitii alimentare pentru toi
locuitorii lumii. 70 de procente din cei care sufer de foame, locuiesc n zone rurale, locuri n
care agricultura servete drept pilon de susinere a economiei. Micii agricultori pot lua n piept
lupta cu foametea, ns muli dintre ei se mpiedic de bariere de genul lipsei infrastructurii,
practicilor agricole depite i lipsei serviciilor financiare.

2. PROPUNERI
3

O soluie n aceast direcie este nfiinarea de societi cooperative.

2.1.

Ce este o societate cooperativ i cum putem s o nfiinm?

Societatea cooperativ este un agent economic cu capital privat , nfiinat n baza Legii
nr.1/2005 privind organizarea i funcionarea cooperaiei .
Societatea cooperativ este o asociaie autonom de persoane fizice i/sau juridice,
constituit pe baza consimmntului liber exprimat de acestea, n scopul promovrii
intereselor economice, sociale i culturale ale membrilor cooperatori, fiind deinut n comun
i controlat democratic de ctre membrii si, n conformitate cu principiile cooperatiste.
n vederea realizrii scopului pentru care s-a constituit, societatea cooperativ poate
desfura orice activiti permise de lege.
O cooperativa poate fi constituita de un numar de minim 5 membri cooperatori, avand
drept scop promovarea intereselor economice, sociale si culturale ale membrilor cooperatori.
Capitalul social al societatii cooperative este variabil si nu poate fi mai mic de 500 lei.
Capitalul social al societatii cooperative se divide in parti sociale egale, a caror valoare
nominala se stabileste prin actul constitutiv, care nu poate fi mai mica de 10 lei. Un membru
cooperator poate detine parti sociale in limita si in conditiile prevazute de actul constitutiv,
fara a putea depasi 20% din capitalul social. Sunt admise si aporturi in natura care se
realizeaz prin transferarea drepturilor corespunztoare i prin predarea efectiv ctre
societatea cooperativ a bunurilor aflate n stare de utilizare. Aporturile n numerar sunt
obligatorii la constituirea societilor cooperative. Membrii cooperatori primesc parti sociale
in schimbul aporturilor subscrise.
Cooperativa este detinuta in comun si controlata democratic de catre membrii sai, in
conformitate cu principiile cooperatiste. Deciziile importante, cum ar fi aprobarea bugetului
de venituri si cheltuieli si a bilantului contabil sunt luate de Adunarea generala, organul de
conducere alcatuit din totalitatea membrilor cooperatori. Alte decizii sunt luate de Consiliul
Director numit de Adunarea Generala.
In societatea cooperativa fiecare membru cooperator are dreptul la un singur vot,
oricare ar fi numarul partilor sociale pe care le detine.
Poate fi membru cooperator orice persoan fizic care a mplinit vrsta de 16 ani, care
depune o cerere de nscriere i subscrie la capitalul social al societii cooperative aportul
prevzut de actul constitutiv, precum i orice persoan juridic care particip la constituirea
societilor cooperative de gradul 2.
Societatile cooperative pot fi constituite sub doua forme:
Societatea cooperativa de gradul 1 definita ca fiind persoana juridica constituita de
persoane fizice si inregistrata in conformitate cu prevederile legii nr. 1 din 2005;
Societatea cooperativa de gradul 2 definita ca fiind persoana juridica constituita din
societati cooperative de gradul 1, in majoritate, si alte persoane fizice sau juridice.
Participarea cumulat a societilor cooperative de gradul 1 la constituirea capitalului
social al societii cooperative de gradul 2 nu poate fi mai mic de 67% .

2.2.

Propunere- INFIINTARE COOPERATIVA AGRICOLA DE

GRADUL 2

Cooperativa Agricola este persoana juridica de drept privat, asociatie autonoma cu un

numar nelimitat de persoane fizice si juridice, dar nu mai putin de 5 (cinci), constituita pe
baza consimtamantului liber exprimat de parti, in scopul promovarii intereselor membrilor
cooperatori, in conformitate cu principiile cooperatiste.
Cooperativa Agricola este cooperativa de gradul 2 care se constituie, se organizeaza si
functioneaza in baza Legii nr. 566 din 9 decembrie 2004 Legea Cooperatiei Agricole cu
modificarile si completarile ulterioare, in conformitate cu prevederile Actului Constitutiv, ale
prezentului Statut si ale legislatiei aplicabile cooperativelor agricole.
Cooperativa Agricola desfasoara activitati comerciale, fiind producatoare de bunuri si
de servicii in agricultura, urmarind in acest scop:
asigurarea conditiilor pentru obtinerea avantajelor economice de catre toti membrii
cooperatori;
asigurarea cerintelor membrilor cooperatori in aprovizionarea cu mijloace necesare
productiei agricole;
obtinerea de bunuri agricole de origine vegetala, animala si piscicola, conform
standardelor de piata;
crearea de conditii pentru procesarea produselor agricole de origine vegetala, animala
si piscicola, obtinerea de produse alimentare finite la calitatea standardelor de piata si
de consum;
valorificarea productiei realizate;
dezvoltarea economico-sociala a spatiului rural.
Obiectul de activitate
Cooperativa Agricola desfasoara activitati comerciale, fiind producatoare de bunuri si
prestatoare de servicii in agricultura.
Obiectul de activitate al Cooperativei Agricole il constituie: exploatarea si gestionarea
terenurilor agricole, silvice, piscicole si a efectivelor de animale; procesarea produselor
agricole de origine vegetala, animala si piscicola; obtinerea de produse alimentare finite la
calitatea standardelor de piata si de consum; valorificarea productiei realizate; asigurarea de
servicii pentru membrii cooperatori in aprovizionarea cu mijloacele necesare productiei
agricole; asigurarea conditiilor pentru obtinerea unor avantaje economice de catre toti
membrii cooperatori precum si contributia la dezvoltarea economico - sociala a spatiului rural.
Un membru cooperator poate detine un numar de parti sociale de pana la
25 %
din capitalul social subscris si varsat al cooperativei agricole.
Partile sociale pot fi cesionate intre membrii cooperatori, donate si lasate mostenire.
Cesionarea si donarea partilor sociale, persoanelor din afara cooperativei agricole, se poate
face numai cu aprobarea Adunarii Generale si numai daca cumparatorul sau donatarul, dupa
caz, solicita inscrierea in cooperativa agricola.
5

Cooperativa agricola nu poate restitui valoarea partilor sociale, decat in caz de deces,
retragere sau excludere a unui membru cooperator, precum si in cazul dizolvarii cooperativei
agricole.
In cooperativa, drepturile si obligatiile membrilor sunt egale. Indiferent de marimea
cotei de participare a fiecaruia la capitalul social, fiecare membru se exprima printr-un singur
vot.
Membrii cooperativei agricole, persoane fizice, pot fi angajati in cooperativa, pe baza
de contract de munca.
Dizolvarea cooperativei agricole poate avea loc si in urmatoarele situatii:
a) imposibilitatea realizarii obiectului de activitate;
b) diminuarea capitalului social sub jumatate din valoarea capitalului social minim
prevazut pentru constituirea cooperativei agricole;
c) reducerea numarului de membri cooperatori sub numarul minim de membri
cooperatori prevazut de lege;
d) nu s-au tinut Adunarile Generale timp de 2 ani consecutivi;
e) falimentul cooperativei agricole;
f) imposibilitatea alegerii organelor de conducere ale cooperativei agricole in
conformitate cu prevederile Actului Constitutiv;
g) alte situatii stabilite prin lege.

3. CONCLUZII
Oamenii se organizeaz n cooperative pentru a-i mbunti veniturile sau poziia
economic sau pentru a furniza un serviciu care le este necesar.
Cooperativele ofer adesea servicii sau produse care nu ar atrage alte afaceri private,
deci ele contribuie la obinerea unor produse sau servicii indisponibile.
Prin aderarea la o cooperativ, membrii ating anumite obiective comune care altfel ar
putea fi imposibil s se realizeze pe cont propriu. Membrii mpart costurile de cercetare de
pia, respectarea legislaiei de mediu, tehnice sau de formare pentru angajai, se dezvolt n
comun producia i ptrunderea pe pia devenind obiective viabile.
Cooperativele mbuntesc productivitatea fermierilor i le asigur acestora accesul la
un marketing eficient, la economisiri, credite, asigurri i la tehnologie. Cooperativele
agrozootehnice ajut att la conectarea fermierilor cu pieele, ct i la majorarea produciei
agricole.
Care sunt avantajele crerii acestor societi cooperatiste? n primul rnd,
fermierii care formeaz o cooperativ obin posibilitatea s-i vnd singuri producia fr a
recurge la serviciile intermediarilor i nu pierd o parte nsemnat din profit. De asemenea,
crete influena productorului n stabilirea preurilor n relaie cu cumprtorii. Ofer o surs
de venit de ncredere, regulat i n timp util, asigur furnizarea la timp a materialelor prime i
material de aprovizionare de bun calitate la costuri rezonabile cooperativei care face
distribuie sau procesare. Cooperativa deschide noi perspective pentru productorul care poate

adopt noi tehnologii (mecanizare, material sditor, etc) care s i permit s se treac de la
practici tradiionale la unele mai productive.

Alte avantaje ale asocierii

Cooperativa negociaz un pre mai bun al produselor i se ocup de vnzarea lor, n
vreme ce fermierul se dedic n continuare agriculturii propriu-zise;
Fermierul va putea vinde cantiti mai mari, la un pre mai bun, ntr-un timp mai scurt.
Astfel se va putea extinde afacerea i se poate acumula capital.
Fermierul va ti mai exact ci bani va ncasa i cnd.
Cooperativa poate face investiii n spaii de depozitare sau procesare.
Odat ce produsele au fost procesate, cooperativa face un branding i un marketing al
acestora. Produsele vor avea o etichet frumoas i o denumire cunoscut de mai mult
lume.
Cooperativa negociaz un pre mai mic al inputurilor (semine, ngrminte, combustibil
etc.). Astfel, costurile de producie vor fi mai mici .
Cooperativa poate furniza constant cantiti mai mari de produse i poate ncheia
contracte cu marile lanuri de magazine.
Discutnd cu ceilali membrii ai cooperativei se pot gsi cele mai bune soluii i fermierii
se pot ajuta ajuta unii pe alii.
n cazul confruntrilor cu seceta, inundaii sau alte calamiti, cooperativa agricol poate
organiza un fond mutual, pentru o mai bun gestionare a riscurilor n agricultur.
Ca membru al unei cooperative, ai acces la cele mai noi informaii n domeniul de interes.
Poi participa la cursuri, seminarii, conferine, ai acces la proiecte de colaborare, poi
beneficia de servicii de informare i consultan.
Toat lumea are de ctigat n urma participrii la o form asociativ. Fermierii au
venituri mai mari, sunt mai informai, se creeaz locuri de munc pentru membrii
comunitii, se fac investiii n comunitate, se colecteaz impozite la Consiliul local.
Venituri mai mari la bugetul local nseamn coli mai bune, drumuri asfaltate, iluminat
public, ap curent i canalizare. Toat comunitatea prosper, munca n agricultur
devine mai atractiv, tinerii rmn n comunitate, se reconstruiete identitatea cultural,
se recreeaz sentimentul de comunitate.