I.

Managementul pietelor agricole

1. Organizarile comune de piata se realizeaza prin:

a. controlul outputurilor agricole şi stabilizarea pieţei;
b. asigurarea unui nivel stabil al veniturilor agricultorilor;

2. Organizarile comune de piata se realizeaza prin:

b. garantarea securităţii aprovizionării consumatorilor şi siguranţa alimentelor;
c. minimizarea costurilor bugetare, suportate de contribuabili şi cetăţeni etc.

3. În prezent în U.E. se utilizează un mix de măsuri pentru îndeplinirea obiectivelor

urmărite, în funcţie de produs şi specificul pieţei dupa cum urmeaza:
a. preţurile instituţionale (de intervenţie); interventiile pe piata pentru cumpararea
surplulsului de productie;
c. acordarea de ajutoare pentru stocarea privata.

4. Indeplinirea cerintelor urmarite prin Organizarile Comune de Piata, se pot realiza prin:
a. cote de productie;
b. plati directe acordate agricultorilor;

5. Schimbările majore care au intervenit datorită măsurilor de reformă radicală a PAC

cuprinse în Agenda 2000 şi în pachetele ulterioare acestora au determinat apariţia
următoarelor tipuri de Organizare Comună a Pieţelor:
c. Organizare Comună de Piaţă unică pentru toate produsele agricole (Regulamentul CE
nr. 1234/2007).

6. După aplicarea noii reforme PAC se aşteaptă următoarele posibile elemente de impact:
a. consolidarea sectorului fermier european pe calea creşterii competitivităţii, a
deschiderii spre capitalizare, diversificare şi înfăptuirea aspiraţiilor tuturor popoarelor
comunităţii.;
b. îmbunătăţirea calităţii produselor şi preţurilor competitive;

7. După aplicarea noii reforme PAC se aşteaptă următoarele posibile elemente de impact:
a. reducerea susţinerii preţurilor de intervenţie în sectoarele cheie: cereale, carne de
bovine, produse lactate;
b. garantarea standardelor de viaţă pentru fermieri în condiţiile scăderii preţurilor de
intervenţie.;

8. După aplicarea noii reforme PAC se aşteaptă următoarele posibile elemente de impact:
a. asigurarea de locuri de muncă ca urmare a sprijinului direct acordat în zonele agricole
cu handicap natural, prin sprijinirea serviciilor performante pentru fermieri şi protecţia
mediului.+
b. creşterea calităţii produselor fermelor în condiţiile protecţiei mediului şi bunăstării
animalelor;
II. Dona Ion Partea I

9. Factori ce impun o politică agricolă unitară sunt:

a. creşterea productivităţii sectorului agroalimentar în vederea stabilizării consumului
alimentar şi echilibrul pieţelor;
b. transformarea agriculturii într-un sector viabil; reechilibrarea balanţei de plăţi;
eradicarea sărăciei rurale, etc.

10. Obiectivele PAC definite de art. 39 al Tratatului de la Roma sunt:

b. creşterea productivităţii agricole; asigurarea în acest mod a unor standarde
corespunzătoare de viaţă pentru comunitatea agricolă; securitatea aprovizionării
populaţiei; stabilitatea pieţelor; asigurarea de prețuri rezonabile pentru consumatorii non-
agricoli;

11. Principiile directoare ale politicii agricole comune au fost stabilite prin tratatul de la
Roma în articolul 38-46. În 1958 la conferinţa de la Stressa au fost stabilite principiile
aplicării şi funcţionării PAC. Care sunt acestea:
b. Unicitatea pieţei; Preferinţa comunitară; Solidaritatea financiară;

12. Pârghiile clasice ale mecanismului de funcţionare a PAC sunt:

c. Sistemul preţurilor unice; Sistemul de protecţie la frontieră; Sistemul de susţinere
financiară

13. Categoriile de prețuri utilizate până în 1992 au fost:

a. Prețurile țintă; prețurile garantate; prețurile de intrare la frontieră

14. Prețurile țintă au următoarele forme:

a. preț indicativ; preț de orientare, preț obiectiv; preț de bază

15. Prețurile garantate au următoarele forme:

b. preț de intervenție; preț de cumpărare; preț minim; preț de retragere

16. Prețurile de intrare la frontieră au următoarele forme:

c. preț prag; preț de ecluză

III. Dona Ion Partea II

17. Implicaţiile socio-economice ale politicilor de susţinere a agriculturii au fost:

a. Criza de supraproducţie;
b. Costurile politicilor agricole comunitare;
18. Principalele caracteristici ale noii reforme (CAP Reform Newsletter, July 2004) au fost:
b. Orientarea PAC către interesele consumatorilor; protejarea economiei rurale şi a
mediului; menţinerea costurilor bugetare la un nivel stabil; sprijinirea negocierilor în
cadrul OMC în vederea încheierii unui acord privind agricultura care să satisfacă
nevoile agriculturii fiecărei ţări şi pe ansamblul Uniunii.

19. Elementele cheie ale noii reforme a PAC vizează:

a. Piaţa şi politica de preţuri; schema de plată unică pe exploataţie.
b. Cross compliance; modularea şi disciplina financiară; dezvoltarea rurală durabilă.

20. Cross-compliance este o abordare încrucişată a sistemului de sprijin acordat

fermierilor care se angajează să îndeplinească “o listă de priorităţi” care cuprinde diferite
standarde europene în următoarele domenii:
b. Protecţia mediului; securitatea alimentară; sănătatea şi bunăstarea animalelor;

21. Noul model european de agricultură este axat pe agricultura multifuncţională şi

răspunde mai bine cerinţelor pieţei şi dezvoltării rurale. El vizează o serie de aspecte dintre
care considerăm că cele mai importante sunt:
a. Formarea unui sector agricol viabil şi competitiv care să producă la standardele cele mai
ridicate de pe piaţa mondială, fără subvenţii şi în condiţii de eficienţă economică ridicată.
b. Promovarea modelelor de producţie sănătoase şi respectuoase faţă de mediu în vederea
asigurării unor produse de calitate şi la preţuri accesibile, care să satisfacă cerinţele
consumatorilor privind securitatea alimentelor şi confortul animalelor.

22. Pilonul II al PAC referitor la politica de dezvoltare rurală se bazează pe următoarele

patru principii cheie, respectiv:
c. Multifuncţionalitatea agriculturii; integrarea zonelor rurale în economie prin dezvoltarea
complexă; flexibilitatea asistenţei pentru zonele rurale; transparenţă în stabilirea şi
implementarea programelor de sprijin.

23. Noul model european de agricultură este axat pe agricultura multifuncţională şi

răspunde mai bine cerinţelor pieţei şi dezvoltării rurale. El vizează o serie de aspecte dintre
care considerăm că cele mai importante sunt:
a. Dezvoltarea unui sector agricol competitiv şi performant care prin calitatea şi eficienţa
produselor să contribuie la revitalizarea lumii rurale.
b. Diversificarea economiei rurale pentru crearea de noi locuri de muncă şi a unor surse
alternative de venituri în vederea stabilizării zonelor rurale prin menţinerea populaţiei
în interiorul acestora, precum şi pentru protecţia mediului înconjurător şi a peisajelor.
c. Promovarea unor politici economice care să contribuie la reducerea costurilor susţinerii
agriculturii.

IV. Politici Agricole I.D.

24. În practica economiei occidentale s-a conturat ca direcţie principală de acțiune
liberalismul. Acesta:
a. folosește mecanismele pieței;
b. lasă libertate de acțiune agenților economici;

25. În practica economiei occidentale s-a conturat ca direcţie de acțiune intervenționismul.

Acesta presupune:
b. intervenția statului în activitatea economico-socială;
c. compensează "eșecul pieței" prin diferite pârghii și instrumente.

26. Justificările importantelor intervenţii ale Statelor membre în sectorul agricol şi agro-
alimentar sunt:
a. sociale și demografice;
b. strategice, geopolitice
c. amenajarea teritoriului;

27. Justificările economice ale intervenţiilor ale Statelor membre în sectorul agricol şi agro-
alimentar sunt:
a. sprijin pentru asigurarea creşterii productivităţii; protejarea de fluctuaţiile de preţuri;
asigurarea autosuficienţei alimentare.

28. O analiză atentă a conţinutului tuturor regulamentelor Organizărilor Comune ale

Pieţelor agricole ne relevă faptul că acestea conţin, în esenţa lor, prevederi cu privire la:
a. Stabilirea unor reguli la nivel comunitar în ce priveşte nivelurile de producţie, calitatea şi
modul de comercializare; stabilirea sprijinului financiar, care este acordat din bugetul
comunitar producătorilor pentru susţinerea veniturilor şi evitarea excedentelor de
produse agricole.

29. Acordul General pentru Tarife şi Comerţ (GATT) este dominat de trei mari principii:
b. Nediscriminarea între partenerii economici; eliminarea restricţiilor cantitative în ceea ce
priveşte schimburile; reducerea progresivă şi negociată la nivel multilateral (Round) a
barierelor vamale.

30. Acordul de la Marrakesh privind înfiinţarea OMC, în preambulul său prevede

următoarele obiective de bază:
c. Ridicarea standardelor de viața şi a veniturilor; utilizarea deplina a forţei de munca;
expansiunea producţiei şi a comerţului; utilizarea optima a resurselor mondiale şi
necesitatea protecţiei şi conservării mediului înconjurător.

31. Esența noii reforme a piețelor agricole din Uniunea Europeană constă în:
a. Facilitarea aacesului la piețe prin măsuri de diversificare, de creștere a competitivității;
b. Reducerea susținerii interne în vederea eliminării surplusurilor greu vandabile;
32. Esența noii reforme a piețelor agricole din Uniunea Europeană constă în:
a. Reducerea exporturilor subvenționate și a altor forme mascate de susținere;
b. Reducerea și eliminarea subvențiilor la export;

33. România, ca stat membru al Uniunii Europene, are obligaţia să aplice scheme şi
mecanisme de intervenţie pe piaţă începând cu anul 2007, după cum urmează:
a. Plăţi directe - SAPS;
b. Măsuri de piaţă (de intervenţie);
c. Măsuri de dezvoltare rurală - PNDR.

V. Politici Agricole ppt

34. Acordul de la Marrakesh privind înfiinţarea OMC, în preambulul său prevede

următoarele funcții ale OMC:
c. Ridicarea standardelor de viața şi a veniturilor; utilizarea deplina a forţei de munca;
expansiunea producţiei şi a comerţului; utilizarea optima a resurselor mondiale şi
necesitatea protecţiei şi conservării mediului înconjurător.

35. Care sunt beneficiile sistemului comercial OMC, în accepţiunea dumneavoastră?

a. Sistemul contribuie la menţinerea păcii internaţionale; sistemul permite soluţionarea
constructiva a diferendelor.
b. Sistemul încurajează guvernarea bună; comerţul sporeşte veniturile;
c. Stimulează creşterea economică; comerţul liber reduce cheltuielile de trai.

VI. Poltica Nationala pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala a Romaniei pe perioada

2014-2020 (5)

36. Obiectivele strategice incluse în Strategia Europa 2020 sunt:

a. utilizarea durabilă a resurselor naturale, stimularea competitivității sectorului agricol și
dezvoltarea echilibrată a comunităților rurale;

37. În conformitate cu legislația românească și comunitară, în perioada 2015-2020 se aplică

următoarele scheme de plăţi în agricultură:
a. scheme de plăţi directe:

38. În conformitate cu legislația românească și comunitară, în perioada 2015-2020 se aplică

următoarele scheme de plăţi în agricultură:
b. schema de plată unică pe suprafaţă;

39. În conformitate cu legislația românească și comunitară, în perioada 2015-2020 se aplică

următoarele scheme de plăţi în agricultură:
a. plata redistributivă;
40. În conformitate cu legislația românească și comunitară, în perioada 2015-2020 se aplică
următoarele scheme de plăţi în agricultură:
c. plata pentru practici agricole benefice pentru climă, și mediu - „plata de înverzire”;

41. În conformitate cu legislația românească și comunitară, în perioada 2015-2020 se aplică

următoarele scheme de plăţi în agricultură:
b. plata pentru tinerii fermieri;

42. În conformitate cu legislația românească și comunitară, în perioada 2015-2020 se aplică

următoarele scheme de plăţi în agricultură:
c. schema de sprijin cuplat în sectoarele vegetal și zootehnic pentru anumite
culturi/producții.

43. În conformitate cu legislația românească și comunitară, în perioada 2015-2020 se aplică

următoarele scheme de plăţi în agricultură:
a.schema simplificată pentru micii fermieri;

VII. Prezentare Dona Ion Oradea

44. Provocările cheie ale PAC 2014-2020 sunt:

a. Provocări economice (securitatea alimentară, globalizarea, scăderea ratei de creștere a
productivității, volatilitatea prețurilor, deteriorarea rolului agricultorilor în cadrul lanțului
de aprovizionare cu alimente)
b.Provocari de mediu (calitatea solului și apei, amenințarea habitatelor și a biodiversității)
c. Provocari regionale (evoluțiile negative demografice, economice și sociale din mediul
rural, precum depopularea și concentrarea mediului de afaceri în spațiul urban)

45. Obiectivele cheie ale PAC 2014-2020 sunt:

a. Producția alimentară fiabilă
b. Gestionarea durabilă a resurselor naturale și politicile climatice
c. Dezvoltarea teritorială echilibrată

46. Modificări introduse de PAC în perioada 2014-2020

a. Reforma plăţilor directe, practicile agricole pentru mediu şi menţinerea unui buget
mare pentru dezvoltare rurală;
b. schimbări fundamentale care țin cont de diversitatea agriculturii din statele membre;
c.convergența pentru plățile directe pentru statele membre, echilibrarea subvențiilor cât și
mișcări bugetare de la un stat membru la altul.
47. Modificări introduse de PAC în perioada 2014-2020:
a.Condiționarea unei părți din plățile directe de respectarea unor practici agricole
favorabile și pentru mediul înconjurător;
b.Ecologizare - măsuri de agromediu din Pilonul II (dezvoltare rurală) sau fonduri pe
aceste măsuri „de înverzire” propuse pe Pilonul I (plăţi directe)
c.Crearea fondurilor mutuale pentru sprijinirea intereselor agricultorilor care vor interveni
în situaţii de criză

48. PAC a fost axată în ultimele decenii către:

a. orientarea spre piață a agriculturii
b. introducerea de mecanisme de susținere a veniturilor

49. PAC a fost axată în ultimele decenii către:

a. crearea de plase de siguranță pentru producători
b. îmbunătățirea integrării cerințelor de mediu
c. consolidarea sprijinului pentru dezvoltare rurală

50. Acordul politic dintre Comisie, Consiliu și Parlamentul European din 2013 stabilește:
a. regulamentul privind plățile directe; regulamentul organizării Pieței Comunitare Unice;
b. regulamentul privind dezvoltarea rurală; finanțarea, gestionarea si monitorizarea PAC;

1. Politicile agro-rurale au fost completate cu următoarele dimensiuni ale funcţiei

tradiţionale a activităţii primare:
a. Dezvoltarea sustenabilă si combaterea schimbărilor climatice;
b. Amenajarea teritoriului si a peisajului;
c. Diversificarea şi revitalizarea economiei rurale.

2. Un element cheie al politicilor agricole şi rurale recente este:

a. Susţinerea bunurilor publice;

3. Intervenţia în agricultură se baza la începuturile implementării politicilor agricole

comunitare pe principiul:
a. Specificității sectorului agricol;
b. Pe existenţa unor dezechilibre sistemice între cerere şi ofertă;

4. Care dintre obiectivele PAC-ului sunt strict economice:

a. Creşterea productivităţii agricole,stabilizarea pieţelor,garantarea siguranţei
aprovizionărilor;
 5. Care sunt obiectivele sociale stabilite prin obiectivele PAC:
a. Asigurarea unui nivel de trai echitabil populaţiei agricole;
b. Asigurarea unor preţuri rezonabile pentru consumator.

6. Alături de obiectivele specifice ale PAC stabilite la articolul 39 din tratatul de bază
al Uniunii Europene coexistă şi următoarele obiective înscrise in diverse dispoziții
ale tratatului:
a. Promovarea unui nivel ridicat al forţei de muncă;
b. Protecţia mediului prin promovarea dezvoltării sustenabile;

7. Alături de obiectivele specifice ale PAC stabilite la articolul 39 din tratatul de bază
al Uniunii Europene coexistă şi următoarele obiective înscrise in diverse dispoziții
ale tratatului:
a. Protecţia consumatorilor si protecția sănătății publice;
b. Cerinţele privind bunăstarea animalelor;
c. Coeziunea economică, socială şi teritorială.

8. Competenţele generale ale Uniunii Europene sunt clasificate pe trei categorii:

a. Competenţe exclusive, competenţe partajate, competenţe de coordonare, sprijinire
şi completare a acţiunilor statelor membre;

9. Finanțarea politicii agricole comune a fost asigurată de-a lungul timpului dintr-un
singur fond constituit din mai multe secțiuni; care sunt aceste secțiuni:
b. Orientare;

c. Garantare.

10. În exercițiul bugetar 2016 principalul beneficiar al pilonului I a fost:

a. Germania;

b. Spania

11. Cel mai mare beneficiar în ceea ce privește FEADR a fost:

a. Germania;

b. România;
12. Beneficiarii PAC din UE-28 au primit în 2016 o suma totala reprezentând 15.6% din
totalul ajutoarelor directe plătite de FEGA, revenind pentru fiecare beneficiar o suma:

c. mai mică de 5000 euro.

13. Înanul 2016, o foarte mică parte dintre exploatații (121.713 dintr-un total de 6,7
milioane) au primit:

a. O sumă mai mare de 50 mii euro;

14. Reforma PAC prevazută de Regulamentul UE nr.1306/2013 a stabilit noi obiective:

a. Obiective economice;

b. Obiective de mediu;

c. Obiective teritoriale.

15. Obiectivele economice stabilite prin Regulamentul UE nr.1306/2013 sunt urmatoarele:

a. Asigurarea securitatii alimentare

b. Sporirea competitivitatii si distribuirea valorii generate in cadrul lantului de aprovizionare

16. Obiectivele de mediu stabilite de Regulamentul UE nr.1306/2013 sunt:

a. Utilizarea sustenabila a resurselor naturale

b. Combaterea schimbarilor climatice

17. Pentru a elimina diferența din ce în ce mai mare dintre ofertă și cerere și mai ales
pentru a gestiona în mod adecvat cheltuielile agricole, Consiliul a adoptat în 1992 o
schimbare radicală la nivelul politicii agricole comune:

b. Înlocuirea sistemului de protecție prin preturi,cu un sisitem de ajutoare compensatorii

pentru venituri;
18. Reforma cuprinsă în Agenda 2000, a vizat în special următoarele elemente:

a. Alinierea preturilor interne la preturile mondiale;

b. Introducerea obligativitatii rescpectării condițiilor de mediu (eco-conditionalitate);

c. Consolidarea măsurilor structural în cadrul noii politici de dezvoltare rurala intitulată de atunci
inainte ,,al doilea pilon al PAC,,.

19. În anul 2003 la Luxemburg miniștrii agriculturii din UE au ajuns la un acord de

modificare considerabilă a politicii agricole comune introducand noi principii si/sau
mecanisme:

a. Decuplarea ajutoarelor;

b. Condiționalitatea (,,cross-conpliance,,);

c. Redistribuirea publică a drepturilor de plată acordate exploatațiilor.

20. ,, Bilanțul de sănătate"adoptat de Consiliu în anul 2008 a urmărit revizuirea unei serii mai
ample de masuri aplicate ca urmare a reformei PAC din 2003. S-a urmarit:

a. Consolidarea decuplarii totale a ajutoarelor prin eliminarea progresivă a ultimelor plăți

cu plate cu productia, integrându-le înregimul de plata unică pe exploatatie;

b. Asigurarea flexibilitatii normelor privind interventia public s icontrolul ofertei pentru a nu

impiedica agricultorii sa reactioneze la semnalele pietei.

c. Reorientarea partială a fondurilor din primul pilon al PAC, către pilonul II(Dezvoltarerurală).

21. Reforma din 2013 constituie ultima etapă a procesului de adaptare a politicilor agricole
comunitare pentru perioada 2014-2020. Principalele aspecte avute in vedere pentru perioada
2014-2020 au fost:

a. Transformarea ajutoarelor decuplate într-un sistem multi funcțional de sprijin;

b. Consolidarea celor doi piloni ai PAC și a instrumentelor pieței unice;

c.Abordarea integrată cu obiective clare axate pe regiuni pentru dezvoltarea rurală.

22. Regulamentele UE nr.1303/2013, 1304/2013, 1305/2013, 1306/2013, 1307/2013 si
1308/2013 confirma eliminarea tuturor măsurilor de control al ofertei:

b. Regimul fără cote privind laptele;

c. Crearea unei ,,rezerve de criză"pentru o eventual perturbare a pietelor.

23. Pentru perioada 2014-2020, RegulamenteleUE nr.1303/2013, 1304/2013, 1305/2013,

1306/2013, 1307/2013 si 1308/2013, stabilesc înlocuirea plătii unice pe exploatatia agricolă
cu un sistem de plăti multiple constituit din urmatoarele componente:

a. O plată de bază al cărei nivel trebuie să fie armonizat în functie de criteriale economice sau
administrative-naționale sau regionale supus unui proces de convergență(
numită,,internă,,);

b. O component ecologică sub forma unui sprijin suplimentar pentru compensarea costurilor de
mediu neremunerate de piată;

c. O plată redristibutivă prin intermediul careia se poate acorda un ajutor suplimentar pentru
primele hectare ale unei exploatații.

24. Pentru perioada 2014-2020, Regulamentele UE nr.1303/2013, 1304/2013, 1305/2013,

1306/2013, 1307/2013 si 1308/2013, stabilesc înlocuirea plătii unice pe exploatația agricolă
cu un sistem de plăti multiple constituit din următoarele componente:

a. O plată suplimentara acordata tinerilor fermieri;

b. Un sprijin suplimentar pentru venit în zonele în care există constrângeri naturale;

c. Un ajutor cuplat cu producția, în favoarea anumitor zone sau tipuri de activități agricole din
motive economice sau sociale.

25. Ecologizarea este obligatorie pentru toate statele membre dar cu aplicare flexibilă (statele
membre au obligația de a aloca 30% din pachetul lor financiar național) prin următoarele
masuri:

a. Diversificarea culturilor si menținerea pășunilor permanente existente;

b. Constituirea unei suprafețe de interes ecologic;

26. Dispozițiile referitoare la ecocondiționalitate sunt confirmate si simplificate, condiționând
plățile directe de respectarea de către fermieri a:

a. Normelor stabilite de statele membre, menite sa limiteze eroziunea solului;

b. Normelor europene în vigoare în materie de sănătate publica, de sănătate a animalelor, de

mediu si de bunăstare a animalelor;

27. Sistemele de sprijin intern în agricultura sunt reglementate de Acordul privind agricultura ce
a intrat în vigoare în 1995 si a fost negociat in cadrul rundei Uruguay (1986-1994).
Obiectivul pe termen lung al acordului este:

b. Stabilirea unui sistem comercial agricol echitabil si orientat spre piață;

c. Stabilirea disciplinei si a unor norme consolidate si eficiente din punct de vedere operațional.

28. Uniunea Europeană a semnat Acordul privind constituirea Organizației Mondiale a

Comerțului (OMC) la Marrakech in 1994. Pe baza Acordului privind agricultura statele
membre ale OMC s-au angajat sa aplice un program de reformare a politicilor agricole in
următoarele domenii:

a. Accesul pe piață;

b. Sprijinul intern;

c. Subvențiile la export.

29. Ameliorarea accesului pe piețele agricole,prevăzută in programul de reformare a politicii

agricole impune:

a. Transformarea tuturor masurilor de protecție la frontiere în taxe vamale;

b. Stabilirea de angajamente de ,,acces minim,, pentru țările terțe, pentru produse specifice care
nu fac obiectul unei tarifări si menținerea concesiilor tarifare la import (asa numitul
,,Acces curent");
30. Runda de la Doha lansata în 2001 a marcat începutul unor noi negocieri în domeniul
agriculturii. Cadrul negocierilor agricole în curs a fost definit la art. 20 din Acordul privind
agricultura de la Marrakech.Statele membre și-au reafirmat poziția în sensul:

a. Diminuării sprijinului și protecției agricole;

b. Precizării că aceste negocieri ar trebui sa țină cont și de alte considerente decât cele de ordin
comercial;

c. Acordării unui tratament special si diferențiat țarilor în curs de dezvoltare.

31. În cadrul OMC Uniunea Europeană a pledat pentru:

a. Un sistem comercial multilateral orientat mai mult spre piață;

32. SUA au adoptat o poziție extrem de critica fata de chestiunile multilaterale, mai ales după
intrarea in funcție a Administrației Trump, care:

b. Refuza luarea în considerare a unei soluții permanente la chestiunea deținerii de stocuri

33. China si India sunt favorabile unor condiții de concurenta echitabila pentru toti membrii
OMC, solicitând in acest sens:

a. Eliminarea MAS (masurile cuprinse in asa numita ,,cutia galbena,,) si eliminarea treptata si in
cele din urma totala a garanțiilor speciale permise in temeiul Acordului privind
agricultura;

34. Grupul Cairns, care reunește 17 tari exportatoare al cărui interes comun este reducerea
obstacolelor in calea comerțului ce aduc prejudicii agriculturii au propus ca:

a. Producția si sprijinul intern sa fie supuse unui control riguros;

b. Disciplina legata de sprijinul intern sa aibă efect de constrângere;

35. Țările în curs de dezvoltare care reprezintă trei sferturi din membrii OMC îsi propun sa-si
apere propriile producții agricole prin:

a.Scoaterea in evidenta a preocupărilor necomerciale;

c. Solicitarea unui tratament special si diferențiat adaptat situațiilor specifice

(securitatea alimentara, mijloace de subzistenta, sărăcia, ocuparea forței de munca în mediul

rural).

36. Care este rolul Organizatiilor Comune de Piata (OCP) ?

a.mijloace de realizare a obiectivelor PAC, de stabilizare a pietelor, de asigurare a unui nivel de
trai echitabil si de crestere a productivitatii in agricultura

37. Ce tip de norme contin normele privind OCP ?

a.normele in materie de concurenta aplicabile intreprinderilor si dispozitii generale privind
masurile exceptionale si noul fond de rezerva pentru situatii de criza in sectorul
agricol ;
b. norme privind comercializarea si organizarea producatorilor si norme in materie de ajutor de
stat ;

38. Regulamentul U.E. din 2013 inlocuieste platile unice pe exploatatie cu sistemul de plati
multiple, care este constituit din 7 componente. Care suntacestea ?
a. « plata de baza » pe hectar ; componenta ecologica ; plata suplimentara pentru tinerii
fermieri ;
b.plata redistributiva ; sprijin suplimentar pentru venit in zonele defavorizate ; ajutor cuplat cu
productia in functie de zone si activitati ; schema simplificata destinata micilor
fermieri ;

Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii

(Raportul DORFMANN)
39. Considerentele pentru care sectorul agricol si zonele rurale al UE dețin un rol important
pentru bunăstarea si viitorul uniunii europene:

a. Agricultura UE este unul dintre marii producători mondiali de alimente (se garantează
securitatea alimentara a peste 500 milioane de cetățeni europeni)

b. Fermierii din UE sunt primii gardieni ai mediului natural (ei se îngrijesc de resursele naturale,
sol, apa, aer si biodiversitate)

c. Agricultura UE oferă 44 milioane locuri de munca (agricultura extinsa cu prelucrarea

alimentelor, distribuția, cu amănuntul si serviciile conexe).

40. Spre deosebire de celelalte sectoare economice agricultura este puternic afectata de:

a. schimbările climatice;

b. presiunea asupra resurselor naturale;

c. volatilitatea preturilor.

41. Potrivit raportului DORFMANN, politica agricola comunitara continuă sa-si intensifice
reacțiile la provocările de mediu si climă, jucând un rol major în punerea in practica a
priorităților comisiei Juncker:

a. Crearea de locuri de munca;

b. Exploatarea potențialului uniunii energetic al economiei circulare si combaterea schimbărilor

climatice;

c. Transferul cercetării si inovării din laboratoare pe teren si pe piete, conectând fermierii si

mediul rural la economia digitală.

42. Potrivit raportului DORFMANN noua PAC pentru perioada post 2020, va trebui sa
îndeplinească următoarele obiective:

a. Promovarea unui sector agricol inteligent si rezilient;

b. Intensificarea grijii fata de mediu si acțiunile climatice;

43. În acelasi raport DORFMANN sunt prevazute beneficiile agriculturii inteligente:

a. O productie mai mare dar si accesul in timp real la informațiile despre productie;

b. Costurile de productie mai reduse;

c. O amprenta mai redusa asupra mediului, energiei, climei, printr-un consum mai redus de apa.

44. PAC este una dintre multele politici ale UE care contribuie la prosperitatea zonelor rurale,
dar trebuie sa-si amelioreze complementaritatea cu alte politici publice ale uniunii cum ar fi:

a. Energia curata si bioeconomia emergenta, economia circulara si turismul durabil

45. PAC este o politica pentru UE dar are in mod evident implicatii si legaturi la nivel mondial.
In cadrul organismelor internationale precum OMC promovează:

a. orientarea către piata a sectorului agroalimentar;

b. compatibilitatea masurilor PAC cu dreptul comercial internațional;